MARILENA IRIMIA UTILIZAREA JOCULUI DE ROL I A DRAMATIZARII N EDUCAIA PRECOLAR LUCRARE DE CERCETARE TIINIFICA Buzu, 2012 COORDONATOR: Lect. Univ. Dnd. VICTORIA GHEORGHE Liceul Pedagogic SPIRU HARET, Buzau AUTOR: Marilena Irimia Scoala cu cls. I-VIII ION CREANGABuzau Tehnoredactare: Marilena Irimia Copert: Monica Ioni ISBN: 978-973-0-12910-9 Dedic aceasta carte fiicei mele, Andreea-Elena, cu ocazia majoratului ARGUMENT Fiecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a te juca. Jocul este activitatea preferata si cea mai captivanta pentru copii. Ideea de joc ne arata, in sens pozitiv, ca trebuie sa indraznim, ca trebuie sa ne lasam ademeniti de aceasta activitate. A te jucaeste o confruntare placuta cu tine insuti, cu ceilalti, cu elemente din mediul inconjurator. Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezinta pentru perioada prescolara, principala activitate, o forma de manifestare fara bariere geografice ori religioase, o activitate care ii reuneste pe copii si in acelasi timp ii reprezinta. In decursul jocului copilul actioneaza asupra obiectelor din jur, cunoaste realitatea, isi satisface nevoia de miscare, dobandeste incredere in fortele proprii, isi imbogateste cunostintele. Manifestandu-si dorinta de a participa la viata si activitatea celor din jur, copilul isi asuma rolul de adult, reproducand activitatea si raporturile lui cu ceilalti oameni. In acest fel, jocul este social prin natura lui, insasi posibilitatea de a-si imagina realitateade a, o reflecta, reprezinta pentru copil sensul jocului. Prin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se pregateste pentru viitor. In gradinita, jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate, realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil. Jocul se imbina cu invatarea, dar si cu creatia, astfel ca ii da posibilitatea copilului de a experimenta rolul de creator al realitatii. In gradinitele romanesti, jocul de rol si dramatizarea sunt destul de putin utilizate datorita faptului ca sunt foarte multi copii la grupa pentru a permite o activitate pe grupuri. Jocul de rol si dramatizarea, asadar, nu a patruns in sistemul procedeelor larg folosite. Primul pas in realizarea jocurilor de rol si a dramatizarii se poate face foarte timpuriu, chiar de la grupa mica. Educatoarea va avea insa grija sa nu transforme o activitate placuta, bazata pe spontaneitate si motivatie preponderat afectiva, intr-una plictisitoare, tensionata, plina de indicatii regizorale. Obectivul principal al acestora trebuie sa fie, nu atat respectarea textului de baza, cat educarea capacitatii copiilor de a-si exprima liber trairile, ideile, chiar daca o fac utilizand texte gata construite. Expresivitate poate fi dezvoltata, si prin utilizarea unorjocuriadecvate. Interpretarea rolurilor ridica noi probleme: unii copii sunt dotati, altii nu; unii sunt extravertiti, sociabili, volubili, au parca un simt al limbii si miscari innascute, altii, dimpotriva; unora le place sa recite, altora nu. Cum va putea educatoarea sa dezvolte calitatile necesare la copiii ce nu raspund de la inceput cerintelor in acest domeniu? Aceste calitati se vor dezvolta utilizand, ca metode didactice, jocul de rol si dramatizarea in activitatile instructiv-educative desfasurate in gradinita de copii, prescolarul dezvoltandu-se intelectual, moral si fizic. CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA UTILIZAREA JOCULUI DE ROL SI A DRAMATIZARII IN EDUCATIA PRESCOLARA Introducere La varsta prescolara, jocul, care inainte de orice este un modus vivendi, este in acelasi timp si cea mai importanta metoda activa de instruire, educare si formare, este modalitatea prin care copilul se raporteaza la lume si in acelasi timp asimileaza lumea, realul la propriul sau eu,asa cum se arata inliteratura de specialitate. Prin joc, copilul se familiarizeaza cu diferite aspecte ale realitatii naturale si sociale si isi satisface diverse trebuinte, jocul fiind o activitate generatoare de trairi pozitive, de satisfactii imediate. Educatia cognitiv-emotionala a copiilor prescolari cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii , metode care au valente formative si educative puternice si care si care implica imbinarea lor cu alte metode adecvate acestei varste, si anume povestirea, teatrul de masa, teatrul de marionete etc., menite sa antreneze intreaga personalitate a copilului in invatarea prin joc. Pregatirea copilului pentru scoala tinde sa devina un dusman al educatiei prin joc al copilului. Mentinerea spiritului ludic in activitatea cu prescolarii reprezinta o responsabilitate deontologica a educatoarei, ea fiind specialistul investit de societate sa realizeze o educatie adecvata copiilor prescolari. Tot mai mult isi face prezenta educatia de tip scolar in gradinita, datorita volumului bogat de informatii cu care copilul vine in gradinita, uneori, chiar daca nu toate informatiile sunt corecte si educative, de aceea, educatoarea este cea care asigura respectarea particularitatilor de varsta ale copiilor, atat in educatia in gradinita, cat si educatia copilului in familie si apoi in scoala primara, prin diferitele intalniri ale acesteia cu parintii si invatatorii. Asa cum J. J. Rousseau, la care se adauga si reprezentanti ai pedologiei si pedagogiei antripocentriste, printre care amintim pe E. Key, M. Montessori, J. Dewey si altii: educatorii trebuie sa fie umani si cu grija fata de pastrarea prospetimii si inocentei copilariei Oameni fiti umani, iata prima voastra datorie! ... Iubiti copilaria, ocrotiti-i jocurile, placerile, dragastoasele ei porniri! ... De ce vreti sa lipsiti pe acesti mici nevinovati de placerea unui timp atat de scurt, care fuge si de un bun atat de pretios, pe care nu stiu sa-l foloseasca rau?(J. J. Rousseau, Scrieri alese despre educatie). Studiul de fata isi propune sa experimenteze metode si strategii educativ-formative si interactive inovatoare in desfasurarea activitatilor de educarea limbajului la prescolari, demersuri educationale menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa si echilibrata a copiilor prescolari, astfel incat voiciunea, veselia, curiozitatea lor sa ramana nealterate. 1. Obiectivele si ipoteza cercetarii Investigatia stiintifica s-a restrans asupra utilizarii jocului de rol si a dramatizarii in cadrul activitatilor de educarea limbajului. Prin urmare, obiectivele cercetarii vor face trimiteri in mod special la aceasta categorie de activitate din curriculum-ul prescolar, fara a se exclude oportunitatile utilizarii lor in cadrul altor categorii de activitati si domenii experientiale, cum ar fi educatie pentru societate, activitati de dezvoltare personala, activitati liber alese etc. Principalele obiective ale acestei investigatii sunt: O1. stabilirea obiectivelor specifice educarii limbajului care pot fi atinse cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii, in special dezvoltarea si nuantarea vocabularului si dezvoltarea expresivitatii comunicari in relatiile interpersonale; O2. proiectarea si desfasurarea activitatilor de educarea limbajului pe baza dramatizarii si a jocului de rol in mod preponderent, in vederea realizarii obiectivelor selectate; O3. masurarea (evaluarea) efectelor dramatizariisi a jocului de rol in dezvoltarea sociala a prescolarului si, in special, in educarea limbajului; O4. imbogatirea culturii psihopedagogice a educatoarei si a competentelor de specialitate cu cele mai noi conceptii despre dramatizare si joc de rol. In ceea ce priveste realizarea Obiectivului 1 al cercetarii, pe baza analizei obiectivelor cadru si a celor de referinta prevazute de programa activitatilor de educare a limbajului, au fost selectate urmatoarele obiective specifice educarii limbajului: O1. sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitati de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor; O2. sa audieze cu atentie un text (epic sau liric), sa retina ideile acestuia si sa demonstreze intelegerea lui; O3. sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei, activitatii sale si /sau relatiilor cu ceilalti; O4. sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv elemente expresive; O5.sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia si respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv. Obiectivul 2 si 3 se va realiza pe parcursul capitolului III, prin descrierea activitatilor de educarea limbajului desfasurate cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii, si a rezultatelor obtinute. Obiectivul 4 vizeaza intreaga lucrare metodico-stiintifica, iar realizarea lui e demonstrat, atat in capitolul III prin cercetare, aplicare, cat si in capitolul I si II, intrucat realizarea lor a fost posibila numai pe baza unei bibliografii temeinice. Ipoteza cercetarii : daca folosim jocul de rol si dramatizarea in educarea prescolarului,vom constata ca, acesta va fi capabil : O1-sa participe la activitatile de grup ,inclusiv la activitati de joc,atat in calitate de vorbitor,cat si in calitate de auditor; O2-sa audieze cu atentie un text (epic sau liric),sa retina ideile acestuia si sa demonstreze intelegerea lui; O3-sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei,activitatii sale si /sau relatiilor cu ceilalti: O4-sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, poves- tiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv elemente expresive; O5-sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia si respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv. Desi paleta metodelor si tehnicilor didactice pentru realizarea acestor obiective este foarte larga si ofertanta, lucrarea de fata isi propune sa investigheze influenta jocului de rol si a dramatizarii asupra realizarii lor, intrucat aceste metode au o serie de avantaje: mari valente in directia receptarii si sesibilizarii copiilor prescolari fata de continutul si mesajul operei literare; formeaza si dezvolta capacitati operationale si comportamentale; transfera cunostinte din plan teoretic in plan practic; dezvolta spiritul de cooperare; angajeaza atat copiii timizi, cat si pe cei slabi; stimuleaza curentul de influente reciproce, ceea ce duce la cresterea gradului de coeziune in colectivul grupei, precum si la intarirea unor calitati morale (rabdare si tenacitate, respect pentru altii, stapanirea de sine ,cinste autocontrolul); dobandirea unor comportamente legate de indeplinirea unor viitoare functii sau responsabilitati socio-profesionale., in functie de tema. Jocul de rol si dramatizarea reprezinta metode dominante in cadrul strategiilor dominante pentru desfasurarea unora dintre activitatile de educarea limbajului, dar ele vor fi imbinate si cu alte metode si procedee didactice, in functie de tema, baza materiala, obiectvele urmarite etc. 2. Metodologia cercetarii Reusita investigatiei stiintifice intreprinse este determinata de calitatea elementelor organizatorice asigurate, in vederea desfasurarii cu succes a acesteia. In aceasta etapa se stabilesc urmatoarele elemente: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10-Buzau, unde imi desfasor activitatea ca educatoare si Gradinita cu Program Prelungit Bobocei din Micro III-Buzau. Cadre didactice implicate in cercetare: ed. Irimia Marilena si ed. Cucu Gina. Perioada cercetarii Semestrul II al anului scolar 2010-2011. Esantionul de subiecti In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate, am cuprins in cercetare un numar de 40 de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani care au frecventat in anul scolar 2010-2011 gradinita. Cei 40 de copii supusi investigarii noastre sunt din grupa mijlocie. Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata din 20 de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani din care 8 baieti si 12 fete de la GradinitaBobocei din Micro III (Figura nr. 5). Din cei 20 de copii ai grupei A, 12 provin din familii organizate cu relatii armonioase, 3 copiii provin din familii dezorganizate, fiind incredintati bunicilor si matusilor, parintii fiind plecati din tara, iar 5 copii din familii organizate, dar cu relatii tensionate. Din numarul total de 12 copii care sunt crescuti in familii organizate, 2 au frati mai mari. Din numarul de copii din grupa de control toti au avut o frecventa regulamentara. baietifete3rd Qtr4th Qtr Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul martor Grupa B (grupa experimentala) este formata este formata din 20 de copii, 11 baieti si 9 fete de la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10 Buzau (Figura nr.6), din care 14 provin(o fetita fiind infiata de la sora mamei) din familii organizate cu relatii armonioase, 4 copii provin din familii dezorganizate, acestia fiind incredintati mamelor care nu s-au mai recasatorit si 2 copii din familii organizate,dar cu relatii tensionate. Din cei 13 copii care sunt crescuti in familii organizate 3 au frati mai mari. Din numarul total de 20 de copii toti au avut o frecventa normala. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente intre mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii, comunicarii si limbajului acestora. baietifeteSlice 3Slice 4 Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala) Un numar de 4 copii din grupa A sunt in primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 16 nu frecventeaza zi de zi gradinita. Cei din grupa B sunt in al doilea an de frecventare a gradinitei. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita, care respecta particularitatile de varsta si individuale, sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de invatare corespunzatoare temei anuale: Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?. De exemplu: scenete: Puf Alb si Puf Gri, Ridichea uriasa, Turtita, Fata babei si fata mosului si Scufita Rosie si jocurile de rol: De-a mama, De-a fermierii, De vorba cu primavara, De-a Scufita Rosie, De-a Alba-ca-Zapada si La bucatarie. Metode de cercetare utilizate In cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: observatia, experimentul, analiza produselor activitatii copiilor, pe care le voi prezenta succint in continuare. Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atat in activitatile liber alese in care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat, cat si in cadrul activitatilor comune desfasurate cu intreaga grupa de copii sub indrumarea directa a educatoarei. Analiza produselor activitatii copiilor a adus informatii utile despre abilitati, creativitate, imaginatie, gandire, memorie. Au fost adunate intr-un portofoliu al fiecarui copil desenele, colajele, exercitiile grafice, artizanatul, alte confectionate de-a lungul anului, care pot informa despre realizarile si evolutia in timp a aptitudinilor. Experimetul a constat in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii jocului de rol si a dramatizarii. Experimetrul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se experimenteaza, tehnica grupelor paralele (experimentala si de control), avand acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al varstei. 3. Desfasurarea propiu-zisa a cercetarii Etapele desfasurarii investigatiei sunt: -etapa preexperimentala; -etapa experimentala; -etapa postexperimentala. 3. 1. Etapa preexperimentala In cadrul acestei etape s-a realizat cadrul general al cercetarii: formularea ipotezei si a obiectivelor acesteia, alcatuirea esantionului de subiecti ce participa la cercetare in calitate de martori si de esantion experimental, alegerea metodelor de cercetare, realizarea evaluarii initiale a celor doua esantioane, stabilirea echivalentelor intre cele doua esantioane, proiectarea activitatilor didactice si extradidactice bazate pe utilizarea jocului de rol si a dramatizarii. Aceasta etapa s-a desfasurat in perioada semestrului I al anului scolar 2010-2011. Tot in aceasta perioada d-na educ. Cucu Gina a aplicat prescolarilor din grupa A testarea initiala. Evaluarea initiala am realizat o evaluare initiala a copiilor, inainte de a utiliza cu preponderenta jocul de rol si dramatizarea; a constituit punctul de plecare in stabilirea strategiei didactice a educatoarelor grupurilor de copii. Pornind de la datele cuprinse in aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul inregistrat de copii pana la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Evaluarea initiala s-a realizat prin metode de evaluare specifice prescolarilor dat fiind faptul ca acestia nu stiu sa scrie si sa citeasca, asa cum rezulta din tabelul nr. 1. Metoda de evaluare a fost aleasa in functie de obiectivul urmarit, asa cum rezulta din tabelul nr. 1 in cadrul activitatilor liber alese si in activitatile de educarea limbajului. Tema anuala:Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? Tabelul nr. 1. Evaluarea initiala Obiectiv evaluat Metoda de evaluare Forma de organizare - OS1: sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor; -observarea -jocuri liber-alese: -BIBLIOTECA:Sa rasfoim o carte , Ce ati visat?; -JOC DE ROL:De-a bucatareasa; -CONSTRUCTII:Construieste....! - OS2: sa audieze cu atentie un text (epic sau liric), sa retina ideile acestuia si sa demonstreze intelegerea lui; -examinare orala -lectura educatoarei: -povesti; -auditia unui text epic: -Turtita; -Scufita-Rosie; -:Capra cu trei iezi; -Ridichea uriasa; -Puf Alb si Puf Gri. - OS3: sa-si -examinare -joc didactic: imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei activitatii sale si/sau a relatiilor cu ceilalti ; orala -Eu spun una, tu spui alta(sinonime); -Cuvinte asemanatoare(antonime); -Cuvinte alintate(dimi- nutive); -Eu spun una, tu spui mai multe (plural); OS4: sa creeze el insusi (cu ajutor)structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv elemente expresive; -examinare orala; -joc de rol; -ghicitori eliptice; -rime, povestiri, poezii, etc -OS5: sa dramatizeze -examinarea orala -joc de rol: -De-a mama ; textul inei povestiri sau poezii, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia si respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv. -De-a Zana Primaara ; -De-a Alba-ca-Zapada -scenete(secvente): -Puf Alb si Puf Gri; -Ridichea uriasa; -Capra cu trei iezi -Fata babei si fata mosneagului; -Turtita. In urma evaluarii initiale s-au obtinut urmatoarele rezultate: Nr. Crt. Numele si prenumele OS 1 OS2 OS3 OS4 OS5 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Botonog Maria Colan Cristi Colniceanu Andrei Colniceanu Lucian Dragomir Teodor Dragomir Anastasia Dumitru Cristi Dumitru Alexandru Fotin Cosmin Jipa Razvan Marin Adriana Marin Andreea Neagu Alexandra Petrache Georgiana Pletea Gabriela Puscoi Marius Rinciog Alexandru Tudose Denis Tudose Ionela Vlad Simona FB FB S S FB FB B B S B FB FB FB B FB FB B B FB FB FB FB I I FB FB B B B B FB FB FB FB FB B B S FB FB FB FB I I FB FB B B B B FB FB B FB FB FB S S B FB B B I I FB B FB S B B B B B B FB B S S B FB B FB I I FB B FB S B B FB B FB FB FB FB S S B FB Tabelul nr.2. Calificative obtinute de grupaB(grupul experimental) la evaluarea initiala a cercetarii stiintifico-metodice CENTRALIZATOR: O1: -FB- 11; O2: -FB-11; O3: -FB-10; O4: -FB- 9; -B- 6; -B- 6; -B- 6; -B- 6; -S- 3; -S- 1; -S- 2; -S - 3; -I- 0. -I -2. -I - 2. -I - 2. . 024681012ISBFBO1O2O3O4O5 Figura nr. 7. Rezultate obtinute de grupul experimental (B) in urma evaluarii initiale Nr. Crt. Numele si prenumele prescolarului O1 O2 O3 O4 O5 1. ALEXANDRU PAULA S S S S S 2. BABOI MIHAELA MIRELA B B B B B 3. CIMPEANU MORENA I I I I I 4. CONDRUZ RARES B B B B B 5. DINU MATEI FB FB FB FB FB 6. IANCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB 7 IONITA ADRIAN MATEI FB FB FB FB FB 8. NEAGOE ARINA DORA B B B B B 9. NICOLAE ANDREEA S B S B B 10. PAUNESCU ANDREI FB FB FB FB FB 11. PETRESCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB 12. PETRE MARIA LARISA S S S S S 13. SACUIU MIHNEA FB FB FB FB FB 14. SERAFIM ANDREI B S B B B 15. TULIN OVIDIU S I I I I 16. VARLAN ALEXANDRA B B B B B 17. VASILE BIANCA B B B B B 18. ZAVOIANU DENISA B B B B B 19. MARCA DOMINIC FB FB FB FB FB 20. VALEANU MARA B B B B B Tabelul nr. 3. Calificative obtinute de grupa A (grupa de control) la evaluarea initiala a cercetarii metodico-stiintifica CENTRALIZATOR: O1: -FB-7; O2: -FB-7; O3: -FB-7; O4: -FB-5; O5:-FB-7; -B-8; -B-8; -B-7; -B-8; -B-8; -S-4 -S-3; -S-4; -S-3; -S-3; -I-1. I-2. I-2. I-2. I-2. . 0123456789ISBFBO1O2O3O4O5 Figura nr. 8. Rezultate obtinute de grupul de control in urma evaluarii initiale 3.2. Etapa experimentala La tema anuala: Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? am introdus jocul de rol si dramatizarea pentru scenetele: Puf Alb si Puf Gri; Iedul cu trei capre; Ridichea uriasa; Casuta din oala; Scufita Rosie . si jocurile de rol: .Greierele si furnica; .De-a mama; De vorba cu Primavara; La bucatarie. Pentru a forma deprinderi de vorbitor si de auditor s-au folosit urmatoarele activitati: La bucatarie, De-a mama, De vorba cu Primavarasi Greierele si Furnica. Acestea s-au desfasurat ca joc de rol si activitati extrascolare sub forma de dramatizare, folosindu-se costume, accesorii si echipamente adecvate acestora. De sesizat a fost faptul ca au placut foarte mult, deoarece copiii au intrat in atmosfera jocului cu entuziasm, iar deprinderile ce au fost anterior stabilite s-au receptat usor si, totodata, stabil, acestea folosindu-se si in alte activitati. Iata cateva momente surprinse in timpul desfasurarilor: De vorba cu Zana Primavara Zana Primavara stand de vorba cu vestitorii ei: ghiocelul, fluturasul, zambila, narcisa si gargarita. Copiii, increzatori, si-au interpretat rolurile cu entuziasm si placere, folosind gestica si mimica, doua elemente esentiale in desfasurarea cu succes a dramatizarilor. Costumele confectionate de mine au pus in valoare personajul interpretat de fiecare copil. De vorba cu Zana Primavara Echipati cu accesorii de bucatarie, copiii s-au jucat De-a bucataria, un joc foarte iubit de fetite si nu numai. Au pregatit meniuri hazli pentru colegii lor, sub supravegherea mea, insusindu-si deprinderi specifice activitatilor gospodaresti: spalarea legumelor inainte de a le manca, folosirea cutitaselor, ornarea feliilor de tartine pentru a realiza un personaj: soricelul din Casuta din oala, fluturasul din De vorba cu Zana Primavara,etc. La bucatarie Apoi am trecut si la faimosul cuptor care nu putea lipsi din bucatarie si am copt cateva placinte pentru bunicuta Scifitei Rosii si iedutului mofturos. De-a bucataria Controversata poveste dintre greier si furnica am prezentat-o si pe scena FestivaluluiSub semnul copilariei-Buzau, unde, pe fundalul negativului ne-am interpretat fiecare rolul de: fluturasi, albinute, gargarite, furnicuta si greieras. Greierele si furnica-FestivalulSub semnul copilariei-Buzau Greierele si furnica Un alt joc indragit de fetite este si jocul de rol De-a mama, unde au avut posibilitatea de a-si desfasura cateva activitati din viata sociala a mamicilor. De-a mama Pentru obiectivul 2, audierea si retinerea unui text epic, demonstrarea intelegerii lui, am utilizat povestile: Iedul cu trei capre de Octav Pancu-Iasi (Anexa 1), Casuta din oala (Anexa 2), Ridichea uriasa (Anexa 3). Acestea au fost citite sau povestite de mine copiilor in activitatile pe domenii experientiale: ed. limbajului, cunoasterea mediului si ed. pentru societate, apoi sub forma de dramatizare la activiatile libere, din partea a III-a a zilei, cand s-a observat foarte bine daca s-a retinut ideile acestora in urma audierii povestilor. Povestea Iedul cu trei caprea fost folosita si in activitatea de educatie pentru societate, datorita valentelor educative pe care le transmite, fiind o buna modalitate de a si le insusi si copiii. Iedul cu trei capre de Octav Pancu Iasi Continutul povestii Casuta din oalaeste urmatorul: un soricel gaseste pe camp o oala rasturnata, mare cat un butoi, pe care o transforma in casuta. Diferite animale precum broasca, iepurele, vulpea, lupul, incantate de ideea ingenioasa a soricelului il roaga sa-i gazduiasca si pe ei devenind colocatari si traind in buna intelegere. Dar, intr-o zi, apare ursul cel mare si greoi, care, profitand de ospitalitate, preface, fara voie, casa in tandari. Animalele fug speriate care-n-cotro. Din aceasta poveste se deprind urmatoarele momente principale care sa fie transpuse in jocul copiilor: a) ocuparea casutei de catre soricel; b) instalarea broscutei in casuta; c) instalarea iepurasului; d) instalarea vulpii; e) instalarea lupului; f) aparitia ursului si deznodamantul. Folosita si in activitatea de educatie pentru societate, transmite sentimente cu valoare morala, prietenia. Casuta din oala Ridichea uriasa Ridichea uriasa Pentru realizarea obiectivului 3, deprinderea de a-si imbogatii vocabularul activ si pasiv pe baza experientelor dobandite in activitatile de dramatizare am desfasurat cu copiii cateva jocuri didactice: Cine este? in care copiii au avut ca sarcina sa recunoasca personajul, numele povestii, precum si sa reproduca cateva replici ale acestuia, Formeaza propozitii cu .....(cuvinte si expresii din povesti)!: sa formuleze propozitii cu cuvintele si expresiile intalnite in povestile audiate, Cuvinte alintate, le-am afisat mai multe cuvinte din povesti la care ei au avut ca sarcina sa le transforme in diminutive si Asa e bine, asa nu e bine!, unde prin metoda moderna Bula dublaau expus la panou imagini cu insusirile pozitive si cele negative ale personajelor din povesti, deoarece acestea au mari valente educative pentru copii. Ca si in cazul obiectivului anterior, invaterea cuvintelor noi de catre copii nu trebuie fundamentata pe activitati formale, de predare. Esentiala este capacitatea educatoarei de a sesiza, in cursul evenimentelor obisnuite din viata de zi cu zi a gradinitei, momentele propice pentru a aduce in discutie unul sau mai multe cuvinte. Aceste jocuri se pot desfasura atat in anumite secvente ale activitatii, cat si in manifestarile lor libere si spontane. Obiectivul 4 are ca scop formarea deprinderii de a crea(cu ajutor) rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizari. Desi aceste activitati pot fi executate cu intreaga grupa, recomandabil este ca ele sa fie organizate cu grupuri mai mici de copii. Pentru buna desfasurare a activitatilor de creare de povesti, mi-am propus sa respect cateva reguli: -am inceput cu povestirea unor evenimente reale, la care a participat intregul grup: o vizita sau un joc pe care l-au jucat cu totii. Acest fapt real a constituit baza desfasurarii imaginative ulterioare:Ce s-ar fi intamplat daca...?; Ce s-ar fi gandit sa faca...?; Ce ar fi trebuit sa faca...? etc; -ca punct de plecare pentru poveste am folosit o imagine sau un desen. Grupul a primit cateva asemenea imagini din care a ales una pentru a construi povestea; -pe fasii de hartie am scris inceputuri de povesti: Intr-o noapte de Craciun, Alina si Bogdan abia atipisera, cand au auzit o bataie usoara in geam. Repede se sculara din pat si se dusera la fereastra. Acolo ce sa vezi?, Afost odata un baiat care locuia intr-o casuta la marginea padurii...si alte asemenea introducari.Le-am citit pe toate(nu mai mult de trei sau patru variante) , copiii au ales una si au continuat povestea. Copiilor, se stie, le plac rimele, cuvintele rimate. Ei se bucura sa le asculte si, de buna seama, se vor bucura sa le si creeze. Astfel, am prezentat copiilor mai multe imagini amestecate si le-am cerut sa faca perechi din cele ale caror nume se termina la fel. Nu a fost greu pentru copii sa gaseasca perechide desene de tipul: casa-masa, barza-varza, lac-sac, rac-mac, masina-gaina, cana-mana, etc. In activitatile urmatoare am cerut sa gaseasca ei insisi cuvinte de acest fel. De asemenea, crearea de ghicitori-intrebari sau ghicitori eliptice au reprezentat atractiile copiilor. Dupa ce le-am dat cateva exemple, acestia au continuat cu tot felul de structurijucandu-sefoarte frumos, distractiv si, totodata, formal. Pentru a forma deprinderea de a dramatiza textul unei povesti, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia, cu miscarea scenica ceruta de textul respectiv, am desfasurat mai multe scenete si activitati extrascolare(serbari) in care copiii au participat cu entuziasm, datorita costumelor pe care le-au purtat. De exemplu: Scufita Rosie(Anexa 4), Puf Alb si Puf Gri(Anexa 5), Copiii, florile lumii(Anexa 6), unde copiii au interpretat rolurile foarte bine, intrand in pieleapersonajelor. Rolurile au fost usoare, placute, atat pentru micii actori, cat si pentru spectatori, parinti. Va prezint cateva imagini: Scufita Rosie Vanatorul-Scufita Rosie . Lupul si Scufita Rosie Puf Alb si Puf Gri Ciupercuta si mama-iepuroaica din Puf Alb si Puf Gri Potentialul larg al activitatilor extracurriculare este generator de cautari si solutii foarte variate si originale. De aceea si eu am acordat toata atentia planificarii si organizarii acestor activitati. Pentru a interveni asupra lor cu originalitate am avut nevoie de o mare disponibilitate spre schimbare, de curajul de a face noi si noi incercari, de a raspunde unor provocari. Am incercat adeseori sa gasesc alternative la unele aspecte ale procesului didactic, uneori prea rigide, sa aduc un plus de vitalitate in activitatile mele, iar copilului, un zambet in plus. Un loc aparte in cadrul acestor activitati extracurriculare il ocupa serbarile, realizate cu diferite ocazii. Serbarile reprezintra un nesecat izvor de satisfactii, bucurii, creaza buna dispozitie, favorizeaza dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic si psihic, desfasurandu-se intr-o atmosfera specifica: in preajma sarbatorilor de iarna, 1Decembrie, aniversare M. Eminescu, de 8Martie, de Ziua Copilului, la sfarsit de an scolar, etc. Am planificat din timp aceste activitati, gandind toate detaliile: programul, costumele, decorurile, accesoriile, cantecele, implicandu-se si parintii pentru buna desfasurare a lor. Toate aceste experiente ne-au oferit satisfactii uriase si au contribuit intr-o mare amsura la destinderea copiilor in madiul gradinitei, la realizarea unei atmosfere relaxate si constructive intre gradinita si familie, ceea ce a determinat ca si copiii sa vina cu placere la gradinita si sa se manifeste fara inhibitii si timiditati. serbarea : Copiii, florile lumii Macul-baietel Albastrita-fetita . serbarea: Copiii lumii doresc pacea -Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu-Buzau Formatia de dans country: Cotton eye joe-1 Iunie, ziua Copilului Program artistic; La multi ani, Romania! Program artistic: 1 Decembrie, ziua Romaniei Mandru sunt ca sunt roman! Program literar-artistic: Eminescu, luceafarul-eu, o mica stea, Biblioteca Judeteana Buzau Codrule, codrutule, ce mai faci dragutule?-Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu-Buzau Micii actori: Teo si Anastasia:Multumiri lui Eminescu! 3. 3. Etapa postexperimentala Este etapa in care am inregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o in ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2010-2011. Evaluare finala TEST DE EVALUARE FINALA (evalueaza deprinderile si cunostintele dobandite in urma interventiei) Cuprinde: O1-Item 1-Recita o poezie aleasa de tine ! O2-Item 2-Prezinta momentele principale ale povestirii! O3-Item 3-Alcatuieste propozitii cu cuvintele: Scufita Rosie, iedut, lup,iepuras, padure! O4-Item 4-Alcatuieste o scurta poveste cu urmatorul inceput dat! O5-Item 5-Realizeaza o scurta dramatizare a unei povestiri la alegere! Descriptorii de performanta: I 1-maximal- Recita poezia aleasa, expresiv si fuent, fara ajutorul educatoarei. - mediu- Recita poezia aleasa, expresiv si fluent, cu ajutorul educatoarei. -minimal- Recita poezia aleasa, expresiv si fluent, cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv. I 2-maximal- Prezinta momentele principale ale povestirii, fara ajutor. -madiu- Prezinta momentele principale ale povestirii, cu ajutorul educatoarei. -minimal- Prezinta momentele principale ale povestirii, cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv. I 3-maximal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, fara ajutorul educatoarei. -mediu- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu ajutorul educatoarei. -minimal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu ajutorul educatoarei si al materialului intuitiv I 4-maximal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, fara ajutorul educatoarei. -mediu- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu ajutorul educatoarei. -minimal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu ajutorul educatoarei si pe baza materialului intuitiv. I 5-maximal- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii aleasa, fara ajutorul educatoarei. -mediu- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii aleasa, cu ajutorul educatoarei. -minimal- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii aleasa, cu ajutorul educatoarei si al colegilor. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit in cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri de rol, dramatizari si jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si imbogatire a limbajului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice in care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia, brainstorming-ul, examinarea povestii, bula dubla, piramida, succesiunea evenimentelor, repovestirea, reproducere dupa tablouri, vizionare, teatrul de papusi. Intre evaluarea initala si cea finala, in cadrul programului de interventie, pe langa probele administrate (utilizarea jocurilor de rol si a dramatizarilor) in vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati, am desfasurat o serie de jocuri didactice pentru dezvoltarea si imbogatirea vocabularului copiilor, cu o frecventa de o activitate pe saptamana timp de doua luni 4. Culegerea si interpretarea datelor obtinute In urma evaluarii finale, grupul experimental a obtinut urmatoarele rezultate: Nr. Crt. Numele si prenumele OS 1 OS2 OS3 OS4 OS5 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Botonog Maria Colan Cristi Colniceanu Andrei Colniceanu Lucian Dragomir Teodor Dragomir Anastasia Dumitru Cristi Dumitru Alexandru Fotin Cosmin Jipa Razvan Marin Adriana Marin Andreea Neagu Alexandra Petrache Georgiana Pletea Gabriela Puscoi Marius Rinciog Alexandru Tudose Denis Tudose Ionela Vlad Simona FB FB S S FB FB B FB B B FB FB FB FB FB FB B B FB FB FB FB S S FB FB B B FB B FB B B FB FB FB B B FB FB FB FB S S FB FB FB B B B FB FB B FB FB FB B S FB FB FB FB S S FB FB FB B B B FB B B FB FB FB S B B FB FB FB S S FB FB FB B B B FB B FB FB FB FB B B FB FB Tabelul nr. 4. Calificativele obtinute de grupul experimental (B) in urma evaluarii finale a cercetarii metodico-stiintifica CENTRALIZATOR: O1-FB: 13 O2-FB: 11 O3-FB: 12 O4-FB: 10 O5-FB:12 B: 5 B: 7 B: 5 B: 7 B: 6 S: 2 S: 2 S: 3 S: 3 S: I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 02468101214ISBFBO1O2O3O4O5Figura nr. 9. Rezultatele grupului experimental (B) in urma evaluarii finale a cercetarii In urma evaluarii finale a cercetarii, grupul de control(A), a obtinut urmatoarele rezultate: Nr. Crt. Numele si prenumele prescolarului O1 O2 O3 O4 O5 1. ALEXANDRU PAULA S S S S I 2. BABOI MIHAELA B B B B B MIRELA 3. CIMPEANU MORENA B B B B B 4. CONDRUZ RARES B B FB B B 5. DINU MATEI FB FB FB FB FB 6. IANCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB 7 IONITA ADRIAN MATEI FB FB FB FB FB 8. NEAGOE ARINA DORA B B B B B 9. NICOLAE ANDREEA B B B B B 10. PAUNESCU ANDREI FB FB FB FB FB 11. PETRESCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB 12. PETRE MARIA LARISA S B B S S 13. SACUIU MIHNEA FB FB FB FB B 14. SERAFIM ANDREI B S B B B 15. TULIN OVIDIU FB B S S I 16. VARLAN ALEXANDRA B B B B B 17. VASILE BIANCA B B B B B 18. ZAVOIANU DENISA B B B B B 19. MARCA DOMINIC FB FB FB FB FB 20. VALEANU MARA B B B B B Tabelul nr. 5. Calificative obtinute de grupul de control (A) la evaluarea finala a cercetarii metodico-stiintifica CENTRALIZATOR: O1-FB: 8 O2-FB: 7 O3-FB: 8 O4-FB: 7 O5-FB: 6 B: 10 B: 11 B: 10 B: 10 B: 6 S: 2 S: 2 S: 2 S: 3 S: 1 I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 024681012ISBFBO1O2O3O4O5Figura nr. 10. Rezultatele obtinute de grupul de control (A) in urma evaluarii finale a cercetarii metodico-stiintifice Comparand rezultatele evaluarii initiale (Figura nr. 7) cu rezultatele evaluarii finale (Figura nr. 9) ale grupului experimental s-a constatat ca s-a produs o imbunatatire, rezultatele fiind mai bune decat la inceputul cercetarii, datorita faptului ca s-a folosit, in cadrul activitatilor de educarea limbajului, si nu numai, metodele jocului de rol si a dramatizarii, deci s-a validat ipoteza de la care s-a pornit cercetarea. Comparand rezultatele evaluarii finale ale grupului experimental (Fifura nr.9) cu rezultatele evaluarii finale ale grupului martor (Figura nr. 10), de asemeni s-a constatat rezultate mai bune, progresive, datorita utilizarii jocului de rol si a dramatizarii, acestea reusinnd o implicare puternica din partea copilului din punct de vedere cognitiv, afectiv, social, motric, ceea ce a dus la o asimilare mai temeinica, la realizarea obiectivelor propuse. Proba de evaluare finala a avut 5 itemi. Tabelele nr. 5 si 4, cu calificativele obtinute de copiii celor doua grupuri (control si experimental), ne conduce la concluzia ca actionandu-se asupra subiectilor in mod frecvent si organizat, prin procesul de invatamant, se inregistreaza un progres vizibil atat la grupa experimentala, cat si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. In cadrul grupei experimentale, 9 copii au obtinut calificative de FB la cei 5 itemi, ceea ce inseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunuicare acumulate, la grupa de control rezultatele sunt destul de bune, comparativ cu cele inregistrate la testul initial, la copiii care au frecventat gradinita in mod regulat, dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. Acest fapt denota faptul ca, daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea limbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiiii au frecventat in mare parte gradinita, se poate inregistra un mic progres si in cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt in primul an de gradinita (cazul grupei de control). Cunoscandu-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva si afectiva a acestuia cu cei din jur, li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera, acest lucru realizandu-se in orice moment al zilei, de la venirea lui in gradinita si pana la plecare. Atat in activitatile de domenii experientiale, cat si in activitatile individuale, accentul s-a pus pe dezvoltarea deprinderii de exprimare corecta, coerenta, expresiva, dialogata, pe imbogatirea cunostintelor referitoare la raporturile gramaticale ale limbii. Materialul necesar dezvoltarii normale a gandirii si limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienta de viata a copilului, de relatiile sala cu cei din jur. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire qa avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie, stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor, a independentei in gandire si actiune Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemanea, un principal obiectiv al activitatilor de educarea limbajului, deprindere dobandita prin activitati de povestire, lecturi ale educatoarei, jocuri didactice, teatrul de papusi, jocuri de rol si dramatizari. Pentru copii, lumea povestilor si lumea spectacolului sunt niste teritorii imaginare, dar si reale, pline de farmec, de aceea ei se angajeaza cu entuziasm in realizarea dramatizarilor si a jocurilor de rol cu subiecte din povesti si basme. Prin realizarea dramatizarilor, a jocurilor de rol cu subiecte din povesti se educa indrazneala, curajul, se exerseaza capacitatea de memorare a unui text, se exerseaza relatiile de comunicare intre educator-copil, copil-copil, copil-parinte, obtinandu-se progrese pe linie instructiva si educativa. Prin si cu ajutorul dramatizarilor copiii exerseaza tehnici de comportare pe scena. In comunicarea cu copiii trebuie sa le dovedim acestora ca ii respectam ca parteneri si nu ii dominam, le respectam dreptul la opinie, valorile si experienta personala. In comunicarea didactica educatoarea trebuie sa imbine armonios si eficient diversitatea codurilor verbal, paraverbal si nonverbal, sa deschida canale multiple de comunicare, vizual, auditiv, tactil, olfactiv. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata intre copii, au consolidat actul comunicarii in formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cantecelor, a exercitiilor ritmice. 5. Concuziile cercetarii Cunoscandu-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarator in formarea si dezoltarea personalitatii copilului, in imbogatirea capacitatii acestuia de a intra in relatie cu ceilalti copii si cu adulti, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapani prin explorari, incercari, exercitii, experimente, in descoperirea de fiecare copil a propriei identitati si in dobandirea deprinderilor de a invata, a fost necesara si introducerea celor doua metode: jocul de rol si dramatizarea. Acest lucru a favorizat identificarea unicitatii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea acestora a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul experimental care, sub indrumarea competenta a educatoarei a completat sau inlocuit in multe cazuri mediul familial, care nu intotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta indeosebi in dezvoltarea comunicarii si limbajului. In grupa de control intalnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara, copii care intampina mari dificultati in comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial in care comunicarea este lasata pe ultimul plan. Unii parinti considera ca daca ii ofera copilului mijloacele materiale in exces pot substitui lipsa de joc, de comunicare, de interes si de afectiune de care este inconjurat acesta. Este de preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti stiindu-i pe copii in siguranta in locul activitatilor active in care copilul sa se dezvolte, atat di punct de vedere cognitiv, cat si psihomotor. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa experimentala sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Asa cum am mai amintit, din cei 20 de copii, 14 provin din familii organizate in care relatiile sunt armonioase. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa de control au o justificare siin faptul ca din cei 20 de copii numai 11 copii provin din familii organizate. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza intr-o foarte mare masura comportamentul, manifestarile prescolarilor, atat in relatiile cu adultii, cat si in relatiile cu copiii de varsta lor. Din rezultatele obtinute in urma acestei cercetari metodico-stiintifice a rezultat faptul ca utilizarea jocului de rol si a dramatizarii in activitatile de educarea limbajului, si nu numai, a dus la dezvoltarea a mai multor deprinderi: de exprimare corecta, de memorare, de imbogatire a vocabularului activ si pasiv, a capacitatii de a realiza mici dramatizari, de a povesti, de a formula propozitii, de a crea mici ghicitori, rime si povestioare, aptitudini, atitudini, etc. In urma acestei lucrari de cercetare, as avea curajul sa recomand folosirea jocului de rol si a dramatizarii, deoarece am sesizat multe avantaje, si anume: -in cazul copiilor egocentrici, chiar si a copiilor lideri, se observa frecvent tendinta de acaparare a jucariilor, a rolurilor principale, iar in aceasta situatie intervine rolul educatoarei care prin intermediul mesajului verbal ii sugereaza liderului sa propuna pe un prieten al su in rolul principal. Astfel, liderul se obisnuieste treptat cu pozitia de a fi supus, de a respecta regulile conducatorului de joc. Astfel se vor organiza jocuri de rol in care copiii interpreteaza roluri ce implica atitudinea de subordonare; -prin acest procedeu se vor integra cu succes in joc si copiii timizi, necomunicativi, izolati care vor avea ocazia sa se remarce, deci inlaturarea timiditatii, a rusinii, spargerea ghetii; -tot cu ajutorul acestor metode copiii vor retine mult mai bine continuturile povestilor si tot odata valentele educative ale acestora, dat fiind faptul ca intotdeauna binele invinge raul si frumosul, uritul; -jocul de rol si dramatizarea se poate folosi cu succes si in cadrul altor tipuri de activitati, unde pot transmite atitudini pozitive sau remarca atitudinile negative ale unor personaje si de aici la insusirea bunelor comportamente si inlaturarea celorlalte; -satisfactia citita pe chipul copiilor atunci cand sunt costumati si-si desfasoara rolul in fata colegilor si a parintilor; -formeaza si dezvolta capacitati operationale si comportamentale; -transfera cunostinte din plan teoretic in plan practic; -si nu in ultimul rand, aportul adus de aceste metode, jocul de rol si dramatizarea, la dezvoltarea armonioasa a prescolarului, atat din punct de vedere cognitiv, afectiv, motric si fizic. Din toata experienta mea acumulata in acest an de cercetare, mi-as permite sa fac si cateva recomandari: -am intalnit si dificultati la utilizarea acestor metode: eforturi suplimentare pentru educatoare si pentru planificarea acestor activitati; necesita o mai mare implicare a parintilor, atat material, cat si a preocuparilor pentru achizitionarea costumelor corespunzatoare; timp mai mult pentru repetitii; costuri suplimentare pentru decoruri; -nu toate temele pot fi dramatizate, in functie de particularitatile de varsta, astfel: la grupa mica vor fi alese povesti cu texte repetitive, usor de reprodus si de interpretat; pentru grupa mijlocie textele vor avea un continut mai complex, reprezentate de personaje cu comportamente stabile care devin portrete fata de care copilul isi manifesta antipatia sau simpatia, din care isi aleg modele etice sau fata de care isi manifesta respingerea; la grupa mare si pregatitoare se vor realiza dramatizari dupa povcesti care vizeaza conflicte puternice care sa emotioneze precum: Fata babei si fata mosului, Alba-ca Zapada, Cenusareasaetc; -organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolari care intampina dificultati in exprimarea orala. In concluzie, nu trebuie sa lipseasca activitatile de comunicare, de transmitere de cunostinte, de aprofundare din programul coplilului din gradinita, cu tote acestea, cu riscul de a se face un spectacol din gradinita, sa nu se renunte la jocul de rol si la dramatizare, la activitatile extrascolare-serbarile, tetrul de papusi, vizionarile, deoarece acestea au un rol important in dezvoltarea personalitatii copiilor, asadar putem spune ca jocul este un mijloc de educatie pentru comunicare si prin comunicare. BIBLIOGRAFIE 1. Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela: Metode interactive de grup, Editura Arvers, Bucuresti, 2002; 2. Bruner, J. S. : Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970 A; 3. Bruner, J. S. :Procesul educatiei intelectuale, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970B; 4. Cerghit, Ioan; Neacsu, Ioan; Negrt-Dodridor, Ion; Panisoara, Ion-Ovidiu:Prelegeri pedagogice Editura Polirom, Bucuresti, 2001; 5. Ciolan, Laura: Dezvoltarea educatiei timpurii. Aplicatii privind managementul proiectelor, Editura Universitatii din Bucuresti, Editura Credis, 2007; 6. Ionescu, Mihaela; Velter, Irina:Proiectul pentru Programa Educatiei Timpurii-M. E. C. T. S.-Bucuresti, 2008; 7. Macavei, E. :Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii si regulamentul invatamantului prescolar, Bucuresti, 2000; 8. Manolescu, N. :Curriculum pentru invatamant primar si prescolar. Teorie si practica, Universitatea din Bucuresti, Editura Credis, Bucuresti, 2004; 9. Negret-Dodridor, Ion; Panisoara, Ion-Ovidiu: Stiinta invatarii, Editura Polirom, Bucuresti, 2005; 10. Neveanu, E.:Constructivismul in educatie, Revista de Pedagogie, 1999, p, 16; 11. Paun, Emil; Potolea, Dan:Pedagogie-Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Bucuresti, 2002; 12. Piaget, J. :Nasterea inteligentei la copil, Editura Didactica si P edagogica, Bucuresti, 1073; 13. Piaget, J. :Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1965; 14. Toma, Claudia; Prisacaru, Maria; Bolboaca, Elena:Primii artisti-Teatru pentru copii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002; 15. Vagotski, L. S. :Opere psihologice alese, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971; 16. Voiculescu, Elisabeta:Pedagogia prescolara, Editura Aramis, Bucuresti, Scoala Normala2000; 17. Voiculescu, Elisabeta:Manual de pedagogie contemporana, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; 18. Voiculescu, Elisabeta:Metodologia predarii-invatarii-evaluarii, Editura Ulise, Alba-Iulia, 2002; 19. Voiculescu, E. ;Aldea, D. :Pedagogie, curs, Editura Ulise, Alba-Iulia, 2002; 20. Zlate, M.:Caracterizarea cresterii si dezvoltarii psihice a copilului anteprescolar, Psihologia copilului-Manual pentru cls. a XI-a , Scoala Normala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995. Anexa 1 IEDUL CU TREI CAPRE Dupa Octav Pancu Iasi PERSONAJE: 1. IEDUL 2. CAPRA MAMA 3. MATUSA CAPRA 4. CAPRA BUNICA 5. VECINA CAPRA 6. VULPEA 7. URSUL 8. LUPUL 9. POVESTITORUL 1 10. POVESTITORUL2 11. POVESTITORUL3 12. POVESTITORUL4 Decor: Interior cu specific taranesc,masuta ,scaunele,o strachina,o lingura de lemn,o ulcica; Intr-un colt un patut acoperit cu o cerga tesuta; Indicatii scenice: Povestitorii ,grupati cate doi,asezati de o parte si de alta a scenei; Iedul doarme in patut; Mama capra matura,Matusa capra amesteca cu lingura intr-o strachina,Capra bunica tricoteaza; PREZENTATORUL 1 Dragi parinti,dragi spectatori, Incercam sa fim actori, O sceneta sa jucam, Roluri sa interpretam. PREZENTATORUL 2 -Acum pe scena vom vedea Un ied ce trei capre avea. Toate trei il ingrijeau Si abia daca razbeau! PREZENTATORUL 3 Caci iedul nostru-i rasfatat, Cam lenes si cam alintat. El singur nu poate manca Si nu se poate imbraca. PREZENTATORUL 4 -Acum va rog sa-i ascultati Si singuri voi sa judecati. Cand dimineata se trezea Striga cat gura il tinea. IEDUL: Mama-capra,mama capra! Hai imbraca-ma degraba, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut! Capra mama ia de pe jos camasa iedului pentru a-l imbraca. POVESTITORUL 1 -Si capra mama ,vai de ea, Pana ce hainele-i strangea Si repejor il imbraca, Pe iezisor il dezmierda. CAPRA MAMA: Puiul mamei, puisor, Hai imbraca-te usor POVESTITORUL 2 Cum se vede imbracat, Iar se-apuca de strigat. IEDUL: (batand din picioare) -Matusa capra,matusa capra, Hai, hraneste-ma degraba, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut! POVESTITORUL 3 Matusa capra ,vai de ea, Cu rabdare il hranea Si, mangaindu-l pe capsor, Il dezmierda pe iezisor. Matusa capra ii da sa manance. Al matusii puisor, Papa, sa cresti marisor! Dar incet odrasla mea, Ca sa nu te-neci cumva! Iedul alearga pe scene jucandu-se cu mingea. POVESTITORUL 4 De cu zori si pana-n seara Iedul zburda pe afara, Iar cand seara se lasa Somnoros se smiorcaia. Iedul se freaca la ochi somnoros. IEDUL; Bunica mea,bunica mea, Culca-ma in poala ta, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut! Capra bunica il dezbraca si il adoarme,cantandu-i: -Nani, nani, puisor, Dormi cu buna mic odor. Ca tare te-ai obosit Cand pe-afara ai fugit! Dormi cu buna, mintenas, Sa cresti mare, dragalas. POVESTRITORUL 1 -Si-n timp ce iedul sforaia Si linistit se odihnea, Vecina capra a venit Si fericita le-a vestit VECINA CAPRA: -Dragele mele surate, Maine va invite pe toate, Caci iedul mare se-nsoara Si am treaba pana-n seara. Am nevoie de-ajutor, Ca sa am mai mare spor! CAPRELE: -Vom veni, surata draga, Si te-om ajuta la treaba! Caprele o conduc pe vecina capra si ies din scena. POVESTITORUL 2; -A doua zi, cand se trezi, Din nou iedutul behai. Iedul se freaca somnoros la ochi si se ridica din patut. -mama capra, mama capra, Hai imbraca-ma degraba, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut! POVESTITORUL 3 -Nu stiu cum se facu oare, Vulpea trecea pe carare, Cu un sac mare-n spinare! Vulpea (intra in scena, se apropie de ied si il mangaie) -Hai nu mai plange iedut, Ai rabdare un picut! Hainele daca mi da Indata te-oi imbraca! Vai ce iedut rasfatat, Nu se pricepe la-mbracat! Vulpea ii baga hainele in sac si fuge. POVESTITORUL 4 -Dar hotomana cea roscata Le baga in sac pe data Timp prea mult nu-i trebui Si-n padure ea fugi! POVESTITORUL 1 Vazand aceasta intamplare, Iedutul striga-n gura mare. Iedul plange si striga; -matusa capra, matusa capra, Hai hraneste-ma degraba, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut ! Intra in scena Uursul mormaind: -Nu mai plange, pui de capra, C-am sa te hranesc indata, Caci sunt tare priceput La ospete neintrecut! Arata-mi unde-i mancarea Ca iti potolesc eu foamea! Iedul arata spre masa, ursul mananca, bea din ulcica, se freaca pe burta si pleaca in padure. Povestitorul 4 Vazand ca se ingroasa gluma Iedul striga mai tare-acuma. IEDUL: Bunica mea, bunica mea, Hai leagana-ma-n poala ta, Caci sunt mic, nepriceput, Doar la joaca neintrecut! POVESTITORUL 1-Si ca sa fie si mai si Lupul cel rau il auzi. Lupul intra in scena se aseaza cu iedul in pat si il leagana cu bruschete. Lupul -Hai vino aicia mai iedut, Sa te leagan un picut, O sa te adorm cantand Si apoi sa te mananc! Iedu fuge speriat, lupul se repede sa-l prinda, amandoi ies din scena.Caprele intra speriate si il cauta pe ied. POVESTITORUL 2 Iedutul tare mai fugea, De frica-n urma se uita Sa vada lupul urmarea Iedul reintra in scena oboist, caprele il imbratiseaza, il mangaie si-l saruta bucuroase. POVESTITORUL 3 Seara acasa a venit, Era tare oboist! Dar caprele vazura-n el Un alt iedut, mai cumintel! POVESTITORUL 4. Morala nu se lasa asteptata O auziti de capre cuvantata: CAPRA MAMA Voi singuri sa va imbracati, Nu pe mamici sa le strigati! MATUSA CAPRA: Ca sa cresteti voinicei Sa mancati voi singurei! CAPRA BUNICA Cand mama zice la culcare, Sa mergeti fara suparare, Somnul mintea va limpezeste Si trupul vi-l odihneste! Toate personajele intra in scena cantand: O poveste minunata Noi aici v-am prezentat, O poveste minunata, Ce multe ne-a invatat. O poveste minunata , Pentru mari si pentru mici. O poveste minunata , Noi v-am prezentat ! Anexa 2 CSUA DIN OAL - dramatizare Povestitorul: A fost odat un btrnel Ce fcea oale fel de fel Dar, ntr-o zi ca oriicare, El a fcut o oal mare. Cnd a vzut-o aa frumoas i tocmai bun, spaioas, El s-a gndit s mearg-n trg i s o vnd pe bani grei S aib pentru lemne, bieii btrnei! Moul: Bab, ajut-m mcar S sui oala asta-n car Eu pe ea bani muli oi lua i lemne oi cumpra. Chiar acum la trg pornesc Nu vreau s mai zbovesc! Baba: Azi la drum cu oale mergi, Fii atent pe unde treci! C de se vor sparge, zu, Va fi vai de capul tu! Nu vom mai avea nimic i vom sta la iarn-n frig. Povestitorul: Moul spre trg a pornit i nici mcar n-a simit Cnd pe-o groap a trecut C o oal i-a czut. Dar ce oal credei oare? Tocmai oala cea mai mare Moul nici n-avea habar C ea czuse din car. i-a plecat pe drumul lui Peste vi, hai-hui, hai-hui. Oala a czut pe fn, Credei-m ce v spun! i cum sttea rsturnat Prea o cas minunat. oricelul: Iat-o cas minunat Fr u, descuiat. A putea s stau n ea Pn iarna o pleca. Mi-aduc lemne, fac mncare, Pn` ce trece frigul mare. Broscua: Toat ziua am umblat Peste vi n lung i-n lat Ca s-mi caut o csu Frumuic i cldu. Dar ce vd n deprtare? Parc este-o oal mare. Oal, cine st n tine? Nu m primeti i pe mine? oricelul: Sunt micuul oricel Care roade multicel. Te primesc chiar bucuros, Timpu-mi trece mai frumos. Iepuraul: Toamna este pe sfrite i-a nins pe nepregtite, Iar eu, bietul de mine, N-am cas cum se cuvine. Uite! O oal e n drum. Fug spre ea, zu, chiar acum. Poate-oi ncpea n ea Pn` ce-o trece iarna grea. Broscua: De-om fi trei, ne-o fi mai bine C iarna prea iute vine; i cum seara-ncet se las Haide, intr iute-n cas. Vulpia: Sunt vulpia cea rocat i-am umblat prin lumea toat O csu s gsesc... Dar n cale ce zresc? O oal mare, spaioas, Tocmai bun pentru cas. Hei, micuii mei amici, M primii cu voi aici? Pn` ce-o trece iarna grea? C de nu, oi digera. Iepuraul: Loc mai este n csu Hai i stai cu noi, drgu! C, dac mai muli om fi, Mai bine ne-om nclzi. Lupul: Lupu-Lupone m numesc i o oal acum zresc Ce-ar fi tocmai potrivit i-ar fi tocmai nimerit Ca s stau i eu n ea Pn iarna o pleca. Hei, vulpi cumetri, Pot s stau cu voi, drgu? Vulpea: Doar att avem: un loc; Chiar c ai avut noroc. Vom fi mai nghesuii, ns vom fi fericii. i chiar de-o fi iarna grea Noi de frig n-om tremura. Povestitorul: Timp o fi trecut mult, puin, Nu tiu ce s v mai spun, Doar c toi aceti amici O duceau bine aici. Le-a fost cald i le-a fost bine Pn ntr-una din zile Cnd Ursache, bat-l vina, Sosi-n locul cu pricina, i vznd oala frumoas, i dori i el o cas. Ursul: Tare-a vrea s stau aici Cu voi, dragii mei amici! Sunt cam gras, dar n-am ce face. Strmtorai-v i pace! Eu de-aicea n-oi pleca Pn` ce-n oal n-oi intra. Lupul: Tu eti gras, zu, nu vezi bine?! n-avem ce face cu tine. Ursul: Dac zici c nu ncap O s v vin eu de hac. Atta pe oal oi sta Pn toat o crpa.. Povestitorul: Cnd ursul s-a aezat Oala repede s-a spat i bietele animale Fugeau de-a dura la vale S-i caute alt csu Mititic i drgu. Iar ursul, dragii mei, Sttea i rdea de ei i-apoi alene-a plec Spre brlogu-i vechi i sparta. Anexa 3 RIDICHEA URIASA (dramatizare) Este o dimineata de primavera. MOSUL (intra cu o galeata in mana): Buna dimineata,baba ! Ai terminat treburile casei ? Ia uite ce frumos este afara ! Numai bine pentru treburile din gradina. BABA: Ai fost in gradina sa pui rasaduri de rosii ? Ai greblat ? Ai pus ceapa si cartofi ? MOSUL: Am pus de toate, baba, ba chiar si ridichi. BABA: Bine ai facut, ca tare-i buna si sanatoasa salata de ridichi. MOSUL: Hai in gradina sa vezi ce straturi frumoase am facut ! Le-am greblat si le-am udat bine. Amandoi se deplaseaza spre gradina. BABA : Vai, mosule, dar ce mare a crescut ridichea asta ! Cum o fi crescut asa de mare ? Apuc-o de frunze si scoate-o ! Vom face din ea o salata pe cinste. MOSUL: (apuca ridiche si trage cu putere) : Hei rup !...Hei rup !.... Nu pot, baba, ajuta-ma te rog ! BABA (apucandu-l pe mos de mijloc) : Apuca de frunze si trage, ca eu trag de tine, hai trage tare ! Hei rup !...Hei rup !... MOSUL: Nu merge si gata. Nu putem singuri. BABA: Sa chemam nepotica. Mariuca, vino te rog si ne ajuta sa scoatem ridichea asta ! MARIUCA ( intrand in scena): Hai, bunico, prinde-te de bunicul ! Eu o sa te trag cat pot de tare de tine. Hai toti odata : hei rup !...hei rup ! Nu vrea si gata. Ce ne facem ? BABA: Cine ne mai ajuta ? MARIUCA: Bunicule, sa-l chem pe Azorel ? Doar il stii cat este de harnic si ascultator.Azorel ! AZOREL: Ham, ham, ham ! (intra in scena) hrhrhaideti sa tragem toti odata ! (se prinde de rochita fetitei) Hr, hrnu merge, ham, ham. MARIUCA: Bunico, Azorel spune sa chemam si pisica sa ne ajute. MOSUL: Pisica, alintatura asta care doarme pe soba toata ziua ? Ce poate sa faca ea ? PISICA : Miau, miorlau ! ( se alinta pe langa fetita si bunica) Trag si eumiaumiau MARIUCA : Hai, bunicule, inca o data toti. Hei rup,hei rup ! (trag toti asezati in sir unul dupa altul). MOSUL: Hei, pacoste de ridiche, nu putem s-o scoatem si gata.e mai tare ca noi. PISICA: Miau,miau !(pisica iese din scena) MARIUCA: Pisica spune ca n-ar fi rau sa-l aduca si pe prietenul ei , pe Chit-chit. (vine pisica urmata de soricel) MOSUL: Hei, hai sa incercam inca odata. (se aseaza toti unul dupa altul) Hei rup.hei rup ! Hai trageti ca iese. Hai inca odata ! Hei rup !...hei rup. Uf!....da greu a mai fost ( ridichea a iesit si bunicul o tine in mana) Ati vazut ? Daca am tras cu totii, ridichea n-a avut incotro, a trebuit sa iasa. MARIUCA: Bunicule, nu-i asa ca ne-a ajutat si micutul soricel ? SORICELUL: Chit, chit ! MOSUL: Sigur, toti am ajutat cate putin. BABA: Hai sa facem o salata gustoasa! ( toti se bucura si ies cu ridichea.) Anexa 4 SCUFITA ROSIE sceneta Povestitorul: Dragii mei, va spun indata O poveste adevarata Despre o fetita care A promis mamicii sale Ca va merge pe carare Sa aduca bunicii mancare. Cand ajunge in padure Printre flori, ciupercute, iepurasi, Fetita uita de promisiune, Dar ia sa vedem ce i s-a intamplat. Mama : Tine, draga mea fetita Cu rochita si fundita Fripturica, muraturi, Paine, suc si prajituri La bunica sa te duci, Dar sa nu cumva s-apuci Prin padure draga mea, Ca de lupul te-o vedea Cat stii tu ca e rau, Va fi vai de capul tau. Scufita : Bine, mama, te ascult, Stii cat te iubesc de mult! Mama: Du-te atunci, dar nu uita Ce ti-a spus maicuta ta Scufita: Bine mama, las` ca stiu Si cuminte am sa fiu. - pleaca. Ah! Ma gandesc sa gasesc Niste flori in culori, Ca sa-i duc. Prin padure o s-apuc! -intra iepurasul Pic: Nu te duce, nu te duce, Lupul rau o sa te- apuce. Scufita: Cine esti si ce doresti? Iepurasul Pic: Eu sunt iepurasul Pic Si n-am frica de nimic, Nici de raul vanator, Ca sunt iute de picior. Si-am venit aici sa-ti spun Ca nu faci un lucru bun. Scufita: Ba am sa ma duc in crang, Un mare buchet sa strang, Bunicutei sa i-l duc. - intra piticii: Piticul I Vino Nic, vino Nic, Vino sa-ti vorbesc un pic! Piticul Nic: Am venit ! Ce s-a intamplat? Si pentru ce m-ati chemat? Piticul II: Fetita cu scufita Spre padure s-a-ndreptat Piticul Nic: Vai de mine ce tot spui? Eu stiam ca proasta nu-i! Cum s-a dus, de ce s-a dus, Drept in gura lupului? Piticul II : Cum sa facem s-o scapam? Haideti, iute s-alergam. (- alearga putin). Tabloul II Ciupercuta Lia : Vai de mine, vai de mine Uite bine, cine vine? Ciupercuta Mia : Lupul cel rau si mare Vine-ncoace, mi se pare Ce-o fi avand? Piticul I : Umbla peste tot sa vada De-o gasi cumva vreo prada. Ciupercuta Mia : Lia, ciupercuta Lia, Sa ne-ascundem palaria, Lupul sa nu ne zareasca, Si pe loc sa ne striveasca. Ciupercuta Lia: Eu sunt ciupercuta mica Si de lup mi-e tare frica ( se ascund) -apare lupul Lupul : Tii, ce foame mi se face, Am, am .......dar cine vine-ncoace? E fetita cu scufita. Ce mancare ce gustare! Scufita : Vai de mine, lupul, vai! Am patit-o, sa fug! Lupul : Ia stai! Vreau sa-mi dai Cosul tau sa ti-l inghit Ca de foame sunt lihnit. -intra Fluturasul alb Eu sunt fluturasul dragalasul Sit e rog frumos jupane, Las-o n pace pe fetita Ca altfel ne vom supara Si tare rau ne vom certa! Fluturasul colorat : Lupule, sa nu fii rau, Ca e vai de nasul tau Ca fetita cu scufita A venit s-adune flori In tot felul de culori, Sa le duca la bunica, La bunica- batranica. Lupul: Nu-i nimic, e bine asa, Pe amandoua le-oi manca! ( prefacut)- Si .... unde sta bunica ta ? Scufita : Sta la vale, pe asta cale, E bolnava rau in casa, N-are ce manca la masa. Lupul: Ei, atunci ramai cu bine, Eu ma duc, dar las` pe mine! (iese) Scufita: Doamne, si ce rau imi pare, Nu-i pe-aicea nici o floare Fluturele galben: Ba sunt flori nenumarate, Minunate, colorate, Vino-ncoace, mititica, Uite flori pentru bunica. (apar florile dansand) Scufita: Ce frumoase, ce frumoase! Floricele gratioase! (vin piticii si iepurasii) Ciupercuta Lia: Iepurasi, pitici, veniti incoace, Nu v-ar place dac-am face Un joc vesel impreuna? Muzica frumos rasuna! Iepurasul Pic : Daca vrea sa joace Nic Am sa joc si eu un pic. Ciupercuta Lia: Nic! Raspunde dragul meu, Vrei sa joci ? Ca nu e greu! Piticul Nic: Haide, chiar aici pe loc Sa-nvartim un pic de joc (danseaza toti) Scufita ( catre flori) Minunat ati dansat Spuneti voi cum va numiti Daca stiti? Vioreaua: Cum sa nu draguta mea, Eu sunt mandra viorea. Floarea- Soarelui: Locul meu aicea nu-i , Eu sunt floarea-soarelui Si nu-mi plac fetitele Care-mi rod semintele Si ce, oare e frumos Ca le arunca pe jos? Margareta: Toti copiii de pe lume Margareta-mi spun pe nume. Macul: Eu sunt macul ros `ca focul Si deloc nu-mi place jocul, Somnoros sunt totdeauna Si cam dorm intruna. Nu ma uita: Toti graiesc nu ma uita! Cand ma daruiesc cuiva. Trandafirul: Dintre toti, sunt cel mai bine, Toti se ingrijesc de mine. Eu sunt mandrul trandafir, Cu parfumul meu usor Care place tuturor. Albastreaua: Albastreaua ma numesc Si imi place sa traiesc Printre spicele de grane Din care se face paine. Scufita: Foarte bine, mi-a placut Ca pe toti v-am cunoscut Acum ma duc la bunica, La bunica batranica. (incepe sa iasa). Toti : Mergi cu bine! Scufita: Las` pe mine! (iese) Margareta: De ce oare se mai duce, Lupul mare o s-o manance! Macul: Da, sa stiti c-o s-o pateasca Si cam scump o sa plateasca! Nu- ma uita: Ea n-a ascultat pe mama, Si acum o sa-si dea seama! Tabloul III Casa bunicii: Scufita: De ce te uiti asa la mine? Lupul : Ca sa te zaresc mai bine! Scufita: Ce urechi lungi ai, bunico! Lupul : Ca sa te aud, fetito! Scufita: De ce vorbesti asa de gros? Lupul : Mi-a intrat in gat un os! Scufita: Doamne, si ce gura mare ai! Lupul : Este chiar incapatoare Pentru o fetita neascultatoare (o prinde) Scufita: Ajutor! Ajutor! Nu ma lasati sa mor! Lupul : Acum stii ca sunt satul Si ca am mancat destul. Uite, am sa atipesc Ca sa ma mai odihnesc! (doarme si sforaie) (intra Vanatorul): Ce o avea bunica, zau De sforaie asa de rau? A! E lupul! Dar bunica? (apare Albastreaua): A mancat si fetita si bunica Iar el doarme dus pe spate! Vanatorul: Ia, da o foarfeca-ncoace! (iese bunica si fetita) Bunica:- Vai de mine, sunt acasa! Sunt bolnava? Sanatoasa? Vanatorul: - Lupul rau v-a inghitit, Insa eu l-am pedepsit Bunica : -Tu Scufita, ce-I cu tine? Scufita: -Ma mancase si pe mine! Vanatorul (catre lup): Iti voi pune-n burta pietre Ca sa te inveti, cumetre Sa mai papi pe vreo bunica Sau pe draga-i nepotica! Lupul : Ce-o mai fi pe capul meu De mi-i corpul assa de greu? Vai de mine, nu mai pot, Uite, masufoc de tot. Bunica (catre Scufita): Alta data sa iei seama Si s-asculti frumos pe mama. Toti: Bine c-a scapat fetita cu scufita, Sa traiasca vanatorul-salvatorul. Anexa 5 PUF ALB SI PUF GRI -sceneta- PREZENTATORUL: In poiana pe imas, Locuiau doi iepurasi Locuiau cu a lor maicuta, Langa casa aveau gradina De varza si morcovi plina. Iepurasii harnicei, Se-ntreceau care din ei Sa munceasca mai cu spor Pentru fradinita lor. Intr-o zi Puf Alb muncea Iar Puf Gri il tot privea. Il peivea si se gandea Parca-l framanta ceva. Deodata a lor maicuta Ii chema-n casa fuguta. MAMA IEPUROAICA: Nazdravanii mei codasi Dragii mamei urechiati, Eu merg in padurea mare, Ca sa va aduc mancare. Vreau sa culeg ciupercute, Iarba cruda, mugurasi, Pentru voi dragi copilasi. Voi sa fiti ascultatori Si sa munciti cu spor, Ca vom merge dupa masa In poiana luminoasa La balciul cu tobogane, Cu leagane si baloane, Turta dulce si bomboane. PUF GRI: Si-o sa ma imbraci maicuta, Cu frumoasa mea hainuta, Tii, de-abia astept sa mergem Puf Alb cum o sa petrecem! PUF ALB: Sa n-ai grija ca noi stim, Harnici si cuminti sa fim Facem ordine-n casuta, Maturam pe potecuta Si-asteptam cu nerabdare Sa mergem la serbare. MAMA-IEPUROAICA: Bine dragii mei la treaba C-o sa ma intorc degraba. (pauza) Acum colind in padure Poate-am sa gasesc si mure Si mai multe ciupercute Rosioare si dragute. CIUPERCUTA: Draga mea iepuroaica Vad c-ai plecat in graba In padure sa le-aduci Iarba dulce si laptuci, Pentru ai tai copilasi Mititei si dragalasi. Stiu cat sunt de cumintei Dulciuri mnulte sa le iei Sunt si tare ascultatori Intreaba-i pe spectatori. (actiune desfasurata in camera) PUF GRI: Mama este in padure Eu vreau dulceata de mure. PUF ALB: Sa nu faci asa ceva Maicuta s-ar supara Tare, tare!... Si nu ne mai duce la serbare. PUF GRI: Ha, ha, ha, m-am si gandit Ce gand grozav mi-a venit! Am sa iau un scaunel, Am sa ma urc usurel, Labuta asa o intind Borcanul bine-l cuprind. (scapa borcanul si-l sparge) PUF ALB: Ai vazut ce s-a-ntamplat Daca tu n-ai ascultat? Uite ai varsat dulceata. Ce te-a apucsat Puf Gri? Vai, ce nazdravan copil! MAMA IEPUROAICA: (intra cu cosul plin de verdeturi si vede dulceata pe jos si se adreseaza lui Puf Alb) Acum ramai singur acasa, -Hai Puf Gri in poienita Turta dulce am sa-ti cumpar Bomboane si acadele. PREZENTATORUL: S-au imbracat si au plecat Puf Alb a ramas suparat Si in timp ce Puf Alb plangea Puf Gri a plecat cu maicuta sa, Si la minciuna se gandea. Turta dulce n-a mancat La Puf Alb a alergat. (fuge la Puf Alb) PUF GRI: Puf Alb ai o inima mare Am venit sa-mi cer iertare. PUF ALB: Puf Gri imi ceri iertare? Bine ca te-ai recunoscut fapta Si n-o sa mai fac alta. MAMA IEPUROAICA: Am inteles ce s-a-ntamplat Puf Gri esti vinovat! Te iert acum ca ti-a parut rau Ca te-ai purtat urat cu fratiorul tau. (cei doi iepurasi isi dau mana si Puf Gri isi cere iertare) PREZENTATORUL: Din aceasta povestioara Cel ce vrea sa-nvete oare, A avut prilejul aici, De la acesti frumosi pitici. Noi am vrut sa v-aratam Ca sfatul mamei il avem, In orice timp, in orice zi, Atata timp cat vom trai. Invatati copii si voi, Din serbare de la noi Pe cei mari sa-i ascultati Pe cei mici sa- i ajutati. ANEXA 6 COPIII, FLORILE LUMII -serbare- CANTEC: O lume minunata (copiii vor intra in scena dansand si cantand cantecul) PREZENTATORUL: Azi e mare sarbatoare, Tara e scaldata-n soare Cat cuprinzi cu ochii roata Frumuseti ni se arata. Personaje minunate Toate frumos costumate. Ce aud, cine sa fie Ia, priviti e o fetita Frumusica, cu rochita, Cine esti, spune indata Sa auda lumea toata. GOSPODINA: Eu sunt frumoasa gospodina Ce ud plantele-n gradina, Cu stropitoarea minunata, Sa creasca florile-n data. Buna-dimineata, cocoselule iubit! Multumesc ca m-ai trezit, Cu roua mas pal pe fata Sa am spor de dimineata! (se uita la soare) Soare fratioare, lumineaza tare Acolo-n gradina de flori Ca sa am la lucru spor. Eu aduc stropitoarea plina Sa ud florile-n gradina. SOARELE; Buna-dimineata, draga gospodina Tare minunata e a ta gradina! Am trimis o raza in gradina ta Florile sa creasca, sa se-nveseleasca. ZANA VARA: Buna-dimineata, soare Buna-dimineata, pasari cantatoare Vara ma numesc Si pe toti eu va iubesc. Sunt vara cea calduroasa, Si sunt tare bucuroasa, Caci cu fratiorul soare, Luminez peste ogoare. Mandre spicele de grau Cresc inalte panla brau Si cand eu sosesc, se stie, Merg copiii pe campie! CANTEC: A, a , a, acum e vara, da! FLORAREASA: M-am trezit de dimineata, Meseria-mi ingrijesc. Din gradina minunata, Toate florile-mi zambesc. Si seara si dimineata, Stropitoare folosesc, Florile-si ridica fata, Imi zambesc si-mi multumesc. Buna-dimineata, draga gospodina Ce placut e prin gradina Soarele sus s-a ivit, Florile mi le-a trezit. Ce placut e printre flori, Ce parfum imbietor. GOSPODINA (catre flori): Haideti florilor, nu stati Si pe rand va prezentati. PAPADIA: Sunt micuta papadie, prim-apar eu pe campie. Floarea mea-i o palarie, galbioara, aurie. Ma culeg fetitele si-si fac coronitele. MARGARETA: Cresc in lan cu grane coapte Mai frumoasa-s decat toate, Margareta ma numesc, campul inveselesc. Rochia mea-i din petale Albe ca niste ovale. Am la mijloc puf galbui, Frumoasa ca mine nu-i. Si dau viata campului. MACUL: Eu sunt macul, macul rosu. Toate fetele ma plac. Cresc si eu in grane coapte Cu ale mele surate. ALBASTRITA: E frumoasa coronita Daca-i pun si albastrita. Am petalele crestate Ca cerul sunt colorate. Vant caldut adie-n zori Si ma leagana usor Langa ale mele surori. CANTEC: Infloresc gradinile FLORAREASA: Acestea-s florile de camp, Acum vreau sa va prezint Si pe cele din gradina, Ce zici, draga gospodina? GOSPODINA: Zi de zi au fost udate Si sunt fericite toate. GHIOCELUL: Eu sunt alb si mititel Si ma cheama Ghiocel De cum vine faurar, De sub zapada rasar. Si cu clopotul ceresc Toate florile trezesc.(suna din clopotel) BUJORUL: Ia, priviti cate petale Rosioare, parfumate. Gospodina ma-ngrijeste Si cu apa ma stropeste Bucuros sunt ca in lume Nu sunt multe flori ca mine. CRINUL; Eu sunt floarea cea de crin AM PETALE PARFUMATE. Iti multumesc, gospodina Ca ma uzi la radacina. GAROFITA: Priviti-mi rochgita, eu sunt garofita Multi ma daruiesc celor ce iubesc Petalele crestate, mandru parfumate. TRANDAFIRUL Voi pe rand v-ati prezentat Dar de mine ati uitat. Sunt floarea cea parfumata Si de fete adorata. SOARELE; Sunteti minunate, toate parfumate. Daca eu n-as fi toate ati muri. Eu va dau mareu, luymina si caldura Si trezesc la viata, intreaga natura. (vin cei trei fluturasi) FLUTURASUL 1: Cat sunteti de minunate, Florilor adevarate Primiti-ne si pe noi Acolo-n gora langa voi. Suntem fluturasi, Mici si dragalasi Prin gradini zburam, Printre flori dansam. FLUTURASUL2: Sunt un fluturas frumos si dragalas. Am zburat din floare-n floare Pana aicea la serbare Si-am venit ca sa va spun: Sanatate, noroc bun! FLUTURASUL 3: Eu sunt zglobiul fluturas Ce zbor mereu din floare-n floare Sunt mititel si chiar poznas Si dau mereu din aripioare. GREIERELE: Cri, cri, cri, ciudat vorbesc Fugi de-aici, ma plictisesc. Sa muncescvai nu se poate Sa munceasca cu-i place. De aceea chiar acum Imi strunesc vioara mea Ca sa cant voios cu ea. JOC CU TEXT SI CANT: Greiereler si furnica PREZENTATORUL: Frumoasa vara iar ai sosit Vacanta mare, bine a-i venit, Noi prichindeii mult ne bucuram Vacanta mare mult o asteptam DANS : Dansul florilor (cade cortina) ARGUMENT ........................................................................ 5 CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA .............................. 8 UTILIZAREA JOCULUI DE ROL SI A DRAMATIZARII IN EDUCATIA PRESCOLARA ......... 8 Cuprinde: ......................................................................... 54 BIBLIOGRAFIE ................................................................. 70 Anexa 1 ............................................................................... 73 IEDUL CU TREI CAPRE .................................................. 73 Anexa 2 ............................................................................... 83 CSUA DIN OAL ..................................................... 83 Anexa 3 ............................................................................... 91 RIDICHEA URIASA .......................................................... 91 Anexa 4 ............................................................................... 93 SCUFITA ROSIE ............................................................... 93 Anexa 5 ............................................................................. 106 PUF ALB SI PUF GRI...................................................... 106 ANEXA 6 .......................................................................... 112 COPIII, FLORILE LUMII ................................................ 112