cartea nuntii

2
Cartea Nuntii de George Calinescu Romanul a apărut in 1933 si este întâiul roman al autorului. George Calinescu de nea acest ro exerciţiu narator minor’’. Tot autorul considera ca romanul ”Cartea Nuntii” este un roman liric grec asemănător cu ”Da Chloe” de Langos. Acţiunea romanului se petrece in 1930 si începe prin întoarcerea de la Pari tânărului Jim. Prezintă societatea româna din prima jumătate a secolului al XX-lea. Este roma balzaciană, prin prezentarea unor tipologii. Astfel romanul reprezintă galaxie de persoana si care reprezintă o lume sterilă, stereotipă. Mătuşile trăiesc „casa cu molii” unde predomina i mucigaiul. Când un personaj vrea sa se desprindă de aceasta lume încremenită, vestea face sen Profesorul Silvestru Căpitanescu recunoscându-si eşecul se sinucide. Romanul prezintă în an cele două lumi: lumea reprezentata de mătuşile tânărului Jim şi lumea tinerilor Jim, Vera, Do Lola care simbolizează exuberanta vieţii. Căsătoria dintre Jim şi Vera simbolizează triumful Criticul George Călinescu codirector la „Viaţa Românească” si a publicat speci cul naţion nu inseamna ca George Calinescu adera la traditionalism. El reproseaza modernismului ca a tre repede peste niste etape. Romanul „Cartea Nuntii” este un roman de factura balzaciana prin de interioare. A aparut in 1933 si va pre gura in toate celelalte romane. In Cartea Nuntii sunt valori c multitudine de termeni ,tema avaritiei, a familiei,a zminterii, a iubirii, a creatiei, a mond „Cartea Nuntii” este un roman al evadarii, astfel Silvestru avertizeaza inca de la inceput pe de molii si de igrasie cat mai esti tanar, pentru mine este prea tarziu”. Matusile lui Jim au de lumea noua cu automobile si tramvai. Ele refuza orice contact cu lumea moderna. Aceste femei batrane si celibatare s-au retras din clopotul vietii si nu mai traiesc decat arheologic,intreaga locuinta pare un muzeu, matusile ies pe poarta la intervale de 4-5 ani sa probabil la o nunta sau inmormantare. Aparitia lor este deci un eveniment. In lazile lor exis vechi de la carbuni, cuie ,lumanari, pana la jucarii si praline. Tanti Ghencea aduna cercei l masivi, Tanti Magdalina aduna table de alama, linguri de argint, talere, Tanti Mali aduna ori chibrituri, jurnale, mucuri. Avaritia le caracterizeaza pe aceste matusi, dar ele nu actionea de a face rau sau pentru a sustrage averile altora. Pentru ele avaritia este o psihoza, un se batranetii. Tanti Mali scoate din lada un sal turcesc pe care ar vrea sa-l dea Verei ,dar pe razgandeste si-l taie in doua pastrand pentru sine o jumatate.Autorul prezinta sminteala inde Silvestru, unde se accentueaza delirul.Posacul Silvestru vrea sa sparga autoritatea familiei, reusit. Dereglarea psihica este rezultat al fegetarii casnice. Eroul central al cartii ramane Jim Marinescu. La inceput apare in ipostaza zburdalnicului i nu manifesta obsesie intelectuala este un spirit practic. Considera casa matusilor o casa ins sa-si construiasca o casa cu pereti luminosi si fotolii recomfortante.Universul in care traie confortului. In roman este prezentata timiditatea feminina din viata lui Jim ,Medy, Dora, Lol negricioasa dar cu trupul sportiv, Medy mai putin conturata si Lola inalta ca un plop, vaporo Totusi Jim cunoaste unele insuccese. Dora ii marturiseste ca iubeste pe altcineva , iar Lola raceala ei. Vera il cucereste si el se dedica total femeii iubite. La vederea Verei, chiar Silvestru es impulsurile erotice. Jim si Vera sunt de fapt niste simboluri in roman, numele lor ar putea

Upload: raluka

Post on 04-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Cartea Nuntii de George CalinescuRomanul a aprut in 1933 si este ntiul roman al autorului. George Calinescu definea acest roman un exerciiu narator minor. Tot autorul considera ca romanul Cartea Nuntii este un roman liric grec asemntor cu Daphinis i Chloe de Langos. Aciunea romanului se petrece in 1930 si ncepe prin ntoarcerea de la Paris a tnrului Jim. Prezint societatea romna din prima jumtate a secolului al XX-lea. Este roman de factura balzacian, prin prezentarea unor tipologii. Astfel romanul reprezint galaxie de persoana si de tantii care reprezint o lume steril, stereotip. Mtuile triesc casa cu molii unde predomina igrasia si mucigaiul. Cnd un personaj vrea sa se desprind de aceasta lume ncremenit, vestea face senzaie. Profesorul Silvestru Cpitanescu recunoscndu-si eecul se sinucide. Romanul prezint n antiteza cele dou lumi: lumea reprezentata de mtuile tnrului Jim i lumea tinerilor Jim, Vera, Dora, Boby. Lola care simbolizeaz exuberanta vieii. Cstoria dintre Jim i Vera simbolizeaz triumful vieii. Criticul George Clinescu codirector la Viaa Romneasc si a publicat specificul naional, dar asta nu inseamna ca George Calinescu adera la traditionalism. El reproseaza modernismului ca a trecut prea repede peste niste etape. Romanul Cartea Nuntii este un roman de factura balzaciana prin descrieri de interioare. A aparut in 1933 si va prefigura in toate celelalte romane. In Cartea Nuntii sunt valorificate o multitudine de termeni ,tema avaritiei, a familiei,a zminterii, a iubirii, a creatiei, a mondenitatii. Romanul Cartea Nuntii este un roman al evadarii, astfel Silvestru avertizeaza inca de la inceput pe Jim fereste-te de molii si de igrasie cat mai esti tanar, pentru mine este prea tarziu. Matusile lui Jim au o ostilitate fata de lumea noua cu automobile si tramvai. Ele refuza orice contact cu lumea moderna. Aceste femei batrane si celibatare s-au retras din clopotul vietii si nu mai traiesc decat arheologic,intreaga locuinta pare un muzeu, matusile ies pe poarta la intervale de 4-5 ani sa asiste probabil la o nunta sau inmormantare. Aparitia lor este deci un eveniment. In lazile lor exista orice obiecte vechi de la carbuni, cuie ,lumanari, pana la jucarii si praline. Tanti Ghencea aduna cercei lanturosi si masivi, Tanti Magdalina aduna table de alama, linguri de argint, talere, Tanti Mali aduna orice gaseste: chibrituri, jurnale, mucuri. Avaritia le caracterizeaza pe aceste matusi, dar ele nu actioneaza din dorinta de a face rau sau pentru a sustrage averile altora. Pentru ele avaritia este o psihoza, un sentiment al batranetii. Tanti Mali scoate din lada un sal turcesc pe care ar vrea sa-l dea Verei ,dar pe drum se razgandeste si-l taie in doua pastrand pentru sine o jumatate.Autorul prezinta sminteala indeosebi la Silvestru, unde se accentueaza delirul.Posacul Silvestru vrea sa sparga autoritatea familiei,dar nu a reusit. Dereglarea psihica este rezultat al fegetarii casnice. Eroul central al cartii ramane Jim Marinescu. La inceput apare in ipostaza zburdalnicului indragostit, nu manifesta obsesie intelectuala este un spirit practic. Considera casa matusilor o casa insalubra si vrea sa-si construiasca o casa cu pereti luminosi si fotolii recomfortante.Universul in care traieste Jim e cel al confortului. In roman este prezentata timiditatea feminina din viata lui Jim ,Medy, Dora, Lola. Dora era negricioasa dar cu trupul sportiv, Medy mai putin conturata si Lola inalta ca un plop, vaporoasa, distant. Totusi Jim cunoaste unele insuccese. Dora ii marturiseste ca iubeste pe altcineva , iar Lola il respinge prin raceala ei. Vera il cucereste si el se dedica total femeii iubite. La vederea Verei, chiar Silvestru este stapanit de impulsurile erotice. Jim si Vera sunt de fapt niste simboluri in roman, numele lor ar putea fi Barbatul si Femeia de fapt prin prezentarea lor , autorul a vrut sa refaca idila dintre Daphin si Chloe. Cartea Nuntii prezinta etapele iubirii dintre Jim si Vera incheiate printr-o calatorie. Personajele din roman sunt grupate in doua categorii: cei api pentru iubire si cei care reprezinta o lume sterila invechita. Boby si Vera reprezinta fecunditatea, iar matusile reprezinta sterilitatea. Vera simbolizeaza frumusetea feminina, ea se daruieste cu multa spontaneitate,iar declaratia ei de dragoste este totala:te iubesc pentru ca esti tatal copilului nostru Cartea Nuntii este cartea fericirii si a amorului conjugal. Romanul prefigureaza celelalte romane prin anuntarea unor teme si personaje. Prezinta societatea romana din anul 1930 citadinizarea societatii, trecerea de la aristocratia autohtona la burghezia apuseana.