CĂRŢILE ISTORICECĂRŢILE ISTORICE

1-2 REGI1-2 REGI

Numele cărţiiNumele cărţii

Biblia ebraică: Regi, o singură lucrare.

LXX: 3-4 Regi, continuarea lui 1-2 Samuel (1-2 Regi)

Versiunile moderne protestante şi catolice urmează tradiţia Bibliei ebraice.

Versiunile moderne ortodoxe urmează tradiţia septuagintală.

Biblia ebraică: Regi, o singură lucrare.

LXX: 3-4 Regi, continuarea lui 1-2 Samuel (1-2 Regi)

Versiunile moderne protestante şi catolice urmează tradiţia Bibliei ebraice.

Versiunile moderne ortodoxe urmează tradiţia septuagintală.

Autorul şi data scrieriiAutorul şi data scrierii

Paternitatea lui Ieremia (Talmudul) Există material comun între Regi şi

Ieremia. Totuşi, materialul despre căderea

Ierusalimului nu are caracter biografic. Relatarea întemniţării şi eliberării lui

Ioiachin este scrisă din exilul babilonian, când Ieremia a fost deportat în Egipt.

Paternitatea lui Ieremia (Talmudul) Există material comun între Regi şi

Ieremia. Totuşi, materialul despre căderea

Ierusalimului nu are caracter biografic. Relatarea întemniţării şi eliberării lui

Ioiachin este scrisă din exilul babilonian, când Ieremia a fost deportat în Egipt.

Autorul şi data scrieriiAutorul şi data scrierii

Paternitate mixtă S-au folosit numeroase surse preexistente:

Cartea faptelor lui Solomon, Cronicile monarhiei lui Iuda, Cronicile monarhiei lui Israel.

Teologie deuteronomistă, asemenea lui Deuteronom, Iosua, Judecatori, Samuel.

Procesul de redactare trebuie să se fi finalizat în sec. al VI-lea (562 a.Chr.), în preajma eliberării din detenţie a lui Ioiachin.

Paternitate mixtă S-au folosit numeroase surse preexistente:

Cartea faptelor lui Solomon, Cronicile monarhiei lui Iuda, Cronicile monarhiei lui Israel.

Teologie deuteronomistă, asemenea lui Deuteronom, Iosua, Judecatori, Samuel.

Procesul de redactare trebuie să se fi finalizat în sec. al VI-lea (562 a.Chr.), în preajma eliberării din detenţie a lui Ioiachin.

Problema credibilităţii informaţiilor istorice

Problema credibilităţii informaţiilor istorice

Aparenta nesincronizare a informaţiilor istorice, a regatelor israelite şi a acestora cu documentele extrabiblice.

Se impune cu necesitate identificarea evenimentelor bine datate ca puncte de reper: bătălia de la Karkar (853 a.Chr.), asedierea Ierusalimului (701 a.Chr.).

Aparenta nesincronizare a informaţiilor istorice, a regatelor israelite şi a acestora cu documentele extrabiblice.

Se impune cu necesitate identificarea evenimentelor bine datate ca puncte de reper: bătălia de la Karkar (853 a.Chr.), asedierea Ierusalimului (701 a.Chr.).

Problema credibilităţii informaţiilor istorice

Problema credibilităţii informaţiilor istorice

Soluţii: Iuda şi Israel foloseau două calendare diferite. Acesta

începea în Israel cu luna Nisan (aprox. aprilie), iar în Iuda cu luna Tişri (aprox. octombrie).

După modelul statelor mesopotamiene (Kitchen 2003, 26), Iuda includea anul de accedere la tron în socoteala anilor de domnie.

După modelul Eigptului antic (Kitchen 2003, 26), Israel nu socotea între anii de domnie şi anul de accedere la tron în sec. X şi IX, dar a început să-l socotească din sec. al VIII-lea.

Iuda s-a referit la sistemul lui Israel, folosind propriul sistem de datare şi viceversa;

Anii de coregenţă erau socotiţi ca ani de domnie pentru ambii coregenţi cu excepţia unor regi care nu-i socoteau pentru a se dezice de politica monarhului cu care a împărţit coregenţa (e.g. Ezechia).

Soluţii: Iuda şi Israel foloseau două calendare diferite. Acesta

începea în Israel cu luna Nisan (aprox. aprilie), iar în Iuda cu luna Tişri (aprox. octombrie).

După modelul statelor mesopotamiene (Kitchen 2003, 26), Iuda includea anul de accedere la tron în socoteala anilor de domnie.

După modelul Eigptului antic (Kitchen 2003, 26), Israel nu socotea între anii de domnie şi anul de accedere la tron în sec. X şi IX, dar a început să-l socotească din sec. al VIII-lea.

Iuda s-a referit la sistemul lui Israel, folosind propriul sistem de datare şi viceversa;

Anii de coregenţă erau socotiţi ca ani de domnie pentru ambii coregenţi cu excepţia unor regi care nu-i socoteau pentru a se dezice de politica monarhului cu care a împărţit coregenţa (e.g. Ezechia).

Documente extrabibliceDocumente extrabiblice

Stela de la Meghido: campania lui Şeşonq I în Levant.

Stela din Dibon, Moab: conflictul cu Israelul dinastiei lui Omri şi cu Iuda dinastiei lui David.

Stela de la Tel Dan: regele Ioram al lui Israel. Analele asiriene: tributul primit de Tiglat-pileser de

la regii Menahem, Oşea din Israel, şi de la regele Ioahaz din Iuda.

Campania militară a lui Sanherib în Iuda lui Ezechia. Moartea lui Iosia de mâna faraonului Nechao

confirmată de arhivele babiloniene. Cronica babiloniană confirmă înfrângerea lui Nechao

de Nebucadneţar al II-lea şi campaniile sale în Iuda.

Stela de la Meghido: campania lui Şeşonq I în Levant.

Stela din Dibon, Moab: conflictul cu Israelul dinastiei lui Omri şi cu Iuda dinastiei lui David.

Stela de la Tel Dan: regele Ioram al lui Israel. Analele asiriene: tributul primit de Tiglat-pileser de

la regii Menahem, Oşea din Israel, şi de la regele Ioahaz din Iuda.

Campania militară a lui Sanherib în Iuda lui Ezechia. Moartea lui Iosia de mâna faraonului Nechao

confirmată de arhivele babiloniene. Cronica babiloniană confirmă înfrângerea lui Nechao

de Nebucadneţar al II-lea şi campaniile sale în Iuda.

Artefacte: sigilii şi buleArtefacte: sigilii şi bule

„al lui Abiia, slujitorul lui Uzia”

„al lui Şebnaia, slujitorul lui Uzia”

„al lui Abiia, slujitorul lui Uzia”

„al lui Şebnaia, slujitorul lui Uzia”

Artefacte: sigilii şi buleArtefacte: sigilii şi bule

„al lui Ezekia Ahaz, regele lui Iuda”

„al lui Şema, slujitorul lui Ieroboam”

„al lui Ezekia Ahaz, regele lui Iuda”

„al lui Şema, slujitorul lui Ieroboam”

Analiza literarăAnaliza literară

Relatări cu caracter de cronică: ascensiunea la tron, perioada domniei, încheierea domniei, succesorul.

Scopul de a reda istoria interpretată teologic a poporului lui Dumnezeu unit în ciuda diviziunii politice.

Relatări cu caracter de cronică: ascensiunea la tron, perioada domniei, încheierea domniei, succesorul.

Scopul de a reda istoria interpretată teologic a poporului lui Dumnezeu unit în ciuda diviziunii politice.

Analiza literarăAnaliza literară

Structura cărţii: Regatul unit sub domnia lui David şi a

lui Solomon (1 Regi 1-11). Regatul divizat (1 Regi 12-2 Regi 17). Regatul lui Iuda (2 Regi 18-25).

Naraţiunile profetice (1 Regi 17-2 Regi 13).

Structura cărţii: Regatul unit sub domnia lui David şi a

lui Solomon (1 Regi 1-11). Regatul divizat (1 Regi 12-2 Regi 17). Regatul lui Iuda (2 Regi 18-25).

Naraţiunile profetice (1 Regi 17-2 Regi 13).

Teme teologiceTeme teologice

Monarhia Speranţa Profetismul Judecata şi pocăinţa Condiţiile legământului

Monarhia Speranţa Profetismul Judecata şi pocăinţa Condiţiile legământului