catavencu 04 06 2004

Anul XIV nr. 14 (643) 6-12 aprilie 2004 32 de pagini 15.000 lei

nSENZ A}I ONAL!d e m o r a v u r i g r e l eac` N`stase se d` la mamifere mari, al]i demnitari pesedi[ti dau la \not`toare mici. Pe[tele cel mare \l \nghite pe cel mic, dar pe[tele cel mare pe care vi-l prezent`m \n ancheta acestei s`pt`m\ni deputatul PSD Dan Verbina \nghite to]i puie]ii de sturion, morun [i p`strug` care \ncearc` s` se fac` mari la v`rsarea Dun`rii \n Marea Neagr`, pe bra]ul Sulina. Citi]i, a[adar, cum masacrele pesc`re[ti ale PSD-ului ajut` [i aceste specii s` devin`, mai repede, istorie.

SRI iube[te din nou

Floriana Jucan [i Ambasadorul \ntr-o nou` acuplare

s ` p t ` m \ n a l

Regimul Sturion Iliescu

Cumplitele omoruri de pe bra]ul SulinaD C\nd aproape nimeni nu mai a[tepta ceva nou de la agenta secret` Floriana Jucan, \n afar` de versuri, bine\n]eles, ziarista preferat` a lui Gigi Kent iese la ramp` cu o senza]ional` \ntoarcere la inefabila lume a diploma]iei. Mai precis, la ambasadorul care a consacrat-o, Jean-Pierre Vettovaglia, despre care exege]ii fenomenului SRI/M`gureanu \[i amintesc f`r` \ndoial`. Unde, c\nd [i pentru cei cu imagina]ie dezvoltat` l-a re\nt\lnit Floriana pe Vettovaglia de Florii, spiona]i cu noi \n

Pagina 19Judeca]i-i voi pe ace[ti t\lhari, eu m` sp`l pe m\ini. M-am \nt\lnit de diminea]` cu electoratul [i mi-e o sc\rb`... {ti]i ce murdari [i s`raci s\nt?

Pagina 3Cet`]eni ai Romniei, iat`, am f`cut sacrificiul suprem: am b`gat \n temni]` pe unul de-ai no[tri. Ajunge cu at\ta justi]ie! Adic` pentru ni[te am`r\te de mii de miliarde, un martir al devaliz`rilor s` \ndure chinurile arestului de lux cu 30.000 de coco pe zi? V-am zis s`-l infiltr`m la PNL! Acum am fi arestat un corupt de-al lor [i l-am fi dat la fiare! Frate Gabriel, n`d`jduiesc c`, \n cur\nd, te vei \n`l]a al`turi de mine la ceruri. Apropo, [tii la ce or` decoleaz` avionul de Geneva?

Cum? ~ sta a furat acum 6 ani dou` mii de miliarde? De lei? Pì, scuz`-m`, azi cu banii `[tia e[ti gìnar.

T

Adrian N`stase, acest Epilat din Pont, obligat s` decid` \ntre doi bivolari-t\lhari: unul care a preacurvit (mii de femei) [i unul care a preafurat (mii de miliarde)

2

academia CA}AVENCUNr. 14, 6-12 aprilie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE{tii de ce n-am io probleme cu `[tia? Pentru c`, bì fraierilor, nu s-a inventat \nc` un guru pe care s`-l cheme Gregorian Opri[an.

Axioma lui N`stase: 0=10%Dup` ce a declarat cu nesa], la \ntlnirea cu Tineretul Social-Democrat, c` va lansa o nou` ac]iune avnd ca scop crearea unei toleran]e zero fa]` de corup]ie, Adrian N`stase a detaliat valoarea pe care domniasa o acord` lui zero. |ntr-o apari]ie imediat ulterioar`, premierul a propus ca averile ilicite s` fie impozitate cu 90%. Concluzia este c`, pentru miliardarul anticorup]ie, corup]ii pot p`stra 10% din ce fur`. Iar cum nimeni nu \ndr`zne[te s` fure mai mult de un miliard de euro, 10% \nseamn` mai pu]in de 100 de milioane, ceea ce este un c`cat, deci este egal cu zero.

Brfe, [menuri, [u[anelenu crede]i c` Bivolaru conNNNSù[urin]` a[i fostGabriel damnat cu la aceast` penibil` pedeaps` de 5 ani de \nchisoare (cnd, pentru aceast` fapt`, \n Fran]a ar fi luat 25 de ani). Bunòar`, asupra Cur]ii Supreme s-au exercitat mari presiuni, de c`tre aceia care afirm` c` Justi]ia e independent`, ca devalizatorul BRD s` primeasc` doar 2 ani, pentru simplul [i eficientul motiv c` la aceast` pedeaps` Interpolul nu poate fi folosit (numai pentru pedepsele de peste 5 ani, inclusiv, Interpolul se activeaz`). Oricum, num`rul de zile pe care infractorul PSD le va petrece \n spatele gratiilor i-a adus cte un miliard de lei pentru fiecare zi de deten]ie. Destul de profitabil s` fii ho] de stat [i de partid \n ziua de ast`zi La \nmormntarea ziaristului Valentin Pùnescu (Dumnezeu s`-l ierte!), fratele lui George [i Viorel, oficiat` de Preafericitul Teoctist, Corneliu Vadim Tudor a ]inut un discurs pe m`sura Mercedesului primit de la familia Pùnescu (funda]ia Speran]a [i Fiii): Dac` Doljul i-a dat odat` pe fra]ii Buzescu, acum i-a dat pe Fra]ii Pùnescu!. Avnd \n vedere circumstan]ele celebrei rostiri, l`s`m comentariile nerostite. Degeaba a c[tigat Lauren]iu Popescu (Don Lorenzo) alegerile din UMF Carol Davila, a[a cum bine uneltise, c`ci izbnda nu-i tihne[te. Chiar dac` [i-a v`zut omul de paie instalat \n fotoliul de rector, pe Dan Andronescu, Don Lorenzo nu mai are somnul lini[tit. Comploturi imaginare, deduse dintr-o replic` a unui coleg sau din zmbetul cu \n]eles al unui student, \l isterizeaz` zilnic. Ca \ntr-un co[mar orwellian, Don Lorenzo se vede \nconjurat de conspiratori, de tor]ionari psihici [i de r`zbun`tori \n halate albe. Prin urmare, zilele astea pune la cale o mineriad` \n stil propriu, adic` plin` de ridicol [i de nervi. Baricadat \n spatele adep]ilor sì, Don Lorenzo strnge adeziuni pe un protest \ndreptat \mpotriva unui protest \nchipuit, n`scut probabil din con[tiin]a sa greu \mpov`rat`. Contraprotestul ar urma s` fie depus la acele foruri interne [i interna]ionale care au competen]a s` confirme inocen]a mafio]ilor. E de v`zut dac` pe list` se num`r` [i Liga pentru S`n`tate Mintal`. Sau, dac` e vorba de un autodenun], poate PNA-ul. SRI-ul are uneori probleme cu comunica]iile. Mai exact, se pare c` i-a luat urma ministrului Comunica]iilor pentru oarece prciuni redactate \n arab` [i \n care se vorbe[te despre favoruri care se zbat \ntre 50 [i 100 de mii (n-am \n]eles dac` euro sau dolari). Preocuparea SRI-ului pare surprinz`toare o dat` ce dl Dan Nica se manifest` extrem de disciplinat cnd e vorba despre sume mai mari dect cele pomenite mai sus (s` [ti]i c` trebuie informat [i domnul prim-ministru). Noi habar n-avem dac` e sau nu adev`rat, pentru c` singura noastr` surs`,

Parchetul Na]ional AntiCornup]ie

NN

Marian Opri[an, pe al c`rui ecuson apare \n mod gre[it sentin]a DE LEGAT scris` \ntr-un singur cuv\ntfiica dlui Nica, nu e de g`sit. Dac` e s` credem acela[i SRI, tn`ra este la studii \n State, la Stanford, c` e de[teapt` [i are tata posibilit`]i pentru taxa de 150.000 de dolari pe an. Marian Opri[an a s`rb`torit intrarea Romniei \n NATO la discoteca Extrem din Foc[ani, \mpreun` cu prefectul Bè[u, plus una bucat` blond` periculoas`, care \mp`r]ea generos bezele [i bucele celor doi capi ai baronimii vrncene. Ca ni[te cunosc`tori adev`ra]i, cumetrii au \ncercat aproape toat` gama de bùturi de la bar. Marean a ajuns acas` pe la 3 [i ceva noaptea, dar blonda a r`mas pe pozi]ii \n discotec`, \n a[teptarea for]elor terestre NATO. Se spune despre unul care n-are treab` c` freac` mangalul. Noi o s` v` povestim ce treab` extraordinar` a f`cut Ion Dumitru, directorul Romsilva, din frecatul mangalului. |n teritoriu, Romsilva produce, anual, circa 50.000 de tone de mangal. O mare cantitate se vinde la export, \n Italia. Pre]ul unei tone este de peste 200 de euro, dar \n scripte valoarea \ntregistrat` este de circa 150 de euro. |nmul]it` cu cincizeci de mii de tone, ame]itoarea diferen]` de 2.500.000 de euro dispare \n buzunarul unui \nalt demnitar de stat, prin intermediul lui Dumitru. Despre opera]iunea Cum s` frec`m cu [i mai mare folos mangalul o s` v` ]inem la curent \n numerele noastre viitoare. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

A[ez`m\ntul cultural

N

NN

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NN

Bula demnitaruluiCATEGORIA

MARELE IOC

CATEGORIA

Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN [email protected] Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ [email protected] Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA [email protected] 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu v\nz`ri publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 [email protected] [email protected] DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Ion Iliescu (pre[edintele CU PREMEDITARE Romniei): Cine \mpiedic` liVictor Ponta (pre[edinte bera circula]ie \n Europa? }`rile TSD): Am \ncredere \n voi c` bogate, care [i-au luat m`suri nu v` ve]i repezi la fondurile eude autoap`rare. {i e de \n]eles. ropene, c` nu v` ve]i pune rudele \n func]ii, c` nu ve]i face CATEGORIA anonime la partid sau nu ve]i ACESTE CUVINTE cere [pag`, c` nu ve]i face orNE DOARE donan]e de urgen]` care s` Octav Cozmnc` (pre[e- dureze doar trei zile [i nu ve]i dinte executiv PSD): Am cere 100 de lei din c\[tigul de apreciat c` Bebe Ivanovici a luat 300 de lei al altuia. decizia de autosuspendare. Este un b`rbat politic care se mani- CATEGORIA PROSTIE fest` ca atare. Gigi Becali (pre[edintele CU PREMEDITARE PNG): Mi-am dat seama c` eu Gigi Becali (pre[edintele Gigi Becali, consiliat de celebrii anali[ti Cristi Sm`r`ndescu pot mai mult dec\t to]i capii din PNG): Am v`zut filmul Mihai politica romneasc` actual` [i Viteazul [i m` g\ndeam de ce nu [i Dan Pavel, absen]i din aceast` imagine totodat`, spre deosebire de se d` o lege ca s`-i oblige pe ace[tia, eu \mi iubesc aproa- conduc`torii ]`rii s` vad` filmul general PSD Vrancea): |n- promisiunile f`cute \n campa- Romniei): ...inclusiv Rusia a pele. m`car o dat` pe lun`. scrierea filialei PNL Milcovul \n nia electoral` vor fi realizate pe cuplat la o anumit` abordare a PSD este \nc` o trecere care timpul mandatului. acestor chestiuni. CATEGORIA confirm` faptul c` liberalii nu DIN PU}UL G|NDIRII s\nt for]a]i s` intre la noi \n par- CATEGORIA |ntunericitul LUI EMIL BOBU tid, ci o fac fiindc` s\nt con- EUROPA DE REST Mircea Diaconu (secretar [tien]i de faptul c` doar \n PSD Ion Iliescu (pre[edintele

EXPRIMARE

~ [tia vrea r`zboi cu mine? Pì, cum s` stau, domle, lini[tit dac` ei \mi pune Pa[tele fix \nainte de campania electoral` ca s`-mi sacrifice mie sute de mii de simpatizan]i?

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: [email protected]@catavencu.ro [email protected]

Doamnelor [i doamnelor! A ap`rut , cea mai curajoas` revist` pentru femei num`rul pe luna aprilie! Din cel mai curajos sumar: Pictorial Anna Lesko, ultima ispit`; Ioana Moldovan, femeia a lunii; Pictorial Wayne Clark, hot chocolate; Dosar: Motive de desp`r]ire; Mihaela Nicola: c\nd inima rupe contractul; C\nd ne lu`m adio de la amintiri, text de Mihaela R`dulescu. Cite[te , revista care \i dezbrac` pe b`rba]i de secrete. Vei afla c` trìe[ti \ntr-o lume a b`rba]ilor. Condus` de femei.

tabu

tabu

tabu

unora le place jaful


3

Cumplitele omoruri de pe bra]ul SulinaO crim` cu autor colectivExact \n momentul acesta, c\nd ghioceii [i viorelele \nfloresc, c\nd r\ndunelele piuie [i berzele se \ntorc la cuib, c\nd veveri]ele, p\r[ii, marmotele, c\inii vagabonzi [i tot ce-a mai r`mas din natura acestei ]`ri se \ntinde la soare, o crim` odioas` se consum` la Sulina. Aici, \n fa]a gurii de v`rsare a Dun`rii \n Marea cea mare, 70 de pescari ucid zilnic puii de sturion, \mping\nd specia spre momentul dispari]iei totale. Carnagiul dureaz` de mai multe s`pt`m\ni, dar el pare s` se fi amplificat firesc! pe perioada prohibi]iei. |n zorii zilei, pe la orele mici ale ho]ilor de cai, 40 de b`rci se furi[eaz` spre v`rsarea fluviului, locul unde, \n apele salmastre, \[i fac primele exerci]ii de \not genera]iile mici de sturion. }inta lotrilor e dubl`: pe l\ng` pruncuciderea morunilor, a nisetrilor [i a p`strugilor, atacul se soldeaz` [i cu uria[e capturi ilegale de scrumbie. C\nd [i c\nd, braconierii au un oponent: marea. Marea este, cum ar zice domnu Iliescu, singurul vecin pa[nic al pe[tilor proteja]i. Atunci c\nd \i sar valurile \n ajutor, Pontul Euxin \i \mpiedic` pe bandi]i s` ias` \n larg [i-i ]ine temporar la distan]` de bancurile de puiet. Dar a doua zi \n zori, cum a]ipe[te v\ntul de larg, brig`zile mor]ii v\slesc iar spre ad\nc, acolo unde, \n hecatomba acvatic`, speciile pe cale de dispari]ie mai fac un pas c`tre extinc]ie. interdic]ii s\nt c`lcate de hoardele nautice din Sulina. Sub ad`postul protec]iei lui Dan Verbina, pescarii iadului se dezl`n]uie asupra ultimilor moruni, ultimilor nisetri, ultimelor p`strugi [i, bine\n]eles, asupra legii.

|i vede]i? Ei bine, le voi reda libertatea. Pentru c` PSD-ul e plin de pe[ti mari. Ce ne trebuie nou` s\nt guvizii mici, fl`m\nzi, mul]i [i naivi, care s` mu[te la m`m`liga dat` doar \n campania electoral`.

S` ne fereasc` Domnul de p`catul dezinform`rii!Dup` cum [tim, vedem [i b`nuim, [i ntre oamenii Bisericii [i vr` coada Necuratul [i acoli]ii lui. Bunòar`, printr-o distorsiune din acea zon`, la noi n revist` s-a publicat informa]ia fals` cum c` preotul Eugen Jurc`, din Timi[oara, ar fi primit o burs` n strìn`tate cu concursul Securit`]ii, nainte de 89. {i, m` rog, s-au mai strecurat ni[te rùt`]i n text. Reamintim c` Eugen Jurc`, fondatorul sec]iei de teologie de la Universitatea Timi[oara, este preotul care a recunoscut colaborarea cu Securitatea, s-a cìt pentru asta [i a cerut [i altor oameni ai Bisericii s` se lepede de taina m`rturisirii c`tre Secu. Poate c` asta a deranjat att de mult preo]imea, nct s-a [i ajuns la cele scrise n revista noastr`!

Cifrele dezastruluiAcum s` facem un calcul. La capitolul sturioni, aritmetica sf\r[itului sun` cam a[a: la o golire a plaselor, fiecare barc` captureaz` cam 7-8 pui de morun, nisetru sau p`strug`, cu greut`]i cuprinse \ntre 100 [i 300 de grame. |nmul]ind cu num`rul raportat al b`rcilor, adic` 40, rezult` cam 300 de exemplare pe zi. |ntr-o lun`, dispar a[adar cam 9.000 de viitori moruni. {ti]i c\t e cota Rezerva]iei Delta Dun`rii la pescuitul de morun, prognozat` pentru anul 2004? Ne spune guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu: 114 exemplare. Dar hai s` includem aici [i cota de nisetru (37 de exemplare) [i pe cea de p`strug` (1.099). Cu un total de 1.250 de exemplare de sturion, Romnia ar trebui s` pescuiasc` 7 ani la cota alocat` \n 2004 ca s` egaleze capturile dintr-o lun` ale braconierilor din Sulina. |n ceea ce prive[te scrumbia (Alosa pontica), acest pe[te face posibil` via]a pescarului indigen. F`r` vizitele anuale ale scrumbiei de Dun`re, lipovenii, haholii [i restul b`[tina[ilor Deltei s\nt condamna]i la o stra[nic` \nfometare. |ncrez`toare \n Ordinul Privind Prohibi]ia, scrumbia vine din sudul M`rii Negre [i urc` \n fiecare prim`var` pe bra]ele Danubiului, pentru reproducere. Ea p`trunde prin acel culoar lung de 5 km [i lat de 2 de la gurile fiec`rui bra], f`r` s` b`nuiasc` p\nda viclean` a plaselor fixe. Complet relaxat` \n zona de interdic]ie, av\nd \ntip`rit \n memoria genetic` sentimentul de siguran]` a zonei, ea se treze[te ambuscat` de braconieri ca la Posada [i nu mai urc` pe Dun`re. Rezultatul e c\t se poate de dramatic: restul bancurilor de scrumbie se \ntorc [i caut` gurile altor fluvii, iar pescarii indigeni, care o a[teapt` zadarnic \n amonte ca s` o poat` pescui legal, rabd` de foame. Asta p\n` c\nd devin, la r\ndul lor, braconieri. O parte [i mai ur\t` a co[marului de la gura Sulinei se petrece \n zilele cu furtun` pe mare. Pira]ii nu mai pot ie[i \n larg de teama naufragiului, dar pe[tele se prinde \n plasele fixe oricum. Astfel, capcanele ilegale se umplu de tone de pe[te mort, care nu mai folose[te nici m`car la profitul domnului deputat.

T

De[i-i autosuspendat, Bebe I. s-a [i clonat!Dan Verbina, un pesedist \n serie, greu de prins pentru c` nu las` nici urm` de pe[te pe unde treceAciuat la Bihor din lips` de coledzi, senatorul pesedist (fost peremist) Vasile Du]` a ajuns repede de mirul lumii prin faptele sale de curling (nu sportul olimpic) fa]` de fra]ii Micula, biznismanii ìa care, dac` [i-ar pl`ti datoriile, ar mbog`]i bugetul de stat cu peste 7.000 de miliarde. Du]` are ns` multe gùri negre n trecut, dac` ]inem cont de faptul c`, n urm` cu cinci ani, Poli]ia din Trgovi[te propunea trimiterea \n judecat` a revolu]ionarului Du]`, pentru zeci de falsuri. El fraudase una dintre regiile autonome locale precum [i Uzina Mecanic` Moreni. Dar cnd s` se pun` \n mi[care urm`rirea penal`, Corneliu Vadim Tudor a intervenit pentru mu[amalizarea dosarului la Parchetul Dmbovi]a, pre]ul fiind intrarea n partid. De unde tot Tribunul l-a dat afar`, considerndu-l tr`d`tor. Noroc cu Tavi Cozmnc` care (ah, ce inevitabil` e cacofonia asta!)) l-a recuperat imediat. C`ci era nevoie [i n nord-vestul ]`rii de un om cu poten]ialul lui Bebe Ivanovici. Oare s` se fi dat drumul la clonare n PSD?

Bra]ul t\mp [i mintea uciga[`M\inile p`tate cu s\nge nevinovat de scrumbie [i morun s\nt ale pescarilor din Sulina. Dar mintea din spatele acestor mu[chi incon[tien]i e a altcuiva. Pu]in`, dar diabolic`, aceast` minte \i apar]ine deputatului PSD Dan Verbina, concesionar al zonei de litoral marin de la bra]ul Chilia la C\[la V`danei, \n apropiere de v`rsarea bra]ului Sulina. Dan Verbina e un fel de tartor al luciului de ap` care, odat` cu numeroasele concesiuni din Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii, a acaparat [i \ntreaga f`r`delege refugiat` aici. Locotenentul [i asociatul sù \n spe]a cercetat` aici se nume[te V`t`m`nescu Amorel, patronul societ`]ii AMOREL SRL din Sulina, cea care preia spre desfacere prada braconat` \n zona interzis`.

Violul zonei interziseTeatrul de opera]iuni al lotcilor pirat este situat la v`rsarea bra]ului Sulina, at\t \n larg c\t [i \n apropierea coastei litorale, iar legea pe care infractorii no[tri ]in s` urineze \n fiecare diminea]` poart` num`rul 192/2001. |n temeiul art. 40 al acestei legi [i al Hot`r\rii Guvernului nr. 362/2002, precum [i al Hot`r\rii Guvernului nr. 17/2001, Ministerul Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor, \mpreun` cu Ministerul Apelor [i Protec]iei Mediului, a emis un ordin privind interdic]iile de pescuit. Potrivit acestui ordin, este interzis pescuitul sturionilor [i al scrumbiei de Dun`re \n tot cursul anului, \n fa]a gurilor de v`rsare ale Dun`rii \n Marea Neagr`, pe o lungime de 5 km spre largul m`rii [i pe un coridor lat de 2 km, socotit c\te 1 km de o parte [i de alta a axului bra]elor Sulina [i Sf\ntu Gheorghe. Acela[i ordin interzice \n aceast` perioad` pescuitul \n mare cu plase fixe [i cu plase av\nd ochiul mai mic de 100 de mm la scrumbie. C\t despre plasele monofilament, ordinului nici m`car prin cap nu-i trece c` ar \ndr`zni cineva s` foloseasc` asemenea unelte uciga[e. Poate c` e inutil s` adùg`m c` toate aceste interdic]ii s\nt c`lcate de hoardele nautice din Sulina. Totu[i, adùg`m: toate aceste

Portretul pesedistului la tinere]e capitalist`Dan Verbina s-a n`scut acum 44 de ani \n comuna Cri[an, situat` \n inima Deltei. E de presupus c` de mic a sim]it gustul obletelui pr`jit, c` s-a dezvoltat \n mirosul plachiei de crap, c` a acumulat proteine \n organism direct din spinarea de ghibor] [i bruma de inteligen]` din fosforul scrumbiilor. Ba chiar, de ce nu ne-am imagina c`, la un moment dat, c\nd \nc` nu [tia despre caviar c` va deveni alimentul preferat al PSD-ului, adolescentul Dan chiar respecta sturionii? Aceste vremuri s\nt \ns` departe. Ajuns mai \nt\i primar peste pescarii satului natal, Dan Verbina a mirosit poten]ialul de \mbog`]ire aflat \n fauna piscicol` a Rezerva]iei. Legenda poveste[te c`, \n reveriile sale capitaliste, viitorul deputat vedea c\rduri de cara[i umplu]i cu bancnote verzi, p`zi]i de moruni monumentali de aur, plini cu icre negre de diamant. Spuneam viitorul deputat fiindc`, \ntr-adev`r, de[i pare incredibil, Dan Verbina a ajuns \n cele din

braconajul care se desf`[oar` de s`pt`m\ni bune, subcomisarul Pù[an, adjunctul [efului de sector de la Poli]ia de Frontier` Sulina, s-a panicat [i a bolborosit ceva neinteligibil, din care am putut traduce doar nu [tiu nimic, s\nt plecat de trei zile la Tulcea. Fenomenul de panic` e constant. Mai mul]i comisari de la Garda de Mediu chestiona]i de noi au evitat \nspìm\nta]i s` r`spund`. Afla]i complet la cheremul terorii lui Verbina, oamenii au recunoscut dezastrul din Sulina, dar au cerut insistent discre]ie. O omert ap`s`toare \i amu]e[te pe localnici [i pe cei 18 comisari pr`p`di]i ai G`rzii de Mediu. Dota]i cu [ase b`rci de tot r\sul, av\nd motoare de minimobr` [i combustibil din p`r]i, ei s\nt subordona]i cu mare pomp` G`rzii Na]ionale de Mediu din Bucure[ti [i, mai departe, lui Ionel Bl`nculescu, starostele controlorilor. Dar, cu amenin]`ri fioroase pe cap, cei 18 au sf\r[it prin a deveni apatici sau complici. Iar criza asta de apatie [i complicitate a izbucnit odat` cu stabilirea \n zon` a concesiunii Verbina Amorel, adic` \n urm` cu un an. E de bun` notorietate local` c`, p\n` atunci, Poli]ia de Frontier` controla insistent plasele [i metodele pescarilor din Sulina, uneori excel\nd chiar \n exces de zel. Pentru pescarii incon[tien]i, deveni]i azi briganzi cu voie de la st`p\nire, protec]ia lui Verbina e man` cereasc`. Ei ob]in capturi incredibile, pe[tele \l v\nd rapid [i sigur la Amorel, iar de plusvaloarea ob]inut` \[i scufund` creierii \n tr`scù. |n timp ce Mecanismul terorii concesionarii din amonte a[teapt` cu ochii Distrugerea aberant` a sturionului pre- pierdu]i spre mare ivirea m`car a unei sin[colar e localizat` nu numai la v`rsarea gure scrumbii. Dun`rii \n mare, ci [i la confluen]a \ntre f`r`delege [i tupeul de partid. Procesul prin Adio, pe[te! care o specie veche de zeci de milioane de ani e \mpins` la dispari]ie e bine explicat Din cele [ase specii de sturion de la noi, de scara evolu]iei PSD. Morunul, un pe[te dou` au disp`rut. {ipul a disp`rut complet, impozant [i arhaic, care a traversat Jura- iar viza apare o dat` la cinci-[ase ani, ca sicul, iat`, nu poate rezista dinozaurilor fantoma lui Elvis. Au mai r`mas patru: politici. Acipenser ruthenus, Acipenser stelatus, Huso Sub protec]ia unanim cunoscut` a de- huso [i Acipenser Guldenstaedti Brand, putatului Verbina, pescarii din Sulina atac` adic` cega, p`struga, morunul [i nisetrul. zilnic acest tezaur na]ional. Poli]ia nu face Patru ultime minuni ihtiologice, cei mai nimic, deoarece inspectorul-[ef al Poli]iei vechi pe[ti de pe teritoriul Romniei se vor de Frontier`, comisarul Rogojanu, e m\na refugia cur\nd \n manuale de zoologie, pendreapt` a deputatului. |n repetate r\nduri, tru totdeauna. asociatul [i locotenentul lui Verbina, ne|n schimb, o specie nou` [i rapace \[i verosimilul Amorel, a afirmat \n public pro- face apari]ia cu vigoarea [i ferocitatea unui tec]ia arogant` a [efului sù [i a timorat rechin: Verbina pesedensis. bruma de rezisten]a local`. |ntrebat despre Doru BU{CU

urm` deputat. Din perspectiva Codului Penal, aceast` fapt` s`v\r[it` \n anul 2000 pe listele PSD este o excep]ional` realizare. Dar abia c\nd \n Delt` a r`bufnit moda concesion`rilor a reu[it Dan al nostru s`-[i apropie visul. Sprijinit` de spectrul amenin]`tor al partidului, firma sa, SC Wela SRL, a c\[tigat licita]ie dup` licita]ie, intr\nd \n posesia mai multor titluri de exploatare a resursei piscicole, dup` cum urmeaz`: \n zona {ontea Fortuna, \n zona Cri[an [i \n Marea Neagr` p\n` la izobata de 20 de metri, \ntre bra]ul Chilia [i C\[la V`danei aceast` din urm` concesiune fiind la un pas de locul crimei povestite mai sus. Poate nu \nt\mpl`tor, voca]ia lui de exploatator al resurselor naturale l-a proiectat \n componen]a Comisiei parlamentare pentru administra]ie public`, amenajarea teritoriului [i echilibru ecologic. Exist` pove[ti acvatice \n care personajul Verbina calc` \n picioare dreptul unor pescari, for]\ndu-i s`-i devin` angaja]i, exist` relat`ri \n care, asemeni unui [alù h`mesit, s-a n`pustit \n afacerile unor cherhanale [i fabrici de conserve, \mping\ndu-le la faliment. Exist` [i o anchet` a Academiei Ca]avencu \n care e demascat` maniera ilegal` prin care bra]ul Ceamurlia e transferat din domeniul public \n cel privat, al lui Verbina, evident. Dar despre astea [i despre protec]ia acordat` de Radu Timofte, directorul SRI, alt`dat`, acum s` revenim la cazul Sulina.

Gradele de alcool [i gradele de la poli]ie au cuno[tin]e comuneUna dintre strategiile PSD pentru viitoarea campanie este identificarea \n fiecare jude] a cel pu]in unui om de afaceri de calibru care s` sus]in` financiar toate cheltuielile campaniei. |n Bistri]aN`sùd, unul dintre ace[ti oameni este afaceristul Titus Iliu]` locul 279 n Top 300 al miliardarilor romni, cu o avere declarat` de 5 milioane de dolari. Iliu]` \[i trage seva n special din produc]ia de alcool, unde realizeaz` cifre importante la evaziunea fiscal`. Una dintre firmele sale, Prisma Prod SRL, a fost implicat` anul trecut ntr-un scandal de propor]ii, c\nd lui Iliu]` i-a fost confiscat` o cistern` cu alcool, pentru c` nu de]inea actele necesare de transport. Culmea nesim]irii, n urma unui proces cel pu]in dubios, deschis mpotriva G`rzii Financiare Bistri]a, societatea a avut c\[tig de cauz`, institu]ia fiind obligat` s` returneze contravaloarea alcoolului confiscat. Secretul victoriei const` n mai multe numere de telefon din agenda celularului lui Iliu]`, la care r`spund nume grele din Ministerul de Interne.

f i n c`Platon [i Aristotel, cu agende [i cu zel

4


Cuget, deci subzistBun` seara, stima]i telespectatori! S\nt Mona Nicolici [i v` prezint alegerile. Ieri, un cet`]ean rrom analfabet a furat banii bucure[tenilor prin sistemul de economate din sectorul 5. |n direct, din Pia]a Rahova, \l avem pe contracandidatul meu, domnul Marian Vanghelie... De ce-a]i furat, domnu Vanghelie?

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

MONA NICOLICI: Am puterea [i priceperea de a-mi lua consilieri mai de[tep]i ca mineSe poate spune c` fac o diversiune. M`rturisesc c` a[a e. Am preferat-o pe Mona Nicolici celor doi Bivolari de luat la \ntreb`ri. Fiindc` prezentatoarea de [tiri teve, omul de televiziune, femeia cu doi copii Mona Nicolici a intrat \n politic`. Dup` ce a plecat de la Antena 1 [i s-a dus la B1 TV, a intrat direct \n PUR. Nici un mister aici: pur [i simplu, a sunat-o Voiculescu. Ceea ce am vrut noi s` afl`m a fost cum va c\[tiga alegerile de la prim`ria sectorului 1. C`ci de aceea a plecat de la B1 TV, de aceea a sunat-o Voiculescu [i de aceea a intrat \n PUR. spre mine, de[i am trìt [i cele mai frumoase, dar [i cele mai grele momente. Trecuse prea mult timp [i nu mai [tiam dac` pot fi mai mult dec\t un prezentator de [tiri. Rep.: Cititorii de prompter au momente c\nd rup lan]ul? M.N.: Eu nu m-am considerat a[a sau dac` vrei, uite, asta am vrut, s` rup imaginea de cititor de prompter. Nu pentru ceilal]i, ci pentru mine. Rep.: Tot nu \n]eleg. M.N.: |n doi ani [i jum`tate am \n]eles c` pot mai mult, c` pot fi [i reporter, [i prezentator, [i coordonator de jurnal, ba chiar mai mult de at\t. Rep.: Da, dar la o televiziune B1 TV moart`. M.N.: Da, dar nu puteam eu s` le fac pe toate. Am sim]it c` m-am luptat cu mun]ii [i un pic i-am zdruncinat.

Iubit partid anostReporter: Te duci la partidul `sta anost? E un partid pe care eu n-am prea [tiut de unde s`-l iau. Mona Nicolici: Partidul e pe Calea Victoriei, dac` nu [tii de unde s`-l iei. Rep.: ~sta e un r`spuns Altul ar fi c` PUR-ul este dup` cum are bani Voiculescu: ori independent, ori pesedeu. M.N.: Asta e p`rerea ta. PUR-ul nu e un partid anost. Rep.: E plictisitor. M.N.: De ce? Fiindc` nu intr` \n scandaluri? E anost fiindc` a ie[it de la guvernare? Sau poate pentru c`-l preocup` formarea unei clase de mijloc [i soarta tinerilor? Rep.: Tu vei fi prim`ri]a conturilor lui Ceau[escu. M.N.: S-a dovedit a[a ceva? Rep.: E o poveste frumoas`, astea frumoase nu se dovedesc niciodat`. M.N.: Celor mari [i puternici nu le plac pove[tile frumoase. Dac` p\n` acum au \ncercat s` dovedeasc` ceva [i nu au putut, cred c` e o poveste \ncheiat`.

u[i dup` mine. Cel mult am fost o rebel`. Rep.: Tu, rebel`? M.N.: Da, rebel`. Rep.: Pì, unde e rebeliunea? M.N.: Las`-m` s`-]i spun! Dup` o lung` perioad` de devotament ce nu-l poate contesta nimeni, a venit un moment \n care am sim]it c` \ncheiasem o etap` la cap`tul c`reia trebuia s` fac un pas \n fa]`. Acolo [i \n situa]ia aceea, nu puteam s`-l fac. Mi-am construit cariera arz\nd fiecare etap` [i, cum fiecare etap` are o linie, la cap`tul liniei \]i pui \ntreb`ri: r`mn, bat pasul pe loc sau pot s` fac mai mult? Antena 1 reprezenta la acel moment un sistem cu reguli precise, ce m` limitau \ntr-un fel, nu-mi l`sau calea deschis` spre a face mai mult. Am fost rebel` fiindc`, \n ciuda faptului c` to]i, inclusiv Voiculescu, m-au rugat s` r`m\n, am zis c` voi pleca [i a[a am f`cut.

Mona = minte, suflet [i pricepereRep.: Mona Nicolici, vedet`, cu un parcurs linear, s-a suprapus cu un partid linear. M.N.: Ce \nseamn` s` ai un parcurs spectaculos ca om de televiziune? Rep.: Uite-o pe Esca: a f`cut reportaje pe la Soti, a fost ambalat` \n fel [i chip, s` crezi c` e mai \nalt` dec\t este, s`-[i arate ]\]ele M.N.: M` rog, m` surprinde. Nu mi s-a spus niciodat` c` am avut o evolu]ie plat`. Nu m-am amestecat \n scandaluri, mi-am f`cut meseria cu tot ce am [tiut eu s` pun la b`taie. Rep.: Ce ai de pus la b`taie? M.N.: Mintea, sufletul, priceperea. E pu]in? Rep.: Nu, dar priceperea cum ai dob\ndit-o?

Pentru a-[i convinge aleg`torii s`-i acorde aten]ie, [tirista Mona Nicolici va trebui s` promit` electoratului telespectator c\t mai multe crime, violuri, c\ini vagabonzi [i gropi \n Bucure[ti. {i un reporter.M.N.: |n urm` cu un[pe ani intram \n televiziune [i nu [tiam nimic despre ea. |nseamn` c` am progresat, c` am privit \ntotdeauna [i \n st\nga [i \n dreapta, niciodat` \ns` \n spate. Iar dac` acum omul care a construit Antena 1 vine [i \mi spune: vreau s` candidezi pentru cel mai important sector al Capitalei, cred c` e un semn de recunoa[tere [i \ncredere. Rep.: Se folose[te de tine. M.N.: Nu cred. Sau se folose[te de mine at\t c\t vreau eu s` se foloseasc` cineva de mine. Bun, dar tu ce p`rere ai despre mine, c` tot timpul zici c` am avut o carier` plat`, o evolu]ie anost`, c` partidul e anost. Rep.: Oricum, e[ti singurul om din partid mai cunoscut ca Voiculescu. Doi membri are partidul: tu [i Dan. M.N.: Crezi c` e suficient s` ai notorietate [i at\t? Rep.: S` te \ntreb c\te pubele are sectorul 1, cum vei omor\ c\inii vagabonzi? Po]i r`spunde? Astea s\nt \ntreb`rile ce te a[teapt`. E imagine, nu pricepere. M.N.: Nu e doar imagine. De ce s` [tiu c\]i c\ini s\nt, c\te pubele. Trebuie s` vreau s` schimb lucrurile. {tii care e cea mai mare calitate a unui manager? S` aib` puterea [i priceperea de a-[i lua \n jur consilieri mai de[tep]i ca el. Rep.: Adic`, po]i fi o form` f`r` fond [i po]i c\[tiga Prim`ria. M.N.: Nu s\nt o form` f`r` fond. Eu nu intru \ntr-o competi]ie dac` nu [tiu c` pot s` c\[tig [i nu am de g\nd s` te conving pe tine de asta. Rep.: Singurul consilier bun pentru tine e Voiculescu. M.N.: De ce \l cìe[ti tu pe Voiculescu? C` nu a ie[it \n fa]`? Rep.: Eu cred c` nici nu prea are cu ce ie[i \n fa]`. M.N.: Eu nu am de g\nd s` ]in partea cuiva. {tiu c` pot conduce un sector [i c` e nevoie [i de oameni care au alte interese dec\t puterea. Tu [tii ce important e s` spui: Vreau! {tii ce important e s` vrei? Eu vreau s` fac ceva bun \n via]`. Rep.: Ce \nseamn` bun? M.N.: }ie \]i plac vorbele, mi-au pl`cut [i mie. Vreau s` las lucruri pe p`m\ntul `sta care s` fac` umbr` din c\nd \n c\nd, m`car. Eugen ISTODOR

Lupta cu prompterul [i mun]iiRep.: Ce ai c\[tigat? M.N.: Foarte multe. Rep.: N-am observat. M.N.: Eu [tiu ce am sim]it eu [i pentru mine asta conteaz`. M-am cunoscut mai bine. |n opt ani c\t am stat la Anten` nu am reu[it s` aflu multe lucruri de-

Mona rebelaRep.: Bun, care e povestea ta cu devenirea \ntru prim`ri]`? Ai tr\ntit u[a la Anten`, ai revenit la PUR. M.N.: Nu am tr\ntit niciodat`

Pentru monumentul unei femei monumentaleMotto: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

dac`, probabil, cu aceast` sum` str\ns` de ei, nici m`car o liter` nu va putea fi inscrip]ionat` pe acest monument, dar are o imens` valoare sentimental`. Le mul]umim acestor copii, {colii Nichita St`nescu, pentru c` au f`cut ceea ce pn` acum un \ntreg guvern al Romniei nu a fost \n stare.

Copiii din satul Mereni, Constan]a, Dona]ie pentru strng bani pentru Elisabeta Rizea Zidul Muscelean|n preajma zilei de 8 martie, profesorii de la {coala general` Nichita St`nescu din satul Mereni s-au gndit s` vorbeasc` elevilor despre femeile celebre ale Romniei, inspira]i probabil de subiectele din acele zile ale Jurnalului Na]ional. Cum \n sat exist` un consilier local pe nume Avr`mescu Damian, n`scut \n Nuc[oara, nepot al familiei Jubleanu din grupul de rezisten]` armat` Haiducii Muscelului, [coala l-a invitat s` vorbeasc` despre Elisabeta Rizea. Omul le-a relatat povestea lupt`torilor din mun]i [i despre strngerea de fonduri pentru monumentul drzei femei care a fost Elisabeta Rizea. La cteva zile, cte un reprezentant al claselor V-VIII de la [coala din acest sat dobrogean bate la u[a domnului Avr`mescu cu cte un tabel de copii ce [i-au donat banii de sandvi[ [i suc. |n total, 363.000 de lei. A[a cum ne scria [i domnul Avr`mescu \ntr-o scrisoare c`tre redac]ie: Ac]iunea copiilor dedicat` Elisabetei Rizea este unic`, chiar

rezisten]` anticomunist` din Muscel la 352.267.750 lei la data de 22.11.2003. Motivul invocat obsesiv de administra]ia Drept fost` [i actual` este lipsa banilor. Drept pentru care A[ez`mntu Cu tura Acadepentru care A[ez`mntull Cullturall Academ a Ca]avencu doneaz` Asoc a] e De] numiia Ca]avencu doneaz` Asociia]iieii De]iinu] or Po t c Musce en f a a Cmpu ung ]iillor Polliitiicii Muscellenii,, fiilliialla Cmpullung,, cea care se preocup` de an de z e de cea care se preocup` de anii de ziille de montarea acestu monument suma de 150 montarea acestuii monument,, suma de 150 de m oane de e suport f nanc ar Cont de miilliioane de lleii suport fiinanciiar.. Cont lleii:: 15897440300,, BRD,, Sucursalla Cmpue 15897440300 BRD Sucursa a Cmpullung Muscell.. ung Musce Liviu MIHAIU

Pentru refacerea monumentului din Cmpulung Muscel, aflat ast`zi descompus \n module de font`, Prim`ria din localitate a estimat costurile de montare a Zidului de

DONA}I AICI!A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei


5

cuv\ntul care

canalul

editorializeazÀfl`m din Na]ionalul de luni c` Prima TV a luat 500 de milioane amend` pentru secven]ele n care Andreea [i Daniel f`ceau un rating de 1,6%, conform datelor TNS-AGB Interna]ional. Fra]i oameni buni, eu unul nu mai n]eleg nimic din t`r`[enia asta. Pl`te[ti tone de euro s` le faci cas` Big Brother, s` ob]ii licen]e, s` angajezi o armat` de oameni, mai pl`te[ti [i amenzi, te iei de gt cu CNAul [i asta pentru 1,6%? S`-i pun`, domle, pe bigbraz`rieni s` se violeze cu sado-maso, s`-[i dea cu drujba-n cap, ca s` ob]in` [i ei un rating de 2-3% acolo. Altfel, investi]ia asta aduce a excentricitate: domnul Burci pare s` fi dat vreo 300.000 de euro pe un Ferrari ro[u, full options [i cu toate astea continu` s` intre n baie cu un Playboy n mn`. Dar, n fine, fiecare om face ce vrea cu banii lui. q Joi, 1 aprilie, Cronica Romn`, aceast` imens` p`c`leal` de pres`, se chinuie s`-[i distreze cititorii cu glumi]e. Citesc [i reu[esc s` nu m` sufoc de rs cu [tirea de pe prima pagin` care ne anun]` c` Ion Iliescu va renun]a la PSD [i va nfiin]a un nou partid mpreun` cu Petric` Roman [i cu Mele[canu. Iar mai jos: Pruteanu... a fost surprins n timp ce ncerca s` treac` frontiera de stat, avnd asupra sa 1.000 de casete pirat cu manele. Bine, mì copii, cu d-astea veni]i voi, cu borcane-pirat cu zacusc` Din marea gr`din` a partidelor? Mai ncerca]i [i la anul sau... mai bine nu. Aha, era s` uit s` v` spun cum se simte R`zvan Voncu, n editorial, cu o zi nainte de intrarea n NATO. Se simte a[a [i a[a. Oare dup` ce am intrat, pe 2 aprilie, seara, Voncu se va fi sim]it doar a[a sau doar a[a? Sau mai mult a[a dect a[a? Cine [tie... q C` tot veni vorba de editoriale, tot joi, n Cotidianul, Bogdan Teodorescu ne poveste[te cum e cnd te njur` Cornel Nistorescu. Chiar voiam s` [tiu, c` pe mine nu m-a-njurat niciodat`. A[adar, citesc [i aflu c` dl Teodorescu are o via]` extraordinar de supermi[to, cu mpliniri literare, financiare, conjugale, mese copioase pe malul Mediteranei, tocan` de fructe de mare cu sos ro[u [i vin de Ksara, fotolii de piele, sushi proasp`t la Hiroshima asta nu, nu-mi place, ra]` umplut` cu caise la Cracovia, domle, rai, paradis turistic [i culinar, nu

mass-midia n`vodariq Recent medaliatul de Cotroceni Aristide Buhoiu continu` s` scoat` foaia lui penibil` Universul din Los Angeles. Dar, sl`bindu-i motoarele, dubiosul ziarist nu reu[e[te s` publice s`pt`mnalul sù dect o dat` la dou` s`pt`m\ni. Se spune, ns`, c` bani ar primi n continuare ca [i cnd ar ap`rea mai des. Bani de la buget, prin diverse forme, bani de la sponsori romni ame]i]i de vopsitul Aristide cum c` el are influen]` n diaspora. n realitate, chiar [i fo[tii trimi[i ai Securit`]ii se feresc de el pentru c` [i-a pierdut [i bruma de ncredere prin structuri! Ce nu-i bun aici, nu-i bun nici peste Ocean! q Ziaristul cu barb` George Stanca nu mai e de un an jumate redactor-[ef la ziarul bra[ovean Obiectiv. Dar chiar dac` a trecut at\ta timp, \ntre dou` Hai Rapidu!, Stanca \nc` mai g`se[te cuvinte de stadion [i pentru conducerea pesedist` a ziarului care [i-a luat la redac]ie alt bufon, \njur\nd-o pe unde apuc`. Nici nu [tii cine-i mai simpatic: PSD-ul, c` l-a dat afar` pe Stanca, sau Stanca, c` \njur` PSD-ul?

alta. S` tot trìe[ti. {i, la un moment dat, vine dl Nistorescu [i-l njur` pe acest domn fericit, care se enerveaz` exact ct s` ias` n u[a paradisului vie]ii sale [i s` ne ntrebe pe noi, cititorii, dac` ne-ar p`sa de cuvintele lui Nistorescu. Eu [tiu ce s` zic, domnu Teodorescu, poate omul v` njur` cu vreun motiv [i be, dac` chiar nu v` pas`, de ce-a]i ie[it cu minile-n [old n poarta raiului dvs. s` v` o]`r]i la s`racu p`c`tos? Oare ca s` ne face]i s` poftim la ra]a aia cu caise, d-aia?

q Voi a]i observat c` Adev`rul ncepe s` ne calce pe urme? Dac` nu, atunci v` fac eu s` observa]i cum n edi]ia de smb`t`, 3 aprilie, pe pagina de rs, a 6-a, undeva n dreapta, este o coloan` la Tetelu nostru, n care se scoate la iveal` lucrarea de BACALAOREAT la AROMN~ a lui VAMGELIE DANEL Marian. V` rog s`-mi scuza]i caligrafia, dar computerul nu poate s` scrie urt. A[adar, Balegoria moarte nunt` sa rt`mplat la restorantul miori]a care este lng` fnt`na MIORI-

}A sau De fact aiccea avem o licean]` poectric` a zgriitorului anonim care a pus restauorantul miori]a n poezie c` de fapto acolo este CLUBU DICLOMA}ILOR. Acolo sa organizat multe nun]i. La SUGBECTUL 3 calacterizare, Pesonajul cel mai principal dintre to]i care este n romanul O Noapte furt. Este gras cu barb`..... Hot`rt lucru, la capitolul rs, Adev`rul e dincoace de noi. Alin IONESCU

Ze]arul Ivan

6


mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Uituc` ShowBeam o bere la restaurantul Casa }`r`neasc` Elite din Pia]a Rosetti din Bucure[ti. La masa vecin` se a[az` dou` cupluri. Dup` cum se purtau chelnerii cu unul dintre b`rba]i, p`rea s` fie chiar patronul cu gagica. Ceilal]i p`reau [i ei un fel de musafiri. La un moment dat, ea, musafira, scoate un aoleu tare. Ce-i?, au \ntrebat-o comesenii. Aoleu, am uitat sarmalele la coafor! Cum le-ai uitat? Le-am uitat! Am uitat oala cu sarmale la coafor! |n sinea mea, mi-am zis: |nc` e bine, puteai s` le fi uitat la toalet`!.

reportaj cu ]ara de g\t

Comunism de culoare ro[u-verde]

Stima]i Stima]i tovar`[i [i, bine\n]eles, tovar`[i [i bine\n]eles tovar`[e! A sosit momentul s` tovar`[e! A sosit momentul s` amplific`m lupta \mpotriva opulen]ei exaamplific`m lupta \mpotriva opulen]ei exgerate pe care capitalismul \n putrefac]ie agerate pe care capitalismul \n putrefac]ie \ncearc` s` o asigure prin eronata metod` a \ncearc` s` o asigure prin eronata metod` a sistemului concuren]ial Tovar`[a Maricica, sistemului concuren]ial Tovar`[a Maricica, dup` ce termini cu m`tura aia, te rog s`-i dup` ce termini cu m`tura aia te rog s`-i serve[ti cu un pahar de ap` [i pe memserve[ti cu un pahar de ap` [i pe membrii care nu au primit \n prima brii care nu au primit \n prima serie. serie.

|

Fost-ai, leule, ce-ai fost!Ca aproape voi to]i, am avut [i eu o copil`rie de bìat s`rac. Nu c` a[ fi trecut acum de aceast` etap`, dar zilele trecute, merg\nd pe strad`, mi-am amintit de un prieten din fa]a blocului, mai mare cu vreo patru ani dec\t mine, care \ntr-o zi, m\ndru de faptul c` el era matur [i noi, restul g`[tii, nu (plus c` eram [i mai mici), a scos o bancnot` din buzunar [i ne-a zis, plin de b`[ini: Bì, pro[tilor, eu umblu cu 25 de lei la mine!. Mi se pare o amintire frumoas`. V-o ofer [i vou`.

Jilava, mon amour!Exist` o mare diferen]` \ntre (a sta la) arest [i (a sta la) \nchisoare, am aflat-o [i eu, s`pt`m\na trecut`, de la un cunosc`tor. Spre deosebire de cei afla]i la \nchisoare, \n arest stau neferici]ii care \nc` nu au fost judeca]i [i condamna]i. La un moment dat, \n arestul din Rahova au fost adu[i ni[te tipi de la Jilava, condamna]i deja \n anumite dosare [i care urmau s` fie cerceta]i [i pentru alte fapte. Arestul i-a surprins at\t de nepl`cut pe p\rnìa[i \nc\t, la un moment dat, au \nceput s` urle: Vrem acas` la noi, la Jilava!.

n bisericile ortodoxe, la intrare, g`se[ti c`r]i biserice[ti ortodoxe. La adun`rile evanghelice, g`se[ti pe cineva afar` care vinde c`r]i religioase. La legionari, ai parte de literatur` legionar`. La yoghinii lui Bivolaru, neap`rat dai peste o gr`mad` de bro[uri tantriste. Nu se putea ca la congresul de constituire a PAS Partidul Alian]ei Socialiste , adev`ratul continuator al PSM-ului, acum absorbit \n PSD, s` nu g`sesc literatur` comunist`. Taraba de la intrarea \n sala unde se str\nseser` delega]ii din toat` ]ara era str`juit` de v\nz`toarea comunist` de c`r]i. D\nsa vorbea cu diferi]i mo[i [i discuta \mpreun` cu ei toate subiectele nostalgice posibile. Am stat l\ng` ea c\nd un mo[ prezentabil (aproape to]i cei 500 de mo[i delega]i erau prezentabili) se uita plin de am`r`ciune spre o copert` de carte de pe tarab` cu revolu]ionari romni pe tancuri [i spunea: Muncitorii `[tia, dac` [tiau, ar fi preferat s` sar` de pe tancuri [i s` \[i rup` picioarele dec\t s` fac` revolu]ia. A[a e, a[a e!, spunea v\nz`toarea comunist`. Majoritatea c`r]ilor de la sociali[ti s\nt scrise

Partidul Alian]a Socialist`, o forma]iune politic` pentru care viitorul deja a trecutde colonei \n retragere. Cobaii sociali [i arogan]a politic`, autor, colonel \n retragere Nicolae P. Dinu. L\ng` ea, Escal` pe strada c\rti]elor, autor colonel \n retragere Traian Stambert. O carte cu titlu neutru: Revolu]ia din decembrie 1989, autor colonel \n retragere George Lesion. O carte cu titlu impresionant: Vasile Lasc`r p`rintele Poli]iei romne. Autori nu o s` v` vin` s` crede]i Constantin Bebe Ivanovici \mpreun` cu Teodor Berca. Fire[te, nu ne intereseaz` cine e Teodor Berca. S` continu`m: Cum a fost posibil? C\rti]a Pacepa, autor Neagu Cosma, De la Lenu]a din Petre[ti la Elena Ceau[escu, Moartea mirosea a Christian Dior de Haralamb Zinc`. L\ng` aceste c`r]i serioase, [i c`r]i mai comestibile: Ghidul vindec`torului, dar [i, ca s` vezi: Emigran]ii verzi aventura plantelor americane. Dar asta era pe hol. |nùntru, pe scaune, cei cinci sute de b`tr\nei. Dup` primele 20 de minute, numai \n jurul meu mo]ìau [ase. De la tribun`, pre[edintele PAS, Constantin Rotaru, tocmai mul]umea invita]ilor speciali care st`teau pe primul r\nd de scaune: ambasadorul Coreei de Nord, ambasadorul Cubei, Paul Niculescu Mizil, poetul Ion Gheorghe [i Paul Everac. Discursuri? Primul care a tr`dat a fost Tudor Mohora Conduc`torul nostru, Ilie Verde], ca [i Hristos, a sim]it tr`darea, dar [i-a urmat cu toleran]` [i calm destinul Cea mai puternic` personalitate socialist`, Ilie Verde] PNL e un partid din lumea celor cu bani [i cu preten]ii intelectualiste. Cu banii, ei pot manipula lumea ar trebui s` recunoa[tem ceea ce s\ntem: comuni[ti noi, sociali[tii romni, s\ntem reali[ti Partidul nostru vrea bun`stare, progres, civiliza]ie care ar fi familia noastr` european`? St\nga PSD-ul vrea s` ne dea la o parte noi vrem un stat puternic lupt`m cu cerbicia competi]iei imorale [i inumane mascat` sub denumirea de capitalism Congresul s-a ]inut la sala Arcub, pe strada Bati[tei, chiar vizavi de Ambasada SUA. |nùntrul ambasadei, americanii habar nu aveau c`, la 20 de metri de ei, 500 de b`tr\nei furio[i pe capitalism se adunaser` [i-[i puseser` to]i la g\t e[arfe ro[ii ce aminteau de cravatele de pionier. Alexandru V~RZARU

Pe bloc repaus

De la Cuza la efect

6-6, art`-n casÀm intrat recent \ntr-o galerie de art` dintr-un ora[ de provincie [i am observat c` \nùntru, \n afar` de personajele din picturi [i cele c\teva statuete, erau trei persoane. Una privea la lucr`rile expuse. Celelalte dou`, adic` cei doi custozi, el [i ea, st`teau \ntr-un col] [i jucau table. Deja \mi imaginam un campionat underground de table, popa prostu sau barbut \ntre oamenii din galeriile de art`, \n care competitorii pun la b`taie grigore[ti, ceva B`la[a cu Iliescu, un Brncu[i fals, iar c\nd iese un mar], trec pe rembranzi, van gogi sau ni[te rodini mai mici.

Ethos, Porthos [i Aramis

Iat` un document important g`sit de arheologii amatori [i datat \n a treia sau a patra domnie a pre[edintelui Iliescu, pe vremea administra]iei PSD, anii 2000-2010. Este un document tipic pentru acele vremuri, dominate de indivizi cu educa]ie precar` [i sintaxa foarte labil`. Se pare c` e vorba de un anun] l`sat de un administrator de bloc, din specia

administratorilor de bloc, \nrudi]i cu pre[edin]ii de scar`, poli]istul, baronul sau chiar cu primarul de sector. V` reamintim c` s-au g`sit chiar exemplare \ntregi, de pild` un anume Vanghelie, care \nc` nu a fost identificat cu precizie, dar exist` informa]ii c` era un mare [ef rrom, poate chiar rege, ajuns \ntr-o func]ie important` \n stat, [i c` a decedat

\n jurul v\rstei de 82 de ani, din pricina emo]iilor st\rnite de problema viitorului anterior al verbului a fi, \ntr-o confruntare cu un profesor de romn` la o ultim` \ncercare de a trece examenul de bacalaureat. Cercet`rile continu`. Festivalul Verbul de Aur

Nu v` sup`ra], f`, mamaie, merge p\n` la {aur Mare? Cea v` uita] a[a la mine, n-a] mai auzit d` {aur Mare? Ia scoal` d` p` scaun, nu veazi c` io s\nt femee cu puradeu \n bra]e? Alo, domnu [ofer, cum adec` la tine \n otobuz e Fumaltu interzis? ~sta micu vrea s` fumeaz` [i el

o ]igare, cea facem aici[ilea, iar`[ \nceape] cu dicsrimin`rile `[tilea p` criterii entice? Rujine! Nici s` v` purta] civilizat nu s\nte] \n stare, d`jaba v-a f`cut [coal` domnu Alex. Iaon Cuza! So] [i sta]ie

Paragini Aurii


7

bursa [p`gilorBD la munte [i la drumul mare povestea unui curcan \ncurcat cu gìnile care trilul ma]elor o las` mai moale, iar piranda \[i anuleaz` repriza de b`tut copiii. Ziua de dup` aduce \ns` o tulburare de jum`tate de ceas a siestei. Cineva l-a v`zut pe ho]ul de gìni cum c`ra anevoie sacul cu cele 12 viet`]i [i a ajutat p`guba[ul s` identifice f`pta[ul. Pr`d`torul rrom, s`-i zicem Sali, este vizitat de poli]ie, cuno[tin]e vechi de altfel, [i urmeaz` circul obi[nuit: O s` te m`n\nce pu[c`ria, pup`-]i familia, ]igane, mai bate-o pentru ultima oar`, c` gata, te lu`m!. P`guba[a, coana Floarea, pleac` s`-[i vad` de or`t`niile r`mase nefurate, cu o brum` de mul]umire c`, de[i nu [i-a recuperat prejudiciul, ho]ul a fost prins [i va fi pedepsit. |ntre timp, negocierile ho]poli]ist (s`-i zicem agentul G\rbocea N.) avanseaz` [i primele 3 instan]e de judecat` se condenseaz`, totul \ncheindu-se cu \ntrebarea lui Sali: |mi mai la[i [i mie ceva sau iei tot, ca r\ndul trecut?. Clo[ca cu puradeii de aur serviciu, o cititoare din Alba Iulia, L.M., vrea s` plece la munc`. Evident, vrea s` plece la munc` \n Italia, lucru pentru care n-avem nici un motiv s` o condamn`m. Eu, unul, dimpotriv`: o s` o rog s`-l salute pe vecinul meu Marius J., care a \ntins-o [i el acum c\]iva ani [i a uitat s` mai treac` pe acas` (bì, \mi pare rù, Steaua a luat-o de la Dinamo, iar Medgidia a f`cut egal acas`). Ce motive are L.M. s` plece nu ne intereseaz`, ni se pare haios motivul pentru care nu a reu[it \nc` s` o fac`: a vrut s` mearg` legal. Acum, apeleaz` la noi ca s` apel`m la voi ca s` apela]i [i voi la cine vre]i ca s` g`sim un num`r de telefon la care, \ntr-un final, s` poat` fi apelat un anume domn Viorel Popa, din Gala]i. Acela despre care se spune c`, pentru 200-400 de euro, rezolv` \n c\teva zile ceea ce al]ii nu reu[esc \n c\teva luni: tot ceea ce ]ine de actele necesare plec`rii la munc` \n Italia. Rug`m seriozitate. Cei care se ocup` de Spania s` se ab]in` m`car c\teva luni. R`bdare [i Cutugno

bursa [p`gilor electorale

Candidatul Ouatu face reduceri comerciale la absurdVasile Oautu sau Vasile Ouatu (depinde de unde-l iei, din titlu sau din text) candideaz` din partea PRM la prim`ria Piatra Neam]. {ti]i ce \nseamn` s` candidezi: odat` ce te-ai \nscris, trebuie s`-]i duci crucea promisiunilor electorale p\n` la cap`t. A[a face [i candidatul PRM, doar c` \n cazul lui crucea are culoare ro[ie [i reu[e[te s` o duc` mult dincolo de cap`t. Fiindc` ia uite ce cadouri electorale face el so]ilor aleg`toarelor din ora[, cu ajutorul magazinului sù [i prin intermediul unui interviu f`r` (P) din presa local`: Dac` \n strìn`tate o buc`t`rie cu robot de buc`t`rie, cu ma[in` electric` de tocat carne, cu ma[in` de sp`lat vase [i a[a mai departe este ceva firesc, o gospodin` nici nu se apuc` de treab` f`r` a[a ceva, \n Romnia este un lux. La aceste produse, implicit la veioze, televizoare, combine, facem o reducere de 30%. Ca s` zic a[a, cel care d`ruie[te un astfel de cadou, \mbin` utilul cu pl`cutul. La raionul cosmetice, eu v` spun c` merit` v`zut, pentru c` acolo s\nt [i mici accesorii, foarte interesante, pentru fiecare gust \n parte. Acestea [i cosmeticele importate de la firme de renume \n domeniu, au, de asemenea, redu-

|nainte de toate, trebuie s` [tim c` furtul de gìni din acest articol se petrece la Palazu Mare, cartier rural al Constan]ei, locuit de oameni a[eza]i, care cresc animale \n curte, [i de alte suflete minoritare care cresc pe l\ng` casa omului [i cote]ul din b`t`tura acestuia. Vecinii nea Valeric` [i nea Gic` s\nt posesori de pumni grei, c\ini baza]i [i somn iepuresc, deci scap` de nominalizare. N`sosu de Navetistu este prea s`rac, deci scap` [i el. A r`mas coana Floarea, cu ceva lighioane pe b`t`tur`, s` fie noua ]int` a furiei ma]elor de pr`d`tor. Opera]iunea, preg`tit` \n grab`, reu[e[te. Gìnile ajung \n sacul din dotare, dar o ghioarl` sare de la locul ei [i tulbur` rromul \n cursa de 100 de metri peste garduri \napoi. Neuronul \ncearc` cu disperare s`-i creeze o emo]ie vecin` cu pericolul unui denun] la poli]ie, dar \n van. Omul nostru nu \nt\lne[te pe nimeni \n drum [i ajunge acas` cu prada \ntreag`. Unde |n momentul de fa]`, \n timp petrece nevoie mare, cu familia, ce unii dintre dumneavoastr` prima sear` din luna asta \n citesc revista pe sub birou, la

Munca \n Italia e br`]ar` de aur

ceri cu 30%. La Carmens magazinul de la parter UNIC, cu \nc`l]`minte [i haine de piele de calitate vor fi, de asemenea, reduceri. Cele mai mari reduceri, la jum`tate de pre], vor fi la dulciuri. Avem la parter dou` raioane cu dulciuri, ideale pentru un cadou pentru cei care au bani foarte pu]ini. Ouatu nu-i uit` nici pe cei cu bani [i mai pu]ini, dar cu acela[i drept la vot, [i \ntr-un interviu vecin, iar`[i f`r` (P), \i anun]` pe s`rmanii din ora[ c` le preg`te[te o cin`

romneasc` la Restaurantul Unic cu m\ncare preparat` proasp`t, la buc`t`ria noastr`, de fetele noastre. Cred c` o mas` pe zi nu stric` nim`nui, mai ales dac` este o mas` cald`, \ntr-un mediu curat [i prietenos cum este cel de la UNIC. Ce s` mai zici? Mai avea s` le promit` aleg`torilor care-i viziteaz` magazinul/restaurantul c` la plecare vor fi du[i cu o ma[in` a partidului. Astfel f`cea pu]in` reclam` [i la serviciul de ambulan]`.

Piatra Neam] filozofal`

8


Marea urnire

6.000 de femei sub m`ri [i jeturi senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu Ce face un b`rbat c\nd se plictise[te? Hai, c` [ti]i ce face. Dar ce face dup` ce face ce face un b`rbat c\nd se plictise[te [i constat` c` dup` aia se plictise[te [i mai tare? Le num`r`, asta face. A[a a ajuns [i Gregorian Bivolaru s` numere 6.000 de femei cu care cic` ar fi f`cut sex. Asta e deja o sum`. S` faci sex cu 6.000 de femei e ca [i cum ]i-ai a[tepta \ntr-o diminea]` nevasta la ie[ire la APACA [i, p\n` s` vin`, te-ar viola tot schimbul 3, care tocmai iese din tur`. S\ntem sau nu s\ntem de acord cu aceast` sum`? S` vedem ce s-a votat.

Alexandru V~RZARU Eu s\nt de acord. S\nt de acord [i ca el s` se laude. Dar m` \ntreb {tefan AGOPIAN Da, e bine! n cazul `sta cifra dac` nu exist` la ei \n MISA [i fen-are nici o importan]`, ci orga- mei care, c\nd vorbesc \ntre ele, \[i nizarea cifrei. n definitiv, orice zic: Am avut 6.000 de b`rba]i!. b`rbat normal poate s` aib` o asemenea performan]` n trei- Marius BOR}EA zeci [i ceva de ani. Dar trebuie Dac` e vorba de promo]ia 98 s` ai geniu ca s` convingi n de la Finan]e-B`nci, atunci cred fiecare zi o femeie c` cel mai c` s\nt cu totul de acord. Dac` nu, bun lucru pe care l are de f`cut e discutabil. Spre binele lui, sper e s` se culce cu tine. Nici Bivo- s` nu fie vorba de promo]ii de la laru n-ar fi reu[it asta dac` nu Filologie, c` am intrat o dat` din [i-ar fi organizat munca de gre[eal` \n buda fetelor de la Uniconvingere. Fiindc` asta nseam- versitate [i zù c` nu m-a[ fi apun` pn` la urm` MISA: Munc`, cat de urinoterapie nici pentru Idei, Sul`, Atac. A[a c` un astfel Miss Boboc. |mi venea s` levitez de om n-ar trebui b`gat la pu[- [i at\t, c`-mi luasem adida[i noi c`rie, ci trimis ambasador iti- [i mi-era mil` de ei. Deci, \n manerant prin Europa. n cteva re, s` zicem c` s\nt de acord. (Mai zile, nu [tiu care baroan` va uita departe \i las pe colegii mei cu ce probleme avem, iar doamnele- Kawasaki, abonament la sal` sau parlamentar din UE vor sta la c`r]i de poezie publicate s`-[i dea coad` ca s` se bage [i ele m`car cu p`rerea, ei s\nt mai \ndreptò dat` n MISA. ]i]i s` se oftice.)

DE ACORD

Drago[ MU{AT Ca femeie, nu s\nt de acord. Ca b`rbat, s\nt de acord. |ntrebarea mea este \ns` c\te cofet`rii servesc pipi, sau unde g`se[ti pipi la halb` \n Ci[migiu dac` vrei s` plimbi fata romantic \n parc? Sau le scotea numai la o toalet` ecologic` \n spatele stadionului Juventus Colentina, s` le dea cu tantra-n cap ca s` le pupe-n karm`?

nimic din orgasm. E ca [i cum de Cr`ciun te-ai b`l`ci ntr-un container cu sarmale. Plus c` dup` primele 100 de femei nu po]i lua [i tu, ca omul, un colebil sau un triferment s`-]i mai ia grea]a.

Gabriel DROGEANU Nu s\nt de acord. Mare br\nz`! Mai tare mi se pare fra-su, Gabriel. {ti]i povestea lui: nu [tiu ce tehnic` folosea, \n ce mi[care se b`gase, dar c\nd \[i prindea neIulian T~NASE Nu m` deranjeaz` c` Bivolaru vasta, pe Mona de Freitas, o intes-a culcat cu 6.000 de femei, prin gra \n a[a hal \n absolut c` o l`sa urmare s\nt de acord cu aceast` \ns`rcinat` cu zecile de luni. cifr` oarecum umflat`. Am \ns` c\teva nedumeriri: pe c\te din cele Ioan T. MORAR 6.000 de femei le-a scos mai \nt\i Nu e bine. Mi se pare de prost la o cofet`rie (s` le serveasc` cu o gust s` te lauzi cu a[a ceva. Poate urinanjad`), pe c\te le-a dus, \na- c` pentru Bivolaru o fi fost inteinte de orice, la un film, la c\te le-a resant, de[i pare totul un fel de spus m`car o dat` te iubesc [i, competi]ie, un fel de efort cantimai ales, la c\te le-a trimis cel pu- tativ, dar nu cred c` a fost intere]in un mesaj pe e-mail de Cr`ciun? sant pentru cei [ase mii de b`rba]i care credeau n cele [ase mii de femei [i le adorau [i le credeau cinstite. La ei nu v` gndi]i?! Hai, cinci mii, mai treac`-mearg`, dar [ase mii mi se pare prea de tot! Alin IONESCU Nu, nicidecum. n general, nu Huoooo, nes`tulule! snt de acord cu sexul n grup, iar o partid` de sex cu 6.000 de femei Viorel MO}OC mi se pare profund nociv` pentru Complet \mpotriv`. Dac` nu organism. De la un moment dat noi, atunci cine-i [i Bivolaru `sta, ncolo, e clar c` nu mai n]elegi s` \nnebuneasc` at\tea gagici?!

Dan STANCIU Femeile nu s\nt oi, ca s` le numeri c\nd nu po]i a]ipi sau c\nd b`rb`]ia ]i se \nal]` pe cifre. {i nu s\nt nici steaguri at\rnate la Prim`rie ori la {coala de Fete, \n b`taia v\ntului. N-au fost aduse pe lume spre a fi num`rate, altul e rostul lor al`turi de noi. C` unii le num`r` ca pe o turm` [i dintr-o sum` \[i fac steag, e treaba lor, at\t \i duce mintea. C` printre num`r`torii care ]in asemenea socoteli se num`r` [i liderul MISA, iar`[i e treaba lui, nu-i po]i cere unui guru de doi bani s` g\ndeasc` altfel dec\t ieftin. Dar cred c` totalul avansat de el e inexact [i ceva \mi spune c` n-au fost 6.000, ci doar 5.819. {i nu erau femei, ci ni[te nori diafani, cu care a \ntre]inut rela]ii spirituale \n Nirvana bivolarian`, sc`ldat` \ntr-o lumin` aurinie.

Avea dou`[trei de ani [i \mpunsese vreo trei sute, patru sute. De atunci, m` uit la mine ca la un idiot. Dar \n acela[i timp [i cu oarecare stim`, fiindc` eu nu am s`-mi pierd niciodat` carne]elul. Carne]elul meu, palma cu cinci degete [i nici alea toate bifate, dar una absolut`. C\nd am auzit de Bivolaru, ce puteam s` mai zic? A avut 6.000, dar c\te a coclit \n afara acestora? Cred c` mai mult MISA a posedat din el, dec\t el. MISA lui e fabrica de coclit. Mi s-a rupe sau nu mi s-a rupe de gagici. C`t`lin MATEI 6.000 de femei, ai? Presupun\nd c` sferele alea de fericire ale lui Gregorian \i consumau o cutie de prezervative/femeie, \nseamn` c`, la 45.000 cutia, pe Grig toat` distrac]ia l-a costat 270.000.000 lei. Adic` 8.181 de dolari. Yoga ca yoga, o \n]eleg. Da dac` era bìat d`[tept ca fra-su `l mic, de 8.200 de parai `[tia \[i lua dracu o garsonier` sau un Cielo + o pereche de blugi [i nu mai dormea gol pe plaj` ca aurolacii. C` vine iarna, nene, [i sferele alea nu ]in nici de cald, nici de foame.

|MPOTRIV~

INDIFEREN}IEugen ISTODOR Ultima oar` c\nd am auzit un b`rbat care s` se laude cu un num`r nesf\r[it de gagici a fost \n armat`. Era prim`var`, ca acum, [i colegul meu, cu care s`risem gardul ca s` beau o bere, mi-a ar`tat carne]elul lui cu gagici.

Darurile au fost aruncate


9

poli]ia preseiS` nu iei numele domnului Isopescu d` cu stngul N`stase \n habar n dreptul romann Marele Mar[ spre Uniunea European` prin halta NATO ziari[tii, fiind dulìi democra]iei, au un rol determinant. O mostr` de aport substan]ial la acest deziderat am v`zut [i auzit n seara zilei de 2 aprilie, ora 21,10, pe Realitatea TV, la o discu]ie purtat` ntre reporteri]` [i Emanuel Isopescu: Rep.: Dac` n aceast` sear` Gregorian Bivolaru va fi eliberat, nseamn` c` este nevinovat? E.I.: Nicidecum. El este considerat vinovat pn` c\nd o instan]` judec`toreasc` va proAgen]ia AFP a fost c\t pe ce s` fac` rara performan]` de a numi corect un oficial romn. Pe jum`tate, actul jurnalistic e reu[it, pentru c` AFP nu l-a botezat Nicolae Ceau[escu pe Adrian N`stase, a[a cum au procedat suratele ei imperialist-capitaliste cu Emil Constantinescu [i cu Ion Iliescu (\n al doilea caz, confuzia e de \n]eles, ni s-a \nt\mplat [i nou`). Totu[i, dup` cum vede]i, Agen]ia nu s-a putut ab]ine [i i-a confundat pe premierul romn cu cel slovac [i pe cel slovac cu cel sloven. Oameni cu sim]ul m`surii, ziari[tii strìni [i-or fi spus c` premierul unei ]`ri s`race, ca Romnia, n-are cum s` fie individul acela c`ruia-i plesne[te cureaua de at\ta bun`stare, a[a c` ni l-au b`gat pe g\t pe cel mai mic [i mai uscat din tot grupul de primmini[tri. Care, dac` facem abstrac]ie de musta]`, aduce pu]in cu piciu `la de nea Nicu. nun]a nevinov`]ia sa. Fiindc` se pretinde un reporter specializat, ar trebui s` aib` ni[te cuno[tin]e minime de drept, chiar drept roman, care a instituit no]iunea de prezum]ie de nevinov`]ie p\n` cnd o instan]` se pronun]` altfel. Mai lipsea s` spun` c` G.B. este considerat vinovat pn` cnd el nsu[i va dovedi c` este nevinovat! Iat` c`, dup` faza asta, Isopescu se bucur` de prezum]ia de neprofesionalism. Lszl FEHR

Au dat cu oi[tea-n card

HIQ noi la Mischie de la Gorjvire la IQ-ul comunitara fost rostit` chiar de N`stase. Pì, dup` attea fonduri Phare, nu se poate deturna [i o tran[` de IQ n Gorj, trebuie s` se sesizeze prim-ministrul? Hai, rapid s` c[tige IQ-ul dat de UE capul jude]ului, care tot Mischie este! Alexandru C~UTI{

S`pt`mnalul Imaginea Gorjului, scos la tipografia lui Mischie, luat` din fonduri Phare [i pentru care baronul [i face timp s` dea bun de tipar, a publicat pe prima pagin` un articol n care se spune c` Romnia trebuie s` adopte rapid IQ-ul comunitar Sebastian EFTIMIU n vederea ader`rii la UE. Mai mult, c` aceast` cerin]` cu pri-

Aten]ie! Nu \ncerca]i s` \ndeplini]i a doua condi]ie pentru eliberarea unui nou card de identitate, mai precis cea cu modificarea datei sau locului na[terii, deoarece religia cre[tin-ortodox` \nc` nu permite re\ncarnarea. Acest serviciu al Direc]iei Generale de Eviden]` a Popula]iei (www.dgeip.kappa.ro/avp_CI.htm) se adreseaz` exclusiv domnului Adrian Paul, de pe vremea c\nd acesta a turnat c\teva secven]e din serialul Nemuritorul [i \n Romnia. |n cele c\teva zile petrecute la noi, DGEIP a trebuit s`-i asigure nemuritorului din clanul McLeod acte pentru urm`toarele identit`]i: bolnav de cium` napolitan din secolul XIV, cizmar francez din secolul XVI [i controlor de bilete ]igan pe linia tramvaiului XIX.

Ciuma Thurman

10


hahalera 45Cine rude la urm` rude mai bine

Aten]ie la arborii genealogici!S`pt`m\na trecut` a ie[it la iveal` c` v`rul lui Victor Ciorbea, pe care-l cheam` tot Victor Ciorbea, va candida pentru prim`ria Hop\rta (jude]ul Alba), din partea PD. Tot s`pt`m\na trecut` s-au petrecut alte c\teva coinciden]e cel pu]in stranii: 1) bunicul lui Marian Vanghelie, pe care \l cheam` tot Marian Vanghelie, elev \n clasa a IV-a B la {coala Ajut`toare de Filozofie [i Gaze din Crevedia, a luat un 4 la Geologie, fiindc` nu a [tiut \n ce sector al Bucure[tiului se afl` capitala Romniei; 2) \ntr-un sat din jude]ul Arge[, s-a \nt\mplat c` nepotul lui Nicolae V`c`roiu, pe care-l cheam` tot Nicolae V`c`roiu, a bùt \ncontinuu dou` ore [i 43 de minute [i apoi s-a culcat cu Hildegard Puwak, nepoata lui Hildegard Puwak, aflat` \n trecere prin sat; 3) veri[oara geam`n` a lui Adrian N`stase, pe care o cheam` tot Adriana N`stase, a venit de la T`rt`[e[ti la Bucure[ti, pentru a s`rb`tori intrarea Romniei \n NATO; [i 4) fratele vitreg al lui Nicolae Mischie, pe care \l cheam`, bine\n]eles, tot Nicolae Mischie, i-a l`sat mo[tenire lui Nicolae Mischie casa pe care, la r\ndul lui, o primise de la fratele so]iei lui Nicolae Mischie, pe care \l cheam` tot Nicolae Mischie. Foarte interesant!

Fr`]ia inelelor [i a ghiulurilorOrice te a[teptai s` fie Gregorian [i Gabriel Bivolaru: dasc`l [i elev, mam` [i fiu, so] [i so]ie, \mp`rat [i bufon, st`p\n [i animal de companie, c\ine [i purice. Orice, numai fra]i nu. Dar s-a dovedit c` s\nt. Pu[i \n fa]a acestei frumoase realit`]i, ne \ntreb`m de pe-acum cine cu cine ar mai putea fi frate \n ]ara asta, ca s` nu mai avem surprize c\nd s-o mai da vreun consemn la frontier`.

Marian Vanghelie Vali VijelieNu \ncape nici o \ndoial` c` s\nt fra]i. Au absolvit 4 clase primare (adunate). Posibil s` aib` acela[i tat`, dar s` fie concepu]i \n locuri diferite: unul sub c`ru]`, l\ng` roata din fa]`, cel`lalt tot sub c`ru]`, dar l\ng` roata din spate. Sau, din motive diferite: unul la prun`, cel`lalt la vi[in`. La v\nzare s-au dat cam cu acela[i pre]. Cine a investit \n Marian a fost mai inspirat. C\nd se va dovedi c` s\nt fra]i, Vijelie va \ncerca s` ias` din ]ar` cu peruca lui Benone Sinulescu pe cap.

M`tu[a interzis`

Tinerii ]`r`ni[ti, ajuta]i de Ponta s` treac` strada la PSD

Foc, foc ap`, ap` foc, ap` urin`, urin` ```, m-a]i prins!

Gregorian Bivolaru, liderul mi[c`rii de integrare spiritual` \n absolut toate proastele care au pus botu la vr`jelile MISA

Bebe Ivanovici Bebe MihèscuNu-i exclus s` fie fra]i. Unul e baron de Ilfov, cel`lalt scrie despre drame conjugale care se produc de obicei \n porumbul de pe domeniul primului. Deja o coinciden]`. Am\ndoi se ocup` de treburi din care rezult` certificate: primul a produs certificate de revolu]ionar, cel`lalt de na[tere. A doua coinciden]`. Pesedistul e obez, cel cu sexul e schilod. Deci a treia coinciden]`. De[i nici unul dintre ei nu bea urin`, am\ndoi s-au obi[nuit s` m`n\nce felul acela condimentat cu perje.

Adrian Pùnescu Adrian Copilul MinuneAmbii au scris poezii cu tent` erotic`: cel mic pentru toate fetele c`rora le place pe la spate, cel mare pentru o savant` c`reia-i pl`cea prin spate la gara Titu sau \n triaj. Unul e coleg de breasl` cu Gu]`, cel`lalt, coleg de suferin]` cu g\]`. Un alt lucru care-i leag` pe cei doi gurofili este c` nici o minor` nu a depus pl\ngere \mpotriva lor.

Emil e funda[ la Steaua, iar Priboi a avut c\teva intr`ri periculoase sub T\mpa, la Bra[ov. Pe Emil \l urm`resc ni[te nem]i, Ristea, la r\ndul lui, a urm`rit un sas \n nocturn`, la lumina l`mpilor de la interogatoriu. Ar fi [i o diferen]`: \n timp ce pe Emil vor s`-l cumpere cei de afar`, pe Ristea oamenii ìa vor s`-l pun` pe tu[`, pentru c` deja i-a v\ndut el.

S\mb`t`, la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Sala Izvor, a avut loc un eveniment pe care nu ni-l putem explica: Conferin]a Na]ional` a Organiza]iei de Tineret a PN}CD! S` crezi c` PN}CD are tineret e ca [i cum ai crede c` Gic` Petrescu e un tinerel de v\rsta lui Nelu Diaconescu [i vigoarea lui }epelea. Pe scaunele din fa]`, rezervate tinerilor ]`r`ni[ti cu baston \n bra]e, i s-a f`cut loc [i lui Victor Ponta, venit probabil \n locul lui Sorin Oprescu s` ia pulsul, tensiunea [i probe de urin` cre[tin-democra]iei romne[ti. Orice om s`n`tos, indiferent de v\rst`, se \ntreab` ce altceva ar putea cùta Ponta \n poza asta al`turi de Victor Ciorbea. E o prezen]` periculoas` pentru tinerii ]`r`ni[ti, nici nu vrem s` ne g\ndim ce-ar fi ie[it \n sal` dac`-l punea N`stase s` promit` \nc` un 5% la pensie. R`m\nea toat` sala cu gura c`scat` [i, \n loc de coji de semin]e, \ngrijitoarele ar fi m`turat dup` conferin]` numai pl`ci dentare.

Nicolae V`c`roiu Mo[ Nicolae

vine \n noaptea de 6 decembrie, mo[ nea Nicu ajunge ceva mai t\rziu, c\nd \ncep s` circule tramvaiele. Lui Mo[ Nicolae trebuie s`-i spui o poezie, lui mo[ nea Nicu trebuie s`-i bagi [i din acordeon la poezia aia, ca s` fie cheful chef. E limpede ca tulburelul c` s\nt fra]i, de[i e evident c` au dumnezei diferi]i. Pentru c` mo[ nea Nicu e adept al monoteismului [i nu crede \n al]i dumnezei dec\t cel al be]ivilor. MIG Brother

Ristea Priboi Emil R`doi

Am\ndoi au ceva cu \nc`l]`rile. Mo[ Nicolae ne las` acolo cadouri, mo[ nea Nicu \[i las` Este evident c` s\nt fra]i. acolo consuma]ia. Mo[ Nicolae

Transparen]a manipul`riiS`pt`mna trecut`, Asocia]ia Romn` pentru Transparen]` (ART) asocia]ie care face parte din re]eaua Transparency International a prezentat un raport privind eficien]a b`t`liei contra corup]iei din Romnia \n perioada 2000-2003. Concluzia este clar`: \n ciuda unor progrese \n materie legislativ` [i \n limitarea corup]iei mici [i mijlocii, marea corup]ie nu a primit nici un [ut semnificativ. La conferin]a de pres` a ART au participat practic toate institu]iile media na]ionale. Noi v` prezent`m ce i s-a servit bizonului de televizor. Mai \nti preciz`m c` doar 3 posturi au considerat c` [tirea este de interes: Romnia 1, Realitatea TV [i Antena 1. Antena 1 a anun]at miezul [tirii la Observatorul de sear` [i a reluat [tirea la ora 10, pe larg [i cu tonul de la ora 7. Realitatea TV a produs o [tire similar` cu cea pe care o reproducem de la Romnia 1. {i anume v` l`s`m s` aprecia]i cu ochii vo[tri cum lucreaz` mae[trii manipul`rii la televiziunea public`. Antena 1 Preview la [tirile de la 22,00 M`surile anticorup]ie puse \n practic` cu surle si tr\mbi]e de oficialii de la Bucure[ti au vizat doar micii corup]i. Cel pu]in aceasta este concluzia unui document al Transparency International Romania. Cum s\ntem v`zu]i \n lume \n Observatorul de noapte. Romnia 1 Capacitatea legislativ` [i institu]ional` de contracarare a corup]iei a crescut \n ultimii ani, potrivit unui raport al Asocia]iei Romne pentru Transparen]`. Autorii raportului remarc` \ns` faptul c`, \n ciuda evolu]iilor pozitive, mai s\nt \nc` multe de f`cut. Raportul na]ional asupra corup]iei \nso]e[te un raport similar realizat de asocia]ia Transparency International la nivel mondial. Lucrarea prezint` ultimele evolu]ii \n lupta \mpotriva corup]iei din \ntreaga lume. Autorii raportului pentru Romnia au analizat perioada 2000-2003. (Adrian Savin audio/ video) |ncep\nd cu anul 2000 p\n` la sf\r[itul anului 2003 a avut loc o proliferare at\t a legisla]iei, c\t [i a institu]iilor menite s` combat` s` previn` [i s` combat` corup]ia. Autorii raportului privind evolu]ia \n lupta \mpotriva corup]iei amintesc scandalul legat de omul de afaceri Sorin Ovidiu V\ntu (video), suspiciunile de corup]ie care planeaz` asupra fostului pre[edinte al Fondului Propriet`]ii de Stat, Radu Srbu (video). De asemenea, sunt amintite scandalurile de corup]ie \n care au fost implicat (sic!) fostul director din Ministerul Agriculturii, Dan Jiga, [i fostul ministru al Agriculturii, Ioan Mure[an (video). Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu

Depresivo la Corua

12


Anacronica TVRomnia yogarului uriniuUite, dac` ai 18 ani acum, sau de la 50 \n sus [i stai, dracu, la ]ar`, sau \n ora[e ca Teculci, M`r`ce[ti, deschizi televizorul [i vezi despre yoga o s`pt`m\n`, uite ce \n]elegi. Yoga este Bivolaru, fratele lui Bivolaru, cu peruc` la ie[irea din ]ar`, bun, [i e arestat, uite, Bivolaru, fratele lui Bivolaru, f`r` barb` [i p`r. Pesedist? D`-o dracu de politic`! Unii care pierd ritmul zic: uite, yoga ajut` la evadare, PSD-ul la arestare. Certitudine: unul sau am\ndoi s\nt \n pu[c`rie, apoi unul a ie[it. Organele continu` cercet`rile: poli]ia a pus m\na pe foto cu gagici goale [i pe recipiente cu treaba mic`, integrarea \n absolut \nseamn` s` bei treaba mic` [i b`rbo[ii s` trag` futaiuri la yoghine, Bivolaru, nu conteaz` care, a avut 6.000 de gagici, deci, de vineri de c\nd e liber, a mai avut c\teva, uite Tuc` ce tare e, l-a adus pe Bivolaru, b`, ce fa]` de drogat, ce nesp`lat e Bivolaru... Asta \n]elege romnul. |n]elege c` yoghinii trebuie du[i la s` se vad` dac` e virgin`, cum s-a exprimat Adelin Petri[or. Adic`, televiziunile au fost pe faz`, au avut tot ce le place. Era [i [tire de ora 5, [i [tire de Observator, era [i [tire de Telejurnalul de pe 1. C\t` echidistan]`! Organele abilitate au fost obiective, au dat tuturor televiziunilor aceea[i confuzie. Pardon, acelea[i \ncas`ri din reclam`. Pipi, sex, yoga, arest`ri, poze profil, vinova]i, fr`]ii, travestiuri. Cum era normal, obiectivitatea n-a prea avut limite, televiziunile pu]in l-au numit [i ar`tat pe Bivolaru Gabriel, pesedist de soi, mai yoghin dec\t Gregorian, cùtat cu Interpol prin absolut.

trampa [i ecranulCeaules, Darwin!

E-adev`rat, m`-mbrac aiurea. Da g\ndi]i-v` [i voi ce via]` are costumiera mea c\nd eu de la o zi la alta vin cu zece kile mai pu]in Trebuie s` se descurce cu ce avem \n magazia de costume de la Buftea. Ieri mi-a dat o rochie de menajer` negres` din Georgia, azi un costum de v\n`tor din Cold Mountain [i m\ine probabil c` o s`-mi dea zdren]ele de pe sc\ndura asta! S` mor dac` nu m`-ngra[ la loc!

tunul catodic

Mi-am pus chilo]ii invers [i m-am uitat la Ciao Darwin-ul care a avut ca subiect lupta dintre vr`jitoare [i sceptici. De[i b`ncile vr`jitoarelor erau pline de pirande g`tite ca de nunt`, singurele acte de goliciune au venit din partea animatoarelor [i a lui Dan Negru care [i-a ar`tat chilo]ii ro[ii. M-am a[teptat ca magraoanele s`-[i suflece fustele la proba de cultur` general` sau s` li se vad` bijbocul atunci c\nd le b`ga Negru \n tubul cu ap`. Dar nimic. S-a \nt\mplat totu[i ceva la care m` a[teptam: s-au umplut ziarele de anun]urile vr`jitoarelor \n care era men]ionat` apari]ia lor la TV (vezi facsimil). Dac` tot merge a[a, ne a[tept`m s` le vedem [i la KaraOK, la PRO Motor sau s` vin` cu ni[te gìni negre la Buc`t`ria lui Radu. Darwin de buturug` 5 Sexologul Bebe Mihèscu la Procesul etapei: Domnu C`linescu, s` [ti]i c` chiar \n acest moment tot universu face sex. Adic` toate celulele \ntre ele. Hai, domnu Mihèscu, sexolog e[ti dumneata? Cum s` fac` toate celulele, chiar [i alea care s\nt pe ciclu? {i mai am ni[te \ntreb`ri pentru dumneavoastr`: exist` [i celule homosexuale? Sau celule c`rora le plac minorii? O ultim` \ntrebare [i v` las s` merge]i acas`: ave]i idee, exist` prezervative [i pentru celulele astea? Am luat dou` kile \n greutate \n ultimul timp [i cred c` e de la libidoul lor. Au f`cut multe celule

Teo Trandafir \ntruchip\nd zicala Cine se-amestec` cu maneli[tii ajunge s` se-mbrace ca eimici, a[a cred. Bine c` astea mici nu pl\ng noaptea, v` da]i seama, se trezea tot blocul de la numai dou` kile \n plus. 5 }ociu [i Palade s\nt ni[te oameni care au slujb` la televizor. Se scoal`, se b`rbieresc, se urc` n ma[ini, ajung la Na]ional TV [i ncep s` se agite dintr-o dat`, s` se mping`, s`-[i pun` frunze n cap, s` mai laude o ap` mineral`, o p`linc`. Apoi se face ora patru [i pleac` la ei acas` sau unde au treab`. Dup` o lun` [i iau salariul. Fac [i ei ce face orice func]ionar din Romnia, cu diferen]a c` pe ei i filmeaz` cineva n timpul serviciului. De ce? 5 Domnu Bebe Mihèscu, tot eu s\nt, revin cu o nou` \ntrebare: ave]i idee, exist` cumva vreun bordel pentru celule? C` a[ duce [i eu un col] de unghie de la degetul mic, care m` s\c\ie de c\teva zile, poate se potole[te dracu. 5 Am v`zut o reclam` la Rama n care o doamn` care a luat un premiu culinar i mul]ume[te maic`-sii, familiei [i celor dou` cuburi de margarin` din frigider. Era s` m` sufoc de nervi, nu alta, cnd am v`zut atta nedreptate. Drojdiei de ce nu i-a]i mul]umit, doamn`, ce, drojdia ce-are? Nu e [i ea tot om? 5 Am observat c` pe m`sur` ce Teo devine din ce n ce mai supl`, Tab`r` nu se simte deloc. 5 C`tre to]i telespectatorii Uraniei, care o urm`resc pe B1 TV, vreau s` v` anun] pe aceast` cale c` minte. A[adar, infirm categoric c` Leul, adic` eu, ar fi avut mici probleme cu s`n`tatea n ultimul timp. Ba chiar m` simt foarte bine [i urez tuturor fanilor mei acela[i tonus ca al meu [i un c`lduros Pa[te fericit!, cnd asculta]i ce v` spun, c` e verificat` mielul intrat n conjunc]ie cu cozonacul va sta n p`trarul vinului. 5 Domnu Bebe, m` scuza]i c` revin: ia zi, domle, celulele astea au [i erec]ie de diminea]`? S` v` zic ce mi se \nt\mpl`: \n fiecare diminea]` c\nd intru \n redac]ie m` ia a[a o furnic`tur` pe [ira spin`rii. M` g\ndesc c` o fi de la celulele care au erec]ie de diminea]` [i se rezolv` singure. 5 Se apropie campania electoral` [i `sta se vede din ce \n ce mai tare la Antena 1. {i c\nd zicem `sta ne referim la Dan Voiculescu, pre[edintele PUR, care zilnic ba face o dona]ie umanist` de h\rtie igienic` pe la nu [tiu ce [coal`, ba are o ini]iativ` cu privire la cocost\rcul costeliv cu cioc scurt. Duminic`, la Observator, cameramanii Antenei 1 au f`cut reale eforturi pentru a prezenta din cele mai potrivite unghiuri o sal` goal` \n care se lansau candidaturile Monei Nicolici [i Monicì Tatoiu. 5 De-a dreptul surprinz`tor ultimul talk-show (Monica) de la Prima TV: \n toate reclamele din pres`, Monica avea p`rul ro[cat, iar la emisiune, un fel de blond cam platinat. La modul `sta mi s-a p`rut Monica surprinz`toare. 5 Miercurea trecut`, m` sun` cineva pe mobil [i, dup` voce, puteam s` jur c` e Oana Z`voranu de la TVR, care avea tot dreptul s` m` sune [i s`-mi repro[eze c` am scris despre ea c` seam`n` la voce cu tata. C\nd colo, ce s` auzi!? La telefon era chiar tata care, cu vocea Oanei Z`voranu, mi-a repro[at c` am scris despre el \n revist`: Pì, de asta ]i-am cump`rat eu televizor, ca s` scrii c` sem`n la voce cu o vedet`?! Nu ]i-e ru[ine?! era cam sup`rat tata. 5 S\ntem un grup de gent`lmeni de la Academia Ca]avencu [i am dori, [i pe aceast` cale, s`-i transmitem blondei care prezint` vremea la Na]ional TV c` noi o urm`rim cu sufletul la gur` [i cu sonorul televizorului dat la minimum. S\nte]i cea mai bun`, domni[oar`, ]ine]i-o tot a[a! (P.S. Auzi, p`pu[`: mata ai prieten?) 5 Domnu Mihèscu, \nc` una [i v` las, gata. Crede]i c` celulele mele pleac` noaptea la ag`]at prin univers? Eu le-am interzis s` treac` de constela]ia Orion, dar la c\t de obosite vin acas`, am impresia c` ajung p\n` \n Hercules. Ave]i idee, s-a deschis pe-acolo vreo discotec` cu celule panarame, de-alea cu membrana franjuri?

Eugen ISTODOR

Mi se pare crud [i ironic \n acela[i timp c` ni[te televiziuni de rating zero cum ar fi Tele 7 abc sau Na]ional TV au emisiuni care se numesc Telefonul telespectatorului.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUN`stase Adrian, zù, nici nu [tiu ce not` s`-]i trecem \n carnetul de aderent. Uite, nu pun nimic [i mai vino matale la toamn` cu temenelele f`cute. Mi-e c` dac` te exmatricul`m acum, iar te-ncurci cu golanii tì din PSD [i te-am pierdut definitiv. Da s` nu crezi cumva c` la examenul pentru UE o s`-]i mearg` ca la admiterea \n NATO. Pe l\ng` c` e[ti nepreg`tit [i lene[, mai e[ti [i mincinos, obraznicule! Nr. 14, 6-12 aprilie 2004

13

tupeu 2004

NATOvar`[iiNATO s-a f`cut de r\s [i ne-a b`gat [i pe noi \n Alian]`. La barza hoa]` \i face Bush cuib. Norocul nostru a fost Bin Laden [i `la a r`mas. Dac` teroristul num`rul 1 al lumii n-a mai f`cut nimic notabil, am r`mas [i noi de c`ru]`. De-abia c\nd Al-Qaeda a aruncat Madridul \n aer, ai no[tri iar s-au umflat \n pene. M\nca-i-ar tata de antiterori[ti angrena]i \n lupta \mpotriva terorismului, veni]i cu noi \n NATO, c` merita]i! a zis Bush junior [i a[a ne-a r`mas numele: `la micu [i obraznicu a lu NATO, care numai probleme creeaz` cu lene[ii [i ho]ii lui. S` vedem cum am stat cu tupeul s`pt`m\na asta: M`g`rie 2004 (3 puncte): Puterea politic` din Romnia. Nici n-am intrat bine \n Alian]a Nord-Atlantic`, c` pesedi[tii au [i f`cut ce [tiau ei mai bine: s` dea libere. Astfel c` 2 aprilie a devenit Ziua Na]ional` de Intrare \n NATO [i Concerte cu Bere [i Mici de Bucurie. Numai c` Puterea a uitat s` spun` c` totul a fost numai noroc chior, doar pentru c` trei avioane au intrat \n Turnurile Gemene din New York acu trei ani, cl`diri care, de fapt, n-au avut niciodat` de-a face cu corup]ia din Romnia. N`stase, Iliescu, Cozmnc`, Mischie s\nt artizanii intr`rii Romniei \n NATO. 50 de ani i-au a[teptat bunicii no[tri pe americani ca s`-i aduc` \n ]ar`, iat`, o ga[c` de comuni[ti, ho]i [i panglicari. Ru[ine, Bin Laden, uite ce-ai f`cut! Tupeu 2004 (2 puncte): Liceul Jean Monnet. Iat` c` se poate. Bìatul premierului a luat un 5 [i \nt\iul liceu al ]`rii a trebuit s` ascund` lenea primului junior al ]`rii. Cu greu au aflat ziari[tii c` domnului Andrei N`stase nu-i place geografia, ci mai degrab` s` se dea cu jeep-ul. Mare chestie! Nu se sup`ra nimeni dac` lua [i bìatul premierului un 5 la o materie \ns` manierele comuniste n-au ie[it \nc` din capul tuturor obedien]ilor din Romnia. Dac` un biet liceu ascunde o pr`p`dit` de not` de 5, cum naiba s` nu ascund` [i Parchetul ditamai jaful de zeci de miliarde pe care \l face Partidul de intelectuali cu m\inile p\n` la genunchi al domnului Adrian N`stase? Prostie 2004 (1 punct): Ion Iliescu. Nea Nelu nu \nva]` ni-

A lu NATO, a lu NATO, hai la culcare!Pe 2 aprilie, \n seara \n care Romnia intrase \n NATO, am fugit la ]ar`. {i, exact la ora c\nd domnul Adrian N`stase mul]umea poporului pentru dorin]a lui nem`surat` de integrare \n cea mai avansat` alian]` militar` din lume, vecina mea tanti Lina, reprezent\nd societatea civil` din satul Ru[av`], s-a culcat \nc` de la ora 9. Asta \ntruc\t nu avea lumin` electric` n-a fost \n via]a ei conectat` la curent electric [i pentru c` era probabil foarte emo]ionat` de intrarea Romniei \n NATO, iar a doua zi trebuia s` dea de m\ncare la porc \nc` o bucat` din gardul viu, c` altceva n-are s`-i dea.

Colind Powell

Dup` ce s-a implicat \n rezolvarea situa]iei copiilor institu]ionaliza]i, Europa este terorizat` de manelele c\ntate fals de Adrian Copilul Minciunemic din gre[elile istoriei. Pentru Ion Iliescu, Gulag-ul e o chestie de dreapta, \n timp ce st\nga d`dea de m\ncare la oameni [i construia blocuri de patru etaje: Eu nu cred c` gulag e mi[care de st\nga; nu cred c` acea mi[care politic` ce a fundamentat un asemenea regim politic bazat pe cruzime, pe gulag, se poate defini ca mi[care de st\nga. Se vede c` B`tr\nul {i acum, s` vedem ce s-a nu se poate vindeca. C\nd se va \nt\mplat \n topul general retrage, ar trebui ca statul s`-i Tupeu 2004: dea o dictatur` mic`, la ]ar`, cu 17 puncte degete rupte la u[`, s`cule]i de 1. Ion Iliescu nisip la pl`m\ni [i creioane \n 2. Adrian N`stase 12 puncte testicule, ca s` nu uite cine l-a f`cut om. 3. PSD 4 puncte

Copiii lui N`stase au simulat prost baculBìatul premierului N`stase nu s-au descurcat prea bine la simularea de Bacalaureat [i au luat nota 5. Dar nu-i nimic. Oricum, copiii lui N`stase or s`-[i fac` studiile \n strìn`tate, unde nu se ia nota 5. Cu ce bani? A[a cum ne-am obi[nuit deja, pe banii bunicilor. Pe banii bunicilor noastre, evident.

Examens sana

14


LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Vitez` mare, mon[er!

Poli]ia ne recomand` O explozi]ie \n natur` radare [i tutunFrumoas` e Moldova [i multe rezerva]ii naturale ea are! Din p`cate, cum se spune \n ni[te bancuri proaste, p`cat c` e locuit` de ni[te oameni cu bani. Unul dintre ace[tia, care pe l\ng` faptul c` are bani mai este [i \ntreprinz`tor, se nume[te Eugen Mihoc. Acest domn, de c\nd s-a n`scut, a sim]it c` trebuie s` fac` ceva. Dup` revolu]ie, de exemplu, [i-a f`cut o firm` SC TOTAL MIHOC PROD Piatra Neam], cu care s-a g\ndit c` poate s` fac` [i mai mul]i bani. Dar, deh, \n Moldova s\nt [i al]i oameni care scot lei [i dolari cam din tot ce exist`. Cum totul era deja luat, Eugen Mihoc [i-a aruncat ochii pe ceva ce \nc` nu se g\ndise nimeni, la ora aceea ora 13,22, mai 2002 s` ia. Era vorba de rezerva]ia natural` Cheile {ugùlui-Munticelu, unde exist` un izvor de ap` mineral`. Numai c`, din p`cate pentru rezerva]ie, ca domnul Mihoc s` ajung` la izvor trebuia \ndep`rtat un munte confec]ionat dintr-o roc` numit` travertin. Zis [i f`cut. Prudent, cet`]eanul [i-a cump`rat ni[te terenuri la intrarea \n chei, asta ca s` nu \l \ntrebe lumea ce caut` prin zon`. Iar \n mai 2002, c\nd mutra era oarecum cunoscut`, domnul Mihoc a pus bomba [i a aruncat \n aer un perete de travertin de l\ng` pe[tera de la izvorul {ugùlui. Numai faptul c` vreo [ase organiza]ii cu preocup`ri \n protejarea naturii au protestat a f`cut ca autorit`]ile s` reac]ioneze la modul minim [i s` \l opreasc` pe Mihoc s` dinamiteze tot muntele. Ministerul Mediului i-a dat o amend` de c\teva milioane de lei amenda maxim` care se d` \n aceste cazuri, iar Mihoc [i-a jurat \n barb`, fiind auzit [i de oamenii din jur, c` nu va renun]a. A[a c`, \n cur\nd, Moldova nu o s` mai fie frumoas` [i nici rezerva]ii naturale nu o s` mai aib`. Or s` r`m\n` doar oamenii cu bani. {i poate nici aceia fiindc` \ntr-o Moldov` a[a de ur\t` nu prea ai de ce s` stai dac` ai ceva bani. Ecologic` Contra

cu m\inile curat murdare

Mai mul]i posesori ai carnetului de conducere auto cu vitez` mare ne-au tot forwardat \n ultimele dou` s`pt`m\ni un mesaj: Radare pe st\lpi. Unfortunately se exist` [i a[a ceva prin Bucale!, \n care se pomene[te ceva de ni[te radare fixe ale poli]iei, situate \n zone-cheie din Bucure[ti: ie[iri din pasaje, Splaiul Unirii etc. E-mail-ul avea ata[at` [i imaginea fa]`-spate a unui astfel de OZN (Obiect Zbur`torde-carnete Neidentificat). Am dat prin sta]ie mesajul respectiv (prin sta]ia troleelor 70 [i 92 de la Universitate) [i \n c\teva minute a fost identificat` [i tras` pe dreapta sursa acestuia. Este vorba de forumul www.daciaclub.ro (sec]iunea Diverse Radar pe st\lpi) de unde unul din post-uri a fost r`pit mi[ele[te cu copy&paste [i apoi redistribuit la tot cartierul. |n ceea ce prive[te fotografiile respective, nu v` apuca]i s` le testa]i rezisten]a la pietroaie pentru c`, de[i seam`n`, aparatele respective nu s\nt nici radare [i nici antene GSM. Am verificat la poli]ie: cele de sus s\nt camere video pentru supravegherea traficului, iar cele de jos antene de transmisie date tip Mini-link responsabile cu p\ra c`tre organul cu epole]i.

Poligonul de trageri cu bombe al lui Eugen Mihoc din rezerva]ia natural` Cheile {ugùlui-Munticelu

Virgil V-o chinuie

CLO{CACU PUII DE [aur


15

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Loc de retrocedat cu capul Maria & Virgil Show Morile care macin` nervii proprietarilordiminea]a la [ase s` te ajut s` faci Academia asta lun`, s\nt bun s` pun eu \ntreb`ri t\mpite ca tu s` spui chestii de[tepte Maria: B`, Vergilic`, uite ce se \nt\mpl`, c\nd d` unii cu gagici de succes \n ziar, eu am [i eu invidiile mele adic` de ce e aia mai bun`? Vergilic`: Pì, du-te [i p`ruie[te-le pe ele apropo, voi c\nd v` certa]i, de ce v` trage]i de p`r? Maria: Ne tragem [i noi de ce avem mai lung. Apuci cu m\na [i tragi p\n` cedeaz` una. Vergilic`: Pì, du-te [i trage-le pe alea de ce au ele mai lung, las`-m` pe mine. Adic` banii care-i are o femeie pe ea s\nt ai ei sau nu? Maria: Eu cred c` banii ìa care-i arat` nu s\nt ai femeii. S\nt ai farmecului ei, ai ]\]elor ei, al mijloci[orului ei, vin banii din ea. Vergilic`: Asta \nseamn` c` dac` nu te na[ti cu a[a ceva, te-ai dus dracu! Maria: Pì, pe bune! C\nd m`-sa o face pe femeie, o face cu tot cu Mall pe ea, cu geant` [i pantofi stil Tabu. Nu [tiu dac` tu \n]elegi Nu fa]a conteaz`, conteaz` celelalte. Uit`-te la cartea asta. C\te s\nt frumoase? Alea, vedetele, dar celelalte? Au altele, din alea, voce, temperament, vr`jeal`. Vergilic`: Dar tu de ce nu e[ti? Maria: Adic`, ce vrei? Uite, ]i-o spun, poate n-am ales pe cine trebuia. Am iubit [i iubirea nu ajut` la bani, iubirea adev`rat`, nu

catavencu 04 06 2004

Documents