Cauzele dezvoltării colitei ulceroase nespecificeDupă cum s-a menţionat mai sus, actualmente, nu sunt necunoscute cauzele exacte ale dezvoltării colitei ulceroase nespecifice.La majoritatea pacienţilor cu colita ulceroasă, în sânge se depistează anticorpi împotriva ţesutului intestinal. Acest lucru înseamnă că mecanismul principal al dezvoltării bolii poate fi distrugerea ţesutului intestinului sub acţiunea propriului sistem imunitar al persoanei bolnave.Unii cercetători consideră că cauza colitei ulceroase nespecifice poate fi creşterea sensibilităţii sistemului imunitar al organismului la bacteriile care populează intestinul. După cum se ştie, intestinul gros al omului este populat de o cantitate mare a bacteriilor care, la majoritatea oamenilor sănătoşi, coexistă în mod normal cu sistemul imunitar.De asemenea, se presupune că un anumit rol în dezvoltarea colitei ulceroase o are predispoziţia genetică faţă de această boală. Studiile au arătat că în rândul persoanelor ale căror rude au suferit de colită ulceroasă, boala apare, aproximativ, de 5-20 ori mai des decât la persoanele ale căror rude nu au suferit de această boală niciodată.Potrivit unor surse, consumul laptelui şi al produselor lactate poate provoca exacerbările bolii.Potrivit unor studii, îndepărtarea apendicelui (de obicei, din cauza apendicitei acute), în copilăria timpurie, reduce riscul de a dezvolta colita ulceroasă.cuprinsSimptomele şi semnele de colită ulceroasă nespecificăColita ulceroasă nespecifică se dezvoltă pe parcursul multor ani, sub formă de alternare a episoadelor de exacerbare şi de ameliorare a bolii. în timpul exacerbării, în intestin se formează zone noi ale inflamaţiei şi simptomele bolii devin evidente. De obicei, simptomele bolii corespund gradului de inflamaţie a intestinului. În perioada de remisiune, inflamaţia dispare şi simptomele bolii, practic, dispar.Principalele semne şi simptome ale CUN sunt:

Creşterea nesemnificativă a temperaturii corpului (37,5 - 38 C), care se menţine un timp îndelungat;

Episoadele durerilor abdominale (de cele mai multe ori, în stânga jos a abdomenului), însoţite de nevoia de a merge la toaletă;

Diareea, fie că îndelungată, fie că frecventă (în unele cazuri, cu urme de sânge);

Pierderea în greutate, senzaţia constantă de oboseală;

Durerile severe în zona anusului; Eliminările sângeroase prin rect, cheagurile de sânge pe masele fecale,

urmele de sânge, fie că pe hârtie igienică, fie că pe lenjerie intimă; Dificultăţile considerabile în excreţie chiar şi în cazul unui scaun moale

(constipaţia).

InvestigatiiSusColita ulcerativa este o boala relativ usor de diagnosticat, deoarece afecteaza in mod normal numai colonul si rectul si cauzeaza modificari obiective ale scaunului, de genul scaunelor cu sange sau mucus. Colonul si rectul pot fi investigate prin sigmoidoscopie sau colonoscopie, examinari prin care se vizualizeaza interiorul intestinului gros cu ajutorul unei camere de luat vederi. In general colonoscopia este de preferat deoarece permite examinarea intregului colon. Sigmosidoscopia poate fi utila in dignosticul colitei ulcerative. Ambele procedee pot fi folosite pentru a recolta o proba de biopsie a tesutului intestinal. Diagnosticul de colita ulcerativa se face prin eliminarea altor cauze de diaree si prin interpretarea rezultatelor acestor analize.

Alte examinari utile in diagnosticarea colitei ulcerative sunt: - radiografie abdominala (abdomen pe gol) ce permite vizualizarea organelor abdominale - examinare radiologica a colonului prin clisma baritata - tomografie computerizata (CT) - rezonanta magnetica nucleara (RMN) - culturi si analiza microscopica a scaunului sunt efectuate pentru a demonstra urmele de sange, leucocite, paraziti, prezenta hematiilor. Acest test este utilizat pentru a face diagnosticul diferential intre colita ulcerativa si sindromul de intestin iritabil, o boala mai putin grava dar cu simptome asemanatoare. Prezenta leucocitelor in scaun indica inflamatie si infectie, dar nu este neaparat un semn de colita ulceartiva. Totusi, prezenta lor exclude sindromul de intestin iritabil. Analiza scaunului se face in cazul episoadelor acute de colita ulcerativa atunci cand se suspecteaza alta cauza pentru aparitia simptomelor. Se colecteaza o mostra de scaun care se poate obtine in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei - sedimentul urinar este investigat pentru determinarea anemiei, inflamatiei sau malnutritiei - in functie de simptome se pot doza proteina C reactiva sau viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) pentru investigarea sindromului inflamator. Proteina C reactiva este o substanta produsa de ficat ca rezultat al inflamatiei din organism - biopsia intestinala. Fragmentele de biopsie sunt recoltate in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei, pentru confirmarea colitei ulcerative. Biopsia poate fi efectuata de asemenea si pentru a investiga prezenta unei tumori la acest nivel. Fragmente bioptice multiple sunt recoltate pentru a investiga transformarile maligne la persoanele cu colita ulcerativa de 8-10 ani. Biopsiile intestinale sunt nedureroase (doar procedeele imagistice sunt insotite de diconfort) si se recolteaza doar o mica portiune de tesut. Aproximativ 10% din pacientii simptomatici nu sunt diagnosticati nici cu boala Crohn nici cu colita ulceartiva. Acestia au o forma de boala numita colita neclasificata, despre care se crede ca este o combinatie intre boala Crohn si colita ulceroasa. 

TratamentSusTratament - generalitatiTerapia colitei ulcerative depinde in mare masura de severitatea bolii si include medicatie pentru controlul simptomelor, ca diareea si modificari ale dietei. O parte dintre pacienti au simptome persistente si severe, iar tratamentul implica medicatie suplimentara sau terapie chirurgicala. 

Scopurile terapiei sunt: - diminuarea simptomelor si oprirea episodului acut - tratarea complicatiilor ca anemia sau infectiile. Terapia poate implica suplimente nutritionale pentru a restaura cresterea normala si dezvoltarea sexuala la copii si adolescenti - prevenirea si intarzierea aparitiei de noi acutizari.Tratament initialIn cazul in care nu sunt simptome de colita ulcerativa sau boala este in remisie, medicatia nu este necesara. Simptomele usoare pot fi remise cu medicamente ce determina remisia. De cele mai multe ori este mai usor de mentinut remisia decat de tratat fazele acute. Simptomele usoare raspund la medicatie antidiareica si modificari ale dietei. Poate fi necesara administrarea de supozitoare. In mod obisnuit se administreaza corticosteroizi (hidrocortizon sau prednison) timp de cateva saptamani pentru obtinerea remisiunii. Odata remisiunea instalata se administreaza aminosalicilati (sulfasalazina sau mesalazina) pentru a o mentine.Aminosalicilatii diminueaza inflamatia din intestin. Simptomele moderate sau severe necesita terapie cortizonica pentru a controla inflamatia. Doza de steroizi necesara este mai mare decat cea pentru tratarea colitei cu simptome minime. Odata remisiunea atinsa se continua terapia cu aminosalicilati.Terapia imunomodulatoare (azatioprina sau 6-mercaptopurina) - sunt folosite in cazurile severe in care aminosalicilatii nu controleaza boala. Aceste medicamente supreseaza sistemul imun si astfel previn sindromul inflamator. Imunomodulatorii sunt de asemenea folositi pentru a evita folosirea pe termen lung de steroizi, ce au efecte adverse grave, crescand riscul de infectii si de osteoporoza. Se indica consulturi periodice la 6 luni in cazul in care boala este in remisiune si mai dese daca aceasta se acutizeaza. In cazul in care se face tratament medicamentos la domiciliu se indica consultul la perioade de 2-3 luni si efectuare de teste de laborator.