cartea copiilor

„De-a povestea“ - utilizarea educativă și creativă a cărților în interacțiunea părinte-copilde Mihaela Chereji, psiholog și traducător

A cuprinde cu ambele mâini o carte, a o strânge cu putere la piept, a simţi textura copertelor,

mirosul paginilor, a privi cu uimire şi interes ilustraţiile, a recrea în propria minte un univers

ţesut cu vorbe alese, a te conecta la el, a asculta emoţiile personajelor, a te lăsa cuprins de

glasul clipei – sunt moduri în care tu, cititorule, creezi o punte între fiinţa ta şi ea, cartea.

Uneori această punte produce schimbări în structura ta lăuntrică, adesea oferindu-ţi un

sentiment de confort şi împlinire. Sunt momentele tale, momente de linişte, în care

perspectiva celuilalt îţi permite să îţi optimizezi propria perspectivă.

O carte e mult mai mult decât o dezvăluire a unei lumi, a unei poveşti, a unui început şi a

unui sfârşit. Un mijloc de a valorifica potenţialul cărţii constă în a o privi ca o oportunitate de

dezvoltare. În contextul interacţiunii părinte-copil, explorarea acestei oportunităţi poate

aduce beneficii care trec peste nivelul transmiterii unidirecţionale dinspre părinte înspre

copil a unor informaţii captivante, capabile să stârnească entuziasmul şi să lumineze chipul

copilului. Vom evidenţia aceste beneficii raportându-ne la trei niveluri şi anume calitatea

relaţiei părinte-copil, dezvoltarea cognitivă şi socio-emoţională a copilului şi deprinderile

parentale.

Calitatea relaţiei părinte-copil

Cartea poate reprezenta un mijloc optim de creare a unor momente pozitive, caracterizate de

căldură, suport emoţional, responsivitate faţă de nevoile exprimate de copil, un mijloc optim

de consolidare a relaţiei părinte-copil. Crearea unor aşa-zise "ritualuri" de familie în care,

împreună cu copilul dumneavoastră, pătrundeţi în lumea fermecată a cărţii contribuie la

conturarea unui mediu securizant şi predictibil pentru copil.

Spre exemplu, puteţi să vă formaţi obiceiul de a citi împreună cu copilul în fiecare seară sau

o dată la două, trei zile din cartea de poveşti pe care copilul o preferă. Faptul că luaţi în

considerare dorinţele copilului va spori încrederea acestuia în propriile alegeri.

Transformaţi momentul citirii într-unul presărat cu zâmbet, glume şi mici dovezi de iubire.

Încercaţi să vă conectaţi la momentul prezent, transformaţi-l într-o sursă de bucurie în

familie şi cultivaţi în acest mod acest factor protector pe care îl constituie parentingul pozitiv.

Dezvoltarea cognitivă şi socio-emoţională

Actul citirii şi al înţelegerii reprezintă o experienţă stimulantă pentru copil. Prin intermediul

acesteia părintele poate facilita dezvoltarea limbajului copilului, a creativităţii, a flexibilităţii

în gândire, precum şi a unor comportamente prosociale precum aşteptarea rândului sau

împărţirea obiectelor. În plus, părintele poate descoperi aspecte care ţin de dezvoltarea

emoţională şi socială a copilului: cum mă văd eu, ce simt, ce simt ceilalţi, cum mă raportez la

ceilalţi.

of 4Editura Cartea Copiilor - BLOG: „De-a povestea“ - utilizarea educativă și creativă a c...

05.09.2014http://www.carteacopiilor.ro/blog/utilizarea_educativa_si_creativa_a_cartilor.html

Având în vedere acestea, vă propunem modalităţi prin care să utilizaţi cartea atât în

momentul descoperirii ei împreună cu copilul, cât şi după finalizarea poveştii. Majoritatea

acestor activităţi se potrivesc de minune preşcolarilor şi şcolarilor mici, însă puteţi să le

adaptaţi nevoilor copilului dumneavoastră.

• Dezvăluirea interactivă a firului poveştii: pe măsură ce descoperiţi împreună cu copilul firul

poveştii, faceţi pauze – întrebaţi-l pe copil ce s-a întâmplat până în acel moment, ce crede că

se va întâmpla, ce părere are despre cum au acţionat sau au reacţionat personajele, oferiţi-i

şansa de a completa propoziţia cu un cuvânt sau de a finaliza cuvântul început de

dumneavoastră, asociaţi fragmente ale poveştii cu experienţa anterioară a copilului: "îţi

aminteşti când…". Puteţi mai întâi să oferiţi copilului variante alternative pentru un răspuns,

după care să lăsaţi copilul să elaboreze singur răspunsul. Nu uitaţi să utilizaţi încurajările,

lauda, iar tot acest dialog să aibă loc într-o atmosferă plăcută şi caldă.

• Schimbarea poveştii: întrebaţi copilul cum ar dori să schimbe povestea, schimbaţi

dumneavoastră o parte a poveştii şi cereţi-i să continue cursul acţiunii – "Dacă ai putea să

schimbi finalul, ce ai dori să se întâmple?", "Cum altfel ar fi putut ursuleţul să răspundă

fetiţei?", "Ce s-ar fi putut întâmpla dacă îi răspundea astfel?".

• Sceneta creată pe baza poveştii: această activitate este foarte potrivită în cazul în care cel

puţin doi copii au descoperit povestea împreună cu dumneavoastră; propuneţi-le să se joace

de-a ceea ce s-a întâmplat în poveste. Această sarcină va antrena abilităţi precum alegerea

rolurilor, negocierea, descoperirea perspectivei celuilalt şi atingerea unui consens; dacă

consideraţi necesar, puteţi să le oferiţi mici sugestii.

• Căsuţa care adăposteşte persoane dragi: deschideţi cartea pe care tocmai aţi citit-o

împreună cu copilul dumneavoastră şi aşezaţi coperţile astfel încât să formeze o structură

similară cu acoperişul unei căsuţe; spuneţi-i copilului că aceasta este căsuţa lui şi că are

libertatea de a adăposti pe cine doreşte în ea; întrebaţi-l pe cine ar dori să aibă alături în casă

şi dacă existe persoane pe care nu le-ar dori în apropiere; exploraţi apoi împreună motivele

alegerii. Această activitate este potrivită atunci când copilul a format deja relaţii cu diverse

persoane, în contexte precum grădiniţa, vizite la rude, prieteni. Prin intermediul ei puteţi

evalua emoţiile pe care copilul le resimte în relaţie cu persoanele cu care a intrat în contact,

posibilele temeri, supărări, precum şi relaţii pe care copilul le percepe ca fiind pozitive.

• Jocul simbolic: după stadiul de explorare, copiii se implică în jocul simbolic, în care un

obiect este reprezentat de un altul iar joaca reflectă activităţi de zi cu zi. Relaţionaţi

fragmente din carte cu activităţi pe care copilul va trebui la un moment dat să le realizeze în

viaţa de zi cu zi; spre exemplu grija pe care căţelul din poveste o poartă pentru pietrele sale

cu grija pe care o poartă medicul pentru copii; folosiţi-vă de acest context pentru a vă juca

de-a mersul la medic – astfel, copilul îşi va crea anumite aşteptări despre ce anume se

întâmplă la medic, fiind astfel mai pregătit să facă faţă realităţii.

• Modelarea comportamentului prin intermediul personajelor: copiii preiau

comportamentele persoanelor de referinţă precum şi ale persoanelor pe care le percep

similare. În contextul unei poveşti, personajele pot deveni modele pentru copii, prin urmare

atunci când identificaţi un personaj care prezintă comportamente prosociale, aveţi grijă să le

subliniaţi şi să le discutaţi cu copilul. Poveştile dezvoltă empatia copilului nu doar faţă de

personajele din poveste, această abilitate transferându-se în viaţa de zi cu zi.

• Ce simţim: creaţi cartonaşe cu emoţiile de bază şi cereţi-i copilului să identifice cartonaşele

care reflectă emoţiile personajelor; mai apoi, puteţi utiliza aceste cartonaşe pentru a reda

starea copilului. Este important că cunoaşteţi faptul că abilitatea de a înţelege o perspectivă

diferită, de a se pune în pielea altei persoane începe să se dezvolte de la aproximativ 3 ani şi

continuă până la aproximativ 6 ani.

• Teatru de păpuşi, desene, plastilină, creare de obiecte, gătit - în relaţie cu temele din

poveste: oferiţi-le copiilor şansa de a fi spontani, de a conduce jocul aşa cum doresc "Ce ai

vrea să punem în mâncarea pentru ursuleţ?".

Deprinderile parentale

Nu în ultimul rând, discuţiile şi activităţile construite pe baza poveştilor pot reprezenta un

instrument de evaluare şi o ocazie de practicare şi implicit de îmbunătăţire a deprinderilor

parentale.



În ce măsură reuşiţi să creaţi momente de interacţiune pozitivă? În ce măsură reuşiţi să

puneţi întrebări copilului care să îi permită oferirea unor răspunsuri elaborate? Reuşiţi să fiţi

responsiv faţă de dorinţele şi nevoile copilului? Le recunoaşteţi, chiar dacă vi se pot părea

absurde? Îi oferiţi copilului predictibilitatea de care are nevoie? Sunteţi relativ constant în

reacţii? Reuşiţi să creaţi un sentiment de securitate şi să transmiteţi încrederea necesară

copilului?

Este important să reflectaţi asupra modului în care interacţionaţi cu copilul dumneavoastră.

Traseul de dezvoltare al copilului este influenţat de oportunităţile pe care i le oferiţi, iar

cartea, dragi părinţi, reprezintă o oportunitate de care merită să profitaţi.

Mihaela Chereji, psiholog și traducător



cartea copiilor

Documents