8/18/2019 Cauzele Rascoalei Din 1888

1/1

Cauzele răscoaleiCronologia evenimentelor importante din primăvara anului 1888, ne furnizează următoarea imagine: Ion

C. Brătianu îi anunţă regelui demisia sa la 19 martie anunţarea demisiei nu este crezută demisia devine pu!lică "i intră în vigoare la #$ martie la #1 martie iz!ucne"te răscoala la %rziceni, la ## martie se formeazăguvernul conservator &'eodor (osetti, prim)ministru care deţine "i portofoliul Internelor începînd cu #*

martie guvernul trece la reprimarea răscoalei, dar trupele primesc ordinul de a fi e+trem de rezervate înfolosirea armelor, motiv pentru care răscoala are timp să se întindă pe durata a două săptămîni. egăturadirectă între evenimentele politice "i răscoala ţăranilor nu poate fi rupă de tăcerea care s)a lăsat înistoriografie asupra acestei mi"cări. -e aflăm în situaţia unică în care o forţă politică a unei ţări, în loc să fieatacată de o răscoală, produce ea însă"i o revoltă ţărănească pentru a a unge la putere. / răsturnare aguvernului li!eral ca urmare a acestei răscoale ar fi avut caracterul unei lovituri de stat, ea fiind pregătită caatare de gruparea radicală din /poziţia %nită cu spri in străin, dacă Ion C. Br0tianu nu ar fi demisionat cu ozi înainte. naliza diferitelor activităţi ale actorilor politici ai acestei răscoale este plină de amănuntesemnificative pentru fenomenul prin care trecea statul rom0n atunci, pentru comportamentul naţiunii "i

pentru noua sa luptă cu un adversar e+tern mare "i puternic.2erioada ultimilor ani de guvernare !r0tienistă, a"a)numită 3a vizi)ratului4, a fost violent com!ătură de

adversarii politici, de presa opoziţiei "i de rezidenţii 5arilor 2uteri ostile: ustria "i (usia. Ion C. Brătianu afost poreclit 6izirul pentru că ar fi condus (om0nia ca un guvernator otoman discreţionar, înc0lcind multe

prevederi ale Constituţiei democratice. Cum cercetarea epocii va aduce întotdeauna surprize, tre!uiesu!liniat că a!senţa unor însemnări personale, a unui urnal sau a unei Istorii scrise de Ion C. Brătianu lasăloc din plin detractorilor săi, dar nu va putea "terge din oricare concluzie reu"itele acestui mare !ăr!at de stat:37entimentul civic sporise "i sistemul constituţional nu mai era demult o formă fără un conţinut adecvat.C'iar dacă (om0nia de pînă la primul răz!oi mondial nu era o societate democratică, în sensul mai strict altermenului, era însă una li!erală. Cu toate îngrădirile impuse participării la viaţa politică, instituţiile sale erauli!erale, sistemul de guvernare funcţiona după reguli moderne "i circulaţia ideilor politice "i a tuturor valorilor spirituale era li!eră48*. 2erioada 3vizirală4 a lui Brătianu era, de fapt, e+presia pu!lică a singureisoluţii de conducere a statului !irocratic "i !ugetar iniţiat de le+andru loan Cuza. tît liderul li!eral, care aînţeles că (om0nia tre!uie organizată pe instituţii democratice la suprafaţă "i condusă cu mînă de fier în

practică, cît "i regele Carol, care era adeptul sta!ilităţii politice prin ilegalităţi electorale, au lucrat împreună pentru a aduce societatea rom0nească la înţelegerea sistemului democratic "i la aplicarea lui, pentru a apropiasocietatea de statul care îi fusese dat. ra a"adar normal ca, su! acoperirea nevoii de apărare a li!ertăţiiîmpotriva 3dictaturii4, să prolifereze demagogia "i demagogii, fenomen mai degra!ă ridicol decît nociv.2ro!lema demagogilor era că, luptînd pentru apărarea Constituţiei democratice, nu o!servau că ea esteinaplica!ilă societăţii rom0ne, iar răsturnarea unui guvern nu aducea automat "i respectarea ei. un"i laguvernare, conservatorii "i demagogii se găseau în faţa unor situaţii fără ie"ire:

1.Conservatorii, în !aza ideologiei, doctrinei "i staturii lor sociale, încercau respectarea strictă aConstituţiei, fapt ce ducea imediat la !locarea funcţionării statului "i, implaca!il, la căderea guvernului

nereu"ind să se adapteze realităţii raportului între societate "i statul !irocratic, vec'iul 2artid Conservator dispare treptat din ocul politic, ca retrograd.#.Clamînd respectarea 3sfintei Constituţiuni4, demagogii au fost identificaţi drept politicieni care,

imediat ce a ungeau la guvernare, încălcau Constituţia cu acelea"i metode, acceptînd compromisul dedragul rămînerii la putere.

*.Cum statul !irocratic "i !ugetar este fundamental o structură de funcţii, funcţia în ierar'iaadministraţiei era cea vizata de demagogi, pentru că e+ploatarea funcţiei îi aducea îm!ogăţirea. 2laga s)ae+tins "i la sate, unde s)a instalat o mică !urg'ezie rurală de funcţii !ugetare, sursă de profit "i de permanentenemulţumiri. a a constituit "i !aza clientelei politice.