CARTE DECETIRE

ALCATUITA

PENTRU

SOCIETATEA NATIONALADE CREDIT INDUSTRIAL

N. IORGA

Un =afar de la Hama.

BUCURESTI+ 1927 +

0

"NY ,1,0!"/,',egil.W

471,,,,,,, jo.

iT;gie

.

-,4).1.02yomigov,igoiam4yt-1,;

2.. 4;..

CU

L.

PENTRU MESERIA5UL SILUCRATORUL ROMAN

DE

wAt

1;1

CA

RT

E D

iCE

TIR

EP

EN

TR

U M

ES

ER

IAS

UL 51

LUC

RA

TO

RU

L RO

MA

N

I 1

IllgllrillirlIft;:"SkriCM

:I

Kritt ,-;141111-100116

4%11

k l'......

Un m

e§ter de la Hurez.

AL

CA

TU

ITA

P EN

TR

U

SOC

IET

AT

EA

NA

TIO

NA

LA

DE

CR

ED

IT IN

DU

STR

IAL

DE

N. IO

RG

A

BU

CU

RE

ST

I4'

1927

,,4?nAtevii

Arv,,,),Perfifiji.,1:"\

.1171011e344,;;;;;00#;0'

I.

NATUR A

Cartes munritorului. 1

T.

CerulCe poate fi mai interesant, bundoarg, pen-

tru tândrul tatd, sau .pentru tandra mama,sau pentru institutor, decit a ardta copi-lului cele mai strdlucitoare stele ale cerului,intr'o frutnoasd seard de yard, sau chiar deiarnd ; a-1 face sä recunoascd numai cleatcele §apte stele celebre ale Carului cel mare,a gási Steaua polard cu ajutorul unor sim-ple linii inchipuite §i a se orienta exact,a3a ca, mai tarziu, Bind pe drum noaptea inintunerec, sä §tie incotro sd meargd? Ce e maiu§or cleat, a invata pe din afard numelecelor douazeci de stele mai strMucitoare 0 ace-lea ale constelatiunilor, de a recunoa§te zo-diacul 0 de a gAsi pe cer drumul pe careparcd-1 descrie soarele, din causa invârtiriianuale a pamintului itnprejurul lui? Ce poatefi, mai simplu decat a vedea stelele rdsärind laorient, ajungând la punctul de culminare (celmai inalt), care represintä sudul §i meridia-nul fiecärui loc : a le vedea scoborându-se laoccident, oglindind astfel mi5carea diurnä apdmântului, cdreia i se datoresc toate acesteaparente? Ce poate fi mai interesant deck a

--

4 Flamarion

cduta planetele ce se mi§cd de a lungul zodia-cului 5i cu ajutorul unei mici lunete sa vezisatelitii lui Jupiter, inelul lui Saturn, faselelui Venus ? Nu e oare o oard placut petrecutdaceia pe care o treci examinand cu ajutorulunui telescop, chiar mai mic colturile ciudateproduse pe margenea Lunii de cdtre luminasolard in primul patrar, broderii incantdtoare,care par atarnate in azurul ceresc ca argintuffluid, lumini neregulate a cdror forrnd 5i causdle cuno§ti mai tarziu §i care ne transporta pe-terenurile a§a de accidentate ale acestei lumivecine ? Se zäresc adanci cratere albe, pline deumbra, imense circuri cu malurile ddramate 5ivaste campii luminate piezi§ de astrul zilei,oferind priveli§tea unor imense catifele cenu-5ii ; putin ate putin lumina se ridicd 5i asi§tila rdsdritul soarelui pe ace5ti Alpi indepdrtaii,la ridicarea ei din oard in oard 5i luminareatreptat-treptat a diferitelor meridiane lunare.

In lipsd de telescop, observatia luminii ce-nu§ii in interiorul secerei lunare, in primelezile ale lunatiei, se face cu ochii liberi 5ipoate servi ca folositor subiect de reflectiune,dacd vrei sa-ti explici causa acestei lumini se-cundare, dacd vrei sä cauti cum e produsd delumina pe care pämantul nostru o prime§te dela soare §i o reflectd in spatiu, dacd vrei sàgäse§ti care sant pärtile pdmantului intoarseatunci spre fund, trimitandu-i, lumina «Oman-tului 0 eclipsd de soare sau de lundflu ar trebui läsatä sà treacd fdrd sà nu-ti dai.socoteald de mi§carea lunii imprejurul Oman-

plino.

Cerul 5

tului si de conul de umbra ce insoteste oriceglob luminat. Astfel, pentru cel care voiestesd se instruiasca, orice lucru este un obiect decuriositate si de explicatie, mai ales la copil,ale carui impresii sint noug, proaspete §i carefixeaz.a in creier urme de nesters.

Miscarea pamântului, inclinarea axei lui,causa care produce anotimpurile, variatia zileisi a noptii, schimbarea inaltimii soarelui potfi foarte usor explicate pe un glob p.amantesc,inclinat cum e in realitate pamântul, i un ase-menea mod de predare, direct, pus supt ochi,are si norocul de a libera spiritul de gresealasimturilor §i de ilusia vulgara, care ne face sane nastem i sa ne marim cu convingerea capamântul e nemiscat ; sistemul de mai sus niarata isolarea globului pamântesc in spatiu,situatia sa fata de soare i modul cum se in-vârteste, aratând unul dupa altul toate meri-dianele sale astrului radios, proclucând succe-sia zilelor si a noptilor, anotimpurile i anii.ateva tablouri lamurite si precise si experientesimple, bine intelese, pot fi mai folositoare pro-gresului unui elev cleat lungile lectii, adeseaplictisitoare. Printre cetirile cu voace tare, apoi,este vre-o mai bund alegere decal aceia a scrie-rilor asupra naturii, mai cu sama asupra or-dinii i marimii universului, asupra frumu-setii cerului, asupra organisatiei lumilor, vastesi nobile subiecte care ridica sufletul, marindin acelasi timp spiritul !

(Flammarion, Ce e cerul, tradus de Victor Anestin.)

0 0

II.

Infinitul

Pe pämânt, chiar noi suntem in ve§nicie, ininfinit.

Puternicele telescoape construite in acetidin urmä ani au pdtruns adincimile imensi-tatii destul de departe pentru a descoperistelele de a 15:a mdrime, al cdror numar nue inferior cifrei de Ioo milioane.

Cifrele devin a§a de enorme, incAt ele ne stri-vesc supt greutatea lor, dar ele nu ni spunnimic, cAci ce insemneazd Ioo de milioane,woo de milioane in fata infinitului: un gra.-unte de nisip in adincimea unei mAri.

Cdci de aici innainte ne gdsim in infinit. Sa.urnfam cu gindul sageata luminii rdpede cafulgerul, alergAnd I000 de ani cu iuteala de300.000 de chilometri pe secundd. Ce drum astrabgtut oare ea in infinit ? Un zero.

Sistemul nostru solar e pierdut de multävreme. Acum ne g5sim in stele. Ne aruncamspre oricare punct din spatiu cu aceia0 iu-teald a luminii 0 fArd a ne opri nn moment,

--

Infinitul 7

sd strAbatem aceste Instelate. regate, toateaceste domenii ale spatiului: toate aceste sis-teme multicolore, sori, lumi, comete, astre mi-nunate, dispar in urma noastrd. §i noi plutimmereu. Dupd un veac dupd zece. dupd o sutd,dupd un miliard de veacuri, in care am ina-intat cu acela§i ve§nic zbor, cu aceia§i f an-tasticd rApeziciune. Dacd in sfAr§it voim sa nidam seama de punctul und ne gdsim. dacAvoim sd cAutdm cu privirea margenile ace tniorizont care fuge tot mereu, dacd voim sd neoprim pentru a mdsurd cu gandul drumul ce1-am strabdtut, orbiti de fartnecul splendorii,spdimAntati de puterea de nepdtruns a infini-tului, ne votn sitnti tot odatd incAntati §i ama-giti, zdpAciti §a descurajati, vAzAnd cA, in rea-litate, nu am inaintat nici cu un pas in in-finit.

Nu ne afldm decit in anti-camera infinitu-lui, tot a§a de putin inaintati, cum eram §iin momentul cind am plecat !

Spatiul nu are margeni. Oricare ar fi li-mita ce i-am da-o in mintea noastrA, numaicleat inchipuirea zboarà pAnd la dinsa *i, pri-vind dinclo de ea, se ciocne§te de aceia§i ve§-nicd imensitate.

cu toate cd nu putem sA pricepem infi-nitul, totu5i fiecare din noi simte cà e maiu'or sd-1 inchipuiasca fdrd margeni cleat sd-1inchipuiasca termurit §i pricepe cd e pesteputintd ca spatiul sd nu existe pretutindeni.

Conceptiunea imensitatii ni impune infini-tul .

8 Flamarion

Cat de mult transformä §i. maresc aceste con-templatii ideile obi§nuite pe care omul §i lefortneazI in general asupra lumii ! Cunoa§te-rea acestor sublime adevaruri n'ar trebui oaresã fie temelia oricarii instructii, care areambitia de a fi serioasa? Nu este oare ciu-dat a vedea imensa majoritate a oamenilortraind §i murind fdri sa bdnuiascd existentaunor astfel de splendori, Idrã a-§i da socotealdde mareata realitate care-i inconjoara?

Noi, cel putin, sa' pa'strdm cu sfintenie infundul suEletelor noastre, depositul sacru alacestor adeváruri sublime, dobandite prin muncaintelectuald a atitor veacuri, sà intelegem dupa-cum merità splendoarea naturii §i sã trdimtotdeauna prin curätenia sentimentelor noastre,in aceste sfere superioare, de unde poti sa do-mini cu multamire neajunsurile §i vulgaritätilevietii materiale.

(Acela0, 7 ainele Cerului ; trad. de Haralamb G. Lecca.)

0 0

Atomi §i Corpuri.

Corpul e o asociatie de molecule, formateele din grupuri de atomi. Atomii stint

inerti, pasivi, si nu se pot nici schimba, nicidistruge. Inträ in organism prin respiratieprin alimentatie, reinoind intr'una tesgturile ;schimbandu-se prin altele i duandu se, cindle goneste viata, sà treacd intr'altc corpuri.In ateva luni, corpul omenesc e cu desAvd.r-sire inoit, i nici in sange, nici in carne, niciin creier, nici in oase, nu mai rämâne nicichiar un atom din cele ce constituiau acel corp,cu ateva luni inainte. Mai ales prin mijloculatmosferei, cdlätoresc atomii dintewa corpintr'altul. Molecula de fier este aceiasi, fie cds'ar .gäsi ratAcitd in sa.ngele care bate supttampla unui om ilustru, fie cA ar apartineaunei verigi ruginite. Molecula de oxigen esteaceiasi, si and sclipeste in privirile amoroaseale unei logodnice, si and se uneste cu hi-drogenul ca sá aprinzd becurile ce lumineazdorasele, sau and cade in picAturi de apd din

§i

--

10 Flamarion

adâncul väzduhului. Toate corpurile asthzi inviatà sânt formate din cenu5a mortilor, i, dac'dar invia toti mortii, celor din urmd venitili-ar lipsi multe parti din cele care apartinu-sera odatà celor Chiar in timpul vietii,&ate schimburi nu se fac i intre amici ca 5iintre du5mani, intre oameni, intre animale,intre plante, schimbdri care ne-ar uimi pe toti.Aceia ce respith oamenii, aceia ce mAnâncA,aceia ce beau, a mai fost respirat, m'ancat 5ibdut de mii de or i. dar ce e corpul: eo reunire de molecule materiale, care se inoiescintr'una.

Energia vitalà, viata, e principiul multhmithcdruia moleculele se grupeaza. dupà anumiteforme 5i constituiesc organismul. Forta e con-clucátoarea atomilor pasivi, cari sunt incapa-bili de a se conduce singuri ; ea le chiamg,ea le aduce, 5i le iea, i le a5eazd, 5i le punedupä anume regule, 5i formeazd acel corp or-ganisat ca o minune, la care anatomi5tiifisiologii se uitä surprin5i. Atomii nu se potdistruge, pe and forta vitala, da. Atomiin'au varstd, când forta vitalA se na5te,traie5teli moare. Un octogenar e mai vArstnicde cit un tânAr de doudzeci de ani. De ce? Ato- .

mii cari-1 constituiesc sunt in el cel mult decateva luni, 5i, la drept vorbind, nu sunt nicitineri, nici bdtrini. Dacd le-ar analisa cineva,elementele constitutive ale corpului sari n'auvirstd. Ce-a imbltranit atunci in el? Energiavitald, care nu e altceva decat o transformarea energiei generale din univers. Viata se trans-

Iata

d'intaiu.

pi

Atomi 0 corpuri 11

mite prin generatiune §i, intretine corpul in-stinctiv, fdrà sh aibh constiinth de ea insh§i.Are §i inceput §i. sfarsit. E o forth fisich in-contierttà, organisatoarea §i in acelni timpphsträtoarea corpului.

(Ace la0.)

0 0

Iv.

Lumina i simetria

Stii cd lumina nu strábate distanta intreun loc i altul instantaneu, ci succesiv. Tre-buie sä fi bägat de seamd Ca, aruncand in apdo piatra, se nasc o multime de ondulatii, carese succeda imprejurul punctului in care cdzusepiatra. Tot asa se intamplã si en lumina : setransmite prin ondulatii succesive.

Astfel fiind, lumina unei stele are nevoie deun anume timp pentru a ajunge la Pdmânt,acel timp depinde; bine inteles, de. distantacare desparte acea stea de Famânt.

Sunetul strabate 340 de metri pe secundà.Cu alte cuvinte, o hubuiturd de tun e auzitàchiar in momentul plecdrii ghiulelei de catrecei din prejurul tunului, o secundã mai tArziude care cei ce se gasesc la o depgrtare de340 de metri, trei secunde mai thrziu de cdtrecei aflati la i chilometru, i asa mai incolo.

Lumina se transmite cu o iuteala mult maimare, insd nu instantanee, dupd cum credeaucei din vechime. Ea strithate 75.000 de leghe

Lumina i simetria 13

pe secunda,asa incat intr'o secunda ar facede opt ori inconjurul globului, dacd ar puteaocoli. Ii trebuie o secunda i un sfert ca saajunga dela Luna. la Pdmant ; 8 minute si 13secunde ca sa aduca Pilmantului o raza delaSoare ; 42 de minute ca sa arkte unui pa-mantean unde e Jupiter ; ix oare ca sa-i aratepe Uranus si 4 ore ca arate pe Neptun.Asa dar, noi vedem corpurile ceresti, nu asacum sunt ele in chiar momentul in care levedem, ci asa cum erau in momentul in carea plecat dela ele raza luminoasa pe care ni-autrimes-o. Cu alte cuvinte, daca, spre exemplu,un vulcan ar face eruptie in Lund la oarele8 fix, noi n'am vedea inceputul acelei eruptiicleat la 8 si o secunda i ceva.

Dincolo de sistemul planetar, distantele stintcu mult mai mari si lumina vine cu o multmai mare intarziere. Asa, bunioara, unei razecare ni vine dela Sirius ii trebuie 16 ani casá strabata abisul dintre el si noi.

Sunetul e format din vibratii care, straba-Vaud aierul, yin sl izbeasca membrana timpa-nului, and impresia a diferite tonuri. Omuln'aude toate sunetele. and vibratiile suntprea incete (mai putine de 40 pe secunda),sunetul e prea jos ; . urechea nu-1 mai poateauzl. and vibratiile sunt prea rapezi (maimulte de 36.000 pe secuna), sunetul e preaascutit ; urechea nu-1 mai apreciaza. De-asuprasi dedesuptul acestor doua limite ale orga-nismului omenesc, sunetele nu inceteazd de a

19 Flamarion

fi, insä nu sunt auzite deat de alte fiinte,bunioard de insecte. Ace1a5i rationament i seaplica i luminii. Diferitele ei aspecte, nuan-tele colorilor sunt datorite tot unor vibratiuni,care opresc nervul optic 5i dau impresia dife-ritelor intensitati ale luminii. Omul nu vedetot ce e visibil. Cand vibratiile sunt prea in-cete (supt 458 de trilioane pe secunda), luminae prea slabd i ochiul nu o poate vedea ; andsunt prea rapezi (peste 727 de trilioane pesecunda), lumina depa5e5te facultatile orga-nice de perceptiune i devine invisibild. Ca 5ipentru sunete, de-asupra i dedesuptul acestordoua limite, colorile nu inceteazd de a fi, darnu le mai vede omul, ci alte fiinte.

Astfel fiind, gande5te-te putin cat de nume-roase sunt lucrurile neperceptibile pentru ceide pe Pätnant. Toate mi5cari1e ondulatorii dinunivers, cuprinse i nt r e cif rele 36.850 5i458.000.000.000.000, nu pot fi nici auzite, nicivazute de oatneni. $tiinta contimporana a in-ceput a cam patrunde in aceasta lume invi-sibild 5i a izbutit a masura atat vibratiile in-ferioare cifrei de 43S de trilioane, vibratiicare constituiesc razele calorifice, invisibile,precum i pe cele inferioare cifrei de 727 detrilioane, pentru a descoperi fasele chimice,tot invisibile i ele. Metodele 5tiintifice insdnu au alta putere deal sa intinda oarecumsfera perceperei directe, far:a insa a se departaprea mult. Cu alte cuvinte, ii lasä pe omisolat in infinit.

Mai exista in natura o multime nesfar5ita

8

Lumina 0 simetria 15

de alte vibratiuni, care, nefiind. in 1eg5tura cuorganlsatia teresträ 5i omul neputandu-le per-cepe, rclIndn necunoscute lui, pentru totdeauna.Dacd lira organismului omenesc ar avea maimulte coarde, armonia naturii s'ar traducemai complect ; oamenii ar percepe o multimede fapte, care 5e petrec in jurul lor, fárd ma-car sl li bänuiascá existenta. Dar, oricAt desarace niar fi simturile,tot ni sunt de ajunspentru a ni ardta existenta altor simturi, 5imai puternice, 5i in ace1a5i timp de o spetàdiferita. Prin pipait, de pildä, putem, ce edrept, sä recunoa5tem sensatia caldurii ; aceastanu ne impiedecd totti5i sä recunoa5tem posi-bilitatea existentei unui alt simt, special, a-semenea aceluia cu ajutorul cdruia lumina nidä aspectul obiectelor din afard. Acest simtspecial, 5i Inca alte multe, existd in alte lumi.

(Ace1a0.)

0 0

V.

M a re r i a

Lu min a colorile, dimensiile, sunetele, zgo-motele, parfumurile, gustul, calitatile aparenteale corpurilor, etc., nu sunt decAt ni5te forme.Aceste forme vor patrunde in cugetare prinnas si prin gura, inati5andu-ni ni5te aparente,iar nu insd5i esenta lucrurilor. Spiritul ome-nesc nu poate prinde realitatea i, prin urmare,universal e pentru el un ce netnteles

Nici materia nu e aceia ce credeti. Nu e-xista nimic absolut solid. i corpul unui om,ca o bucata de fier sau de granit, sunt tota5a de putin solide ca 5i aierul. Toate suntformate din atomi, cari nu se ating i carisunt ve5nic in mi5care. Pamântul, atom alCerului, alearga in spatiu cu o rapeziciune643.000 de leghe pe zi ; in raport cu dimen-siile sale insa, fiecare atom din corpul unuiom alearga CU o rapeziciune 5i mai mare. Dacdprivirile unei fiinte pamânte5ti ar fi desavar5ite,când s'ar uita la o piatra, n'ar vedea-o, pen-tru cã ar strabate prin ea.

(Acelagi.)

D

dc

0

VI.

Moartea lumilor

tii de unde are sA inceapa moartea lu.-mii noastre? Dela Soare.

Pete le acestui astru se vor inmulti, se vorman, §i se vor intinde in amAndouà pArtileecvatorului cu cloud zone intunecoase, iar me-teorologii vor constata scAderea cAldurii §i aluminii. Incet-incet, raceala va ameninta or-ganismele planetare §i le va omori, inlocuin-du le cu altele, fácute sa trdiased in frig. Peurmd, Soarele se va ro§i. ; dupd aceia, se- vaintuneca, va inceta de a fi focarul sistemuluicdruia i-a dat atAta timp magnetism §i viatAnu va mai rAmAnea din el cleat o frumu-seta sinistrA. Zilele vor deveni nopti ; prima-yen §i veri nu vor mai fi ; muntii se vorrostogoli in neguri... 0 noapte neagrA, neagrAne va infa§ura !

In acest timp, vor apArea alte astre. Con-stelatiile i§i vor schimba forma. Ursa mare,dacA nu. i se vor stinge stelele, nu va maiforma; un car cu oi§te, ci o simplA linie frântA.cdrte. muncitortauf. 2

18 Flamarlon

Orion, splendida constelatie din spre miazazi,se va desrnembra ; Cei Trei Regi se vor desparli.Rigel se va stinge, Aldebaran va fugi in Pleiade,Sirius i-i va pierde sceptrul, stelele lui Her-cule vor deveni de maw, intaia, iar Pamantulva cidea in buc4i, care vor continua a se in-Vara in jurul Soarelui mort, ca n4te scheletepitice in jurul unui schelet uri34. Intalnindu-leapoi o cometä hiperbolica, le va lua, le vatart cu ea, pentru a le presara intfun alt sis-tem, pe o planeta necunoscutd, ai carii locui-tori le vor culege §i le vor pune in vitrinelevr'unui museu, cum punem noi aerolitele culese,gra a gaci ce au fost §i de unde yin.

Ian' ce va deveni Pamantul.(Aceia§1).

0 0

II.

RELIGIA

I.

Nafterea Domnului

CAnd Domnul nostru Isus Hristos a simtitcä nu mai poate trAi lumea de atAta durere-0 s'a coborAt in. lume 'n trup de om, el nu0-a ales mama dintre femeile cele bogate 0mAndre, nici palat in care sä se nascA, ci s'aivit intre oameni, prunc nevinovat, ca fiu alMaicii Domnului, care era doar o femeie sà-rack 0 cea d'intAiu sAllOuire a lui n'a fostmacar in casd de om, ci in ieslele dobitoa-celor.

De aceia nu rAvniti la cei mari 0 bogati.De ate ori nu se a*eazA Satana la masa lor§i nu veghiazd la cApAtAiul lor ! Atunci vai demAncarea §i de somnul lor ! Ci tineti-vd casaa5a de curatä 0 cinstitä, incat ori0cAnd Dum-nezeu cel bun sä- i poatà cAlca pragul 1

0 0

Serbatori fericite...--Serbatori fericite, cetitorilor !Cat pot sa fie acuma serbdtorile fericite.

In grijile de azi, inaintea primejdiilor de mAni.Dar, tocmai pentru aceasta CrAciunul din.

asetnenea vremuri trebuie serbat altfel decatodata.

Pana atunci era o zi de ospAtare §i de ve-selie zgomotoasà. i cel mai bAtran dintre aceice stateau la masa cea mare se gAndia capoate va mai apuca o zi ca aceasta.

Indata ce a venit insä razboiul i cel mai ta-rtar dintre bärbati i cel mai sanatos trebuiasa se gandeasca la aceia cà poate pentru ceadin urma data praznuie§te intre ai sai iubitiziva Na5terii Domnului.

De aceia ceream atunci sa fie mai multä li-ni5te, mai multd evlavie, mai multa infranarede sine, mai mult simt de ceia ce este viatacu adevarat: implinirea unei datorii dupd voialui Dumnezeu §i spre folosul oamenilor.

In acest Injeles spuneam odata cetitorilormeniti a fi osta5i ai RomAniei pentru des-robirea Romanilor: fericite serbdtori !

Iar acum ne intoarcem iard§i la grosolanelepetreceri ale carnii, cand lacrAmile abia s'auuscat i in vAzduhuri scapara sAbii?

0

U.

0

Anal Nom--Cat am trait phna azi §i de când ni dam

sama de ce este viata, ni s'a spus tot de anulcare vine §i ni s'au tot facut urdri ca el savie cu bine §i cu fericire. Fiecaruia ca . onipoate sd i se fi implinit §i multe din dorintlleacestea de mai bine. Dar terii, adecd noudtuturora, luati impreuna, nu-i venise delaniciun An Nou, de multa vreme, sporul §inorocul pe care i 1-am dorit cu totii mai mult'cleat toate darurile dumnezee§ti pentru slabanoasträ fiinta trecdtoare.

Pe &ma a venit un An Nou de silinti §i deincordari, de multa. suferintä §i de multa in-frAnare, de vitejie, de supunere, de a§teptare§i de nadejde. Ni ziceam: Unii ii vor apucasfAr§itul ; pe mormântul altora vom pune flo-rile primaverii stropite cu lacrimi. Caci, pelangä cei can se vor duce dintre noi, nu vafi unul care sä nu plângd in bucuria lui §i sanu se bucure in mijlocul lacrimilor".

5i ne inchinam a§a solului de viitor, ne§tiindce ni aduce:

M N. Iorga

An Nou, tu nu esti, ca atatia altii, un copilbland 0. bun. Esti un aspru osta§ ingandurat,dar hotarat. Ne vei prinde de mand §i ne veiduce in locuri unde e foc si sange, unde nue cantec si nu sunt zambete. Vom merge cutine, An Nou, oriunde ne vei duce, vommerge ca 0 tine, ingandurati, dar hotarati.Prin zapezi §i rauri umflate, prin para focului0. prin valul sangelui, vom merge. A§a tre-buie, §i a§a vom face.

x $i noi §tim ca, tu esti drept, An Nou, §icu cet mtct, nu numai cu cei mari, cá ochiitAi se opresc numai asupra tablelor de aramdpe care Dumnezeu a szris biruinta si cadereaneamurilor dupa vrednicia 0 dup5 indrepta-tirea cererii lor. $i vom merge cu tine oricear fi, impotriva oricui, cu cata vlagd este innoi, si pentru aceasta !

An Nou, te a§teptam ca sal intemeiem de-alungul zilelor tale stropite cu sange veac noupentru aceastä Tara 0 pentru acest Neam !'

$i Anul Nou ne-a gasit in mari suferinte,apdsati sau incunjurati de dusmani. $i alt AnNou a fost stropit cu acelea§i lacrami. Panaa iesit Anul Nou de bucurie al lui 1919.

De atunci ce dar am adus noi Terii pentrucA 'ne-am invrednicit sa apucam tot un altAn Nou?

0 0

IV.

SAptamána Patimilor--De peste 1900 ani cre§tinatatea aminte§te in

zilele acestea de primavara patimile Domnului,ale lui Dumnezeu facut om, nu ca O. se im-parta§easc5. de placerile pe care le-a däruitfiintei omene§ti, ci de toate suferintile caresunt legate de &Ansa, de aceastä biata camea noastra, ca sa nu ne credem §i noi una cuDumnezeu, cdtre care dumnezeiasca noasträminte se poate ridica. Om s'a facut Isus casä planga lacrimi amare ca ale noastre §i casa curga din trupul sau sangele nostru.

Cre§tinii se intristau de povestea cea veche,§i totu§i necontenit noud, a bataii cu vergile§i a rastignirii. Dar ei in5ii nu simtiau asupralor cleat doar pe alocurea, in zilele saptama-nii de jale, patimile de amintirea carora sezguduiau.

Anii trecuti; mai grozavi &cat toti anii cei-a trait omenirea, au adus insä pe toti innain-tea dumnezeirii chinuite de mai odata cuchinurile pe care §i le dau oamenii unii altora,

26 N. lorga

fara incetare §i lard .mila. Nimeni nu venia dela biel§ugul, dela sanatatea §i dela lini§tea lui.Ci ranitul zacea in patul lui de durere, schi-lodul i§i tara trupul neputincios, vacluva i§iplangea sotul, copiii orfani strigau dupd pane.Iar, uncle n'au fost pornit Inca §ivoaiele sangeluitanar, acolo grija urmaria pe fiecare, zi dezi, ceas de ceas, cu ochii la suferinta care vaveni, care trebuia sa vie.

atunci intelegeam mai bine cu totii slujbasaptamanii de jale. Sangele picura §i din vi-nele noastre cand Dumnezeu sta intins pecruce, in gi41giu §i mortii no§tri se infa§urau,§i plangeam §i noi impreuna cu mironositele.

ca §i apostolii, §i noi a§teptam InviereaDreptatii noastre.

A venit acuma, §i. de ce nu suntem vred-nici de &Ansa ? Ori se cer alte patimi spre ane pedepsi §i invata ?

0 0

V.

inviereaMormantul Dreptatii se deschide si in lu-.

Mina biruitoare asupra umbrelor noptii sevesteste Invierea Domnului, a celui Dreptcare a pätimit i pe care Dumnezeu ii chiamdiardsi sus la gloria din care s'a desfacut pen-tru suferinta.

Praznuind pe Mantuitorul, noi infatisdmbucuria celei mai mari serbatori a legii cres-tine cu cea mai calduroasä rugaciune, cu celmai desnadajduit strigat catre cerurile milos-tive i rasplatitoare.

Am suferit, Doamne, i noi asa de mult,tot neamul acesta muncitor i credineios, bland

rdbduriu peste sama ! 0, cat am suferit,dela cine nu ? Crestin i pagan si-au patatmanile in sangele nostru, cari niciodata n'ampornit noi cei d'intaiu cu price impotriva ni-manuia. Pe cruce ne-au vazut toate neamurile,

cine a vrut a batut piroane in manilepicioarele noastre. i in zadar am ceruttreaca dela noi paharele acestea...

Ieri giulgiul ne lega i ne apasa piatra.

--

pi pipi sa

28 N. Iorga

Trupul nu ni se putea mi5ca Inca, dar sufle-tul se zbatea in noi. In el erau toate chinurileteptdrii unei izbanzi datorite.

Nu-ti ceream, Doamne, Tie atotputernicule,sa rastorni lespedea. $tiam ca-Ti place numaiomul care se ajuta pe sine : mila Ta nu vinedecat unde se opre§te cea din urma opintirea puterilor noastre.

0 fagaduiam §i pe aceasta. Tana la urmaam incordat trupul nostru deprins cu sufe-rinta.

$i rugaciunea noastra. Doamne, era numaiaceia de a adaugi silintilor noastre binecuvan-tarea Ta. A doua zi dupa ce Insuti ai biruitsuferinta, o spuneam cu cutezare, ea ni secuvine.

$i am inviat. Dar pentru a cddea oare dinnou in noaptea gre5elilor?

0 0

VI.

Hristos a Inviat !

Solia invierii Celui ce pentru rascumparareapdcatelor omenirii a fost pus pe crucea tâl-harilor vine an de an in urechile tuturora, §i eaface sa ban inimile tuturor acelora can ausuferit i ei dureri pentru altii §i au avutei nddejdea invierii, neaparate, a Drept5tii !

Ca om a suferit isus, ca sA se arAte cänici Dumnezeu nu poate sA ajute omuluice sufere cleat dupA ce a suferit alAturicu dânsul, de cea mai adâncA durere ome-neascA. Dar el a inviat ca Dumnezeu.

Sa caute suferinta sdracilor, s'o imparta ince are mai amar, mai umil §i mai hulit, e da-toria oricui se pregate§te sa Ii faca bine. Acea-sta se poate. Dar se poate oare sà aducimijlocul oamenilor acea dumnezeire prin carea inviat Isus?

Se poate. Dotnnului slavã cd se poate !Doar ce este in noi, ulcioare de lut menit

sa se faca terna iara§i, ce e acest zbuciumspre bine, aceastä sete de lumina, aceasta in-

kn

--

30 N. lorga

credere in dreptate, aceasta nAdejde a nemu-ririi? E pdinântul? Nu ! E cerul !

S5.-1 tinem larg, §i. senin, §i curat ! .5i a-tunci noi, cu credirqa noastrà, cu a§teptareanoastrii, cu dreptatea noastrá, vom invia aici,jos, §i sus, acolo.

Cdci, nu vom fi murit, nu vom puteamud!

0 0

VII.

invierea nevinovatiei i a dreptätii.

Dacd ui-ar schimba cre5tinii legea pe careo tin astdzi 0 o lege noud §i-ar pune stapi-nirea pe sufletele lor, o serbdtoare nu s'arclinti din locul ei nici atunci: serbdtoarea In-vierii Domnului, pentru care §i acuma, atatiaani dui:A rästignirea celui nevinovat pe dealuldela Golgota, s'au aprins luminile cele MIA'de numár ale bucuriei.

Pentru el lumea e cldditd pe multd sufe-rintd §i se tine cu nedreptIti grozave. Cativaau mai mult cleat li se cuvine, du/A viatalor de lene, de pldceri putrede, de lipsd deiubire §i de mild pentru altii ; cei mai multioameni nu se bucurd de agonisita lor, iar peunii dintre d'atvii, can adesea ori sunt maibuni, dui:a ce-i despoaie fdcdtorii de nedreptate,apoi ii §i urmdresc toatd viata cu prigonirealor cea crudd, ii amdrdsc, ii istovesc, ii aducinainte de vreme la sfdr5itu1 in durere alzilelor lor, $i in zddar plâng §i. se tânguiesc,in zadar aduc invinuirile lor cele intemeiate,in zádar ingenunche pentru dreptate, pentrucrutare 5i. pentm milostivire. Cei man §i tari

--

32 N. Iorga

Ii rad de strigatele lor, i pared i cerul stainchis pentru rugaciunile celor saraci i batutide nevoi.

Suflete bune cautd sa schimbe lumea cu gan-duri noud ; brate viteje5ti se luptâ pentru asmulge mai multd dreptate. Bucuria se revarsäasupra mu1imii &And se pare ca vre unul dinturnurile apasdrii a cazut, cä vre unul dinsteagurile batjocurii s'a inchinat. Dar nu trecemultd vreme 5i se vede ea samanta pkatuluin'a pent i ca buruiana lui cop1e5e5te iarAicampul

Multora, mai nerabdatori, li-ar veni sa puiemana pe ce-ar gäsi i sa loveasca in cruzimeaapasatorilor. Se aud urlete de manie, 5i se vddmath incle5tate pe armd. Ai crede cd toti se.vor lua dupa ace5ti räsplatitori cu sila pen-tru

Dar, vezicei cuminti n'o fac. Din legeaiubirii de oameni, a cumpeuei cele drepte, s'aoprit ir4mintea omenirii ceva : cà uedreptateapiere i dreptatea se acopere numai cu ternaori se inchide in piatra mormintelor, dar, caudvine ziva cea de-a treia, ea invie. Invie, 5i 5einalta, i stapane5te lumea.

In clipa child pe crucea talharilor Dumne-zeu cel bland 5i d.rept, care luase trup de om,

dadu sufletul in manile Parintelui sau celuive5nic, mu i mii de vieti omene5ti se stan-geau in larga intindere a lumii. Multi din ceice muriau fuseserd bogati i ram5.5ita lor pe-,ritoare se infa5a in in, curat 5i in matasa, sestropia cu miresme 5i se cobora cu cinste in

ail..

Invierea nevinovAtlei §i a dreptAtli 33

locuri de odihnd impodobite. Dar piatra ceasdpata ramanea sa apese peste mormantul incare toatã mArirea lor incdpuse, §i pentru tot-deauna.

Dar iatä c5 manile atorva femei sal-ace,frante de durere, a§eazd intr'un mormant d5-ruit, care se gätise pentru un altul) trupul,desfdcut de pe crucea ru§inii §i al pedepsei,al Unuia care in viata lui n'avuse nici camp,nici cask nici grane in hambare, nici aur inlázi. In toatd cetatea nu era nimeni care sdse gandeasca la Acela care a ispAsit pentrutulburarea poporului.

$i iatã ea ziva a treia a proorociei siguievine, mormantul se deschide, piatra se dä inlaturi en zgomot, si de acolo de unde se in-mormantase tulburAtorul, osanditul, un -Dum-nezeu se inalta si trece drept la mgririle Ce-rului.

El singur inviase, fiinded fusese drept, fiind-cà suferise pentru altii §i pentru cd moartealui fusese fArd nicio vin5. Ca Dumnezen, n'a-vea nevoie sa moarA ca sa aräte ed e 15rd demoarte. Dar oamenilor li trebuia dovada cdmormantul nu poate cuprinde suferinta ner5z-bunata §i nedreptatea neisp5sita.

Ele au inviat atunci, §i. cat va fi lumea,s'o #iti, apdsdtorilor, §i s'o §titi §i voi, cei

apasati ! , vor invia.

0 0Gahm; miencitorului. 3

VIII.

De Pa VIIIn fiecare an Cre5tinatatea serbeazd amin-

tirea Invierii lui Hristos Mantuitorul. Sulfa'clopotele asupra ora5e1or celor mad ca 5i asu-pra celor mai mici sate de oameni saraci 5ibatuti de nevoi ; fa'clii de bucurie, care aratabiruinta vietii asupra mortii, a luminii asupraintunerecului, a dreptatii asupra nelegiuirilor5i a binelui asupra raului se Din in mana 5ide cel d'intaiu om dintr'un loc 5i de cel depe urmd, 5i ca un \rant de incredere, de na-dejde, trece asupra frunIilor celor mai trufa5eca 5i asupra celor mai plecate de suferinIi 5ide. nacazuri

Este o invataturä in aceastd bucurie, caree a tuturora 5i nu e in deosebi a nitnanuia,cum sunt bucuriile noastre osebite, in plama-deala cdrora intrd mai totdeauna 5i lacrimaaltuia 5i care .se coc prea adesea ori in foculblestemelor. Dar mai este si o invatatura.

Cu ce se pregdte§te bucuria ? Cu un lungpost de infranare 5i cu 5epte zile de plans

--

,

De Pagti 35

pentru durerile dumnezeiesti, care n'au fostdecat semnul shngerat al durerilor omenesti,strânse in multe mii de ani. Vra sà zicd nicidin strigdte de nemultamire, nici din lovituride urd nesatioasa, din varsare de sange, dindare de foci din rasbunare Nu, ci din muncasi pocainta, din ridicarea sufletului atre celede sus si din desfacerea de aburii grei ai pa-timilor pamantului.

Si pand la invierea voastra mai e mult, fra-tilor, cari stati ca mortii in sicrie, cufundatiin adâncul pamântului, ce rade de- asupra pen-tru altii, iar pentru voi e numai o povara,mucegaiu si viermi V'ar putea scoate din t em-nita voastra cea veche duhul rau pe care 1 atichema: el ar právali in prapastie iarba U.--närd si floarea ce se bucurd de lumina, iar inlocul lor ar ridica bietele ciolane umede sisancluri putrede de cosciuguri. Ci nu asa secuvine sa inviati: nu osul vostru strabdtut deapl si lemnul ce s'a innegrit de vremuri, cisufletul vostru. Sufletul sl vi-1 pregatiti cumtrebuie, fa.candu-1 curat, bun si luminos. Siatunci yeti iesi la un loc cu lumina cealaltd,fratilor, fiincla toate le poate cuprinde pa-mantul, de la carnurile stricate ale ingropa-tilor pAna la bulzul aurului celui mai curat,dar un singur lucru nu: o razd. Raza iese sidin cellalt capät al lumii, si, infratindu-se cuate raze mai sunt, se pierde in lumina ceasfânta si vesnica.

0 0

IX.

;1 vol vep Invia!

Când invie din morti tot ce se hrdne§tedin pdImantul care a stat aproape o jumdtatede an in urgia iernii, Biserica noastrà ser-beald Invierea Domnului §i Mântuitoruluinostru Isus Hristos. In noaptea de Duminecãse aprinci in bisericile cele mari, unde se strângcei mai bogati, ca 5i in cea mai säracd dinbisericile satelor uitate de oameni, dar de Dum-nezeu nu, cáci el e oriunde sufere §i se bucuräfdptura lui omeneasca, lumânarile de bucurie.$i de pe toate buzele acela§i strigAt se des-face care s'a desidcut de pe buzele pdrintilor,ale mo§ilor §i strdmo§ilor no§tri: Hristos ainviat !

Invierea lui Hristos nu e numai o invAtd-turd a Legii, Inteinsa se cuprinde §i o pildA,un indemn i o mangaiere.

Inteo lume rea Mr& satudn, in care fiecinese gAndia cum sd-§i indestuleze mai bine pof-tele §i sà- 0 strângd comori pe care, cum ziceEvanghelia : «rugina le stricd §i hotii le fufd»,

--

$i voi vett invia I 37

intr'o lume blastámata i vanduta Dracului,vine Dumnezeu. Nu intre fulgere i zgomotde tunete, ca un grozav judecator al tuturora,osebind. pe cei vrednici spre a- i chema la ras-pldtirea lui, de cei nevrednici spre a-i pierdecu para focului vesnic. Vine smerit i sárac,bland ca un miel. Impotriva celormulti ca frunza-si iarba, nu luptä cu arme-tdioase, si nu curge pe urmele lui sangele celinveninat. Puterea lui e numai graiul, dum-nezeieste de pasnic i plin de iubire. Unii,cand ii aud, cred cã i-a stramutat o puterenevazutà in ceruri, unde ingerii canta dinalAute: aceia sunt cei buni, celor ri li se parecä fiecare zambet al lui arde ca o varga defier.inrosit, ca fiecare binecuvantare din /lianalui Ii loveste mai greu ca o miciucd ghintuitä.

Merge a3a pe pamant invatand, cum mergelumina, care nu ucide intunerecul, ci numaiII tägáduiete. $i cei rAi, turbati de manie,se scoald impotriva lui. Ai crede, dupA catiau plans la cuvintele Invätatorului i s'au le-cuit trupeste i sufleteste, s'au curatit, s'auinseninat, s'au impkat cu dânii i cu lumea,al crede ca s'ar gramàdi sä-1 apere toti ologiicari au umblat prin minunea lui, totl orbiicari au vazut, toti cei cari s'au ridicat dinsicriu la chemarea lui, toate ferneile care i-ausplat picioarele cu parul lor udat de lacrimi.Ti-ai Inchipui ca vine o nesfarsita oaste, cusabii i topoare, ca sa-1 smulga de la jude-cAtorii cei partenitori Ai Evreilor, dela caldiicei färd milä, dela ostasii ce-1 duc la cruce

38 N. lorga

ca sä fie rdstignit, in vederea tuturora 5i sáse dovedeascd pentru toti cd n'a fost Dum-nezeu, cdci a murit 5i. el ca oamenii.

$i nu, n'a alergat nimeni, nimeni nu s'ajerfit A5a e pacatoasa fire omeneascA. Unucenic 1-a vandut, altul s'a lepadat de el, cei-lalti s'au imprA5tiat in noapte. Unul singur afamas sd plAnga la piciorul crucii de pe carepicura sAngele cel scump, unul singur 5i dotafemei, dintre care una era mama care nAscusepe omul dintr'insul. $i la mormânt a fost dusca 5i uciga5u1 fastignit la dreapta 5i cel rAs-tignit la stanga lui

$i acuma ce bucurie in.lumea pdcatelor bi-ruitoare ! Fata celui ce se credea Dumnezeus'a strambvt de durere. sange a curs din tru-pul lui ca din bietul trup chinuit al oamenilor,ochii lui s'au inchis cu degetele mortii, unmorm'ant a putut cuprinde rama5ita lui. S'aisprAvitl

Nu, s'a inceput! Mormantul e gol ! 0 pa-rere a fost inchisd inteinsul, pärerea care astat pironità pe lemnul crucii ca sA, invete peoameni cu cat e mai sfantA durerea decat bu-curia. $i, cand yin femeile cele cucernice sa.se inchine unui mormant de mucenic, ele afla.piatra cea grea rAsturnatà de mani care nutiu ce e greutatea 5i o razd de lumina le in-

dreapta sus, tot mai sus, pand in naltul ce-rului, unde s'a dus cel care era DumnezeuadevArat din Dumnezeu adevarat. Iar pe pa-nfant a rAmas, oprindu-se de suferinta dum-nezeiascd, induratA la un loc cu sAracii 5i intre

*I voi veti invia I 39

osanda tAlharilor, binecuvântarea lui Dumnezeu,care nu va trece niciodatg.

Nu va aceviti dela bine, dela sgturareatrupului 5i dela trufia mintii cu cei puternicide pe lume cari se par a5a de mani 5i sufletullor e ca tot intunerecul cel uria§ care nu poatebirui la un loc o singura schnteie de luminä.Alegeti drumul celalt : greu, singuratec, plinde rabddri 5i de suferinte. De vi s'o pareagreu, aduceti-va aminte 0' 531 Dumnezeu amers pe dânsul. ii, când iti crede cä s'a sfar§itcu voi 5i periti in dureri. nu brastámati. Caci§i voi toti cei ce ati rabdat 5i ati suferit 5iati nddajduit totu§i, 5i ati iertat 5i ati iubit,yeti invia ca El !

0 0

X.

Dupa Papi....

S'a incheiat sAptámâna bucuriei pentru In-vierea Dotnnului care, adesea s'a serbat in-tre pomii bogat infloriti, fágkluincl roaddimbielpgan. Viata chiama pe om la muncá.Lumina soarelui de pritndvad-i 4ratA fiecdruiaogorul ce-1 chiamd. Zile le aspre, harnice, bine-cuvântate cu spor, ne a§teapta.

$i, fatä de ele, sunt acum cloud feluri deoameni.

Pentru unii serbätoarea cea mare a fost pri-lej de mancare cu ghiotura, de bäutur6 cu nemiluita, de petrecere desfranatd, de injurdturi§i bAtaie, ori de neru§inata destrAbAlare. S'auametit §i s'au injosit. Cu greu li cade acumasà se ridice la lucru cu capul tehuiu, cu pi-cioarele slàbite, cu manile tapene ! Azi ei suntmai putin deck ce erau tett

Pentru da.n§ii u'a inviat Hristos. Nu s'auridic,g cu el in slava, ci in mormântul pArl-sit de ansul s'au coborat !

Altii si-au cautat §i de suflet. Bucuria lor

--

DupA Pa§ti.... 41

a fost senind, blandd, curatà. S'au apropiatde Dutnnezeu apropiindu-se de oameni. Ausimtit mai multa iubire de tot ce este, maimultä dorintá de a folosi lor $i tuturora, inace1a5i timp. Pentru dan§ii a inviat Hristos,fiindcA insisi mai vii s'au simtit 1

$i, in clipa and mâna se incoardd la muncdnoud, ei, ca inviati, cu viatà mai tnultá pleacdla osteneala rdspldtitoare.

0 0

XI.

SA ne Ina Itam cu sufletele

In greu zbucium se zbátea, ieri Inca, ome-nirea. Mii de tineri, de lArbati in floare pe-riau in fiecare zi 0 se nimiciau lucruri minu-nate la care atAta vreme au fost lucrat cudragoste 0 fabdare inainta0i nostri. Atatanenorocire nu s'a fost lasat vre-odatã asupraflpturii omenqti.

Fdral sd inträm 0 noi in luptd, caci nuni venise ceasul , am suferit destule de peurma ndcazului tuturora. C'ci a§a sunt oame-nii, de nu poate ramânea niciodatà unul sin-gur cu durerea lui. Tinusem de doi ani atataoaste cu banul terii, ogoarele ram5sesera pesama femeilor, atatea fa milli erau fArd muncabArbtului, a tatdlui, a fiului celui mare ; scum-petea ne nAvdlise de pe urma p5catu1ui ce-lor ce au fost vandut hrana noastra peste gra-nip. In sfAr§it pretutindenea vedeam strainulcare ne-a fost in§elat §i râclea apoi de lipsanoastrd.

Unii ziceau: Sä pierdem orke nddejde. Nici-

--

SA ne inaltam cu sufletele 43

odata nu ne putem ridica din starea in caream ajuns".

Gresiau cei cari vorbiau astfel. $i Scriptura,vechea sfátuitoare a neamului nostru, venia sine ardta greseala.

A fost prins, inchis, osandit la moarte, Dom-nul Nostru, Mantuitorul Lumii, Piaträ greade rnormant se läsase peste trupul ski lipsitde viata. Dar in mormantul acela zacea Drep-tatea si acea Nevinovatia.

5i El a inviat. Iar dupd scurtd vreme s'aridicat iardsi cAlre lumina de unde venise sial cdrii 'Arta§ era.

Drepti si nevinovati stint cei mai multi dinaceastä tara. De aceia, si astAzi, pAcatul al-tora nu-i poate ingropa si pe dansii. La cea-sul lor, ei vor rAsdri mai sus de mormantulpe cari dusmanii de ieri, si de acum, ni 1-aupregatit. Si, izbandindu-si mai departe Drep-tatea, acest neam se va ridica spre luminamult dorita a fericirii, de care in sfarsit vaavea parte si el.

0 0

XII.

Cum se tine Iiniftea In biserica

lute() Duminecd am fost la cutare nuntäintfunul din satele Prahovei, sat cu oamenimulti 5i harnici, stran5i in olo5ti roditoare 5iavand una din cele mai vestite bänci din Ro-mania intreagd. Sunt doua biserici : una mare,fäcutä de proprietar, pe vremea cand intrecurte 5i sat era legAtura sfânta a increderiiunuia in altul 5i a iubirii unuia pentru altul.

Venise multd lume 5i se adunaser5. 5i copii.Acuma, prin alte pärti, unde legea e.mai asprácleat la nol, nu intrd copiii cei mici in bise-rica. La noi se ingdduie, dar cine ar putea säcreada cd vor fi lasati copiii a-.5i face toatemendrele ca acasd la ei !

Ei bine, aici 5i. le faceau: umblau, vorbiau,strigau, tipau, de nu se mai auzia une ori ni-mic din slujbd. i mi s'a pa'rut cd multi dincei mafi nu se sfiesc a face tot a5a.

Aceasta trebuie s'a se socoteascd drept omare necuviintà, fratilor. Biserica este casasfântä unde omul crede ca se afld mai de-a

--

Cum se sine linistea in biselicl 45

dreptul inaintea lui Dumnezeu. Paretii suntplini de cbipurile sfintilor, 5i sup t lespe-zile de piatfa se odihnesc mortii cei de demult.Si niciun glas nu trebuie sd se audd nicimacar plânsul and se despart ai lui de mor-t21 care e s'd fie dat pamântului cleat nu-mai chntarea preotului 5i predica.

Cu rnintea ridicatä cdtre cele inalte ale vie-tii 5i cdtre cele de dupd viata fiecäruia, cuinima aprinsd de ravnd cdtre cele bune, tre-buie sa intre cineva in bisericd. Impreuna cudânsul sà clued numai pe acei cari pot inte-lege 5i sunt in stare a se tinea cuviincios. Sitrupul frumos a5ezat in bund randuia1 5 nutrebuie sA se mi5te decat numai pentru sem-nul crucii 5i pentru ingenunchere.

Cdci altfel casa Domnului ajunge cum ehavra plind de larma a Jidovilor de azi, oricum a fost a strdmo5i1or lor, din Mewl deinchinare al carora a trebuit s'a. vie Isus sin-gur ca sä goneasca pe vanzAtori 5i schimbd-torii de bath !

0 0

XIII.

0 sfintire de biserica.

La Movi1eni-Bärbo5i in judetul Covurluiu s'asfintit acuma cativa ani biserica noud, fiu-moasa, incapatoare i bine zugravità, pe carea ridicat-o, pentru cinstea sa §i pentru folosulsatului, familia Draganescu, mama batrana ,icu toti fiii. Episcopul Dunarii-de-los a slujit,§i =ltà lume de pretutindeni venise sa ieaparte la aceasta serbätoare, care s'a incheiatprintr'o masa prieteneasca, la care ctitorul,al cdrui neam e de loc din Bretcul Ardealu-lui, a fagaduit ca., de va da Dumnezeu norocul cel mare ca sa intram acolo in vechilenoastre dreptati, - cum s'a 5i intamplat apoi-,,cel d'intaiu lucru va fi sa ridice o noud bisericapentru acei Romani scapati in sfar§it de sta-panirea strainului. .

Patine biserici se ridicd astazi, a zis, incuvantarea sa, episcopul. Jalnic lucru, darfoarte adevarat ! 5i unde se fac, jertfa e acelor saraci,-cari-§i pun banutii lor impreuna,mai adesea deeat a bogatului, care nu §tiadeal sä stoarcä i pamantul *i pe oameniVara' a-i infrumuseta §i imbundtati prin ras-platiri, §i pe unul §i pe ceilalti,

0 stintire de blserid 47

Multi zic: ce sä mai facem biserici ! A trecutvremea lor ! Putem trali 0 fdrA ansele, tota3a de bine, ba poate chiar §i mai bine.

Nu este ap. Pe Iângd rostul de cApetenieal sfintului laca5, care e acela de a strAmuta§i pe cel mai nacdjit in fata d.umnezeirii in-se§i, biserica, atunci and e des cercetatd,luandu -se aminte la tot ce se vede §i se audeintr'insa, mai aduce 0 alte foloase nepretuite.

Omul singur n'are cu ce sä-0 ridice cleatbiata lui casutd, mai mult goald pe d'innä-untru. Toti impreund, pot da cladirea de zid,cu chipuri frumoase de sfinti 0 säpaturi in-florite la catapiteasmd. Ea e a tuturora, §itoti se bucurA de ea Acas5. plâng copiii, 0femeia, chinuita, dr5cuie5te ; acasA bldstAmuriiese din gur. flAtnandului §i nedreptatitului.Dar odatd pe sAptdinând aud cu totii la bi-sericA numai laude 0 binecuvântdri, numaibutte sfaturi i indetnnuri indreptate, cu ace-ia0 grija si iubire, cdtre toti. Limba, vorbitàde cei neinvdtati, se stricd §i se urAte#e, darmicar odati. in septe zile graiul strAmoesccurat si bun asupra tuturora se revarsd dincArtile sfinte In zilele de muncä haina scumpàtrece innaintea cdmesii albe, a cojocului §i aopincii: in ziva Dotnnului toti suntem im-preund fiii lui 0 ne facem iarA0 frati laolaltà:fdclia unuia ca fAclia celuilalt, rugAciunea u-nuia ca rugaciunea celuilalt.

$i, de aceia, nu wimai lucru sfintit, ci celmai folositor lucru pentru oameni, ca oameni,este biserica !

0 0

XIV.

Ce ni mai trebuia? ildventiOi !

In pArtile Prahovei, pe valea Teleajinului,la Râneezi, la Pose§ti, la Homorkiu §i in alteparti ale judetului s'a incuibat o noted ere-dinta cre§tineascd sau care se zice cre§ti-neaseA fiindcd se sprijind pe spuse intorto-chiate din Scripturh, a adventi§tilor, a po-caitilor, a ere§tinilor de Somb.atd.

De ace§tia sunt §i pe aiurea. Ii gAsesti laRomânii din Banat, unde li se zice in batjo-curd mucAri. Prin str5indtate i§i au temeiullor, fiinded eresul acesta e strain de tara noa-strA, de neamul nostru, de firea noastrA.

La noi s'a prins u§or. Cartea sfântà nu ela indemâna omului sArac, care §i el cautd sàcunoased de-a dreptul §i ce lucru poate fimai frumos §i mai vrednic de laudd ! euvân-tul lui Dumnezeu, solia cea build" a Evan-gheliei, l'amuririle pline de credintä §i de dra-goste ale Apostolilor. Predied la bisericd nuse prea face, §i pArintele se gande§te prea deseori, uitarrd cele de Sus, la cele de jos : e4ti-gul. Iar Administratia este cum o §tim cu totii.

--

Ce ni mai trebnia? Adventi§tii I 49

Cum, intr'o gospodárie rea, unde bärbatulnu trAie§te bine cu sotia, §oapta vicleanA auneltitorulul, care vrea sä c5.5tige un sufletpentru ansul, prinde, a§a e i prin satele a-cestea, unde legea cre§tinA n'a fost nicio-datA vie, dupd eine §tie ce amAgitor, fArA sAcerceteze mAcar de unde vine i dacA viatalui se potrive§te cu invAtAturile ce aduce.

Sdracii oameni: unde §i-au pus ei dragos-tea 9i credinta ! In cine §i in ce I

CAci ce e legea cea nouA ? E tot cea ye-che, dar cioartitA, strambatA, lAsAndu-sela o parte unelc lucruri §i puindu-se al-tele. Scriptura lor nu e Scriptura adevA-ratA.

pe temeiul locurilor luate pe sArite dinCArtile Sfinte, la ce sfAtuiesc ei ? SA se lasetoatA datina, cu bisericA, botez, preot, a-scultare de cei mai mari, sA se lase §i Du-mineca, i InchinAciunea sA se facA Sam-hAta, cum, de mult, o fAceau tati, dar cumde o mie de anl §i mai bine o fac numaiJidanii, Evreii cu cari se vede eh -trebnie sAne asemänäm (de ce nu VA §i Wali imprejur,nebotezatilor, cAci cei de mult o fAceau WV?).

Eu VA zic insA a§a. Cum v'ar pfirea bine cade obiceiurile voastre sä se tie urma§ii, tota§a e bine ca §i voi sä va tineti de obicein-rile inainta§ilor vo§tri. Intelepciunea e lucrugreu pe lume, §i sä nu creada nimeni cA elsingur poate sä rAstoarne ceia ce s'a clAditdupa multe ganduri in curs de veacuri de a-tAtia oameni mai cuminti cleat dAnsul.

Cottlea muncifortdui. 4 4

50 N. lorga

Botezul, rugkiunea, preotul, ascultarea le-auprimit 0 le primesc oameni pe lânga cafi totipocditii laolaltä prea putin pldtesc. Si ele nuimpiedeca sufletul de a se ridica singur;Ana unde se poate.

Cki in toate lucrurile lumii sunt doug pArti:gAnd 0 inveli§, miez 0 coajd. Ce e mai desamd e gAndul, e miezul. Inveli§ul, coaja, suntbune ca sd-1 acopere, sä-1 ocroteascd in afard.$1, cu cat sunt mai vechi, cu atat suntmai bune.

Sd nu ereadä eine sfarmd coaja cea vechecä a schimbat miezul. $i sä nu creadd ea' altácoajd se poate face indatà, §i tot a§a de bund.

Ci sa zich ap : Cele vechi le pastrez, dar inmijlocul lor Intaresc ce e ve§nic nou §i maipresus cleat toate lucrurile din afara : su-fletul mieu I $i acela nu mi-1 dä popa, darnici Neamtul adventist n'o sh mi-1 dea. Dinmila lui Dumnezeu mi-1 ieau singur pen-tru slava §i marirea lui Dumnezeu 1

0 0

XV.

Ce sunt posturile ?

Posturi sunt mai multe pe an dupa VechiulA5ezamant. Odatä oamenii no§tri cu adevaratacredinta cre§tineasca intrebuintau aceste sap-tamani innaintea serbatorilor pentru curatireasufletului prin fapte bune, prin milostenii,prin rugaciuni necontenite. Se gandiau oame-nii pe tuncea, nu numai la schimbarea unuifel de mancare cu altul, -care, daca este binegait, poate sä fie mai gustos cleat celalalt, ella intelesul acestui post. Dad ne oprim noidela unele placeri ale manearii, e din douilpricini: intaiu pentru ca astfel, prin micanoastra suferinta, cinstim §i rasplatim cat deputin macar din milostiva suferinta a Dumnezeului care s'a coborat din cer §i a patimitca om pentru mantuirea noastra, ori a sfinPormucenici §i, al doilea, pentru a ne curati prinlamurirea gandului in trupul neimbuibat, iavederea ceasului de bucurie al hramului.

De tin timp insd, cei mai multi fac soco-teala cu Dumnezeu cum '§i-ar face-o cu car-

52 N. lorga

ciumarul satului: au o datorie de plcate 5i ctroprirea dela plAcerile pantecului mai 5terg oparte dinteinsa. Iar la furti5aguri, la betiicd doar sfântul rachiu i cuvioasa tuicd nusunt de frupt, la suddlmi, la bdtaia nevestei

a copiilor sd te tot tii ! Cu asta mai multiti faci rds de poruncile lui Dumnezeu...

In post toatd infdti5area omului trebuie säfie alta. SA se gAndeascä la gre5e1i1e lui i sa,fAgdduiasca a nu le mai face. Sd-5i socoatälipsurile anului trecut i sd se indatoreascd-fatd de dânsul cd le va indrepta. Sd plAngdasupra pdcatelor sale 5i cu lacrAmi amare säspele urma lor. Despretuind ispitele ce-i iesein cale, sa caute cre5tinu1 a-5i face suflet nou

nevinovat pentru ziva ori zilele de veselie-noud j nevinovatd ale serbAtorii.

Dar ce poate fi mai desgustator deal eelplin cu bucate de' post, cel mangaiat cu bdu-turd pentru neajunsul postului, cel spurcat cualte necurdtenii peste necurdteniile lui, care-a5teaptd hramul, nu ca o rdsplata ofi ca Uninceput pentru cinstità muncd noud, ci ca unprilej ca sd adauge altd bduturd la aceia care.1-a inthit 5i I-a ticAlo5it umple foalele-cu carne multd, dupd ce le-a umplut cu mfin-cdrile cele fArd de came

Lui Dumnezeu nu-i trebuie pAntecele tàUromule, ci sufletul tdu. Dacd e5ti bolnav, daca .

ai sA porne5ti la muncd grea, dacd n'ai cum.Iti gdti mâncarea de post care sd te jie zdra-van, i preotul te-ar deslega de pdcat, 5i,

§i.

§i

pi st-pi

Ce sunt posturlle ? 53

4:lac5. nu te-ar putea deslega §i cu vorba, insufletul lui te ar ierta.

Dar nici el, nici ai tAi de-acas5, nici oame-nii intre cari trdie§ti, necum eine stApAne§telumea, nu te pot ierta dacA-ti impovArezi §imai departe ticdlosul de suflet, care §i a§ageme supt povara relelor. Numai inviati §inoi, suntem vrednici a ie§i intru intAmpinareacelui ce, inviind, a venit cu solie de Invierepentru omenirea intreagA, §i numai dupA a-klevArate suferinti putem primi pe sfintii cari5i ei au suferit.

0 0

TERI STRAINE

I.

Viena.descrisä de un boier muntean acum o sutä de ani

(Dinicu Golescu, 1824).

Acest ora§ este Scaunul Imparatiei Austriei,unde impdr5.te5te prea-innältatul A u t oc r a tFrancisc al doilea, dela anul 1792, Iulie in14. Acestui ora§, darurile sunt nepomenite. Nuzic pod.oaba zidirilor sau alte infrumusetari,caci este foarte veche, ci zic : orânduiala ochr-muirii cea minunatä, 0 cele dupe imprejurulora§ului podoabe, cum gradinile, ce sunt uneleimprejurul Vienei 0 altele cu departare deun ceas 0 doul, pe care trebuie cineva0 sàumble destuld vreme sd le vazd de multe ori0 cu bägare de seam5., ca pe urmd necontenitsa poatä povesti lucruri vrednice de a le spune.Nu este mai folositor lucru decat a privi eine-va0, cu mare 135gare de samd, mijloacele cucare stäpânirea 0-a adus pe tot norodul, mari0 mici, la o a5a bun5. orânduialà §i lini§titävietuire, incht toti petrec ca ni5te frati, 0 maivartos a vedea cineva0 blândeta celor mafi,ce arat'a c5.tre cei mici. Si a acelor de tot

58 Dinicu Golescu

prosti vietuire iar este vrednicA de pildà. Cácipeste putintä este intr'un a§a mult norod s5vaz5 omul doi ordseni galcevindu- se sau oca-rându-se, fiindc5 pe acestia ii ridica politia,pe cari intAiu Ii ceartä pentru a lor necuviin-cioasA urmare, cu care aduc defAimare la totora§ul, apoi ii cerceteazd pricina care pot avea.

cum, intr'un a5a mic oras, pe lângd mul-timea norodului, s'ar cuveni sä nu mai aibdcinevasi loc sa umble de multimea carelorce ar trebui sA intre 5i sä iasà, cArand celetrebuincioase spre hrana acestor or5§eni, §ipentru zidirile cele noud ce se fac 5i, du/Avreme, dresurile caselor, dar §i aceasta esteintr'o a5a bund oranduiald, incfit rar se vedecar : numai acele cu lemne, care sunt siliti sàle descarce inaintea prAvAliilor, unde nu aucurti, iar celelante tot au vreme hothat5,foarte de dimineat5, intre noapte si intre zi,5i apoi, cand orasenii incep a umbla, carele stintde mult iesite afard, si drumurile toate udate§i maturate de cei orânduiti. Un lucru, §i nu-mai, este suparator : praful cel mult din pietre,carele sã pricinueste din necontenitul umbletal ca1e5ti1or, cu toate cd nu stau din udat 5imdturat.

Bez afard) de aceast5 sup5rare, nu mai estealta, ci numai obsteasca vietuire veseld §i feri-cità, care se pricinue§te din dreptele hotAra.ripravilnice§ti = legale), ce nu i§i au putereaurindrilor numai cdtre cei mici, ci §i cdtre ceimari, §i nu "numai cAtre cei sgraci, ci si Carecei bogati. i a5a fie§care dupà a sa avere

$i,

(=

(

Viena 59

agoniseald rdspunde i dreptul Imparatului ; iarnu cel mare §i bogat nimic caci ii ocole§te pu-terea, §i cel mic i sarac sä dea tot, orice are,far'de a mai ramanea pe sama lui, ca unul ceel a muncit, §i a§a in veci sa munceasca, ne-contenit sä dea, i lui nimic sä nu-i ramaie ;ci, cum am zis, platesc toti dupg starea careo au. Caci ocrotitorul celui mic §i neputincioseste chiar pravila cea dreapta legiuita, carefar'de deosebire in veac se urmeaza ; iar fluca pe la noi, unde imi trebuie hartie de voiuvol sa in§ir numele celor trentdro§i §i cu pi-cioarele goale, sau strdini sau pamânteni, carifar'de avere de o suta lei au ajuns in putiniani milioniti cu palaturi i cu mo§ii intoc-mai ca familiile ce le agonisesc in vreme de

trei sute ani ; §i nu ajutd nici Patria,nici trebuintele ora§ului, cu niciun mijloc,macar sa dea din averea lui dintr'o mie una,ci strang numai din averea norodului fail dea se folosi §i norodul dela ei. i, in scurt,dupa acelea care §tiu and eu am fost inslujbele patriei, zic ca toti ace§ti multi specu-lanti: stdpanirea cu toti cei din prin prejuru-i§i, fara de deosebire, toate treptele dregatori-ilor. dela mare pana la cel mai mic, neconte-nit §i fara de milostivire sleiesc toata sudoareanorodului, lard de a pricinui niciunul acestuineam, acestor frati, folos macar cat bobul demeiu. In sate, casele satenilor, adeca a acelorpro§ti birnici, sunt de zid, intocmai ca pe lanoi, prin ora§e, casele boierilor iar oranduie-lile cele bune ale acestor sate nici cd se pome-

§i

cloud,

;

60 Dinicu Golescu

nesc pe la noi in ora5e : cdci acele sate au tea-tre, doftori, gerahi (= hirurgi), spiteri, coale,preoti vrednici de preotie, 5i toate sAvar5iteprin ingrijirea stApanirii. Apoi, 5i in casele lor,averea mai cu prisos, dupA cum am ardtat insatele sAse5ti ; 5i acest satean dA dupd starealui, adecd 50 sau Ioo florini, iar milioni5tiivienesi 5i din alte ora5e dau cincizeci sau o sutäde mii, iar nu ca la noi unde fara deosebiretoti cautd numai din spinarea Romanului, dincare pricind li stint 5i spinArile goale, larA a-iface 5.i lui un cat de mic ajutor 5i bine.

Mult m'am del:di-tat din descrierea Vienei,dar mult mi s'a 5i amArat sufletul vazandadevArata fericire a altor neamuri.

Casele cele din cetatea Vienei sunt putine,numai peste o mie trei sute, dar sunt foarteinalte, ate 5apte 5i opt randuri, 5i, pe undesunt ulitile foarte strimte, nici ca \rad soarein veci: la acest fel de locuri lucreazA 5i zivacu lumanarea.

Numärul locuitorilor, atat acelor din cetateaVienei, cat 5i din treizeci 5i dou'd de mahalalece sunt imprejuru-i, trece peste doud sute de mii.

Biserica cea mai vestitd decat toate este aSfantului $tefan, care este lucratd cu mareme5te5tig arhitectonicesc; pentru care multeinsemnasem, dar, dupà ce am vAzut bisericadela Milan, lucrata cu asemenea arhitectura,insA cu mai deosebit5 podoabd 5i me5te5ug,ca sA nu scriu de douà ori tot acelea lucruri,le-am ridicat.

Viena 61

Piete are cincisprezece, din care cele maideosebite sunt : a Imparatului Iosif al II-lea,cdruia i-au .dat aceastã numire pentru cinste§i aducere aminte, impodobita fiind §i cu statuiaImparatului, facuta de arama, de cloud orimai mare decat un stat de om, imbracat cuhaine romane §i in cap cu cununa de dafin,calare pe un cal, iar de amnia, cu potrivitàmarime, pusä in mijlocul pietei pe un maretemeiu (-- piedestal), zidit de piatra. Piata Sfan-tului tefan, unde este vestita biserica ce maisus am zis. Piata sfintei Troiti, care are in mijlocun stalp de marmurd, inalt ca de zece stanjini,care, fiind facut in trei colturi, din trei particurge §i apa in jghiaburi mad de marmura.Si, dela cursul apei §i /Ana in \rad, sunt multechipuri, tot de marmura, din care unele inchi-puesc Cina cea de taina, altele pe Sfantul Dub,altele zidirea celui d'intaiu om §i altele Fa-milia lui Noe ce au scapat din potop.

Vrednic de pedeapsa este cel ce va fi venitin Viena §i nu va fi vazut acea mare zidireintru care este stransoare de arme (=arsenal),caci aci nu are a vedea cineva§i numai aceia cenumirea cuvantului insemneazd, adeca cd suntarme multe stranse, ci aceia ce mintea omuluinu poate socoti, §i de aceia vederea numai ilva multumi. Imprejurul acestei curti, pe langazidul caselor, poate sunt peste cinci sute de tu-nuri, mad §i mici, obi§nuit e §i deosebite, cum §ipive, cu care aruncd cumbaralele (= mortierede granate). Toga fata zidului de spre curtein5iruità cu un lant de fier, gros ca pe mana

62 , Dinicu Golescu

§i lung mai mult de o sun stanjini, luat delaTurci in razboiu, cu care vrea sa inchiza Du-ndrea dintr'o margene §i 'Ana in alta, spre anu putea trece vasele. far intr'acea mare zi-dire sunt odai inchipuite §i sali mafi cu stalpi,toate numai de arme, far'de a sa vedea niciobucatica de zid, cum §i acei stAlpi tot de armein5irate: unele din veacul de acuma §i. alteledin vechime, care sunt §i cele mai multe, §iau mare deosebire din cele de acuma : unelepamante§ti (= indigene) §i altele straine, cateau luat dela inceputul Austriei, dela cdte raz-boie au ca5tigat. Apoi multime steaguri §i fe-luritni de semne osta§e§ti: paveze, felurimide suliti din vechime, coifuri de cap, tunurimici §i multe feluri, multime §i felurimi hainede fer, din crWetul capului §i pana in dege-tele picioarelor, care se indoiesc numai laincheieturile trupului omenesc. 5i acestea toateale acelor Romani cari au fost -numiti §i maimini otcirmuitori osta5e5ti. Pu§ti, pistoale,sabii, iatagane §i alte felurimi, de mult nu-mar. Cu aceste toate inchipuite odai §i sali,intocmai pared ar fi o zugraveala. FLA §i chiarsernnul austriacesc, zgriptorul cu cloud capete,pe un tavan de said mare, intocmai parca arfi zugravit: §i acesta tot este alcatuit numaide arme. cu aa me§te§ug a§ezate, incat panaa nu veni cineva tocmai supt el, crede caeste zugravit. 5i, din cele ce tin minte, penelearipilor stint alcatuite din Wail, iar fulgii piep-tului din cutite mai mici. Indestul cunosc caintr'un zadar ma silesc, cdci cetitorul nu va

Viena 63

putea rämânea multumit de aceste descrieri,neputând sa socoteasca, cum o a§a alcdtuirecu arme ar putea inchipui un zgriptor, intoc-mai zugrdvit ; de aceia am §i zis cd acela cenu va merge sä vazd acest minunat lucru,este vrednic de pedeaps5..

A5ijderea §i altä zidire destul de mare, ceo numesc Cabinet firesc (=natural), intru careau pieile celor mai multe dobitoace dumes-nice §i sälbatece, §i jiganii, cum §i cele ce pottrdi in ap5. §i pe uscat, §i cele Varâtoare, celezbur5.toare, cele de Mare, cele din ape curga-toare §i cele ce se inchid in cojile lor. Aceastdvedere este nesätioasà, caci fiecare om abia vededintr' o mie una din care sunt lui cunoscute. ,5.imai vârtos când vede felurimea §i nespusa fru-musetá a päsdrilor, din care unele sunt foartemaH, §i altele iaräsi numai ea ldcusta §i, cutoatà mic5orimea, are fete mai multe §i maipoleite decht a pdunului, pe care zic ca lebälsämesc §i le poartä in urechi, cu mai multàmultumire decht sculele 1. Asijderea §i multebucati de margean, bucati impietrite §i multealte lucruri pe care anevoie poate cineva a leti ne a mi nt e.

La Biserica Augustinilor este mormântularbiducesei Cristinei, sotia lui Albert, steipani-tonil Saxoniei, fácut de vrednicul de laud5. §ipomenire scobitorul de piatrá Canova. Acestmormânt inchipue§te o piramidd zidit5, demarmurd, intr'al careia Varf se vede icoana

1 Colibril (N. E.).

64 Dinlcu Golescu

Cristinei. La stanga este o statuie, care in mAnàtine o ghirlandA de dafin. i iard§i in stAnga,aproape de up mormAntului, o altà statuie,ce inchipue§te Fericirea, care tine in mAnAun vas ce are inlAuntru cenup inimii Cri-stinei. Inaintea acestei statui §i inapoi, cloudstatui de copile mici care intr'o mAnd tinfaclii aprinse, iar in celelalte tin cAte un cA-pAtAiu dintr'o ghirlandd de flori, ale cAreia cele-lalte cloud cApAtAie se tin dintr'acel vas. Maiin urma acestora este o altA statuie, ce se nu-me§te Facerea de bine, care trage de mAndpe o altd statuie ce inchipue§te Batraneta,care batrAn de cealaltà mand se ajutil de untânär. In dreapta u§ii piramidei zace un leu,§i in grumazul lui räzimatà o statuie cu aripice inchipuie5te Vestea. Toate acestea lucratein marmurà §i in mArimea trupului omenesc.Pentru care acest lucru al lui Canova zic cäau fAgAduit Englesii pptezeci de mii de gal-beni, §i nu a dat-o, fiind Idgaduita.

Are cinci teatre, douä in cetate §i treiafar& unul in ulita Wieden, altul in Leopold-stadt §i al treilea in Josephstadt.

0 altä mare zidire unde au strAnsoare demultime §i felurimi de monede, antice, foartevechi, §i alte asemenea de mult pret, statuide marmurd, de persoane vechi vrednice deaducere aminte, cum §i altele de aramA, mici,§i multime, felurimi de cutite din vechime, §icoifuri, vase foarte vechi, un lighian lucratin pietre scumpe §i alte multe lucruri, inodAi pline.

Viena 65

0 altd mare zidire, ce o numesc coala .amultor me5te5uguri, unde au toate uneltelece le intrebui4eazd la cate me5te5uguri pandacum sunt cunoscute, cum 5i. cea dintaiu bu-cata ce a lucrat toata fabrica, a5ijderea 5itoate instrumentele matematice5ti.

Alta zidire unde se lucreaza fabrica de far-furii, felurimi de fete, cu flori, cu chipuri, 5ipoleite, lucru adevarat vrednic de vedere.

5i ate alte multe lucruri sunt mai vred-nice de vedere decat acestea care am vAzut,pe cAre nu am avut vreme intr'o luna de zileeat am 5ezut in Viena, vrand sA bag samamai mult la alte intocmiri, ce cautd spre bunapazd, podoaba, odihna ob5tii, 5i in scurt spretoate fericirile, cum este ingrijirea pentrufacerea drumurilor, apoi udatul 5i maturatulnecontenit, felinarele care lumineaza de cuminsereaza 5i pand se face ziva, in toatä Viena,in toate uliPe ce sunt garà din cetate 5i intoata grädina ce este imprejurul Vienei, ce (3.numesc Clasi. Apoi intocmirea 5i impärtireapopoarelor ce are politia spre a ingriji pentrusiguranta norodului, pentru intamplatoarelegalcevuri, de a le desparti pana a nu ajungeintr'o a§a supara re incat sä nu poata a-ifolosi ; de a avea in fiecare popor un doctor,un gerah, un spiter 5i o muiere cu buna vie-tuire, spre ingrijirea saracilor ; si mai mult aacelora cari se sarguiesc cu munca spre hranalor, dar nu pot a 5i-o agonisi, sau aci au fa-milie mare, sau din alte pricini, care ingrijescdupa ponturile ce li au dat politia. Cum 5i

Cartea muncit orului. 5

66 Din lcu Golescu

slujitorii cari ingrijesc pentru toed siguranta,odihna 0 buna orancluiald a tot oraplui, §iiard§, pentru fiecare deosebit, oranduiti cu deo-sebite ponturi.

Cum 0 o casa de lucru, unde strâng petoti sAracii, ciungi, §chiopi, orbi 0 lene§i, pecari li pun de lucreazd la felurimi de me§te-§uguri, neldshndu-i sd umble pe drumuri des-poiati, cerand mild, caci stdpfinirea este maimult datoare de a ingriji pentru ace§tia deckfie§care alt ord§an de a-i ajuta cu eke o para.5i iata ca au ingrijit cu acest mijloc spre a-i1mbrdca, a-i Inca:4a 0 a-i hrdni, 0 ei a munci.$i nu numai pe acest fel de oameni ii strangla aceasta coald. {le invatatura me§te§uguiilor.ci pe cati gasesc prin ora§ far'de stdp5ni saufar'de nicio mune& ci numai petrec viata le-ne§a 0 blestemata, din care pricind peste pu-tina vreme vor fi siliti a se apropia saula hotie, sau la alte rele urmari. i care dintr'ace§tia, dupa vreme, invatand vre un me§te§ug,0 fdcand dovadd cu a sa bund vietuire ca seva apuca sd se straduiascd in munca aceluime§te§ug ce a Invd tat, cu care sd se poatahalal, i se dd slobozenie.

Cum 0 multime de fiacare, adecd: carke,cale§ti, cdrute §i alte felurimi mai proaste,stau prin piete ; ca 0 aceia cari nu au putereO. tie cale§ti §i s5 heineasca in veci cai, in-tamplandu-se trebuinta, sa. poata a §i-o im-plini,

.po§tai bez (=afarfi) de cea mare 0 obi§-

nuitkeste po§ta ora§ului, ce-i zic mica, prin care

Viena 67

.oricine nu are slugd sau sluga nu stie sä meargAacolo unde va s5.-1 trimeatd, sau ca este strain,§i nu stie locuinta aceluia pe care va sd-1 in-talneascd, da fiescare scrisoare la aceasta midipostd, sau amanet, si in putine ceasuri i§i vaa v ea rdspunsul-

cat ar fi de trebnincioasä pe la noi aceastasupt politie postä, ca s5 nu mai tremure ceice yin la rdspunsuri prin sali si prin tinzi,si sä vie si de dotfazeci de ori pentfo treabA !Si sa nu mai auz5 trimisii: Vino mane la cu-tare vreme, cand viind, boierul a fost de multplecat. (Nu ma dojeni, frate cititorule, undegdsesti intocmai adevdrul, ci adastd *là veigdsi o mincinoas5 ardtare, sau vre o urmarecare se urmeazd si in alte pärti de lume des-teptata, pentru care nu se cuvine O. ma ciu--desc, cãci se urmeazd si de noi, si atunci sin-gur te rog sa ma dojenesti.)

La aceste poste in ceasuri hot5rate, de treiori pe zi, se dau scrisori, si de trei ori se iaurIspunsuri ; pentru care scrisoare, de este sa seklea in oras, se pläteste patru creitari, iar, deeste a se trimite afard, drum ca de cloud cea-suri, sase creitari.

Si cate alte multe lucruri, ce se impart intrei faceri de bine : spre usurinta scapAtatilor,spre paza sdnatatii norodului si spre lumi-narea otnenirii, cum sunt veniturile ce audaranduite spre .faceri de bine, intru care se-cuprinde :

I. Scoala, ce-i zic cea pentru säraci, la carenu numai merg de invata un ce prin care sa

68 Dinicu Golescu

poata a se hrani, ci li dau 5i bani pentruhrana vietii, avandu-i in trei stari impartiti,

toti ingrijitorii acestei case se numesc pa-rintii saracilor. 0 ! va fi om in lume sä nusimta cea mai mare bucurie cand se va in-vrednici de aceastä slujba ce-1 nume5te pdrintele saracilor ? 0 ! ce dulee slujba, o ! cat demult bate la ureche aceastä auzire !

2. Alt mijloc de ajutor pentru cei mai detreaba, §i cu familii grele. Aceia adesea se cerceteazd §i se ajutd, sau la boale, sau la u§urareasotiilor lor, sau la plata chiriei caselor uhdelocuiesc, sau la cumparatul lemnelor de foccelor trebuincioase pentru tot anul. Acest chipde ajutoare este cu mult mai cuviincios decatlefile ce se dau dela cutia olptii lor ; aci aceibani luandu-i in mama', sau barbatul, ce arevre un rail närav, cheltuielnic, jucator de carli psau nevastd-sa, de va fi iubeata de panglicute,in ziva ce-i primesc, ii §i cheltuiesc, far'de asimti toatä familia acel ajutor.

3. Alt mijloc de ajutor, la oameni ce aumai putina trebuinta, cdci §i pe aceia nu-i lasalipsiti de ajutor, ci au case de imprumutare,de unde pe unii imprumuta cu dobanda mica,5i pe altii fard dobanda, dupa stare §i tre-bulnta.

4. Casa pentru copiii ce se leapada de mai-.cile lor, pentru oricare cuvant.

5. Casa pentru copiii sarmani, pe care, dupace-i hranesc, ii invap si me§te§uguri prin caresä poatà a se hrdni, cum §i carte. 5i care din-tr'in§ii se vor cunoa5te a au cuget de ma.

Viena 69

-multA invdtdturd, ii trimit la §coalele celema ri.

6. Casa de unde sA dai lefi la slugile care auslujit doudzeci i cinci de ani, insd nu au totiaceti ani la un stdp'dn, dar nici la multi, ciTia doi sau trei. Acelora li se dà die o sutdcincizeci fiorini, ca un chip de cinste §i ajutor,-fAcAndu-se dovada cã trebue sd fie oameni buni,.de vreme ce au putut sluji zece, cinsprezeceani la un stdpAn. i celui mai bun trebuie sài se facd rdsplAtire spre pilda celui rAu.

7. Casa' cu venituri pentru mAriti5u1 fetelorsdrace.

8. Adunare de cocoane adevdrat vrednicede laudd, care se chibzuiesc §i pun in lucrareorice vor socoti cd este spre folosul ob§tii.Lucrul ce, pe la noi, bdrbatii nici in vis nu-1vAd, in alte pArti muierile ii sAvAr§esc.

Cea de-a doua parte, ce am zis cd este pen-tru ingrijirea sAndtdtii orA§enilor, este multi-mea spitalurilor, ce au cu deosebitd. mdrimecuratenie, inat fie§care stare de om poate rd-indnea multumit. Din care:

r. Spitalul cel ob§tesc.2. Spitalul sAracilor.3. Spitalul cel ce este spre a invia pe cei

dupd pArere morti.4. Spitalul Mándstirii CAlugaritilor Elisa-

-vetane.5. Iar Spitalul obtesc.6. Spitalul mandstirii Fratii de mild.7. Spitalul pentru preoti mireni.

§i

70 Dinicu Golescu

8. Spitalul pentru aceia ce au boale nele-cuite.

9. Spitalul pentru Ovrei.io. Spitalul pentru robi.

Spitalul acelor muieri care sunt silitea na5te fdede a le 5ti' nimeni i fdrii a le cu-noa5te. Oricare, de orice stare, când ii cu-noa5te ceasul, sau ziva sau noaptea, mergandla poartd i trdgand un clopotel, inteacel liii-nut o i primesc, dându i odaie cu toate celetrebuincioase, i slujnicd, §i la vrerne doftor,moa5d, doftorli i brand, in cdtà vreme se vaafla aceia. $i pentru toate acestea are sd deape toatä ziva 90 de creitari, 5i o scrisoare pecet-luitd in maim celui intdiu ingrijitor, i nde sàscrie can ii sunt parintii sau cele mai de aproape rude, ca, când din nenorocire i se vaintAmpla din na5tere sa i se pricinuiascd moar-tea, sd 5tie la cine sà arate pierderea ei. Jar,neintamplandu-se aceastd nenorocire, Ii valua inapoi acea carte pecetluita 5i merge cucopilul unde va vol. Iar care va poftilase copilul acolo, lasd i 4o de fiorini in lads-tie, 5i dinteace5ti bath il brdnesc, 11 imbracd

invatä carte, din care multi pot ie5l oa-meni mari, dupd a lor vrednicie i noroc, ccitoatd invatatura cea blind li se dd. $i acestemuieri pot a intra cu mascd la obraz, 5i, decAte ori le visiteazd doftorul sau moa5a, iarpoate fi cu masa, cn toate a nu este nicicetrebuinta, cdci nici Impäratul nu se va in-vrednici sd afle dela ei un ce, fiind juratiincercati. i aceasta facere de bine este tot a

-

salt'

gill

gi

Viena 71

lui Iosif al doilea, care a judecat ca va fimare pacat de a nu scapa din mparte pe aceiprunci ce pe tot anul pot fi hotarâtidin pricina fricii sau a ru§inii maicilor lor, alcaror pacat are a-I judeca Dumnezeirea, cum§i chiar pacatul acelui otcarmuitor, carniafiindu-i prin putinta cu acest mijloc sa scaliedin pierzanie pe acei prunci, 0 nu va vol.

12. Spitalul nebunilor, pe cari n'am avutnoroc sa 1 vad, caci nu mi-a dat voie doftorul,cerandu-mi destula iertaciune, pricinuind cdsunt imbracat cu haine turce§ti, §i, cum mavor vedea, toti se vor turbura atat, Inca Spi-talul se va amesteca. Pentru care adevaratmi-a parut foarte /du, dar flu c5ci nu i-amvazut, ci de ciuda, pentru ce numai nebuniisa nu poata suferi a vedea Turc, iar cei inte-lepti §i luminate neamuri in invataturi §i incuno§tinta dreptatilor omenirii, i§i pun tru-purile innaintea gloantelor grece§ti, ca intaiuei sa le popreasca

Iar cea de a treilea ingrijire spre folosulluminii, sunt multimea §coalelor din care:

1. 5coa1a ce au pentru invatatura buneloirvietuiri a copiilor.

2. 5coa1a pentru surzi §i muti, pe cari Iiinvata cele trebuincioase asupra datoriei legii,cum 0 limba nemteasca i socoteala unde iihranesc §i Ii imbraca.

3. 5co'ala pentru copiii cei orbi.

' Alusie la fllelenillubltoril de Grecr, cari ajutau pe acestiaIn lupta lor najlonala. Frasa e neclarl.

mortii,

,

1

72 Dinicu Golescu

4. 5coa1a pentru invatatura a bunii cre§teri.5. 5coa1a unde se invata tot cursul invata-

turii preote5ti i calugdre§ti.6. Scoalele cele marl. §i ol*e§ti.7. 5coa1d unde se invata negustoria i eco-

nomia.8. 5coa1a Imparatesei Mariei Teresei, unde

invatd fii nobletei Intâiu iubirea de oameni ;al doilea, invatatura filosoficd 0 politica ; altreilea, limbile cele mai trebuincioase, 0, alpatrulea, cum se cade un fir de bun neam

§tie sà incalece bine, sd poarte arma i sfijoace.

9. Academia pentru invatatura doftorilor, aImparatului Iosif al II-lea.

10. Scoala pentru invatatura fetelor, unde in-yap legea, socoteala, istoria fireasca (.natu-rala), geografia, limba nemteasca §i frantu-zeasca i toate hicrurile cat sunt trebuincioaseunei femei.

xi. scoala pentru fetele ce an parin0scapatati.

12. coala pentru fetele cele de mai mareneam, care, dupa ce invata celelalte trebuin-cioase, invata aici limbi §i jocuri.

13. coala pentru toate fetele ora§enilor,uncle invata cele trebuincioase invataturi.

14. Scoala unde se invata cum sa se ta-maduiasca boalele vitelor.

15. Casa §tiinOi pentru aceia care se nasc,mor §i se insoard.

16. Insotire economica, unde se strang cei

ofi-Teri

st

Viena 73

de mai mare neam 5i aceia care au mo5li sauorice alt chip de venit, 5i se socotesc pentruorice lucru folositor, cum pentru economie,pentru departarea de lux 5i inmultirea veni-turilor mo5iilor.

0 0

II.

Praga(va.zut.5 la 1858 de N. M. Filimon (Philemon))

Ora§ul acesta este situat pe amândoua par-tite raului Moldava. Populatia lui se ridica lacifra de o suta cincizeci §i cinci mii de locui-tori, dintre cart 4/7 parti sunt Boemi §i 3/7Germani.

El se imparte in patru parti numite Alt-stadt (ora5ul vechiu), Judenstadt (ora§ul Evrei-lor), Kleineseite §i Hradschin. Fiecare din acesteparti are interesul lor particular : Hradschinulse mandre§te cu vechimea, Neustadt prin formasa cea moderna, Kleineseite prin eleganta pa-latelor sale, iar Judenstadt prin imensele bo-gatii ce cuprinde inteinsul.

Praga mai cuprinde in sine §i. o multimede biserici, catolice, protestante i de alte rituri.Are peste trei sute de fabrici de diferite manu-facturi, mai mult de o mie §ase case de co-mart, spitale, casarme §i. diferite stabilimentepublice, dintre care vom nota aci numai pecele mai principale.

Catedrala Sf. Vitalian.Aceasta biserica, atat pentru clasicitatea sti-

Praga 75

lului, cat i pentru bogatiile i operele de artace cuprinde intr'insa, se considera ca princi-palul monument al oravului Praga i meritàa fi visitat de toti calatorii pasionati pentruarheologie. Fundamentele ei furd puse in primajumatate a secolului al X-lea, de Sf. Ven-ceslas, dar in secolul al XIV-lea fu däramata

recladità ava cum se vede astazi, dupa planulsi sub directia faimosului arhitect Peter Arlerde Gmtind, i, atat prin eleganta, cat i prinspaimantatoarele proportiuni i fineta execu-tarii ornanientelor, trece de cea mai perfectäcapodoperd a stilului gotic.

Din nenorocire, ea ca i oravul Praga a su-ferit foarte mult din causa rdzboaielor din afardvi a luptelor intestine ale partidelor religioase.

Mai in urma fu Wait& de protestanti, decatolici, de husiti vi de Maghiari iar, pe lasfarvitul razboiului de treizeci de ani, cazand o-ravul intreg in puterea lui Gustav-Adolf, re-gele Suedesilor, el ridica din aceasta catedralatoate obiectele de arta vi le duse cu dânsulin Stockholm, unde se vad i pana astazi de-puse in museu.

Privita din afara, biserica aceasta are o cu-pola admirabiM pentru inaltimea ei, ce trecepeste 128 de metri, i pentru fineta arhitecturii.Calatorul se poate sui, de va avea vointd, darcata sa alba picioare de cued, caci are sa suiedoua sute vasezeci vi vase de trepte.

Pe fatada principald, se afla o pictura infresca, foarte antica, dar achnirabild pentrumiestria cu care este executata.

;

76 N. M. Filimon

Tot aci se afla capela Sfintei Trinitati, ce-lebra pentru frumosul mosaic ce represintaultima zi a judecatii, vi pe Sfintii Venceslas,Ludmila, Adalbert, Procopiu, Sigismund vi Vi-talian, patronii Boemiei.

Interiorul acestei biserici se compune dintr'onava, ale carii bolte ascutite sunt sustinutede vasesprezece pilastri de o grosime ..,i inal-time colosala vi formând vase capele pe o partevi vase pe cealalta.

De spre felul ornamentelor, samana preamult cu Sfântul Stefan din Viena : o zicem a-ceasta vi suntem incredintati a turistul carea visitat catedrala Vienei, visitand vi pe aceasta,va vedea &à vi aici pictura joaca un rol foarteneinsemnat, iar aceia ce face pe visitator saramaie extasiat, sunt proportiile gigantice vicutezatoare ale edificiului, ce te face sa crezica te afli intr'unul din templele ciclopice oriale anticilor zei germani.

Intre cele mai principale opere de arta enu-meram pe acestea :

I. Mausoleul Imparatului Rudolf al II-lea,sculptat in alabastru de celebrul sculptorAlexandra Kollin dela Nurnberg la 1589, dinordinal Imparatului de care vorbiram, vi costatreizeci vi doua de mii de ducati austrieci.

Acest monument, pe timpul când s'a con-strait, era avezat in mijlocul bisericii, mai inurmA insa, cladindu-se o noua capeld pentrudepunerea ratnavitelor mortale ale celor maidistinvi regi ai Boemiei, fu transformata inacea capela unde se afM vi acum.

Praga 77

II. Monumentul Sfântului Ioan de Nepomuk,fabricat din argint de cea mai bund calitate,

stimat de arti5tii competenti la dotra sutede mu de fiorini. La cele patru unghiuri alepiedestalului sunt patru statui de argint cerepresinta Intelepciunea, Temperanta, Forta

Justitia ; intre dansele stint atarnate cloudzeci i trdi de lampi de argint ce ard nein-cetat Iar, la celebrarea ce e face pe tot anulin memoria sfintului, monumentul acesta seincoroneaza cu o diaderna de aur impodobitäcu diamante.

III. Cape la Sfântului Venceslas, fundata la1367 de Carol al IV-lea. Aici se pastreazacasca i cuirasa prin ale caror ajutor sfantulVenceslas 5i-a mantuit viata de pumnalele ma-mei 5i fratelui sau.

Ceia ce mai atrage curiositatea, este o micacoloatn de aramd fabricata din tunurile luatedela husiti in razboiul de religiune i vre-ocateva picturi bizantine ce represinta scenedin viata sfantului, desemnate de pictorul Ni-colae Wurmser. Mai este 51 o Fecioara ce seinalta catre cer, desemnata dupd stilul coliiboeme. Aceasta picturd fu judecata de multiarti5ti ca o capodoperd..

Intr'o camera separata, ce face parte din a-ceasta capela, se conservd i 'Ana astazi co-roana, sceptrul, globul de aur i spada regilorboemi.

IV. Altarul i mormantul Sfantului Vitalian5i statuia de lemn a Iui Iosif Max, artistboem.

5i

5i

78 N. M. Filimon

V. 'resaurul acestei catedrale in care se con-servä inch' limba Sfântului Nepomuk, o manade copil, ce dupd tradipie se credea a fi a u-nuia din pruncii masacraIi in Betleem, o bu-catä din panza te acoperia masa pe care s'acelebrat Cina cea de TainA, un cuiu din celecinci ce au servit la crucificarea lui Hristos §ialtele mai multe de felul acesta.

0 0

Venetia de azide N. lorga-

Venetia se impartaseste intaiu de farmeculspecial pe care-I da Marea. Dar sunt atateaorase italiene asezate la o Mare cel puIin totatat de frumoasa sau mult mai frumoasa decataceasta. Asa e coltul acela de Mare, cel maifrumos din lume, cu admirabile gradini de co-paci din terile calde, cu cer stralucit unde seduce cineva pentru cautarea sanatatii ca sipentru improspAtarea, pentru intinerirea stifle-tului, locul acela de feerie care e Genova. EsteNeapole, al cdrui golf e o minune a Suduluisi uncle Marea ofera icoane schimbatoare dupdanotitnpuri, dupd ceasurile zilei, dupa aspec-tut cerului, dupd gradul de umezeala sau us-cacitine a aierului, unde cerul insusi isi schimbacoloarea supt ochi: in calitate de Mare, Ma-rea napolitand e de sigur mai frumoasa decatcea venetiand. Caci Marea, libera, larga, sta-pand, cu caracterul ei grandios, nu se vededin Venetia, ci, ca s'o vezi in toatä miste-rioasa ei putere, trebuie sa te duci la Lido,care inchide, bareazii." laguna intreaga, cu

80 N. Iorga

insulele principale ale Venetiei, §i dincolo de&Ansa, insulele secundare, Giudecca, San-Gior-gio, insula S. Lazzaro: a Armenilor, Murano,S. Michele: a Cimitirului, S. Servo lo: a ne-bunilor, Santa Elena : a gradinilor, Burano,Torcello. Si mdrturisesc ca. nici Marea aceastanu e extraordinard ; nu e o Mare intreagd, pecare s'o vezi frAmantatd adanc de furtuni, ri-dicand valuri, arätand panze albe de coràbiiin del:di-tare, unindu se cu cerul in tonalitktilecele mai delicate de albastru. Lido, care nici-odatà n'a fost un loc prea frumos, e pe calede a se preface intr'un loc banal. Innainteera aici o bisericuta, San Niccolô §i de aceiai se zicea 5i insulei : Sfantul Nicolae mai multdecat Lido (Lido insearund: littus, mal), San-ctus Nicolaus littoris,o bisericutd astäzi vAp-sad in ro§u §i impodobità asa cum impodo-besc preotii catolici moderni, cu un fel decochetdrie de fete octogenare, asa incat nu-timai produce nicio impresie. Erau case mo-deste, erau drumuri singuratece, erau forturiràzlete, sentinele pierdute in ierburile mdrii,erau colturi de camp salbatec. De un timpinsä s'a a§ezat aici un tramvaiu cu cai, apoi cuelectricitate, s'au deschis §osele noud, §i aurdsdrit, in acesti paisprezece ani din urmä, unnumdr de speriat de otele, toate moderne panala ascensoriu, in stil secesionist, cu fere5ticiudate sparte in ziduri unde nu te a§tepti,cu co§uri enorme de pretentie arhaicd, izbuc-nind. din clddiri oarbe ori numai chioare, cubalcoane neimaginabile, r5sArind din fatade

Venetia de azi 8)

in colori care tipd... i inscriptii in toate lim-bile, pand i firme imense cu unguresculSzhlloda" mare de- asupra unor clddiri cu a-devdrat americane... E inspaimântator !toate aceste ingramddiri de improvisdri arki-tectonice pretentioase ocupd pustietatea de pevremuri i cople5esc tarmul odatd liber, care-5ia5teaptd pacientii din cabinele stranse unelede altele, de pared ar fi ni5te clocitoare, dinotelurile cu cinci i ase randuri, fAcute incincilase luni de zile 5i care se ddrAmd infiecare an pe jumdtate ca sd se refacd in grabd,cu cincilase saptdnidni inainte de sesonulbdilor", ca sd fie gata" pentru cele cd.tevamii de strdini prin cari invie Lido in sensulmodern. Iar. in fatd, acolo unde ochiul priviamai fdrä. piedeci spre albastrul fumuriu dinzarea cdruia se iviau pAnzele pescarilor ca ni5tealbe cornuri de lund in iarna rece, se ingrd-mddesc astdzi un fel de bazare care va.ndstrdinilor bibelouri si tot felul de grozave In-

runi ieftene.A5a incdt Lido nu e Venetia, iar Marea nu

o poti vedea decAt din Lido, si ea e incun-juratd azi de toate ciupercile balneare, mari

mici, care contribuie s'o facd absolut anti-paticd.

Dacd Marea o voie5ti, mai du-te la aceldumnezeiesc oras al Ragusei dalmatine, cu zi-duri sure indltându-se, pare cd, din Marea decobalt Idea valuri, supt cerul de un nemilos-tiv albastru ca al Africei uscate : porti intu-necoase, strdzi de palate in jurul domului bà-

Cartea muncigorului. 6

82 N. lorga

trân ; pretutindeni reminiscente din vremeaRepublicei, piete ingramadite de fructele Su-dului, migdale §i smochine proaspete ; mari'case pustii, pline de diplome si de portate,fine tipuri aristocratice rasarind dintre florilerosii ca sangele ale oleandrilor, si, afara, campiidin cari rasar, ca la noi prunii ori cire§ii,smochini si portocali, buruienile tepoase aleunei vegetatii africane ; iar; dupd ziva caldd,

grea de splendoare, cople§itoare de fru-museta, in rdcoarea serii, pe malul de piatra,de cealalta parte, de cdtre munte, venind cä-Ian, in superbele lor costume rosii, violete,cusute cu aur, teranii slabi si terancele palidedin Hertegovina, cari te intampind, strain;.cu un dobr vecer, o bund seara" ca pe vre-mea Patriarhilor. Frumoasa iaräsi Marea laCattaro, in golful fara pareche, plin de rasfrOn-gerea razelor soarelui in stânca lucie, care,unita cu adâncul albastru de pretutindeni, dagolfului o infatisare absolut fantastica, cu lun-trile de forma veche, in care izbucne§te rosulaprins al scufiilor pe care le poarta barbatii

femeile supt cerul cu sträluciri metalice.La Venetia, nimic din toate acestea, si to-

tusi pentru Mare-ti e dragO intaiu Venetia, §ifära, adânca, deplina iubire intima dintre ora§§i ape tot farmecul venetian ar dispdrea. Deose-birea intre Marne care traiesc, chiamä §i do-mina pentru ele i Marea Venetiei std in aceiacA Marea de oriunde rätnAne totuO, orice in-fant-ire ar produce asupra sufletului, fie Mareablâncla a Sudului, mingiietoare, bogata in

'

pi

Venetia de azi 83

-visuri, ori aspra Mare din Miazdnoapte, bräz-data de furtuni, in afard de noi: noi de o-parte, cu durerile 5i a5teptári1e noastre ; ea,Marea, de alta, cu seninul 5i chinurile ei. Nepreface Marea, dar, cu toate acestea, noi rä-mânem obiectul meschin atins de atotputerni-.cul subiect. Sinati cum o influentä strAind iti-pdtrunde in suflet, imblânzindu-1 sau ingro-zindu-1, purificându-1 totcleauna prin acest maimare intre marile spectacole ale naturii. La-Venetia nu e a5a. Venetia e singurul ora5 a--5ezat in .,--:propierea Märii unde Marea e pre-tutindeni, unde Marea e impreuttà cu tine, e-deprinsl cu tine ; te cautä pe tine, te a5teaptä ;-nu te sperie 5i nu te uime5te, ci o ai la in-4demâni ; ea iti vorbe5te, iti 5opte5te une ori,indistinct 5i totu5i a5a de clar. Se joaca 5i-ret 5i duios cu tine, lámurinduse in unele-ceasuri, in altele ascunzo.ndu-se, sa sd te vra-jeascd. Vraja aceasta a továrá5iei necontenite-en apele schimbdtoare e unul, 5i cel mai ales,-din secretele frumusetii Venetiei in ceia cd-prive5te natura : coabitezi cu dânsa, e5ti suptacela5i acoperämânt de cer cu dansa ; sunteti-de o potrivá acasä. $i de o potrivA de strdini,tu 5i ea : veniti cu ace1a5i dor nemArginit, o-priti o clipl. cu aceia5i iubire 5i pietate, panA-pleci cu aceia5i hotdrAre de a o revedea, ca 5iapele pe care le trimete Aciriatica 5i le chiamä-inapoi. Vrei si te ascunzi de dânsa, nu poti:ea te urmáre5te pretutindeni, 5i traie5ti prinea, 13recum 5i ea, Marea, a5a cum e acolo,träie5te prin oatnenii cari sunt acolo, priu o-

84 N. torga

perele lor ce se vad, prin operele lor ce seamintesc. Nicairi nu se infratesc mai deplinaceste 'loud elemente, mai tulburate 0 maisenine de pe lume : apa vie 0 sufletul omenesc. Marea aici se face mai mica, a§a cum eomul, mai blanda, cum i-ar cere omul sa fie ;ea vorbe§te la urechea fiecaruia, are desmier-dari pentru fiecare obraz. Nicairi nu se coboarazeul pain la ce suntem noi, pana la acel putiacare suntem noi, ca aice.

De unde vine aceasta ? SA nu ne pierderain prolixitati de frase, i sa venim, la expli-catia fireasca a lucrului.

IntAiu Venetia nu se gase§te in Mareanuita, ci are un fel de Mare domestica" ; Ma-rea Venetiei e proprietatea ei, laguna de apasaratä. Insa aceasta parte din Mare, care seopre§te ca sa incunjure i s strabata, ca sa.creeze §i sa infrumuseteze, mai mult: ca savivifice Venetia, aceasta parte din Mare seinoie§te necontenit prin contactul cu apa ceamare. E laguna vie fata de laguna moartain laguna moarta s'au uitat apele ; laguna vie0 le trimete i chiamd necontenit, §i le pri-me§te §i le pierde ; din ora§ ea rape§te cii&Ansa la ceasurile de maree toate impuritatilevietii omene§ti 0 le duce spre purificare inaierul de libertate, de energie, de vioiciune.Para sunt anume ceasuri când, obosit cu a-pele vechi, simti cä te inoie§ti cu apele celenoua, In acest schimb necontenit de Inraur;re

;

Venetia de azi 85

intre natura 5i om, otnul insu5i se preface cuaceastä nouá viata a undelor.

Mi s'a parut 5i mie, and am cdlatorit in--Cala oath este ceva in ochiul tineretei carevede unele lucruri pe care ochiul mai batrannu le mai vede, dar care nu vede la randulsau o multime de lucruri pe care ochiul ba-tranului a invatat sA le vadd, mi s'a parut,ca multora, ca Venetia e un ora§ mort, unora5 pustiu i murdar, de tristeta 5i desilusie.Nu e murdar. E murdar ce cade un moment-din viata oamenilor pentru ca Marea sä revieiudatd, curatitoare, invietoare, intineritoa re,in toate colturile. Caci nu e colt, cat de de-parte, cat de ascuns, din Venetia, cat de ne-norocit, incunjurat de o viata omeneasca ori-cat de miserk nu e colt de Ghetto §i am -

patruns 5i in Ghetto, in locul din vechea ce--tate care se daduse Evreilor 5i unde singuriaveau dreptul 5i mai ales datoria sa locuiascA,am pdtruns in acest colt cu casele negre deslin pe toate cele cinci, 5ase randuri, de undese arunca imundicii ca acelea pe care le cu-noa5tem din ora5ele Moldovei 5i Bucovinei,parandu-se cà se va astupa canalul, in care

pontica sd nu patrunda pe nesimtite ras-colind tot ce nu e curat, manandu-1 in largul-valurilor, care framantä a§a de mult 5i ras-pandesc a5a de larg aceste imp aritati ome-ne5ti, Inca nu se mai simte nimic dintr'insele,cum nu se va simti nimic din pdcatele ome-nirii in valul nesfar§it al timpului etern.

Prin urmare, intaiu Venetia e a§ezata in la-

unda

86 N. Iorga

guna aceasta vie care domestice§te Marea, darii pdstreazd in acela§i timp toatd vioiciunea,toatá puterea §i toata noutatea, §i, al doilea:,Marea se rdspânde5te pretutindeni, printecpsumedenie de canaluri-strade acoperite de po-duri, márgenite de case, care §i ele-s clädite,parte pe pamântul insulei de odinioard, partepe barnele acelea, pe pilotii cari, intdrindu sein apa sdratk pot sa sustind clddirile de mar-murd cu trei rânduri in fatd §i eke cinci ran-duri in interior, fatadele grele fäcute totdea-una ca sä dea o prive1i5te mai arrnonioasä,mai nobild deck cum.ar da-o vddirea carac-terului practic al unei locuinte

Dar nu e numai atat ; nu numai a§ezareain lagune face frumuseta Venetiei. i insulelecelelalte sunt a§ezate in lagunk nu numai in-sula care se chiema altd data Rialto, Rivas-altus, Canalul cel Inalt", prin urmare Ca-nalul adânc", iar Venetia se zicea provincia,.numele aplicandu-se insulei Rialto numai dela1200 inainte: Civitas Venetiarum", CEtateaVenetiilor", §i Rialto ramanând acum podulcel vestit din mijlocul ora§ului, plin de prd-välii, de lume in mi§care, de arta' §i de viatkde glorios trecut §i de un present vioiu cdruianu-i lipse§te frumuseta.

Dintre toate insnlele, numai insula vechiu-lui Rialto se impärtd§e§te de acest caracterde frumusetd unick Pe celelalte le- am strä-bdtut in cea mai mare parte: n'am fost doarla marea Chioggia,la Torcello, bizantina, foasta

Venetia de azi 87

Capita la', umild azi §i sdrAcitA, plina de ruinesupt luta §i pietrele ei ; dar insulele mai a-propiate le-am vdzut de atâtea ori in cursulatator caldtorii, adesea cu §ederi mai inde-lungate, in Venetia. Ei bine, Murano nu eo insuld frumoasä ; cu casele ei mArunte, lo-cuite de poporul de jos, de oameni sAraci, in-trebuintati la fabricile de sticld, de mosaic,de danteld, a§a incht ziva casele stint pustii§i stradele goale, afarA de copii cari, la doiani, vAnzolindu-se pe mal, cu cele mai ascu-tite strigAte, §tiu sd se fereascd de primejdiacanalelor verzi pe care plutesc rAmA§itele gos-poddriei pdrinte§ti, cu bisericile acelea mici,in care pe rapezealà, mormAind, preotii slu-jesc liturghii pentru un public de femei sin-gure, ea nu reproduce in mic ceia ce e Vene-tia in mare. Insula Armenilor, San Lazzaro,ocupatA numai de mAndstirea alugArilor me-chitari§ti vastã clAdire din secolul al XVII-lea, cuprinzAnd un mic museu de picturi bune,amintiri, §i dela Napoleon al III-lea, §i daruridisparate, o vastä bibliotecd, ale aril manus-cripte armene§ti sunt o comoard §tiintifica §io revelatie de arta* bizantina-persana, cu o ti-pografie, in limbi europene §i in limba de-acas5,§i o §coald adausä pe lAngd aceasta, cu eleviveniti pe drum de caravane din fundul patrieiasiatice, precum §i de deosebitele clAdirinecesare vietii a sute de oameni, insula acea-sta, numai de piaträ §i aproape numai custrAini, n'are un farmec deosebit. Tot a§a n'aretin farmec deosebit insula Sant' Elena, care

88 N. Iorga

se intinde dela gradina publica inainte, campfall niciun fel de frumusetä, bun ca sa arateVenetienilor de ba§tina ce este un cal, ori in-sulele in care se ggsesc casele de nebuni, Mani-comii. Numai cea pe care se sprijina masivacladire inzorzonata care e Santa Maria dellaSalute, §i cea care arunca in sus turnul sup-tire dela San-Giorgio, Giudecca, numai ace-stea au §i ele frumuseta deosebita de carevorbiam.

Deci, cu adevarat, pe langa farmecul uneianume Mari, e familiaritatea, prietenia, pa-trunderea acestei Mari, cu apele ei blandesau agitate, cu ceata care se ridica de pedansa §i alearga pretutindeni, impresoara toate,vrajind fel de fel de icoane noua din lucruria§a de vechi, cu lumina ce se joacd strecu-randu-se prin valul de aburi sau se alinta pefata valurilor u5oare. Numai aceasta legaturaa naturii cu sufletul produce impresia neui-tata, care te urmare§te ani §i ani dupd ceai parasit ora§ul.

0 0

IV.

R o m a(descrisa. la 1839 de loan Calm DrAgu§anu, din FAgAra0

Nu in desert se chiama eterna cetate". Adomnit peste lumea /Agana, cat era in epocapaganismului cunoscuta ; domneste acum pestelumea crestind, acea lume care e demna deconsideratie astazi, in sens si spiritual si ma-terial deodatd.

Roma modernal e mare, e memorabild ; darnu aceasta atrage la sine cu atata putere, ciRoma antica. Ce zic? amintirile ei cele ma-rete, cadavrul ei, in mare parte inmormantat,si, totusi, Inca viu si plin de viata.

Un Papa oarecare avu fericita ideie de aconsacra toate monumentele antice, transf or-manclu-le in biserici crestine. Numai asa furaaparate de rapire si stangere totalà, caci cines'ar atinge de ele, savarseste faradelege.

Mai toate monumentele antice si-au pierdutnumele si destinatia sträveche originard, po-trivindu-se timpului de fata. Fara nicio mi-rare, sau, cum iti place, cu destula mirare

90 loan Codru Drágusanu

vezi Zeii fabu1o5i inlocuiti cu Martini cre5tini,anele naitologiei cu Sfintele credintii moderne.

Panteonul lni Agrippa e biserica TuturorSfintllor, vizuinile fiarelor in Coloseul Flaviansunt atAtea altare ale acelor martini ai cre-dintii cre5tine ce oarecand li servird de hrand.Precista Maria pretutindeni a detronat pe Iu-no la, Vesta 5i Minerva.

Dar, ceva trist, faimosul For Roman, su-,fletul Romei de oarecând, azi se chiamd Cam-pul vacilor", 5i, pe langd tribunele 5i azi inpicioare, pasc, in adevdr, caprele 5i viteii.

Aceasta e Roma, de care tremura lumeapAna in hotarele Asiei? Nu e Roma ! Acestde5ert e mormântul Romei, e cadavrul ei,5i locuitorii de azi sunt viermii ce-1 rod, intoatd puterea vorbei !

Nicio zi, sd nu se descopere o sumd din rd.-md5itile strdlucitei cetäti. Italienii pastreazdaceste spolii cu religiositate, nu insä pentrumemorabilitatea istoricd, nici din respectul an-tichitätii, ci din josnicul interes.

Aceste relicvii desgropate atrag, din toateunghiurile lumii, o grdmadd de strdini, a cdrorcuriositate de mult heine5te trei pArti aleItaliei.

Romanii intretin ruinele, ca cer5itorii ranelelor, spre a indemna trecdtorii la indurare. Nuin de5ert sund proverbul: Papa santo, popolocornuto" I.

Romagnolii (a5a se chiamd locuitorii Sta-I Italia noul a curatit päcatele Romel Papilor, fAcalid-o mândra

sa Capitalã (N. E.).

Roma 91

tului eclesiastic) sunt cei mai aspri lotribriganzi in lume, iar ce nu e brigand, cu pu-tind exceptie, e cer§itor.

Sedem in otelul Rusia", din Piata Popo-aproape de poarta cetätii cu acela§i nume.

Azi dimineata plecaram pe Via del Corso",strada cea mai frumoasa in Roma noua, ajun-seram la Muntele Capitolin, vazuram, din fuga,marete ruine, aici abundente, trecuram ForulRoman, supt arcul lui Titu, pe Via Sacra",alaturi en muntele Palatin, leaganul mririiromane, pe langa amfiteatrul lui Flaviu, ruinacea mai rnareata in toata lumea, ne intoar-serdm pe supt muntii Esquilin, ViminalQuirinal, in Forul lui Traian, care, laudd Dom-nului, §i azi poarta numele ski antic : ForoTra ia no".

Ataa respect are tatal nostru Traian, dupd§eptesprezece veacuri !

In acest for maret, ridicat de Traian, dupàce s'a transportat o parte a Muntelui Qui-rinal, stau Inca basele i trunchiurile din co-lonada bisericii acestui erou divinisat, nu demult descoperite, i in mijlocul forului e ocolumnd stralucita de marmura alba, careoarecand suporta chipul Imparatului Traian,expus adoratiei universale. Azi, spre acela§iscop, se afla statuia Apostolului Sf. Pavel.

Columna Traiand e toatd, intreagd §i me-morabild, prin proportii, forma §i sculpturi.Toatä viata militard a divului Traian e des-crisä triumfal, din base Oa in capitel, pe 0.cafe §erpulta, in baso- reliefuri de ate trei

rului,

pi

92 loan Codru Dr5gupnu

palme. Doud mii 5i cinci sute de cbipuri onae-ne5ti, niciuna ca ceialaltà, afard de cai, carute,ma5ine de rdzboiu, arme, steaguri 5i altele, seafla in jurul columnei. Varietatea lor te punein mirare 5i uimire. Sunt infatipte mai cusamd ambele rdzboaie purtate impotriva Da-cilor, inainta5ii no5tri, ale cdror chipuri 5iimbracAminte par a fi ale Tutuienilor ardelenidin zilele noastre.

Ne suirdm o sutd optzeci 5i cinci de treptetdiate in marmura pe d'innAuntrul coluinnei,ce formeazA o scard spirald, putin luminatãprin ferestuicele ici-colo thiate, pAnd de-asupra.

Ne transportdm, in .cuget, pe vArful Duce-giului, . de nude ni se infati5ara ca visiuniprovinciile Daciei noastre.

Vezi, zise d C. C. Roma, cu 5eptecolnice, e icoana Daciei noastre, cu 5epte pro-vincii : Ardealul, Maramurd5ul, Moldova, Basa-rabia, Istria, Timipara 5i Cri5ana !

Vezi de5ertul acesta ? Ob, cum samändel cu de5erturile nenorocitelor noastre teri !

Cugetaram la lepra ce a cuprins poporulroman in Italia 5i la lepra 5i raia ce suge 5istoarce sudoarea poporului daco-roman: io-bAgia, claca, boierescul, robota, una 5i aceia5iplaga cu patru nume barbare, apoi extremamiserie 5i abjectie in care vegeteazä.

0, decadenta ! o, nenorocire ! o, tristd rea-litate !

13ând când, Doamne, vei rasa vita roma-neasca, in Occident 5i in Orient, sä pAtimea-sea ? Pâtta" când ai lungit sorocul isp55irii paca-

Roma 93

telor strabune? Pana intr'a catea semintie veisa certi poporul acesta? Zis-ai, Doamne:,,Cer-ta-voiu rautatea pand intr'a patra semintie,binecuvantarea o voiu intinde pana intea mia".Inclura-Te, Parinte ceresc, indurd-Te, ca-s epte-sprezece veacuri de amar, de nenorocire I In-dura-Te, in sfarOt binecuvanta-ne numai inpatru semintii, apoi, daca nu-Ti vom meritamila , pedepse§te-ne din nou intr'o mie, §i, cusupunere, vom striga dreptatea Ta in veciivecilor. Amin !

Aflasem dela ciceronele nostru e adevar,sau nu, nu garantez, cum ca statuia lui Sf.Pavel pe colurnna ar fi tot cea antica, a luiTraian, numai capul i s'ar fi schimbat. A§a ,

coborand de pe columna, ierte-ma DumnezeuSfantul sau Apostol !cu ce a mai adanca

pietate i religiositate sarutaiu poalele idoluluipagan ce infati§a chipul celui mai bun printroman in veacul de aur al Imperiului universal.Apoi, implinind aceasta dorinta, care credca niciun adevarat Roman nu o ar neglija-o,ducandu-1 soarta la acest loc sfant, veniiula otel, cà era tarziu.

Incet, sunti cuprins de cugete, ca pe varfulcolumnei. Cine ar putea sa mai scrie in a§astare a sufletului ?

0

pi

V .

Florenta(vkzutA in 18b3 de Jules Lagerotte.)--

Am venit sa \Tad la Florenta cum strain-ce5te primivara italiand in toatd zvdcnirea ei ;aceastd tinereta a anului, cum o nume5te unpoet, nu este nici intr'o Ora mai frumoasdca in câmpiile Arnului 5i mai mult serbatdca in ora3ul ale cdrui arme sunt o floare. Ve-chea capitald a Toscanei este admirabil situatd.Nenumdrate coline acoperite de case elegante,verdeatd 5i arbori mari apleacd in jural ora-plui povarni5urile lor gratioase 5i-i fac tinmiens brdu de grddini pitore5ti. De-asupraacestor coclauri pe care le insuflete5te o bogatdvegetatie, se ridicd munti sterpi: ei inchid dintoate partite orizontul 5i incunjoard intr'uncadru sever cel mai rhzdtor tablou. In aceastdnaturd cu contraste mari se intinde Florenta.

Un fluviu cu ape galbene 5i rare o strabate0 o imparte in cloud parti inegale. Vdzutd depe numeroasele culmi care o domina, Florentapresintd, cu clopotnitele ei svelte 5i ell domu-

Florenta 95

rile dhrze ale bisericilor, cu turnurile ei vechicrenelate, un aspect plin de originalitate 5ifarmec. Interiorul ei mai ales ii descoperefrumusetile : este pavan cu lespezi mad 5inetede, care dau strdzilor o aparentd de cu-ratenie putin comund 5i de ra rd.' elegantd. Eacuprinde monumentele cele mai diverse, 5ievul mediu 5i. timpul present se confundd acolo.Aproape de un sprinten 5i cochet otel modernse ridicd un vechiu palat, a cdrui fatadd sum-bra e de- o auticd origine.

Monumentele trecutului sunt serioase 5i tarica 5i secolele lor ; ele sunt construite din blocurienorme, abia suptiate, pare cd ar fi ridicate5i a5ezate de ciclopi. Aceste palate sunt maidegrabá fortdrete decdt locuinte : totul e pre-gatit de apdrare ; deschizdturile sunt rare 5ia5ez3te la o mare indltime, 5i fere5tile gar-nisite cu grilaje dese de fier.

Aceastd arhitecturd, pe care n'o impodobescnici colonade, nici portice, gdse5te in materia5i forta sa o impundtoare maretie ; ea esteexpresia energica a veacului sdu 5i poves-te5te mai bine cleat cronicile moravurileFlorentinilor 5i zbuciumdrile lor läuntrice.Aceste citadele-locuinti aratd cote bogatii 5ice putere dobAndiserd unele familii, 5i. se intelegecd dintr'una din ele a trebuit sd iasä omul caresd aserveascd republica. Cele mai remarcabiledin aceste mlnumente sunt palatele Ricciardi,Strozzi 5i. Pitti Ultimul a fost ridicat de unsimplu negustor 5i deveni, supt Medicisi 5i di-nastia de Lorena, re5edinta printilor domnitori.

96 Jules Lagerotte

Scaunul guvernului n'a fost stabilit aici decAtdupl distrugerea libertdtii.

Supt republica, ale§ii poporului §i gonfaloni-erul t se reuniau in Palatul Vechiu. Acesta eun viguros monument, inalt §i incdpator, acdrui basd impunatoare se asamdnà cu a unuimunte ; el e crenelat §i dominat de un turnpatrunghiular, in care atarnd Inca §i azi clo-potul care chema pe cetateni la hotarki solemne§i la apararea patriei. La temelia acestei masesumbre sunt a§ezate statui albe, frumoase alemarilor mae§tri ai Rena§terii. Palatul Vechiue situat pe piata Senioriei, spatiu ingust, ce-lebru in istoria florentind. Aceastd piata eraforul republicii ; poporul tinea acolo adundri,§i totul era pregdtit pentru necesitätile vietiipolitice.

Aproape de palat, unde delibera Consiliulales, se ridica un vast §i frumos portic undecetatenii puteau sd se tie feriti de ploaie.

Acolo discutau ei afacerile de Stat, §ipro-nuntau ca la Roma discursuri publice. Acestearcade servird. supt Medicisi de corpuri degarda l'ancierilor luati in solda ; ele suntastäzi un museu mereu deschis pe care-1 im-pr)dobesc marmore vechi : celebrul Perseu,de Benvenuto Cellini 0 Sabinele de JeanBologne, acest copil din Douai, care a fostunul din cei mai mari sculptori ai celeimai frumoase epoci de artà italiand. Geniulnational a intipárit cu pecetea sa piata Se-

1 Purtätorul steagului, Opetenia orasului (N. E.).

Florenta 97

nioriei, el arata acolo libertatea pi luptele sale za-mislind mari opere, pi se gasepte acolo just. pibinemeritat numele de Atena modernA datFlorentei. Inteadevar, in Toscana ca in Gre-cia, agitatiile de pe piata publica, obligatiade a face acte de barbat in fiecare zi din viata,pericolele unei epoci mari, dar severe, desvol-tara caracterele pi indemnaid pe oameni la faptenobile pi la ganduri tari. Emotiile puternicepi pasiunile energice erau depteptatoare de su-flete pi ele tineau treze facultätile creatoare.

Supt influenta unui guvernamant liber, almicii teri a Florentei, ca alta data al ingus-tului tinut al Aticei, crescu T 113 pirag de spi-rite mari, care, in toate ramurile inspiratiei pimuncii umane. luara loc printre cele mai fru-moase genii. A fost o minunata inflcrire pecare lumea n'a vazut-o dupa Atena pi carenu s'a vazut dupa Florenta. Dante pi Giottotin fruntea marelui cortegiu care strabAtuatunci istoria florentind. Michel Angelo, Marchiavelli, Leonardo, Galileu pi alti o sun pa-pesc alaturi de ei. Medicisii strAnsera aceastaglorioasA recoltä in care ei n'au fost aruncat sa-manta, pi prin ea ipi impodobira domniile pi nu-mele lor, dar rasa lor lovita Inca nu erastinsa cAnd arta nu mai era in Toscana ; eamurise odata cu libertatea. Tirania trecusenivelul sail asupra sufletelor pi n'a lasat in-clArAtul ei decAt slabidune pi mediocritate.

Florenta a vAzut stingandu-se mipcarea in-telectuall care-i fäcuse gloria, dar ea a con-servat cultul pi respectul lucrurilor spiritului,Ctreea muncit ortaui. 7

98 Jules Lagerotte

5i ea mentine i vorbe5te limba marilor ei scrii-tori. La ea, limbagiul national, acest puternicinstrument .de unitate, aceastd legAturd co-mund a Peninsulei, a gasit un refugiu sigur Dia-lectul nu este cunoscut acolo, i oamenii din po-por nu intrebuinteaza niciunul din acele dialectepe care nu se injosesc a le vorbi, aiurea, chiar 5ioa mani instruiti. Toscanii au din nefericire opronuntare asprd i penibild ; ei au anumiteintonatii guturale care atnintesc araba sauspaniola. Aceste sunete putin gratioase daudreptate proVerbului care zice cä adeváratalimbd a Italiei e limba toscand in gurd romand".In adevdr, nu este niciun graiu uman mai gra-tios cleat cel italian pe buze romane. Aspri-mea litnbagiului este singura care-1 stricd peFlorentin. El e, in toate clasele, gratios i po-liticos, i demn de numele frumos de Atenian cei s'a dat 5i de care-i place sd-5i aducd aminte.El_ pune in toate relatiile sociale o gingd5iefermecdtoare i o curtoasie perfectd.

Florentinul are spiritul vioiu i nobil, 5i el parecã reune5te, moderându-le, calitdtile excesive5i contra re care semnaleazd pe locuitorii din anu-mite pdrti ale Italiei. El n'are sensibilitateaextrem de nervoasd a Napolitanului, asprimearomand i receala de imaginatie a Piemonte-sului, dar el posedd fortele contrare, entusias-mul si reflectia, 5i el are simtul justuluiadevdrului care armoniseazd i condenseazdaceste facultdti diverse. La el, judecata con-duce inspiratia i entusiasmul nu intunecd so-'cotinta. Dante 5i Machiavelli sunt fiii Oman-

pi

Florenta 99

tului toscan, i ei resuma geniul lui in ceamai inalta manifestatie a sa. Aparenta exte-Tioard a Florentinilor nu desminte caracterullor moral. Populatia nu oferd un tip bine deter-ininat. Rasa e putin cam gingasa i ubreda,nu posedA acea amploa re de forme ce se observala cea din vecinatAtile Romei. Femeile sunt e-legante i gratioase, dar ele nu au frumusetasuverana i nobleta inndscuta a femeilor ro-mane. PieptanAturile blonde nu sunt rare aici.ca in provinciile meridionale i fisionomiaaminteste putin pe acea a raselor Nordului.Costumul este acela care se poarta in toatAEuropa. Fete le clasei din popor se disting nu-mai prin o pieptanaturd originala: ele poartao palarie de paie cu aripi mad ; ea pluteste invant pe capul lor si le incunjoara cu o gra-fioasa si miscatoare aureola.

Florentinii n'au energia severa i pasiuniletad ale pArintilor lor, dar ei onoreazd i vene--reaza . memoria oamenilor cad au facut din-tara lor unul din focarele intelectuale ale lumii.Ei au ridicat in una din cele mai vaste si maivechi biserici ale orasului monumente cetAte-nilor i1utni. Acest panteon se chiamA bisericaSanta- Croce. Acolo odihneste Michel Angelo,Galileu, Machiavelli, etc., etc. ; acolo se Tidiedmonumentul gol a lui Dante. Acest tem-plu, care consacra asa de mad amintiri i carefu construit in . titnpudle cele mai virile alelibertatii florentine, nu era terminat ; fatada.era incomplecta ca dela multe alte biserici ale.orasului. Toscanii n'au vroit sA lase mult timp

§i

100 Jules Lagerotte

neisprAvit un monument dedicat tuturor glo-riilor italiene ; ei au organisat o subscriptiepublic5, 5i darurile voluntare ale simplilor par-ticulari au dat o fatadd bisericii. Lucrul adurat patru ani numai ; e acum terminat. O-pera nationalä a fost, sunt cAteva zile, inau-guratä cu o mare solemnitate. Victor Ema-nuel 1 trebuia sd presideze aceastA serbarepatrioticA, dar, obligat sa se intoarcd la Tu-rin, el n'a putut asista la ceremonie 5i s'afácut inlocuit cu printul de Carignano, suplini-torul sdu obi5nuit in aceste feluri de serbArirepresentative. Batalioane ale gardei nationale5i ale armatei 5i o multime numeroasd eraureunite pe piata vastA care precede biserica ;5i, când cdzu pAnza care ascundea opera nota5i cAnd apäru fatada pe care Santa-Croce aa5tepta de cinci secole, fanfarele au izbucnit,clopotele bisericii 5i bAteanul clopot de alarmädin turnul Senioriei au sunat din rAsputeri, afesta, cum zic Italienii. Mai tare ca toate a-ceste zgomote au rAsunat aplausele poporu-lui, bucuros a vede legandu-se la un gloriostrecut un viitor plin de sperante. Fatada eimbrAcatd in marmord de diverse colori careproduc un efect frumos ; ea a fost executat5supt directia unui architect toscan, cavalerurMatas, cArnia compatriotii s5i ii aduc cele maimarl elogii.

Succesul operei 5i frumuseta ei au f5cut sä.

se limed in inimile tuturor Florentinilor dorul

1 Regele Itallel.

Florenta 101

de a vedea terminandu-se fatada tot neispra-vita a altei biserici celebre, a catedralei lorS. Maria dei Flori.

Guvernele cer toate ca omul care a con-dus la un a5a bun sfar5it primul sau lucru,sd fie insarcinat cu a doua intreprindere, 5i-petitii numeroase solicita punerea in executiea unui frumos proiect de fatada conceput demult de catre d. Matas. E de dorit ca lu--crul sd se execute ; fatada neispravita intris-teazd cu zidul sau sumbru unul din cele maifrumoase cartiere ale Florentei, 5i monumen-tul pe care-I intuneca este o destul de mareopera pentru ca sa nu ramaie pentru totdeaunaincomplect. Cupola care domina biserica estemai ridicatd ca acea a Sf. Petru1 si-i este an-terioara cu un secol. E opera lui Filippo Bru-nelleschi. Michel Angelo avea pentru ea cea-mai mare admiratie. Inainte de a pleca laRoma unde trebuia sa ridice domul Sf. Petru,el merse se zice sa revadd pe acela alFlorentei 5i striga indepartându se : Adio,amice ; eu merg sa fac pe asamanatorul 5i nupe egalul tau".

S. Maria dei Flori fu inceputa in primii aniai secolului al XIV-lea. Consilierii municipali aitimpului ordonara ridicarea lui intr'un limba-giu caruia administratorii municipali ai zilelornoastre par ad fi pierdut secretul ; ei insar-cinara pe magistrat sa tragd planul bisericiicu cea mai inalta 5i somptuoasa maretie, a5a

' Din Roma.

102 Jules Lagerotte

fel ca industria i puterea omeneascd sA nu in-venteze i sä nu intreprindA niciodatà nimicmai frumos si mai mare, cdci s'a zis i decla-rat _in adunare publica i privatA de cdtre-cei mai intelepti ai cetAtii cA nu trebuie säse intreprinda lucrArile comunei decal cu proiec-tul de a le face sä corespunda cu marele sufletpe care-I compun sufletele tuturor cetatenilorunite la un loc intr'o si,ngurA i aceiasi vointA".Oamenii cari au invatat tara lor acest no-bil i mandru limbagiu merit& de sigur, cadescendentii lor sl nu lase neisprävitA operape care ei au intreprins-o intr'o tintà de-glorie comunA.

Tradus de Filomela Pojoga..

0 0

Vt.

Neapole(descrisä la 1839 de loan Codru DrAmanu.)--

Golful napoletan din fata sta ca un semi-cerc märet innaintea noasträ. Mai intAiu, CaputMisen, cu viile unde cre§tea oarecAnd faimosulyin de Falerno, lAudat de poeti in cAntecebahice, inainte de a fi cunoscut cel de Cham-pagne, tocmai ca acesta. Baia, cu templulVenerei §i cel vecin al lui Mercur, ca §i cumanticitatea ar fi prev5ziit patimile lumii nouA,de ea necunoscute, cum adeptii unei divini-tAti, de nevoie, cautA sä invoace pe cealaltA.Marea MoartA, CAmpiile Eliseene, Muntele Nou,rAsdrit intr'o noapte ca o ciupercA, prin vir-tutea vulcanic5. Pozzuoli, cu templul lui JoeSerapiu, junfatate inundat de apa MArii, apoimuntele Pausilip, sämänat cu vile §i grAdinipa radisiace .

Orawl Neapole, antica Parthenope, ca oreginA pe tron, incununatA cu castelul Sant'Elmo, muinduli poalele in Mare la Caste luldell' Uovo", cuprinde gratios fondul rnijlociu,

104 loan Codru Drágupnu

0 Capo-di-Monte, ca un baldachin, decoratcu pini pitore§ti, in forma de umbrele colo-sale, intinse, se /Mica, d'inapoi.

Mai departe, spre Apus, muntele Soma sauVesuviul ca din pit:a giganticd pururea fu-megä, noaptea insa arätând para focului cescoate din rárunchii pdmântului, niciodatà os-tenindu-se. In sfAr0t, ora§ele desgropate dupd§eptesprezece veacuri, Herculanul 0 Pompeii,imprejurate de vii 0 plantatii de bumbac,sunt incadrate de Captal Sorentin, de unde/Ana' la noi ajungea mireasma florilor de por-tocali ce-1 adumbresc.

In adevar, Neapolul merità a se chema grd-dina Italiei", §i mi-ar fi I:Zrut rAu sa nu fivenit a vedea acest raiu pArnântesc.

0 0

VII.

Geneva(vazutä la 1842 de I. Codru Drilgupnu.)

La Geneva, ce e drept, rosmarinul, maghi-ranul §i levantul nu sunt buruiene, ca in Cam-pania napoletand ; mirtii §i pinii pitore§tiaici stint inlocuiti cu fagi §i stejari, oleandrii§i laurii cei mândri cu prosaice tufe de arin,insä lina unda a Lemanului cu usurd te in-demniseaza de Marea Tireniand ; Muntele Alb,gigantul Europei, de patru ori mai inalt caVesuvial, incununat de ghiata cristalind ve§-niz...a, cu mai multd märire impune, §i, cu toateea in sensul contrar, Uar cu atfita mai multinfioard §i ameninta cu distrugere pe murito-rul care calca asupra lui de§erturile pline derestri§te, tot a§a de lipsite de viatA.

Departe sunt: Caprea, cu amintirea cruntu-lui Tiberiu, Pausilipul cu mormantul divinuluiVirgiliti, Baja cu mormantul Agripinei, fiica,sotia, sora §i mama domnitorilor Romei, dupãcum zise poetul ; dar aici e Lemanul, cu a-mintirile sale mult insemndtoare.

106 loan Codru DrAgganu

Aici a predicat Calvin Reforma, care, princonsecintile ei, flat din cre5tinismul rdtácit inlabirintul curat dogmatic o adevdratd religieumanitard, morald, divind ; aici se ndscu Jean-Jacques Rousseau, omul naturii 5i al adevd-rului. Voltaire, luceafärul timpurilor moderne.Gibbon, nemuritorul istoric al Romei, 5i Byron,neimitabilul poet al sentimentului, apoi catealte genii fruntne ale omeni-ii ilustreazd cumemoria re5edintii lor malurile acestui laceminamente poetic 5i plin de inspiralii.

La Geneva 5ezurdm intr'un otel din cele maimdrete in Europa, numit Otelul des Bergues",din care vezi orasul, lacul 5i Alpii, insdderea ni fu scurtd in mdsura insemndtdtilordin prejur.

La 2 Octombre plecardm de-a lungul Le-manului. intins de 5epte mile, printr'o pa-dure romanticd in toatd podoaba costumuluitomnatec de frunzd ro5ie 5i galbend, abdtân-du-ne ate pitin in ora5ul Lausanne, frumosa5ezat in coasta lacului, la Fribourg, unde vi-sitardm catedrala cea mdreatd 5i gustardmproductia musicald a orgei celei mai renu-mite din Europa, cu care se imita bubuitultunetului 531 vuietul uraganului, incht tresdriauferestrele. Poposirdm put'n in Be. na, re5edintaConsiliului suprem al Republicei ce'or doud-zeci 5i, doud de cantoane elvetiene ; apoi inThan, ora5 pllcut, in Oberlandul bernes.

0 0

pe-

VIII.

Berlinul (in 1913).de N. Iorga.

In apropiere de Berlin cele cloud milioaneale Capita lei germane se vadesc prin multi-mile in haine de zi mare ce se abat ca flu-turii asupra verdetii incepAtoare din acestenesfar§ite paduri de brad i molift, asuprafacoarei lacurilor din margene, asupra drumu-rilor de tara, in margenea cArora celetàiu flori, albe, galbene au räsdrit sfioase.BAtrâne impachetate in §aluri, mo§negi cu ge-nunchii nesiguri, familii tinere manând inna-inte cu mândrie gloria caruciorului alb CUdantele, parechi ce-§i incetinesc mersul pegânduri, fete batrâne pare §i-au imprietenitcloud cate cloud singuedtatea desperatä... Peapa luntrile lunea, pe câmpii de exercifiucetele de sport se iau la intrecere, ca intr'opoiana de codri seculari ai vechii Germaniitineretul oprimaverii sacre», iar la restauran-tele-berdrii de supt ocrotirea brazilor se a§-teapW cu ceasurile dupä un scam liber.

108 N. lorga

Suntem apoi in vastul cuprins negru al statieiOriedrichstrasse», §i de acest colt de Berlin,catre Universitate, catre biblioteci §i Musee,catre Arhive, sunt legate luni intregi din viaramea de studii, acum douazeci de ani §i maibine. Amintirile de atunci tin mult, fiindedsufletul, nou pentru viata, e a§a de gata sale primeasca §i a§a de bucuros sa le pastreze !Vad, pared ar fi fost ieri, asprele zile de iarnacurata, alba, foarte rece, cu taietoarele cu-rente de vant inviorator care strabateau adâneprin maneci, cu mi§carea iute a oamenilordeprin§i a sta drept in fata nal/Midi gerului,eu fata ro§ie de sanatate §i de lupta ; vad mo-dele naive, purtate stangaciu pentru cine ve-nia din critica find a -Parisului ; vad multamuncd fasdrind din once se intalnia in cale,perfecta discipling fdra vre-o urma de supu-nere sclava ori de revolta mocnind ; \Tad insamai ales, din toti ochii, de pe toate fetele,bucuria, marea, nevinovata §i sfânta bucuriede a trai din incordarea tuturor puterilor,netulburand insa acea lini§te sufleteasca Varade care ce e mai bun in viata, se pierde. Iz-vorul rece trecea din fuga, mi§ca pietre grele,se prdvalia in adancuri, se rupea in §uviteluptatoare, se sfarma in mii §i mii de stropizburatori, dar unda ramanea de aceia§i lim-peziciune de cristal. §i ea fulgii de zIpadderau impro§carile cascadei.

Undeva, intr'o casa din Dorotheenstrasse,cu gimnasiul masiv in fata, spre care se in-dreaptä §colarimea bucuroasa, care ar parea

Berlinul (in 1913) 109

in stare sä inghita toatd invatatura lumii 0s'o mistuie, undeva, intr'o opensiune de fami-lie», pe jumätate plinA de Americani multi,de vioaie 0 dominAtoare Americane, de Oreti.Iaponesi marunti. cu strecurarile de pisicahoatà, privesc lumea aceasta noud, in claradimineata de Januar, in largul stradei drepte,noud, aerisite i curatite. 0 fanfard ciudatãrdsunA, fAr5 alarma vibrantd a trâmbitelor,ci numai cu fluieratul aproape ampenesc alflautului, cu surdul duruit al tobelor. Clopoteica la o petrecere de copii sunA Iângá cozilede cal §i tuiurile turce§ti ale unei ciudate al-cdtuiri de metal, care samAnä cu un pom deCraciun inarcat de toate dichisurile lui. 5icu ochi tot a§a de multatniti, de buni §i deascultatori trec, incremeniti in uniforma fàfdun singur fald nereglementar, cu picioareleincordate lovind granitul, soldatii cu chiviiraascutitd ai Imperiului victorios. .51 mi-e greusä recunosc in ace§ti buni baieti rumeni, cd-rora vädit li place meseria, ap de impodo-bin' §i aa de respectatà, pe barbarii cu carim'au deprins lecturile francese, pe moroc5.-no0i purtAtori de Pickelhauben, gata sá hireceasornicele din castele 0 sa impu5te la mar-genea drumului pe terancele bdtrâne ale Fran-ciei invinse, pentru ca au §tiut sa nu ajuteinaintarea dtt§manuluil.

Universitatea, cu gradinitile ei d'm fatl 0din dos, ascunzand chipuri de invatati, zbar-

' Si tertu0 fill tor an Licut sltbáticl11e din Mamie RAzbolu.

110 N. lorga

citurile fine ale lui Hegel, calma demnitatesigurd a fratilor Humboldt , cu largul cu-prins curat al sdlilor a5a de bine ordnduite,cu perfecta ordine a cursurilot ce se urmau,cu trecerea grabita a profesorilor Curtius,Scheffer-Boichorst cu pdrul de zdpadd, cu o-chii a5a de obositi, von Gizycki strans in cd-ruciorul lui de infirm , cu ascultarea incor-data, une ori religioasd a studentilor, cuprin-dea lucruri i oameni care se deosebiau cu de-sdvd.r5ire de ceia ce ii corespundea in nervo-sul, vioiul, plinul de tumult Paris. Asupra tu-turora se intindea o larga pace religioasd, tinfel de obiectivitate ideald, care rdsdria 5i dincel din urmd caiet lipit de nasul profesoruluimiop care cetia, cu totul indiferent la ascii-tätori, dintr'insul. Cu glasul potolit ca un pre-dicator, rectorul Virchow vestitul fisiologist

du5manu1 politic, neintelegator i nenorocit,a lui Bismarck, primia in cancelaria cu fere5-tile inalte ca o bisericd 5i &idea indreptdrirecomandatii noului venit, noului initiat, Ca-tehumenului. $i aceastd pace se intindeamai departe: asupra Bibliotecii Regale din fatd,cu munca incldrätnicd a sutelor de oameni cietoate vrastele, de toate situatiile, cari, cot lacot, smulgeau fapte i adeväruri noud cdrtilorce pdreau a veni dela sine pe mesele lungi,asupra pietii in care chipul, de Rauch, al luiFrederic cel-Mare amintia cum se face o tarkprin silinti neobosite i ascultare perfecta deglasul datbriei, asupra Museelor incomparabileea instalatie largd i metodicd, asupra sum-

si

si

BerlInul (in 1913) 111

brului castel imperial cu fata neaged, dreaptà,simpla ca o profesiune de credinta calvindasupra bunului Dom batiln, aipit. cu mor-mintele Hohenzollernilor, supt scufia blajinda cupolei sale, pe care in curand trebuia s'oarunce in aier dinamita unei mari ambitii mo-numentale. De acolo din castel, in larga piataaparea, la ceasuri stiute, pe acea vreme detrasuri si de cai, careta imperiala, care treziastrigate prelungi, desperate, alergari prapas-tioase pe scald i iuti zanganiri de arme intrecoloanele corpului de garda, pazit de marilechipuri de marmura' ale vechilor generali aieliberarii din 1813. Pa lid, mândru, trece Wil-helm al II lea, tank-, numdrand abia zece anide Domaie, Imparateasa, pe care abia incepeas'o cuprinda vrasta, zimbiroare din bunii ochimarunti: copiii impárateti, afard de Mosteni-tor, care figura cu ua inceput de seriositatemilitard in fotografiile din Pasagiu, erau Incamirunti, si aceleasi fotografii infatisau o fe-tità zglobie, cu iceii ochi de alintare, care eastäzi o logodnica. Jute lunecau roatele pe pa-vagiul admirabil, si privirile de permanentamaiestate voita se opriau asupra bogatelorpravalii noud, intre care se .deosebiaurine i magazinele de arta., apoi asupra pala-telor dela Poarta Brandenburgului, cu monu-mental grec al victoriei, asupra coloanei cubiruitoarea zeità de bronz, asupra aleilor, peatunci inguste i umbroaset pline de pärechisfioase, care cautau poesia serilor si a gfadi-nilor, ale Thiergarten"-ului. Iar intre aceia

5i

libra-

112 N. lorga

cari- 1 urnfariau cu ochii se gdsiau atAtia carisuferiserd ca sd se poatd ridica acele arcuri detriumf, acele .trofee de bronz, acele palate aleunui nou Imperiu, de care sute de ani visasenatiunea lor, i ei pdstrau in inimi pe bunulbdtrAn Wilhelm, de fapt cel din urmd rege alPrusiei patriarbale, se ardta in Musee po-pulare, ca o relicvie, perina pe care-§i odih-nise in agonie capul pe acel Frederic celNobil", rdpit de o board grozavd in mijloculbdrbdtki sale puternice, pe care vrasta o fã-cuse inteleaptd.

Era, pe atunci, in Berlinul, doritor totu§ide a ajunge, de a intrece Parisul, o atmos-feed de idealism, de traditii respectate, debucurie a vietii, de lini§te cumpdtatd i decuminte mdsurd.

oare azi tot ora§ul din 1890, pe care 1-ammai vdzut doar in treacdt acum opt ani?

Tin val uria5 de multime se revarsd spreUnter den Linden. Intfun haos s'au confun-dat toate clasele, toate situatiile de rang 0.de avere. In anume privinti numai, samdnAcu totii: in dorinta de a pdrea, de a se im-pune, i intr'o grabd tristd, penibild, care separe a-i stdpAni pe toji. E DuminecA, sunt laprimblare, fabricile ca si birourile §i-au inchisu§ile pe doudzeci §i patru de ceasuri, dar to-tu§i nu e aproape niciunul, care, chiar cAndse uitA la oamenii de ceard, la mon§trii, laaf4ele de cinematogr If din pasagii, sd nu parächinuit de him- intfirzierii dela o neapdratd,

,

E

Berlinul (in 1913) 113

grea §i putin placutd datorie. Pang §i copiiicari cautd o distractie §i-au gasit una carecuprinde iuteala §i rise, sensatia de primejdie§i de extraordinard graba : el lunecd pe patineintre toate vehiculele care se urmeaza, se in -cruci§eaza, se evita din fuga lor nebund.

Si din acest defileu de tramvaie, electrice §icu benzind, de automobile, de motociclete sedesface, in locul pocnitului de copite din vre-muri, un vast sunet monoton, rupt doar dehar§cairi §i de sirene, care nu e a§a de tareincat sa impuie, sa sperie, sa zapaceascd, darcare impiedeca once concentrare de spirit §ionce lini§te sufleteascd, in afara de neconte-nita amenintare a marilor luteli. Tn aceastamusica moderna, pentru ascultatori can poartäo mascd de ingrijorare dureroasà, e chinuito-rul vajiit necurmat al unor incordäri supra-umane catre suprimarea spatiului pentru in-multirea timpului, pentru ingreuiarea muncii,putictuala, exacta, neinduratoare. e a§a demare acest vuiet fard variatie, färä coloare,färd sens concret, incat mintea ingrozitä i§iinchipuie une ori cd a disparut crutarea na-turii Ltd de slabiciunea fiintei omene§ti §i càurechile noastre plapande, sufletul nostru sla-banog se umplu de covar§itorul zvon al mi.§-carii uria§e a luthilor.

Din toate pärtile, prin vointa Imparatului,a. rasdrit o lume de statui, man, autentice §iurate : regi, printi, generali, cate o femeie, larand pentru paradd. Asupra lor a cazut praful

Cartea muncitorului. 8

i

114 N. lorga

negru al fabricilor, pdtrunzandu- le prin totiporii, batjocorindu-li maiestatea de marmurä,ca de atingerea unor mani inegrite de niuned.E ca o rdsbunare a celorlalti, a celor de azi,cari murddresc nasuri de eroi 5i de potentati,cari pun mänu5i de funingine pe degetele fineale doamnelor mari, sprijind bratelepâtigdritoare pe catifeaua i aurul hainelorgrele. 5i, intr'un astfel de mediu, pare cd 5i ace5tioameni de piatra ar dori sá se coboare de pesozluri 5i sd alerge cu limba scoasà, torturan-du 5i trilsaturile, apdranduli viata de auto-mobile, cdtre cel d'intalu tramvaiu de pldcere".

Se las'a seara, pe o strälucitd vreme de pri-mivard, caldã, fArd \rant. VaIul multi mii treceinainte, i acela5i patinagiu de automobile sedes1d5oard fard sfArOt in lungul strAzilor largi.De-odatä la o cládire, apoi la alta, in curândla toate, se aprind literele electrice care joacäiute, schimband afi5ele de s6punuri englese,de lartii de tigard, de pesmeti a la... Leibnitz.Le vezi intAiu cu oare care curiositate, apoicu obosealä, ca sã ajungi in sfAr5it a cdutasà scapi cu orice pret de dansele. Dar ele teurm4resc ca i vajaitul necurmat al roatelorde cauciuc pe luciul asfaltului, i, ca i clan-sele, ele aruncd in suflet o ne1ini5te, o iritatie

ca un fel de neldmuritd teamä.

In restaurante se imbulzesc primbldtorii o-bositi ai Duminecii. Intr'un colt abia aflãiuuntil mai 1ini5tit. Pentru Italieni, Chianti 5i

cari-ai

ai

Berlinul (In 1913) 115

_spaghetti pe lista ; intre oaspeti, 5i Francesi.Ora5ul international care a crescut in ultimeledecenii a ucis multe din vechile intreprinderipatriarhale, cu caracterul pronuntat german,cu o urmi Inca a poesiei veacului al XVIII-lea prusian. In loc, au rasArit restaurantelestralucitoare 5i pretentioase ale marilor com-panii anonime, cu portarul uria5 cusut in fi-returi grele 5i ici 5i colo au venit 5i aventurieristrdini pentru publicul strAin, care-5i iea totmai malt re5edinta statornicd sau indelungatain noua Weltstadt recunoscutd, pentru splen-didele ei Musee, pentru bogatele ei biblioteci

ce masiv se ridica, pe Unter den Lindennoua clddire fárd stil a Bibliotecii Regale I,pentru iuvdt5tura plind de originalitate a pro-fesorilor ei.

Dar via la restaurantele strAine 5i localnici.Pe incetul, mesele se prind de pdrechi bucu-roase. Nunta se va face &And se va face 5idacä se va face, dar deocamdatd e destul deplacut sä se petreacd f'ati5, inaintea lumii,viata de o seard, ca buni gospodari can seiubesc. Mânile se cautd, lunecil pe la spate,ochii se topesc de multamire. E ca i,n vechilekermesse ale rnae5trilor flamanzi, unde fiecaree prea ocupat de lucrul sdu ca sd se poatàscandalisa de ce face aproapele. $i, mai 5tii?,cu schimbarea totald ce se petrece in omenire,poate Ca acesta e noul ideal de iubire: la Ca-patul celor 5ese zile de cainoasä muncd, cea-sul de dupa primblarea de Duminic5., inain-tea tuturora, afi5area frumusetii sau voiniciei

116 N. lorga

tovarasei, a tovaräsului ca exhibarea mândrg,a unei rochii, a unui mdrgàritar, a unei pie-tre scumpe i., pe urmä, via0 e grea, si räs-punderea mare ! Familia deci va cridea, inaceastá risipd a tuturor datinilor si. credinte-lor noastre, in domeniul arheologiei pioase IIar Erosul american, in a septea zi dupd Bi-blie, ii va lua locul....

a a

IX.

Münchenul(vAzut la 1858 de N. M. Philemon.)

Ora§ul München este situat la marginea rail-qui Isar spre Nordul Alpilor bavaresi, pe o.eampie foarte putin roditoare, §i se impartein patru . pArti numite Graggenauer, Anger,.1Creuz i Hacken, sunt impartite §i. acestea inaltel mai multe.

Populatia acestui ora, dupd ultimul re-,censämânt, se tidied la cifra de 187 de mii §i.chteva sute, mai toti de rasd germand.

Privit din punctul de vedere monumental-§i arhitectonic, ora§ul Miinchen presintd vederiiun spectacol foarte variat §i pitoresc. Aici vezi-un palat de arhitecturg etruscd, ce samändea cloud picdturi de aur cu palatul Pitti delaFlorenta, mai incolo apare un teatru de stil-roman pus, cu o fatad5 basatà pe coloane-ioniene lucrate cu o acuratet6 superba ; Iânga.dânsul se inaltà un edificiu maret de stilulsever al anticilor Teutoni. Lângd o bisericd detil gotic care prin proportiunile sale ascutite

118 N. M. Philemon

Ii impune respect, se ridicA alta de stil bizantin.

Aceste panorame inantatoare ce variazA pe-tot minutul te nimesc, re- pun chiar in positia bizarà de a te intreba insuti ; cine sAfi fAcut oare toate acestea? CAci ele nu de-monstreazd un ordin cronologic variat §i intins,,ci samAnA sä fie proiectate de un singur orn,

executate de o singurà manA. Cine sä fiedar acel celebru muritor? El este LudovicCarol August (poetul) rege al Bavariei, EsteLudovic al XIV-lea al Germaniei. E uniculrege care puse in lucrare proverbuI anticiloreleni ce zice: numai atunci vor fi popoare fe-ricite &and impäratii vor deveni filosofi, sat.?filosofii impArati.

El §i numai el a fAcut din ora§ul MunchenAtena sau Florenta Germaniei. El proiectA §iexecutd toate monumentele ce se vad ast5zi.El aduse arti§tii din toate terile Europei, in-fiinta UniversitAti i aeademii, Inca astAziBavaria, in arhitecturà mai cu smirk dicteazAlegi Europei intregi.

De multe ori acest rege poet §i filosof pe-trecea zile §i nopti intregi in oficina celebru-lui pictor Kaulbach §i a marelui sculptorSchwanthaler, cu cari conversa pare ca ar fifost cei mai intimi amici ai sAi.

Acest rege prefAcu toatà monarbia bavares6intr'o grAdina delicioasà, iar muntii cei rApo§i§i padurile seculare, supt bagbeta sa magicA, seprefAcurd in parcuri desfAtAtoare. Deosebit de-marea iubire ce avea pentru arte, el era bum

.

Miinchenul 119

administrator i pArinte al poporului incre-dintat de providentà ingrijirii sale. Aceasta odovede§te atitudinea Bavaresilor, cari pe la1819, and toate State le germane cereau Consti-tutii liberale, se mulpmirA cu guvernul celpdrintesc al regelui. Ion

0 0

X.

Parisul(vazut la 1840 de loan Codru DrAgu§anu)--

Calitorul ce voie§te a cdpAta imediat ideieincantatoare de Paris, trebuie sa intre pe bari-era numita A Ste lei" pe supt arcul triumfalal lui Napoleon, la care s'a lucrat treizeci deani, s'au cheltuit zece mi!ioane franci si einalt de 152 si larg de 137 de urme ! Un arcmai mare ca toate, cum fu si Napoleon !

De aici apoi inaintezi, cle. de o milá, prin-tre mirtuni continue. Mai intalu, in liniedreapta, duce strada pururea plinA de echi-pagii elegante si cloud cdfari de asfalt latu-ratnice, adumbrite de arbori stufosi, primbla-rea padeArilor prin lungul Chnipiilor Elisee.Acestea sunt un spatiu imens, plantat cu arbori stufo3i si serbi.toreste impodobit cu pa-vilioane sau chioscuri, fântani, edificii de paradd, apoi busghe de paiati, arlechini, polisi-neli si alti factori serbatoresti, se intind ala-turea cu Seina pada in Piata Concordiei. PiataConcordiei e una din cele mai cochete in lume,

Parisul 121

dar, cii toate acestea, 0 cea mai imposantd.Luand de jos, e pardosità cu pietre 0 ron--duri, ronduri prevdzute cu cdräri late de as---falt, incrustate cu flori. In mijloc e un obe-lisc de basalt, cu ieroglife aurite, adus §i a§e-zat aici dela Luxor din Egipt,cel mai fru-mos din câte am vilzut. Din ambele parti are.la distante egale, douä antâni, cu basine largi,impoclobite cu tritoni, naiade, nereide §i altedivinitàti fabuloase tinand animale acvaticede bronz. care pururea aruncd apa in aier,care, arcuri, arcuri, recade in basin. Cdutând,de aici, in dreapta, spre frumosul pod de pia-trd ce duce peste Seina, vezi Domul Invali-zilor, Palatul Bourbon, unde stau deputatiiRegatului 1 in Camer5, §i märetul palat al re-gelui de Roma, mort, in sfar0t, ca duce deReichstadt 2. In stânga e Ministeriul Marinei 0Coloniilor, palate pompoase ; pe Strada Re-gall., in fund, templul Sfintei Magdalina, cufronton §i colonadd in stil grecesc antic fa.--

când pärechea Palatului Bourbon, care incaare asemenea fronton. Drept inainte e grddina0, mai departe, palatul Tiglariilor (Tuileries};re§edinta regald cea mai frumoasä din Eu-ropa.

Acestea stint prospectele acestei pieti ma-rete, iar, in cat despre ansa e de forma' oc-togonald 0 are imprejur, pe piedestale gigan-tice, simetric dispuse, §eisprezece statui ave-

' Pe atunci (N. E.).' Flul lui Napoleon (N. E.).

122 loan Codru Dragwnu

zate, femeie§ti, colosale, cu coroane murale pecapete. Ele infati§eaza cele mai insemnate ce-tali francese, fiecare cu atributele sale, defazboiu, de cotnert, de industrie, etc. Apoisunt multime de stalpi de fier auriti, fieca retinand doug felinare toata noaptea luminatecu gaz, ca ziva. Aceasta piata a purtat nu-mele Jui Ludovic al XV-lea, apoi al Revolu-tiei, i aici fu decapitat Ludovic al XVI-lea§i Maria Antoineta.

Din Piata Concordiei, pe Strada Rivoli, saupe Cheiu, treci pe langa Palatul Tuileriilor,a§ezat vertical catre aceste cloud paralele,turi cu Curtea Regala i Piata du Carrou-sel', pand la palatul-museu Louvre", o con-structie patrunghiulara, cu curte la mijloc,avand in partea rasariteana o colonada, ca-podopera arhitectului Perrault, §i, piept lapiept, apoi, biserica gotica Saint Germain dinAuxerre.

Nu thana pe nimeni mai departe. Uite-se,cat poate vedea cu ochii, pe ambele maluriale Seinei, i spund dacd undeva in lumes'ar putea afla atatea constructii mareteatat de solide, cdci toate sunt, de nu de-finitiv de piatra, pe din afara imbracate inpiatra cioplita ; apoi atatea poduri frumoase,tot de piatra §i de fier. De aici se poate in-toarce orice curios acasà, incredintat ca, intoata lumea veche §i noua, asemenea mgriren'a fost, nu e, nu va fi ; §i, totuO, e numaio mica parte a Parisului, insa cea neimitabila.

La 27 §i 28 Julie au fost, in Campiile Eli-

§i

all-

Parisul 123

see, productii poporale de razboaie maureregate sau jocuri nautice pe Seina, iar la 29pe bulevarde, strada cea mai imposantä a Pa-

parada generald a trupelor, a garziinationale 5i a autoritatilor de tot felul, ca unsoiu de procesiune. cum Ili descriseiu din VienaAustriei. Inca n'am v6zut atatia generali, ata-tea ranguri militare 5i oaste de tot felul. Iriamintirea celor cazuti in revoluIia anului 1830se poarta un car funebru gigantic, cu totul-aurit i tapetat cu splendoare, tras de-a lun-gul bulevardelor de 5aisprezece cai albi, im-bracati cu catifea i impodobiti cu pene albe-de strut.

Seara a fost o iluminatie magia pe toataintinderea Campiilor Eiisee i foc de artificii pe-termul Seinei, de nespusa marelie. La aceastapompa lua parte tot poporul parisian i vre-un milion de straini 5i din provincie. Auziiuadmirand, mare parte insd criticand 5i car-tind ca toata aceastã manifestatie ar fi fostinferioard celei din anul trecut.

Francesii sunt minunati, mai ales proletariidin ora5, atat de ndscocitori ca plebea oare.and in Roma. Avand «panem et circenses#-poarta din bie15ug sarcinile cele grele, i regi-mul frances se pricepe de minune a li mul-tami setea de festivitati pretioase din pungalor.

Tara francesa, pe cat o väzuiu, e frumoasà,fertild 5i in cel mai inalt grad cultivatä, darpoporul agricol, mai tnult ca aiurea, are in

risului,

124 loan Codru Dragupnu

fatd intipAritd grija 0 asprimea, nedespArtitäde aceastd clasä a societatii pretutindeni,semne ce contrasteazd foarte malt cu fina apa-rentd 0 frivolitatea ord5enilor, a cdror soartd,oriunde, e mai fericitd.

Vita frOnco-galkä constd, in genere, din unsoiu de oameni mdruntei de stat, trunchio0,bruneti la fatd, expresivi in fisionomie, veseliin purtare, ageri in mi§cdri 0 in cuvânt, apoide mirare imbuibati de sumetie nationald. A-cestea toate le observalu la osta0, aci eiFunt quintesenta natiei din toate pArtiIe. peand Parisienii sunt aglomeratul lumii intregi,

dupä ce aici numai Germanii sunt optzecide mil, va sd zicd: cam a zecea parte a po-poratiei locale.

In privinta moravurilor 5i a portului, Pa-risul este sufletul Europei, poate 0 mai bine.Cu dansul samdnd toate ora§ele ce vdzuiu pandacum, mai mult sau mai putin. Dar se vedecd aici e modelul neimitabil, original, nicdirireprodus cu perfectie (sans chic parisien").Cel putin aiurea se vede amestecdtura cu cevanationalism particular, care insä mai a ajunsla agonie.

De 0 Francesii sunt mandri de natia lor,ferascd Dumnezeu sà despretuiascd pe altepopoare I Ca o natie in adevdr mare, au uncaracter en totul filantropic, märinimos §i ge-neros ; de aceia 0 sunt iubiti de popoareleslabe, insd nu in deert pizmuiti de cele tari,cum, de exemplu, de Englesi.

Un ce particular observdiu la Parisieni. Fe-

Parisul 125

meile, pe lâng5 toatà delicateta luxului, suntmai bdrbAtoase, voiu sd zic mai considerateca aiurea, c5ci in toate localurile publice, pre-cum in magazine, restaurante, cafenele §i altestabilimente, tot damele tin agile de conta-bilitate, nu, ca aiurea, barbatii. Aceste dameapoi sunt atht de frumoase, gratioase §i v5-ratece de gurd, incat cu p15cere li dai banimulti pe bagatele. Ele te farmec5 cu politetalor, nepregetându-§i a te intretinea o oard,intreag5, cand cumperi o cravatä sau o pa-reche de mánu§i. ;n acest mod, afacerile co-merciale §i industriale inainteaz5 foarte, iarbarbatii nu p5timesc nimica, caci Franceselesunt pline de caracter §i §tiu impune cu multddemnitate.

i b5rbatii, dar mai ales femeile francese,sunt foarte me§tere in arta conversatiei, darnici poate fi in lume limbd mai limbut5 caacea francesd. Despre lucrurile cele mai copi-läre§ti poti sd te exprimi cu gratie, cu dul-ceatd, cu exactitate §i importantA, ca §i cum.ai trata despre soarta natiilor. De aici atarnacd limba francesä deveni universald, §i in di-plomatie se primi pentru claritatea §i simpli-tatea constructiei ei,

Limba francesd n'are expresii injurioase, cie cu totul estetic5. In cel mai mare n5caz,Francesul zice numai: Sacre nom de Dieu !",adecd: Sfânt numele lui Dumnezeu !", ca §icum ar voi sä zicd : Doamne iart5-md ca stausd pächituiesc !".

Se imputd, in genere, cd limba francesd e

426 loan Codru DrAgupnu

saracd, dar in de§ert, caci toata lumea intre-buinteaza mii de vorbe frantuze§ti, Francesiiinsd nespns de putine din alte limbi, cAci nusufere geniul ei adoptarea cu u§urinta ; apoi,and intr'o limbd poti exprima tot ce voie§ti,ba Inca cu o rard elegantà, aceia e, fire§te,destul de avuta. Bine raspingea un scriitorfrances aceastä imputare, zicand: Limba fran-eesa e o cer*itoare care da tuturor de ppm and I".

Din atatea poti vedea, frate, ca. Parisul §iFranta sunt facute a placea oricui ; mie-miplacurà numaidecat. Dacd ma voiu orienta §imai mult, iard-ti voiu scrie, caci §edem aiciopt luni,insa, deocamdatd, facem o .excursiela Londra, in Anglia, §i-mi reserv a-ti. scrie..5i de acolo.

Dutnnezeu cu tine !

0 0

XI.

Londra(vAzutl la 1840 de loan Coclru Drägqanu.)--

Mai inainte de toate, in Londra te sur-prinde lumea cea multa 5i linktea cea mare,apoi iti cade in ochi curatenia cea exemplaraa sträzilor, simplitatea construcIiilor 5i portulmai uniform barbatesc, in genere stir sau ce-nu5iu-mohorat.

Sträzile-s toate largi, drepte 5i, mai alescele principale, pardosite cu popi de lemn, saunumai macadamisate. Casele n'au arhitecturaaleasa, ca 1. Paris, nici nu sunt a5a de solide,pentru cd acest ora5 e o lume intreaga, cu-prinzand mai doua milioane de. locuitori. Dinan in an intinzandu-se, Londra a cuprins pro-prietati private peste o distanta cat TaraOltului la noi. Multe cartiere poarta numele degradina cutare sau cutare. Asemenea paman-turi sunt date cu contracte pe cate douazeci5i cinci, treizeci de ani, sau alminteri emfi-teutice 1, apoi cldditorii calculeaza spesele nu-mai pe acest timp 5i construiesc foarte u5or.

' Cu bezmen, cu embatic (N. E.).

128 Ioan Codru DrAgoanu

Cu excluderea lustrului frances, alminteri,se and in Londra un lux comod aiurea necu-noscut ; anume: toate sarile sunt tapetatep'and jos pe stradd ; las' apoi ca, de inc5peri,de sine se intelege. Pireste, cere umezeala ceaniultä acest lux ; apoi, inaintea celor maimulte case, pe Una stradd, stilt gradinutede flori. Cuhnile, tot spre apdrarea umezeliisau intAmpinarea igrasiei, sunt in temelia ca-selor, ea pivnitile.

Niciun oras nu posedd atAtea pieti ea Lon-dra, si, mai toate, sunt patrunghiulare, de undenumele de square". Toate-s prevazute cu cevamonumente, de si nu toate grandioase, insd,in genere, cu gradini de flori, verdeata ,si ar-bori in mijloc. Aceste gradini, de obicem ro-tunde, sunt inchise cu grilaje de fier si ser-vesc de desfdtare vecinilor razesi.

Sunt in Lohdra si gràdini, ba, pot zice,campii publice, atht de mari, unde e numaipajiste, arbori innalti tufosi si ape curgatoare-sau lacuri litnpezi ca cristalul. Numai rar sunttrapeze (straturi) de flori. Asemenea locuripublice, spre desfdtarea poporului sunt : Re-gents-, Green-, Hyde- si Saint-James-Park,cdci acestea poartà numele de pare. Dumineca.si serbaloarea se plimba publicul burghes, al-minteri nnmai strainii si aristocratia.

Serviciul divin la biserica tine serbdtoareapand la unsprezece ceasuri dimineata. In acesttimp nimärui nu-i iertat a deschide usi sauferestre la magazine, ba nici la case particulare,si tot orasul pare a fi cufundat in reculegere

Londra 129

. .

religioaSa. Dacd cineva intrà in apoi,pAnd la sfArsitul Serviciului sfAnt, nu mai poateiesi, caci eclesiarhul stA de pazA la usA si nu-1lasd.

Acest lucru contrasteazA fourte cu datinelenoastre si mai ales cu ale catolicilor. Acestiadin urmä au ajuns a face din bisericA teatru,si impiii inträ si iese dupd plac, intovArásitide &Alai foarte des.

Protestantii in genere, dar Engiesii in spe-cial, sunt mult mai rigizi in cele din afardale religiei deckt ortodocsii. Ei cred mai putin,dar fac 'mai mult pentru demnitatea cultului,de si inlaturA tot felul de hocus-pocus". InLondra nu se lucreazd Dumineca, cum vAzuiula Paris chiar si la intreprinderile Statului.

Alaltdieri merseiu la biserica Saint-Martin,in vecindtatea noastrA, ca sä vAd ceremoniileritului anglican. Sunt de tot simple, cam caale luteranilor nostri, ObservAiu, totusi, un cecurios : cd pastorul foarte des repeti o ecteniescurtà din Liturghia SfAntului loan Gurd-de-aur, se cetirA moliftele lungi, ca la noi, RA-sdritenii, apoi, pe lfinga imnuri acompaniatede orgd. urtnä o predicA foarte rAu deciamatAsi adormitoare, las' cA poate unde nu pri-cepuiu altele, fArA, din cAnd in cAnd, vorbeleLord God" 1

Mi se pare cd si limba englesä n'are sune-tele plAcute cu care suntem dedati in limbilecontinentale, sau ea* noutatea mi-o infatisa

1 Doninul Stápanur (N. E.).Cariea muncitortatti. 9

130 loan Codru DrAgu§anu

a5a. Inteacestea, Doamne iarta-md I, imipetrecuin cloud oare i jumatate a numara lap1e5uvi, i afläiu, numai in scaunele de joseu eram in galerie patru sute cincizeci 5icinci ; fire5te cd in parter 5ed brbaii ajun5iin etate, pe când in galerie cei mai tineriinsä i aici erau p1e5e destule.

0 0

-XII.

Oxford (in 1913).(de N. lorga)

Prin invitatia la Oxford a unei parti dinmembrii Congresului istoric am putut vedeaun colt din evul mediu pastrat in toata evlavia,disciplina, fratia §i ascultarea sa monasticaintre zidurile mangstirii de invatatura dinveacurile departate, pand aproape de vremeacand s'a stabilit in A.nglia dominalia nor-manda.

ITn ora§ oarecare, 0 nu din cele mari, incare dupd figurile zgomotoase ale Londrei sesimte cineva ca la tara, in tihnä, cu inimalini§titä 0 gandurile inseninate. E aici curatul,pa§nicul patriarcalism engles pe care pripa,zbuciumul vremilor moderne nu 1-au izgonitde pretutindeni, ci care, aparat de turnurilevechilor biserici, prime§te a zi pe strain ca 0acum un veac sau doua.

Dar, indata ce ai trecut pragul celui d'intaiuColegiu, porti bdtrane par sa se fi inchis innrma-ti. Vraja altor timpuri te-a cuprins C1.1

132 N. lorga

totul. In curtea larga, pietruita sau vesela depaji§tea-i tândra, domne§te o pace desavar,ita.ca §i cum la doi pa§i n'ar fi strade moderne,o gara, linii ferate ce fac legatura iute cu altalume, pe care aceasta de sigur ca nici n'aprevazut-o §i care, tot a§a de sigur, n'ar iu-bi-o i n'ar putea- o pretui. Ziduri intunEcarese ricica, unele din ele cu piatra mâncata deploile sutelor de ani, faramitandu-se incet suptlumina calda a verii ; sunt fatade din veaculal XVIII-lea, sunt §i din al XVII-lea, al XVI-lea, din evul mediu Insni. Scarite de intu-nerec, cu inguste trepte de piatra cã pentrusui5u1 intr'un turn de paza tree pe lânga u§icu orbita adâncd, i e§ti mirat clack deschi-thud vre una, te gase§ti in biblioteca de cartinoua, cu legaturile aurite, ale vre-unui tânarprofesor. Alaturi cu invatatorii cei mari §i cuacei incep cariera, profesori suplinitoriInca, sunt camarutile studentilor: un cuib depiatra it care incape numai bine patul de.fier, dulapul de haine cu forme vechi de scrin,simplul laVabd de metal. 0 fereasta se des-chide asupra coperi§ului de veche tigla pe-care o mananca mu5chiul de multe colori.

La innältimea aceia nu se ridica din frea-matul stradei decat zgomote confuse. De al-minterea, eine s'ar furi§a prin aceste ganguride umbra, din care speriate fug razele indraz-nete coborâte ca sä vada ce se poate petrecein funduri de neagra §tiintd, de religie se-vera ca acestea? Apoi de-odata sunete adAnci,.grave, de o impunatoare armonie zguduie vaz-

cari-si

Oxford (In 1913) 133

.duhul umed pe care-I strange vechea piatra.Si atunci ochii urmaresc in desvoltarea lui-sprintena turnul gotic sämanat de ace 5i flori,care aruncã innainte gurile strambate ale ba-laurilor de granit.

ai apoi, dupa ce s'au inchis obloanele,ce s'au zdvorat u5i1e de jos, dupa ce lam-

pile veghetoare din odaile de studiu s'au stanspentru cateva ceasuri, o noapte fara parechede bunà, ca 5i cum adancurile parnantului te-ar-fi cuprins in taina lor tacuta. and, la turnuldin fap, se mi§cd resorturile de fier ale cea-sornicului lard moarte, ti se pare cd fiecareclopot inseamna sfar5irea unui veac.

0, e mult ev mediu" aici ! Ti gase5ti ofi-unde, respectat in reinoirile pe care le im-pune usura i nevoile, nebdnuite alta-datd, alevremilor noastre. El e in capela de stil nor-mand cu stalpi indesati, solizi i simpli inpodoabele lor sfioase, cu mormintele celor caride mult au trecut pe aceste lespezi care, lor,li se pdreau noul i temeiu al luptei pentruidealurile viitorului ; II regdse5ti in bibliote-.cile cu bolti joase, in care cartile vechi, ma-nuscrise 5i incunabule, par crescute din ziduri,in Wile de paradd, cu chipurile tuturor car--turarilor i oamenilor politici cari au ilustratColegiul, in refectoriile unde ti se aduce dinpenumbra, pe masa de gros stejar secular,vasul de formä veche in care scanteie ro5ietecberea tare i atnara. Era evul mediu 5i in a-.cele incaperi pentru mo5tenitorul tronului,

dupt

134 N. lorga

principele de Wales, cu cele trei, patru fere5ti defatada, cu drumul neted catre u5ita de sus,pe langd cabinetul de lucru al profesorului-sentineld. Mad, seara, am intrat in sala inalta,prin boltile careia treceau fiori reci, scuturandparecd panze cenu5ii prin culmile pana la carenu ajungeau luminile, tot evul mediti adunasepe langa fracurile noastre decorate mantiilero5ii ale gazduitorilor no5tri. i totul pareaaproape ieratic, dupa tin ritual invariabil, pan'ala nobila aparitie a lordului Morley, a5a dealb, de uscat, a5a de slab in glasul cu careexpunea, pare-ca in joaca, grele teorii contem-porane, de filosofie, de istorie, de statistica,a5a incat parea cà a venit sa ne invete insa0lunga experienta de doctrina a acestor zidurivenerabile, inaltate 'Ana la senicatatea in-doielii care nu se poate alipi, dar nu se cu-tremura. Sa ne mai miram cà, o jumatate deceas mai tarziu, musica zicea arii din vremealui Henric al VIII-lea 5i a Stuartilor 0 in altcavou de 5tiintä, cu acelea0 adanci unghiuride umbra, oameni tineri, fete sprintene se in-vartiau serios, doar cu zgmbetul pe care-1 pre.vad izvoarele, in danturi intocmai i intocmaica ale stramo5ilor?

Dar nu numai prin Oxford am calatorit lao mie patru sute". Mi se trezesc in minte,când aud acel melancolic viers care odatärostia bucuria tineretei, lungile coridoare sum-bre ale Arhivelor, dand in curti negre caacestea, i compar cu acea locuinta a arhie-piscopului de Canterbury in care te privesc

si

Oxford (ln 1913) 135

inaintasii vremilor de luptà i suferintd,injunghiatii, decapitatii, iar, cateva trepte

mai jos de sala in care o curioasä hime in-ternationalä luat portia de sase oare dinpesmeti i ampanie, masiva, ingnsta capeláunde s'au spus vorbe mari de oameni carisi-au stAphnit timpul i peste al aror prafzac astdzi lespezile grele.

Dar la Oxford este si atata tinere i li--bertate i Veselie... Vacanla rn5 impiedeca dea vedea avântul spre stiinta vesnicii noua altineretului, energic i s'anãtos, hotàrôt i si-gur de sine, care a plecat: Insa urmele luisunt pretutindeni. Aceste vaste grdini ii va'dintrecându-se cu mingea supt ramurile intinseale copacilor liberi, in aceste bibliotecipar Inca a vibra de foiletarea lor gràbita sauentusiastk i, iatk bunul mien oaspete, pro-fesorul Robertson, ma duce la cluburile Inca'pline, in sala desbaterilor unde, la anumitezile, se trateazd cu pasiune, cu stiinta i cutalent nou problemele zilei, de oameni cari,mai tftrzar, ajun3i ministri, guvernatori deteri departate, sefi ai cIerului, printi aimari artisti i poeti laureati, vor trimeteei chipurile lor, in semn de- duioasá recuno-stintk pentru a fi puse aldturi de ale prede-cesorilor, in succesiunea cArora se oglindesteinsäsi desvoltarea spiritului si a constiinteienglese.

D 0

fu-garii,

1

1

stiintei,

xurBruxelles (in 1913)

de N. lorga

Suntem in Belgia. Ce tarà de ingrijità muncäomeneascd, veselà, liberd, färà am5rd-ciunea invidiei sociale i fall provocarea scla-vuli liberat ! Pentru dân5ii viata pare afi un 5ir de probleme, atacate cu incredere,resolvite cu sigurantd i ldsând in urmà mul-tämirea greutatilor invinse. Decal Germanii aumai mult sângele, decat fratii lor in desvol-tarea istorica, Olandesii, nervii, iar cleat Fran-cesii, acest curaj robust al vigil, care vine,de sigur, din lungile lupte ord5eue5ti, pline debiruinti impotriva baronilor lor 5i a regilorvecini, care au inscri3 pe paginile istoriei numeca acela de Courtrai. Cel putin a5a mi se pareacum, la intrarea in aceasta micá tall de is-právi inari.

Nu stint- campli in Belgia, ci numai grádini,fiecare cu imprejnrimea ei, cu 5anturi1e deapd, cu livezile 5i he1e5teie1e ei. Case de cd-rátnidá aparentä, pe care se rastignesc ramu-

--ioie,

Bruxelles (in 1913) 137

rile, schingiuite de un cutit savant, ale copa---cilor de impodobire. Geamurile curate scanteieintre privazurile verzi, si fete sAndtoase rasardin mijlocul florilor.

Flandria tota continua urbs, toatá Flandranumai un oras", spune vechea zicald de admi-ratie a evului mediu. Asa e si astAzi, si maimalt cleat pe vremuri, cand drumul nu era

-al unui rege, ci al castelanului celui mai a-propiat. Case le se indeasd, se inalt5 ; curatestrAzi drepte se furiseazd printre ele ; firinefrancese insird litere care injghiabd nume silucruri cunoscute. 5i. cel putin de unde pri-vesc eu, mi se pare cá este aici soare, lumina,veselie, si pentru cei sdraci cari muncesc dingreu pentru panea lor

Starea lor de spirit mi-o vor spune-o ga.--zetele din Bruxelles, care oglindesc ganduriledeosebite cu privire la greva cea mare ce seanuntä, acum cand se vor deschide poi-tile

-Expositiei, mult timp pregdtite, din Gand, si--tocmai pentru .aceia. S'ar astepta urletele urii,indemnurile furioase cdtre rdsturnare si ruing,nerdbdarea furtunilor pornite spre distrugere.5i nu e nirnic din toate acestea. Nalia a chib-:zuit bine si s'a hotarat cuminte, fiecare dupdideile in care a fost crescut, dupd mediul incare se afld, dupd autoritatea cAreia i s'a supussi iutelege a-i rdmanea credincios. Unii vorasculta si mai departe de pdrintele", siguricd indeplinesc astfel voia lui Dumnezeu, caremu i va uita, ci-i va rAsplati anume. Asocia-

138 N. lorga

tiile catolice 5i-au fdcut toate socotelile, elesunt sigure de oamenii lor, pe cari nicio is-pita, nicio amenintare, nicio contagiune nu

vor putea rdpi. Sociali§tii nu merg la pre-dici, nu practicd decat doar de hatdrul fe-meilor superstitioase, ei asistd la confeninte incare se recomandd liberarea sufletului de su-perstitii, dar ei se vor apAra cu pasiune cfindli se va spune cd sunt in stare sd insulte con-vingerile pioase ale altora, impiedece de-

respecta idealul §i de a §i urnià povd-tuirea.

Dacd merg la rdzboiu, ei n'au un programde totald prefacere subitd. Nimeni nu i-a intetitin acest sens. Doar §efii lor stint de o culturd.solidd §i de un absolut simt de rAspundere.Unii erau contra idei de grevd, dar s'au sto.pus-fArd murmur majoritAtii: vor cduta sa imbu-neze, sà imblanzeascd macar ceia ce n'au pututimpiedeca.

E vorba numai de cucerirea votului pentru.toti: astfel se vor sfärfima dela sine zidurilecetatii clericale, oligarhice, in care nu vor säarunce cu -pietre rAscoalele lor. Li se aducargumente impotrivd, i ei cautd sà adaugeargumentele bor. dau sama deplin de ne-voia ordinii. Nu va fi betie, Guvernul insu§i,condus de cinstiti reactionath, stdpfiniti deideia dreptului §i ei, ingrijindu-se ca, la zivastabilitd, carciumile sA fie inchise ; nu va fifoamete, cdci pretutindeni s'a organisat, cu.ajutorul atator burghesi bogati, atiltor frun-ta§i intelectuali, distributia supei de un golo-

sd-isa-di

Bruxelles (in 192) 139.

gan ; nu va fi vagabondagiul celor f6rd luau,caci s'au pregatit pretutindeni frumoase ser-bari populare, ca pentru o vacanta meritatàa muncii, si copiii nu vor plange, cäci si dinalte teri s'a fault cererea de a i adaposti inaceste zile de lupta si de incercare.

Nu se striga : Jos Regele si jos armata L__Albert Liu e un tanar simpatic, foarte iubit ;e un socialist al muncii ca si al convingeri-lor. Iar oastea in vechi uniforme napoleonienercu inalti tineri blonzi, plini de viata si deenergie, aceia sunt teranii. sunt lucratorii deieri si de mane, si acolo aceasta o stie fie-cine. Mane ei tror da exemplul unei splendiderabdäri binevoitoare, care, unità cu linisteasigurd de sine a omului din popor, va oferilumii privelistea mare a unei demonstratiiuriase in care interese opuse, interese de claseireductibile vor sta fata in fata fara a s..-:. varsa opicatura de sange. A doua zi dialog pactul carevd amand actul decisiv, Expositia mult a§tep-tan' se va putea deschide fârd ca un blastamdin partea invinsilor, a jertfitilor sa se ames-tece in triurnfatoarea simfonie a muncii man-dre de roadele ei.

*

Din loc in loc ziduri, gratii inchid mariparcuri singuratece, dintre copacii in floare aicdrora se inalta castele. Multe din ele, celemai multe, sunt astazi resedinta bogatilor uneiplutocratii cu votul plural; ori adApostul devara al familiior doritoare (16 liniste, care-si

140 N. lorga

inchiriazd asemenea vile. Totusi, o aristocratieexistA, urmasä a familiilor vestite din vremuri,ale ca.ror statui impodobesc parcurile Capitaleibelgiene,jertfe ale tiraniei ducelui de Alva :un Egmont, un Horn, conti amândoi, intrealti fruntasi de vechiu s'ange ales. Dar o aris-tocratie care nu se inchide lenesã si despre-tuitoare, cum nu se impune prin singurà ri-sipa unui aur pe care nu 1-a castigat si carepoate nu-i apartine in adevAr. Inrudirile cuceilalti, oamenii cari se ridicd, nu sunt rare.5i acesta e poate rostul familiei cu care c5.-15torim: socrul cu o lunga barba alba, uria§§i sprintetiicoand a rdposatului rege de ye -seld amintire, ginerele gras, rotund la fatg,trivial dichisit si, intre ei, femeia, o simplafatä de teranca sincerä. «Belgiana» lor discretAsunl aspru, sters, fárd accent si armonie.

*Acum vac' intala oard Bruxela. De fapt, au

creat-o regii Spaniei, prin Curtea Margaretei,fiica lui Maximilian,. apoi a Mariei de Unga-ria, vdduva lui Ludovic cel ucis la Mohács sisora lui Carol Quintul, si guvernatorii spanioli,cei buni si cei cruzi, lin Requesens ca si tin deAlva. Ani indelungati, dupd ce s'a fAcut des-partirea necesarei de Olanda ireconciliabila incalvinismul ei, au impod.obit orasul cu splen-doarea meridionald a Curtii lor recea §i nfan-dra pa'reche de loctiitori regali, Isabela, fiicalui Filip al II-lea, §i sotul ei, arhiducele Al-bert, $i de aici inainte p'and la faiscoala pri--vilegiilor locale impotriva radicalismului filan-

Bruxelles (In 1913) 141

tropic al lui Iosif al II-lea, a fost aici un coltapusean de viata austriacd, o Viend in micpe malurile Sennei, cu acela§i rigorism al e-tichetei, cu aceia§i morgd a familliior mari.

Din tot acest trecut a rAmas prea putin.Din palate mai nimic in forma originalà. Bi-sericile insd subsistd, intru toate asemenea cnacelea ale Nord-Estului frances, inalte tur-nuri ascutite de piatrd cenu§ie brodatd, Mi-niaturi ale catedralei dela Co Ionia azi cuingrijire inchise, specialisate in rostul lor re-ligios dela anume zile §i dela anume ceasuri.Vandalismul fdscoalelor religioase n'a läsaturme pe pgretii Jor.

Dar mai ales au rdmas din acest trecut dis-tins §i nobil tablourile care alcd-tuiesc azi unadin marile galerii ale lumii. Aceia0 me5teriau dat intr'insele cele cloud aspecte ale terii:sltenii, me3terii gra5i, gro5i, ro§ii, voio§i, cupdharul intr'o mind i cu cealaltä dupd gâtnliubitei, ca in sensuala Olandà vecind; toatdScriptura, toatd fabula, toatd istoria e tradusäin grdsimea ei puhabd, in luciul obrajilor ru-meni, in gesturile lacome de placere, §i, dealtà parte, plete lungi, ochi trufa§i, nasuri co-roiete, tepoase bärbi de cavaleri fasdrind dinfresele fdcute cu drotul, Curte credincioasdcare incunjurd, lânga desfa§urarea de cdrnuri,de vânaturi, de fasani, de fructe a marilor-animalieri §i pictori de genre, pe stdpfina delai600, incremenità in bolndviciosul ei despretpentru viatd.

142 N. lorga

Dar mai e o Bruxela,si aceia rasare mai-des inainte. Dupd trecdtoarea unire c.i Olanda,ruptä aid prin revolutia populard care izbucnila represintatia operei «Mazzaniello»,din vre-mea celui dintAiu Leopold, asa de sever Ger-

dulcea lui regina blondä, fiica luiErau ambitiosi oamenii pe acele

vremuri ! Dovadd acel palat de Justitie, ca-pentru o targ mare, foarte mare, cu enor-mele ziduri de piatral neagrà, in care s'au in-gropat atatea milioane, stalpi peste stAlpi, te-rase peste terase, uriase feresti sumbre pestealte sumbre feresti uriase. Dovadd acele grd-dini tdiate in stil mare, acele squaruri in carese ingramddesc statui istorice. Dovadd PalatulRegal, larg desfAsurat ca Tuileriile unui Na-poleon al III-lea, asa de sever in stil, de mo-noton in fatadd, incat nu ti-ar veni a credecä dupg aceste perdele greoaie, eminamenterespectabile, s'au zbeguit tArziile amoruri ser--vile ale unui rege care nu voià sä stie ca atrecut de §eizeci de ani, ci facea prin iubirealui tenace ducese i milioane din fetele por-tarilor de otele, näscute undeva prin Bucu-restii nostri, pe and o regind despretuita se-stângea in mandria ei arhiducald §i fete cres-teau care erau sä ued ia locuri deosebiteminti curioase i pasiuni in stare sd calce oriceprejudecalti. Acum cumintea fatà a doctorului-ducal Karl-Theodor de Bavaria ingrijeste co-pii pe can cu mânclrie Ii aratà Belgienii invitrinele papeteriilor. Sprintenii soldati in u-niforme rosii se miscd repede de-a lungul gri-

a:natal lagdLudovic-Filip.

Bruxelles (In 1913) 143

lei, §tafete descalecd innaintea odaii de garda :cu toate scandalurile peste orice masursk a-ceasta simpaticd regalitate tân5rä pare me-nitä sa mai dureze Inca multd vreme intreatata republicanism de tradilie §i intre athtasocialism actual.

Contraste sunt i in acest mare ora5, alunui popor liber. Undeva in margene trdie§teo plebe ciudatd, plind de originalitate §i voiebunk de flac6i §i fete cari nu intreabd legeapentru a petrece: se vorbe§te acolo, cântfin-du-se cântece de o savoare particulark o limb5care e un jargon, dar e i un argot de can-spiratie secretã impotriva bogAtiei i a ordiniipublice. Iar dincoace de Palat, de gradinabatrank de chio§curi i teatruri u§oare, dupa"Ministerele negre i apene, se inird, cu cati-va metri de gradini in fatk case bogate care-tiamintesc pe cele din Olanda prin reserva man-drl i curatä cu care ascund cuprinsul lor deviata sociall superioard. i inaintea lor luneclValente c5.ci lumea n'are nevoie sä fie in-5tiintan automobilele care due dela o visitäla alta, pe &And in cafenele i berdrii se pre-gite§te marea incetare a lucrului.

Seara, restaurantele bune" se umplu dedornni in fracuri, de femei foarte gätite ; §am-panie wig mâncdrile rare. Nu sunt numai a-ristocrati ace5ti visitatori, ci i domni ai fi-nantei ori aventurieri fericiti ai banului.

Tn aceastd lume de sus bAntuie o stra§nicdsete de petreceri, de aur, de stapânire prin

144 N. Iorga

lux. Ziarele cuprind dari de seamd despre o-morarea unui negustor de diamante, atras in,cursa la vanatoare de doi frati cari aparti-neau clasei bogate ; aveau tot ce li trebuiaca sa dud o viata in larg. Ba unul din uci-ga§i, perfect cavaler, s'a dus sa anunte ne-norocirea" sotiei victimei sale, in casa careiaera deprins sa vie.

*Multd lume seara pe sträzile largi, in revar-

sarea crudei lumini electrice. E voie bunadestuld pe aici, fara acea dureroasa silinlacontinua a unei ma§ini de otel pornita cutoata putere resorturilor, care se observa inBerlinul americanisat. Vechiul patriarcalismflamand stapane§te Inca in micile pravaliiprietenoase. Cinernatografe §tiintifice", in carese dau priveli§ti din calde teri departate,pline de lumina afard ploua cu galeata,minuni ale creatiunii §i ale lucrurilor pline deinvatatura, atrag multd lume, foarte atenta.Nu se cer atata scene de aventura salbateca,de desfrau §i patimi sangeroase. si, in acela§itimp, printii capitalului i§i trec vremea intr'unchip pe care cea de-a doua morala" il poatescusa, dar toti ace§ti sdraci, harnia §i cumintinu pot sal ierte. si au dreptate !

0 0

Na g a (in 1913)de N. lorga.

Indatd ce ai pornit din Emmerich, statiade granitd, te simti, in adevdr, in altä tar4,cu toatd asdmanarea pamântului §i identi-tatea rasei. De pe perinele portocalii orange,o alusie la Casa domnitoare, de Oranje-Nas-sau, pe care Olandesii o incunjurd de atataiubire vezi clasicul peisagiu neerlandes, pecare orice om cult il cunoa§te prin lucrdrilepictorilor din aceastd lard. Pretutindeni ver-deatd umedd, cer albastru bland, vdzut prinaburi, sau nori gro§i, cenu§ii, canale cu apdstätutd, verzie, la termul cdrora a§teaptd greleluntri de transport, drumuri de cdfamidd pus6in lung, cele mai minunate strade de pe lume,mori de Vint cu aripile inalte, negre, ca ni5tesperietori uria§e, vite albe, grase, frumoase,rdtdcind prin ierburile inalte ale pd§unilor,case trandafirii, violete. fdcute din cdrdmiziaparente §i. strdlucind din toate geamurile lorconvexe, curate ca un pdhar. 0 organisare

Cortea munoitorutui. 10

XIV.

446 N. lorga

ap de desdvdr§itä a muncii omene§ti, atatalini§te curatd plutind asupra luptelor, ostene-lilor §i suferintilor vietii, atata putere in std-pânirea, indreptarea, intrebuintarea naturiiml s'au potnenit in alt loc O. in alt neam.E. färd indoiald, o despdgubire pentru subli-male frurnuseti ale stepelor färd de margeni,ale inaltilor munti prd.pdstuiti, ale lanurilorfdrd de capit 5i pddurilor adânci, bdtrâne.

Dacd te uiti imprejur in vagon, vei intAlnifoarte rar femei, foarte rar public ales, cal&torind pentru petrecere ; strdinii din Anglia,din Germania, din Franta, cari yin pentruminunatele musee §i opere de arta ale Olan-dei, sosesc §i circuld numai in anumite luniale anului. Lumea trdie5te mai mult inchisdin ora5u1 sail, dupd vechea traditie de nemi5-care a evului mediu, iar dela un ora§ la altulaunt tramvaiele cu aburi, mai comode. Veivedea insd destui barghesi gra§i gloria is-toricd a Olandei §i destui Ovreia§i cu limbaascutita ca un briceag 0 neobosità ca un fie-rdstrdu mecanic.

Opririle stint scurte, la gad mici, fArd lux.Mi3carea e patina', fiindcd trenurile dese suntea omnibusurile in aceastd teri§oard a§a debine locuitd.. Ele sosesc, se miNd, pleacd,flit mare zgotnot ; fiecare i§i gäse§te locul ca§i cutn 1-ar fi oprit d'inainte ; alergdturile nervoase lipsesc, convorbiri abia se aud ; restau-rantele §i bufetele stint aproape goale ; negus-tora5ii de ziare, cari vând enorme caiete dupdmoda englezeascd, courant-ele cu litere mici

Haga (In 191'3) 147

.i materia savant impArtitä, garcA sunt toc-miti anume de cumpArAtori ; sApci straluci--toare, uniforme militaresti nu se vAd la fume-tionarii celor douà administratii de cale feratA

spoorwegen (dnimuri cu sine) : a Statu-lui si cea olandesA. Si oamenii merg aicea ca.o moard, ca un canal sistematic si tAcut.

Sä aibi norocul de a sosi la Haga noaptea.DacA ai intrat in oras bine cucuiat in ma-Tele landau ca o corabie, pe care-1 inAnA tin

ras birjar tAcut chiar si inainte de mie-zul noptii, vei gAsi pacea elegantà a unui salonde bal dupd ce s'au stins lumAnärile. Suptverdeata ocrotitoare a bogatilor arbori bAtrAni,se intind stradele largi, de pe al cAror pava-giu de car5midA, ingrijit ca un parchet, s'amAturat orice fir de praf ; alti arbcri incun-jurA, la mici distante, linistite piete pa-trate ;canalele dorm, negre ca pAcura, in umbraaltui frunzis. Treci incet-incet, cu o huruiturimoale, printre case cu douA, cu trei rAnduri,care par vitrina unui bogat magazin: cAciaproape toatà fatada o cuprind geamurile cestrAlucesc la lumina felinarelor cu gaz. 0 u-mezeald racoritoare pluteste in aierul tAcut.Nu intalnesti alte träsuri decal tot birje carevin dela gard incet-incet, ca si cum n'ar voisa turbure pe atAtia pasnici cetAteni cari dormdela ceasul pe care-1 hotAreste traditia ori-aril familii cum se cade ; trecAtorii intarziatisunt o raritate ; gardistii se tin cu discretiela o parte, apArAnd somnul oasenilor, dar

148 N. lorga

fara sa fie vazuti, fan sa tropaie i fardpiere.

La mai toate otelurile luminile stint stinse,5i, cand sosesc la acela unde sunt deprins,la bunul otel, vechiu 5i modest, al Leului deaur de goldene lieuw ; treb-ie sa sun in-delungat i sa Wept 'Ana ce vor scapara inintunetec cele flacari de chibritdupa culegerea neaparatei _informatii, se vadeschide greana u5a din fan, supt chipul deipsos al leului aunt.

si, odatä ce voiu trece pragul, voiu intâlniacela5i chelner brun, cu gesturile politicoase,care-mi va vorbi frantuze5te, cu silinte catreun accent curat fiindch ma crede Frances,ceia ce e in Olanda un mare semn de cinste,

ace1ea5i coridoare negre, in pasla carora seinadu5a zgomotele, acelea5i sari inguste, ace-1ea5i ganguri capricioase si ace1ea5i odai pa-triarhale, cu ceasornicul supt sticla i inal-tele paturi de lemn vechiu, in care adormi cain casa parinteascd, pe când afarä, in curtea

_patrata, mai adânca decat o fântana, vântutfluiera cu desnadejde i picaturi mari de apa,scurgându-se pe acoperemintele batute debrumd, se sfarma jos pe lespezile inverzite.

* *

Cu ca, cu Ceasurile prind a batesupt scufia de sticla, pe mesuta de marmura.inaintea oglinzii. E dimineata, soarele vcserrazbate prin geamurile fara o pan', fard nnpunct. Seoala, somnorosule ; chelnerul brun te

d'intaiu

sä

cii..

liaga (in 1913) 149

asteaptd, cu cafeauaqumegand din cestile mari,intre cornurile hränitoare i farfurioarele cucia tint proaspAt.

Acum in stradd prAvAliile primitoare stint-deschise toate si in asa fel incat ti se parecá aceia in care intri a fost intemeiatd pentrutine ; tramvaiele electrice aleargA fArd ingrd-mddedlä i fdrA. strigdte ; lumea se miscd intoate pärtile fdrA incetineald i fat-a nerdb--dare ; femei cu mânecile sumese spald basal-tul trotoarelor, pe and lucrdtori catarati pesari fac toaleta zidurilor de ardmidà ale o-ficiilor publice.

Oriunde ai porni, vei gdsi acum acelasi oras,cu totul deosebit de ale altor teri. Strade-alei, case-vitnne, purtAnd la usa de intrare,totdeanna bine zdvoritd, numele tuturor lo-cuitorilor, adecd numele de botez, numele-tatAlui i pronumele ; piete pAtrate cu arborii195.trâni, canale cu apd neagra i mirosul greu,ministerii i oficii administrative ce par lo-cuinta unei familii bogate si al aror portarsamAnd cu acela al unui mare nobil sau unuimilionar. Patine biserici, dintre care unelevechi: chiar Dumineca, la predica mare, cre-dinciosii yin unul ate .unul, cu o senindtateimpundtoare, ca aceia can vor sta inainteaxinui Dumnezeu singur, isolat 5i lard.' chip.

Strada de cdpetenie, care porneste dinteunindret pasagiu acoperit, se preIungeste strAmtdprintre zidurile de case nu prea inalte i ast-fel potrivite Inat nimeni sd nu strice i sAnu incurce rostul altuia. Dela o vreme se face

150 N. lorga

loc pentra statnia bAtrAnului Gulielm -- Wilem,-in olandesä de Oranje si pentru albul pa-lat al reginei Wihelmina, inaintea cAreia se-prirnblä politisti cu infatisarea foarte putinasprä 0 pazesc ._soldati in uniforme care aaelemente austriece si elemente francese.

Unii suverani au primit numele de parinIiai patriei pe care o mAntuiserà sou o acope-risera cu binefaceri ; regina Wilhelmina e fiicaOlandei. BAtrAmil rege Wilhelm se apropia desfArsitul Domniei sale fArA sg aibd mostenitori din inthia lui edsAtorie El 10 cAutà inGertnania o a doua mireasti, pe Emma de-Waldeck-Pyrmont. La vrAsta pe care o avearegele, copilul nAscut din aceastd unire, fetilacare fu botezatä Wilhelmina, era un dar ailui Dumnezeu, un semn de ocrotire cereascApe tru dinastie 0 Ora. Fericitul tail impo-vArat de ani marl läsAnd aproape in leagAnpe drAgalasa mostenitoare a tronului, care rA-mase supt epitropia mamei sale. Olandesii dinHaga, din Amsterdam vAzurd pe rand fetit--alb i dusA in brate. in mijlocul horbotelor,..panglicelor, scolArita cu pArul de aur revArsatpe umeri, regala domnisoarA zimbind recu-noscAtoare din isolarea tristA a palatului. Apoiei admirard pe tanAra suveranA, jurand cre-dintA legilor, in ziva de strAlucire si veselie-a incoronArii, pe mireasa infloritd care intin-dea mana ei stApAnitoare ducelui Henric de-Mecklenburg-Schwerin. Ei plAnserA de durerile-ei neasteptate 0 nemeritate si privirA cu a-ceiasi jale ca si dAnsa leagAnul gol, de-asupra

Haga (In 1913) 151

cdruia scanteia coroana Olandei. Cu ce bucu-rie s'au primit pand §i mArcile po§tale §i ba-nii cu efigia noud a micutii, a tinerei stdpa-nitoare !

Vine regina, vine regina. i, ca sa- vaddInca odatd dupd atatea alte ddti pe micaWilhelmind a noastrA", onze Willemintje, §co-larul i§i uità de ceasul intrarii in clasd, cusd-toreasa zdbove§te cu pachetul in mand, bá-trâna cu capeld neagrd amand cumpArAturile§i atatia domni gravi gdsesc un prilej ca sästea pe loc. Nici pierderea de timp, nici cAlduranu-i obose§te. Dar nu se ingrAmddesc §i nu faczgomot : politi§tul se primbld pe piateta pala-tului ca un proprietar in grddina sa.

Vehiculul sose§te, Bid pazd, fdrá strAlucire,fArä graba fricoasd care stricd aparitia atatorsuverani. Caii merg la trap ; trdsura e o trd-surd obi§nuitA ; o damA de companie stä langddelicata regina, care se intoarce dela primblare,invioratd de aierul liber, §i zimbe§te poporu-lui care n'a cunoscut-o altfel de cat in aceastdstrAlucire de zimbet.

Strada mare", inainteazd prin cartiere deburghesie foarte bogate, unde casele sunt lo-cuite nu mai o parte din an §i fere§tile stra-lucitoare au numai rare ori viata florilor Invasele de porteland, viata figurilor albe, blonde,.viata chipurilor zglobii ale copiilor. Mari grd-dini mmunate, cu statui §i coloane, se intindpe margenea canalelor.

De aici porne§te PcIdurea, ohet busch o, care

152 N. lorga

e pentiu Haga ceia ce este pentru Paris ves-titul Bois de Boulogne. Prin alei care radiath,lumea pdtrunde in marea dumbrava" veche, tot-deauna umedd si intunecoasà, care duce printrevile la statia bblilor de mare, la eleganta Sche-veningen.

Dupa vre-un ceas de cale, copacii inceteazA ,

tasAnd sd se vadä albe case de tarà, cu obloa-nele verzi. Ici un inceput de stradd care sesuie, dincolo o piata de bisericd. Terance inrochii scurte, infoiate, in scurteice fAr g. mânecipoartä pe cap o bonetica alba, impodobitdde-asupra urechilor cu oblonase de sticlà saucu pláci grele de argint ; sabotii lor de lemnsund pe piatra curatii.

Iar ceva mai departe lVlarea creat5 vine dindepärtdri, cu fásii de spume albe, ca niste le-bede ce sosesc in siruri, si se loveste slab,supus, de puternicile intdrituri de piatrd, maisus de care sunt clddite casinele si otelelepentru marii bogati si marii petrecAtori aiEuropei.

0 0

XV.

Copenhaga (in 1913)de N. lorga.

Dupa zbuciumul salbatec al unei nopti defurtund, ajungem dimineata pe coasta See Ian-dei §i pentru intaia0 data natura noua ainsulelor danese se vade5te innaintea noastra.Sunt campii §i sate §i targupare i padurici,dar toate la un loc nu fac altceva deck unnemärgenit parc, cu o fragezime §i bogatie avegetatiei neauzita, 0 samanat pe alocurea decläcliri ro0i, care par rumene. Precum rumenide atata umezeala, de atata frig, de atata vantaspru al marii sunt teranii, bogati ce se urcain tren 0 cari au infati§area unor litchi ma-rinari fara frica. A.5a sunt toti, barbati 0 femei,dela pescarul simplu 'Ana la Cristian al IX lea,octogenarul rázboinic, care prime5te parade 0sta Inca de fapt Inca in fruntea unei o5tiri ceviseaza sä-0 rästoarca infrangerea dela 1864.

Copenhaga Kjoebenhavn nu e numaicapitala, ci ora§ul, icoana §i tinta vietii da-nese. Din viata satelor inverzite, ea are mi-

154 N. lorga

nunatele ei parcuri i gradini, din viata mAriiare largul port, cercetat de corAbiile lumii,puternicul port intArit care e lacAtul strain-torii Sundului, din viata re§edintilor are ati-tea §i atatea palate noud §i vechi ale regeluiiubit, din viata centrelor moderne are lumina,marile alei ale circulatiei, tramvaiele electrice§i velocipedele.

Dar Copenhaga e i unul din ora§ele sfinteale artei. Danemarca n'a produs mari musi-canti, nici pictori vestiti. Dar acel veac alXVIII-lea, ravnitor cAtre armonia vremilorantice, care a dat Italiei dalta lui Canova, ainzestrat pe Danesi cu .strAlucitul talent al luiThorwaldsen. 0 viatä intreaga, el a cioplitbusturi de -oameni mari §i scene mitologice ;

s'a a rAtat, in acestea din urma mai ales,unul dintre cei mai mari scnlptori ai tuturortimpurilor, prin ginga0a conceptiei. prin fi-neta desavar0tã a executiei. AstAzi in jurulmormAntului sau se adund, in originale sauin cdpii, intreaga opera pe care a lasat-o artei.Ea a ramas o invatatura pentru BissenatAtia altii cari au continuat 'Jana in zilelenoastre traditiile glorioase ale sculpturii danese

0 0

§i

gi

XVI.

Stockholmul (din 1913)de N. lorga.

Stockholmul e un ora5 de piatra, cladit pestanci intre lacuri i de-asupra marl E oGenova a Nordului, fara marmura in cladiri,dar cu podoaba de oglinzi albastre a largilorape stralucitoa re,

Aici insd cerul nu e totdeauna albastruel e foarte rare ori bland. In August nop-tile sunt de ghiata, diminetile te zghihuie defrig, 5i zile intregi potopul ploilor mocnitecade asupra terii nordice ; abia prin ate ozgarietura a panzei cenu5ii se zare5te seninul5ters, rece al Miazdnoptii. Fructele anotim-pului sunt cire5e1e, Inca pe jumatate necoapte ;mai sus, e acum iarnd in toata puterea cu-vantului i, pe pamanturile sterpe, ninge.

Pentru a tinea piept unei clime ca aceasta,trebuie altfel de oameni decal fdpturile 11-§oare i elegante ale terilor calde. Ce capetemari, rotunde, ce gaturi mu5chioase, ce ldr-gitni de umeri, la cei mai multi dintre locui-

pi

156 N. lorga

torii acestor pärti in care traiul e o ve5nicd5i. grea luptä 1 5i in aceste trupuri puterniceluptele politice vddesc Inca v echea energie de44el a stramoOor, inaintea careia orice altatrebuie sä se plece.

5i cerul aspru §i trist, intins asupra stancii§i padurilor, i5i recunoa5te fiii in ce5ti pu-ternici luptätori cu viata, cari au smuls na-turii celei mai aspre una din cele mai fru-moase civilisatii, 5i o mentin.

D 0

xVII.

Petersburgul(vAzut de I. Codru Dráguanu, la 1843.)

Aceasth Capita là e una din cele mai nou'd,dar 5i cea mai strAlucità, in toath Europa,cad, pe lang4 gustul eel iscusit european areluxul asiatic de tovard5, ca niciuna din cAteam väzut pand aici.

Petersburgul se fundà de Petru-cel Marenumai la 16 Main 1703 ; zace la margeneaIngriei, aproape de Golful de Finlanda, pemocirloasele maluri ale Nevei 51 peste douã-sprezece insule ; cuprinde o suprafatã de cloudmile patrate. N'are porti, bariere, nici althinchiz'atuth oarecare.

Ploaia fu nutnai momentand 5i, in noapteaurmatoare, atmosfera se aspri de ajuns, zd-pada acoperi tina amortith de trei palme, iarNeva 5i toate canalurile de mai inainte erauinghetate ca tunul. Numai imprejurul Peters-burgului e asemenea anomalie in temperatuth.

Petersburgnl, en nenumaratele sale propor-tii pe basa lath, caracteriseazá Rusia in mi-

--

158 loan Codru DrAgu§anu

niaturA: are pieti monstruoase, strAzi lungidrepte, multe largi de o suta cincizeci 5i nici-una mai strAmta. de 5aizeci de urme. De §ila intdia vedere acest ora5 se pare cam des-trdmat, face un efect extraordinar prin arhi-tectura cea aleasà, prin regularitatea con-structiilor i grancliositatea monumentelor,apoi, mai vartos, prin canalurile sale, de am-bele pArti, in toatA lungimea, incadrate cugranit cioplit in patru unghiuri din temelie

impodobite cu parapete 0/15 la bilu. fiede granit, ca dedesupt, fie de fier topit, for-mInd lei, grifoni i acvile imperiale bicefale,bronzate.

Nu e natie in lume mai iubitoare de pomp&ca Muscalul, dar nicdiri nu se vede mai mareprofusiune spre a i multAmi aceastA pasiune.De unde urmeazA Ca aici case, biserici, darmai ales turnurile, sunt mai toate cu cope-ri5uri aurite. Tot negustorul, pand 5i cel mainevoia5 sfarnar, ate de-asupra u5ii magazinu-liii tablä cu litere de aur monstruoase, carefac sä strAluceascA toatA strada, de oare cebuchile ruse5ti, dui:a' forma lor, cuprind uspatiu foarte lat.

Ca toatd Rusia, mai ales Petersburgul e unfel -de castre militare, 5i, cum am zis de Romacä din publicul strAzilor notfdzeci 5i cinci lasutA sunt popi, a5a se poate zice in Peters-burg cA s noudzeci i cinci la sutd soldati ;cAci in Roma dregAtorii publici i slujba5iiinstitutiffor sunt popi i unfformati pope5te,

o

1

pi

pi

Petersburgul 159

pe and aici soldati sau uniformati mi1itare5te,/Ana chiar 5i pazitorii de noapte.

Piata Sf. Isaac e imensä, caci are o miecinci sute de pa5i in lungime 5i. peste o miein latime ; e 'find 5i una din cele naai stra-lueite din Europa. De o parte e superba bi-serica a Sf. Isaac, construita cu patru fron-toane grece5ti, a5ezate pe ate doisprezecestalpi fiecare, a5a dar patruzeci 5i opt. Ace 5tistalpi sant de granit fenician ro5u, innalti deate cincizeci 5i vase 5i in diametru de ate5epte urme, tot dintr'un singur trunchiu ; asu-pra-li se ridia o cupola mareata 5i patru tur-nulete, ale cdror coperipri rotunde 5i crucigigantice, sustinute cu lanturi, sunt cu totulaurite, precum 5i capitelurile de bronz alestalpilor. Imprejurul cupolei, supt stre5inaacoperi5ului, Inca se aflã o colonadA de fiertopit, cu capiteluri 5i canéle aurite, apoi toatabiserica e imbracata cu marmurd vanata, 5ipe frontonul dela Rasarit sta. versul din psalm ;Doamne, intru puterea Ta se va veseli Im-paratul", fire5te in limba antica slavong. Dealta parte a pietii e imposantul Palat de iarnaal Tarilor, apoi Amiralitatea, cu o tepu5A deturn aurita care despica nourii, in sfar5it ro-tunda piatd, Palatul Senatului 5i al Sf. Sinoddirigent, cu colonade foarte gratioase, La RA-sarit, Neva, larga de o versta, 5i insula Sf.Vasile presinta modernul templu al lui Ilercur,adea Bursa, alt monument remarcabil.

In rnijlocul pietii e monumentul lui Petru-

160 loan Codru Drägganu

eel-Mare: acest erou e cglare pe tin cal ridi-cându-se in doul picioare, turnat din bronz,in greutate de cincizeci 5i patru de mii defunti, 5i a5ezat pe un trunchiu de granit in-treg, de trei milioane de funti, ajustat pepiedestal cu inscriptia: Petro I-mo, Catha-rina 11-a" 1

0 0

1 Ltd Petru 1-1u, Ecaterina a 11-a.

XVIII.

Varovia (in 1924)de N. Iorga.

Cercetat in interior, orasul vddeste indatäelementele disparate care-1 alcatniesc. Dupaunitatea absoluta a unei fata de care salutape strain cu un gest nobil si solemn, nu estearmonia partilor, venite din veacuri §i desupt influente deosebite, care-I alcatuiesc.

Iata, la doi pasi -numai de monumentele fu-nerare ale aristocratiei polone, acolo, la Sf.loan, o strada coteste, se invarte, revine, cain vechile uliti medievale, stranse intre zidu-rile lor. Casa germana a veacului al XV-lea,.al XVI-lea mai ales, apare, cu portalele im-pcdobite, cu stemele i anii de cladire zga.riatipe piatra cenusie. i, dupd un scurt drum,esti chiar in mijlocul batranei colonli, pe opiatatargului*, incunjurata de severe cladiri disci-plinate, in pivnitele cdrora, ca la Yukier, sepdstra hidromelul pentru Marii bdutori intorside pe drumuri lungi, in eurtile carora, cumse vede din stampe, descarcau carutele terA-

Cartea muncitorultsi. 11

:62 N. lorga

ne4ti, acoperite cu covergi, ce aduceau marfanemteasca din Nord, marfa rdsdriteand dinSad-Vest.

Dar aici, in centrul mercantil al Germani-lor, s'a substituit Evreul. Mica lui preocupa-tie stdruitoare a luat locul unui avant de carenu e capabild rasa cleat in domeniul abstractal finantelor. Crasa micilor gospod5rii negli-jate tinge portile sculptate ; fatadele se cojescneingrijite si lemnul decolorat putrezeste laploi i crapä la caldurile verii. LoCuitorii crescsi se hamultesc lard schimbare, lard progres,muschiu de Asie cu nesfarsita reproducere ve-getativ5.

$i, iesind din scoica vechiului comert de in-treprindere, el se intinde necontenit, improvi-sand case .de piatra cii multe randuri carepentru spiritul semintiei n'au mai mult5 va-loare cleat trecdtorul cort al nomadului.

Nici nu se locuieste in ele, ci toata lumeae afard pe trotuare, imbulzindu se, inghesuin-duse, invartindu-se in calcaie, singuri nu stiupentru ce, trecand i retrecand strdzile.

Nun:tele nu aratd decat o pecete a oficiali-tdtii, odatd, timp de vre-o dougzeci de ani,prusiene Kaffemann, Strumpfmann pe unelefirme sund ca o batjocurd.

$i se fac silinti desperate pEntru. a i trans-forma in nationalitate. De aceia se p5streazd,se cultivd, se afiseazd caftanul galitian, sap-cuta cu visiera mica. Vreau sä se stie cà, asacum sunt, cum inteleg a fi i de acum ina-inte, ei se concep ca stäpani ai pdmantului

Vanpvia 163

acestuia. Dieta are un partid al lor §.i clubulzionist scoate la iveald tot ceia ce rasa poatesä aiba, ori simpatic, ori nu, dar caracteristiic.

Coajá de burghesie germaq de o parte, ta-bArd de urma§i asiatici de alta. La doi .pa5iinsä e altd lume, aceia pentru care teatrul cudnci rânduri de loji i§i desfä5ura" programulde piese 5i de opera. primadone evreie§ti can-tând duo de pasiune en un oaspete italian, a-ceia 'pentru cari sund musica tArziu. Sunt intreei oameni foarte bogati, ale cdror hectare deogor §i pddure se socotesc cu sutele §i chiarcu miile, sunt nume care smdlteazd cu scan-tei de glorie tot trecutul acestei mandre na-Ili. Daca, ar ti aici o Curte, poate s'ar vedeamai des, in ora5u1 aproape fArd automobile,träsurile lor de casà. Dar Curtea s'a dus, de§i ate un Czartoryski mi se spune arvol s'o invie, aducând ca aport §i origineahabsburgica, arhiducalã a sotiei sale.

Castelul de odinioard, acela a rdmas, m az-galit pe din afarà, banalisat, murddrit indun-tru, tdiat in bucati,. inchis publicului, care arfi putut trage rele indemnuri patriotice, destapanirea ruseascd. Azi el s'a liberat, se cu-rätd, se restituie destinatiei lui primitive, ince priveste natia macar, daca nu in ce prive§teregele. $i, in partea de sus, acel Versailles alPoloniei, cu terasele lungi dominând ora§ulintreg, e de toatà frumuseta, putânduli in-frunta modelul.

Peste vechiul castel mazur, simplu §i aspru,.

164 N. lorga

socolul al XVIII-lea gramadit podoabelede lemn sculptat 5i de stuc aurit, caminurilede marmura, plafondurile lucrate de Baccia-relli, cu alegorii acoperind iubirile lui Ponia-towski cu Ecaterina a 1I-a, statuile anticede arti5ti italieni parchetele migaloase. Un.pictor de faima unui Canaletto a fost chematde departe, i maiestrul atmosferelor Venetienea adus cu el puterea de a vraji intinderi largi,cu toata lumea, de multe feluri, care furnica_in ele. Cutare piata a targului Var5oviei e maireu5ita decât chiar colturile cetAtii ltd de na5-tere ; o .caldd lumina de aur italian scalda in-tinderea plina de mi5care, pe când sus noura5ialbi acopar un cer cu varci de un delicat al-bastru palid. Alte panze dau portretele lui.Stanislav-August, ale monarhilor prieteni, alEcaterinei triumfatoare de sanAtate i energie. Inteun colt, intelegerea pe campul delupta a Polonilor cu ni5te Turci de o foartepitoreasca infati5are. Odai de paradA, cabinetede culcare 5i de toaleta, sali de mAncare, vastsalon de bal, tot ce trebuie zeului zambitor

frivol al secolului.Poniatowski se innalta cand Ii sinati ur-

mele in acest grandios lAca5. Nu e un paj debuduar rusesc imbdtranit fara maturitate.Gusturile lui adesea rivalisau cu ale mai ve-chiului Lesczynski dela Nancy. i. and ti sespune cã plafondul cutarii odAi a fost coborAtca sa se auda mai bine sunetul versurilordesfacute de pe buzele poetilor pe cari i pre-sida, simti treand peste aceasta pudra sama-

pi

Var§ovia 165

matd in aier un suflu de Rena§tere italianä.Apoi au venit alte vremi. 0 parte din no-

lilimea polond, neizbutincl cu Kosciuszko, apornit pe drumuri strdine. Cu alt Poniatow-

-ski, contele losif, s'a facut legiunea napoleo-Maná luptând pentru libertate, mandrd spe-rantd §i eroic deyotament: Dar aceastä epocAde energie incordatá, ajunsä la putere pe cativaani in Marele-Ducat al Var§oviei, n'a preacreat. Ultimele urme ale .Poloniei in clddiri,arta. §i moravuri sunt aici, in locul unde noap--tea rätäcesc gratii ve§tejite, care suspind com-plimente francese la urechiu§ile trandafirii r5.--sdrind in coltul "perucilor.

Aceasta e Polonia de model .Ludovic alXV-lea. Franta lui Ludovic al XIV-lea a dat

.-casa de tail. d.ela Wilanów .a lui loan Sobieski.Chiar l'ângd ora§ul de azi, la rdsdritul celei

m ti vesele plimbiri, din mijlOcul gradinii plinede paji§ti verzi, rasare primitoarea cash' albd,incununatä cu statui §i impodobith, .sus, cureliefuri de lupte contra Turcilor acum cloudsute cincizeci de ani. 0 pdzesc copacii bAtrâni,intre cari unul a cunoscut secolul al XVIII-lea, cand locuinta, dupd imicartirea mo§teni-rilor regelui Joan, trecuse in alte Mani, 'And13. ale Branickilor ce o au acuma.

Shijitor al ultimilor printi din Casa de Wasa,ale .thror portrete Vladislav cu peruca vre-mii lui Ludovic al XIII- lea, Joan Casimir, osta§tuns, in haine cu falduri largi umfIate ca pen--tru hipta, in papuci galbeni se vdd in'i pe

166 N. lorga

patbti, sot al uneia din domnisoarele suiiei Ma-riei de Gonzaga-Nevers, care ajunsese, fata cam .

matura, sotie a celor doi regi, Marie d'Arquien,.sMarysieuka, Sobieski a vrut sa dea femeii a-tat de mult iubite, dela care a avut odraslenumeroase, un colt de Tara ca a ei de-acasa.Asprul soldat rotund la obraz, umflat in faki,cu ochii mari focosi, cu scurtul par tepos,luptatorul dela Hotin, despresuratmuln'a pus peruca i n'a imbracat pantaloni pfinala. genunchi, dar el s'a dumesnicit aici, intrecopacii batrani discip1inai ca niste curteni, incamarutele scunde, in care canapele usoare seindoiau de sigur supt greutatea lui cand seaseza alaturi de suptirateca femeie din Apus,cu prelunga fata i melancolicii ochi negri. Sus,o odaita cu plafondul plin 'de alegorii e im-bracata ined in faianta alba-albastra a meste-riIor din Delft: aici Maria-si inoia gratiileobosite. Relicvii se infatiseaza pretutindeni,este cine sa le pastreze bine. Atata atmosferade trecut este aici, incat nici galeria de -ta-blouri, riiei dulapurile de admirabile chinesdriiale noilor stapani n'o pot risipi. Seara, &andse golesc campiile verzi i tac pasarile ce saltaprin ramuri, copacul cel de cloud sute de ani,apropiat cu varful de neguri, trebuie sa po-vesteasca lucrurile vechi cand vitejia om.uluiera stapang pe soarta lui i puterile oarbe nu_hotarau soarta neamului.

E curios sa se vada viata politica actual&miscandu- se, zbuciumandu-se, cu nesiguranIele-

§i

Vierei,

Varwvia 167

nedeprinderile ei, in acest cadru de mate siluxos trecut, ale cdrui urme de arta stint pre-tutindeni. Efectul e mai putin visibil in terica Franta sau Anglia care, oricdt s'ar schimba,rämân in fond aceleasi. Aici, orieat s'ar numimaresal al seimului simpaticul profes_or Rataj,care e presedintele Camerei, portretul, de Bac-ciarelli, al predecesorului" sau Stanislas Ma -lachowski, infipt (Uri "in guleru-i inalt, pareciudat, cam, la frumosul Museu de rdzboiu, sà-biutele legiunii polone" de ieri sau chiar plecotpului ndpoleonian comandat de Ipsif Po-niatowski, se potrivsc numai aproximativ cuvechile sele cusute in aur, cu' coifurile pla-tosele grele, cu sdbile damaschinate, cu sAh5i-dacele i ciocanele din vremea Hatmanilor.

CI 0

§i

pi

XIX..

Liovul (Lembergul).(tn 1924)

de N. lorga.--tin mare ora§ european, o adevaratà capi-

talä de Stat a rásdrit aici in Lwów, in Liovulnostril, unde dupá un sfert de veac mi-ar figreu sa' mai gdsesc o orientare, a§a de multsi asa de bine s'a lucrat pentru a da vechiuluicuib de exploatare evreiasca un aspect de sà-ndtate si de veselie. De aici se poate invátade orice muaicipalitate ce trebuie sd. se faca'pentru a tineä un Mare centru in curent cuinnaintdrile vremii.

De o parte, intr'un fund, se prindea de co-lina inverzitä orasul de odinioard, modestaasezare din vedcul al XIII- lea. La cativa pa§iau inceput a se tot aduna 'casele cetatii pri-vilegiate, din ale cAreia ziduri n'a rAmas niciourmä. Din pietrele celor dou'a bisericute ar-mene§ti, imi spune acela care, dupa doudzecisi cinci de ani, imi deschide din nou adâncurile istorice ale ora§ului pe care-I iube§te ata.ta

Liovul (Lembergul) in 1924

,5i care-i datOre5te a5a de mult, d. AlexandruCzolowski, s'a fdcut cutare easutd din colt, in-suburbia de astdzi, ndvälitd de o populatiemuncitoare 5i. sdracd, locuind in mari deposite-oarecare de umanitate 5i de o Evreime foartehabotnicd, expunfindui cu o asiaticd indife,-tentd toate amdnuntele gospoddriei 5i ale im-brac5mintii. Cu tichiutá pe cap, cu barbardsfiratd pe cdma5a murdard, cu picioarele inpapuci taiditi, paterfamilias, solemn, presi-deaz5. in balcon, piivind cu un mic aier debiruintA la crucile vechilor biserici. .

Cele mai insemnate de aici apartin lumilrutene dela margine. ,Nu e una care sd nu fiebogat 5i felurit amestecatd cu viata poporuluinostru insu5i, care, cum se va vedea, s'a intinsindatd, 5i mai departe, p'ând in apropiereapietii centrale. Zidurile lungi, de o surd mo-notonie degradatd, ale mdndstirii alugdrilorSf. Vasile, Basilitanit , sunt acelea in cu-prinsul cdrora s'au ,tipärit acele carti liovene,cu caracterele grd'untate care au pdtruns ici5i colo 5i la noi 5i a cdror slovd ma5catà aservit de model me5terilor ie5eni ai Mitropo-litului Varlaam 5i ai lui Vasile Lupu. Trecândpragul portii joase, ai in fatd o clddiie pre-

facutä 5i. adaugitd pe margeni cu capele, careinteo chirilicd mai pompoasd cleat a noastrdpresintä date deia inceputul secolului al XVII-lea. Interiorul e intreg transformat 5i. cu totulfled interes Impresionantd e numai clara voacecaldd a preotului care oficiazd dupd ritul rásd-Titean, de 5i, dupd obiceiul .unitilor de aici,

170 N. lorga

intr'o capeld laterald, .5i cantarea entusiastd,.de 0 limpeziciune de cristal i de o absolutd.puritate, a multimii. E alatuitd tot din te-rani 5i oameni de rand, cari serbeazd aceaoctavd" a Corpului lui Hristos", strämutatd,dpoi supt steaguri lbe-roii. in'sunetul imnu-lui Poloniei eterne, pe strdzile centrale.

and s'a fAcut marea reparatie fundamen-tale, sute de pietre de mormant au fest arun-cate i distruSe, dupd 5tiinta prietenului mietpolon. Altele vor fi zdcand ascunse supt les-petlea goald de astdzi. Care sd fi fost soartacelei ce acoperia bietul trup decapitat al ace-liii Tom5a care indrdznise, pe ruinele tronuluilui Heraclide Despotul, a lua numele de Dom-nie al lui 5tefan-cel Mare ? In duiosul lui tes-tament din 1564 nenorocitut stdpanitor de o.

urmärit de .ura lui Upu5neanu 5i deprigonirea turceascd, atotputernied atunciPolonia, oranduise ca trupul sa i se a5eze inaced bisericd. a Sfintei Marii, singur läca5, pe-atunci, al legii sale, cdci biserica du5manuluisdu nu pare a fi fost gata 5i nu era poatedispusd a-i primi rama5ite1e. Tot acolo se vorfi coborat sicriele celorlalti osanditi MotocSpancioc, credincio5i pand la sfar5it Domnuluilor.

Ioan-Vodd Potcoavd, alta jertfd a unei as-pre politice de realism fdrd .scrupule, vafost coborat in aceia5i gropnitd. Dar tandrul.istoric P, Pana.itescu imi spune, pe temeiulunei Vieti contemporane a Voevodului, cLIancu Sasul, ucis tot a5a, din ordinul regelui,_

flclipd,

si

Liovul (Lembergul) in 1924 171"

pa nu criminal de Stat, a fost dus ae cAlu-garii.catolicif cari §i-1 recunoscuserd in clipaultimelor dorinti, la Bernardini, in marea bi-serica preracutd din cetate.

Dar, incunjurând aceeastd clädire greoaie,o mica placd de piatrá pare a chema cu nustâns glas din. alte vremuri. E pomenirea Ome-lianei, fiica acestui decapitat, . pentru pdcatereale sau incbipuite, a lui Iancu- Vodd, fiulPetru Rare§, fatd care, trdind, aici, in piatd,chiar in dreptul jocului unde perise tatAl ei,a fpst mdritatd. de Ianculina", vdcluva MariaPaleologa din Rodos, cu un Ponetowslci i s'asfar5it tot iu Liov la 1598. Cuvinte de calddamintire ale sotului amintesc pe aceastd ne-norocitä odrasld a lui tefan-celMare el in-

fetita lard noroc culcatd lângd trupurile-insangerate ale mortilor tragici.

iP altd parte formidabilele xiduri de piatrd,.incununate cu un mai nou turn de cárdmidd,,ale Sfintei Paraschive, unde altd lpme terd-neascd, supt steaguri muflticolore, ascultã pre-dica preotului rutean, unit §i. acesta, oferatde la prima vedere sterna puternicd. a Moldo-vei, tdiatd d'arz in lespedea surd. Vasile Lupua cheltuit aice, i versuri rutene§ti stângace,intr'o scrisoare cihrilicà plind de litere latine,cuprind rugdciunea lui de ctitor. In interior,iconostasul inddit urat in partea de jos arechipuri de sfinli extraordinar de fine, care nupot veni decat din aceia§i munificenta dela1644. Cred chiar cã me5terii cari au lucrat

susi,

D2 N. lorga

aki sunt cei dela Trei Ierarhi, adu5i, cu multácheltuialà, anume din Rusia musaleascd.

Spre centrul ora5u1ui aceste amintiri dispar.Renasterea a ldsat admirabila capeld a fami-liei Bojm, ni5te Unguri veniti cu 5tefan Ba-thory, care, la inceputul veacului al XVII-lea,au dat Liovului acest admirabil mic 1'aca5, pefatada cdruia apare ziditorul in mijlocul or-namentelor _de gust italian. .

Iesuitif au inpus centrului stilul lor monu-mental 5i rece. El domind la Bernardini 5i sedesfä5ura mdret in catedraM, care, iipsitä deplacile 5i inscriptiile Sfintei Marii cracoviene,goald si aspr5, nime5te prin avântul coloane-lor uria5e.

Acest stil, stapAn pe ora5 Inca din acel se-col al XVII-lea, a strivit pe acel primitiv albisericii apartinând negustorilor straini dealtà confesiune. La Armeni se pAstreazd to-tu5i, aspectul eel vechiu, cu claustrul umbros,cu micul cortile rdsdritean acoperit cu lespezipe care pier amintirile scrise ale mortilor. 0lucrare de pioasd reconstruire arheologica ainceput in interior, 5i ma di stalpi poartd liniide un stil absolut exotic, arce de ace1a5i ca--racter boltindu-se de-asupra cuprinsului, des-bracat de podoabe.

Altfel cu ,,biserica moldoveneascd", pentrucare Alexandru-Voda cel crunt cheltuise, aju-tând ob5tea ruseascd, incd din 1558 gro5i mol-dovene5ti 5i poloni, fäcând a se vinde in tArg

13oi, oi, ceara, dar cu hotArâta recomandatiede a tinea femeile in pridvor, de a brani bine

Liovul (Lembergul) In 1924 173

pe preot, de a cânta ca la el §i ca la Pize-mysl, unde-§i trimesese oamenii, de a nu setrufi cu scumpe ziduri imprejur §i de a faceca din sunetul clopotului sà iasg numele lui.;Alexandru. Aici nu se mai vede urml din bi-serica primitivd. Zidurile au fost rase de pic-tura ldr, nu fdra a se lua pe pânza chipurilelui Constantin Corniact, alt ctitor, vame§ alMoldovei §i apoi al Poloniei, §i ale celor doi fiiai lui. Inscriptia Inca unui cheltuitor .pentruinnaltarea clddirii, Miron Barnovscbi, moste-nitor prin mama al Movile§tilor, foarte fru-moas5 rugaciune in mari litere slavone, e prinsade-asupra corului. Cine a fãcut marile jertfepldtind trei Italieni ca sd inalte mândraconstructie apuseana de azi, e marele negustormold.ovean de aici, asociatul lui Duca-Vodd,care §i acela era sd moard, ca prisonier,Alexe Balaban, de a cdrui familie veche vor-besc §i scrisorile lui IiApu§neanu. Inscriptialiii din 1672 aminte§te cre§tineasca faptàintr'o greceascd stráinä de orice ortografie.

Casa lui Corniact, a influentului Cretan,e neatinsd. Douà capete rotunde mdrgenescfrumosul portal. In interiorul curtii coloane§i arce imita modest pe acelea dela Wavel.Mici scad de piatrà leagà cele trei rânduri.Pastrata, dupd ce a trecut in posesiunea maimultor familii, ca Museu Sobieski, ea mei-it'd,nu numai un interes de curiositate, ci §i UngAnd pios.

Poate prin staruintile acestfii om dibaciu §icu atata trecere la rege s'or fi jertfit a§a de-

174 N. lorga

u5or capetele fugarilor din 1564. In coltuldin dreapta al rato5u1ui", al Rathausului, pre-facut inaintea Prangerului" pgstrat in buckti,ah suferit Voda cel rilzboinic §i cei doi sfet-nici ai lui. $i rupatcrul de potcoave, desPrecare .s'a spus mai pe urma cä opria piepti§cocia cu 5a5e cai 5i sOrgea lemnul cu ci a-runcaturd de fier, Ioan-Voda, a suferit aceia5iteribila moarte, tin insd lard a vorbi multimiiadunate, care-I plangea cu lacrirui, despre da-toria de cre§tin §-i viteaz pe care a calcat-oregele de sange unguresc, $tefa n Báthory,de a fi incercat el insu5i sabia care era sa-icada pe gat. Lutnea de pe lume alerga sa-ivadd trupul frumos culcat in sicriu cu capulprins in fire de matasà.

Zece ani au trecut 5i, cum se fäcuse cru-dul obiceiu, Iancu-Voda, invinuit ca n'a facutotnagiul 5i a suparat pe negustorii poloni,cules in fuga de Hutulii din Carpati, suferiaaceia5i soarta fdra a da ace1a5i exemplu detarie sufleteasca, ramas in amintirea tuturora.

ca o chemare vine &are noi din aceastä su-ferinta, insultata de cei de sus, plânsä de ceide jos. In curând o cruce se va ridica in acestloc, cufundându-se In pamantul stropit 'eusange românesc, pentru a pomeni 5i in limbaultimelor cuvinte de despdrtire ale executati-lor tragedia lor in locul de exil.

Negot 5i cultura, afaceri i coa1d s'au fd--cut an+ indelungati de ai no5tri aici. CArdu5ii-veniau cu pe5tele Dun5rii, cu vinul Cotnaru-

si

5i

Liovul (Lembergul) in 1924 175

lui, Bancheri" greco-romani schimbau galbe-nii de aur. Pribegii incasau mila regilor. Re-latiile au fost insd cu Nemtii i Poloniiafard de milele Upusneanului si ale Moviles-tilor, nu cu sirdcimea ruseascd.

Totusi aceasta ne-a mostenit la biserica mol-doveneasca. Supt obldduirea atistriack aici casi in Bucovina, rutenismul a facut mari pro-grese. Un mare castel a fost cump5rat pentruMuseul «ucrainian», al unei arte de imitatieabsolut degradatd, in icoane i chiar in por-.tul popular. 5co1i si societati ra'sar pretutin-deni. S'a vok inainte de razboiu 5i in cursullui, ceva mai mult : regatul Rusiei Mici suptHabsburgul Wilhelm, avându-si capitala in lo-,cul unde profesorul Mihail Hrusevschi, acumministru ucrainian la Chiev, predicase multiani crezul cel mai aprins al rusismului, laqLviv».

Orasul era plin de palate, de cel mai bunçgust, ale acelei aristocratii polone, din care aura.mas putine ran:144e, ca Lubomirskii, cu atatde primitoarea casä. Nationalismul polon, carea expus aici i minunea de exactitate 5i per-spectival a lui Kossak, lupta lui Koszciuskola Raslavice, fãcuse opere mari, vechi fundatiidäduserä comorile dela Ossolineum, dela Mu-seul i biblioteca Baworowski. Zelul nesarsital d-lui Czolowski a5ezase in casa lui Corniact5i in altd, mare zidire, cu frumoase porti de

176 N. lorga

marmurä neagrã, admirabile colectii, in carese vede toata desfd5ufarea nobilimii pOlone,din veacul al XV- lea, pan6 la acel Ioan alIII-lea, rege al Poloalor", diruia mai alesIi e. consacratà partea istoricL Prin darurimärinigioase s'a putut alcAtui, intr'o tarà unclenobilimea cultiva cele mai nobile gusturi, o.frumoasd galerie de portrete apartinând 5coa-lelor apusene.

Impotriva acestei opere, Ruii au vrut säse impuie Cu forta. A5tept'and legiunile bol- .5evice care venird, noi Tatari fAlfAindu-0 enor-mele co.rpe ro5ii, ei ocuparà Liovul 5i se incepuastfel acea stra5nicd luptd de mai multe zile-care a ciuruit de gloan i fatada Univer-sitatii

Aceastd Universitate e una din cele maimad a Poloniei ; forte noud s'au adaus la ve-chii mae5tri venerati. Si multi Evrei, chtivaRuteni cresc in spiritul latin traditional alPoloniei. 0 conferinta de române5te s'a adaus-in ultimul timp la un invatamant variatsolid, care (Id, in Seminariile bine inzestrate,5i roade pentru 5tiintä.

Ca 5i aiurea, musee1e-5i indeplinesc rolul demare 5coa1d i pentru adulti i pentru near-turari. Iar Teatrul se Consacra unei inalte mi-siuni de educatie. Am vazut acolo, cu tinmare 5i dureros artist, un Iuda" in care tinpoet de frunte a incercat sä dea interes tra-gic nemerniciei apostolului tradator. Aceia5i

Liovul (Lembergul, lu 1924 177

atentie respectuoasA pentru o lucrare de ideo-logie rafinatA, de forma' aleasA, in care nu sezgAnddria nimic din pasiunile §i modele zilei.0 mare faptd de consolidare mora1A prin ethi-catie se face in Polonia.

D 0

Cartea muncitorului. 12

XX.

Elladelle (Tinuturile grece§ti)de Jacques Ancel

Centrul tinuturilor elenice, este Arhipela-gul. Stanca goala a Delosului fu prima ca-pitala a confederatiei thalasocratice 1, a cdriiconducere o avea Atena ; astazi flota din An-dros §i din Syra intrece in tonaj pe cea dinPireu.

Totu§i insulele acestea nu sunt de loc pri-mitoare. De departe ele par pietroase, muntiaspri rdsdrind din Mare, aratandu-§i in toatagoliciunea lor vechile stanci: graniturile, gnei-surile, 5isturile scânteiaza in soare, calcarelecristalisate sunt gaurite de cariere de marmurd.Putine pamanturi mobile. putin pamant fertil,in afara de tufurile vulcanice din Santorin,ondulatiile fli§ului cretan, dominate incd decalcarele din Ida, intunecate, masive, ri-gide. Cate odata pamantul se imblanze§te, ro-dete, dar pe ace5ti vulcani in mind, urme aletulburarilor de odinioara, Muntele existã Inca :

i A MArii.

--

Eladele (rimdurile grece§ti) 179

el este, peste tot, tinutul de preferinta al ca-prelor, care se multumesc cu ierburile sardca-cioase ale tufi5urilor, spinoase, lucioase 5i mi-rositoare.

Pamantul acesta rar e pretios : pe 5isturiledesagregate de apele torentiale, pe coasteleacestor vai cu izvoarele limpezi, niciun locnu e partisit ; mici ziduri de piatra, in trepte,despart gradinute de maslini 5i vii, plantatiide mastic 5i gradini de pepeni, câmpii degran 5i, de orz, ori simple pa5uni unde oilecaprele pazite de clasicul cioban, ajung cuinurinta la varfurile goale.

Marea cere insd mai mult cleat pamantul :pepeni, stafide, vase cu yin, butoaie de unt-delemn iau calea continentului. Omul insu5iindepline5te aiurea serviciile sale de pescar detoni, ori de bureti, de taietor de lava, ori demarmura, de speculator priceput. Marea des-chide insularului orizonturi lärgite.

Peloponesul este inca o insula : cei vechicaH nu tineau de loc sama de stramtul

istm corintian cu dreptate ii numisera ast-fel. Golfurile circulare care-1 scobesc in formaunei foi de platan, dupd asamanarea luiStrabon, deschid efluviilor i valurilor ma-rine stâncile din interior. Sparturile soluluiau creat gropi care, cand sunt navalite demare, &And astupate cu pamant de aluviu-nile torentiale, &and, iar, umplute cu totul de

Moreia.

§i

1

180 Jacques Ancel

re.urile interioare : mici campii fertile ale ElideipArcadiei, Argosului, Laconiei si Mesenei, iso-late, separate unele de altele prin treatoristramte si albe, udate insã, datoritä zApezilordin Cilene, Taiget si Erimant (Olonosul ac-tual). Pádurile fabuloase au fdcut loc unorziduri stralucitoare, verzi Cale odatà sau rosii,,&And, pe coastele Taigetului, serpentinele si.

porfirele adaugd tonuri mai vii calcarelormarmoreene. Platourile se intredeschid in prá-pdstii, eterne butoaie ale Danaidelor, undedispar apele. Aiurea, gdsind scurgerile astupate,apele acestea stagneazd in mlastini pestilen-tiale, Stimfalul lui Heracles. Ori puterniceleizvoare, to.snind din calcar, sunt captate, cahidra din Lerna, invinsa de erou, si alimenteathfluvii, acopdr de malul lor mai mult r5u de-cat bineMcator, câmpiile Spartei, ruinele Olim-piei, civilisatia de odinioard.

Astfel in toate aceste locuri pAmântul rá-mane nemilos ; apa care 1 ar putea ajuta so-seste de odatà ca un desastru dupA furtund,dri rgmâne prea Mult, pricinuind frigurile. OmnIinträ in stdpanirea pamântului indatà ce o munch'lesnicioasä supt soarele de yard li ajunge pentrumodestele sale nevoi : cioban din Arcadia, cul-tivator usor, multumit cu recolta sa, trAindcu brfinza si cu masline, exportând struguritde Corint. Sobrietatea sa, cu totul Inca spar-tand, provoacd admiratia calatorilor. Pe coastade Nord insä, armatorii din Patras si diaCorint il leaga cu lumea elenicd.

Eladele (Tinuturile grece#1) 181

Mai putin raspingãtoare decat Pelopone-sul, Inca mai strabatuta de golfuri, de li-manuri si incunjuratã de insule si ostroavemai apropiate, primii stalpi ai intinsuluipod al Arhipelagului, Grecia de mijloc, o-rientald, este cu totul intoarsa spre MareaEgee. Trei cute lAmurite, albele fortarete aleParnasului, Oltei, si Otrysului, incântatoaresau feroce, antice ori feodale, se termind invarfuri ascutite, oferind vederii marinarilor-de pe corniile mici de comert piscurile loralbite. De-o parte si de alta, Marea pa-trunde cu jghiabu rile sale, ca Euripul, cugolfurile sale ca acelea din Corint, din Atena,din Lamia. Dincolo de capul Sunion vastulgolf al Eginei deschide adaposturile sale dinPaler, din Pireu, din Eleusis, din Megara si,In fatä, acelea ale insulelor Salamina si Egina.

Dupl stràbaterea litoralului tara nu e de locprimitoare. Golf urile sunt prelungite in vasteampii aluviale ; sparturile solului au formatlargi depresiuni. Aceste basinuri insd sunt oritinuturi mlästinoase, ca, de exemplu, câmpiileSperchiosului, Kopaisului, sau pustiuri pie-troase depuse de curenti ca acelea din Elateia,-uncle carge Cefisul. Cu atat mai pretioasesunt câtnpiile nici prea umede, nici prea us-cate : phrygana acoperità de mardcini esteusor destelenitä ; umbra rará a maslinilor se im-"bind in Val cu intunecimea chiparosilor ; pe po-varnisuri, scaii si masticul fac loc viilor siampurilor de orz, presdrate cu anemone,Ling4 izvoarele limpezi se ghemuiesc sate in

182 Jacques Ancel

spatele §irurilor de smocbinii: e Beotia sattAtica.

Litre tufi§urile aromatice ale Himetei, mar-mura din Pentelic, argintul din Laurion, iz-voarele din Licabet, sa acivat Acropolea.Atena clasicá ins4 nu este decat mine. Ora§ul-modern, cu strAzi largi §i präfuite, cu fatadele-scAldate in soare s'a coborfit spre Mare.

Tradus de Magdattna lorga_

V 0

Belgradul (in -1904)de N. lorga

De la o vreme, malul tinguresc pare mono-ton,ca unul ce e impoporat cOlonisatie§i nivelat prin civilisatie. Din potrivA, dincolo,pe lAngA co5uri di cArbuni si gropi de piatrA,apar semne vii ale trecutului mort, ale tre-cutului de lupte frAte3ti de irnpotrivire fatade un dunian pAgAn, de cavalerism, apäsare

stoarcere Rama, Semendria, MArete zidurivechi, turnuri puternice Inchipuind Inca ce-tatea, cuiburi de Crai i adapostfiri de "vul-turi. $i, cum s'a facut sara, child Iji räsarinainte dintii negri de zicluri cari sfArtecAcenu$iul trist, cum in aier plute§te fnca greu-tatea inAbuOtoare a unei furtuni de August,care a sfA5iat in valuri spumegate. albastrulDunArii, in acest ceas, in acest loc,' 'in acesteimprejurAri de tainh dureroasd pare cã umbredesnAdAjduite trec, ca acum patru sutecincizeci de ani, dela un tuin laa doua oard rAsund, mai tare decAt gAfAittil

prin'

altul, i et

184 N. lorga

pripit al vaporului, prelungul gemat al invin-5i1or, meniti robiei fdra capdt, orbirii 5i ma-celului.

Inca patina vreme, i innaintea ochilor sedesface un mal innalt, samdnat de lumini,apoi, in dreapta, altul, de unde se strecciarain noapte o singura razd trista, de paza 5itânguire: e Belgradul i cetatea Belgradului.E Cetatea-Albd, in care s'a varsat atata sAngesarbesc in luptele feodale, sange unguresc intreHanyazi 5i Cilly, sange cre5tin in lupta cupag'anul, sange turcesc i sange german inrazboiul de recuperare.

Cu aceste ganduri intraiu in Belgrad, caintr'o tainitd, in care pana in afund zac, oaselanga. oase, -jertfele .unei Nemes;s nesatioase.

.*

Main! e neingrijit, salbatec..Vama, biuroulpa3apoarte1or par .ni5te carciume cu- faimaTea. Individul cu 5apca .ro5ie care ni se uitala pappoartei intelegand greu i. scriind mult,incet, jand.armul acesta -en uniforma murdard,intra. bine in cadrul inchipurii tnele.

Un hamal care vorbe5te bine romane5te seurea, cu .geamantanele in spinare, pe o lungascara neagra.,. care duce undeva, in intunerec,printre case mici fat-a lumina', tacute.

Sus, se desface o strada, destul de larga,foarte bine pietruitä, curata. 0 biserica, -alcard turn. innalt abia se poate urmäri cu pri-virea ; in. fata, palatal Mitropolitului. 0 casaveche, avand in fata un fel de cafas tur-

..*

Belgradul (In 1904) 185

.cesc. Strada se indoaie, se intortochiazi ;apoi urmeazd dreapta, largl, curat5 intre cia--din de piatrd, mari, serioase, falnice, neprie-tene§ti, dupd model american-unguresc. CAciBelgradul de astdzi a §ters cu totul targu§orul,.bazarul turcesc de supt cetate, §i s'a inte-meiat dupd chipul centrelor de colonisare sãr-beti de peste râu, din Ungaria, de unde vine§i azi, exclusiv, tot ce e modern : fatadele depiatrà, regulamentele militare, hainele, Evreii,.modele, podoabele, ziarele, chelnerii.

Suntem in (iCalea Victoriei» a "Belgradului ;malt mai mica, mai saracd, mai lard gustdecal a noastrd, dar mai egal, mai uniformmonumentald ; in generalsa zic vorba maieuropeana". Ne oprim la un otel desdvar0tde carat, cu o cafenea §i un restaurant deinthia ordine, cu o luminã electrica, gateli se-cesioniste i an personal mai mult din Buda-Pesta 0 de cea mai internationald nationalitate.

A doua zi, un soare vesel patrunde in odaie.La lumina lui se vede, in fatd, o mareata cladireneispravita. Strada e veseld, placuta, baaproape prietenoasä. De 0 nu sant opt cea-sud, lumea incepe a circula. Gospudine carese duc la piaã, unde adastä terani cu mutreindobitocite, in haine de abale §i cu aceia0-tichie ca §i a soldatilor pe cap ; precupete sà-race, fdrd gust in imbracaminte ; ordonante incostumul pe care-1 cunoa§tem: adesea oamenimari, cArno0, blegi. Iatã o patrulá care seuie la deal, pe o stradd mai ingusta : soldati

186 N. lorga

de cavalerie in mare tinutA, purtând costumutinfanteriei germane, cu 5apca ofiterilor. Suntcurati, au cai buni ; sergentul care-i comandäpoartä imbiel5ugata 5i iugrijita barbd natio-nald. Netagaduit, au infäti5area bunA. DeciMilan 5i Alexandru n'au pierdut timpul, saumacar n'au oprit avfintul firesc al terii lor.$i aceasta o aratd 5i acele clädiri monumen-tale ale Statului, bine grupate pe stradele decapetenie (acum se lucreaza sau se lucraieri la un Credit Funciar).

Präväliile sunt deschise numai ici 5i colo-E serbatoare: a Tdierii capului Sfântului Than,5i repausul domenical 5i festiv se observa aicistrict, pând la inchiderea slujbei in cele cAte-va biserici ale micului ora5.

0 stradd la vale, in stânga. In fata clädiriiCreditului, statuia de bronz, frumoask a unuiom Ware, cu barba lungä : e ridicatd intru amin-tirea printului Mihail, la uciderea cAruia, adusäde ni5te intrigi necurate, Serbia s'a cutremu-rat de groazd 5i a aclamat apoi cu, patimäispd5irea, petrecutd peste cAteva zile, pe dealulvecin, unde perira ucignii 5i complicii lor.

0 0

XXII.

Sofia (vazuta in 1907)de N. Iorga

Geamiile s'au dus, afara de aceia una care-ne-a primit la intrare. Biserici sunt destule,

unele din vremea veche turceasca, cobo-randu-se umil in adancul pamantului, pe andde-asupra o simpla cupola i pareti §ter§i arataun ldca§ de itichinare. Altele insa, intoarse-dela islamism la legea cre§tina, au marimeo adevarata. frumuseta.

La Geamia Neagra", langa care e inchi-soarea unde regimul Stambulov a ridicat inspanzuratoare atata opositie, se \Tad aceia§ipdreti lucrati din piaträ cuprinsd in cadrero5ii de cardmidd. E un desavar§it edificiubizantin, cu mai multe Inträri, cu mai multeabside, intregi i trunchiate, ce pornesc de--supt bolta cea mare a Pantocratorului. Pe dinafara, ea impune ; induntru, fire§te sunt lu-cruri cu totul noua i proaste, iar paretii sunttamanjiti cu un var pe care-I pdteaza numaisus scurgerile ploii ce mananca pe incettacupola.

§i

188 N. lorga

Cu totul alt interes are insd strAvechea bi-seried a Sf. Sofii, din margenea ora§ului, in-tr'un larg loc imprejmuit cu livezi §i casufe._E o mina' in care .se sluje§te. Slujba se faceadeed intr'o aripa din dreapta, impodobitalard gust cu un pridvora§ §i indlbità cu obi§-nuitul var : dasalul ifi vinde cu cinci bani o ear-tided galbend, apdrutd la Filipopol, a Minu-nilor Precistei, de dasalul Hristo", poateel insu§i. Ruina stapane§te insd marea fafaddde ardmidd deasd prinsd in ciment impietrit,cu u§a de intrare astupatä §i cu fere§tile ro-tunde de sus deschise asupra norilor. In voiaei e ldsat naosul cel mare §i aripa stangd, des-pdrfità printr'un rand de stalpi gro§i,

Supt marea adanciturd a Pantocratorului,Turcii i§i a§ezaserd amvonul hogei §i fácuserdalte carpeli hade, §i acum, pentru a rdscum-para profanarea, sunt aruncate in praf, langdcutiile de strans banii pomenilor, iconife dehartie, lumandrèle de ceard, flori artificiale.Iar altarul din fund a fost de multd vremeras, pentru a nu mai fi in apropierea eapi§tii-curate a Islamului locul unde s'au serbat sutede ani tainele in§eldtoare ale ghiaurilor.

Caci de multe sute de ani fine aceastd so-ljdã de ardmidd, de §i n'a fostcupdns de acest ldca§, in secolul al patrulea

,dupd Hristos, &and ora§ul se zicea Sardica §iera roman, trei sute de ani §i mai bine ina-inte de avala Bulgarilor fdlco§i dela 14111

Volga, doud sute de ani inainte de cobofareaSlavilor stepei, dar intr'un titnp and tot fe-

neclin-

injghebare

titi.

Sofia (vAzutg. in 1907) 189

fanime tracd era prin prejur, soborul dinSardica, until din soboarele cele mari ale RA-sdritului, supt Constantin-cel-Mare. Cki Ccn-stantin insu§i a iubit aceastä cetate de suptmunte. $i chtä deosebire dela Sfântul Impg-rat 0 dela Parintii soborului pâtia la tip5ri-turile de cinci bani ale dascalului Hristo !

Bulgarilor mândri din rgoo nu Ii ajung ins&aceste cloud clàdizi vechi. Ei an vrut o marebiserica facutd in zilele lor, 0, dupd acelea§inorme bizantine, au inaltat intfo mare piatanoroias6, in fata hanurilor negre cu coperi§ulde tigle prävälit, cu vânzgtorii de chiflefructe, cu parp5litorii de cArnati, Mitropoliacea nouà. E destul de bine izbutitä i vred-nicä de un ora§ mare. Tramvaiele se stre-coará pe langa dânsa, in contrast cu vechilecocioabe orientale, cu tigdncile turce§ti in .pantaloni de cit infloriti i cu arpa neagrafluturând pe spate, dar de sigur cä in zece,douäzeci de ani viata modernd va fi biruitaice cu totul.

Avem o §coald româneascd in Sofia, in mareparte pentru Aromâni. E bine condus5 de ni§teoameni de inimA 0 de tact, cari §tiu sà cruteanume susceptibilitati §i sa asigure astfel viatainstitutiei. Un teren cam scump a fost cum-pgirat pentru o biserick in dosul celei ca-tolice de lâng5. Mitropolia noug. Colonia astrans 10.000 de lei, pe cari i-au covfir§itcei 100.000 ai Statului, absorbiti, in mare

190 N. lorga

parte, de cumpArarea terenului. Clädirear, emare, dar nu in stil românesc, ci in cel bi-zantin, obipuit aicea, C11 trei altare. Numaiunele inflorituri sdpate amintesc datinele noas-tre. Inäuntru, un pictor din München a fäcutimpodobiri in care stApane5te verdele localni-cilor de aici.

0 0

XXIII.

Constantinopolul (in 1907)de N. lorga.

S'a facut seard, 5i serile acestea ale Cons-tantinopolului au o deosebitä blAndetd. Soareles'a ascuns, lasAnd o mare dunga portocalie inmargenea dulcelui albastru deschis. Lumea s'arant pe strazi. Nloscheile s'au inchis la 5ase cea-sun. Para 5i podul cel mare, cu ve5nicul luifurnicar, s'a golit mai cu totul ; nu mai e ne-voie de cei doi paznici can, la fiecare laturedin fiecare capät, stau cu mama intinsä dupdcele zece parale, luAnd dela unii 5i lasand satreacd vre-un biet calugar cre5tin sau vre-unbiet dervi5 ce fac semn ca n'au cu ce plAti.S'au carabanit 5i cer5itorii, cu fesul infa5urat intu.rbane murdare de toate colorile, ologii ce-5iarata bucatile de picior rotunzite, orbii cupleoapele inchise, ce mi5cd necontenit din buze,bubo5ii cei cu nasurile 5i buzele mAncate princari li rasar groaznic doi dinti d'inainte ; co-co5atii, piticii, albi, cafenii, negri, infati5And.5i in ce prive5te cer5itul babilonia neamurilor ;

192 N. lo rga

s'au strdmutat in alte parti vânzdtorii de co-vrigi cu susan, de paste dulci suptiri, de totfelul de turte, negustorii de porumb fiert siprdjit, cei de zaharicale turnate in formd deramuri scrilejate. Dar pe margene, de o partesi de alta, inhobotate strâns, s'au asezat Ca-(lane, femei din vecindtate, care, cu spatelela trecdtor si cu fata la Mare, privesc pândse intunecd cu totul. Pe vapoarele cu toatesteagurile din Europa se aprind luminile ; pes-carii din bärci se preggtesc de culcare, iarcaicele prin care comunicd mai rdpede Asiacu Europa, Pera si Galata cu Stainbulul treein lucirea fugare a felinarelor dela coxing. PringrAdini prind a trece greoii lilieci.

Cafenelele se umplu insä tot mai mult. Iflrcele din Stambul yin toti neinsuratii, toti pd-rintii de familie chiar, cari n'au crezut cd emai bine sà imbrace scurteica si giubeaua albaa odihnei si sa stea in liniste intre ai lor. InPera, toate felurile de Europeni sau de vor-bitori ai limbilor europene se bucurd, pand lascaunele ce yin chiar in mijlocul stradei, deurletele pe nas ale fonografelor asezate pe pri-chiciul ferestilcr deschise. Lumea mai aleasd seadund in gradina des Petits Champs", unde,pe langd jocuri olimpice cu cinematograful",se anuntd le Petit Faust», sau Werther"..Afise lipite la intrarea gangurilor chiamd ti-nerimea la cafenelele-santante, et' artisterstrdine, care au pentru ce sd iubeascd Peraunde se chstigl usor si se cheltuieste milt,

Constantinopolul (In 1907) 193

unde banul, adesea putin cinstit, se räspAnde§tein necinste

PAnd in ziud se tot poartä pe strada, ca InItalia, oamenii din popor ce stau de vorba inragaz sau intor0i de pe la deosebitele petre-ceri, chefuri i orgii. Dar, dela un timp ina-inte, tocänitul pe lespezi al bdpilui pe care-1poartà veghetorul de noapte, strigatul princare acesta veste§te ceasurile stint in cele maimulte cartiere zgomotele de cApetenie. 5i depe inältimi necontenit Marea se vede, patatäde atatea i athtea lumini, care pare un aldoilea cer coborât pe ape.

DacA nu dormi i vrei sà te facore§ti cufereasta deschisä, auzind musicele, tântarii yinindatä sa-ti tie de urât.,..

0 CI

Quiet' muncitorulut 93

XXIV.

Grenada(descrisä pe la 1821 de Chateaubriand)

Grenada e ziditä la picioarele Sierrei-Nevada,pe cloud coline inalte, pe care le desparte ovale adânctl. Case le randuite pe povdrni5u1 celordouA dealuri, in adAncitura väii, clan ora5u1uiaspectul 5i forma unei grenade (rodii) intre-deschise de unde i s'a tras i numele.

Doui thud, Xenilul 5i Duro, dintre care untilrostogo1e5te fire de aur i celAlalt nisip de ar-gint, spal5 piciorul colinelor, se unesc 5i 5er-puiesc apoi prin mijlocul unei cAmpii ferme-cAtoare, cdreia ii zic Vega.

CAmpia aceasta care domina Grenada, e aco-peritd de vii, rodii, smochini, duzi, portocali ;de jur itnprejur e incunjuratä de ni5te muntideo forma 5i coloare admieabile. Un cer vrajit,un aier curat i delicios pun in suflete o le-nevie tainicd cdreia caldtorul care e numaiin trecere abia i se poate chiar impotrivi.

Simti cd in tara aceasta patimile dragosteiar fi indbu5it rdpede pe cele eroice, dacd iu-birea, ca sä fie adevAratd, n'ar avea in tot-deauna nevoie sä fie intovArd5itä de glorie.

(Tradus de Al. M. Niclulescu.)

0 0

---

India(vAzutA In 1920 cu prilejul cllatoriei PrInfulul Carol,

de generalul G. GIvAnescul.)

Acuma, &And am pgräsit India, dupd o plim-bare de peste patruzeci de zile, prin ea, dela10 April la 2o Maiu, in care timp am trecutdin Ceylon la Bombay, la Agra, la Delhi, la Simla0 apoi in Camir §i pe toatä valea Gangelui sant,ni putem da sama, mai mult sau mai putin,de aceia ce este India, ce se petrece in India,ce viata duce poporul indian §i care sunt mis-terele ce-1 incunjurd.

Scriu aici tot ce am putut culege cu pri-vire la poporul indian, relativ la obiceiurilelocale, la religia lui, la civilisatia §i. la culturalui, precum §i. la forta §i. situatia Englesi-lor in India, ca popor ocupant al unei po-pulatii ce trece de trei sute de milioane locuitori.Toate aceste sense sunt resultatul observdrilorpersonale, va.zute §i auzite, reusltatul cerce-tdrilor §i resultatul culegerilor, din diferiteparti, a tuturor chestiunilor ce ma interesau..

196 G. GAvAnescul

Le scriu a§a cum mi s'au presentat §i in forma .cum le-am vazut sau auzit i aproape lard.niciun comentariu, fiecare cetitor putand,U§Or,face el comentariile i trage concluziile.

Oficialitatea englesa a tinut, pe cat se pare,.sa ni arate numai partea englesa sau engle-sitä, tinandu-ne cat mai departe de poporulindian real, a5a cum este el azi, in toata mi-seria 0 in toata sclavia lui.

In acest mod, ni s'a aratat armata englesä,adusa din metropola, in companiile de onoarede prin diferitele ora§e §i localitati unde nis'au facut primiri oficiale. Soldatii, bine in-teles, sunt perfect tchipati §i inarmati, disci-plinati, rigizi ca §i ni§te statui i, parca con-§tienti de puterea lor 0 de aceia ce ei re-presinta.

Intreaga Indie este presarata cu astfel detrupe englese, scotiene, irlandese, etc., adusedin Europa 0 din celelalte colonii, ca Austra-lia, Africa de Sud, etc. Ele sunt, insa, relativrputine la numdr, fata de o suprafata i cip

populatie atata de mare cum este in India,.insa destul de multe spre a tinea in frau crpopulatie care, cel putin la suprafata, parefoarte supusd, foarte

Ni s'au mai aratat, tot ca trupe eng1ese5ti,trupe care, de 0 nationale indiene, sunt ins&trupe pe care Anglia poate conta la un mo-ment dat. A§a am vdzut trupele Sik alemaharajahului de Patiala, care au aratat, a-proape regulat, in decursul timpului, i chiar

revolutia din 1857, muita credinta puteri-

docilA.

in

Indi a 197

lor dominante. De altfel, toate aceste trupe-sunt compuse mai mult din infanterie 5i. ar-mate cu arme de modeluri 5i sisteme vechi.

In regatul Camir, care se bucurà de pri-vilegii cu totul deosebite, ca 5i Hayderabad 5iMysore, nu sunt de'oe trupe englese, ci nu-mai locale ; insd in vecindtatea frontierei res-pective, ca regulá generala, sunt mari canto-namente de trupe englese, care, la un momentdat, pot interveni in foarte scurt timp acolo-uncle va fi nevoie.

Guvernatorii englesi sunt ca ni5te adevaratimonarhi. Ei au casa lor militard 5i au auto-ritate deplind asupra puterii militare 5i civile.clin guverndmintul respectiv. Ei sunt foarte-ceremonio5i 5i pastreaz5, in guvernAmantullor, o severà etichetA de Curte.

Vice -Regele Incliei, in special, trAie5te pe unm ire picior regal ; ia: eticheta dela Curtea-sl" este cel putin tot atata de riguroasä ea5i aceia dela o Carte monarhicd europeangclintre cele mai protocolare. .

Vice-Regele nu apare in mijlocul multimii.decht rare ori, la serbätori man, solemne, dar,atunci, apare incunjurat de un lux orbitor,care face pe toti Indienii sa cadd cu fata lapämânt, ca in fata unui zeu ; el merge, atunci,pe elefantul regal, pe un tron de aur 5i defi1de5, i este insotit de tori rajahii 5i de mariigenerah ai sdi. Niciodatä cei mai man 5i maiputernici rajahi nu trebuie 5i nici nu ar putea-egalà splendoarea 5i marirea fastului unui vice-sege ; abia clack pe timpuri, un Mare Mongol,

198 G. Gävänescul

ar fi putut sa fie incunjurat de asa ceremonie,cum este azi vice- regele Indiei.

Cdile ferate, telegraful i telefonul stint con-duse in toatá India nurnai de Englesi.

Cdi le ferate functioneaza cu cea mai mareregularitate ; iar numArul trenurilor zilnic, pc

mari, nu cred sd fie mai redus de cumera in Europa pe timpurile bune dinainte derázboiu.

Programele si orariile Ordtoriei noastre, ti-pdrite din vreme i foarte luxoase, erau tinute

executate matematic.Ceia ce ni s'a mai arätat, ca : temple, con-

structii de orase noi, Delhi, agricultufa, cul-turi diferite, au fost fticute pentru satisfacereaunui program i, in tot casul, intrau intr'uncadru cu totul special.

In afard de aceia ce iii s'a arAtat, in modrnuit sau mai putin oficial, am mai v5zutnoi alte multe lucruri, i curioase, dar si du-reroase ; am vazut copii in plina miserie, suptzece ani, luceand in fabrici, pentru mAncare.Am vazut naarea deosebire ce se face intreEuropeni i poporul bdstinas: acolo unde stintEuropeni, in trenuri restaurante, etc., tau auvoie sä intre Indienii. In armatd, ofiterii in-dieni stint cu totul tinuti de o parte, si multdeparte de ofiterii englesi. Gradele ofiterestidin armat L indiana, oricht ar fi de mari, suntconsiderate ca mai mici chiár deal ultimulgrad al unui ofiter engles. In sdlile de po-potd, la cluburi, etc., unde merg ofiterii en-glesi, nu pot merge si ofiterii indieni. Indienii

finale

5i

'i

India 199

sunt, deci, considerati ca o rasä inferioar5,care ar micsora nobleta i prestigiul engles,and ar sta alaturi de ei. Aceasta jigneste, desigur, amorul-propriu al Indienilor i Ii am5rd-ste sufletul, càci, oricfit ar fi ei de inculti, nu sepoate sä nu simtã o astfel de umilire i s5 nugandeascd la o asturnare a acestei stAri delucruri.

Poporul indian este tinut In cea mai corn-plectd inculturA.

Din peste trei sute de rnilioane de lccuitori,abia stint, poate, unul la sutà care s5 tieceti i scrie. Scoli primare se feresc Englesiisa' fac5, i nici nu incurajeazA a se face dealtii ; fac in schimb Universitati. Au pAna a-cum vre o cinci sease Universit5ti, unde, intfa,in special, tinerii cari- sunt dinainte englesitisufleteste i cari, prin cultura lor, .ar putea fifolositori stdpAnirii englese.

Starea aceasta de stdpanire absolut5, ins5,se pare ca' std pe un vulcan. Ni s'a spus demulti Englesi, intre cad pot cita pe guverna-torul din Bombay, cfi el nu are rea multà.incredere in supusenia poporulni indian i cätrebuiesc tinuti ochii bine deschisi, caci nu sestie ce se poate intAmpla. .

Am vdzut la Madras o mare intrunire, dezeci de mii de mohamedani, cari se adunaserdpentru a protesta in contra gonirii Sultanuluiturcesc din Constantinopol. .

Am vAzut o mare intrunire Ia. Calcuta, unde,cAteva zeci de mii de ..Indieni .aplaudau fur-tunos cuvântArile oratorilor, lor.

200 G. Gävänescul

Am auzit de mari greve in cele cateva cen-tre industriale, in special la Bombay ; aseme-nea si de greve la &dile ferate.

Toate acestea sunt simptomatice.

Armata pe care Englesii o au in India estecompusa din douà mari comandamente, deNord si de Sud, fiecare cu cate cinci-seasedivisii.

Acestea sunt singurele forte pe care ei potconta la un -moment dat, dar la care, even-tual, s'ar putea addoga unitatile fidele indiene:Sik, Gurka, etc.

Englesii au dificultati mari la frontiera deNord-Vest, spre Afganistan, unde se face o viepropaganda bolsevica in contra lor.

S'au tinut acolo, intruniri, cu emisari de ailui Lenin si Trotchi, si s'a strigat : Jos Anglia ;votand, in unanimitate, motiunea : trebuie lo-vit acest monstru in pàrileunde ii doare maimult, In colonii".

Frontiera limitrofd cu Rusia, spre Nord-Vestde Castnir, asetuenea este un punct slab pen-tru Anglia, in India ; iar debarcarea bolsevi-cilor in Persia i-a ingrozit si mai mult peEnglesi.

Poporul indian nu are voie sa-si procurearme de foc, fie ele chiar vechi, fie chiar devânatoare. Astfel, intregul popor indian se poatespune ca este complect desarmat, fiindea sulita,lancea, sabia, sageata nu pot fi considerate caarme alaturi de o mitraliera sau un tun. In-

India 20t

troducerea armelor de foc in India, de careolicine ar fi, este o chestiune de lmportantacapitald, 5i nu se poate aproba decal ca o raraelcceptiune, 5i numai persoanelor de o absolutaincredere. La trecerea noastra din insula Ceylonin India, am avut dificuitati chiar cu armele.de vanatoare ale A. S. Regale 5i a fost inga.-duita treeerea nutnai dupd luarea tuturor ma-surilor de siguranta cerute de regulamentelelocale Din aceasta causa, i apararea englesaeste mult u5urata fata de o populatie atatade numeroasà.

Englesii, de 5i au forte relative putine pen-tru stapanirea unui imperiu mare ca Europa,au, insa, in mana lor toate mijloacele de le-gatur5.: cäi ferate, telegraf, telefon ; iar armata,cu mijloacele de actiune. moderue: tunuri peautomobile, tankuri, mitraliere, aeroplane, fatade -un popor care n'ar putea dispune decalde suliti, sageti, topoare, etc., va putea, re-ativ u5or, sa reprime orice revolta. In a-fard de aceasta, rivalitatea dintre diferitii maim-rajahi sluje5te, iarãi, foarte mult st5paniriienglese. Anglia cauta chiar sa desvoltemai mult rivalitatea dintre ei, sustinand, pesupt ascuns, pe unii in contra altora.

Aceastä stare de lucruri va mai dura inca,-dar cred ca va veni o zi and poporul Ii vareca5tiga singur toate drepturile, fie, la ince-put, numai supt forma drepturilor australienesau canadiene, adeca in forma unei oarecari:autonomii.

0 0

XXVI.

Zidurile Chineide inginerul N. Petrescu.

De multe ori se aude zicându-se cà cineva-se incunjoa.rd cu qziduri chineze§tiv,-, cu altecuvinte cd se desparte de lutnea din afardlucreazd dupd capul lui. Totu§i putini vor fi§tiind Ca acest proverb nu este basat pe osimplá legenda, ci pe o realitate. Nu numaiatat, dar zidul chinezesc este cea mai mare,cea mai grozavd constructie pe care a fäcut ovre-odatà mâna omeneasa..

Piatra, cArdmida §i pärnântul care il for-meami represinth la un_ loc peste 300 de milioanemetri cubi Spre a ni face o ideie de aceastämdrime e destul sä ni inchipuitn un cub ma-siv de ziddrie ale carui laturi ar fi de Cate600 metri i mai bine.

0 astfel de constructie uria5A nu a pututfi executata decht de un popor cu o civili-satie foarte veche i cu o organisare socialàifoarte solidd

Chinesii sunt azi cel mai vechiu neam de-

Zidurile Chinel 203

oameni de pe pdmânt §i in acelasi timpcel mai numeros. Trdiesc azi cam 330 de mili-oane de Chinesi. Adecd la cinci oameni dinlume e un Chines.

Istoria Chinei se poate urmdri inapoi pandla secolul al XXII-lea inainte de Hristos,de and avem dovezi slgure despre existentaei ca.Stat organisat ; de sigur insd Ca incepu-turile acestui popor sunt cu mult mai vechi.

In anul 237 inainte de Hristos, ImparatulCi Huang-Te se urcd pe tron, intemeind ceade-a patra dinastie a Impdratilor chinesi:dinastia Ming, care a domnit in China /Andla anul 1644 (adecd aproape noudsprezece se-cole). Acest Impdrat puternic intruni suptsceptrul sdu mai toate provinciile locuite de-Chinesi. Istoricii vorbesc cu mare groazdin acelasi timp cu mare recunostintd desprefaptele lui

Era un om nemai pomenit de aspru i ener-gic. Pe toti conducdtorii dusmanilor lui Iiomora fdrd milä, nimicindu-li in acelasi timp

intreaga familier spre a nu mai avea ur-masi. Mai ales asa fd.cea cu sutele de principitatari i mongoli, din Nordul Imperiului, carkii stricau linistea cu ndvdliri repetate.

Era dornic de glorie i spre mdri Im-periul trimise primii colonisti in Iaponia.

De asemenea, spre a distruge gloria Impd-ratilor trecuti puse sd se ardd toate documen-tele si toate cdrtile care pomeniau ceva des-

si

204 N. Petrescu

pre dan§ii, intocmai cum a facut califul Omarcu biblioteca din Alexandria.

In urma unor lupte victorioase, pe care leduse impotriva hordelor tatare, gonindu-lein muntii salbateci dela Nordul Chinei, hotarasa pund o data capat acestor navaliri printr'ometodá radicala i sitnpla : hotarA sà ridice intot lungul Imperiului un zid atat de puternic,Inca sa impiedece pentru vecie orice navalirede la Nord §i &a-0 asigure pacea.

Leacul parea u§or, dar insemna o muncanemai pomenita, de oare ce trebuia sd seintinda pe o lungime de peste 2.000 de chilo-metri.

Istoricii chinesi spun ca Imparatul a tri-mis la muncA pe fiecare al treilea bdrbata dat ordine aspre ca orke nesupunere sauorice piatra rãu a5ezata sd fie pedepsita cumoartea.

Trei sute de mii de oameni au lucrat, timpde zece ani, la acea intarire grozavA. 0 gene-ratie intreagd a fost jertfita spre a scdpa pecelelalte. Dar Imparatul §i-a indeplinit dorinta ;Zidul Chinei a fost cládit. Tatarii i Mongolii aufost opriti definitiv, iar avAntul lor s'a in-.dreptat din acea vreme spre Apus, pentru camai tarziu sa arunce groaza in Europa (Hu-nii i Alanii in secolul al IV-lea). NavAlirilebarbarilor au fost o urmare directa a clddiriizidului chinezesc.

Vestitul popor al Mongolilor, in contra ca-trora a fost ridicat acel zid, §i-a implinit de

Zidurile Chinei 205

mult menirea sa istorica in omenire. De mult,viteazul lor conducdtor Ginghiz-Han, care i-acondus la cucerirea lumii, nu mai are altiurma§i decat pastori nomazi, dar zidul Chinei sta i azi neclintit, aproape in aceia5i:stare ca i atun-A.

In veacurile trecute su trait la umbra aces-tor ziduri armate numeroase i puternice. La-Ore i garnisoane nenumarate au fost insta--late lânga ele, zeci i sute de ani in Or. Luptemarete s'au dat pentru cucerirea lor i multevieti de comandanti §i cuceritori vestiti s'austins la picioarele bor.

Zidul are in totul o lungime de 3.000 dechilometri. Incepe dela coasta Marii Galbene,trece pe la Nord de Peching, se desparte in

unindu-se apoi din nou i se intindespre Apus pand adânc inlauntrul de§ertuluiGobi. Adesea ori are ramificatii inchise, for-mând cloud sau chiar trei linii de al:al-areacolo unde judecata Imparatului Ci-Huang-Tesau a generalilor lui a hotarât o aparare maiputernica.

and sta cineva land zid nu-0 poate in-chipui de-odata adevdrata lui marime. Indatainsä ce se urea pe unul din turnuri i prive§teprintre crestaturile lui in lungul zidului, estecople§it de grozava maretie a acestei construe-tii. Mintea nu poate prinde starea de lucruricare trebuie sa fi domnit pe vremea cladiriilui, and printr'un cuvânt imparatesc s'au pus-in m4care sute de mu de oameni, spre a de-savfir§i o lucrare atat de mareata. Drumul zi

doua,

_206 N Petrescu

dului merge peste vai §i dealuri §i. se ridicafail exceptie peste cele mai inalte varfuri demunti care-i iese in cale. Profilul lui se pierdein negura orizontului §i adesea ori .dispare innourii caH acopar cre§tetul muntilor pestecare se ridica maret.

Spre a ni face o ideie despre marimea lui,este destul sa spunem cd a§a cum este ar pu-tea fi intins in linie dreaptd dela Dardanele'Ana in Scotia sau din Crimeia pand la MareaInghetatä de Nord. De ar fi trait in Rusia inveacul al III-lea, un Imparat tot atat de pa-ternic cum a fost Ci-Huang-Te §i. ar fi avutaceia§i ideie §i acelea§i mijloace, Europa ar fifost ferità de nivalirile barbarilor, iar istoriaar fi luat cu totul altd intorsatua

La coasta Midi Galbene, la 5an-Hai-Kwan",zidul este construit adânc in Mare, pe funda-ment de granit §i. blocuri de fier, care se vada fi fost incarcate in corabii maH §i apoi scu-fundate in apa cu ele cu tot.

In lungimea lui are pe alocurea inaltimeade 18 metri, alte ori mai putin, dar nicaierinu este mai jos cleat 12 metri. Latimea luila basi este de 8- ro metri, iar la partea desus are 5-7 metri latime, formand un adeva-rat drum pavat, cu blocuri de caramida arsa,pe care pot merge alaturi patru care.

Din loc in loc, cam la 200 metri, sunt tur-nuri pktrate de a parare §i observatie. Ele auinlauntru mai multe .caturi prevazute cu des-chideri.

Zidurile Chinei 207

La distante mai mari s. e g5sesc porli detrecere, iar acolo unde zidul trece peste o apase afla o boltä inchisd cu gratii de fier.

Pe din afara este format dinteo imbracd-minte cu blocuri regulate de granit perfectincheiate intre ele, atat spre China cat 5i spreMongolia. Umplutura este facutd cu blocurineregulate, cu caramizi arse in foc 5i pe alo-,curea cu pamant.

Interesant este faptul ca pietrele de granitsu it incheiate intre ele en mortar, lucru carela un popor atat de inaintat in arta ceramicdnu ne poate surprinde.

La partea de sus este pavat cu cärämizidreptunghiulare, de coloare albastra 5i mar-genit de o parte 5i de alta cu un parapet inaltde 1.8o meth.. Parapetul din spre China estedrept 5i neintrerupt. Parapetul din spre du5-man are un 5ir de deschideri la inaltime dejun-Mate metru 5i distantele intre ele sunt detrei metri. Acestea serviau tragatorilor culcati._Atte deschideri, formand crestAturi, se in5irdla partea de sus a acestui parapet 5i sunt a-5ezate cu ingrijire in mijlocul distantei intrecele dintaiu. Acestea serviau tragatorilor inpicioare.

In timpurile mai noi, aceste ziduri au fostapArate chiar cu tunuri, dintre care multe sev:id 5i azi pirasite in gdurile de tragere, ru -ginite 5i nápIdite de buruieni salbatice.

Dintre toate portile, cea mai interesant5.este aceia prin care se inträ in trecatoarea

208 N. Petrescu

dela Nancou, pe valea raului Hunho, la poa-lele de Sud ale muntilor Chingan.

Aceasta poartd, numitä de Chinesi Pa-ta-ling", se gase§te gezata in drumul caravanelordela Pecbing la Kat gan. Dela Peching nu sepoate ajunge in Mongolia decat pe acest sin-gur drum care duce prin trecatoarea delaHancou §i prin poarta Pa-ta-ling".

Pe drumul acesta mii §i zeci de mii de-Mongoli desavar§esc fara incetare pe spinareacamilelor §i a catarilor sau in carele lor atboi uria§ul schimb de marfuri intre China §iMongolia. Prin poarta cetatii Nan cou se in-ghesuiesc toti comerciantii indepartatului RA-sarit, cari duc matásurile, ceaiul si portelanu-rile Chinei prin Mongolia in Siberia §i deacolo in Rusia §i Europa. Schimbarile intam-plate in Rusia prin revolutie §i in China prin,desfiintarea imperiului §i prin luptele civilevor fi schimbat poate intru catva infati§areaacestui negot ; el insa va lua de sigur formacea veche, de indata ce imprejurarile o vaingadui.

Dela Apns §i Miazanoapte se scurg spreChina, pe aceia§i cale, carbuni, blanuri, parde camild, soda, pane uscata de grail §i. al-tele, luand drumul Tiensin-ului §i angaiului..Nu mai e nevoie sä spunem ea acest punctimportant a fost intarit de Imparatul Ci-Huang-Te cu cea mai mare ingrijire. Aid zi-dul este impIrtit §i are cele mai mari intin-deri. ...Chinesn numesc acest zid: Vanli-ciang-

Zidurile Chinei 209

ceng", adecg zagazul cel de i.o.000 de li" (ma-sura chinesä represintând cam 5.000 de metri),ceia ce ar face deci 5.000 de kilometri, adecaceva prea mare.

. ,.impotrivit,Mu lte sute de am s , a zidul a-

cesta hordelor tatare. Pentru intAia oarà afost infrant in anul 1280 dupd Hristos, candMongolii, supt conducere o. lui tublai-Han, ne-potu lui Ginghiz-Han §i prieten §i binefAcatoral vestitului descoperitor geografic venetianMarco Polo, au cucerit China §i au stäpAnit- otimp de o sutd de ani.

Supt imperiul lui Cublai-Han, care a fostun Impdrat intreprinzdtor, s'a construit cana-lul impAratesc in lungime de 1.35o de kilometriintre Peching §i Hang-ceu. Acest canal este deasemenea una din constructiile cele mai mariale omenirii. El a fost fäcut in scopul ca o-rezul, produs din biel§ug in China- de-Sud, sapoatä fi transportat ieften §i rapede in provin-ale de Nord.

A doua oard zidul a fost fortat in 1044,child impäratul tinci, din dinastia Mancia, acucerit definitiv China, gonind dinastia Ming§i staphnind-o pana in zilele noastre, când s'aproclamat republica.

Fiul acestui Impärat, Kan-gi, a fost cel maimare §i mai intelept Impkat al Chinei.

Odatà cu intronarea dinastiei Manciu, a in-cetat de fapt §i. rolul istoric al zidului chine-zesc. De atunci incoace a pierdut continuudin importanta lui ; causa care-1 crease dis-

Cartea muncitorului. 14

210 N. Pet rescu

päruse. Cu titapul nimeni nu s'a mai intere-sat de el §i a inceput sd se dgrâme mai alesin partea lui de Apus.

Pe alocurea este acoperit cu totul de nisi-purile deerturilor.

Azi zidul Chinei a rämas o ciuddtenie, undocument istoric, muncd azi nefolositä a unuipopor altã dat5. infloritor, un simbol.

0 0

XXVII.

laponia de azide loan Timuto.

Vesnic vesel si zimbitor, Iaponesul e unspirit simplu, primitiv, lipsit de curiositatestiintific5. ; cu toate astea e un mare amatorde civilisatie, cu accentuate veleitati de a setransforma din elev in profesor. De si putinimaginativ, e totusi spiritual ; spiritual maimult cleat inteligent, cu o acuitate intelec-tuall inceatá si putin adânc5. ; discursiv maimult decht spontan ; asimilator si executantmai mult decAt inovator.

De si frenetic si irascibil, are totusi un su-flet inchis, bänuitor, putin sincer, virtuos instdpânirea si disimularea sentimentelor. Orgo-lio3 'And la hipertrofie, orgolios de onoareasi trecutul rasei sale, si. totusi umil in extremalui politeta. De si vindicativ, are un fond su-fletesc bun, milos. Cinstit, desinteresat in viatade toate zilele, are totusi in comert o ciudat5conceptie despre corectitudine si despre res-pectarea angajamentelor. Ateist convins, e

212 loan Tinm

totu§i cat se poate de superstitios. De §i ca.individ e impersonal, poporul a modificat totce a adaugat civilisatiei chinese i europene,iar acestei modificari i-a marcat o puternicaindividualitate de rasa.

Muncitor, staruitor i ambitios, dar nuzgarcit, nici resistent la munca, iubind totusiodihna. Spirit belicos, curagios §i bray, totu§ilipsit de cruzime i cu o poeticd dragoste denatura. Traditionalist, cu o traditie veche §iadânc inradacinata, daca e scos din tnediuflui, din tara lui, Iaponesul pierde unele cali-tati ale rasei.

Din toate insu§irile insä, cea mai caiacte-ristica e patriotismul. Cel chines prive§te nu-mai orgoliul rasei §i civilisatiei lui, foarte ve-chi ; patriotismul Iaponesului privWe.unitatea

vanitatea lui nationala. Mai mult,acest patriotism fanatic ia proportiile unuicult, care merge mai departe decat salutulrespectuos al portretului Imparatului. Un sin-gur exemplu, care poate servi drept incheiereintregului volum, va face mai clara aceasta.ideie.

Acum treizeci §i opt de ani. contele Okuma,.de mai multe ori ministru §i prim-ministru,era in tratative diplomatice cu strainii. Unfanatic patriot; crezand ca. marele barbat deStat voià sa §tirbeasca ceva din suveranitateaIaponiei in profitul strainilor, Ii aruncabomba sfararnd un picior. Pe cand me-dicii operau amputarea piciorului, fara nar-cotic, sose§te §etul po1iiei i-i spune ca aten-

§i-i

politica,

Iaponla de azi 213

-tatorul a fost prins, dar a s'a sinucis. Atunci.contele Okuma a rostit aceste cuvinte:

Pdcat ! M'a bbinuit zadarnic ; nu m'ainteles, dar in fond a fost un patriot care§i-a iubit tare.

$i, unind vorba cu fapta, a facut o pensievdcluvei atentatorului §i cu propriii sai batha pus sd se ingradeasca cu un grilaj frumosmormântul aceluia care 1-a fácut ca timp demai bine de treizeci de ani sd poarte un pi-cior de lemn. Azi, visitatorii se opresc tacuti,respectuosi, depun flori pe mormAnt §i se-depärteath cu sufletul plin de pioasd admiratiepentru atentatorul care, in ochii lor, ia pro-portifie unui erou: eroul cultului patriotis--mului.

0 0

XXVIII.

Canada,(descrisä la 1916 de $erban Drutzu).

Se zice ca. adevaratul descoperitor al Cana-dei ar fi Lost Leif Erikson, pescar scandinavce a trait cam pe la anul I000. Istoria insani spune ca Venetianul Giovanni Gabotto, ple-&and din Bristol (Anglia) supt pavilion engles,a debarcat in Canada la anul 1497. Francisc-I-iu, in dorinta sa de a extinde influenta fran-cesa, a trimis in 1534 pe navigatorul JacquesCartier in tinuturile de curând descoperite aleCanadei ; el e primul care a patruns in gol-ful St. Lawrence. Curand dupa explorarile luiCartier, coloni§ti francesi au inceput sa sestabileascd pe coasta Oceanului Atlantic, insaabia in 1620 se poate spune ca prima coloniefrancesa a luat fiinta in Nova Scotia, acolounde azi se gase§te localitatea Annapolis Royal.

Franta insa n'a avut succes in incercarileei de a colonisa Canada, sau cel putin atatcat se cuno§tea atunci din Canada de azi §icareia i se zicea : Noua Franta". Mai multInca, prin pacea dela Utrecht (1713), ea a

Canada 215

cedat Angliei provinciile Hudson-Bay, New-foundland 5i Nova Scotia, retinand numaivalea raului St. Lawrence 5i insula cape Bre-ton, care domina gurile raului.

urma razboiului de 5apte ani, prin paceade la Paris (1763), Noua Franta" a fost cedata definitiv Englesilor Pe acea vreme, inpartea rasariteana a Canadei de azi nu segäsiau decat aproximativ 6o oyo de cOloni5tifrancesi ; Englesii 5i au inchipuit vordesnationalisa u5or. Au fast insa thsamagiti,avand in vedere cd 5i in ultinia jumdtatesecolului trecut descendentii pionerilor francesi Inca se mai agitau contra stapanirii en-glese, iar azi nu numai cã toate actele oficialecanadiene sunt tiparite in doua limbi, en-glesa i francesa, dar itca mai exista inOuebec. persoane care nu cunosc alta limbadecat cea francesa. Departe de a se desna-tionalisa, Francesii canadieni inlocuiesc pe Ca-nadienii anglo-saxoni in regiunea rasariteanaa provinciei Ontario.

Pada' in anul 1776 numarul co1oni5ti1or laApus de provincia Quebec era foarte rnic, afarabine inteles de cateva satulete ce se chemanoforturi», stabilite pe margenea marilor lacuri,a raului Ohio 5i in valea fluviuluiManitoba a fost declarata provincie in I87o ;la Vest de ea exista teritoriul de Nord-Vest(Northwestern Territory). Abia in anul igo5,ca o urmare a influxu,lui imigrantilor din Rd-saritul 5i centrul Europei, s'au creat in acestteritoriu provinciile Alberta 5i Saskatchewan.

In

cl-i

4

216 Serban Drutzu

Resultã deci ca, de §i istorice§te existentaei e destul de veche, Canada e o tan nouadin punct de vedere al organisarii actuale po-litice, economice i industriale. Destul sd amin-test ca intinderea ei e de 3 729.665 mile pa-trete, pe când populatia e numai de 8.788 500de locuitori, sau 2.35 locuitori pe mila pätrata.

5i, daca examinam harta acestui Dominionengles, vom observa cä cele mai populate suntprovinciile din Rasdrit, pe co asta Atlanticului.Cu deosebirea provinciilor Alberta, Saska-tchewan i portiunea din Ontario cuprinsä in-tre lacurile Huron, Erie i Ontario, in restulCanadei populatia e a§ezata pe o adancimede 150-250 de mile dela granita Statelor Unite,de-a lungul editor ferate ce traverseaza tamdela un ocean la celdlalt.

La Nord de aceasta zond nu mai ex:stá dru-muri, ci numai poteci ; in unele regiuni §i intitnpul lunilor de van se mai gäsesc pealocurea cantonatnentele oamenilor ce lucreazdla exploatarea padurilor, insa in general aceastävastà regiune e complect salbatecd. Acoperitàcu paduri, ea e impartita Indienilor, fiindcamulti din ei continua a trai complect iso-lati de restul lumii, singurul lor contact cu ci-vilisatia margenindu-se la inspectiile jandar-milor calari (Canadian Mounted Police).

Oraele insemnate, in special cele din pro-vinciile räsaritene, presinta un aspect inte-resant. Alaturi de clddiri -cu totul moderne,construite in stilul zelor din Statele Unite, aumai ramas Inca /Ana in ziva de azi casute

Canada 217

-mici, zidite in piatra §i incunjurate de ziduri-groase de pe vremea coloni§tilor. La tara seintampla acela§i. lucru. Langd orgele impor-tante peisagiul e asamanator celui din State leUnite. Dacä insa inaintam in interior, din cein ce apare mai evident cd, nu cu multi aniinainte, regiunea era numai codru §i salba-tacie.

Starea infloritoare de azi a Canadei §i maicu samd avantul ce 1-a luat desvoltarea agri-

-cold 5i industriald, incepand cu a dona juma-tate a veacului trecut, se datore5te in mareparte politicei intelepte =Ante de Guvernulengles §i continuate de cel canadian, spre a

-colonisa provinciile centrale. Pentru realisa-rea planului lor, Canadienii n'au esitat sa ofereimigrantilor cele mai avantagioase conditii.Azi se poate afirma ca elementul strain nu ajucat numai un rol important la punerea invaloare §i. marirea bogatiilor acestei teri ; else §i asimileazd foarte u§or, scutind astfel Gu-vernul de problemele ce se agità actualmentein Statele Unite, in legatura cu americanisa-rea imigrantilor.

Romanii, sau imigrantii veniti din Romaniaau contribuit deci §i ei la desvoltarea econo-mica a Canadei. Cum majoritatea lor se ocupacu cultura pamintului, fiind coloni§ti,-prin zelul §i munca lor ei au ajutat la popu-larea §i civilisarea regiunii centrale a terii.Mai sus aratam cd Alberta §i Saskatchewanau fost declarate provincii numai in 1905. Dar

intre 1905 §1 1908 emigrarea natiunilor din

218 Serban Drutzu

Europa centrala 0 rgskiteand, printre call,sunt socotiti 0 Românii, §i-a ajuns maxi-mul. In giupuri mai mid, Romanii 0-au VA-cut aparitia cam pe la inceputul acestui secol.Foarte putini au fost aceia cari au ajuns inCanada pe la 1890.

0 0

XXIX.

State le Unitede Serban Drutzu..

Drumurile de fier americane au fost cons-truite si sunt pand in ziva de azi exploatate-si stäpânite de companii particula,re. Ca lorli se datoreste bogdtia de azi a Statelor Unite,,asta nu mai poate fi contestat de nimeni.Pentru a se putea mentinea, ele trebuiau, nunumai sd-si indeplineascd menirea pentru carefuseserd construite, dar sa functioneze si cuun profit. Datorità acestei situatii, cAile ferateamericane au fost silite sä adopte cele mai,expeditive sisteme de exploatare, tinzfind ast-fel sa ajunga la starea actuald, care surprindechiar pe tehnicienii bransei, Cu ajutorul lor,bogatiile imprdstiate pe intinsul continentsunt puse in valoare, trausportate rapede sipe un pret minim dintr'un colt intealtul alterii, iar de acolo distribuite consumatorilor.Sistemului lor minunat, se datoreste posibi-litatea gruparilor mari industriale si corner-ciale, a centrelor ca New York, Chicago, Phi-

220 Serban Drutzu

ladelphia, a cdror populatie numard milioanede suflete. Dacd dintr'o causa oarecare ele nuar mai functiona pentru catva timp, locuitoriiacestor ota§e ar fi amenintati sa moara def o a me .

Curand clupd deschiderea pritnului drum deAmericanii dat sama de importanta

lui in legatura cu desvoltarea viitoare a terii,§i atunci, insufletiti de cele mai optimiste pla-.nuri, au cdutat s5 transforme in material decai ferate cea mai mare parte din resurseleUniunii. Cum insd in State le Unite mai multca in orice alt colt de pe glob productia e in-strânsa legatura cu cererea §i consumatia (dincausä cä totul e extras, lucrat, distribuit §iconsumat de particulari), acest pas s'a dove--dit pripit. In 1873 s'a deslantuit, din aceastäcaus5, o panica ce a rämas istorica. Fabriciles'au inchis, oamenii ramdsesera fàrä lucru,bancile plätiau numai parte din deposite ; in-tr'un cuvant populatia muria de foame. Si--tuatia aceasta a causat mult ran companiilorde cai ferate, tinand in loc atat industria,cat §i intreaga prosperitate a terii. Panicilesunt una din manifestarile periodice ale vietii-economice americane. Ele n'au putut fi Incainlaturate §i e problematic daca se va gasi-mijlocul de a le evita cu totul. Ake panici-sau perioade de depresiune economica §i fi-

ninciarA au fost inregistrate in anii 1893-1895,I9o7-I9o9 -5i in fine in 1920-1922. Ele sunt

in parte precipitate de ins4i febrilitatea ex-

.fier, i-au

State le Unite 22E

pansiunii generale economice 5i industriale dinperioadele de pxosperitate.

Dupd o panica, revenirea la conditii deviata 5i productiune normala necesita intreun an 5i jumatate i doi a ni. Astfel, incepandcu anul 1875, s'a deschis pentru confedera-tiunea Statelor o notia era, al carii avant adurat mai bine de zece ani. E imposibil de-cuprins in cateva randuri importanta progre-sului realisat. Cifrele dau numai o ideie gene-raid. A5a, in 186o, bogatia Statelor americaneera evaluata la 5aisprezece miliarde de dolari.Dupa douazeci de ani, deci in 188o , eaa ajuns la cifra de patruzeci i trei de mili-arde. Nu e vorbá ea tot cam la aceia5i datao serie de inventiuni importante (lumina elec-trick telefonul, telegraful, tramvaiul, etc.)au ajutat in mare mäsura acest elan indus-trial.

In cursul ace1ora5i ani s'au injghebat.primele organisatii muncitore5ti. Mai inainteinsa ca ele sd-5i poata afirtna existentaimpune programul, cativa oameni, dotati cucalitati superioare de organisare i energieneobi5nuitä, au organisat industriile principalein trusturi i monopoluri. Pana cand publiculsä-5i dea sama de urmarile noilor grupari in-dustriale, ele au cules beneficii enorme. Atuncicand a intervenit Statul, sprft a li legiferafunctionarea, inse5i masele populatiei ince-pusera sa beneficieze de pe urma concuren-tei dintre companiile cele mici ce maiopuneau inca o ultima resistenta pentru a-5t.

5i

mari

222 Serban Drutzu

mentinea independenta lor. Programul protec-tionist, de o parte, iar, de cealaltd, politicaliberald a guvernelor americane din aceastäperioada au jucat un insemnat rol in desvol-tarea industriald, in toate ramurile. Guverneleau cules si ele cu prisosinta roadele atitudiniilor. De si. ele nu s'au amestecat direct in niciunfel de intreprindere, vistieria federald ajunsesein 1883-1885 sa OA un surplus de trei sute demilioane de dolari. Cum au fost cheltuiti acestibath ? Minunatele drumuri si sosele americane,sistemele de irigatie, instalatiile din porturi,tot complexul de lucrari de edilitate pe carese razimd confortul american de azi sunt inmare parte datorite programului de imbund-tatiri de tot felul si surplusului budgetar acu-mulat.

Concurenta economica si industriald cons-tituie privilegiul particularilor, si in generalnurnai acela care cornanda capitaluri man saue inzestrat cu istetime si curaj neobisnuit sepoate mentinea pe campul de luptd. Altcum,el e inghitit de industriile mari ori, in cel mai---fericit cas, afiliat lor. Companii ce par a fide sine statdtoare sunt de fapt subsidiarelecelor man, nevoite sa accepte aceastà situatiepentru a hu fi ruinate si apoi cumpdrate deacelea care au destule fonduri ca sa micso-reze preturile inteatata incat sa vanda suptpretul de productle pand isi ajung scopul. Edrept Ca autoritatile intervin adesea, de siunele elemente continua sä sustind ca atitu--dinea lor e dictata de interesele capitalistilor.

State le Uhite 223

In raport cu State le noastre europene, in-tinderea Statelor Unite e colosalk i acela5ilucru se poate spune despre tot ce se clAde5tesau produce acolo, gigantic ca dimensiuni,imens in cantitate. Tot astfel i profiturile rea-lisate. Spre a putea mentinea productia i deci5i ca5tigu1 pe care-I acumuleaM firmele mari,ele cheltuiesc sume fabuloase, cladind labora,torii 5i suborganisatii a caror singurä menireeste de a se ocupa numai cu noi experiente,'eventual noi descoperiri, imbundfatirea ma5i-nilor existente, a produselor, simplificareasporirea productiei, etc. Evident ca de pe urmaacestor incercki ele trag profituri insemnate,introduchnd sisteme noi, adesea ieftenind pre--tul de distributie. Pe calea aceasta ele intro-41t1C schimbdri radicale la care o companie enresurse limitate nici flu s'ar putea gandi.

Efectele acestui program agresiv sunt destulde convingdtoare. Ele se oglindesc in bogdtia,instalatiunile uria5e i organisatia companiilorca : American Telephone, Standard Oil, Wes-tern Electric, Western Union Telegraph, Ge-neral Electric, Westinghouse Manufacturing,National Tube, Carnegie Steel, Ford 5i altele.Unele, -- cum de exernplu American Tele-phone Company,au in serviciul lor sute demii de amploiati. $i sd nu se piardd din ye-dere a, acum cinzeci de ani, multe din celeenumerate abia erau in curs de organisare, 5ila altele cunoscute azi in cele patru col-turi ale globului, nici nu se gândia cinevacu treizeci de ani in urm5.

si

224 Serban Drutzu

Progresul Statelor Unite dela 186o e §i mai;bine invederat de urmätoarele date compa-rative:

In 186o bog4ia na0ona1d era evaluatk la16.000.000.000 dolari;

In 188o 43.000.000.000PP PP 01890 PP PI 65.000.000.000 11

1900 PP PP 88.517.000.000 PP

1904 ,) 107.104.000.000 ),1912 ,, ,, 186.300.000.000 PP

1922 ,, ,, 302.800.000.000 IP

Dar aceste cifre nu cuprind §i valoarea bo-g4ii1or solului ..5i subsolului, care n'au fostInca puse in valoare. Une le regiuni sunt ex-plorate numai superficial 0, claci §i asemeneabogalii ar fi evaluate, cifrele din tabloul de-mai sus ar ajunge cu sigurant6 la raii de mi-liarde de dolari.

0 0

11

IV,

TARA SI NEAMUL

r.artea muncit ortatii. 15

I.

in muntii Sucevelde Gh. Cardati.

De cu sard fácusem pregatirile de plecare.Cand. m'am sculat, luna ea o secere, impan-zitä d.e o purpura argintie, se inalta pe cer.Comoara cu sfredelul i cu carul cel mare seapropiau de amiazd. Boii mergeau inainteacarului, tinancl tot ala. Fata impAratului du-cea coromasla cu cofele de apa. Crucea ceamicA il lumina calea. Strajile veghiau spre

Drumul robilor sclipia rnereu.Luceferii straluciau ca pietrele cele scumpegdinu§a se pitula dup5 o palä de noura§. Ampornit-o amandoi linitii i veseli. Prin satera lini§te adancA. Unde §i unde se auzia ateun hAmAit somnoros de cane. Am coborât peulita satului, ce trece pela orandA tot la vale.Pe zoana raului se zariau buruieni de rosto-pascA. Am trecut pe langA un gard de catindinverzitA i am ie§it din sat, (land in bahnaboiereascA la coada hele§teului. Zorile incepeausd se reverse. Cocoii cantau de ziud, iar dum-neata 1 imi povestiai:

1 Teranul tovar4 al scrlitorului.

miezul-noptii.

228 Gh. Carda§

Zorile, domni5orule, stint tin buhaiu care tre-buie sà calce de- a lungul pAmântului de andiese zdrile §i pand când da* rAsaritul soarelui.Pe care s'o t'ampla sä-1 intAlneascä boul incalea lui, il preface in duh necurat 1..."

Infiorat de aceastä minune mare, pe caremi-o istorisiai cu atata credinta, eu mergeam.täcut §i cu fricei in urma dumitale. Pe bahndaburia un val cald de vânt, aducand o mi-roznd de Dori de calce. Cristeii cu penelecastanii ro§ietice fugiau prin iarbd strigAnd :hasti, ha§ti, ha§ti !..." HaidAii Efarniau viteledin stani5te. Pardua§ul cu susurul lui lini§titimpr4tia in preajmä- i o faceald placutg. Din-spre iazul Cazacului veniau sunete de Valdnci.Florile imbrobodite in rouä incepeau sä sedesveleascd.

Din bahnd am luat o pe supt poala dealuluiNisipdria Holmului, indreptându-ne spre he-leteu. Ciockliile se inaltau la cer, ca.ntandvesele. In iarnä, plugarii, harnici injugau boala arat. Codobdturile mergeau pe brazde inurma plugului, purt'anduli cu gingA§ie cozilelor spancilite. Ajunseräm la hele§teu.

Buratecii §i broa§tele se intreceau din can-tece. Cucul broastelor li tinea hangul. $uieratuIascutit al broastelor testoase amutise. Ratelezburau pe de-asupra plagiilor ocAind, iar rdtoiiin urma lor ; taci, taci, taci !...". Coco§eii plu-tiau pe fata netedd i sclipitoare a apei, fd-eand tot Valurèle §i strigand : pui, pui, pui !..".Li5ite1e cu ciocul ro5 §i. cu penele castaniialergau dupd hrand. Privighetorile de baltd,.

In muntli Sucevei 229

sprintare §i manuntele, zburau pe de-asuprapAnu5itelor cantand :... chi, chi, chi !, rac, rac,rac ; tagan, tagan, tagan !".... Pescbru§ii iutise aruncau dupd pe§te. Apa, purtatA de \rant,-facea valuri, valuri, care se mi5cau in fatazdrilor ro§ietece ca o purpurd purtatb de abu-reala unui vantior de sara. Stuhul des §iinalt se legana incet.

Am luat-o la stanga prin livada boiereascAde viOni §i, trecand pe langa biserica satului,am dat in GrumdzA5ti. De aici am ie§it din-sat. Din Grumbzeti ni- am mai prins un to-yard§ de drum. Un bdietan chipe5 cu pArulnegru 5i cu ochii verzi, intovAr5.5it de un canecu pArul mitos.

Suitn la deal pe o parloagA alaturea cu dru-mul. In stanga avem ogoarele boiere§ti dinGhindd, iar in dreapta curb:tura Ghervasiei cuItagaile §i pAmantul ei ponorit. Din spre pisculCorbului vine miroznä de floare primAvAratecA.

and am urcat coasta curAturii, dumneataai iuceput sä &anti :

Cucule cu pana sura,Am vorbit gura la gurdCa sA-mi anti la curbturA,SA fac chef §i voie buna ;Da' tu-mi canti pe mo§inoiuTot a scarbA §i-a razboiu !...

Mai urcAm Inca vr'o cloud hartoape §i iatA-ne in deal la padure. Faptul zilei se arata.Sdti§orul nostru se vede ca in strachind. VAile-muntilor sunt Inca impanzite de negura nop-

230 Gh. Cardag

tilor. Dealurile acoperite cu paji5ti 5i pddurise intind in fata noastrA. Valea Moldovei, Hol-mul, BursucAria 5i alte vdi din preajmA suntinecate in negura diminetii. Fermecati de fru-museta meleagurilor, ati inceput a cAnta a-mândoi, intr'o melodie veche poporand:

Ja-te, ia-te. neguritd,De pe vdi, de pe culmirdDe pe apa Moldovitii,De pe mugurul rächitii,De pe pana sturzului,De pe frunza stuhului,Sd vdd coama murgului,i chica voinicului !...

Melodia cântecului vostru era a5a de duioas'a0 cuvintele a5a de potrivite cu prive1i5tea ceo aveam in fatd, incAt eu am crezut cd eleau fost zdmislite de voi in acea clipà de frd-mântare a sufletului. IntrAm in pddure Inmana dreaptd aveam mladd cu smiddrie deasà,in mâna stângd, cdrpeni5.

BAtca Zmeilor, tinta drumului nostru, se-inaltd spre zorit ea o caciuld de uria5. Ajun-gem in gura 51eahu1ui. De aici o lam sinemiezul-noptii pe o 5osea noug, pfind la podutlui Alecu Mantaca, zis 0 SurcicA, unde odini-oard, imi spuneai, era velnita 5i tot aid fusesemai de mult 1Aca5ul haiducilor, cari ie5iau.la §leah inaintea drumetilor, ziva in .namiazamare. Dela podul lui SurcicA ne abatem spredreapta, intrând pe un colnic, in pgdurea deasà_Mergem pe drumul cdprioarelor.

In muntii Sucevei 231

Din fundul codrului se aude fluieratul mier-lelor, i glasal trist a lui Florea, ce tot striggpe fratele s'au Cucu' ne-a intovAfasit in totdrumul nostru prin pddure. Pe de-asupra co-pacilor, ciocarliile te fermecau cu cfintecelelor din raiu. Privighetoarea amuta caniila apusd: huuiu, huuiu, huuiu, nia, nia, nia !,has, has, has !, Grivein, Turuzan, tine-mai !...".

La rdd5cini1e copacilor se intinde covorulde flori prinfavAratece. Viorelele i r4chitorasiialbastri stau tot smocuri id i colo pe supttufe de smiddrii. Brebeneii, pipigioii i topo-rasii unde i unde Cate un mänunchiu. Scradaverde ni fura privirea la tot pasul. Poartaraiului i dumbravnicul te imbiStau in cale cumirosul lor p/5cut. Covorul alb si galben alflorilor de Pasti se impAnzia la rAddcina co-pacilor, presarat din loc in loc cu mgmgluscd,alior i mierea ursului.

Inteun 1umini, inconjurat de sulhari defagi i carpeni, am dat de ciubotica cucului,coada cocosului si de florile rosietecenumite aisor.

Pe la pranzisor eram in paraulCane cu picioarele galbene i cu aripile in-

tinse se leganau in väzduh, strigand ploaie.Turturica isi anta numele pe-o mläditã dearin. Cintitele cu gusa rosie zburau in stoluri.Fuggii plutiau pe supt tulpinele copacilor,zd-rind tot cei din coadd in frunte.

0 ludm spre amiazá pe rnatca piiraului, insusul. apei. Pe mal se vdd lespezi de piatranetede ca masa.

sä sara

albAstrii,

Mätioii.i

232 Gh., Carda§

La pranz am ajuns la fântAna lui Bunduc.Aceastd lantânità, asezatä in inima codrului,este fAcutA ca o boltä, i imprejur are cruciimpodobite. De aici o luAm spre RAsgrit, pemuchea unei coline de deal. UrcAm prin pri-poane, turdni i desimi de codru.

Pe aicea, domnisorule, stint locuri tari,mi-ai zis dumneata. i inteadevar, aveai drep-tate, cdci cale mai bine de un ceas, cat timpam strAbAtut aceste locuri, am trecut numaiprin tibardi umbrite, liogase, vAgAuni, hagAie

turani Mid am scApAtat dupd un dâmb, iacdin fata noastrA o poiand incunjuratà de gin-gastri, venisi i paltini, in mijlocul areia seafla un táti. Din tgu Ii trAgea obArsia unsfArlac, care-si mânà apele verzui la vale, inadAncul pádurii.

CiocAnitorile cu ciocul lor tare pârAiau printrunchiurile gorunilor. TulpAnelele cu penelemAndre ciripiau prin cdturi ; iar gaitele decolori albastre gAgAiau pe crAcile carpenilorimbdtrAniti de vreme.

Dam in poala BacaDe aici o ham pe un colnic impodobit pe

amandoud partile cu ciufari i sulhari, cazutide chidia i ornitul mare de atunci patru ani.Dupd ce urcdm mai multe amburi si pri-poare in pieptis, la peanzul cel mare ne vedemscdpätati sus, pe tiglAul cei mai innalt, peBâtca Zmeilor sau ScArile Domnului.

Acest pisc mAret asezat in täria codruluinesträbätut are infAtisarea unor sari uriase,de unde i numele de Scdrile Domnulni".

si

In munfii Sucevei 233

Intinderea pe varf nu este na de mare, abia-de chteva obrate in lung §i in lat. Tot a§a §icopacii, ia numai ni§te c5rtaci §i. ciufari. Sin-gurul copac mare este un stejar cu crdcileintinse ca ni§te brate, in care ne-am suit cuajutorul unui prepeleag. Din piscul copaculuiaceluia mare priveli§tea era mandr5, de tot.

In spre zori se vedea targul Lespezilor cucasele sale tAbluite §i cu fabrica de sticl5rie,a5ezate pe malul stang al Siretiului. Dupg eldealurile Harraului se pierdeau in zarea dru-mului indepartat. Liniile §erpuite ale Siretiuluipar ca ni§te fire crete de beteald argintie.Satul Dolhasca se impanze§te pe la poaleledealurilor impadurite.

Spre miezul-noptii, TAthru§ii, marele sat deUngureni corciti, se intinde in toatä marimeasa. De-asupra lui, Pobrata, cu sfânta mdnAstireziditä de Petru-Vod5, se ive§te numai o leach'de dupa nite pripoare impadurite.

In spre ocna, copacii de pe Ba.tca Rujii, Lac§i DescdlicAtoare se vad ca o perdea verde.Aldturea satul Homita, inghemuit bate() poian5.incunjuratà de trei parti cu Odure.

Dar vederea cea mai märeatá o avem spreasfintit.

Piscul Cdprienei, cu cei doi copaci din vArf,se ridica piezi.§-, parc'ar fi vrut s'a iasa la luminapeste toate colinele impadurite. Dragu§enii,mfindru sat de pe apa Moldovei, acopere cumarimea lui trei coline de deal. Valea larga aMoldovei, cu apa sclipitoare ca o cordicd deargint, se intindea dinaintea ochilor no§tri

234 Gh. Carda

pand la Tupilati, dincolo de Mori le Zavului.tn lungul 5esului cu sclipiri aurii, dintre apaMoldovei 5i stre5ina Carpatilor, se ldmurescsatele presdrate pe supt crâmpeie de codru.

Dar ceia ce ni a apit mai mult privirea anfost muntii.

Doamne baditd, frumoase locuri mai suntpe acolo ! De cdnd am plecat din satul vostru,arui colindat in fiecare yard' toti muntii teriinoastre, da' meleaguri ca acelea dela noi n'ammai vdzut !...

acum imi apare vie in mine priveli5teaaceia. Ceahldul falnic, mândru rege al muntilorMoldovei, se inaltd in negura drumului de-pärtat, ca o mdndstire uria5d cu turlele spremiezu-noptii. In preajtna lui muntii Horaitei,Sihlei, Petru-Vodd 5i multi altii se ridicaula nouri, dupd multe 5iruri de halduci 5i opcine,.ca ni5te stoguri fdra margeni. Mai spre miezul-noptii se intindea 5ira lungd i pAduritd aHalducii. La poalele Carpatilor, dupd dealuldela Boi5te se vedea Vdratecul, cu mAndra-imdndstire de maice i cu culmea dela Ciungi,a5ezatd ca un parapet in dosul lui.

TArgul Neamtului, cu vestita lui cetate, seardta numai pe jumdtate, fiind pitulat -dupddealul dela Rucare5ti.

De pe Bated se vedeau devale cioatele decopaci, ca ni5te miei culcati.

Vezi dumneata polo, spre asfintit, in za-rea culmilor, lângd gävdnelul acela, un tigldu?

m'ai intrebat.Vdd !, rdspunseiu eu.

Si

in muntii Sucevei 235

Apoi acolo, langd gävanul acela, e muntele cu coama verde, Plesul, la poalele cdruiaeste mdndstirea dela Sfântd"...

Ddndu-ne jos din copac, am dat la tainite.Acestea sunt niste hrube, trei la numär, sdpateadânc in stanele de piatrd. La gurd sunt stânsesi infundate de pdmântul risipit si de frunzelecopacilor cdzute an cu an. Tnduntru, in schimb,erau foarte largi si adânci, dupd cum am obli-cit noi cu ajutorul unei nuiele lungi de alun.

Ce stii despre aceste vizunii mari?", te-amintrebat.

Ia numai niste Atli si povesti auzitedin bdtrâni I", mi-ai rdspuns.

Spune-le, spune-le !", mai graiin eu, sidumneata, gata totdeauna la istorisirea faptelorbdtrânesti, ai inceput a grdi :

Apoi aicea, in tainitele aistea, au fost invechime, domnisorule, curtile zmeilor. Aistiaerau tare rd'i si. indrdzneti, cdci veniau in Udasi furau fetele cele frumoase ale gospodarilor.

Oamenii din aceastd pricind au pdrdsit satul'si s'au asezat in altd parte.

Mai târziu, dupd zmei, au särgsluit aici hai-ducii codrilor, cari prädau prin meleagurilenoastre. Toti banii si toate odoarele chte le fu-rua le ascundeau in Bâtcd, la cuptoarele aiestia.Dela o bucatd de vreme hotii s'au imprdstiatcari incotro si niste oameni din Tätdrusi, obli-cind de lucrul aista, s'au urcat aici sus. Cu eiera si un Tigan. Oamenii 1-au silit pe Tigan sä .

se vdre el intdiu.i i-au dat drumul in jos pe o funie Tiga-

'236 Gh. Carda

nul a ajuns intr'o casoaie unde se afla o u§acu o lacatd cat un ceaun de mare §i dona gra-mezi de galbeni.

Un martafoiu in straie nemte§ti i-a ie§itinainte:

Ce umbli pe aicea, mai Tigane?", i- a zis.7'iganul, speriat, raspunse:

Am auzit, boiarule, ca sunt bani §i lu-.cruri minunate aici §i am venit §i eu sä vAdminunea aiasta !"...

Neamtul i- a dat un ban de aur, povItuin-du 1:

Na-ti acest ban scump, da' sá nu-I dainimarui !..."

l'iganul a luat banul, s'a prins de funie §i-a ie§it la lumina'. Mara a spus tovara§ilor luitoatá patarania 0 i-a rugat §i pe ei sa nu spuiela nimeni istoria aiasta.

Da' nu §tiu prin ce intamplare oblici Dom-mita lui Mihai Sturza de aist lucru minunat§i, chemand pe 'figan la curtea ei din Criste§ti,-i-a dat banul.

Si iaca a5a cu Tiganul nostru.Tot pe vremea lui Mihai Sturdza, s'a scos

-§i platea de aici, atunci cand §i a cladit Dom--nitorul palatul dela Criste§ti. Si minunea luiDumnezeu, spun batranii, cat scotea ziva,noaptea se astupa la loc.

and trdia beizadea Grigore,feciorul Dom-nitorului, era aicea foi§or in varful unui gorun-cat Ceahlaul de mare. El venia Cate odatä 0,se suia sus, ca sd priveascd in tot cuprinsul

tn muntii Sucevei 237

ino5iei sale intinse : iar in zilele marl stAteachiar la masd.

Mai spun bAtranii a tot aici la Bâted 5i-a-fdcut Voevodul 5tefan ni5te scAri. i, din pisculgoronului celuia mare, privia in cuprinsul Neam-tului 5i al Sucevei, ca sà vadà and yin hoar-dele dumane asupra locurilor. De pe vremeaaceia i-a ramas dealului i numirea de Sa-die Domnului". Mândrete de locuri i oamenierau pe atunci prin tinuturile noastre, dom-ni5orule !..."

Child dumneata ai isprdvit de povestit, ne-am a5ezat jos pe tin covor de flori 5i am scosmerindea din traistà. Ni se pusese soareledrept inimä 5i trebuia sa mâncAm. In preajmanoasträ ciocârliile chntau.

Vântul aburia i fácea ca frunzele codruluisã fremete neincetat.

Tufele de salbd moale 5i de curpen alb seincAlciau in toate partile.

LAicerul de flori se impanzia de pe vArf 5i/Ana de vale la poale.

Acolo mi-ai arAtat dumneata o buruianA cuflorile roii, pe care ai spus Ca o numiti teletin.

Ne-am ridicat 5i, luAndu-ni ramas bun de lastejar, flori i tainite, am plecat.

Din spre asfintit veniau huiete grele de tu-nuri in lAtaie. Codrul le primia cu mahnirele alunga mai departe, vestind cdminurilortriste rdzboirile i invrAjmd5irile dintre oameni.

Era in vremea bejeniei i rAzmeritii celei mari.Scoborhm pe acela5i colnic impodobit cu co-

§i

'233 Gh. Carda

pad cdzuti. Soarele era trecut de amiazd.Flacdul Dumitru doine§te:

Frunza verde pelinita,Gäteste-md, maiculita,De-un cal bun si de-o sulita,Si de-o biata pu§culita,Ca'n ias' yard- i razmelita !...De-un cal bun de calärie,Ca sa plec in batalie...

De la poalele Batcii am schimbat calea, apu--and spre miezul noptii, pe un drum de pa-dure acoperit cu iarbd verde.

Ciorile caraiau pe cracile copacilor. Corbiinegri ca pacura croncaniau cerand came. Uliise rapeziau dupa pracla. Dam intr'un pdltini§.Pitigoii isi alcatuiau cuiburile prin scorburile.copacilor si prin smidarile de sanger. Cap-in-t a aura isi invartia gatul, canta.nd : ta, tk ta. !.. ".Sturzul canepiu, vornicul pasarilor de pddure,fluiera prin tufari. Trecand printr'un faget, amdat intr'o poiana. Aici mult ne-am minulaat-de frumuseta unui sorb. Era inalt de treceape de -asupra tuturor copacilor §i. drept ca olumanare.

Din poiana, mai strabatem un aluni§ si ie-.sim din padure, (land in Matioaia.

Aici mai de mult a fost sat de Ungu-reni si un fagadau", mi-ai spus

Soarele era la ojina. Stoluri de presuri zboarape de-asupra noastra.

Bdieti rumeni §i bucalai la fata /nand ,vitelela pa§une.

0 0

II.

Manästirile de langã Iafi (pe la rgoo)de N. lorga.

Birja strdbate, dela gard inainte, str5zi princare se despicd praful alb, stfazi foarte s5race,in care gospodAria fiecdruia e de o potrivA cuadministratia pentru toti : in sate nu se afllcase de acestea, fäcute §i acoperite cu chrpelidin tot ce se culege mai ieften: lemn, §indild,tinichele vápsite §i nevdpsite. Imprejmuirealipse§te ; in locul gol §i foarte murdar de lângdcask oproane se apleaca intr'o rân5, addpos-tind porci slabi cari rät5cesc, grohaind fld-mânzi, dupd murddriile aproapelui. Nici livezi,nici porumburi. Tigani päcdto§i umbld a leneprin pr515.ria secetei. Din Bahluiul aproapecu totul secat, prefdcut unde mai este apd,intr'un noroiu verde §i negricios, se inaltd du-hori putrede.

In dreapta insg §i in fatà te mângilie fru-museta trecutului, care n'a perit : rev5rsareade biserici §i. case a Ia$ului de o parte, iarde alta, dealurile incununate- cu mdndstirilectitorilor domne§ti.

--

240 N. lorga

Spre Galata, drumul urmeazd prin 5esul ars .de soare, uncle trdie5te numai o iarbd micd,asprd, negricioasd, pe care o cautd caii lasatislobozi i 6'A-duffle de oi lânoase, cu picioarelesuptiri 5i ochii de supunere blândd. Soseauase inaltd pe ineetul. Un sergent comandd oceard de soldati in bluse murdare, cari im-ping sau se fac a impinge la deal o mare sacd.plind. In chiotele de indemnare, ei infra' pesupt un mare turn negru, cu cloud rânduri,al cdrui acoperemânt de tabld a rdmas numaipe jumdtate. Aceasta e Galata.

Zidul cel tare, acoperit cu vechi tigle prd-fuite i sdmänat cu bageaguri tot de tigle, in-chide casele, drese, ale egumenului de pândmai ddundzi i chiliile, iard5i prefdeute, ina-intea cdrora inchi5iidesertori i esupu5isunt trecuti in revistd de alt sergent. Bisericase Malta in mijloc, carunta, neingrijith, dartare ca granitul. Petru $chiopul, biet Domncucernic 5i bun, o clddi cu dragoste i cu multdcheltuiald, luandu se dupa modele din Cons-tantinopol, care se deosebiau foarte mult dezidirile lui $tefan cel-Mare 5i ale celuilalt Petru,Rare5, iainta5ul Schiopului. Pridvorul e o in-treaga clddire deosebitd, alipitd la trupul bi-sericii: rdzimat pe cloud contraforturi zim-tuite, el are cloud randuri de ocnite i e strd-bdtut de trei fere5ti. Biserica insd5i e multmai inaltd 5i mai incdpaloare decat cele vechi,dar podoabele, afard de acelea5i ocnite, lipsesc-cu totul ; fere5ti1e sunt mid i goale ; cele cloud.

MAnAstirile de langa la0 (in 1904) 241

turnulete n'au putere, i eleganta .1br e maimicA cleat in bisericile trecutului de lupte.

Cetätuia vine aproape in fan, despArtitaprin valea adAncA pe unde tree liniile caii fe-rate, vale de spini §i de pustiu prin care rA-facesc porcii slabi ai mahalagiilor din apropi-ere. Dealul se inalta.deodath, cu coastele-i par-lite §i sapate in gropi risipite. E a§a de u5orde luptat aicea, Inca trebuie sã crezi ca inacest loc a fost de la inceput cetatuia de apA-rare a tArgului domnesc, a thrgului de negot

popas din vale, care se desface din vArfulinAltimii mai frumos decht oriunde aiurea, in-§irAnd toate grAdinile, tot haosul caselor luialbe, toatä cununa veche a bisericilor, de labiserica Lipovenilor din cireapta, en turnurileinvArtite, pând la marea Mitropoliecu stilul apusean, de imprumut, pAnA la bise-ricile märunte de cAtre Copoul. a cArui casarmämasivA se vede limpede la capät.

Ctitorul bisericii din CetAtuie, astAzi inoitAintre zidurile frAnte de care fusese incunju-ratä la inceput, a fost Duca-VodA, a earthDomnie cduta sã imite pe a lui Vasile Lupu,ocrotitorul acestui Grec cu noroc. In bisericalui Duca se vede urma Trei Ierarhilor luiVasile. Pridvorul samAnd cu acel dela Galata,dar fere§tile sunt lucrate maiestrit in piatrA§i au caracterul gotic dela bisericile lui tefan-eel-Mare ; cele de pe laturile naosului sunt in-cadrate fin cu ciubuce insemnate jos cu dou.Arosete. Turnurile sunt iara§i asemenea cu ale

Cartea muncitortsita. 16

gAlbuie,

242 N. lorga

Galatei, dar la mijlocul lor trece un beau depiatra impletit. Ace lasi brau de ciubuce incingetoata biserica, tivit sus si jos cu ate o hor-bota de frunze si flori säpate. El inseamnd sitoate nervarile boltii. Up de intrare in naosmai are un cadru pe care stint aplicate fru-moase si originate rosete. Pana si mormantulMariei, fiica lui Duca, e o mica lucrare dearta in aceasta ultima infatipre moldoveneascäa frumoasei architecturi de tard.

Cele mai multe picturi stint vechi sau re-produc pe cele de la inceput. Pe paretele dindreapta, cum. intri in naos, vezi pe ctitor, fru-mos bärbat cu barba rotunda, cu. ciica pe carestint implantate pene de strut, cu haina debrocart verde, peste care e aruncata alta frtramaneci, avand guler si margeni de blana sisireturi de aur pe piept. Fiul sau Constantinare aproape aceiasi imbracdminte : coconutpoartä o paldriutd rosie, cu bland jos si penede strut la o parte. Doamna Anastasia e in-vesmantatii Inteo roche de brocart. siniliu,prin care trec manecuti de matasa alba cu-suta cu fir ; din pieptarul de fir se prelungescbete aurii ce se infasoard pe mani. DomniteleEcaterina, Ileana, care a fost sotia lui Nico-lae Costin, RuKanda, Maria au rochii de ace-lasi fel, rose si ro,ii. Maria tuturora e ca acoconului Constantin.

De la Cetatuia un drum serpuitor apucA prin-tre porumbuii dese, cu frunzele adesea stransesi uscate de seceta. Nicairi nu se vede o lo-cuinta, iar la cal:at privelistea Iasilor e inchisä

Mänàstirile de IMO 1a0 (in 1904) 243

de dealuri De-odatà intr'un fund ocrotitor,de .vale vezi mAndstirea Hlincii, a lui Zotu'pgara, ginerele lui Petru schiopul.

Ceia ce love§te mai mult e negrul zid deimprejmuire, cu totul neatins : aici Domnulcel ran, rdsculat impotriva Turcilor, i§i va figait tainita pentru apArarea sa 0 a averilorsale. Biserica e mica, cu un singur turn §i unpridvor liber ; ea a fost dreasd pe vremea lui5tefanita Lupu. Nicio inscriptie nu se mai pAs-treazà, dar pe pAretele din dreapta se vddInca' trei chipuri: douA poartA cAciula din vre-mea lui Mihai Viteazul, iar cel de al treilea,imbrAcat in ro§u i cu o pAldriutA ro§ie pecap, are o infAti§are care incurcA.

In fatA cu dealul CetAtuii, Frumoasa sevede adancitA, cu cele patru turnuri de tini-chea care sticlesc la soare, clAdire cinchitA,ciudatA, al cArii rost nu-1 intelegi de la inceput.Drumul la dansa merge printre case de satcurAtele 0 se mantuie inaintea portii turnuluiinalt pe care e scrisd intrebuintarea de as-tAzi a clAdirii: spital militar pentru boale deochi.

Bolnavii cu cAutAtura tulbure sau cu capu'ncarpe rAsar din toate fere§tile, altii a§teaptäpe bAnci pranzul, care se pregAte§te supt un§opron. Unii dintre dan§ii se aflA in primej-dia grozavA a orbirii, dar flãcAii sunt altfelveseli, §i sosirea chrutii cu pane neagrA, su-netul goarnei de chemare sunt primite cumare bucurie.

a

244 N. lorga

Biserica se ridica alba; inaltd, cládita in-tr'un stil cu totul neobipuit la noi. Arhi-tectul lui Grigore Ghica, din jumatatea d'in-taiu a veacului al XVIII-lea, a lucrat dupanorme apusene, 5i a facut o zidire religioasain stilul Rena5terii, cu fronton antic, cu coloane, cu fere5ti inalte i largi, fara desfasu-rarea de linii a bisericilor Rasaritului. Fru-moasa impune prin proportiile ei man, careintrec pe ale oricarii biserici din Tara- de-sus,dar frumuseta ei stà mai ales inuntru, cuatat mai mult, cu cat frontonul disarmonic eram pastrat, cojit i stricat Inca printr'un.adaus de lemn ro5u 5i de sticla. In interior pri-veli5tea e insa in adevar mareatd: turnurilede tinichea, lard zid i croite numai ca aco-peripri, cresc prin boltirea lor intinderea,libera de once piedeci, a clädirii luminoase.Opt stalpi de marmuth vdrgata cu 1-0§1.1 im-podobesc i sprijina, intinzandu-se sus, cucapitele de stuc albastru, aunt. Pe paretise vad. sfinti foarte frumo5i i chipurile Ghi-cu1e5tilor : Grigore-Voda cu fata rotunda, barbainfoiata, Doamna, fiii, Scarlat i Matei, copiicu privirea blandä, cu toata cuca greoaiehangerul .infipt in beau. Icoana de argint, in-chinath Maicii Domnului de Ecaterina Roset,.Doainna lui Constan.tin Mavrocordat, scanteiein fata catapitesmei, ale carii aufarii parnoud.

Toata aceasta infati5are nota i vesela sedatore5te lui Mihai gturza, Domnul de inain-tea anului 1848, care a ridicat pentru tathi

MánAstirile de lang5 1a0 (In 1904) 245

.sau si frumosul mausoleu de marmurA alba'-de langA biserica. Strälucirea Frumoaseicr, o:adevarata Mitropolie, n'a tinut insä multävreme, si astazi, daca ea se bucura Inca de oingrijire care nu se d5 unora din vecinele sale,poporenii, pompa oficia15, o incunjurime Vred-nica de &Ansa lipsesc puternicii biserici din-veacul al XVIII- lea, ultim monument pe careun Fanariot 1-a durat pentru ca sa aminteascAtrecerea hii prin terile noastre.

Si acum, pe soseaua prafuita, supt soarelede amiazi, care face sA scanteie locomotivaharnica a unui tren ce inainteazd. In dreapta,o frumoasä casa mai veche, de care birjarulnostru leaga numele lui Cuza. Hanul Socoleicla ieften pane alba, branza veche si oua proas-pete, impreunä cu bere iesand de Zimbru"si yin limpede din poelgoriile Cetatuii sau aleCopoului . carti postale ilustrate si o «Istoriea lui Stefan-eel-Mare» de acel ce scrie si_acesteranduri, taiatd, dar necetitä de domnisoara cea castigat-o la premii, impodobesc masa od5iicurate, unde se intinde panzatura pentru pranz.

Mai departe, casa noua, cu doua randuri,a unui sef" politic din vremurile noastre. Infata grädinii intinse, umbroasa ca o p5durice,a lui Rivalet unde atatea chefuri s'au des-voltat Vara privitori, pentru treeerea vremii«boierilor veseli» , o suma de clddiri gAlbii,impoclobite cu zugraveli, eu smalturi, cu lemnarii de vile, se perindeazd pe inaltime in ju-i-ul unei biserici rotude, garbove, fard caracter

246 N. lorga

§i frumuseta, care pare sa dateze din veacu)al XVII-lea. Firma arata ca aid e o casa denebuni, §i un anunciu adauge ca intrarea fara.autorisare speciald" e oprita.

E Socola, care poartä un strain §i eroicnume din vremea Läpu§neanului.

0 0

Manastirea Mare Iti (in 19o5)de N. lorga

La tdierea soselei $tefan cel Mare, se vadchioscurile parasite ale Mosi lor. Apoi obo-rul inirã prãvã1lilei joase, din care navalescasupra stradei donite, lucruti de fier,sutnane i salvari, in teancuri, i mobile. Dam-bov4a apare lânga cladirile intinse ale turna-toriei Lemaitre. De acum inainte Ca lea Va-carestilor se taraste spre barierd : tipuri evreiestise strecoara pe strada, panditoare sau trufase,pe cand copii murdari alearga dupa trasura,strigand. i aratand cu degetul ; o daramaturain mijlocul unei curti, impovarate cu tot ce sepoate arunca de altfel de oameni, poarta firma,româneasca i evreiasca, de casa de ruga-

,ciune" i aratarea cà acolo locuieste un haham.0 bucatd de vreme vin la rat d case maibune, unde se salasluiesc, de sigur, crestini.Apoi nu mai vezi dec4t carciume de cele maiproaste, pravalii parasite, maidate, case Vara'

cdcitli,

248 N. Iorga

niciun fel de imprejmuire 5i copii ldsati invoia bor.

Pe nea5teptate, dupã o u5oará coborarea5a incat aceastd jalnica prelungire a Bucu-re5ti1or se poate cuprinde de-odatã cu o privirecare zdre5te mai mult verdele viu al arborilor,ai zidurile cetátii puternice care e temnitaVácire5tilor.

Poarta greoaie se deschide 5i inaintezi prinmari curti pustii, dincolo de zidurile arorase aud comande scurte, pa5ii ap5sati ai trupei

pe land aceasta, un necontenit urlet pre-Jung,. in care se amestec5 strig5te1e 5i rasetelecelcr cinci sute de intemnitati, cari se inchidin salele i chiliile lor pentru odihna, pentrusomnul dobitocesc, pentru gandu rile rele 5imu5caturi1e de cainta ale noptii. .

In acest cadru peeap.sanenorocire totu5i carat, oranduit, sepia

ca o 5coa1d -de fete, räsare inaltabiserica a lui Nicolae Mayrocordat, a. .cdriifatada puternicd iti cucere5te sufletul.:

Supt triunghiul de piateà de sus, un randde ocnite lungarete, tivit jos cu bran imple-tit ; zece suptiri coloane inchid un luminospridvor. Niciodat4 din vremile lui Neagoe Ba-sarab . nu s'au cheltuit nn astfel de material

atatea silinti pentru, a impodobi o biserica :stalpii sunt canelati, impodobiti la bash' cuflori i incununati sus. cu stralucite capitelecorintice, alti stalpi corintici impodobesc f a-tada paraclisului din fund, fäcut de Constan-

le ticã1oie,in

5i

si,

si

cládiri,

MánAstirea 1/AcAre§t1 (in 1905) 249

tin fiul lui Nicolae-Voda, aljii iar se vad cevamai departe, in frUntea unui cerdac din ca.-

1direa incunjuratoare, ale carii chilii de paces'au prefacut in celule de blastam. Dar aceia-cari afla pareche in 'Ora §i earl, pentruvremea child au fost sapati, sunt a minune,se afla in pronaos, utide, ca la Cotroceni, eisprijina arcuirea boltilor i despart de naos:de sus /Ana jos, ei sunt nurnai o sculpturainflorita, un brau de frumuseta imbiel§ugata,-care se irnpletice§te urcand pe piatra greoaie.U§a e lucrata §i ea dupd modelul celei delaCotroceni, pe care o intrece insa Ca bogatie§i märime: altfel, sunt aceia§i lei, acelea§i flori,aceia§i serafimi in zbor ; sus de tot, de-asuprapisaniei, coroaria plute§te peste sterna indoitaa vulturului §i a zimbrului. i fere§tile au a-cela§i cadru de sculpturi. In planulfie cladire,in felul zugravelii care aici e pastrata a§acum a fost la inceput, §i impune tot atat demult ca la Slatina in Suceava se vede in-raurirea bisericii ce a slujit de indreptariu.Insä, precum toate sunt aici mai mari §i maiscumpe, nu un singur turn., ci trei: dotra infatd, celalalt in fund spre altar, se ridica de-asupra cladirii, pentru care sunt insa preamici, daca nu prea u§oare.

Inauntru §i tot astfel in paraclis se\rad supt coroane sau i§lice de blana neagraparintii lui Nicolae-Voda, sotia, cei patru fii:'Scarlat, Alekandru,. Iancu, Constantin, nora ;Ii acopar caftane blanite de rnatasä sau cati-fea fara florile de aur ale vechilorobi§nuitä

nu-si

250 N. lorga

brocarte venetiene. Ctitorul doarrne supt 1nalta placa de marmurd din dreapta, cu slo-vele sdpate i acoperite apoi cu un cimentro5u care alcatuiesc versuri eroice, vechi metre-clasice, intru pomenirea dreptAlii i invataturiiVoevodului mort,

0 CI

IV.

Hurezul (in 1905)de N. forge.

Cel mai bogat 0 mai stiaiucitor dintreDomnii români, Constantin Brfincoveanu, a.voit sa intreacä, prin cheltuieli mai mari de:-cat oricare se mai fdcuserd pand atunci pentru mänästiri, pe toti inainta§ii sAi, clädindun nou loca5 flea pdreche. Ruda lui de aproape,Pa.rvu Cantacuzino, a primit insArcinarea dea supraveghia lucrul zidirii sfinte, al cdriiloc fusese ales in codrii nestrãbdtuti numitiai Hurezului sau Huhurezului, dupd pasdreade noaptea ce se sä1d51uia in ei §i umplea sin-gurdtatea neagrà de bocete. Värul Domnuluidgdu gata pdretii in 160, dar zugraveala nufu mantuità cleat dupd moartea lui inaintede vre ne, supt ingrijirea lui Cernica tirbei,,la 1694. Indatà incepea lucrul la paraclis, carese sfar§i cu totul peste doi ani, §i, ca sd fiealáturi cu sotul ei la fapte bune, DoamnaMaria sau Marica act], tot atunci, din baniiei, bolnita din deal. Peste amândouA a ceste

252 N. lorga

zidiri, ispravnicul fu loan, care avu noroculde a calduzi. timp de treizeci de ani ca egu-men mänastirea de calugari a Hurezului. Inacelasi timp, o cingdtoare de chilii incunjurabiserica, i paraclisul era cuprins intre chiliileacestea.

Manastirea a avut i timpuri grele i odata,in rdzboiul din 1787, caii Nemtilor, ai Turci-lor, ce se razboiau intre dansii pe socoteala

pentru impartirea noastra, au mancat fanlirápit intre zidurile bolnitei brancovenesti.Peste aproape un veac, calugarii plecau, i lo-

,cul lor era luat de maicele de astazi.Dar, ca nici. intr'o alta parte, toate s'au

pastrat aproape cum le-a lasat intemeietorul.5i astazi priveti cu admiratie biserica in care

atins culmea mestesugul de a tidi -depe vremea lui Brancoveanu. Pridvorul e spri-jinit pe zece stalpi, mai largi la basa i im-podobiti la amandoud capetele cu foi de acantfin sdpate ; in fa'ta lui sta un amvon de in-trare, pe- doi alti stalpi canelati, avand ace-lasi fel de capitêle Ca i pridvorul inst.4. Pefatada si de jur imprejurul zidirii stint liniide zimti, apoi un rand de ocnite rotunde, 3n-thizand ,cercuri impletite. dupa aceasta cloudciubuce simple, alt rand de zimti, un colacmare sculptat, ca acel dela Surpatele, i altätivitura Cu zimti. Pe laturi si la altar se maiInitinde un sir de ocnite patrate. Cinci ferestide fiecare parte, cu cadrul sculptat ; sculpturi,mai frumoase decat iti 'mice bisericA mun-

-teand, are si usa, ale cdrii canaturi Surd de

5i

pi-51

Hurezul (In 1905) 253

lemn lucrat ca a horbotd. Dotal turnuri cuferestuici abia crApate in adAncul ocnitelor seurmeazA in lung. Printr'un adaus colturatinaintea altarului biserica dobAnde§te o lun-gime mai mare cleat cea obi§nuitä.

Dupd ace1ea5i norme de arhitecturd, de §imai ieften §i in hotare mai mici, sunt facuteparaclisul §i bolnita.

Dar ingrijirea inaltà a podoabei nu se o-pre§te aici. StAlpi de toate felurile se gAsesc incerdace §i in salele chiliilor. Cei mai frumo§i,.impreund cu alte sdpAturi, sus §i la scará, seadund in cerdacul staretiei vechi, care faceparte acum dintr'un spital teranesc ca vai decapul lui. Aici sunt stalpi impletiti, sdpati custerna terii §i cu vulturul lpicefal al Cantacu-zinilor, sunt lei §i flori §i pasAri §i arabescuri,cum nil se poate mai, dibaciu §i mai elegantintretesute. Nici Nicolae Mavrocordat la VA.-cdrWi n'a dus astfel de frumuseti pAnd inoddile de locuintä, multAmindu-se a sprijinibiserica pe stAlpii sai, §i. mai bogat infloritide sculpturi.

ZugrAveala veche e pAstratA in toatd pu-terea 0 vioiciunea ei, §i pe pAretii din pro-naos al bisericii se in§ird, pe lângd Branco-veanu, cu Doamna §i copiii, in portul räsà-ritean din vremea kr, toate rudele dupd tata§i dupà mamA, §i chiar umo§ii §i strAmo§iio,pand la Neagoe §i. Laiota, cu pletele in zulufi§i haina de brocart tdiatd la piept de dunga-de aur a patrafirului.

0 0

V.

Bistrila olteanã i Arnota (in 1905)de N. lorga.

and ai väzut mänästirea, e5ti chiar lapoarta ei. Sanand cu Dealul, fiind 5i aceasta-0 cetätuie väpsitA in galben, cu un puternicturn modern, cu o cupola de metal care sevede de departe. $i acuna inoitorul e tirbei-Voda.", dar, fiindcl Domnului ii placea sl pe-treacd vara aici, la racoare, nu numai a s'auinAltat clädiri intinse pentru locuintä odatàera in ele 5coa1a de sub-ofiteri, iar astAzi or-fanii invdtätorilor invata clasele primare in-tr'o parte a bogatelor incAperi , dar 5i. bi-serica a fost pregatit5. ca bisericA a Curtii.

In cei din urmA ani ai veacului al XV-lea,fratii Craiove5ti, staphni ai 5esu1ui jiian 5iBani olteni unul dupa altul, intemeiarA Bis-trita 5i paraclisul ei: cea d'intdiu trebuie sä fifost, ca bolnita Coziei, care e cldditá dupd vre-ojumaltate de veac ; celalt pästreazd 5i astaziforma de asap purtând in brate tin pridvor.DupA stAngerea neatuului ctitorilor, Branco-

Bistrita Mean/ si Arnota (In 1905) 255

-venii, inruditi cu ace§tia, au avut ocrotlreaBistritei, care pastra acele ziduri de cetatece silisera pe Mihnea-cel-Rdu a intrebuintatunuri impotriva lor 0 din care se vad uneleurme, alcatuite din bolovani §i cardmida tare,la margenea zidirilor de astäzi. Inca din 1683,cu cinci ani inainte de a fi Domn, marele in-tregitor al mo5tenirii de arta religioasa a tre-cutului, Constantin Brâncoveanu, inoi Bistrita.Ea tinu astfel vre-o sutd 0 cinzeci de ani. Re-paratia lui tirbei nu pastreaza nimic din cid-direa lui Constantin-Voda, care va fi samanateu. Cozia. 0 biserica modernd fu ridicata dintemelie ; in ea se pastreazd astäzi rama5ite1eSfintului Grigore Decapolitul, in racla de ar-gint aurit pe care a daruit-o alt ConstantinBasarab", Cknul, in locul celei rapite 0 acelei de lemn facuta din porunca lui RaduMihnea. Dar piatra de mormant a puternicu-lui Ban Parvu a fost gäsita, 0 ea se pastreazaastäzi intr'o camera a clopotnitii. Pentru ve-ehiul viteaz 0 ctitor nu mai era loc in zidi-rea de parada a altor timpuri.

La doi pa0 de mandstire e stânca, inalta,goala, aspra ; in ea se sapd o pe§tera care ascapat nu o singurd data de talhari §i de nd-valitorii straini 0 comorile Sfântului 0 viataegumenului, a calugarilor. Iar sus de tot,acolo unde atarnd negurile, deosebe§ti prinele, ea o lunga patä alba, Arnota, care sta-luce5te de departe, in noapte, calatorului.

Drumul merge prin carari de sat sarac, prin

256 N. Iorga

prAvAlisuri de bolovani, prin poteci de pAdurerark noud, cAptusite cu frunze ruginite. Aplouat, i lupti, urcându-te, nu numai cu rd-pegiunea coastei, ci i cu lunecusul cleiuluinegru. E o mare tdeere tristA, pe care o rupenumai lAtratul hartAgos al vre-unei javre,fosnitul unui Mocan cAciular, care se suie pecalu-i mArunt. Pentru cAtiva gologani, un flà-eAu rape din pomii livezii crengi mari bro-bonate de prune brumArii.

Am ajuns in sgrsit. IarAsi turnul i zidu-rile din vremea lui 5tirbei, care stAtea preaaproape de Arnota ea s'o poatà uita ; dar,mai mult nelocuite cAci calugArii au läsatca urmasi numai doi bdtrâni paznici elecad pe incetul in ruing, abia dupd cincizecide ani.

Bisericuta, -spoità mai duunAzi, are tipulcurat al clädirilor lui Matei-Vodd, cAci Bran-coveanu a dres aid numai o fântân5. Prid-vorul e inchis ; pe laturi zimti, câte trei fe-resti, ocnite rotunde, deschise sus, iar in ran-dul de jos inchise ; un singur ciubuc la tnij-loc, lard sdpäturi. In pronaos doarme intr'uiimormânt inalt, de marmord, cu sApäturi ceinatiseazd tunuri, tobe, semne de räzboiustema terii, Matei Basarab,. iubitul Domn

pArinte bateau. La picioarele lui stA Dan-ciul din Beancoveni, ale cárui rämAsite aufost aduse din Mitropolia dela Alba-Iulia, uncle,Danciul pierise pe vremea lui Mihai Viteazul,de fiul sdu acesta, Matei-VodA. TatAlodihnesc singuri, In mica bisericA de munte,.

§i

§i. fiul

Buc

ovin

a, u

nde

e in

grop

at $

tefa

n-ce

l-Mar

e.MAnästirea Putna, In Bucovina, unde e ingropat $tefan-cel-Mare.

Bistrita olteanl s1 Arnota (in 1905) 257

incunjuratd de neguri, bdtutd de ploi §i asi-guratd, prin greutatea §i prittiejdia potecii ceduce la °Musa, de lacomia strdinilor du§niani.Bdtrdnul Mocan ce intAmpin la intors, suindalare, pare umbia bunului patriarh ce rd-tdce§te incd in aceastd pustietate asprd, princare Bistrita se izbe§te ciudoasd, cu iutile apede argint.

0 0

Cartea muncuorstui. 17

VI.

Manastirea Putnei (in 19o5)de N. lorga.

In mijlocul curtii inverzite, biserica se ivesteacum albd de var si inrositd sus de tigleleacoperisurilor. Abia s'a mantuit o restauratie,indeplinitd de arhitectul Romstorfer, caruia ise datoresc, in bine, sapdturile dela Suceava,iar, tn rdu, prefacerea prin tigle, schimbarede proportii si zugrdveald noud a o parte dinbisericile bucovinene, asteptand Fd vie la randcelelalte. Zugrdveli nu s'au adus ca la Mirduti,in stil mai malt sau mai putin vienes, dar pezidurile care si-au pierdut, dacd nu podoabade sfinti zugrdveala pare sd fi fost destulde stearsd si era, de sigur, numai din veaculal XVIII-lea, mdcar luciul de vechime surdal veacurilor, s'a asternut in loc o vapsealdgalbuie, cu peteci de albstru pe alocurea, careface cel mai urat efect: jos, lespezile grelecare inchideau mormintele, scotocite pe randle hoti si de o comisiune invoitd de Guvern,prin anii 1850, au fost inlocuite cu pldci de

Mänästirea Putnei (In 1905) 259

olane dungate, de aceia5i coloare de dovleacproaspat care deosebe5te i paretii. A5a, e foartecorect, fohrte neted, foarte spalat, dar evlavia

intins aripile 5i a zburat in cine 5tie ce,colt de clddire batrana i neagra.

Putna lui $tefan-cel-Mare a fost cea d'intaiu5i mai frumoasa din bisericile lui. Ea aveaintrarea printr'o u5d in arce sfaramate spre-un pronaos, iar printr'o a doua u5a, cu cadrulin unghiuri drepte, spre largul naos cu stra-nele rotunjite i spre un altar in absida. Pa-tru fere5ti gotice dädeau lumina putina pe caredatina Rdsdritului o ingdduia unei bisericimandstire5ti, rnenitä pentru ingroparea Dom-nilor. De-asupra naosului se ridica un turnulet.Patru contraforturi sprijiniau, incordandu-se,paretii : pocloaba acestuia 5i a paretilor celor-

erau ocnite in doua randuri. Zugravealdera numai pe d'inauntru, ca in toate biseri-cile lui $tefan, iar pe din afara caramida a-parentä i rotilele de smalt ca la Papanti,la Dorohoiu, Harlau, la Sf. Ioan din Piatra,la Borze5ti alcdtuiau singura impodobire.

In aceasta biserica se coborara pe rand inmorrnantul lor, supt lespedea de marmura saude piatra moale naoldoveneasca, Stefan-cel-Mate,in acele zile de innaltare a sufletului sau, inlulie 1504. Apoi Doamna sa cea din urmd,cea mai frumoasa 5i mai iubitä, Maria Radii-lui-Voda Munteanul. $i ei i5i aflara locul langadoi copii inorti tineri inainte de aceasta, copiidin flori cu mame necunoscute, i langa a doua.._

pi-a

1

la10

260 N. lorga

sotie a Voevodului, impArAteasca Marie dittMangup, pe care un acoperi§ de mormantrtesut din fir de aur pe mdtasä, o infAti§eaz&dortnind, cu manile pe piept, purtand cunundgrea pe pieptul suptire, §i infA§uratA in bra-cart scump ca intr'un giulgiu mAret. Mitro-politul lui $tefan in aproape tot cursul Dom-niei lui, bunul pdrinte bAtran Teoctist, care astat neclintit cu carja lui sfintità langa buz-duganul sangeros al luptAtorului, §i- a aflat ;iel pacea aice, in gropnita domneascA, fiindpoate §i rudd de Dotnn, vlAstare din neamulstäpanitor al lui $tefan. $i Bogdan, fiul cti-toru'ui, §i StefhnitA, fiul upratec al acestuiviteaz Bogdan, au venit pe rand langA pArinte§i bunic, impArtd§indu i lini§tea, ce se puteacrede ve§nicd.

Dar iatä cd dupd moartea inainte de vreme-§i farA-de-lege a lui $tefAnita, Petru Rare§,.om cu ganduri marete, iea Domnia terii. Intoate el vrea sd facA mai mult, mai mare de-cat tatal sau, Stefan bAtranul. In rdzboaie §icuceriri n'a izbutit, in scrieri §i cladiri insa,da. $i vezi-1 cum i§i pune in gand sA prefaca,in mai frumos Putna lui $tefan, in care la1529 el inmormantase pe Doamna tineretelorsale, Maria.

De sigur ca atunci s'a clAdit pridvorul in-chis, pe care-I lumineath in frunte trei fere§timari, mai mari §i mai imbiel§ugate decat ori-unde, cu cate doi stalpu§ori gotici. Doud n§ide un gotic mai simplu dau intrart Te aman-doud laturile.

MAnAstirea Putnei (in 1905) 261

Dupa acest adaus dela Putna, care i-a stricatintru catva armonia masurilor, incarcând-o cupod.oaba cea nou5, s'a luat Lapu§neanu canda inadit cu un pridvor Radautii. Rare§ vafi chemat 5i aici la lucrul zugravelii maiestrepe dulce fond de albastru pe me§terii delaHumor, dela Moldova 5i Voronet.

Dotnnii ce venira dupd Rare5, 5i Rare§ elinsu5i dupa ce lud pe Sarboaica Elena, nu maiavurd pentru Patna o ingrijire deosebita. PetruSchiopul drese Sf. Gheorghe din Suceava, Mi-tropolia terii, 5i dulâ din nou Galata. Movi1e5tiifacurà peste munte Sucevita, pe care o poliatinge de aici printr'un pietros drum pe de- a-supra culmilor. $tefan Tom5a al II-lea innalta,Solca, in alta vale, departe. In sfax§it, Cazaciilui Timu5, ginerele lui Vasile Lupu, pradarapentru intala5i data, stra5nic, manastirea delegea lor.

Atunci bunul boier de tard ce ajunse a fiGheorghe Stefan-Vodã se apuca sa dreaga ma-nastirea, pe care o arneni4a risipa. El plea',din Scaun 5i se stânse in strainatate fara säse fi putut duce lucrul la capat.. De sigur ca.acela5i me5ter de cladiri va fi lucrat 5i mai-departe supt Domnii urmatori, rabdator 5i bine,/And ce, dupa vre o zece ani de zile de muncacinstita, se putu sfinti biserica cea inoita.

In ce a stat inoitura, se vede lesne. Fe--re;tile, u5i1e au lost lasate cum fusesera. Nimicnu se szhimba in oranduire 5i impartire. izugraveala din timpuri fu pastrata. Dar, dupa-o datina de arhitectura. care se vede dela Dra-

262 N. Iorga

gonairna $i So lca pand la Ca$inul acelnia$i"Gheorghe 5tefan, ciubuce impletite se intinserd_ca un bran in jurul bisericii, intre cele cloudranduri de ocnite, $i apoi pe toate nerviarileboltilor lucrate aiei in flo, i i pecetluite cucapete de bouri, cu gat din veacul al XVI-leasau fdrd, i infrumusetate ca in toate stemele.Mortnintele nu hard lásate la locul lor, ci,la inoirea pardoselii de piatrd, ele furd cer-cetate i sicriele puse la un loc, in mijloc,ldsandu-li-se podoabele. Astfel trupul lui Stefan-cel-Mare, capul despoiat de coroand, pieptulacoperit Inca de ramd$itele ve$mintelorse zicede o cruce, cum o purtau la gat Voe-vozii, ajunse in acest timp putin la dreaptade mijlocul naosului, unde i astdzi pasul ori-cui calcd, idea' sd4 cunoascd, locul cel dant.Inchindciunea cea veche i cea nota s'a dusaiurea, acolo unde stätea marmura goald, sd-patd cu slove gotice, $i tot a$a de goale rd-maserd dupd aceasta, in pronaos i naos, pie-trele de mormant ale Doamnei Maria, in fatdcu $tefan, ale copiilor ei vitregi, laugd (Musa,a lui Bogdan, in pronaos, la dreapta, $i aMariei lui Rare$, in fatd, avand langd ea piatrade mormant a lui 5tefanitA. De-asupra acelormorminte care se gdsiau lauga phrete, in ordnduirea cea noud a epitafelor, sculptorii lucrara.baldachine vddit intipärite de spiritul cel noual Rena$terii apusene, en formele rotunde,pline, cu fel de fel de linii $erpuitoare, $i deflori destul de grosolane, $i de flacdri ridican-du se la colturi ; mormantul lui Efrem de Rd-

.5i

MAnAstirea Putnei (In 1905) 263

&anti, la Moldovita, aratà cum se pregate5teacest obiceiu al baldachinelor, care nu fu lir-mat multd vreme. La turn se adause Inca unrand, fácandu-1 mai mare, 5i multe podoabe,mai simple decat la Dragomirna. a'entru atinea naosul, se inaltara in sfar5it doi stalpigro5i de piatra sapata cu podoabele obi5nuitein acest timp.

In aceastä noud haind aparu Putna dupàcloud sute de ani de la intemeiarea ei. Nici a-cuma ea nu avu noroc. Peste doudzeci de ani,Polonii cucerird Tara de-sus 5i Joimirii, Ca-zacii lor staturd 5i in Putna, poruncind 5ijdcuind. Duptl, plecarea lor, la 1u99, bisericarämase iar65i deräpAnat5, ca 5i turnurile 5itoate clädirile din prejur, unde tr5iau in tica-lo5ie caIiva calugäri. Atnci, prin anul 1750,Iacov I-iu, Mitropolitul Moldovei, care fuseseepiscop de Rádduti 5i avea cAtre Putna o ye-che 5i fireascd evlavie, se fa'cu al treilea, alpatrulea ctitor. El nu inoi nimic in arhitec-tura', nefiind dintr'o vreme cand aceasta maiera cu putint6. Dar tidied tot ceia ce ca-zuse, inlocui tot ceia ce lipsia 5i facu 'oathzugräveala cea noud, din care se vkl catevaurme in pridvor, nu prea stalucite, ce e drep-,tul.

In fata mormantului lui Teoctist, din acelpridvor (alt ierarh moldovenesc, Teofil de Rd-dduti e ingropat afard langd zid, ca 5i un Mi-tropolit bucovinean de daunAzi), el i5i ridica'sie5i. mormant 5i, langd piatra ce-5i sApase dinvretne, puse ratna5ite1e, aduse dela Indtluti,

264 N. lorga

ale parintilor sai, c51ug5rii Andrian 5i Mariana.Olajdiile 5i odoarele fur5. adause, o icoana de pecatapeteasma argintata, 5i podoabele noud,malt mai sarace 5i mai de putin pret, se viidinci langii ripidele in filigrand cu heruvimii,lucru de Venetia, langa greoaiele cdrti manu-scripte, legate in placi de argint bAtute cucio?anul 5i in plato5e de lanturi de argint, alelui 5tefan, langa aierele, ce trdiesc pana astäzi;ale ctitorului darnic.

A5a a fast a patra Putnd moldoveneasc5, aMitropolitului Iacov, pe care o inlocui ddunazia cincea, a arhitectului Romstorfer, supt stapa-nirea Imparatului austriac Francisc Iosif I-iu,stapan al Bucovinei 5i al multor altor teri.Mortii stau supu5i in morminte ca 5i in vre-mile neamului lor, 5i numai tidva fetei lui$ tefan, Domnita Cneajna sau Maria, e batutdin cuie pe a bucata de mucava, 5i, &and escoasl: din dulapul cu podo abe dezgropate,stranse in clopote de sticla, ea lasa sa cadafranturi din osul a5a de sfant pentru noi, carese calca in picioare. Ce nu pot suferi mortii,and.... cind sufar cei vii !

*

Calugarii se gätesc de slujba Invierii. Suntvre-o cihsprezece oameni, Romani cari 5tiurotnine5te, Romani de peste Prut, ca tin a-nutne Scraba, cari se zic Ruteni 5i vorbesclitnba noastra in tonul moale 5i cleios al Ca-..icilor ruse5ti de pe pe la hramuri, 5i Ruteni

Mänästirea Putnei (in 1905) 265

cari 5tiu rom5ne5te 5i se zic Romani. Stefann'are sa' se laude de pazitorii 5i slujitorii deastäzi ai mormântului sau. Unii se dau in vantpentru o sticlä de bere. 5i beau cate cinci pa--hare pe nerdsuflate, altii sunt bieti orbi culimba incalzita. 5i m!ntea copildreascA, cutaree un slabanog cu cautatura ponci5A, altul su-fere de nevoie, altul a ie5it abia dintr'o casdde nebuni. Frutnosul arhimandrit bAtran, vred-nic in infati5are 5i iubitor de neam, bucurosde oaspeti 5i de sfat, pdrintele Patra5, fostpreot de mir 5i fiu de teran din Tereblece,pare cAzut din cer intre atatia stricati 5i ata-tia nevoia5i.

Pand la caderea serii vad chilia de piatfa.Drumul trece prin cherestelele Companiei deEvrei care e adevArata stApand a Putnei, sause strecurd prin prundi5u1 raului care heat:ratape prund, tarând cu dansul spre Suceava a-pele Putni5oarei 5i Vi5au1ui, paraia5e de munte,ce fac din Putna un rau, mAcar pentru acesttimp de bielpg al primAverii. La dreapta stãtanapla in care sunt infipti brazii de5i, 5ipe un pripor se vede chilia. E s'Apat'A intr'ope5terd, pe care lovituri rabdAtoare de ciocanau lärgitio 5i potrivit-o. E mai mult un para-clis in munte, cu. fere5ti 5i altar ; ba odataea a avut 5i zugraveli, ale cAror urme tot semai vdd 'Inca Dar inchipuirea poporului 1-aprefAcut in chilia, boltitä in chip minunat,cu ajutorul lui Dumnezeu", a sfantului ro-mAnesc din vremea lui tefan, sihastrul Daniil.

266 N. lorga

Aid, pe un timp and nu era Popper §i 1)14tenii lui nu adeau din munte sfArAmAnd in-graditura de lemn a chiliei, sihastrul ar fiindeplinit acest lucru greu, care uime§te. 1.1itecolo unde se vede ca o bana de piaträ §i- aaznit el oasele in somn scurt §i plin de ge-mete, in a1tara5 a stat el in genunchi, cucarnea strivith' §i inghetata de piatr1 umeda ;prin aceste fere§ti 1-au bätut asprele vfinturide dimineap, care cutreieth vAile pentru agoni negura sau a chema norii. Iar jos, undese casch ochii de pivnità, acolo §i- a lAsatsireapul tefan. insu§i, venit sd se sfätuiascain aceastd pustie cu sfantul.

E noapte, noapte de stele, de murmure. defreamilte, de visuri, de patimi in singurätateavali ; noapte de armonice, de ciocniri de-bile, de pdhare de bere, de strigate strAine,de schiblundri de prunci evreie§ti dincoace, inulicioarele satului industrial al lui Popper ;noapte de a§teptare cu pa§i u§ori, lumini sfi-oase, in mdndstire, unde se pregate§te tainade noapte a Invierii.

Ea nu se face in Bucovina la miezul noptii, dupd Scripturi", ci, dupd intAmplare,dup'd datina sau dupd dorinIa §i nevoile s'a.-

tenilor, la deosebite ceasuri de cdtre ziud. Nuaud ca in copildria mea,când, in hainele noide primAvarg, nu puteam inchide ochii de bu-curia a§teptArii, clopotul de chemare, cudangátul puternic, prelung, cu ecouri surde,.

Mänästirea Putnei (in 1905) 267

pare cd ar veni din adâncile morminte undese va cobori acum vestea Invierii, a lnvieriiDumnezeului facut om, a Invierii* oamenilorcu via.ta adormitá pAnse, la judecata judecàti-lor. Nu schnteie nici luminile fugare, ci fere5-tile cele trei ale lui Rare§ sunt oarbe de in-tunerec. Numai sus cerul §i a aprins de In-viere toate luminile stelelor färd de numAr.Nu e o §oaptd de vânt macar ; strdinii zgo-moto5i ai Putnei dorm, apa nu se aude vuindde vale, calug5rii, cei cativa terani cari yinaici, 5i nu la biserica din sat,. nu fac niciunzgomot. De 5i s'au aprins cAteva lumini, poateprea multe, I/Muffle negre, sumanele inttine-cate se desfac neldmurit in largul cuprins incare sunt sdmanate. La mormântul lui 5tefan,unde, dad. nu sunt oasele, se glasluie§te sim-bolul §i ce sunt chiar acele oase pierdute inpdmânt decAt un simbol ? , cununile nouà 5icele vechi, urna de argint goald, porumbelutde argint, atarnat, tricolorele päturite, mar-genile dulapului de sticlä, toate aceste hicrurimulte, greoaie 5i foarte ord.inare, foarte tre-catoare, cu totul nevrednice pentru acela carenu poate fi incununat cu destul aur 5i en des-tule pietre scumpe de neamul pe care el 1-ascdpat dela peire,mormântul acela, acoperitde noapte, aruncd numai scânteieri §i raze.

alugArii nu-§i 5tiu rostul, se incurd, nu seru5ineazd, a§teaptd imbold 5i indreptare. Til

mânà un cantor mustAcios, care se zice a fiun Rutean unit. Orbul dd din cap, se imple,tice§te in vorbd, canta cu un glas de copil

268 N. lorga

bolnav $i rostogole$te groaznic ochii morti infata bortilitä de ranile varsatului. Din candin child, pe buze ruse$ti, rugdciunile vechi,a$a de frumoase, sund ca in batjocura.

A ie$it cu Invierea : unii terani stau in fatacu lumanarile in mama. ; altora li se dau delamandstire lumanari marl de ceara alba failnicio podoaba de poleiald, de flori, de bucurie,ca in Moldova mea. De malt Inca fiecare $ile a aprins cancl a vrut, $i nu vad acea in-gramadeala ravnitoare catre lumanarea pe careo intinde din u$a altarului preotul aducatoral ve$tii celei bune. ateva terance care aurochii de ora$, negre, albastre, au ie$it inaintein strana ferneilor, in stanga ; vre-o cloud cu$tergare se ascund in intunerec ; eativa copiide tot cuminti stau cu picioru$ele goale pepiatra foarte rece. Acestea nu vor fi apäsandgreu pe 5tefanVodd, acoperit cu tablitele gal-bene ale d-lui Romstorfer.

Alaiul Invierii se face. In frunte, arhiman-dritul cu carja in mama., o carjä noud faraaurarii $i scumpeturi, un bat negru cu capa-taiul de 'argint ; poarta comanac $i väl negrui are o buna infati$are cuvioasà. Apoi, im-

b alzindu-se $i cotindu se, ierornonahii, calu-garii-preoti", in oclajdii de matasä, argint $iaur, noua-noud, calugarii negri cu pacatele lorin spate, noi cei cativa in haine nemte$'ti, te--rani in cojoace $i sumane, femeile cu polcutesi cele in portul din vechime. U$a se inchidein unna alaiului, $i prin portile pridvoruluitintreg $irul se infunda. in noapte.

MAnAstirea Putnei (in 1905) 269

Eu a§teptam pe $tefan s invie, sa invie oclipa in iMmi, cu solie de yam-, cu solie bunàde strätno i parinte, incunjurat de heruvimiinddejdii cu aripile aurite. Sä iasa o clipa, farasabie, fard palo§, cu manile batrane intinsepentru binecuvantare i sa curate toate teme-rile, toate nesigurantele, toate sfielile, deschi-zand floarea de aur a idealului. $i el nu seridica din mormant unde-1 apäsau ace§ti ca-lugari, ace§ti oameni cu grija somnului §imancarilor bune, unde-1 tintuiau cu piroanede fier rugaciRnile pentru Imparatul nostruFrancisc Iosif intailea".

and insa nu se mai vazu din toate cleatintunerecul, mi5carea neagra a multimilor, fâl-fairea prapurilor ca Steagurile de umbra aleo5tirii mortilor, cand. nu mai straluci nimicpe lume decat sus stelele sigure, iar jos lumi-nile fugare, fluturate de vânttil inaintärii, candtoate glasurile, ale orbilor §i ale celor ce vad,ale vrednicilor §i ale nevrednicilor, ale celorcredincio§i §i ale celor fard de credinta, setopird Iti acela§i cantec de biruinta asupramortii, cand arama clopotelor, clopotelor celorvechi de tot, prinse a vizi in geamat lung,in hohote de plans risipite asupra muntilor §i

zguduind ziduri, morminte §i suflete,atunci se savar§i minunea. Aici, in noapteacare-i poate fi mantie, el era cu noi, $tefan,Stefan al nostru, VoevoduI, Imparatul nostrucel drept, el §i nu Francisc-Iosif intailea".Mergea cu noi in umbra noptii, intre luminilecerului i luminile pamântului, ducand dupa_

.

a

vailor,

270 N. lorga

dansul intreg intunerecul, pe aripile lui careatingeau muntii zdrilor i depdrtarea hotarelornoastre sangerate. Sant i Impdrat al tuturorterilor, al tuturor oamenilor Romanmii, altuturor celor ce cuminecd in aceastä limbd !Si cantärile sunau, i clopotele vuiau, si elducea in fruntea tuturora vestea Invierii luiDumnezeu, vestea Invierii dreptatii. i prinusa incuiatd a bisericii goale el trecu inainteatuturora si se odihni in credinta viitoruluinostru.

&am acum in pridvorul luminos ca o in-cdpere din raiu. Un Roman pletos, cu fataarsd de soare, tinea in /nand, rdzimat de pri-vazul uii, un prapur rosu cu aur pe dansul.Stdtea cu ochii crunti, i Oral ii incunjurasdlbatec grnmazii, negru ca abanosnl ; cojoculalb lucia ca o platosd, opinca stdtea ca infiptdin pdmant. Intre Teoctist Mitropolitul i Mi-tropolitul Iacov, egumenul arhimandrit al Put-nei canta inaintea zdvoarelor trase, cerand luiDumnezeu sd se spulbere vrdjmasii ca fumulin \rant i ca ceara inaintea focului".

$1 sufletul mieu inseninat zicea in tdcereabuzelor: «Amin» !.

«Adevdrat a inviat

0 0

!»

VII.

Argefulde N. lorga.

To.rgul Curtea de-Arge§, ceia ce inseamnd,in limba de astdzi, re§ediqa domneascd de peArge§ e o adundturd mai curând sdrAcdcioasäde case cu ate unul sau cloud randuri, altfeldestul de curate, §i de livezi, pe care o stràbatstr5zi cu pietrele ie§ind pretutindeni la kveala,räzvrätite. In stânga se vede pe o inaltime obisericd destul de mare, sprijinità in phrghii : eapoartd in limba poporului, pe care istoricii auincercat apoi s'o tä1mdceasc5 prin ipotese silite,-numele lui Negru-Voda". E curioasä aceasta.raspandire dacä este o adevdratá raspAndire

a pove§tilor despre inchipuitul intemeietor:§i. aici, la Curtea-de Arge§, ea s'ar kmuripoate prin amestecul in graiul unor oamenice nu par a-§i deschide gura tocmai bucuros,a numelui acestui Voevod Negru din timpurileintunecoase cu acela, ce e vrednic a se pomenitotdeauna in aceste pdrti, al binefácdtorului,iubitorului de frumos, evlaviosului VoevodNeagu, Neagoe.

Pe altä inaltime apare, pardsit, dar trezitorde vechi amintiri, care nu se mai pot deslu§i

272 N. lorga

de nitneni, turnul dela San-Nicoarä. Dad.§i presupunerea nu pare fdr5: temeiu Nico-lae-Vodd, zis §i Alexandru, de la care pandastäzi s'a strecurat mai mult cleat jumatatede mileniu, e acela care a sfintit ca bisericAnoud, pentru iertarea pdcatelor sale, pietrelece se ddrapdneazA acum supt picAturile ploi-lor, in bdtaia vanturilor red de iarnd §i inmunca ve§nic reinoità a buruienilor de ruine,

atunci acest strdbun al §iragului Voevozilormai noi se preface din slavoneasca moartd aepitafului sail din biserica aela Cântpulungintr'un viu Nicoar5, Voevod §i gospodar pen-tru Sarbii §i Bulgarii din cancelaria lui, darpeutru ai s'ai, dregdtorii §i arca§ii §i teranii,Domnul Nicoard, NicoarA -Vod5..

1 *0 §osea präfuitd, intre mici casute urâte. In

fund se vede un coperi§ ce se incovoaie in ar-cade spre patru stolpi albi, iar mai departe,in dreapta, ni§te turnuri ce par galbene §i nu-se deosebesc prin nimic. Aratà a fi ale uneibistrici destul de man.

Dar iatä cä priveli§tea se deschide. TrAsurase opre5te inaintea unei bariere de lemn alb.MA cobor, inaintez putin, §i in fata mi se-desface supt cerul albastru, intre inalte dea-luzi acoperite de pAduri, printre care curgeapa Arge§ului, mAndstirea dela Arge§ (nu de-la Curtea-de-Arge§, cum se zice gre§it astdzi).

Patru turnuri: douh drepte, mai mari ur-mAndu-sein lungime, pe and in lat se apleacl

1

Arge§ul 273

until spre altul Inca cloud, strâmbe. Impartitain patru registre, osebite prin brauri sculptate,biserica, spre intrarea careia duce o scard in-gustä, e de tin desavArsit echilibru al fnimu-setii. Asa au croit-o pentru Neagoe -Voda siDoamna sa Despina, vlastarea de Crai sArbesti,mesteri de Ord si straini la inceputul veacu-lui al XVI-lea, toata din frumoasa marmoraalba.

Astazi, dupd restaurarea d-lui Lecomte deNoiiy, spre luminile si gustul caruia s'a dusstOngacia noastra barbara si vesnicul despretde noi insine, se vad pretutindeni fonduri deazur si flori de aur, pasari care ar fi sa sunedin clopotei cand bate vântul (dar nu suna.),coperisuri verzi de-asupra turnurilor. La lu-mina soarelui, cladirea pare a se scalda intr'unaur, care, cand norii rapesc razele, se aratape multe locuri negriu ; pe alocuri sirloaieleploii au luat cu ele albastru si aur, lasanddungi intunecate pänd si in inscriptia aurita-aurita a lui Neagoe -Vocla.

Arinonia deplina staphneste si inauntrul cla-dirii. Sthlpi inalti se ridica sprijinind boita ;in fata, catapiteasma inchide intrarea sfânta aaltarului. Chipuri de sfinti se inalta sus, inaurul fondurilor ; jos se insira ctitorii, ale ca-ror pietre de mormânt sunt acoperite, dupánu stiu ce obiceiu, zu .coperte de datifea rosiecusuta cu aur, in etichete a caror slova nu e,adese on, nici latina, nici cirilica, ci un felde gotica apuseana. De o parte si de alta se \Tad:Regele Carol, care nu samand de loc si n'are

Cartea muncitorului. 18

274 N. Iorgd

atitudinea smeritd a unui ctitor aduandu §idarul inaintea lui Dumnezeu, 0 Regina Elisa-beta, al cdrii talent poetic e simbolisat printr'oatitudine de extas care nu intrd iard§i in nor-mele, bine statornicite, ale picturii bizantine saubizantino române. Un inger stä lângd Regele ;lângd Regina o madond catolicd, purtând peIsus in brate, pe and jos se vdd crini. Noriincunjoarã pe cele cloud fiinti cere5ti, nori,cari, drept spuind, nu samänd a nimic.

cu aceasta orice cunosator al vechii noas-tre arte, orice iubitor al frumosului 5i -adeva-rului istoric vine dela sine la aprecierea putinadmirativä a restaardrii. E deosebire intr'unlucru. care se invatd, care se studiazd §i altulcare se depune pe incetul in minte prin ve-derea necontenitá a ace1ora0 obiecte. Intipa-rhea in casul d'int'diu poate fi mai conscientà,dar in celalt e mult mai adana, mai trainicd.Pentru a reface o bisericd de la care vremurirele au rgpit mult in desfd§urarea lor, trebuiefamiliarisarea deplinä cu biserici de acest fel,§i mai trebuie o legaturá intimä de amintiri,ce merg pAnä in fundul copildriei, cu sufletulcare locuie§te in aceste clddiri de smerenie 0de inchinare. $i, fiinda o attd adevaran seadapteazd pretutindeni, se traduce in limbasufleteasa a fiecarii rase, se cere iard§i eaarhitectul inv5tat 0 me§ter care indräzne5tesä invie din rdm4iti si potriviri o frumusetdvestejita*, sl fie unul din copiii cei mai plinide iubire fiasa ai pämântului pe care se varidica a doua oard minunea.

Si

Arge§ul 275

Cred ca la noi in tard se gdsiau 0 atunciand am adus pe architectul frances oamenicari, mdcar strangand cu totii cuno§tintile lorintr'un mdnunchiu, puteau sd ni dea indardt,cu toatä priceperea §i cucernicia, vechea ma-ndstire a lui Neagoe-Vodd. In locul Caselordin Viena, se puteau afla me§teri de-ai no§-tri cari mai incet (dar nu mai scump) ar fidat podoabele d'induntru, delicatele lucrdri dezugrdveald, de sdpdturd §i chiar de turnatorie.In acest cas, n'ar mai fi nici catapeteazindcu flori, nici vulturi heraldici apuseni, nicislove care nu sunt nici buchi, nici litere ; n'armai fi mai ales acea bogatie cam salbateca,a5 zice: orientald, de aur i de colori puter-nice. Ai no5tri ar fi lasat, ca ni§te duioaseamintiri dintr'un trecut care a fost numaiodatd 0 nu se poate comanda, cu orice sa-crificii budgetare, in facatoarea de minunistrdindtate, acele stangace icoane 0. sculpturivechi, al cdror graiu de -cinci sute de ani, ve-nind din depártdrile credincioase §i eroice, nispune cu cat mai mult cleat jargonul inter-national al momentului. Si ar fi fost mai bine.

Acestea nu sunt de almintrelea singurelepriveli§ti triste ce se pot culege aici, in um-bra mdnastirii modernisate 0 instrdinate. Maisunt 0 altele tot aa de triste : acei stalpicrapati, mergand spre ruing cu toatà tine-reta lor, acei stalpi de cardmidd acoperità cumoluz cari incunjurd nevrednic biserica demarmora ; acel palat episcopal, prefdcut acum.

276 N. Iorga

in palat regal, cl'adire monumental5, bine chib-zuitä si de un stil ales,apartinând altui Tinntromânesc si altei epoce, dar ale c5rui odai parInca pustii, nesfarsite, in cdutarea unei desti-na,tii definitive. In biserica veche", la restau-rarea at5t de distrugaor radical5, s'au gbsitchiputi de sfinti, in cari mesterii altor timpuri§i-au zugrävit adev5rata, nern5rgenita evlavie,s'au g5sit colane de argint greu cu stângacesdp5turi de slove, iesite din ittrebuinlarers'au gäsit potire si odajdii pe care au scan-teiat pietrele in care se aduttà 'n cel mai micspatiu cea mai mare lumind si cea mai marebogdtie ; s'au gäsit sfinte stofe care au invd-lit oase domnesti ce s'au fkut cenusd. Thieledin aceste comori de art5 au fost aduse laBucuresti pentru a face parte dintfun Museuabia orânduit si abia deschis. Celelalte se treela catastif acum, când noua Cas5 a Bisericiitrebuie s5. §tie, ce stdp'ane§te ; apoi ele vorrämânea uitate in dulapuri, inchise in lazi. ite gAndesti atunci la acele fabriche care segAsesc in apropierea marilor, frumoaselor bi-serici ale Italiei ; ateliere si musee, in care sep6streaz5 ceia ce a dat jos vechimea de pecládirea mAiastra, iar alaturi mesterii lucreaz5,in mäsurä ce se sitnte nevoia, la desdvarsirea,la tinerea in bun5 stare a monumentului. Da,insä acolo nu se incredinteazd grija lucrurilorintreit respectabile, fiindcd sunt vechi, stintfrumoase si suitt scumpe, unor mâni strdine,ci arhitectul de talent si de stiinta, ca i u-milul lucrator ce-i indepline§te g'andul, simt

Argeul 277

-,ca lucreaza la ceia ce face mandria ,i cinstea-terii bor. Si sunt acolo 5i alti factori, cari lanoi se cred nedreptdtiti de lumea laica, i5ilasa ogorul nelucrat 5i ratacesc pe unde nu echemarea lor, lasand subalterni fara directie5i o turma fard pastor. Unde ni sunt oameniide ravna, oamenii de jertfd, binefacatorii 5igospodarii. aceia can sunt sarea pamantului",daca inteleg ce trebuie sa fie?

(Adaus )Alaturi, in ora5 jos, intre casele de toata

mina, ce smerità pare Biserica Domneascd, asu-pra careia nu s'a intins un patronagiu regal,dar de care nu s'a atins ambitia unui mare5i neintelegator me5ter strain, stricand 5i pre-facand !

Supt turnul de ieri de alaltaieri al unei elo-potniti fard stil intri in curtea care incunjurdarmonioasa cladire de caramizi 5i de bolovaniprin5i in ciment, alternand. Un singur turn seridica de-asupra acoperi5u1ui in margenea ca-ruia o sprinceana de zidarie aminte5te, in a5a deputin, galeriile vastelor basilice. Ca 5i acestea, eae impartita inlauntru, dupd pronaosul cu rnor-mintele Bratienilor, in trei parti. Aceasta ezidirea cea d'intaiu pe care Dpmnii munteni,de pe la 1350, au ridicat-o intru slava luiDutnnezeu. Pana aici nimic deosebit, dar dacatreci pragul u5ii fard alt cadru decat al pietreistnulse unui vag mormant, descoperi cele treiminuni succesive, care i-au creat un loc decinste intre toate 1aca5urile de inchinare aleRomaniznii.

278 N. Iorga

Dupg ce gustul ales al arhitectului Cercheza scApat biserica lui Negru-Voda" de dAra-marea ordonatd de Lecomte de Noiiy, care §iridicase §chelele pentru crima plAnuitä, s'a

cdutându-se supt o onestd zugráveala depe la 1820 §i peste un strat dinteo vrememai veche, stralucita picturg a me§terilor vea-cului al XIV-lea. i aceasta, cu splendoareacolorilor rämase vii, cu libertatea mi§cArilor

expresia figurilor, cu naivul ei dramatism,e din ce a dat mai pretios intreaga arta aItásdritului in acest veac.

Staruinta i norocul d-lui Virgil DrAghiceanaau dat la ivealà supt lespezi mormintele dinas-tiei intemeietoare a Terii-Române§ti. In gre-oiul sarcofag de piaträ. al cárui capac s'aridicat ca prin minune la ceasul and provin-ciile române§ti se uniau in sfar§it, s'ainfd§urat in mätasA ro5ie, smaltat cu mdrgä-ritare, incins cu aur, vechiul Basarab-Vodd, acdrui moarte la atnpulung se inseamnd peuna din cdrdmizi in stânga. Iar in juru-i, pur-tând pe frânturile de oase ramAsite din juvaie-rele lor, o intreaga Curte de printi §i princese.

In sfox§it, descoperitorul a ridicat terna multdcare astupa casa de locuinta a Voevozilor§i au ie§it la ivea1, cu frânturi de frumoasdceramicd, bucdti de piaträ sculptata, una pur-Valid un vultur de cea mai frumoasd executie.

Prin aceasta Arge§ul a devenit loc de in-chinare pentru oricine-§i simte legAtura lui cu.eel mai depärtat trecut al nostru §i en pioasa.lui artd.

0 0

gAsit,

gAsit,

VIII.

Cãmpulungul Inuntean (in 1857)btticiul

de A. Pe limon

0 multime de pravalii, terani, femei, copii,cercelari, negustori, mamulari, copaieri si oa-meni de-ai politiei si de ai Caimuirii carl pri-begiau !...

Uitaiu a spune ca, mai in centrul targului,marfa dela Lipsca si marsandele dau lustruacestui bazar ce tine cloud seiptarnani, panadupd ziva Sfantului Pantelimon ; §i, fara a ospune aceasta, nu trebuie a vd indoi ca, pelanga cate un ciorbagiu gräsuliu bacan saubra§ovean, ce se vedea sezand cu ciubucul inmaul d'inaintea satrei sale si care se plangeamereu cd nu este vanzare, se vedeau o sumade boieri, dame, domnisori, atat de aici dinoras, cat si din alte parti, veniti de ziva Sfân-tului Ilie ; si. aici, land surtucul de modd, ma-nusi glace si fracuri cu coadele lungi, langacapela de modd a domnisorului, cu sapca sipaltonul negustorului, langa cojocul si caciulade oaie a teranului, peschirul sau mara ma

--

280 A. Pelimon

conciul i o imbrAcAminte ce Romancelepurtau i in al treisprezecelea secol, nu pulinfaceau un contrast eiudat cateva dame cepurtau paldrii amazone cu horbota neagraprin prejur 5i al-Maud cochetaria cea maiexcentricb dansele pareau mai mult cacum s'ar fi aflat in doliu, acea borbotaneagrg, pe care insa, tinand o cu mana de-asupra fetei, ii ascutrdea frumuseta obrazului,care, cu toate acestea, trebuia lasata sa sevadd, 5i care nu putin intriga pe cei maimulti, cat 5i insufla o nespusa gelosie i cu-riositate printre celelalte dame... Acest fel erasocietatea ce o vedea cineva plimbandu-se prinulitele insemnatului targ ! Dar. ca sä nu in-greuiem prea rnult pe cetitor i ca sa nu su-pardm pe cineva care s'ar crede atacat prindescrierea ce facem, lasam unele i altele la oparte, ce mai vazuram, i revenim la ceia cene trase mai cu deosebire luarea aminte.

Veti 5ti insa ca era cam la toaca popilorand sosiiu, i eu n'aveam capataiu unde sätrag, fiindca, din ceia ce am cunosctit, nuprea era mare dispositie la nimeni sã vo-iasca a ma primi, macar pentru doua treizile ; i apoi, printeo piazl rea, se vede,toate camerele de pe ia banuri se aflau prinse...

invartiam de colo pand colo, uitandu-rtApe la unii i pe la altii, observand pe la ne-gustori márfurile ce le aveau... Aci unul vin-dea funii i pacurd, dincolo altul vindea coase,opinci, lulele i branza in co5u1ete ; carciu-rmle i5i aveau tarabele intinse i cafenelele

cif

alba, 1

;

Ma

Campulungul muntean (In 1857) 281

erau numai stosarie... Dar, in mijlocul aces-tora, se aflau a5ezati cativa negustori cu ru-leta, cum am zice : cu jocuri de noroc pe bani,cari 5i aceia i5i aveau pravaliile lor, la carese gramadiau mai multi oameni i erani, ui-tandu-se in gura unui asemenea negustorcotcar, ce sta d'inaintea unei mese cu di-chisurile sale, cum am zice : niste pahare, sticle,sfe5nice de bacfon, 5i in mijlocul a toate aces-tea era push ruleta, cu Un petec de mu5amaalaturi, pe care se aflau imprimate ni5tenumere de noroc mari, ro5ii i albastre ; iaracela ce 5tia sa dea la noroc chema lumea,tiind in manh un shculet cu ni5te bile inhun-tru, pe care le scutura mereu 5i striga pe catii lua gura : la un gologan cinci !.., la un go-logan cinci !..".

Mirandu-md prea mult cà vhd asemenea jo-curi ce le 5tiam oprite in tciate partile lumii,5i la noi le opre5te insh5i condica penala dea se mai juca pe la targuri, rämhseiu absor-bit de cugethri 5i de mirare.

Putin mai indhrät, la spatele mieu, se facede odata o larta, insotita de chiote, rasuritot felul de huiduiri.

Ma intorseiu sã vhd ce este.Dar un spectacol prea curids se infhti56

ochilor mei. Vhzuiu o gramada de Evrei,ni5te mdmulari i pana i baieti dela prävalii,cari cu totii dddeau 'Ayala' 5i huiduiau cu onespush larma pe un biet teran, care, din pa-catele lui, nu 5tia ce sä Leh 5i cum sa fuga_mai curand, ca sä scape de aceastd rusine.

282 A. Pelimon

Intreb ce este ?Imi spuser5 atunci c5 acest teran, care toc-

mai vânduse o päreche de junci in trei gal-beni, ii pierduse pe cate§i trei la cotcariauite popa !.., nu e popa!"....

CI 0

IX.

Suceava (in 1905)de N. lorga.

Apa Sucevei se trece pe un pod de lemurmic, 5ubred 5i fArA podoabe ; tineti trAsurile",zice una din multele in5tiintAri tipArite, 5i inadevAr murgii Evreului merg cu toata con-stiinta cA sunt intr'un loc unde zburclaciunea,pripa nu se ingaduie. AlAturea, un alt pod,mai mare, mai tare 5i mai frumos, e dutigatde linia de fier a trenului ce vine din Itcani5i duce la Suceuva. $i eu imi aduc aminte deun pod, mare, acoperit, negru pe dinuntru5i pe din afarA, prin care de demult, cAnderam copii cl ochii abia deschi5i asupra mi-nunii acestei lumi, am trecut cu mama, recunoscatoare pentru minunile Santului din Su-ceava, ca sd sdrut moa5te1e negre, uleioaseale lui Ioan cel Nou, culcat in mirodenii. AudInca, dupà treizeci de ani, huruitul roatelorprin marele intunerec umed, vad piata marecu facliile 5i iconitile, biserica inaltd, raclade argint cu chipuri sdpate, falca intunecatA5i dintii albi ai ajutAtorului la toatà nevoia_

284 N. lorga

Jos, Suceava curge lute, matioasa, bogatadin prisosul ploilor primavaratece ; e mare cato ramurd a Moldovei. In lunca iard3i pasc vitealbe. Campii se gunoiazd, 3i pluguri cu cai,-duse de terani cu caciula mare, rup tarinaslabita de ploaie. Boii se ingra3a 3i se vandcu preturi bune.

Pe mal sunt multe case, ceva mai departe.5i tocmai de-asupra lor se cinche3te supt cope-rdmantud de 3indrila neagra bisericuta delaItcanii-Vechi, galbend-deschis, cu un pridvorfiber. Frumoasä mica locuinta a calugdritelor.de odinioarã pentru care ea fusese cladità inveacul al XV-lea ! Abia dacã se sluje3te astazila hramul ei. Itcanenii din casutele dese depe langa rail yin la alte serbari sus, in ora3u11aca3uri1or mari 3i bogate.

Inca o buca Ca' de vreme ne urcam printrecase de moda moldoveneascd, in care stau demai multe ori straini. Dar, ici 3i colo, fete se-dau in scránciob, in leagan. E adevarat ca as--tizi, a doua zi de Florii, la catolici deci aiciNemtii, Polonii e a doua zi de Pa3ti.

Am ajuns tocmai sus. Suntem in cuprinsulvechiului ora3, precum arata gramadirea bise-ricilor, a3a de aproape una de alta, incat incateva clipe ai facut drumul dintre ele. Lasadeci la o parte strada care se zice evreiascd"3i strada mare, care e 3i ea aproape numai aEvreilor, lasa urmarea ei inainte, pe langa ogradina goald 3i rau tinuta, pe langa o bise-rica a catolicilor, mare, alba, uratd, in care

Suceava (in 1905) 285

scanteie acum lunainile Invierii, chemând pu-tinii credincio§i. Lasd prdvaliile Evreimii, carenu sunt altfel decat cele dela Folticenii nWri,lasa schrboasele cafenele, in c tre se toldnescin caftane murdare stapânii de asta'zi ai tar-gului, lasä ingramadeala, harhatul germano-semitic, duhoarea §i necuratenia, lasa uricinnearapareta. Nu te uita la lumea ce trece inhardughiile nemte§ti care sunt trEsurile de aid :une ori ai vedea un honoratior cu cilindru, iarcele de mai multe ori unul, doi, trei, -multiEvrei, de moda noua §i de moda veche: euam zdrit chiar intr'o cupea, având in loculgeamului dela spate o scândurick un Herrchen,un domni§or, oache§, cu fata prelunga, cuochii mari vistitori, cu perciunii fiului lui David§i cu palIriuta de catifea, cu lungul caftan alGalitianului neprihanit de civilisatie. Pe ici,pe colo vei vedea strecurându-se chte un cre§tinsau o cretina, functionari, meteri cari-0 pe-tree Pastile, soldati in concediu pentru serba-tori, domnipare elegante cu mo§ii in zestre,ferindu se cu dibacie de atingeri care pAteazdde murclarie rochiile.

Dar toate acestea nu te privesc, calator ro-man pe pamânturi ce sunt instrAinate §i in ceiace prive§te oamenii chiar, printre cari zAre§tia§a de rar teranul dull:4 datina, cu sumanul§i caciula lui ca in Moldova, cu variante de ca-ciuld, mici §i ieftene, pe care le-a näscocit jidovimea, sau in haina modesta a Neamtului dinburghesia cea mica. Tie-ti passe: in acest pa-mânt al tuturor neamurilor, in cari al lui Is-

286 N. lorga

rael a cdpátat biruinta deplind, tie iti pasä debiserici cu chipuri de bour 0 frumoase literebatrâne de-asupra u01or, de pietre §terse de-asupra mormintelor cu cenu5a spulberatd, defrAnturi dc cetate pe culmea frdmântatd cusange, spre care ni se inalta recuno§tinta 0ni fumegd tdmdia visurilor evlavioase 0 sfinte..Ferete-te de prihand, lasä hanurile, pravdliile,stradele, gadinile 0 furi§eazd-te spre locurilepe care privigheazd crucea ta veche rdsdriteand,unde vorbesc in glas de aramd clopotele tale-turnate prin vremi ce nu se vor mai intoarce,§i in care in bronz ni s'a turnat §i mdrirea,numele cel bun, pdstrat Vand astdzi, datina-curatd, pe care o uitd prea multi, in toate. Fiiaici ca un hagia cucernic in Ierusalimul dinvremea prigonirilor: el im mergea la cadiu, lanazir, la cdpeteniile ienicerilor, el nu se gra.-mAclia printre cumpárdtorii bazarurilor, el nua3tepta la poarta moscheilor. ci, tiind umilalui faclie in mând, el se ducea de-a dreptul,cu o grabd infrantä de simtul sfinteniei, cdtremormAntul in care odihnise, o clipd omeneascdde moarte, Dotnnul 0 Dumnezeul sau

Inthiu ti se va infatip Sf. Dimitrie, mare 0puternicd zidire pe care Petra Rare5 o in-

.-china, precutn a fdcut 0 in Ildrldu cu o cid-dire ceva mai miTd, sfântului purtätor de mir",biruitor in luptele care pldceau sufletului fo-cos al fiului lui Stefan-eel-Hare. Cadirea n'a-suferit reparatiile acelea la care Austria tinemalt, ca sd ardte cd §tie 'Astra mo5tenireamoldoveneascd, ca sd incurajeze §tiinta §i arta

Suceava (in 1905) 287

§i ca sä dea de lucru la atAtia domni dinViena, cari gäsesc cd Moldovenii acei de demulterau oameni stimabili, ale cdror lucrári in cd-rdmidd, piatrà §i penel sunt vrednice de oluare aminte curioasd §i de o ingrijire raspla-titoare. Ba Sf. Dimitrie a fost reparat §i elacum,caliva ani, dar intru atAt numai a 1 autencuit §i vdpsit cu o tencuiald §i o väpsealdcare cad. $i iarä§i clopotnita pe care e inti-'Arita pe partea de cdtre RäsArit, cunoscutulbour cu gâtul gros, cuprins intr'o floare pur-find inscriptia, clopotnita aceasta a fost deatatia ani preschimbata pentru a se face, lainMtimea ei trainicg, paza de foc.

Incolo, Sf. Dimitrie-i cum 1-a ldsat ctitorul.Fatada largä e strábAtutd de trei fere§ti gotice§i se sprijin a. pe cloud contraforturi. Fere§tilegotice se urmeaza §i pe laturi, ca §i contra-forturile. Zidirea se rotunje§te la strane §i infu Id, la altar. Ocnite mici sus, ocnite mari jos,lungIrete, phnä la temelie, ii impodobesc pa-retii. Zugavelile frumoase, pe fond albastru-dulce, care se vedeau odinioarg, s'au sfärâmat,s'au ascuns supt pospMala tencuielilor mait Arzii.

Inauntru, chipurile de sfinti sunt in partecele vechi, precuni dovede§te inscriptia nume-lor, in lungi. §i suptiri slove din vremea, bundpentru scrisoare, a urmailor lui Stefan-eel-Mare. Un foc insa a mistuit catapeteasma,odoarele vechi s'au stricat. afard de jalnicer5ma§ite, aruncate intr'o amard a turnului,unde putrezesc in praf cununile mortilor din

288 N. lorga

zilele noastre 5i fel de fel de lucruri fard chip-5i fat-a nume, care duhlesc a muced. Pietrelede mortnânt, intre care un invatat strain acrezut cd gdse5te pe a lui Bogdan fiul lui Rare5, nu se mai pot ceti cu siguranta ; nicairinu le-am vazut mai ticalo5ite. Vremea de pesteun veac in care Suceava a fost un maldar4d.e ruine, uncle canii fara stapan bAciuiau prinpivnitele de 02n-a ale caselor ce se darama-sera, pe cand sateni papici arau pamantul inmargene, vremea de astdzi a primariilor evre-ie5ti, a preutimii de Stat, cu invatatura mi-reana, vremea de egoism 5i fard niciun avant,fdra nicio amintire 5i fdra, nicio nadejde auadus aceastd pacato5ire a bisericilor. Rar sd-Iivie preotul spre a-ti ardta cu mandrie biserica,pentru cd e in sama lui 5i pentru cã e moa5tedin trecutul neamului lui ; nn biet paracliserbateau., nespus de murdar 5i de indobitocit,chior, bubos, va orbecai cu tine pin praful 5ineoranduiala, prin saracia despretuita a 1aca5u-rilor in care Mitropoliti au slujit inaintea Dom-nilor, Doamnelor, Domnitelor, boierilor in ve5---minte de aur, de catifea 5i matasuri.

De departe, manastirea Sf. Gheorghe se vd-de5te prin turnul greoiu al .portii 5i prin scan-teierea ciudata, prin lucirea sticloasd a tiglelormud ro5ii-inchis, cu dungi nesabuite de albastru5i de galben, ceia ce pentru o bisericd e o im-popotonare, iar pentru colorile noastre natio-nale e, cand te gande5ti cine a reparat 5i ciice simtire fata de noi, o profanare. Biserica

Suceava (in 1905) 289

Mitropoliei de odinioara a fost claditä in foartevechi.timpuri, indata dupa Stefan- cel-Mare, §isupt 5tefan-ce1-Tânár a luat locul vechii Mi-tropolii, care e astazi biserica Mir6utilor. Desigur iara§i, marele ziditor Petru Rare. i adat proportiile cele raärete pe care le are as-tazi, platind astfel datoria sa de biruitor §iLtd de celdlalt mucenic osta§ al legii cre§tine.Petru Schiopul, bland Domn cuvios, a drescladirea, ce suferise pe urma luptelor din vre-mea lui Despot ; de la dansul vine zugravealade astazi, foarte frumoasa, cu sfinti mari §iicoane bogate, intinse pe un fond albastru,stropit cu largi stele de aur. Petru-Vodd, Incatanar, cu barba lunga ro§cata, 5tefan-cel-Mare,Petru Rare§, 5tefan, copilul lui Petru cel Nou§i poate Vlad, fratele lui,caci capetele aces-tora s'au §ters, iar .na s'au taiat la o inchi-puita deschidere a fere§tii, care e veche,ace§tia se vad foarste bine, ca §i pisania culitere de aur aratand data lucrarilor precum

aceia cand s'a näscut, a primit semneleDomniei de la Imparatul turcesc" §i a fost unsin aceastä biserica, de Mitropolitul Gheorghe

copilul Stefan cel frumos cu dulcii ochialba§tri, care s'a stalls ca tanar in muntii, a§ade departati, al Tirolului.

Biserica e intocmai ca a Sf. Dimitrie, daraici reparatia §i- a facut ispravile. Copereman-tul e cum am spus, pietrele de mormant suntprinse in zidul de imprejmuire ; in cladireafära slujba sunt a§ezate la pdmant fel de felde stalpi §i podoabe de piatra sapata, noua-Cartea muncitortatii. 19

Movila,

290 N. lorga

noute, care rdman sa fie puse la locurile lordupa ce arti§tii din Viena vor spoi din noutoti paretii. De alminterea, e§ti asigurat, totulse va face cu randuiala 5tiintifica. Sapaturilesunt numai in stil vechiu. Zugrdveala va fiintocmai ca aceia a me§terilor lui Petru Schio-pul. Se va inlätura numai praful, fumul, ur-mele de focuri §i nenorociri, urmele urâte §iduioase, urmele negre §i mi§cdtoare, urmelesfinte... Atat. Si biserica triumfdtoare va po-meni prin scanteie,ri §i colori noua bunatateaunei carmuiri cu care cea veche n'are niciolegaturd, a unei civilisatii care nu intelege pecea de aka' data, a unei epoce de indltare aacestui colt moklovenesc prin Evreu §i prinfunctionarul de carierd.

.Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Anas-tasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, e a§ezat,pana la sfar-Otul lucrarilor de restauratie, trupulSfântului Joan cel Nou, pe care, acum cincisute de ani in capat. Alexandru-cel-Bun, in-temeind aici Mitropolia lui Iosif I-iu, 1-a adusdin locul muceniciei lui, Cetatea-Alba a Ge-novesilor, in care el suferise pe la 1330 decruzimea Tatarilor, stapânii de pe atuncea.Din vremea veche i se va fi daruit, in loculraclei de lemn sculptate de Genovesi, astazila Putna, greoiul sicriu de argint aurit pe carese desfac, in minunat lucru rdbdator cu cio-canul, priveli§ti din suferintile mucenicului.

Apoi regele polon Sobieski, venind sd scapepe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, a

Suceava (In 1905) 291

furat pe sfant pentru evlavia Ru§ilor din.tarasa, §i. numai Austria, dupd impArtirea Poloniei,a dat inapoi Sucevei rdpite de la Moldovavechiul ei sfant ocrotitor, spre care §i asthzivin inchindtori din multe locuri romane§ti §iortodoxe, cerându-i minuni §i härdzindu-i lu-mina fkliilor de ceard.

4 mai tacutd de cat Sf. Gheorghe e aceabiserica a Mirdutilor. Tigle scânteietoare, piatthrask sfinti de Viena. Ti se strange inima &andintri in láca§ul de .minunath, thbdaloare §icostisitoare parodie, din care au fost gonitetoate amintirile. Altfel, forma e cea veche,din vremea strdlucirii moldovene§ti §i a decA-lerii de pan'a' mai daungzi, cand dobitoacele§i oatnenii rdi se strecuirau vara prin báldrii§i se oplo§iau in cuprinsul zidurilor. Alexan-dra cel-Bun e, fdrä indoiald, ctitorul d'inthiual acestei mici zidiri, iar al doilea a fost te-fan, care a ridicat pe ruinele vechii bisericuteo clädire mai noud, avand ca semn deosebitor,in loc de pridvor, turnul clopotnitei impdrtitin (Iota randuri, turn care strica armonia li-niilor. Dar o nouä prefacere in veacul al XVII-lea i-a schimbat vechile linii.

Sf. loan al lui Vasile Lupu, mica, naltutd,cu ferestuici märunte §i multe §iruri de bilie,cu un fin boar Apat pe o lespede de piatth ;Sf. Nicolae al Pthje§tilor, clAdith Inca in stilnllui Rare§, foarte bine alcdtuith, cu turnul eistiptiratec, intregesc §irul biserkilor moldovene§ti pe care le pästreazd Inca Românii pen

292 N. lorga

tru preotii teologi i paracliserii batrani ctzochii ro§ii i manile raioase. Langa cea dinurma, se vede o bisericA armeneasca din vea-cul al XVI-lea, cu inscriptia pastrata §i cuturnurile had vapsite in verde. Bisericuta Elenei,vaduva lui Rare, inchinata, la 1551, pentrupomenirea sotului mort i mantuirea sufletuluictitoarei, a trecut in mana Rutenilor uniti,cari au spälat-o, au curatit-o, au vapsit-o §ii-au spanzurat clopotele de o foarte ciudata.ziddrie.

Dincolo de zidul de imprejmuire al Sf..Gheorghe, se intinde un vechiu cimitir salba-tec, din pamantul gropos al caruia, printrepietrele crdpate i monumente risipite i man-cate de mu5chiu, printre bolti sparte lasandsa se vada sicrie puttede faramate de bulgari,cresc viorelele cele d'intaiu ale primaverii iniarba mica, §i se strecoard, luatori aminte,copii de limba nemteascd, poate i copii aiEvreilor, cari le culeg. Cu uimire gase§ti aicepietre latine§ti dela 1580, dela i600, puse pelocurile de odihnd ale unor femei dintre ca-tolicii Sucevei celei vechi: sotul uneia a fostsuta§ul polon al lui Ieremia Movilà. Alte les-pezi, cu pisanie frumoasä slavona, sunt din a-cela§i timp. Lumea aceasta noua straina, a§ade stfaina, le-a lasat de mult in parasire,.printre monumentele dela i800 incoace ; dar,.in fiecare primavard, firea duioasa ingroapäin mu§chiu piatra supt care cu durere de inimA

multe lacrimi s'au ingropat mortii aceia dedemult.§i

Suceava (in 1905) 293

In fatd, ai o râpà de lut, ruptd mai daundzi__Gar la noroioasd de jos e Cdcaina Sucevei.Dincolo de dânsa zdrentele gdlbui ale ziduri-lor Sucevei se.ridicd inaintea ta, vorbindu-tide Petru-Vodd a1.Mu5atei din 1380, de Alexan-dru-cel-Bun oranduitorul, de 5tefan- eel Mare,,care a pärdsit-o desnddAjduit inaintea Turci-lor lui Mohammed al 1I-lea, pârjolitoiii cetdtiiin 1485, care a al:drat-co. de Polonii trufa5i ailui Joan Albert, venit pentru cuceri aiceru5inea i moartea innainte ele vreme, de PetruRare5, gonit de boierii lui, cari au ldsat luiSoliman al II-lea drumul deschis spre Scau-nul domnesc al terii, unde el 5i-a scris can-tarea de biruinta pe o placd de marmurd ce

pdstreazd astdzi la Museul oraplui ; apoide Vodd Despot strdinul, care a stat luni dezile inchis aici, in cea mai chinuitoare dinajteptdrile mortii, phnd ce boierii rdsculati ailui Tom 5a, 5tefan-Vodd cel mai nou, 1-au rdzbitprin foame/5i 1-au silit sa iasd, in ltaine dom-neAi, impArate5ti, incoronat i invemântat inaur, in jos spre Areni, la podul din vale, spreZamca i.SântiIie, unde 1-a lovit topuzul odatdcu mustedrile, 5i Tatarul, care s'a invoit la oastfel de faptd, i-a desfdcut capul strivit in-naintea boierimii fdrd de mild. Ele iti spun defro moasa -Doamnd cerchesd a lui Vasile Lupu,de zglobiul ei fiu, $tefAnitd; de intunecatulgrosolanul ginere cdzAcesc. Timu5 5i de minu-nata lui sotie tândrä, Ruxanda, cari au fostincunjurati aice de Unguri, de Munteni 5i deMoldovenii lui Gheorghe-Vodd tefan, p'and ce

a-5i

se

5i

294 N. lorga

genunchiul lui Timu§ a. shit de lovitura uneighiulele i viata grozavului flAca'u peri in chi-nuri, pand. ce Cazacii plecard cu trupul,sand in.robie §i ru§ine pe Doaama i fiul deDomn. Ele iti amintesc de pata stgpanirii po-lone de pand la 1699, cand de sus, din cetateaodinioard aparatoare, se coborau osta§i betivi,desfranati i batjocoritori, cari-§i scrifalau nu-mele pe paretii bisericilor §i impungeau cu.sabia ochii sfitrtilor credintii noastre.

Vremea acoperise de mult cetatea suptgiulgiu de terna din care ie§iau nuniai coljuride piaträ destäinuitoare. Un arhitect german,Romstorfer, a vrut sä tie ce este acolo §i alucrat ani de zile cu multd ravn5, mare folos

putind cheltuiald pentru desfacerea din pa-niântul lutos a Sucevei noastre de demult. Perand au rasdrit'§anturile aclanci, pline de apa

zilele grele ale apdrarii, zidul puternic dinafard; intarit pe o' temelie veche de cdtre te-fan, vulturul acestui cuib al ulilor §i §oimilord'inaintea sa, apoi zidul d'inauntru, câmArilede locuintd, incaperile Domnului, beciurile dearrne §i de osta§i, gropile pentru robi, curtile-cele mari_ din mijloc, unde puteau incApeamfi .de aparatori, turnurile de strajd i bise-ricuta in care zilnic se cerea frä sunet declopot indurare i sprijinul lui Dumnezeu, IDA -dejdea cea mai tare 0 apa'satorul cel mai sta-tornic. S'au gasit-oase infratite In acela§i praffará nume, harburi de smalt cu frumoase im-piestriri, care n'au fost Inca cercetate, unelte-

säpaturi, bani, 1emnrii, inscriptil de piatra'..

un.

la-

pi

Suceava (in 1905) 295'

line le se aflä astazi jos, la Museul dinteo marecash' pustie, pe celelalte ti le arata paznicul,un gropar de cimitire, harnic i calduros aju-tator al lui Romstorfer, in chiar cuprinsul zi-durilor. El 5tie sa-ti spuie despre fiecare colt,sa te poarte priti toate rapile 5i coclaurile, petoate crestele 5i prin toate infundaturile,cand iti vorbe5te de mormanul de pietre asu-pra cdrora plange sufletta sau, el vede cetatea,,din care tu nu cuno5ti decat aparatorii pe cariel nu-i 5tie 5i de cari lui. Neamtului, n'are dece sa-i pese. si abia mai asculti cuvintele luiimbielpgate de lamurire cand de pe culme,langa ferestruica deschisa in gol, strabätutade vantul care canta 5i de 7antul care:urld,privirea ti F e intinde asupra 5esului verde alSucevei, asupra dungii de argint a Jaului,asupra turnului dela mInastirea Todirenilor,asupra Burdujenilor noi ai României. Aripilevulturului stint sfdrmate 5i jos croncauesecorbii, jo3 in Suceava, jos in Burdu.jent, panddeparte, foarte departe, in targuri ce au fost1aca5uri slavite ale strabunilor: corbi, tot corbi,multi corbi, cryncanindu-mi in limbi strainea pustiu, -a lama, a moarte .

0 D

X.

TargoviVea (in 1904)de N. lorga.

De la Titu, a§ezat la vre-o cloud ceasuri dePite§ti, in esul dunArean acum, o linie dedrum de fier se desface spre Nord, paraleld culiniä Sidnicului i cu marele drum internatio-nal din valea Prahovei. Dar aceastä cale dinvalea Ialomitii nu urmdre§te nici o legaturàcu sträindtatea, care e i aici Bra§ovul, ce seRtinge. prin Predeal. Ea nu poartd, ca liniaSlAnic, bogatii din adâncul pAmântului Ro-mdniei. E o linie localri, care tine§te cu cen-trul capitala judetului D'ambovita, o linie defolos militar, fancied atinge, mai departe, fa-brica de pulbere dela LAculete §i, vara, onie pentru bolnavii ce se duc la bAile Pucioasei.

Si in sus, stabati tot §esul, un §es färä da-ruri deosebite ale naturii, a§a incat satele ce-siimplântd casele in pomii livezilor pastreazamai toatá vechea eaciulá de sdrácie a stuhului§i cocenilor. Idi §i colo se vdd risipite potecide pàdure sau intinderi d.e desi5uri.incalcite.

H-

Biserica Ste lea din Targoviste.

.,.a,.INTurnul de la biserica Radu-Vodá din Bucuresti.

\.

s--:--. 7--'

TArgovi§te4 On 1904) 297

De-odata o linie albastra se inalta la stangasupt cerul nehotdrat al sfar5itu1ui de toamna,o linie dintatä de varfuri. Undeva in fund vorfi Carpatii, pe cari aierul nu e destul de lim-pede ea sd-i arate. In fata sunt insa rnunce-lele; a caror imparatie de vii 5i livezi incepeaici. Din ce in ce, ele se des1u5esc, goale, seri-jelate de dungi, sau pästrand inca franturiro-ii 5i galbene din velinta lor, pana daunaziverde de o 'puternica viata,

Iara5i o varcA de arbori in .jural inAltimilor..a nu piere insa inaintea vederii, pripite. demersul trenului. Dupd micile casute, vine unturn de biserica mare, apoi altul 5i altul. Elese gramadesc apoi impreuna la on loc cu cid-din ord5ene5ti inva1ma5ite. E Targovi§tea , foastacapitala pe care o acopere giulgiul de aurinvechit al amintirilor, e Suceava Terii-Roma-ne5ti, dormind in umbra bisericilor sale, care-isunt stralucite monumente funerare.

Cand te cobori insa dela gara, in mijloculmultor calatori, intre cari cu deosebire terani,pe carii aduce trenul de,dimineata, n'ai credeca te afli pe pragul mausoleului. Un bulevardlung, drept, bine pavat, peste care atarna,intre stalpi, lampi moderne,iar, de o parte5i de alta, vaste locuri goale, gradini, livezibine imprejmuite, vile foarte cochete. S'arparea ca aceasta stradd curatica inaugureazaun ora5 nou al viitorului.

Strada duce mai departe, intre cladiri cu-doul randuri, unele noua, altele .refacute: ca-

298 N. lorga

teva case arata limpede un trecut care e ins&cel de alaltaieri abia. Aici stint pravalii, a-proape numai romane§ti; cateva berarii. Maiincolo, pe langa 0 mare §coala ajungicartier de oameni bogati, cu case care au o.bund infati§are: intocmai precum Ca lea Victoriei, comerciala in cea mai mare parte, semantuie cu vilele boiere§ti dintre Ca lea Gri-vitei i osea.

Acesta e insa numai salonul .de primire ac-tual, locul de primblare, sediul autoritatilor :-o Primärie, o Prefectura i uu Tribunal carear §edea bine oriunde, §i taraba negusto-rilor de a§tazi. Oriunde te-ai uita insa, in-dreapta- ori in stanga, vezi raina§itele, umile-sau.glorioase, intregi sau ruinate, ale vechiicetati.

In -dreapta urmele sunt mai rare §i mai pu-tin insemnate. Vezi totu§i biserici din al XVII-lea veac, cu turnuri de zid ale caror fere§tiinguste, tivite cu brane sapate, arata o inru-dire cu minunea dela Curtea-de-Arge5 sau cuaceia, mai putin sctimpa, dar nu mai putinfrumoasa, care se and aici, in vecinatate. Ca-sele parohienilor de alta data ai acestor bi-serici au ramas pe alocurea in picioare, Co-peremintele tuguiate, de veche §indila neagra,se razima pe stalpii suptirateci ai prid'voarelorumbroase, pe and prelungire ca un sfar§itde coif ocrotqte camara §i. bucataria.

In dreapta, Inca din vecinatatea garii, rasare,Iii haina stralucitoare a unei reparatii absurde,

intenn

o

TArgovi0ea (In 1904) 299--

trandafirie i alba, Mitropolia Targovi§tii, cupridvorul ei a§ezat pe §ese stalpi, cu turnul preasuptire, ridicat pe o tetnelie inaltd. In fata, eun turnulet stricat, §i o poartd de lenin, pe---cetluitd cu numdrul unui ordin al Ministeriului,inchide intrarea prin vechiul zid de cdrdmidd.Un atelier e in coasta bisericii, a cdrii repa-r4ie e oprità in loc de lipsa de bani i delipsa, mai putin sensibild, de socoteald. In fafdse desfd§urA, nadrgenitd de mici pravdlii urate,o piap nespusd de murdarà.

Iatd, intr'o strädip transversald, armoniasimpld in proportii vaste a bisericii Stelea, pecare Vasile Lupu a inaltat o, in ceasul

pe pdmantul Capitalei muntene, unde-ndddjduise atata vreme sa intre ca dt..*nanbiruitor. Pe acest loc trebuie sa fi fost insdinainte o cládire mai veche, cdci la o poartIlangd zidul turnului masiv,strdbdtut de doud,fere§ti de pazd, vdd o piatrd care pare sd fiede -supt Radu-Vocld erban (16oit 1), §i ru-inele de case ce se ridicd din paji§tea

sunt, dupd trad4ie, rdmd§4acelor mai vechi Vlãdici targovi§teni. Dar bi-serica de astdzi e intreagd a lui Vasile-Voa§i a istetilor lui me§teri moldoveni, cari auHeat stalpii, liniile §erpuitoare §i indrázneteale braielor de podoabd din fatadd, can au,incunitirat turnurile cu cingdtoarea de boabede smarald a frumosului smalt verde.'

Mai departe, dupd desfd§urarea Stradei Dom

impd-cdrii,

cimiti-rului locuintii

300 N. Iorga

ne§ti, curatä i cu casele cuviincioase, apareBiserica Domneascd, o clädire adese ori arsäi. prefácutd, pAstrând insA vechiul stil in a-

ceast5. ultimä infáti§are a ei i acoperith cu treiturnuri mari ce se indeasd unul in altul. Apoi,ehiar lânga dânsa, cuprinsä parte in curtea bi-sericii, parte in a noului spital, Curtea Veche.

Acum, se vdd, dlii acest rar monument alarhitecturii noastre laice, incdpAtoare, trainice§i modeste dupii ins55i firea poporului no-

,stru,numai pivniti adânci, unde, in putereaunui contract cu Primdria, bragagiii sarbi §i aufacutghejAriile, oddi man i mici, care n'auniciodatà mai mult cleat trei pdreti i caroraii s'a spulberat de multä vreme acoperi§ul§i ii s'a nIruit fruntea päretilor ; apoi o culmeprin care se crapd cloud fere§ti moarte. Unmare turn rotund, al Chindiei, de unde sepandete focul, arata in mijloc zidurile-i pre-fácute in veacul trecut. Iar in dreapta §i instânga, despArtind urti, intrand in case mainoud, cu. sau fdrd spoiala varului, boltindu- sepeste strade urâte, stramte, noroioase sau plan-gaud in singurätatea pustie, acele zidurj: deedramid5 trainicd, pusä in 1.-ng §i in lat, im-binata, cu bolovani, inaintea cdrora, Seimeniiturbati de biel§ug au oprit pe b5tromul pa-triarh Matei, stäpanul lor §i Domnul terii.

De atunci inainte, de la uciderea sfetnicilorde capetenie ai Domnului care znovise preamult intre ai s5i, de la inchiderea portilor

inaintea celui ce se cuvenia sd-i aibd.cheile, de la moartea lui Matei in mijlocul p5.-

ce--tatii

Targovi§tea(in 1904) 301

rerilor de rdu, ca un bl5stdm a pasa asupravechiului Scaun de Domnie. In 1655 tot aiciSeimenii secerd ca graul copt capetele celor maimulti dintre frunta0i terii: l5comia lor des-poaie casele §i pângAre§te bisericile, care räm'ancu päretii goi. Peste trei ani, Preda Brânco-veanu e tdiat tot in «casele domne5th, de Ar-mapl pgghnului Mihnea -Vodd. Peste cAtevaluni, be§liii turce§ti ai aceluia0 tiran arunc5pe fere§tile care s'au f5cut terna pe urm5,trupurile zugrumate ale multoia dintre ceirAmasi in viat5, 0 dorobantii le calcA in picioare, pe când odAile rgsund de cântecele detriumf,, ascutite, ale musicii turce§ti.

Apoi caldii se duserä §i ei, spre pribegie §inenorocire. Str5j.ile pArdsir5 locurile lor depazä. In curtea mdcelurilor se fdcu lini§te, li-n4te. indila putrezI, §i cAr5mizile c5zurà insälbateca impleticire a buruienilor, crescutedin pämântul frdmântat cu sange.

Dar iatà cd sose§te Domnia de biel§ug §istrdlucire a lui Constantin Brâncoveanu. Pompastapanirii se intoarce iar50 in odgile cu totulprefacute. Sunt din nou sfaturi, serbAtori, mu-sici ; cu toate c5, in vremea de injosire §i su-punere. zidurile, ajunse zadarnice, nu se maiap5rd. In toamna anului 1713 vin Inca la Tar-govi5te, in vremea culesului viilor din deal,balrânul Voevod, Doamna, coconii, nurorile0 micii. nepotei, impreung cu obi§nuitul alaiu.Dar, la Pa§ti, aceia0 oaspeti veseli pornesc,cu cenu§a pe cap, .spre temnitile 0 pietele de-ucidere ale Constantinopolei.

802 N. lorga

Curti le doinne5ti se inmormântard iaräi, ian de an incheieturile lor de piatrd se desfdcurd'. Spiritul plecase de pretutiudeni, 0 numai era nicio milà pentru amintiri. PoetiiTomantici venird nutnai, la inceputul regene-Taiei sä cheme umbre prin cântecelebor 5i, pentru dânii, glasuri tainice, rdsuneteledurerilor i bucuriilor, 5optird prin spatiile goale.Bibescu-Vodd, cdruia-i placea sd se imbraceca Mihai Viteazul, durd din nou Chindia, in-tru pomenirea trecutului 0 pentru locuintapompierilor. i apoi iari geniul distrugeriise puse la lucru, ingropând, rdbator, caselecelor ce s'au ingropat.

In cutare unghiu apoi, la Sf. Nicolae dinora5, se inaltd Inca bolti inegrite de focul luiSinan -Pap 1.

La Sf. Constantin, care e altfel intreagd, so-lidd i frumoasà, cad ploile 5i se ingramddesczdpezile iernii prin coperipl sfäramat, pentruref acerea cdruia. lipsesc de o potrivd baniituturora i ai fiecdruia.

Langl bisericile mari, altele mai mdrunte, cuturnuri de lemn i tabti i cimitire inflorite cucrud proaspete. 0 noud bisericd a catolicjlor,intr'un ungher de mahald putin locuità, o bi---sericd fãrá venituri, facutá pentru credincio5iice au fost altd data mai mult cleat pentrusdracii ce sunt acuma.

Biserica s'a reparat apoi prosteste si nu mai am astäzi (1926)farmecul de atunci.

noastre,

1

TArgovi§tea (in 1904) 303

Din stradele ce merg alaturi cu cea mare,una strabate printre douà §iruri de casute mici§i se ridica pe platoul uncle stau casármile deIa Teiti.§. De jur imprejur privirea se opre§te inparetele albastru al indltimilor roditoare, almuncelelor impadurite Trasuri, breakuri, cash-se urmeaza necontenit pe pietrele §oselei ; com-panii trec in sunetul goarnelor, grupe de teranicu fata rotunda, aspru tdiatdsmintind chipulcaracteristic al lui Eliade Radulescu, caruia is'a inaltat un monument langa gara, sau deurati '1Igani, din sala§ele de robi ale wand-stirilor de odinioara, vin din toate partile sause odihnesc pe margenea drumului ori langacarele desjugate.

Apuc in dreapta, pe langa linia caii ferate.Jos, intr'o luncd de arbori de§i, trece Ialomita,rupta in §uviti ce scanteie albicios supt cerulnehotarat al diminqii de toamnd. De-o partemärgene§te o rapa inalta, de alta, patul pepietri§ rascolit se infunda in tufi§uri uscate.Vite ratacesc printre mo§unoaiele malurilor, §ichiotele pastorilor cauta sa le adune de pecarat-He lor de ratacire. Cativa muncitori i§ifac de lucru prin porumbi§ti care se infati-§eaza brune ca sumanele acelor ce in prima-yard ,o sa le alba in grija.

Dela un mare pod de fier prin care se man-tuie strada ce vine dela Curte, -0 §osea se des-face in sus, spre dealul de vii, in fruntea cd-ruia se_ ivesc din cea mai mare departarefrontoanele galbene ale caselor mdnastirii Deo,-

De amandoud laturile drumului bine pie-lul.

304 N. lorga

truit batranii copaci i§i apleaca ramurile spreo infratire ddtatoare de umbra binecuvantateiin lunile de ar§ita. Cate un canton, cAte oberarie pardsità acum in toamnd, o casarmapentru calara§i cu schimbul. Apoi §oseauaprinde a §erpui in linii largi printre \dile des-partite cu garduri de nuiele §i spini, samanatede casute. Acestea sunt «viile» boierilor mari.§i. mici de alta data, §i biserica de pe culme eSfantul Nicolae din vii».

De odatä ii vezi numai varful turnului ce-lui mare, precum §i o bund parte din turnulde intrare facut din nou, in forma apuseandde la Tismana, pe vremea Domnilor Regula-mentului Organic. Cladirile din fata, foartebine ingrijite, cuprind §coala copiilor de trupa,viitori sergenti, §i micii soldati se aduna toc-mai pentru a primi mancarea de amiazi invechi chilii de unde au plecat calugarii, cuhrana i bautura lor imbiel§ugata. Sunetele detrambite se rasfrang lovindu-se de zidurilegalbene 1.

In mijlocul curtii interioare vezi in sfar§it-biserica de ingropare a Domnilor vechimii.

Lespezi mari de piatra prinse cu scoabe defier alcatuiesc pareti de o putere neobi§nuitãin grosime §i in injghebarea lor de stanca.Dona turnulete octogonale in fata, unul maimare la mijloc. Cele mai delicate §i mai felu-rite horbote de piatra incunju-ra pisania im--

Acum acolo e Liceul Milltar creat de Nicolae Filipescu.

TArgovitea (in 1904) 305

partità la dreapta i la stanga u5ii de intraresau impodobesc basa, tivesc fere5tile turnuri-bor. Gustul cel mai ales s'ar opri fermecatinaintea acestei armonii durate pentru o miede ani.

Radu-Voda, mare prin credinta sa i prinfelul regal cum i5i fntelese Domnid, voise safaca din aceasta minune a artei orientale lo-cul de ve5nica odihna, domnescul sepulcru alsau 5i al familiei sale. Dar norocul n'aduseimplinirea visurilor lui de trainicie intemeiata.Rdzboiul hotdri asupra mo5tenirii lui, i ur-ma5ii pe cari &Aura luptele, se stanserdintre strdini sau de moarte silnica. Altii ti-

ca Neagoe, noul Basarab, aibamormantul in ctitoria lor. Doi singuri cobo-ratori ai lui Radu, doi tineri Voevozi nenoro-citi, sunt ascun5i supt lespezile dela Dealu,pe cand capul, desgropat, al intemeietoruluichiar, un craniu fin, de forma lungareata, staastazi pentru priveli§te, #impodobit» cu slovelamuritoare, intr'o meschina cutiuta de sticla.

Lângd el, purtand pe luciul sau de fildeaceia5i naivd batjocura, se vede o altäFruntea fuge putin spre cre5tet, cMdind oinaltà boltä pentru ganduri neobi5nuite, al cd-ror zbor s'a curmat de trei sute de ani. Gro-pile ochilor sunt largi. Radacina nasului por-ne5te intr'un unghiu mic. Oasele obrazuluirasar inspaimantator de ie5ite. Barbia e micainsa, blanda. Acest cap a fost desfäcut cusabia de pe un trup hacuit en barda. El a stataruncat pe camp intr'o zi ticaloasä. Sus inimaCartea muneitorului. 20

nurd, sa-§i

Urea.

3013 N lorga

E singura ramA§ita ce se poate vedea din MihaiViteazul, §i neamul romdnesc n'are destule bo-gdtii pentru a rdspläti printr'un strAlucit mor-mânt cinstea ce i-a facut-o acest om'.

De pe terasa inalta de piatrA, supt care sezice cd ar trece un mdret drum boltit suptpamânt se vdd, in lumina blandd a amieziide toamnä, largul §es, strAbAtut de dungasclipitoare a Ialoniitei, casele, turnurile albeale Thrgovi§tii §i, inai aproape, vArfurile, ra,pile dealurilor acoperite cu verdeata uscatAdin care rdsar arborii gola§i ai livezilor ce in-cep a-§i dormi iarna.

0 0

Recuno§tinta nationala i 1-a dat prin sepulcrul de marmurasculptata care stä in fata aceluia al lui Radu-cel-Mare. Dupa pri-begia in Rusia a moa§tei lul Mihai, dupà duioasa pomenire de Sf.Mihai in la§ul firibegiei la 1918, mormantul a cuprins scumpa rä-ina§ita, adusa cu onoruri regale, §i Ferdinand 1-iu a coborit inadapostul ve§nic al gloriosului sAn inainta§ crucea lui Mihai Vi-teazul ce desfacut-o de la gat.91-0

XI.

Bucurepii (in 194de N. lorga

Inceputul ora5u1ui de astAzi e cetatuia pecare Mircea -Vodd o intemeiè in secolulal XIV-Iea pe locul uncle sunt astAzi Ar-chivele Statului, de sigur pentru a suprave-ghia ce se petrece in largul §es bAltos ce mergepAnA la Dandre. Celelalte Curti domne§ti, din-tre care cea din urmd, a lui Alexandru Ipsilanti,a dat temelii §i fragmente de ziduri §i palatului,ce se ridicA astäzi, al Archivelor, dupà ce rui-nele din secolul al XVIII-lea adApostiserA Incade la crearea institutiei ram4ite1e documentareale trecutului, se vor fi urmat pe acela5ipämAnt, cum era obiceiul. In acest cas, bise-rica lui Mihai-Vodd va fi inlocuit o alta maiveche, mergAnd pAnd la timpurile depArtateale intemeierii.

Acest vechiu sambure al Bucure§tilor se des-voltd intaiu cdtre Sud. Alexandru-Vodd ridicd,in al XVI-lea veac incA, o noud bisericd, pe-un al doilea deal, acea bisericd ce primi, la

308 N. lorga

restaurarea ei de nepotul de fiu al intemeie-torului, numele de Radu-Vodd, dupd acestRadu Mihnea, un bun crestin si un om cu a-pucdturi mad. Apoi, in imprejurimi, alti Domniai aceluiasi veac dddurd lupte si infipserd inpämânt mad cruci de amintire. Pe cdnd ora-sul trecea Dâmbovita, el infloria pAnd departein lungul apei, aruncând tot ramuri nourt demahalale. Prin anii 1650, Constantin $erbanclddi pe varful dealului celui mai inalt, darcel mai departat de rdu, Mitropolia, care pu-tea fi socotitd pe acea vreme ca o cládire fru-moasä. In ultimnl sfert al .acestui secol alXVII-lea, .Serban Vodd, care, ca prigonit alDomniei, cdutase mântuirea in coltul de vechiucodru ce rilmäsese la Cotroceni, isi facu mica,dar armonioasa mändstire, socotitd pe atuncica o minune a artei, intr'o curatitura de pd-dure. El insusi, când moartea 1 smulse inaintede rreme, si ai lui gdsird odihna lor aici. Cumändstirea Cotrocenilor si cu mahalalele td-bdcarilor din capdtul opus, vechiul Bucurestiisi ajunsese hotarele la Miazdnoapte si Miazdzi.La Raisdrit, el n'a fost niciodatd foarte intins,ci s'a pierdut indatd in sesul sdmAnat decasute.

Viata s'a departat astdzi de acest term, alcdrui rost samänd, oarecum, cu al Iasilor.Incepând dela creatiunea lui 5erban-Voda. Can-tacuzino, soseaua care se ridicd dela Dâmbo-vita, despicâncl un teren mldstinos, pe care 1-aucurätit aici canalele de scurgere, are la dreapta

Bucuregil (In 1904) 3C$

intinderile cu boschete, straturi, sere 5i pavi-vastul parc 5tiintific al GrAdinii Bota-

nice, cu Inãljàrile i scufundArile lui. De cea-laltä parte, se iudesesc arborii bdtani ai par-cului princiar, cari duc la frumosul castel, nou,Cu fatada primitoare. Pe langa el, biserica,-dreasA in ultimele luni, a Cantacuzinilor, apareca o capeld de Curte, iar turnul de intrare,pe care se amesteed sterna domneascd veche

cea noud, std. ca o curiositate istoricA ma-runtä, crutatA Inca. Cdci in chiliile calugarilor

fdcut loc intAiu re5e iinta princiara de varAa lui Vodd Cuza i Vodd Carol, care a avutde urma5i in clAdirea, astazi a5a de deplinprefAcuth, pe principii mo5tenitori 1, 5i in toatese simte eleganta aleasä, iubirea de artàde natuld, simtul pentru originalitate, pentrucoloarea locala i coloarea istoricd, ce deose-besc pe Principesa Maria.

In fata castelului e o mica garà, care-1 de-serve5te. Apoi, mai sus, wseaua desparte ca-sdrmi i stabilimente militare mai ales, cu caresunt in legdtura 5i casele de locuit din micamahala, inaintea cdreia se opre5te, langA ran,linia tramvaiului electric

$tiinta e vecina cu arta din palatul 5i parculprinciar. Pe un nou bulevard, inch' aproapegol de clAdiri, care duce dela DAmbovita lapoarta sudicd a parcului, ea a clAdit Facul-tatea de MedicinA, inaintea cAreia se ridica.

Regale oi Regina de azi.

lioane,

5i

pi-a

310 N. lorga

acum statuia initiatorului invdtdmantului me-dical roman. doctorul Davila. 5i apoi pe malse in5ird: 5coala de Veterindrie, cu fatada luatadupd a Imprimeriei Statului, marele InstitutBacteriologic, unic in Europa, al d-rului BabmInstitutul de Chimie al d-rului Istrati. La doipa§i de Facultatea noud, clddirea mai veche,din vremea lui Cuza, a Asilului Elena Doamna,,astdzi 5coall normalä de fete §i internat, desfd-prd fatada i severd.

Inteo a doua linie yin acum casdrmile : ca-sdrmile lui Cuza, ce se vdd dela Dambovitk.päzind singuratece in campie, casarmile non&din Dealul Spirii, care se incheie jos cu zidu-rile Arsenalului Armatei, dupd ce infäti§eazdeleganta siluetd de bronz pentru pompieriicdzuti la 1848, luptand fard scop §i mai multintr'un ndcaz, contra Turcilor veniti ca suze-rani §i prieteni

De la acest cartier militar inainte, porne§tealtul, care cuprinde ateitea famd§ite istorice,dintre care multe sunt adeptate nevoilor vre-mii noud. Palatul lui Ipsilanti, pe deal, e acuin

am spus-o Archivele Statului, cMdire ma-siva', puternicd §i. sigurd, al cdrii coper4 de tiglero5ii se vede de departe, pe malul celdlalt. Bi-serica lui Mihai-Vodd i§i. are *i astdzi slujba,in curtea Archivelor. Biserica Domnita Bala§a,.in minunata ei gràdind, Spitalul Brancoveneseau ca interminabil vecin Palatul Justitiei, inmaretia cdruia lipse§te numai mdsura. Prin.singura stradd mare a Bucure§tilor vechi, Ca-lea Rahovei, se ajunge la cea mai mare bi-

Bucurestii (in 1904) 31t

sericd din Bucuresti, inaltul SF. Spiridon atGhiculestilor. Mitropolia lui Constantin Basarabe incA Mitropolia noastrA, pe atAt de strAluci-toare InAuntru, pe cat de fArg strAlucire se in-latiseazá iu afarA. 0 clAdire noud lângA d'ansaadAposteste Camera Deputatilor 1, o aleie destAlpi cu vulturi de stuc (nu de piatra, nicide marmur5) duce, nu atat la Mitropolie, catla locul unde se face gAlAgia -Care intovArAsestemunca de toate zilele a Statului. Cealaltdcoastd a dealului, pe unde flu vin trAsurileministrilor i deputatilor, e, prin urmare, cutotul pArdsitA, nApustitfi de arbori, in cari sepierde micul palat metropolitan. Mai departedin vechea bisericd a Radului-VodA a scApat deo reparatie fArA socoteald, fAcutA totusi, in vre-mea marilor, invAIatelor restaurArinumai splendidul turn greoiu, care ameninp.sd se dArAtne ; bise ica insAsi a fost nevrednicde prefAcuta, i eine o stie cu cAtiva ani in urmAn'o mai recunoa;te astAzi ; vederea ei de laDambovita e ascunsA, printr'o mare clAdirefArd stil, care e Internatul FacultAtii de Teo-logie_ La doi pa-si de aceste prefaceri regre-tabile, bisericuta din veacul al XVIII lea alui Bucur, in care multi au vAzut pe presu-pusul cioban ce ar fi intemeiat Bucurestii(numele insA vine de la un Bucur strdmos desat), se nAruie in imprejurAri de pdräsiremurddrie orientale 2. Din pietate si din simt

I tnlocultä cu o masiv i pretentioasä clädire.Comisiunea Monumentelor lstorice a reparat-o delicat pe din

afarà.

i

si

312 N. lorga

pentru frumos, vechiul ora§ merità o soartämai buna pentru monumentele lui.

Ace§tia sunt Bucure§tii, mari ca intindere, capopulatie, ca silintiNzilnice, ca bogAtie a edi-ficiiler publice §i a locuintilor particulare pri-vilegiate, ca rost politic §i cultural, dar ames-tecând märitnea kr cu meschindrie la fiecarepas, §i Inca mai mult cu o lipsä de gust caree din tartea Statului an adevArat sistem.Natura nu li-a dat nici o apg mare, nici a-devärate inältimi, nici imprejurimi in totulfrumoase, aci une ori §i prin sate de Tigani§i Bulgari trebuie sä fasbati ca sii ajungi, in§esul patat de balti §i p5duri, la mdndstiri,care mai aproape ar fi o La' (ca, pentru Ia§i,manAstirile din margenea lui).

i, pe l'angã acestea, norocul n'a dat Incaoraplui un om care sd aibA §i gust, §i puterede =Inca, §i. entusiasm, §i rAgaz, pentru a stârpilocurile virane, pentru a nitnici cocioabele,pentru a distruge necurAtenia, pentru a res-trânge raza ora§ului, a-1 complecta in cuprin-sul ei capabil de o bun4 gospodarie, a masa.neajunsurile §i a scoate la iveald insu§irile,care exista, §i a da astfel RomAniei o capitaläde care sä poatä fi matula, cu total manda.

0 0

Biserica Trei-lerarhi din lasi a lui Vasile Lupu.

No.

bis

cric

A a

Inc

oron

arli

de la

Alb

a-lu

lia.

Noua bisericl a tncorongrii de la Alba-lulia.

XII.

laful (la 1904)de N. lorga.

Intaiu fusese, aici, intre dealuri, un sat, sa--tut lui Ia5 sau. al Ia5u1ui, a5ezat la un locpäzit 5i in calea negustorilor ce treceau intreNord 5i Sud prin vaile faurilor moldovene.Pentru folosul, ajutorul 5i odihna lor se aye-.zará tot mai multi me5teri, hangii 5i cdrätt5i,5i mirfuri flied oprite aici in bolte pentru ne-voile teranilor din vecindtate, vinuri se pas-trard in pivniti pentru drumeti 5i oaspetiisdteni ai Duminecilor 5i serbdtorilor. 5i, iatd,iu vândtorile, plimbarile 5i räzboaiele lui, Vodd,impArtitorul de dreptate-5i aflA sä1a5 in Ia 5ii im-bogaliti prin negot. Biserici mai mari se inaltd:in coital despre Bahluiu, frumoasa bisericutàa Sfântului Neculai Domnesc, sora lacaprilor-de incbinare din Boto5ani 5i Dorohoiu, pome-ne5te o biruinta a lui 5tefan-cel-Mare ; inpreajma ei e casa care a5teaptd pe eroiculVoevod. Peste vre-o trei gerturi de veac, dupd,ce Suceava sufere impresurarea-i indelungatäde catre du5tnanii lui Despot-Vodd, L'apu5-neanu, Alexandra, care se intoarce iard5i caDjmn, se deprinde a sta mai adese ori la Ia5i,unde-i poate 5i veni mai lesne ajutorul epi-

314 N. lorga

tropilor sài, Turcii de peste Pint. Este acuntaici un Scaun statornic al Domniei, §i Movi-le§tii, iubitori ai vechii Suceve, nu vor puteaintoarce vretnile inapoi. n locul Curtilor de-lemn, caselor de lemn si langa micile clàdiribisericesti ale trecutului un Radu-cel-Mare,Domn cu apucaturi de Imparat, un VasileLupu vor incerca sä stramute in Iasi ceva dinfrumuseta trainica a orasului Sultanilor, dupdcare, in toate, ei isi ieau indreptarea. RasarBarnova. Bärboiul, Trei-Ierarhii, Golia si ata-tea cladiri de evlavie ale boierilor ce seieau pe urma stapanitorilor. Fanariotii gasescun ora§ de piatra §i intind in el poduri, stra-dele pavate ale timpului, pun strdji §i feli-nare, intemeiazd gradini ; la Frumoasa, laCopon, reidiuri de primblare si chio§curi -deodihnd si priveliste ; ei aduc apd pringospod §i o revarsä prin fântani care chiamdbinecuvantarile saracilor. Modele apusenetrund : cale§te de Viena tree cu Arnautul incoadd §i Tiganul in livrea cu brandeburguripe capra ; musici nemtesti canta in odaile im-brdcate ca in «Europa », in care parechi curochii de Paris, pieptanaturi moderne §i fracurise invart in danturi noud la lumina facliilorde ceard. Domnisoarele merg la pansion, fe-ciorii de boier calatoresc in strdinatate ; pia-nele rasund in saloane, si averile se pierd lafaro ; strdini ambulanti sau fete boieresti-chiar dau cele d'intaiu represintatii de teatru,de opera. Mai trece putin timp, §i in saloanele-iinei fine si nobile doamne, vrednica de a con,

suiulgiii

pt-

!awl (in 1904) 315-

duce gustul in orice tara luminata, poeti caAlecsandri cetesc versuri la care se cristaliseazd gandul, simtirea tuturora, i reviste li-terare, ziare de propaganda culturala i na-tionala impodobesc masa oricarui Moldoveancu inima romaneasch §i iubire de propa0re.Aceasta societate alege pe Vodd Cuza Donutal Moldovei pentru ca sä faca Unirea, inchi-nand capitala Moldovei inaintea capitalei Terii-Romane§ti.

Atunci, prin 186o, erau la Iai boieri luxo§isträlucitori in vorbele, faptele §i purtarile lor,

erau mahalagii plini de viata Inca' 0 cu oare-care avere, §i erau Evrei, tot mai multi Evreinoi, pe langa cei vechi. Dar viata politica aRomdniei unite scoase din cuibul lor stramo-§esc pe boierii Moidovei, setea de placerile A-pusului instraina pe atatia dintre dan0i ;se a5ezard pe mult timp din an la mo0ile lor,supuse unei culturi mult mai intinse §i maigrele de supraveghiat. Din fii de mahalagiitrecuti prin §coli se facurd functionari pentrutoate colturile terii. Ramasera numai functio-narii locali i Evreii, pe langa rama§iti lardputere ale trecutului.

Dar drumurile noua trecura pe aiurea §icursul cel mare al bogatiilor apuca in lungvalea Siretiului : de la 1812 Inca Prutul foimàfata de Basarabia r4luita de Ru§i o granitamoarta, un sfar0t de lume. Evreii n'aveaunici ei putinta de a se inalta spre bogatie.Totu§i se inmultiau tot mai mult. Ia§ul devenia un ghetto miserabil.

altii

316 N. lorga

Insd contiinta mAndrd a trecutului cerea cavechiul ora§, bogat in amintiri §i monumente,sd fie scdpat. Se clddird atunci coli, multe §ifelurite §coli. Ele aduserd cAtiva functionari §iun,numar de §colari, mai mult sdraci, pe urmalor. Dar o mi§care de culturA nu prinde decAtunde e §i altd viatd decht a §colilor. Aceastà-laltd viatà lipsia in Ia§i. Si, pe cAnd impru-muturi impovdrdtoare dddeau capitalei särd-cite a Moldovei pieti meschine ca piataTraian, strAmbd, colturoasd, bulevarde,ca acel dela Copou la gard, unde nu se cid.-de§te nimic (ca pretutindeni), ultirna ratiunede a fi a Ia§ului romAnesc se stingea cu in-cetul.

0 inmultire a populatiei nu mai e de a§tep-tat ; Evreimea chiar va pleca sau va muri defoame. Ia5u1 scAzut ca putere de viata va tre-bui atunci curdtit de ramurile-i sdrace, mar-genit iutr'un cerc mai restrAns. Dar intr'acestcerc, cuprinzand §colile §i cele mai multe din-tre monumente, va trebui sd se intemeiezeordine 5i curatenie desdvAr§itä, ca inteo Up-said, o Ravend a Romdniei. Cdci, dad, nune am ardta in stare a ni pazi cenu§a morti-lor ce dorm in acele biserici, a incunjura delini§te §i sdndtate' institutele noastre de cul-turd' intemeiate in umbra lor plind de §oaptesfdtuitoare, am fi cu adevdrat vrednici de o-sinda lumii civilisate.

0 0

XIII.

Cetatea Alba (in 1926)de N. lorga.

Intdia grijá e sa vedem Cetatea, aceia des-pre care in vremea fárd sperante 5i lard in-credere 5i cine ar fi putut prevedea minu-nea, Nemesis pedepsitoarea ? o cercetamin trecutul ei, adunând fapt de fapt din cursulveacurilor pentru a-i lega povestea schimbA-toare, dar totdeauna mareatá 5i tragicd.

Nefiind pe o inaltime, cum o infAti5eazdunele stampe vechi, de constructie imagina-tivA, trebuie sa fii aproape de &Ansa ca s'ovezi de pe uscat. atina 5i. buruienile, scaii 5ispinii acopdr zidurile exterioare, de o cons-tructie care se pare a fi mult mai nou5.. Din-colo de risipa lor, 5antu1, foarte adânc, taie-pânà in argild stratul superior de nisip fin.$uviti de apä se mai incoldcesc in profunzime.In dosul acestei brazde largi, piatra galbenA,solidd, scoasä din malurile Nistrului, c1Ade5testraturile ei acumulate pana la mari ingltimi,isprävindu-se prin dantelele crenelelor dAra-pänate.

_318 N. lorga

Rdsaritul n'are o asa de formidabild operade aparare. Trei civilisatii au trebuit sa lu-ereze pentru a o ldsa, cu neputintà de distrus,-celei de a patra, a Turcilor otomani, cari,afard de urata moscheie si de unele mici de-talii, n'au fãcut cleat sa pAstreze ce era ne-cesar unei mici garnisoane, menità sa dispardla cele d'int5iu ciocniri cu o Rusie organisataeuropean. Avem a face cu un milenar proces'de tehnicd militard, absolut impunatoare si,in acelasi timp, de un perfect echilibru artis-tic, intregul apdrand ca un coronament detanci palide al malului blond.

Din maiestoasa poartà veche, de mult s'asmuls stema, gdsità in daramaturi si mutatala Odesa, a vechilor Domni moldoveni, cariveniserd s5 restaureze cládirea bizantina', refa-cutd de comandantii genovesi in Marea Nea-gra. Undeva numai, sus, in stanga e fronto-nul sculptat al unei feresti.

Soldatii nostri, comandati de un colonel,-marinarii Basei navale" stau astdzi de pazaintre zidurile,intre murii", zice vechea pisa-nie cari cuprinseserà pe parcalabii si osta-sii urmasilor lui Alexandru-cel-Bun si ai luiStefan-cel-Mare. In cele trei curti pecetluite'ncolturi cu formidabile bastioane, in partenumai sfasiate de ghiara distrugatoare a vre-milor, buruiana coaptd, raspandind pulberea-ifind, galbend, e insd singura locuitoare. De pepalidele pietre in cirnentul cdrora e prinsdtoata ram5sita sfAramatà a ruinelor antice,mortier inrosit, ca de sang; de fragmentele

Cetatea Albä in 1926) 319

marunte ale amforelor elenice, s'a sters, afara-de slabe urme ale unui inveli§ ro§ietec, tur-.cesc poate, temsuielile de odinioara : nimic dinincadrarile de usi si feresti asa de bine pas-trate pe alocurea Ia Hotin. Portile au fostsmulse din t4ânile care ele insesi, roase derugind, au cazut ; s'au taiat in atatea locurigroasele !Arne de stejar, sprijinitoare. Dar pealocurea resturile de lemn inchise intre pietreau franghii prinse cu piroane a carol- desti-natie nu apare limpede.

Inteun colt, d. Avakian i comitetul pen-tru conservarea cetatii, care a restituit

si a inlaturat postul de tragere la tintäsi cisterna de petrol, au facut de-asupra piv-nitilor fard fund, supt boltile rotunde, deevidenta constructie bizantina, o odaita demuseu ale cdrii feresti se deschid asupra al-bastrului liman, larg ca o Mare. Alaturi zaceo franturd de cadru, cu liniile deosebit de ele-gante.

Jos, apa linge ultimele pietre rostogolitedin ziduri i puternica proptea noua adausäde zelul pastratorilor de astazi. De sus cadnecontenit mdcinaturile de var rosii i negre,aschiile de sticla anticd irisata. Colo iese dinmal o bucata din greceasca Tyras de undepentru Turanici -numele de Turla al Nistrului, in simple linii de piatra indigend. Mar-mura a fost carata aiurea, ca la pragul «bi-sericii grecesti ». Monede pare ca se mai culegnumai cu greutate:

Dupà cataratul pe muchi acoperite cu iarba

gla-eisul

320 N. lorga

lunecoasà, pe capricioase puncte de sprijin alpietrei ruinelor, suntem sus la nivelul portape care la 1484, dupd ce ultimii parcalabi is-pràvisera toate mijloacele de impotrivire 5itrupurile zdceau ingfam5dite topindu- se decáldurd In ziva de yard, Turcii lui Baiezid alII-lea intrard, inaugurand o stdpânire care tre-buia s tie mai malt ca trei sute de ani. Nicide aici, de pe laturea cealalt5, enorma ingrd-mädire de pietre ingrijit taiate nu face im-presia mAretiei sale incomparabile.

* *

Numai din luciul golfului pe care-1 strdbatemcu §alupa pusd binevoitor la dispositie deBasa navald, cetatea apare in toatä pute-rea i frumuseta ei färä p5reche. Liniile sedesfd§oard atht de depline Inca ai ideiacà nimic n'a cAzut din zidurile ei g51bui-sure,ed ea e p5zitä §i locuitä de oamenii ei dinvremuri, cd in eurtile netede str5jerii Moldo-dovei lui tefan stau sprijiniti in sulite, eäguri de tunuri sunt prinse in deschizdturilerotunde, cá poscalabii comandà in cAm'arilebastioanelor §i in paraclis preotul se roagdpentru norocul cre§tinAtätii, cä steagul ce fAl-faie in vânt e acela, cusut en aur, al Sfântului Gheorghe luptätorul.

0 0

*

XIV.

H ()finial (vazut in 1905)de N. lorga.

In euprinsul din alte vremuri al cetatii seintra prin ddramaturile unor porti ale Turci-ldr. Ici i colo stau in picioare bucati maride ziduri facute din bolovani patrati. Colo ladreapta s'a clAdit, .dupfi anexare, o bisericapravoslavnica, tareata i vargath dupa obi-cein. In stanga se inalta, langa paretii ruptiai moscheii, minaretul, caruia, de vechimein 1913 el va implini in acest hal douà sutede ani i-a cazut numai varful. Turnul seavantä Inca puternic §i indraznet ; ne suimeu greu pe scan intunecate, care se incolaceseingust, §i, cu picioarele faramate de oboseala,ajungem la o fereasta deschisa in gol, aproapede varf. De acolo privirea prinde Nistrul cecurge in vale, malul polon de alta data, cugrupele lui de arbori, casutele lui bune, dru-mul ce merge la stanga spre du§manca sta-torniea a Hotinului, vestita Camenitä a Po-doliei, biserica ruseasca de asthzi i locuinta,

Cartea muncitonatti. 21

322 N. Iprga

de minune a§ezatA, a unui proprietar, adecdin coloarea Iocalà a unui pure* Aur de

lumind, verde al primOverii, albastru al apeiputernice §i al cerului ce se gAte§te de sard.0 mare lini5te curatd, prin care plutesc, pen-tru mine, inaltAndu-se de pe aceste ziduri,fantasme in turbane albe, cu lungi haine te-sute in aur, cu hangere cuprinse in teci depietre scumpe, luptatori indOrOtnici pentru olege care s'a stAns aici. pentru o limba cares'a dus, pentru o staphnire care a perit, mu-cenici ai Islamului ale cdror morminte s'auspulberat de cucerirea necredincio§ilor §i. a.cdror tárAnd se calcd in picioare de domnulSirnen" §i de purAtii" lui, pe cAnd minaretul,gol de rugáciune, ina1à o gurd de mort, neagra§i mutd, spre cerul serii albastre.

Cdtre apa, zidul turcesc e Inca deplin, §inumai o mare poartä s'a rupt pentru trecere ;in cadrul negru, inalt ea cuprinde o icoandde veselie verde pe un fond albastru, o icoandcare nu pare un adevAr viu al naturii, ci ozugrävire mdiastrO pe portelan.

Acuma, dupd bolovanii pätrati §i cArAmidaTurcilor vine o altä cetate, pe care cea de-adoua a cuprins-o in ea. de 5i nu era vrednicOde aceasta. In adevär, c4nd la 1.713 A.bdi.-Pa§a,vrascherul, care avea chemarea de a face regein. Polonia pe Stanislav Leszczynski, prietenullui Carol al XII-lea, se opri aci la Hotin, alma--nand pentru totdeauna expeditia sa peste Nis-tru, el gdsi o cetate intreagd, puternicd §i. fru-moasà. Din aceasta voià sä facä el, cu ajuto-

Hotinul (vázut In 1905) 323

rut salahorilor moldoveni si munteni ai luiNicolae Mavrocordat si. lui Constantin Bran-coveanu, Domnii nostri de atunci, platosa Nis-trului impotriva neastamparului rusesc, r5spinscu doi ani in urm5 la Sfanilesti. In catevaluni de zile se facura reparatiile de nevoie siinsemnate adausuri, se dadu lui Allah casa derugaciuue si Pasei celui nou case de locuinta,se destuparà santurile, se curatirá odaile osta-silor si se asezard tunurile.

Dar cetatea cea veche se desface astazifoarte bine din carpelile si inadirile grdbite sigrosolane de. la 1713 prin chibzuiala formeisale, frumuseta podoabelor, bunAtatea mate-rialului.

Lumea o crede genovesa, pe temeiul unorpovesti ale Tatarilor, cari numiau cetate ge-novesd" odce en:dire uriasa a trecutului. Defapt, istetii si bogatii negustori italieni n'a-Teau ce sa caute aici, atat de departe de Ma-rea Neagra, in locuri sarace, pustii si barbare.

I nai nte de Moldovenii Musatilor, 'lui Alexan-dru-cel-Bun si ai lui tefan-cel-Mare au maifost, ce e drept, stapani in Hotin, dar aceianu se poate sa fi fost altii decat Polonii dinPodolia si Rusit din Haliciu, pe cari i- a su-pus abia dupa, 1350 in aceste parti Craiul le-sesc. Acea cetate de la inceput era insd, desigur, alta, una foarte mica si sälbateca, unfel de Tetina, caci Tetina de langa Cernauti,Hotinul si un Htnilov, despre care nu maiputem §ti unde se afla, au a-vut necontenitaceiasi soartd.

324 N. lorga

Me§teri din Podolia sau Italieni au lucratHotinul cel nou, pe la 1400. Ei au facut dinpiatrà bine potrivita §i amestecatä cu linii decárAmidd, pentru podoaba, un masiv rotund.de ziddrie -stra§nicd., ce se tidieä drept pe ma-lul Nistrului uternic. Turnuri se umflä pe lacolturi, tot a§a de uria§ planuite §i aduse laindeplinire. In centru se fäcurd incaperi derugaciune §i locuinta, §i printre naruiturile deacum, printre multele schimbAri care au pier-dut astäzi mai odce infati§are, famai uimitcând vezi semnele deosebitoare ale arhitectu-rii din veacul al XV-lea a Moldovei. Caseleacestea care au fost spoite cu ro§u pentru ha-remul vre unui Pa§d, au fere§ti de piatrà alba,in arcuri sfdramate, §i o u0 de bisericä incare se taie trei rânduri de linii impodo-bite, ca la ua bisericii din Scânteia, cladit5.de 5tefan-ce1-Mare. Colo sus, pe zidul acelamAret, fere§ti mai mici au ciubuce de piatràsäpatà, care se taie in unghiuri drepte §i sevede chiar "prin sparturi o poarta. cu §apte--opt arce in cadrele ei indraznete, care e desigur cea mai frumoasd din toate vechile cia-din romdne§ti. Ea e sfdrâmatä in parte, dru-xi:WI la dansa s'a rupt, §i ar trebui sà te Ca-pri prin bolovanii risipiti ca s'o vezi mai bine.

Trecem acum pe malul Nistrului. Malul nue tocmai inalt aici ; apa, largd de tot, se stre-curd sticlind de ultimele raze ; pe o lotcd, doilucratori §i o fatà cu tulpan stau pe ganduri,.tacuti. Nu se aude deck glasul lui 5imen,

Hotinul (vIzut In 1905) 325

-care §tie toate §i le spune la purAti". Iarcetatea cea veche, cu ziduri galbii i pAtatede cdrAmizi tari ca piatra, rAvne5te sA atingauria§d cerul insu§i cu zimtii ei de ruind.

Eu nu chem trecutul §i nu-1 mai Wept inviitor. 5tiu CA an murit pArcalabii liii Stefan,cA e supt lespedea de la Pobrata Petru-VoddRare§, care a infruntat cu Hotinul san pute-Tea Polonilor i ar fi voit sa ascundà aici ne-norocirea sa din 1538 ; n'am uitat cA s'au ri-sipit de mult rdmA§itele lui Bogdan-Vcda LA-pu§neanu, caruia i- a plAcut mult de Hotin §ia plecat dese ori de aici dupa fetele frumoasedin Polonia, inainte de a muri ca tAnAr pri-beag cu mintile pierdute. Nu mai caut cu gân-dul nici locul unde, in sAngeroasa infrAngerea Turcilor de catre Sobieski la 1673, au std-tut. corturile Domnilor no5tri can trAdarà tre-oAnd la cre§tini: Stefan Petriceicu Moldovea-nul §i Grigora§cu din neamul de ArnAuti alGhicule§tilor. 0 indoitä pAngArire a trecut peaici: a Turcilor §i a Evreilor. Locul pe caresta. cetatea e robit la strAini, i tocmai un ele-gant ofiter primbla pe ziduri ni§te doamnefoarte bucuroase de curtea ce li se face. Darma plec jos, §i ridic o fArAmA de piaträ nea-gra' , pe care o ascund de intrebdrile lui Simen,§i, ducAnd-o acasA la RomAnii liberi, voiu 'As-tra- o ca pe o moa§te din oasele sfintilor.

$i, &and ne intoarcem spre träsurg, care a§-teaptd langa bisericA impopotonata, pentru casà strAbatem JidAnimea gAtità de sal*, ci-

326 N. lorga

neva- mi spune parcd la ureche un cântec ve-chin care porne§te a§a:

Hotine, Hotine,Paeqte-te bine,Cad Muscalul vineCu oaste spre tine...

A§a cântati Moldovenii acum o sutä, dou'dde ani Turcilot din cetate. Dar ei nu s'aupAzit bine. In 1739 Muscalii au venit §i s'audus. 0 clipà, parcalabii moldoveni intrarä ia-rA§i in Hotinul pierdut ; insd dftnicia tur-ceased nu tinu mult. Iard§i, in 1769 malulpietros fu roOt de mult sange, §i Hotinul furusesc a doua oar5. Si iard§i cuceritorii se du-serd in zare la incheierea pAcii.

Tot a5i. in 1788.Numai, in 1812, ei ramaserà.

D 0

XV.

Craiova (in 1904)de N. lorga.

Craiova va.zuta noaptea .la sosire, Ce e. vred-nic de laudd, e pavagiul, solid 5i bine intre-tinut, strada larg thiatd, Case le nu se potrivescintre ele, ca de obrceiu la noi, unde ora5e1ese desvoltd din sat, care, acesta,,are bordeielesau c5sute1e teranilor, carciuma neingrijit5 aEvreului sau a Grecului i falnicele Cur bo-iere5ti ale proprietarului, pe 15130 care s.eadaugd la ora5 splendoarea clAdirilor publiceinaltate sus si incApAtor din adevarata nevoiesau i din risipa imprumuturilor 5i setea de apgrea. Deci i aici, biete asute locuite, vilenelocuite (lumea e 'Inca la 1351), grilajuri defier, garduri care cad, carciuMi cufundate InpAmânt ; un admirabil Palat Administrativ,mai impun5tor ca aparent5, dacg nu ca soli-ditate, deal cutare palat .princiar strain (casä nu-1 compar cu modesta cAsut5 alba a re-ginei Wilbelmina din 1-1.aga).

Centrul, luminat electric, face o mare im-

328 N. torga

presie. Se \rad cartiere de case inalte, lipiteuna de alta, ca Lipscanii" Bucure§tilor. Infata unui admirabil otel ce se termina acuma

gust ultra-modern, faiante colorate, pro-portii marete ma opresc la unul mai vechiu,dar tot a§a de incapator, unde petrec noap-tea constatand cd ora§ul Craiova are pe stra-dele sale bine pavate, care rasuna puternic,rata la ceasuri inaintate §i apoi des de dimineap, o circulatie destul de apreciabild pen-tru eine ar voi sa doarma §i nu poate. Dinjudetul de terani §i rao§neni de terani maimult mo§neni §i mo§neni mai mult teranial Gorjului, am venit iara§i intr'o re§edintaa boierimii, ca Buctire§tii, ca Ia§ii.

Vazuta ziva, Craiova e cum mi o inchipui-sem. Doud mari strade se taie cruci§. Cea maimare cuprinde pravaliile mai insemnate (nuoficiile publice, care nu sunt toate impuna-toare §i se afla. cele mai multe, raspandite,dupd rdul nostru obiceiu, prin unghiuri putinvazute §i cercetate de calatori). Sunt pe dansa§i. case particulare de toata frumuseta, in ge-nul vilelor cochete, cu gradinitä in fata, pecare §i le dore§te tot Romanul §i care nu suntdecat floarea bogatd, de sera, a umilei flori-cele de camp casa* teranului. Intre. ele seive§te, veseld in mijlocul arborilor, o frumoasabiserica ro§iateca, una din cele trei mari bi-serici, toate modernisate cam in acela§i fel,ale Craiovei.

De la un loc caracterul elegant, european

Craiova (In 1904) 329

stradei s1äbe5te, cu toate ca pavagiul in--grijit merge 5i mai departe. Aid se v5d casemici, risipite, magberniti pe maidanuri goale,locuinti cufundate in pämânt, praf (o ! e des--tul in Craiova 5easá !), ba chiar o rApl cuputind apd inàbu5itA de un gunoiu care numiroase frumos. Dar, dincolo de podi5u1 peste:-aseastä Odd, lucrurile se dreg.

La capät e ceva ca o gradind, care nu pare-sä fie mare. Mud insA strdbati mai adânc prin.aleile din'care cu timpul, fire5te, va dis-pdrea praful inherent inceputurilor, atunciIji dai seaml de bogatia elegantä a acestei.grádini, de sigur unicã, desemnatà de un me5--ter strain cu idei proprii. Fondul era o veche

cu totul pärdsit5, cam ca parteanedeschisa publicului din zdvoiul de la Targu-Iiiului. Din acest fond bdtran yin inaltii, fru-moii Dar intre ei i intre multeleplantatii nou5 s'au deschis drumuri mad,.cdräri, poteci ; s'au sgmánat chio5curi i casede tard, care puteau fi románe5ti in loc slfie sviteriane, s'au ridicat podoabe romantice,-s'au deschis perspective. Gradina se infundä,de nu i vezi capatul, in campia undulata ajiiului, in care e a5ezatä Craiova: ea trece-peste un lac limpede, peste raul ce porne5tedin acesta ; 5i, departe, se gase5te chiar unfrumos pod peste o adâncittirà a terenului.R5mâne, acum, ca aceasta podoabd sd fie in--grijitd dupd cuviinta, ca drumul spre &Ansazsa fie de o frumusetà mai uniformd, rämâne

al

livadd,

arbori.

330 N. lorga

ca girla sa piara. Lucruri ware pe langa celegrele ce s'au facut.

$i iara5i ramâne ca lume a din Craiova (nulumea bunA" din Craiova, ca imitate ome-neascA deosebita) O. se deprindA cu utilisareaparculuf, care va fi inzestrat cu tot felul dedistractii. Deocamdatä copiii ratacesc prin alei,partii fine" mi s'au parut cali afla lAca5u1prin paviioane, ca in eine 5tie ce colt dubiosal Parisului, iar oamenii bogati, cu insetnna-tate, yin, se plimbd 5i se duc cu trasura in-tr'o gradina facuta pentru a fi gustata pe jos.Trasurile aunt, ce e dreptul, bune, distal:11aface sa apara naturale colorile a5ternute peobraz cu pufurile, ighemoniconul stramwscare drepturile sale ; in sfar5it, la Bucure5tilumea se primbla cu trasura.

Da, dar in Bucure5ti e 5osea, pe and aicie. parc, grading, deci altceva.

Una din-stradele transversale meritä atentie5i procura o mare bucurie cui i5i studiazd Oracu interes 5i dragoste. Pe ea se intind, de aparte 5i. de alta, pravalii numai romAne5ti, ti-nute, pot zice, de terani pentru terani. Cecuratenie, ce harnicie, ce intelegere 5i ce cu-viinta ! Afe5terul cojocar i5i coase cinstit 5irabdator, cu gust, cojoacele albe impodobite-en cusdturi ; me5terul cAciular tunde pe fornafimitele caciulei. Negustori de ace1a5i fel stauuuul land altul fail inima rea, fara sd cautea-si smulge mu5teriii, cu gura mare. Cumpardcineva de unde-i place. 5i calfele, cur tte-cu-

Craiova (In 1904) 331

rate, bAieti de teran, voinici, voio§i, cu o ui-tAturA a§a seninA, a5eath in lAzi ispfavile me§-terului. Int Aga oath mi-a fost dat sä vAd aido industrie, un come4 românesc izvorAte dinvechi timpuri, din 0 pentru viata satelor, ina-intAnd in vremi moderne §i prosperAnd. Cinen'a fost in Oltenia nu.-§i poate da samd dearmonia ce se poate indeptini numai prin pu-terile noastre, fArd nicio infiltratie strAind,§i. de caracterul senin in care se imbracd a-ceastd armonie.

E curios ca.in aceastä veche re§edintà aBanilor aproape Domni, cu steagul lor grapa,

cu Divanul lor, cu pecetea lor poruncitoare,cA in aceasth semi-capitala timp de trei sutede ani, in care trAie§te §i pAnd astAzi un man-dru spirit de con§tiinta localä, in acest loc deadunare §i petrecere a unei boierimi dArze 0aplecate la impotrivire §i turbuthri, trecu-tul s'a §ters cu totul, ingropat in temeliilevilelor de stil bücure§tean, sau ale, masiveloredificii publice. Bisericile par facute ieri. alal-thieri §i amintesc numai grija gospodAreascAde daundzi a epitropilor ; casele bogate instre§ini, batranicele cu ochi de ferestre ma-runte, fazirnate pe bratele pridvoarelor, s'au.dus, §i numai prin cutare stradd pustie, strAm-td, §i mai ales foarte strAmba, care aburcd dela Jiiu cAtre centrul bine pavat i luminat, cuotelurile, cofethriile, teatrul §i pravaliile sale,se vede, intre apitele de frunze ale copacilor,crescAnd in voie Cite o casA boiereascA, ca_

32 N. lorga

geamla.curi multe intre privazuri astazi ve§-tede, a§a cum se faceau pe la 1830. Avantulde intrecere cu capitalele mari a strivit acumcu totul mo§tenirea §ubredh a strdmo§ilor, incare, de altfel, taiase de athtea ori negre dungi-de distrugere ate o rain pradalnicd a veci-nilor Turd din Vidin, prin §esul ingenunchiattotdeauna in calea nävälitorilor.

00

Dan Area la Giurgiu (vazuta in 1858)de A. Pelimon.

In fine dimineata porniram pe intunerec.Vantul §i ploaia incetase de cu sara. Fcându-se dar ziva bine §i ridichndu-se ceata depe Dunare, care atunci era mai lind i navi-garea mai papica, rasäri de odata soarelemaret i stralucitor, dupd mai multe zile denor §i

La ivirea soarelui se lumina tot orizontul§i toate pared furd incununate dinaintea ochi-lor no§tri. Tori pasagerii ie§ira de- asupra pecoperta ca sa admire frumoasele i intinseleperspective zarite de departe pe ambii tenniai Dunarii: baltile stralucind ca ni5te oglinzirevarsate pe margenile terii noastre, acele os-troave acoperite cu paduri, campiile cele 2§-ternute cu sämänaturi §i care erau aproapede culesul lor, satele i ora§ele de pe tnargeni,malurile cele ridicate spit partea dreaptärmareata panorama a Balcanilor ce incepe cate-

vijelie.

334 A. Pel !mon

putin a fi zdritd ; cAteva ora5e infdti5ate deociatA 5i vasele stationate la termini: un ne-mIrgenit tablou, un deosebit spectacol ni seinfdti5a, variind unele dupd altele, cAncl neaflam aproape de a ne opri la 5che1a Rus-ciucului.

Si acest ora5,este situat pe termul drept alDundrii 5i e in fatá cu Giurgiul: locuit decre5tini 5i de Musulmani, avAnd un mic portunde se aflau termuind mai multe vase mici5i mari, vre-o trei canoniere turce5ti cu unmic numdr de tunuri: de-asupra malurilor,spre dreapta, fortareata fortificatd cu maimulte lucrAri de pdmânt de spre Dunäre,cu o multime de tunuri vechi sfArAmate 5iaruncate supt mal, lAngA apd, iar altele bune,de un calibru mare, a5ezate pe baterii. Ora5ulacoperit de-asemenea cu 5anturi 5i fortificatii/And la ceMlalt capAt, unde sunt viile, toateacestea fiind ca ni5te rdmd5ite ale rdzboaielortrecute, 5i mai ca deosebire ale celui din urmd.Induntrul ora5ului aceia5i neregularitate 5i ne-.eurdtenie, acelea5i infundAturi 5i ulite incur-

a.te ; casele sunt invelite cu olane 5i. cu trestie,impresurate cu garduri lipite cu pAmAnt 5i cubaligd ; cAteva raoschei, cdteva cafenele ce sezdresc de departe, cele mai multe se vAdsfArâmate 5i in rea stare.

Indatá ce intri in port, se gAsesc grAmAditifel de fel de oameni, cu deosebite fisionomii5i costume, unii vAnzând bogace 5i seminti,altii lulele, fructe sau icre de morun. Iatä tot

-ce poate vedea cineva in faimosul ora5 Rusciuc.

Dunärea la Giurgiu (vAzutä in 1858) 335

Porniraim in fine de la Rusciuc, §i. dupä câ-teva minute de o navigare mai lin5, ajunse-ram d'inaintea Giurgiului.

Giurgiul, carerlângd toate aceste ora§e orien-tale, este un bulevard european, cre§te §i. semate5te din zi in zi.

0 0

XVII.

Ocnele (in 1858)de A. Pelimon.

La gurile Ocnei se aflá ni§te obloane carese ridia §i. se lasä dupd cum cere trebuinta.Alaturea de acestea se afld a§ezat un sul pecare se infg§oara un odgon de o grosime colo-said, §i acest sul se invarte§te prin puterea avre-o trei cai, can stint inhamati §i trag deni§te bârne groase ce tin de sul. CApdthieleacestui odgon, patruneand prin mijlocul obloa-nelor dela gura minei, se lasä inAuntru sau seridicd cu poveri de sare, cu oameni sau cuonce va fi incdratura. Iar, mai cu sama andinfra oameni, se a§eazà la capätul odgonuluiun fel de sac, format din sfori groase, precume fdcutd plasa, cu frânghii tari la gull §i prinprejur, care se nume§te pra§tie : pe aceastaincalecä cineva când se las6 in fund sau childiese afarà ; §i a§a, aceste capätgle, desfd§u-randu-se in chipul mai sus ardtat, pe ni§te scri,-pete, se potrive§te a o parte se ridicd in sus,and cealala se lasa in jos.

Ocnele (In 1858) 337

MA aplecaiu sa ma uit in fund ; dar ce savezi, capul mi se invalui. la adáncime, §i desunetul cel sinistru produs de multimea oa-menilor cari lucreazA in fund, o mare partedintre ei fiind cu fiarele de picioare, iar su-tele acelea de Wraith care ard in fund, ca sase poata. vedea cine ce lucreazA, pAreau aforma supt picioarele mele un nou firmamentsAmAnat cu stele.

Cu toate acestea funia cea groasd se ridicain sus pe scripete, obloanele se deschiserA *ise inchiserd, iar, dupd ce ie§i afard povara ceade sare, pe care o deterA intr'o parte. d.Budeanu §i eu, duph ce ne imbrAcarAm cu cateo imbracAminte groasd §i luarAm ate o pAld-rie mare pe cap, incAlecarAm pe margenea pra§-tiei. Caii incepurd a mi§ca mecanismul mai Fosdescris §i. sulul se invarti, obloanele se des-chiserA supt pa§ii no§tri, scripetele incepu atipa, §L dupd ce --ne ridicarAm intAiu ceva maisus din fata obloanelor, intraräta pe guraocnei, infiorandu- mA, §i, a§a, ne lasaram in-cet pAnd in fund.

MA vAzuiu de-odatd strAmutat intr'o lumeca din vis...

Atatea fiinte condamnate la lucru fortat,acei oameni cu fetele fioroase §i cari, la pu-tina lumina produsl prin atatea scantei ri-sipite pada in fundul galeriilor subterane, abiaputea deosebi cineva de sunt in adevar fiintecare viazA sau ni§te arAtAri nocturne. Acei oa-meni cari taie sarea §i sunt expu§i a rAsuflaJecea §i ndbu§itoarea atmosferd care este acolo,Cartea muncitortaui. 22

338 A. Pelimon

fiecare cu cate an muc de lumanare d'inain-tea lui, unii pe jumatate desbracati de hainelelor, având pe frunte scris pacatul sau crimace au sdvarsit-o aceste fiinte cu pdrul zbur-lit, care fac sd se umple aierul de gemetele siloviturile ciocanelor si ale maiului, de scras-nirea dintilor si de fiorosul rilsunet iesit dinfiarele pe care le poartd la picioarele lor... 0,Djamne, oricare va fi fost crima pe care eiau sdvarsit-o, mai de multe ori remu§careainimii lor li se aratd prin niste fete umile,intr'o neodihnd a sufletului, in niste cdutäturisi niste cugetari pe care numai lucrarea lepoate intrerupe, atestand parca singure cd me-rita aceasta soartd. Ei nu ascund aceia ce eadevar, mdrturisind cd fapta sdvarsità de dan-sii a fost tot asa de crudd. si infiordtoare ca silocul unde se osandird. . Oameni ce sdvarsiravdrsare de sange, cdlcdri, jafuri si tot felulde crime sunt gramdditi aid, afard de cei caripe nedreptate find condamnati ; cat despre uniica aceia vor da sama inaintea lui Damnezeuacei cari i au judecat si liau subscris sen-t inta....

Subterana aceasta, care e o capodoperd,prin sistemul cu care e inceputa si lucratd,face onoare inginerului ce a condus lucrarea.Ba formeazd un spatiu impartit in mai multegalerii si sustinut de cateva coloane mari, pecare se lasd §i se sprijind boltiturile cele desare. Cercetand cineva induntru-i, afld catevaulite, toate cu numirile lor, care acestea, fiindparalele, sunt tdiate prin altele in crucis.

Ocnele (In 1858) 339

Cioplirea sarii e pretutindeni netedd ca inmarmord, conservand cea mai frumoasa forma.paretii, boltiturile i coloanele destinate in plan.Ea are mai multe pasagii, pe unde infra ci-neva 5i iese dintr'insa. Afard de acele guri pecare joaca odgoanele, pe unde se scot bolo-va nii 5i sarea cea märuntä, mai are §i akagura, formata din scari 5i din trepte. Totulinsa este sistematic, totul este o lucrare degeniu aici. ?i, pentru ca umezelile i izvoarelepamantului sa flu o inece, care aceasta ar

prea mutt sau ar produce mare rau, areprin prejurul ei ni5te tunele 5i galerii, incare se acluna aceste izvoare i umezeli, 5ide aici printf un mecanism i ajutorul oare-cdror ma5ini se scoate apa afara.

Dupa toate probabilitatile dar, ocnele siste-matice sunt totdeauna mai sigure i dureazainzecit timp cat cele nesistematice.

A5a dar strabatuiu toate galeriile, ma opriiud'inaintea a mai multor lucrdtori ce taie in-parte-5i bolovani de sare, i pentru care setine o exacta contabilitate.

Aierul e rece induntru i atmosfera cam na-bu5itoare.

Multimea acelor osanditi, salbatacia i infio-ratorul lor aspect, greutatea i lucrul fortat

fac trist, sufletul mieu fiind cuprins de a-tatea cugetari dureroase ca i nenorocita soartala care este condamnata omenirea....

0 0

ma

1

sla-bi-o

1

XVIII.

Braila (in 1904)de N. lorga.

Dupd ce, prin tratatul din Adrianopol, la1829 nu e nicio sutd de ani de atunci, §i-Braila mai are tirnp sä se desvolte pand ce-va ajunge sd-§i serbeze centenariul, loculpe care se ridicase cetatea, pentru totdeaunad'arâmatd, a BrAitei, fu incredintat Terii-Ro-mAne§ti, din care fusese deslipit, buna gos-poddrie a lui Alexandru-Vodd Ghica intemeiecu socoteald 5i pricepere portul unde corAbiileEuropei erau sA vie de acum inainte in voie-ca sd caute rodul muncii locuitorilor princi-patului. Se desemnd maretul centru al pietii,se traserA liniile bine croite ale stradelor, sefixard hotare, care furà insA adesea ofi in-trecute.

Cele d'intAiu case furä mici clAdiri, in genoriental, acopeiite, ca la Balcanul turcesc sauin partile Greciei, cu oale ruginii. Astfel decase se mai vdd Inca destule, unele culcatespre moarte in lAturi, prin ceia ce aiurea ar

Brälla (in 1904) 341

ii. mahalaua, dar aici formeaza numai ultimaprelungire a stradei largi, inceputa cu palate.5i pe cost4ele ce coboarà spre port i pe linia-din fata Dundrii se vdd magazii §i magazine,al cdror coper4, ale cdror proportii §i fere§tile arata cä sunt din vremea infiintarii, bietebabu5te pe care moda le-a lasat in urmà cuimbracamintea lor ruinata.

Statul n'a facut mult aice, 5i o gazetälocala vorbe5te cu durere de banii luati dinBraila pentru a ajuta inaintarea rivalei de laMarea-Neagra, Constantei de curand cucerite.Docurile insa, imensa cladire de la capatul-cheiului, au inghitit multi bani, nu fara sa a-duca totu§i un folos potrivit cu cheltuiala.Dar, afara de docuri §i. cheiul insu5i, pe care1ocalnicii 1-ar dori mai mare, mai incapator,afara de liceu apoi, clädirile administratiei nuse deosebesc prea mult. Vama, politia portu-lui n'au nicio infati5are: cea din urm5. e gra-midita in vre-o cloud odaite murdare, cu gea-muri sparte, intr'o cash' urata oarecare (ser-gentii de ora sunt, de altmintrelea §i ei,dintre cei mai pacato5i ce se pot inchipui:"Tigani murdari, batrani obositi §i altii cu felde fel metehne1). Prin case §i prin oameni,Carmuirea nu se vede mai de loc, cu toate cas'ar cadea sa se vada mai mult decat aiureala aceasta poarta larg deschisa a terii.

Inca de la inceput, Grecii intelesera viitorul.ce atepta noul port 5i-§i oprird locurile cele

' Macar asta s'a schimbat, in toatä tara.

342 N. forgo

mai bune. Printre cele mai vechi ziare alenoastre, e unul tiparit aice. mai milt pentrudan5ii: Levantini de limba italiand se a§eazd5i ei in Braila, 5i cea d'intaiu publicatie alui Arturo Graf, cunoscutul filolog 5i finulpoet italian, ni5te preludii in versuri, roartape coperta, ca loc de tiparire, Braila noa-strd. De atunci numarul Grecilor, armatori,comisionari, negustori de grane, n'a scazut ;5i langa ace5ti frunta5i bane5ti 5i-au gasitlocul altii mai saraci, negustori de tot felul,pana 5i vanzatori ai ziarelor noastre, functio-nari de comert, me5teri 5i marinari. La cloud-trei firme se cete5te un nume grecesc, 5i. aiciEvreul, care n'a nitat insa nici el Braila, nujoaca in negot rolul cel ,d'intaiu. 0 minunatabiserica in stil rococo 5i cu o cupola orientald,cladire puternica de piatra, cu stalpi de mar-murd in fatatla, e biserica greceasca : o vezi incurtea ei bine pietruita 5i ingrijita ca un salon,in fata sucursalei Bdncii Nationale, in unghiulde Sud al pietii. Langa port, un mare edificiuca trei randuri, bine lacatuit 5i cu totul tacutt un institur elen" de baieti. Ziarele grece5tidin tard: Patrish, iar din aceasta patrie in-sa5i, amintità in titlul ziarului bucure5tean :4 Hestia *, se vdd pe toate mesele cafenelelor,unde gase5ti 5i ziarele vienese, Figaro §i Cor-riere della sera pentru alti oaspeti. Grece5tese aude vorbindu- se ici 5i colo pe stradd, darcele mai multe din cafenelele intunecoase 5imurdare ale portului, ale caror firme sundIthaca", «la Atena», la Panhellenion", sunt

&lila (In 1904) 343

tinute de Greci. In tramvaiul electric telangd domni ale cAror nasuri lungi par

a fi ni5te adaugiri de carnaval. La cutare pa-peterie, regele din fereastrd nu e Carol I- iu,ci Gheorghe I-iu. Pe päretele unei brutdrii dinCa lea CA1Ara5ilor e zugrAvita marca Eladei.

Multi dintre Greci participA, fiind naturali-sati, la viata noastrd politica'. La viata noas-trä culturald insä, nu ; 5i aceasta impiedecanr]lt o sincerd i desAvAr5itã romanisare. Stintapoi atAtia cari sunt in BrAfla numai pentrua face bani din bineenvAntata Vlahie" pen-tru Elada sdracA, pentru Constantinopolul Pa-triarhiei, unde stint rude, unde se cautd gi-neri, unde rAmAne toatd inima 5i se duce totbanul. si aid se vede insemnAtatea, pe caren'o vdd politicianii miopi, a culturii nationale:o inflorire puternicA a acesteia ar impune, arcA5tiga i ar desnationalisa, ceia ce nu sepoate face prin alte mijloace.

De un tirnp rnult mai scurt, de pe cAnd s'austrAns mui tare legaturile noastre cu Româniidin Ardeal, o imigratie de muncA, de hArnicie,de spirit strangAtor 5i indrAznet ardelenesc s'aprodus in Brdila. Pe and inainte vreme ve-nia numai Mocanul in, sau din drumul sâuspre pd5unile Ialomitei sau ale Dobrogii, a-cum vezi numele SAceleanului, Bra5oveanu1uiimhogatit desfAcAndu-se in litere de aur de-asupra fere5ti1or atâtor mari prAvAlii 5i casede cornert: Perlea, Grozea, Pantu, spunnumele ce le-am cules mai intAiu. TJnii, ca d.Sasu, se amestecd in politica localä i Ii fac

gii-se5ti

344 N. Iorga

influenta puternic simtitä. Otelul frumosrestaurantul foarte scump din mijlocul pieiisunt pe jumdtate in arenda unui Ardelean.Mo 5ii1e de prin prejur, care erau odinioard incea mai mare parte tinute de Greci, folosescastdzi adestor oaspeti din sAngele nostru, cariaduc energie romdneasa i dau exernple debiruintd pe terenuri in care se pdrea altfelcä Românul nu se gdse5te bine 5i tin poatetinea piept strdinului. In tren auziiu de la unGrec lauda Ardeleanului Ghiä Gditan, a cdruiagriculturd, bine condusd, e mai cu norocdecat a tuturor, dacd se scoate doar la oparte gospodäria-model pe care o face NicolaeFilipescu pe mo5ia sa de aice.

Romani din tard sunt multi 5i sdraci,caci boierime brAileand veche n'a fost, fire5te,niciodatá. Ii vezi in 'cojoace sau in zdrente,unde e munca mai grea, mai grosolandmai putin rasplaititä, biet substrat indigen,autohton, al unei civilisatii economice pestrite.Pe and armatorul, bancherul grec sau italianIi iea mandru masa supt lumina electricd, insaute luxoase ale Otelului Frances sau Splen-did, el, fiul pamântului, nand, spre port saude la port, cdrucioara lui trasd de cblutul in-jugat ruse5te, duand sacii de gilt' i saciide fAin5, cuceriti de altii ca dânsul sau arândbogdtii de supt alte ceruri, care lui n'ofie de niciun folos.

Dar, in lungul 5ir de pravalii pentru cum-pardtori cu bani pe fundul pungii, care sfar-5e5te spre amp frumoasa, larga Cale Rega-

sa-i

pi

Bräila (in 1904) 345

ld, vezi adese ori negustori români, cari, lamica lor tejghea, fac bath 5i se inaltd, sprebinele lor 5i al nostru, cari avem atht de mul-td nevoie de mici «burghesi* ca ace5tia.

Românii localnici mai sunt 5i pescari la Du-närea bogata in daruri. Ei au insd concuren-ti intru aceasta, 5i hala pe5te1ui e hrdnità 5i.de pescarul lipovean cu gatul gros, coada 0--chiului ridicatd in sus, pärul lung, tins 5i na-sul pitic. Lipovenii au o stradd a lor, de-asu-pra cdreia se vdd turnurile vdpsite in galben,in verde, in ro5, ca ni5te pene de porumbel,ale bisericii lor shismatice.

Nu e o stradd aproape care sd nu multd-meascä prin cdte ceva privirea. Sdrdcdciosulbulevard Carol cu 'casutele mi,..si face sd se id-reascdinsd. ici 5i col°, colturi de veche viatdpatriarhald. Cutare straditd, cu case ie5ite din-colode aliniere, cu prävdlii evreie5ti intunecoase5i murdare, cuprinde totu5i inalta, greoaiabisericd româneascd, pe care putine in toatdtara ar intrece-o in dimensiuni. Aiurea vezicu curiositate afi5e- de teatru de varietäti peo cládire cu cloud rânduri (teatrul de cdpete-nie e insd teatrul Ralli, unde joacd foarte ade-se ori, in treacdt, trupe române5ti, 5i mai alestrupe strdine). Prin Strada Bolintineanu, deo-sebit de bogatd in solide case particulare,ajungi in splendida gadind publicd, de pe te-rasa cdreia ochiul cuprinde coperi5urile ro5ii,de oale, ale magaziilor, catarturile pe carese tese funii si gurile negre ale vapoarelor ce

346 N. lorga

se odihnesc de drum pe Dun Area ingustA, alba%ca argintul, ostrovul din fata, cu verdeata-ideasA §i incA veseld, iar, tocmai la capAt,culmile albastru itchis ale dealurilor Dobrogii,tAindu-§i linia §erpuitoare in cenu§iul norilorgreoi de ploaie.

Ca lea RegalA, Strada GalaOlor §i StradaCAlAra5i1or sunt insa liniile mari ale ora§ului,prin care fulgera vagoanele tramvaiului elec-tric, instalat §i exploatat de Casa Helios dinCo Ionia. Pe cea din urmA mergi intAiu printrecase mari, apoi mai mici, cArciume maimult goale, in care cumetre stau la taifas §icâni se tolAnesc, lAtrand , in fine prin cam-pie, la Monument.

0 0

XIX.

MOLDOVA DE ACUM VRE-UN SECOL.

Folticeniii (la 1855)de Gh. M. Melidon.--

Când dupd o caTatorie de mai multe oareprin locurile goale ale vaii Bahluiului, neaflaram pe cea mai de pe urnfa inaltime ceformeaz'a rapa stâng'à a Moldovei, o frumoasdprivire se infatiO ochilor no§tri. Un p5mântzimbitor a§ternut cu o vie verdeap, bazdatade ape oglindite, culmi acoperite cu dumbrávistufoase, §esuri smältate cu flori, o culturdmànoasä, un orizont intins, inchis cu frumo§imunti albAstrii, un cer senin §i de un azurfdrg pan', un aier curat i 1initit, o lume cutotul noud de ceia pe care o v5zusem pfina.atunci. Noi inträm in cea d'intAiu regiune aacelei pitore§ti lumi de munti care face ceamai frurnoasd §i mai romanticd parte a Mol-dovei. Mergeam pe o bunsa §osea, ce se intindea netedä §i uniformA inaintea noastrà calinia .unui drum de fier, ag'atatA pe spinareaunei culmi, al cArii coaste erau acoperite de

_348 Gh. M. Melidon

ambele pärti cu frumoase sAmAnAturi aurite.In stAnga se intindea un §es bogat in verdeatain care §ercr:ia ca o cordea albastrA incan--tatoarea apA a Moldovei ; mai incolo un §irde munti se desvälia in semicerc convex,intre can Ple§ul rásfira cu mAndrie unduloa-sele lui poale, acoperite cu o groasd im-valiturd de tufdri§ verde-inchis. In dreapta,culmi gratioase se ridicau unele peste alteleca in decorul unei scene. In fine, la picioarelenoastre, in mijlocul acestei naturi fermecd-cdt pare, se desfd§ura pe o coastd, scAldAndu---se la o margene in apele cristaline ale unuiiaz, frumosul Folticeni, ce sämAna o zind laie§irea din scAldAtoare, cu picioarele Inca inapd i storcAndu-§i frumoasa coamd de plopila cele mai de pe urmA raze ale soareluiapuind.

Folticenii e una din politiile cele mai fru-moase ale Moldovei. Aceia ce-1 caracteriseazdmai mult e acel aier de curatenie §i de sim-plicitate, ce te love§te la cea d'intAiu privire.De departe el infati§eazA unul din tablourile celemai fericit dispuse. GrAmddirea compactd deacoperipri a tArgului vechiu formeaza ca obasd condensath ,de o coloare inchisd, pe carese inaltd oarecum in forma de obelisc ora§ulnou, cu zid.iri strAlucind de albeatd §i frumosintretdiate de verdeatA §i de numero§i plopi,printre vArfurile cArora se ivesc câteva tur-nuri de biserici cu cruci poleite, ce sclipescla razele soarelui

Un iarmaroc, cel mai mare din ambele princi-

Folticenii (la 1855) 34g

pate, numit al Sf. Ilie, 5i care tine in tot anulmai bine de douazeci de zile, in1esne5te tran-sactille comerciale ale negustorilor de diferitenatii cu Moldova. Iarmarocul acesta e unul dincele mai infloritoare in Orient ; lumea aleargala el din cele mai indepartate locuri. El se bu-cura de o mare consideratie pe langa caselecomerciale din Europa 5i toate daraverilemai insemnate nu poarta alta data sau alttermen cleat Iarniarocul Sf. file

Mihail-Vodd Sturza vol sa lipseasca Fol-ticenii de avantagiile acestui iarmaroc, infolosul Mihailenilor, fundati de el. Un ofis"domnesc stramuta tinerea iarmarocului anualal Sf. Die din Folticeni la Mihaileni. A-ceastd de pe urrnd politie, a5ezatà asemeneape granita, la gura drutnului celui mare de laLemberg 5i Cernäuti, infati5a in adevar insem-nate inlesniri comertului strain, insa aceastainsemna a tulbura tot rostul negustorilor, 5i einu voira a-5i schimba obiceiurile. 0 incercarede trei ani dovedi indestul nesocotinta acesteimasuri, 5i iarmarocul fu intors Folticenilor,care, supt alte raporturi, e -un al doilea Galati,portul de uscat al Moldovei.

Ora5u1 e mic, insa regulat zidit 5i binea5ezat pe coasta unui deal, la desfundätura\Tailor Bucovinei. Partea cea noud se deose-be5te mai cu samd prin ulitile largi, cu-rate 5i bine 5ose1uite. Mahalalele sunt deschise,casele rani intre ele, zidite de piatra intr'unstil nou 5i placut, 5i incunjurate cu gradini.Nu e locuinta care sa nu OA plopi frumo5i,

'350 Oh. M. Melidon

in§irati in fata caselor sau a ogrdzii, §i maitoate au la ulita grilaje sau balcoane fru-moase.

Partea cea veche e mai indesitd, mai pu-tin curatd, lipsitä de arbori §i verdeatd, §i.nu cuprinde nicio locuinta de frumoasd apa-rentd. Evreii i§i au in ea mai cu samd ve-trele bor. Pentru a se recunonte vecindtateasa cu Austria o parte a ora§ului se nume§tetargul Nemtilor. In Folticeni sulit trei bise-rici, dintre care una, a§ezatd in partea veche,

-de un caracter istoric.

0 0

XX.

Piatra Neamlulaisupt ocupatia austriad din 1857 de o femele (Doamna L", in

Omul Muntelui", roman.)

Bistr4a este local de intalnire pentru toti,Români §i straini, Muscali §i Greci, Nem 1i §iTurci, man §i mici, bogaIi §i. saraci. Pe par-tea cealaltd a podului ce une§te orasul cumuntii, este un colnic dominat de o moviläincununatà cu brazi. Dupd culmea movilei, lacare ajunge cineva printr'un sui5 dulce, ochiulvede cu pläcere Bistripa cea rapede albind cuspumele ei cre§tetul stâncilor ce scot capuldin sAnul ei, §i care, privite din unele locuri,samdnd a fi un lant de cascade. De cealaltaparte se vede ora5u1 Piatra cu casele cele albe §icu inveli§urile lor de fier alb, scânteind. Deaici privirea cade pâtiä in fundul vali §i seodihne5te cu pläcere pe coloarea violetA pe caeecerul cel curat al Orientului o aruncd dupdculmile invecinate.

Acolo Duminecile cantà ldutarii cantecelemationale, atat de milk plAcute inimilor ade-

--

352 Doamna L.

leant romfi.nesti, doinele, suspine inecate alenaturii, viersuri plangAtoare ale muntilor, rd-sunete departate ale Patriei, amintiri de amorsi de glorie venind atat de departe din trecut,incAt abia cd le mai aude cineva. Cu toateacestea, de ale ori acest murmur trece pestemuntii sau peste câmpiile vechii Dacii, batrA-nul fiu al lui Traian se opreste miscat, in-chntat, pdtruns de un sentiment nedefinit,cum s'ar opri un cdrator in pdmânturi strdineauzind accentele iubite ale terii ce-i lipseste.Când aude cântecele erii lui, Romfinul parecd-si aduce aminte de gloriile trecute, de libertdtile lui de mai inainte. El ascultd ne-stiind bine de uncle i yin acele aduceri amintece desteaptd gandirea lui amortita i sperantele lui zdrobite supt jugul scldviei si al ne-norocirii.

Astdzi insd nu se vor mai cfinta armo-nioasele doine, nici horele. Musicaaustriacd, in uniforma cea mare, va cântaariile lui Donizetti si ale lui Verdi ecourilorobisnuite a rdsuna numai de pldngerile Patriei,

boierese din toate treptele sosesc veselevoioase, cdci vor avea sä al-Ate toaletelegratiile lor strdinilor, Fete tinere in rochiiusoare cu pieptul aproape gol se plimbd insus si in jos cu mamele lor, aruncând, mamesi fete, in dreapta si in stânga ochiri amo-roase lungilor ofiteri, can si le aratd uniialtora cu aceiasi nepdsare cu care si-ar ardtarin grádinile lor actritele cafenelelor incfintd-toare din Viena. Tândra coconità insd nu se_

militara,

§i §i§i

§i

Matra Neamtului 353

crede ofensatd, pentru Ca maind-sa nu i-ainsuflat acea mândrie de sentiment al cdreiaizvor stã in maretia sufletului, i care estecunund virtuoasd pe fruntea unei femei. Eanu- §i-a invatat fiica nimic altceva decat apldcea, ardtd.ndu-i Ca aceasta ar fi misiuneafemeii, de stinge toatä vlaga tineretiisale pentru ca sä ajungd a pMcea, §i a pla-cea cu orice pret. De aici §i vine ea la noitinereta i frumuseta femeilor se stinge indatdce intrá in vara vietii ; aceasta este causa càvedern adesea ochii cei mai tineri i mai fru-mo§i lumindndu-se numai prin iubirea place-rilor §i a vanitatii, intocmai ca giuvaiericalelefalse ale cdror ape nu yin cleat din fa's-frângerea unei frunze ascunse supt ele demaim omului. i astfel chiar: cateva licdririnumai, i s'a stins.

0

&Wk. mtmeitonatd. 23

ali

0

xxI.

Galatul (In 1904)de N. lorga.,

Cateva ceasuri de drum in noaptea neagrd5i. lece. Doug lungi balustrade de podun vgjiepe langd fere5ti1e cernite ale vagonului. AvemGalatul, care se recomandd intgiu prin largalui garg, desdvd,r5it luminatg.

Birjile care a5teaptd sunt conduse de Mus-cali ce nu se lasd mai pe jos decgt tovard5iilor din Ia 5i 5i Bucure5ti, mgndri ca 5i dân5iide caii lor, a5teptand plata mai mare, nu pen-tru cg5tig, ci ca o recunoa5tere a insu5irilorlor superioare, familiari 5i glumeti: minunatatrdsurg räsung pe fin pavagiu cel putin tota5a de bun, ca al Brdilei. Dar aici nu ai eadincolo locuri goale 5i chrciumi märunte sauegsute modeste de sat,. Frumosul bulevardinainteaz1 m'Andru printre curti boiere5ti cum-nu se gdsesc cleat in cele mai bune stradeale Ia5ului, 5i Inca nu cu aceia5i infati5are cu-ratd, cu aceia5i egalitate a boggtiei, lini5tite,ferite de once amestec cu vulgaritatea, cu-

Galatul kin 1904) 355

zgomotul, cu muiddria locurior unde mun-ce5te din greu multä gloatd sdracd. Sergentipdzesc in mijlocul stradei, in altd atitudinecleat a bietilor nevolnici pe cari i-am záritici §i colo in Brdi

Dar ceia ce uime§te mai mult, e frumoasalumina* albd pe care lämpile Auer, in varfulstalpilor de bronz, o revarsd asupra grAdinilor,caselor §i pavelelor bine maturate.

$irul felinarelor se infundd mereu inainte inzarea incunjuratd ca de o aureola'. Strada seface tot mai frumoasd. Acum vitrine stralu-citoare adaugd lumina lor: cofetdria centrald,berdrii, oteluri, cafenele, prävälii de tot felul,bacanii. Aleia luminoasd urmeazd Inca o bu-catd de loc, pand ce se despica in strade maisdrace, mai intunecoase, prin care trece unmasiv tramvaiu electric. Printre arborii unuifrutnos parc se vdd mijind departe alte lumini,pe dealul ce se ridica intr'acolo. Birjile luxoasese mi§cà in toate partile.

Acesta e Galatul de noapte, care-§i datore§tein mare parte farmecul sdu luminii imbiel§u-gate ce se desface in el sau in care i se scaldãclddirile de elegantd ingrijità. Suntem, in ade-vat-, in Moldova, in tara cheltuielilor fail so-coteald, vechiului obiceiu al luxului ales, iubiriipentru placerile scumpe, poesiei unei vieti§oare. In Moldova, pe care at impodobit-o §iati sdrdcit-o cea mai find din aristocratiile ri-sipitoare ale Orientului.

Ziva, mai ales a§a o zi fdrd soare, cu cerul

356 N. lorga

apasator de centniu, din care se desfac, inaceasta intaie s'aptamana a lui Octombre, fulgirani de zapada, inlatura o buna parte din co-cheta ilusie. Yard indoiala ca Strada Domneasca,acea lunga aleie de gfadini 5i vile care ducede fa gara pand in centru 5i care cuprinde inea 5i maretul palat episcopal al Dunärii-de-jos,incunjurat de parcul i gradina lui, ca aceastästrada de capetenie gase5te, prin lungimea ca i prin egalitatea luxului ei de bun.

gust, pa'rechea in niciun alt ora5 din tara.Dar neajunsuri se vadesc pretutindeniaiurea7

chiar aici.Präväliile centrului au une ori un singur rand,.

de 5i chiar atunci ele nu se coboara a5a detrivial de jos ca maghernitele din Strada La-pu5neanu a Ia5i1or sau acelea din partea CaiiVictoriei ce este in fata Ministeriului de Fi-nante ; cele ce nnmara cloud randuri, n'au nici-un fel de socoteala adesea 5i sunt spoite in.colori urâte sau prea batatoare la ochi.

Abia ai ie5it din acest salon, care tine inoarecare mäsura locul pietelor, ce lipsesc cu_totul, i dai in mahala. Strada famâne totdreapta, dar e rau ingradita de casute i pra-valioare, tinute de Romani saraci (gasesc undeposit de vinuri al omonimului NeculaiIorga"). Apoi i aceste mo5unoaie se raresc,

catre varful dealului zare5ti inceputul uneicampii goale, acoperita de buruieni ve5tede..

Stradele laterale se tired de cele mai multeori cotind, i raspandesc duhori scarboase. Lu-mea e putina pe intinderea rasfatata a vechiu-

nu-5i

5i

5i

Galatul (In 1904) 357

lui oras. Evreii se vAd in mare numAr, alAturede °red. Dacd acestia au bAcAniile, cafenelele,-cofetAriile, locurile unde se mAnâncd si deunde se cumpArA ale mâncdrii, tainitele in-care lucratorii obositi ii invAluie nAcazul vietiicu fumul tigArilor ieftene i aburii vinuluiprost,Evreii stApAnesc toate celelalte ramuriale negotului. Galatul vechiu, cari incepe si elde la origini impodobite de fabule

cotropit de Turc, care se si asezase in-o parte a orasului, decAzuse, i atunci orasulnou incepu prin vointa lui Mihai Sturdza sidescoperirea tArgului de grâne al principatelorde cdtre cordbierii Apusului. Mihai-Vodä acesta,Sturdza., inseamnA, prin aplecdrile lui i prinzodia timpului, cAderea norului de lAcuste alEvreimii. Ei venird deci i la Galati . Dar nuin acelasi numar ca in partite ineeate de apro-pierea ivoiului galitian, ca in Botosanii cutotul pierduti, ca in Iasi, in care pecingineaa cuprins i mahalalele. Aid pArtile necomer-ciale ale orasului au rAmas Inca pe deplin cu-rate, si numai strada centralA e in cea maimare parte a Evreilor, dintre cari, apoi, multistint locuitori vechi, i vorbesc foarte bine ro-mâneste, asa de bine !neat unora nu li-ai pu-tea descoperi originea.

Orasului, care, multamita stäruintii episco-pului Partenie, are un palat episcopal failpäreche, Ii lipsesc bisericile maH. Vezi numaiclAdiri nouA sau cu totul inoite, fArd niciunstil. Turnurile nu sunt de gid puternic pre-cum e obiceiul in Moldova, ci sunt fácute,

i falsifi-catii,

358 N. forgo

ca in Muntenia, din lemn i tinichea vdpsitAcenusiu. Cea mai insemnatd clddire religioasäar fi poate biserica catolicd.

Galatul e, in adevdr, un centru al pro-pagandei catolice, i ziarele au vorbit adeseade cuceririle de suflete i cuceririle de averisi de mosteniri sdvArsite de fdpdrelele alu-gdrite ale Maicii Domnului de pe Sion (NotreDame de Sion). Pe Strada Domneascd, decare sunt despktite prin inalte ziduil i portiferecate, se vdd clddiri puternice cu ferestileoarbe, impodobite une ori cu vitralii colorate ;sunt : internatele i externatele csalugd-ritelor Acolo se dau lecii, in cea mai mare-parte slabe, nefiind un personal bine prcgdtit,inderanuri morale in formd naivd, i athtdriale sufletului cdtre betia monomaniei religioase,de care sunt asa de usor atinse femeile ca-rora Ii s'a smuls rolul lor de frumusetd, bine-facere i fericire pe lume. Dacd surorile" cap-teazd averi, multe din scoldritele lor yin insAcu gândul sd le exploateze pe ansele, in nu-mele unor declaratii sau unei conventii fatar-nice. Ce e rdu, stà mai mult inteaceia ea' dinaceastd cetaluie de aleasd gospoddrie mona-cald se imprdstie si mai mult ispite de instrdi-nate nationald, dar, in casatorie, influentabärbatului poate totdeauna sa recastige pecele pierdute pentru neamul lor.

Spre port te cobori prin strade urfite. Colajos Dundrea e largd, cuprinsd intre maluridintre care cel vechiu romdnesc e mai inalt-decAt cel dobrogean. De o parte, numai co-

§colile

Galatul (In 1904) 359

rdbii cu pAnze i5i rdsfira funiile. Dar mai susvapoarele stau unele langa altele, pe cand, peterm, movilele de cArbuni a5teaptd cumpàräto-ru i cdrute se gräbesc spre incarcare cu bu-toaiele de vin din recoltele anilor trecuti. IlLdocuri, sacii cu grAu tree pe schndurile altorvapoare, care-5i a5teaptä povara lanitoare.

Dar nu e aici, ca in Brdila, cu tot numáruiacestor oaspeti plutitori din depArtata stiaina-tate, orânduiald in cladiri, va1mä5ag de earn-ta5i, mi5care in zecile de magazii cu adfinci-mile intunecoase i acel r5sunet de ciocane,acel bocAnit laborios de fiare, care formeazäca lasuflarea neincetata a zilelor de muna,de schimb roditor in marele port muntean.Aici carutele se coboard deosebit din multeleshade talate fa'rd socoteald ; in aceste stradese vad ruine, case päräsite, colturi de buruianamurdard, balti cu apà clocità. In aceastä in-tindere mai mare nu e vioiciune, nici veselie.

bdtranul ora5, care 5i-a pierdut trecutul,nu are desturá incredere in viitor.

De pe o stradd laterald vdd, peste gropimâncdturi de maluri gàlbii, pAnza de sidef mi5-cdtoare a Brateplui, marelui lac de bielpg,de care legenda a legat numele lui Petru-Voddpescarul, care prinse in undit5, ..fdrà sA pre-vad4, inelul de Domnie al lui 5tefan-cz1-Mare,uria5ul slu pärinte. Marea intindere de apa seodihne5te, färd luntri, supt recele cer de plumb,pe cand in gropi femei foarte sárace, in pol-cute 5i rochii de cit, -culeg buruiene.

00

si

XXII.

Babadagul de azide D. Aldan.

Cáldura se las'a tot mai grea, coboard ca opattrrà peste tot intinsul. E din ce in ce maicald. Fiecare casd Ii inchide mo1e5itä feres-trele i nädu5e5te acolo induntru, in tihnä.Salcâmii obósii pleacd frunzele spre pAmântulars ; práv%1ii1e. cu u5ile umbrite, cdscate cani5te gauri, desfac la soare suluri de pâtrzd 5isaci de marfa. ; cafenelele ii intind antenelelor de mese, pe trotuarul incins. 5i, in timpce baietii stropesc de zor, in opturi" regulate,pietrele incalzite de pretutindeni din aier,dintre frunze, de pe acoperi5uri... curge calduramultà, tot mai multà 5i mai mare. $oseauaalba' i práfuitä se pierde in tremuraturi defoc pe dupd case. Total doarme.,

Numai in cafenea, viatd. La o masa' joc derti, dincolo table, apqi domino, biliard...

vorba rard, plictisitä peste tot. In fund ungalantar fárd geam pdstreazd cateva präjituria cáror cremä s'a impestritat ; in aier mu5te

§i

Babadagul de azi 361

multe. Patronul motaie dupA tejghea, spriji-ninduli falca dreapta pe imam rasucita.

Ca ld grozav.La o masa', taifas intre batrani. Cuvantul

pare ca-1 are unul mai spatos cu parul albcolilie, obrajii ro§ii, barba nerasa §i. mustataingalbenita de fumul tutunului ; e scnrt §igras. Cu un rar talent, 4i rasuce§te tigara, oaprinde §i trage mereu din ea pe nerasuflatele ;cand e &Ufa sfar§it, o 1ipe5te de margeneascaunului, rasuce§te alta, o iea pe cea lipità§i aprinde pe cea noud. i a§a mereu panaseara... Un altul invarte§te de zor §iragul dematanii adus tocmai din Stambul, insotindfiecare boaba cu o mi§care a buzelor... Si cenu vorbesc? Tara e data gata, Europa demult, cu America s'a ispravit, §i daca. ar §tiei ce-i Universul...

Ca o chemare grabita din lumea ve§nic vi-satà, se aude un sforait de motor. Mare emo-tie : vine feful. Cu totii sar grabiti in prag,iar, and ma5ina oprqte brusc, intr'un nor depraf, se rapad la u§d, o deschid, sprijina pecei cari coboara.., Apoi cafele, tigAri apa rece.Si ei, sfato5ii, cari pana mai adineaori orân-duisera lumea pe calapodul priceperii §i inte-reselor lor, de acolo, din cafeneaua Babada-gului, acum asculta, cu rasuflarea intreruptA§i fira a clipi, marile evenimente de la Tulcea.Domnul cu matAniile se duce afara §i serve§te§oferul... ca doar e al §efului. Si astfel varatoata §i iarna toata, ani la rand, §i dupà anigeneratiile...

362 D. Aldan

Viata Babadagului se scurge fOrd emotii,färd zbucium. Inghesuit in vale lung si in-gust casele lui mici i albe par a fi pietrerostogolite de pe Coiim-Babh. E atOta pietrd-rie acolo i atatea mine, incat se pare ca vi-bratiile zbuciumului omenirii s'au oprit stá-vilite, dincolo de pOduri iar aici e numaitrecut, numai amintiri...

Sunt astazi ordsele in Apusul indepartat, custrAzi strâmte, pardosite cu lespezi mari, casedese si legate prin balcoane, cu arcade sauogive, cu acoperisuri tuguiate i bolti räsund-toare, cu gratii in ferestre si porti grele defier sau stejar. Acestea inchid in ele un trecutmisterios i pOstrat numai prin forma lui ex-terioar5. Ele traiesc anume pentru a fi pome-nite in romane si se manifestä ca organisatii so-ciale la cateva decenii, când ii aleg primarul,care abdicd din cinste cu sfOrsitul vietii. In-colo liniste, linite deplind ; numai pe 'nserateclopotele bdtrânei biserici trimit peste casezvonul rugilor. Rar cate-odat5, serbdtoarea,gospodinele, infAsurate in nelOsatele lorpornesc spre bisericd cu mAnile incrucisate pepiept, cu ochii in jos -- i atAt. Se inchidapoi in case pentru ani de zile. Nu stint 4ilenationale, nu sunt evenimente care s'a aducäpe acesti pasnici oameni la realitate. Totusiau un singur contact modern, extravagant, curestul lumii: diligenta saptamânala. Mad lacapatul oraselului se aud clopoteii cailor, bar-batii iese in poartd, femeile deschid ferestrele

aaluri,

Babadagul de azi 363

5i printre gratii privesc la prafuitii cari treeleganandu-se in acea corabie de uscat..

Dupa mine, in mic, a5a este Babadagul. Inrale 5i in alt mediu: casele lui vechi, gardu-rile de zid acoperite cu olane, pravalii cu ta-raba inainte (care se intinde ziva peste tro-.tuare, iar seam se ridica in chip de oblon),strazile pardosite cu piatra mare, ferestrele cugratii, dealurile impadurite dimprejur 5i lini-5tea trecutului. De pildd (ca 5i in cele pome-nite mai sus), intr'o casa cu un rand 5i juma-tate", cu balcon ro5, cu poarta mare incuiataprintr'un drug imens, sta farmacistul. andvre-un bolnav vine grabit 5i bate in Toartaatunci o fereastra se deschide 5i apare scufiafarmacistului. Fereastra se inchide, se audezgomot, scartie o u5e, tipd treptele unei scaride lemn, se aud pa5i 5i. in sfar5it poarta se.deschide, Bolnavul infra, poarta se ferecd ia-rd5i ; bolnavul urca scara, ferindu-se sd se spri-jine de balustrada veche, se odihne5te putinpe o platformd, pätrunde inteo marchisa vap-sita induntru verde 5i mobilatä cu scaune depaie, da apoi intr'un antreu" 5i nemere5te infarmacie. Aci, farmacistul il intreaba ce-ldoare5i dupa cum se pricepe cautd in stanga,trage un sartar, scoate un borcan, scoate unaltul, face, drege. Laboratoriul e unic. 0 ca-napea, un scaun, cloud mese 5i nenumarateustensile". Cantarul are greutdti facute dinsticle, buline, bath. i da ceva bolnavului säbea 5i apoi : Sk mai vii".

0 0

XXIII.

Constanta (in 1904)de N. lorga.

Peste ch.tva timp, armAtura podului rAsunA,vuie5te, se cutremurd, pe cand din adAnculnegru se ivesc ochii de foc rop ai uria5u1uidrumet, ce gAfaie färä sA se oboseasca. CudAnsul impreuna ne infundAm in noapte, careascunde totul. Megidie. Gara e asediat& depoloboace 5i albii lucrate in imprejurimi. Incao statie, i avem Constanta.

Va fi un targu5or turcesc, la care s& se ali-pease& fan portul nostru costisitor, sau feeriaoriental& pe care o cAntA cronicarii mondeniai ziarelor pe.ntru lumea suptire ce-5i cant&aici cle sAnAtate i petreceri cloud luni pe an?

LAmpile de petrol 5i globurile electrice a-tat-nand din inaltimea parghiilor lor arat&rud drepte de cl&diri, printre care inainteazAo stradd bine pietruitd. In stânga se desfacalte drumuri, tot drepte, tot bine pietruitecurate. and ai ajuns jos, te afli intr'o piatäen pr&v&lii, cofetárii, berArii, cafenele lumi-

Constanta (in 1904) 365

nate. Apoi, in dreapta, un drda pe lângd casede odihnd i orânduiald, intr'un cartier de,,lume bund". La capdt, Otelul Carol se desfd-surd larg i inalt in fundul unei gradini. Dinfatd, uncle plutesc lumini nesigure, rdsund caun zgomot de trdsuri fugarindu- se necontenitpe un pavagiu rdsundtor de piatrd, Marea.

A doua zi, descopdr de pe fereastd o Banc&Nationale si, in toate partile, cdsute, noud sivechi, acoperite cu olane trandafirii peste carevremea a trecut une ori tonuri negre.. Aici nue indreptare, nici perspectivA i, cu toatd prim-blarea de noapte, intrebarea rdmâne Inca ne-deslegatd.

La iesire inthlnesc iaräsi stradele pe care amvenit, si ele-mi zimbesc prietenos in climineatasenind i caldd. Descopär palate ca al Admi-nistratiei domeniilor terii. Iii piatd, un Ovidiude bronz, acut pentru noi de un sculptoritalian, aminteste pe versificatorul elegant carea vorbit de rdu Scitia sdlbatecd, cu gandul lapietele luxoase si la frumoasele femei ale Ro-mei impdrdtesti. Aiei in piatd e miscare: lumesta inaintea cafeneiei i cofetdriei lume euro-peand, pe &And Turci trec cu panere de pre-cupeti, sat mama' sacalele cu a/A de la Ana-dalchioiu ori, iari, birje, care, de hatdrul sta-giunii bäilor, samana cu cele din Bucuresti,avind pe caprd Muscali uitati de yard' si Turdcu fes.

Dad, apnci acum in sus, la deal, dai de ostradd de prdvdlii ce n'au nimic turcesc sau

366 N. lorga

dobrogean in ele. Drumuri se.deschid in dreapta§i ele se mântuie une ori in albastru. andajungi 'Ana la capatul lor, te opre§ti cuprinsde recuno5tintl inaintea unei marete frumu-seti.

De pe malul lutos, mâncat de valuri, care-§iarunc5 iii zilele de mânie pOna foarte sus stro-pii de spuma, vezi o nemärgenire albastrd capiatra scumpd a safirului. Din fund, zore§tevântul, §i rânduri de valuri lunecI inainte, setivesc cu alb in cale, se ciocnesc de term §ipier in adOncimi. Nu se vede nicio corabie,nicio luntre. Numai pasari albe, pasdri negrevaslesc din aripi spre departari, de-asupra a-dâncului care nu le inspäimântä. Ca mici pic-turi de corting la cele doua capete ale sceneigrandioase se %Tad : un Tatar cauandu-5i dru-mul prin ierburile uscate ale rapii §i douii fetein haine de Dumineca, privind spre Mare, celi zimbe§te azi §i le inspaimantà mane, dinunghiul uner porti tainuite.

In fayaituri ritmate, suspine de u§urare dupdavânturi invinse, valurile ating termul de lutscorburos §i dispar in spuma lor risipita.

Mai departe, strada infáti§eazil o gradinO detot nouä, desemnatd, lucratä §i ingrijita detin gradinar din Abazzia. De aici drumul ducepeste campi uscati, cu parnântul de nisipuri§i luturi upare, spre Anadalchioiu, care ridConstantei apa de baut : un sat turcesc, cucoperemintele de olane. In dreapta, Marea seive§te din nou, §i Inca odata ea vade§te, in

Constanta (in 1904) 367

locul neprietenoasei fete negre" pe care i- odaruie5te porecla, cel mai adanc 5i mai raralbastru in care natura a inve5mantat fataapelor mari.

Se vad acum, in ratacirea peste acest camppe care intr'un viitor apropiat ii vor str5.bate5ine de tramvaiu, pe and tuburile de fontävor purta in adancimea pamantului apa curataa izvoarelor din sat catre ora5u1 vecin, carutecii cai mdrunti, care due Bulgari cu frunteaingusta 5i craniul paros, Mocani cu caciulapatrata 5i figura energica, Munteni cu fatadeschisa, prietenoasa, Tatari cu ochii oblici 5izbarcituri pe obrazul galben. Strabatem o lungdstrada cu totul orientald, la capattil careia In-creaza potcovari i fierari cu fesuri. Apoi vii,acum despoiate de struguri, margenesc malulfoarte sus, 5i in ele se ridica frumoase vileboiere5ti.

Cdci, prin acest incunjur al trasurii, te-aiintors iara5i la Mare, 5i de aici poti privi o-ra5u1 in intregime. Cu biserica in frunte oclddire in felul Doamnei Map" din Bucu-re5tiel chiama la sine de pe culmea pe careo incununa cu palatele, casele i casutele lui,cordbiile lumii ce yin cu puterea aburului dinstramtorile fermecate ale Constantinopolei saumerg sa caute inapoi _Rasáritul, dupa ce auincarcat roada campiilor noastre i ni-au aduspentru &Ansa märfurile Apusului nascocitorharnic. Pentru a primi bine pe acegi oaspeti,Romania a dat portului sau de mare ceia ce-itrebuie pentru a-i oferi siguranta 5i aparare.

368 N. lorga

Doud brate de zAgaz prelungite pang departeinchid adapostul corniilor ; o 1imb5 terminatàprintr'un far sta.' in calea vânturilor ,i ocrote§teintrarea. Printr'un nou drum, taiat adânc §iimpietrit trainic, printr'un lung tunel ce sebolte5te supt term 0 se deschide in port, prinplatforma care in cufand va da loc indestu-lätor pentru mi§carea trenurilor in raza ace-luia§i port, circulatia boOtiilor poate functionain voie intre uscat §i apà. Milioanele cheltuiteaici au intemeiat un viitor, §i din cimentul,din granitul acesta va rAsAri aceia§i road5 cadin Campiile cele mai mdnoase.

$i ora§ul intelege s5 fie vrednic de acestport, cucerit prin anuncä indelungata §i prinmari jertfe, asupra. Mdrii. Micul bulevard deastdzi se va cobori pâtia jos, unde un nouzid se inalta, gonind apele din cuprinsul lui,§i supt paza acestui zid, ce se va prelungipand la Otelul Carol §i, poate, de aici la Ana-dolchioiu cu minunata lui priveli§te, vor alergatramvaie la bgi noud, vor sorbi aierul de mare,in climinete limpezi §i in dulci amurgiri de\Tart oaspeti ai Constantei infloritoare, se vorinvaiti danturi vesele in Casinul petrecerilor,

pe când, lânga sunetul musicilor din salelesclipitoare, Marea va inalta, spuplegAnd depietrele ce au gonit-o din cucerire, ritmurileei grave in noaptea neagra.

0 0

XXIV.

Balciculde G. Vidsan.

Balcicul, cu intreagd Coasta de Argint, auun trecut impresionant de 2.5oo de ani, pecare-I putem urmari destul de bine 'Ana lanavalirea Turcilor. Ace5tia,. peste ruinele tre-cutului, au ridicat civilisatia lor, ajunsa la noisupt infatisarea saraca §i pitoresca actuala.Ca la unele biserici, supt zugraveala pastratapând acum, care e veche, frumoasä, 0 trebuienumai restauratd, dedesupt se afla altä zu-graveald mult mai pretioasa, fiindca e de lainceputul civilisatiei omene§ti, e de o frumu-seta 0 o distinctie infinit superioard 0 e multmai apropiata de sufletul nostru latin. Unadin datoriile noastre in acest tinut datoriepe care nu aveau cum sa o simta Bulgariie de a invia tot ce se poate invia din acesttrecut, de a readuce ceva din sufletul 0 as-pectele clasice, in singurul cadru de munti,de mare, de lumina 0 de amintiri, care i con-vine intr'un tinut românesc.

Cartes muneitortatti. 24

370 G. Valsan

Cad regiunea pástreaza multe amintiri an-tice. Langa abla actuald se pomene5te deun Caron Portus. Pe promontoriul ascutit caun ghimpe de la Caliacra a existat locali-tatea 7'irisis, despre care Strabon spune aera cetatea intaritä unde Lysimachos 10 pAstratesaurul (300 in. Hr.).

De-a lungul veacurilor, acest castel 0-a pas-trat menirea de re5edintà a stapânitorului coas-tei 0 de punct pe care s'a sprijinit apdrareaintregii coaste. In timpul cuceririi turce5ti separe ca tot aici a fost ultimul purct de re-sistentà. Importantele urme de ruine 0 legen-dele pästrate (stânca de pe care s'au aruncatin Mare, legate de cozi, patruzeci de fete,ca sa' nu cadA in mama pdganului biniitor),intáresc aceastä presupunere.

i mai vechi erau ora5e1e Bisone, pe loculportului actual al Cavarnei, 0 Dionysopolis,identificat cu Balcicul, colonii milesiene, careexistau in secolul al V-lea inainte de Hristos.In unna unui cutremur 0 azi regiunea Var-nei e zguduità de cutremure Bisone s'a cu-fundat in apele Mani 0 probabil acela0 lucrua suferit 0 o parte a ora5u1ui Dionysopolis,uncle 0 azi relieful e foarte fr5mântat. Diony-sopolis a fost totdeauna centrul Coastei 4eArgint, devenind ora5 insemnat 51 cel maiadd-postit port, cu intens'd mi5care comerciald. Intrecut pare a fi fost mai important decfitVarna, 0, dacá i se vor da 1egdturi1e de comu-nicatie necesare, cura'nd va putea reg5si strá-lucirea antiga. Se mai cunoa5te localitatea

Bald cul 371

Krounoi, pe raul Ziras, care nu poate ia fie<heat Ecrene, unde s'au gasit ruine de ora.0 care :in adevar se afla pe o apa curgatoare,,azi Ecrene.

tn intregul tinut, care e plin de pe§teri, arfi trait Trogloditit

Din celelalte §tiri istorice voiu alege numaipe cele privitowre la neamul nostru,

Cu o sun' de ani inainte de Hristos, Boe-rebista stapania tot termul Marii de la Du-nare pana la Balcani, i o inscriptie plina dgamanunte d. tiri asupra aceste stapaniri. Uniiautori .pretind cd acest rege §i-ar fi avut re-§edinta de vara pe Coasta de Argint. Dui:Astapanirea daca, Imperiul roman continua le-gatura intre Carpali §i tinuturile Marii. Dealtfer suntem siguri cä populatia geto-dacainainta in masa compacta pana la Mare, a§acd stapanirea politica corespunde unei reali-ti Mad navalirile incep, daca hota-rul se retrage la Dunare, neamul nostru nuparase#e Coasta de Argint. oVlafiii dela Mare»ai scriitoriior bizantini, Vlahia lui Asan",§i in aceste parti se aflau, i primele incercaride principate romane tot in aceste tinuturi sefac. Balcicul pare trage numele de la Ba-lica, pe care d. Iorga ii socote§te Roman. Taralui Dobrotici de la acest despot vine nu-mete Dobrogii 0 a fiului sau Ivancu, alcarii centru era Coasta de Argint, e mo§te-nità de Mircea, care insista in titlul sdu asu-pra stapanirii pana la Mare». Numai navali-

etnice.

a-si

372 G. Va Wan

rea turceascd ne smulge de la acea5tA Mare,.care revine stAruitor, ca o amintire . vie, in_

balade populare, descantece 5i proverbe.Dacd, dup5 venirea Turcilor, un contact

oficial cu Marea nu a mai fost, leg5turile efec-tive au continuat. Ciobanii, atat Poienari cat

Tutuieni, cuno5teau de secole vaile färAiamb., 5i tin tank' geograf ardelean a pututface chiar harta cu numiri ciobäne5ti a drutnurilor oilor pana pe Coasta de Argint.

D 0

SibiluI (in 1905)de N. lorga.

Inca din timpuri destul de departate setalnesc Romani in acest Sibiiu care, la ince-putul inceputurilor, trebuie sä fi fost un satal lor, imprejmuit cu ziduri §i ridicat la Ina"-timi de bogatie 5i lumina de cdtre oaspetii-germani. In curtea biserkii din noul cartieral lui Iosif al II lea, Josephstadt, se afla pelaturea cimitirului buc§it de morminte o frau-tura de piatra alba pe care stove frumoaseinseamna anul 1631, numele Vladicai romänescGhenadie al Balgradului §i. al lui Stan ctito-rul. A fost deci in Sibiiu Inca de atunci, undevape la margene, o a5ezare de Romani, sateni-cu case marunte §i §ubrede, pentru can s'asimtit §i nevoia de a se inalta o biserica.Poate sa fi fost pe locul acelei in umbra ca-reia se afla astazi inscriptia, poate, iara0, safi trait §i cdzut in mine aiurea. Dar marturiaei netagaduita ramane, veche amintire de viataintre multele amintiri ale mortii, risipite aicea.

in-

374 N. Iorga

De jur imprejurul cetAtii, dincolo de. platop.,zidurilor, se intindeau livezi l campuri. Inmijlocul lor se a5ezaserA muncitori din nea-mul nostru, can erau folositori Sa01or §i -pu-teau fi snferiti in acest loc ce nu era sfintitprin privilegii 0 nu ridica la nicio inältimeçle drept pe locuitorii lui. Nemte5te aceastacingatoare de verdeatà se chiama Meiereien,iar romane5te i s'a zis Maieri, Maierii Sibiiului :cine statea aici era Mdierean. Harnicii Male-reni n'avea niciun pret §i nicio cinste, §itrecutul lor n'a prea lasat urme.

Inca de pe la inceputurile veacului al. XVII-lea, indatA dupa Mihai Viteazul, negustorigreci.bulgari, armeni i roman! se deprinseserä acutreiera, ducand märfuri rAsAritene, de bum-bac, mdtasa, piper, saftian, lam'ai i mirodenii.vaile §i campiile Ardealului §i Ungariei, pan&departe la Tokaj §i Seghedin. Gheorgbe Râ-kóczy cel d'intaiu ii dadu dreptul de facesinguri judecAtile i once alte acte de Areptprintfun biran sau staroste i doisprezece ju-rati. Alli Crai ardeleni ocrotirA pe ace§ti mu-safiri turce5ti", 0 Casa de Austria recunoscttbucuroasä privilegiile negustorilor strAini.

La inceput, Campania Grecilor Sibiiului,care a tinut panA dui:A anul 1850, era inteade-var cu mult mai greceascd. Dar pe incetulRomanii strAbAturd in ea, mai ales pe vremeastäpankii de cdtre Austrieci a Olteniei vecine.Scrisorile romane§ti se ingramAdesc in archivaCompaniei. Acuma Sibiiul avea negustori ro-mini statornici, cari priviau foarte de sus pe-

a-si

Sibi lul (In 1905) 375

Maierenii hotarului de ogoare, oameni bogati,ale caror femei incarcate cu aurarii pi pietrescum.pe se certau intre ele in privinta drep-tului de a merge mai inainte la slujba bise-riceasca.

Dintru intaiu, Grecii nu filth ingaduiti a-siface biserica in cetate sau la margene macar,si ei mergeau la liturghie sau isi duceau mortiitocmai in Bungard, uncle cu multa greutateisi clädisera un lams de piatra, ajutand siMaria Baraceanu, fiica de Domn pribeaga. Midinsä Unirea cu. Roma dadu legii romanesti oforma nouä, placutä Carmuirii, Romanii dinMaieri capätara voia de a- si face o biserica.pe focal Iesuitilor. Politica lui Iosif al II-lea,ingaduitoare pentru toate religiile, lasa apoisa se inalte biserica din suburbiul iosefin sicapela Grecilor din cetate,

Cea d'intaiu, mai noua cu zece ani decatbiserica Unililor, era in afara de ziduri, asaincat putu sa se intinda mai mult, sa se in-cunjure et un cimitir si sä inalte turn. Ea fucladitä asa trainic si frumos, in fel nemtesefireste, cum se vede astazi, prin darnicia untilGrec din Companie, Hagi Constantin Pop, atcarui fiu, mare patron al bisericii parintesti,a fost vestitul bancher Zenovie Pop, unul dindirectorii Bancii Austriace. Cea de-a doua afost la inceput numai o casa de rand in mij-locul unei curti marl: biserica schismatica seascundea, ca aiurea, pe pámfinturile turcesti,inaintea intolerantei Sasilor stapani si a Gu-vernului,a luteranilor si a catolicilor.

376 N. lorga

Mid se väzu ca nu se poate tinea in Uni-rea cu Roma_ intreagd Romanimea ardeleand,neimitii capatard un episcop, sau mai bine ojumatate de episcop, cdci Dionisie Novacoviciprimi titlul de Vlddicd ardelean fard a pierdepe acel sarbesc de episcop al Budei 5i cam-pilot Mohaciului. Dionisie stätu in casuta te-rdneascd a preotului din Rd5inari, dar veni 5iprin Sibiiu, iar urma5u1 lui 5i mai des cleat ,dansul and, dupd Sarbi, un Roman, VasileMoga, ajunse, cu inceputul veacului al XIX-lea,episcop neunit, el se a5eza. in dra5. Aici 5i-atrait el toata viata snaeritd, pand ce la adancibdtranet il ajanse o moarte blandd, 5i rdmä-5itele 1 i filed a5ezate 15110 paretele din dreaptaal bisericii din suburbiul iosefin. Tot aici ii fuIngropata ruda, harnicul director de 5co1i ro-mane5ti 5i protopop Moise Fulea.

Numai intr'un tarziu, Moga capdtd un ur-ma5 in fiul de negustor macedonean, crescutin cultura sarbeascd, Andrei Saguna. Acesta segasi intr'o anume clipd de prefacere in frun-tea poporului sau 5i facu din episcopia sa aMitropolie prin vointa Impdratului recunoscd-tor pentru neclintita credinta a Romanilor.Baron al Imperiului, nobil in cuvinte 5i apu-caturi ca orice urmas de veche familie aristo-craticd, darnic 5i stralucitor, maidru 5i márini-mos, el a cuprins in lumina persoanei sale in-treaga Bisericd pe care o infati5a. Capela gre-ceasca trecu in manile Romanilor la desfiintareaCompaniei, care cuprindea la urma un singurmembru, Roman 5i acela, fard cuno5tintd de

Sib Hut (In 1905) 377

grece5te, 5i la moartea bunului arhimandritMeletie, venit din Bucure5ti, de alminterea, celdin urmd paroh grecesc. Aici se sluji de acuminainte romane5te, in mijlocul cetatii, de Mi-tropolitul insu5i sau supt ochii lui.

Saguna visa pe acest loc o strdlucitä clddirepotrività cu insemndtatea tot mai mare a Roma-nilor din Sibiiu 5i a Mitropoliei ortodoxe. El 5i.lasd pentru aceasta un fond care std la temeliaclAdirii de astAzi Prin indemnul 5i munca luise fAcu tipografia, librdria, ziarul romdnesc alarchidiecesei, acel ,,Telegraful Roman", careastdzi tanje5te a5a de jalnic, cu biata lui prosdmiloagd. Noul avant economic al Romanimiia5ezd in vecindtatea Re5edintii o casd ca ori-care alta birourile b-ancii Albina", care seridicd destul de rdpede, multdmitd mai alesd-lui Partenie Cosma, foarte sus. Tot prin acestelocuri o impundtoare clddire cu trei randurise inaltd pentru 5coala de fete, in ora5ul undebdietii insd n'au cleat alegerea intre gimna-siul Sa5i1or 5i al Ungurilor (acesta 5i cu uncurs de limba romaneascd). Seminariul lui Sa-guna se organisd ca o 5coa1d-model pentrupreotimea ortodoxd 5i ca uu focar al nouluispirit national. Strada Mdcelarilor, care pleacAde laugh' Bretterul cdsdrmilor 5i panoramelorpentru ca si clued la locul ridicat 5i deschisunde se vad. albdstrind aproape muntii inaltiai Fdgära5u1ui, amenintd sd ajungd mareastradd a Romanilor Sibiiului, clerici, profesori,advocati, negustori chiar, tie 5i putini.

378 N. lorga

Invatatura acestor profesii d5du Romanilordin. Sibiiu un caracter distins, aristocratic, cumnu se intalneste aiurea in acelasi grad. Con-vorbirile alesejubirea pentru literaturd o deo-sebira spre cinstea ei. Scaderea prestigiuluiMitropoliei supt Sarbul Ivaciovici, situatia eiatacata supt Mitropolitul Miron, om frà in-doiala mandru i vrednic, dar sfios politicestesi fard insemnatate culturala, gospodAria pas-nica de supt Mitropolitul loan Metianu, ca-re poate chiverniseste prea mult acolo undear trebui sa carnmiascd, toate aceste indelun-gate neajunstui n'au slàbit aceasta insusire asocretatii ronianesti din Sibiiu. Rcmanul venitdin alte parti se sinate bine in acest mediuvioiu si fin, unde se intelege foarte bine alu-sia si gluma. Daca n'ar fi dusmania care des-parte familiile fruntase i oarecate predomnirea spiritului german, daca iubirea pentru lite-ratura ar iesi din pasivitate i r da o gazetäbunk', o librdrie vioaie, §iruri de conferintifolositoare, st5rile culturale. din Sibiiu, cu 5.000de Romani (a patra parte din locuitori) armu1t5mi si mai mult.

Inaintarea noastra se vede insa, cbiarastfel, zi de zi. 0 masa' comuna, tinuta dinfondurile Albinei, strange la un loc pe scolariiromani ai inaltelor scoli str5ine. Visul lui a-guna de mandra Mitropolie romaneasca. s'aindeplinit: daea pe locul capelei grecestiramate se inalta o ciudata clddire cu un trupbunduc, imitat dupa al Sf. Sofii din Constan-tinopol, i cu doua brate desirate de turnuri

pi

da-

Sibiiul (in 1905) 379

ce zbucnesc in fata ca doi plopi, aceastä marezidire cuprinde in ea cea mai frumoasa pic-tura bisericeasca ce se poate inchipui la noi,opera lui Octavian Smigelschi, care va aveapoate bucuria de a duce la capat o lucrareintreruptä din nevoi materiale 1. Daunazi, inAugust 1905, s'a inaugurat un palat nationalromanesc, cu Museu §i Teatru, altfel numai omare zidire prosaica, §i. cu acest prilej s'astrain o astfel de multime româneasca deamandoua partile mur4ilor, cu capeteniile cul-turii §i politicii in frunte, incat Sibiiul roma-nese §i-a trait fara indoiala cele mai frumoasedin zilele sale g cele mai pline de binecuvan-tare pentru viitor.

0 0

1 S'a Mut. Dar SmIzghelachi abia 1-a supraviejuit.

XXVI.

B I aj u I (in .1905)de N. lorga.

La inceput e un sat ca oricare altul, poatecu case mai bune si mai stranse. Cateva fa-milii de Unguri. caH au si o biserica buna,0 multi Romani locuiesc in el. Suim in ting,printre ingraditurile de lemn. Apoi iatä ostradd de targusor, larga, cu copaci de bule-yard 0 locuinIe marunte. Din ea poti trecein ulicioare mai strAmte, unde la cutare cla-dire din colt se vad afise albastre, de teatru,si o firma de cafenea Case cu mai multe ran-duri se descopdr ici 0 colo. Apoi te a fli deo-data intr'o piata neobisnuit de mare, fart pa-vagiu, lard lumina, imprejmuita cu un sir degospodarii oräsenesti bunicele, peste care seridica palate scolare intr'un stil simplu, solidsi cam trist si *o mare biserica facuta dupàcele apusene din veacul al XVIII-lea. Mai in-Mud e un castel, o curte boiereasca mare incare pana tarziu se mai \Tad lumini.

Un strain, ratacit aici, n'ar 1 intelege nimic

Blajul (111 1905) -381

din toate aceste nepotriviri. E aceasta intinsaa§ezare intunecoasa de la impreunarea Tarna-velor argintii un sat sau un targu§or, §i dece targu§orul sa aiba aceastä infati§are neo-bi§nuita ?

Sat a fost aici, din vechi timpuri, sat deUnguri cad au fost inlocuiti, in parte, de Ro-mani sau prefacuti in Romani: satul lui Balasz

Balaszfalva sau al lui Blaj, al lui Vlasie.In curtea aceia cu lurninile au stat nmlt timp,lungi veacuri, Donani unguri rai §i clregatoriai Crailor ardeleni. Dar o mare parte din Ro-manimea terii se uni cu Biserica Romei, §iepiscopia _unita se putu razima pe Stat, peuoua carmuire imparateasca a Austriecilor, innevoile i straduintile ei. I se dadura mo§ii,in locul celor luate inapoi de Voda-Branco-veanu, pentru parasirea legii vechi, dar i selua re§edinta din Balgrad, unde aceia§i Aus-trieci adusesera alt episcop, curat catolic, pepimecurincarcat de onoruri. Biserica unitapribegl la Pagara§. Apoi un gfind al Vladicaimucenic, al invier§unatului luptator pentrudrepturile romane§ti, Inochentie Clain, ii ca-pata prin schinab alte mo§ii mai potrivite. peTarnave, §i atunci el o §i stramuta, pe aceastanesigura episcopie a Fagaraplui, aici, in untildin satele domeniului, la Blaj. Biserica rasari,castelul fuprefacut i imbogatit, cea d'intaiu§coala pentru preoti, cea d'intaiu §coala maiinalta pentrti mireni i§i capatara pe rand sa-la§uri umile ; o -manastire a Sf. Treimi, alta

382 N. lorga

a Bunei Vestiri cuprinserà in ele calugAri in-vatati, dascAli de §coald, dintre cari mai tar-zin, supt VlAdica Bob, rAsgri ceata aleash acanonicilor. Episcopia se fAcu Mitropolie supt5u1utiu, dupA acea zi mare din anul 1848 &andpe acest camp din margenea Tarnavelor iobA-gimea romaneascA de amandoud legile, suptochii amanduror episcopilor, infrAtiti o clipA,ceruse lui Dumnezeu sd coboare din ceruriLibertatea asupra until neam nenorocit. simai .aproape in sfa.rit, hArnicia MitropolituluiVancea a5ezA §colile in aceste clAdiri a§a demici 0 goale pentru puterea Statului, aa demart pentru nevoile i jertfele noastre.

*Petrec noaptea la bunul §i vechiul mieu

prieten, istoricul cel mai priceput al Ardea-lului, canonicul Augustin Bunea1, colo in mar-genea acestei pieti pustii §i negre, in §irul decAsute unde multi ani de zile a licArit nein-trerupt ca o vepicA stea a invAtAturii roma-ne§ti ferestuica lui Timoteiu Ciparin.

La amiazi visitez pe Mitropolitul Milialyi,asupra cgruia tree anii f Ara' a släbi vioiciuneamiscarilor §i a privirilor, fard a-i lua aceafrumusetA a ristocraticA a fetei fine, supt calotaviorie2. Castelul unguresc din vremuri are ocurte inverzitA, o frumoasA grAdinA mare §itrei randuri de octal färä niciun lux. Mitropo-

' Mort peste cativa aid in plIng putere, spre marea pagubá aneamulul Mu.

2 $1 el trecut de mult dintre cei vii.

l

Blajul (in 1905) 383

litul prime5te, pranze5te 5i locuie5te in celedin mijloc.

*De la Blaj inainte sunt, pe dealuri 5i in

vale, tot mo5Ii ale Bisericii unite, posesiuniale Mitropolitului insu51 sau ale 5coli1or. Prie-tenul Bunea ma poarta prin ele. Pe dealuldin dreapta se urmeaza, in dari albe, lungi,satucene : Petrifalaul, de Unguri pe cad i-a.adus domnul" din vremuri, Iclodul, numaide Romani, 5i Sancelul.

Satul din urma are intr'o biserica obi5nuitàpicturi de Smigelschi, platite din fondurileunei societati de femei, Casutele se in5iri apoipe intortochiate drumuri de ting. La capat evia Seminariului, 5i se lucreazd tocmai la cu-legerea ei. Fläcaii dantuiesc in buti, iar prin-tre butuci desfac struguri femei 5i fete cu ca-trintele infocate 5i mad legaturi de cap cuvfirfuri fluturandu-li pe iile albe. La facereanoptii, se impart struguri fiecareia 5i chipurilealbe se pierd rapede, pe toate drumurile, pestecare se cerne acufn cenu5a umbrelor.

*Intrebuintez ziva ca sA Arad bisericile Bla-

jului §i acele 5co1i de preotie 5i de invdtaturaa mirenilor, care, venind tocmai la ceasul lor,cand se inchideau izvoarele de lumina maiumild ale manastirilor, au dus mai departegrija pentru cartea romäneasca 5i, statorni-cind legaturi noua cu cultura con5tienta a Apu-

384 N. lorga

sului, au deschis largi orizonturi cugetärii nea-mului. Aici e pamantul sfant al Blajului, inlocurile unde au scris cu sangele inimii lor 0au invätat pe altii cu toata caldura credintiice statea intein5ii acei inainte-mergatori aiculturii nationale romane5ti cari au fost blan-dul calugar Samuil Clain, asprul muncitor fa-natic $incai 0 cumintele alcatuitor de teoriiPetru Major. Ace5ti trei oameni mari ai unuipopor mic traind. in imprejurarile cele maigrele au plecat pe rand din aceasta re5edintaepiscopala unde nu puteau fi inte1e0 pedeplin, 0 nici macar ingaduiti, cu intregimeafirii lor, dar asupra Blajului fail recuno5tintadin timpurile Vladicai Bob se intoarce totu0o raza din marea lumina ce se inalta necon-tenit de-asupra mormantului lor.

Biserica din piata era odata mult mai micadecat astazi ; de-asupra pdretilor inalti se ri-dica un singur turn. Vladica Lemenyi, dinanii 183o. 40, e aceIa care a inadit fatada lath'cu cele cloud turnuri. Din trecut i-au ramasnumai p4ine lucruri acestei zidiri care, de al-minterea, n'are nici doua sute de ani. Nu suntodoare ale vechimii, nici carti rare, nici , afarade splendidele scene din cupola, a5a de fin lu-crate, zugraveli pe paretii cari sunt mazgalitiprovisoriu cu colori 5terse, care dau lima tricolo-rul scump inimilor. Inscriptia din fatä e nouag redactata in latine5te. Numai in boltä se vadpicturi bune, din timpurile naive, 5i ar fi unmare pacat ca ele sa fie inlocuite pentru eine

Blajul (In 1905) 335

tie ce motive de moralitate fricoasd. lar Ca-tapiteasma e de sigur cea nmi impundtoareprin intindere §i bogatie din toatd Românimea ;de sus pand jos e o singprà desfä§urare desdpdturi aurite, a cdror strdhicire e umbrithdelicat de vreme. Icoanele prinse in acestmäret cadru poartd,iscdlitura unui zugrav ski)de la Arad, din ami 1760, dar nu e nicio in-doiald cà acesta n'a fost §i sculptorul ce adat bisericii bldjene podoaba ei de cdpetenie.

Ldngd bisericd, la dreapta, era mdnästireacea mare a Sfintei Treimi. i astdzi te plimbiInca prin coridoarele ei boltite, fdid mull aier

lumind, in care se deschid u.5i de chilie.Dar, afard de nn singur Basilitan, vechii mo-nahi ai rugAciunii necontenite s'au dus, i inalt fel se face astdzi in mAndstirea Blajolui in-chinarea catre Dumnezeulce s'a desvoltat din invatdmAntul cIi gdrilorde odinioard a luat in stdpAnire oddile celorcloud rânduri ale clddirii, i pentru el s'a ali-pit i o aripà noud, zidità supt Mitropolitulloan Vancea. 0 gradind botanicd mdripard IIintinde copacii de0 spre acel term al TArna-velor unde o cruce, oropsità de Carmuireastraind, aratd i astdzi locul unde miile demii ale teränimii noastre s'au strâns in aceazi de Maiu a anului 1848 pentru a primi so-ha libertate §i chemarea la lupta prin careea se Itjtärete i rdmâne. Este un mic Musen§i o bibliotecl destul de bund:

In fatd, aceia§i copii puternici, cuviincio§i§i harnici ai satelor noastre au un ,intirnat,artea muncitondui. 25

§i

vininui. Givnasiul

de

386 N. lorga

tinut cu o deosebita ingrijire i el e o zidirenoua, de 0 tocmai prin acele locuri au Moltocoala pentru mireni vechii apostoli ai cut-turii blajene. In ace1a0 §ir se afla preparan-dia de Inv-46ton i §coala « normald o sau pri-mard a baietilor.

La stanga catedralei vine, la rand Semina-riul, in care intra tineri cari au facut gimna-siul intreg 0 au dat examenul de maturitate",asemenea cu bacalaureatul nostru. Bi au od6icurate, bune sali de studii 0 o frumoasa gra-din& de primblare unde cutare frasin Meanaminte§te pregatirile, in convorbiri aprinse,de tinerei visatori, a. intamplarilor de la 1848.Crescuti in cultul until trecut cultural care afost mare. insufletiti de reminiscente inaltatoarepe care le de5teaptà aici oricare unghiu, amin-tind de oameni saraci §i prigoniti cari au chel-tuit toate puterile lor pentru trezirea §i inain-tarea unui biet popor despretuit, teologii aces-tia nu pot fi cleat ni§te adevarati ravnitoriai neamului lor, ni§te inchinatori calduro0 aiidealelor romane5ti 0 ni§te cetitori plini deintelegere 0 de iubire ai scrisului nostru. Ceinimi bune 0 cinstite bat supt lungile reve-rende negre ale viitorilor preoti de sate, aidca 0 dincolo la fratii lor de alta lege din Si-biiu t Nutnai de nu i-ar cuceri pe incetul, co-borandu-i spre o barbatie luptatoare pentruagonisita i spre o nevrednica batraneta in-chinatä platerilor lumii mediul, de mnite orifoarte trist, in care vor fi chemati sa lucreze,efaturile rele 0 indemnurile spre ratAcire pe

Blajul (In 1905) 387

care le vor afla de atfitea ori 5i in atfitea lo-curi ! Cum sunt astAzi, ei nu pot fi insã de-cat o binelacere pentru fratii lor sateni, atrecari yin cu o misiune cre5tineascd 5i cu omisiune ilationala.

Tot pe timpurile lui Vancea s'a intemeiat5i institutul de fete de lânga Seminariu. Eln'are nici pe departe instalatia celui din Si-biin, dar nimeni nu poate tagadui marea bu-ndvointä ce domne5te 5i aici, multa staruintàce se cheltuie5te zilnic, in cele mai greleimprejuräri, pentru a da Românimii din Ar-deal femei lurninate 5i de oarecare distinctie.

Palatul Mitropolitului s'a format, prin car-peli, inàdiri 5i prefaceri, dintr'un castel sauco5teiu`. de vândtoare inältat putin timp dup41500 5i care a fost 5i adapostul unora dinprincipii ardeleni veniIi in cdldtoriile lor decercetare 5i. petrecere pand aici. Se mai vedeinca inscriptia latinA care pomene5te aceastàoMr5ie strainA. Astdzi, fárd niciun lux, el dao locuintä cuviincioasä Mitropolitului unit. inrândul de sus, are 5i o capela particulark5i intr'una din ocidile de lângd dânsa se in5iräpe pir4i chipurile arhiereilor uniti, intrd carideosebe5ti energia intunecatä a lui Ioan Ino-chentie Clain, luptätorul pentru drepturile nea-mului, cuvio5ia stoarsä a lui Petru Pavel Aaron,intemeietorul 5co1i1or, frumuseta cam 5ireatäa lui Atanasie Rednic 5i greutatea fard ex-presie a bogatului Bob cu pastoria lunga, suptcare frunta5ii literaturii române5ti 5i-au luattoiagul in mAnä 5i au pfirgisit, cu vorbe as-

388 N. lorga

pre, acest Blaj in care nu mai era loc pentritUn Nutiu cu liniile fine st'a l'anga

chipul de tinerep, cu mitra scump5 peste fajarasd, sapata de hotarke, a lui Vancea.

In curtea castelului birourile i arhiva sunta§ezate'n inc5peri1e foastei nAniistioare a Bu-nei Vestiri, o ctitorie a Vladicai Aaron. Aici§i-a. a5ezat el seminariul, §i aici a inceput sg."lucreze iard§i tipografia episcopalä, oprità inc&de supt inainta§ul lui Aaron, Atanasie.

Bisericuta de alAturi, cu turrul alb, carese vede de departe, a fost Intâiu un rdca§ deinchinare al calvinilor din castel. Odatà cu a-cesta, ea §i-a schimbat rostul. Ast6zi in cu-prinsul ei ingust se vAd icoane de catapiteasma.lucrate frumos. pe la 1760, de un zugrav era-iovean, §i un chip al Maicii Domnului adus-de la mänAstirea ddramat5 a Prislopului. Suptlespezi se deschidd cripta in care zac räma-.§itele episcopilor Bisericii Blajului, pand laMitropolitii ultimelor timpuri.

Parohia are in sfArsit o altd biseria, tota§a de micutá, cu 0 catapiteasma bun5; im-po lobità cu zugrdveli din anii 1770. Cea maimare podoalA pentru (lama sunt insä mor-Mintele ce c incunjur5. §i intre care se deose-besc ale lui Timoteiu Cipariu i luiMitropolitul

Dac adaugi o scoal4 fröbelian'à §i dcasin6,.un medic al re§edintii i ml avocat. ai infd-yi§area intregii vieti iomâne§ti a locului' neo-bi5nuit §i in atatea scump noitá caree Blajul.

DO

dân5ii.

Sulutiu.

.

privinti-

XXVII.

Alba-lulia (in 1905)de N. lorga.

Pe aici au intrat in timpuri foarte depar-tate regii unguri, cari au gasit o cetate roma--neascl en numele de BAlgrad, Cetatea-AlbA",in litnba Slavilor, ce o zidiserà inaintea noa-strd. Balgradul acesta, botezat Fehérvar, printraducere, de stapânitorii cei noi, ajunse astfelcetate crliascd, puternicd §i mândrd, bine in-tat-it'd §i apAratd. In ea i§i aflä Scaun episco-pal catolic de curAnd creat, al pämAnturilor,,de peste munte", ardelene ; aici stAtea maimult cleat aiurea Voevodul terii, care era pusacuma de purtátorul Coroanei ungure§ti. Pe-deal sus, de-asupra apei tulbure a MurA§ului,era viata, puterea §i strAlucirea, pe and devale vindeau cAtiva negustori sdraci §i lucraudin greu la holde strAine RomAnii, fecioriibrazdei hanitoare.

Când Ardealul se desfäcu de Ungaria do-pArtitA, ajungand un addpost pentru stApAni-vea ungureascA goniti de aiutea, principii sdi

300 N. lorga

Incercara sä §i Led o resedinta la Cluj, incastelul apropiat al Giläului, Dar amintiriletrecutului if aduserd la aceastä FehervAr" a re-gilor, pe inaltimea careia pazia, in vechea bi-sericd latinä a episcopilor, prigoniti acuma deo stapanire calvind, din mormantul su, Iancu-Vodd Corvinul. Balgradul nostru fu capitalaprincipilor unguri din Ardeal.

Ace5ti sprijinitori infocati ai calvinismuluicautara sã siIeasc i pe Romani a primi ,,le-gea curata". Un superintendent al bisericilor re-formPte pentru dan§ii fu numit deci de la Curte.El rataci un timp prin satele principelui i prinale Sa§ilor, azi la Teiu§, maine la Lancipoimane la Turda§. Avea insa §i o casa inBalgrad chiar, unde venia pentru pocloanele

nevoile lui. Mihai Viteazul, ajungand Domntovaras de arme impotriva Turcilor al lui

Sigismund Bâthory, hid asuprali cheltuialapentru a se face langa cetate, acolo sus pecultne, o locuinta potrivit5, o mandstire cin-stita pentru VlAdica de legea sa. El nu credeas'o vada vre-odat4, dar, peste cativa ani, Ar-clealul intreg ii zdcea la picioare, in pulbereasangeroasä a infrangerii de la elimbar. Atunciminunea care dupd trei sute de ani incheiatinu ni poate ie§i din minte, cum nu ni va ie§icat vom d1inui pe lume 1, se indeplini.. Prinporti care s'au clAramat de mult, ca i izbandanoastra, un #Valah» intra in Bälgradul Crai-lor Ardealului, imbracat in hainele lor de pa-

A;a, cu astfel de gandurf ampregAtit nol, catIva oamenl, hi-tregirea tedl, si nu cerem nimannl sä iii muttameasca (192b).

k

si

Alba-lulla (In 1905) 391

rada §i aducfind dupd el o§tile romane5ti,multimile ciobanilor" cari biruiserd, §i stea,gurile purtfind crucea rdsdriteand indltatd pecâmpul bdtdliei cfi§tigate. i, in petreceri, §i

ganduri triste, §i in prevederi grozave, astat luni de zile aici pe acest petec de dealardelenesc Mihai, voinicul nostru, viteazul nos-tru, stdpanind din Sätmar pand in Secuime,/And in Nistru apoi, §i. din codrii Maramurd--

panA la Dundrea cfintecelor strdbune.Apci epopeia noastra se incheie cu viaIa a-

celui care o deschisese. Iard§i principii ungurSstdpfinird din capitala lor, curdtita de pfingd-tire. Noi n'avem nimc alta a face decfit

campului, rugdciunile din biserica luicu hramul amintit al arhan-

ghelilor Mihail §i Gavriil §i, de la un timp,ali§veripl negustorilor Companiei grece§ti, maimult de liruba noastrà din. orapl ce se , lute-meiase jos, pe malul Murd§ului. Negustorii auramas pAnd ddundzi, iobagimea s'a inmultittot mai tare, iar episcopia a fost gonitd dinBAlgrad tocmai la Fdgdra5. S'au cldrAinat pfinä

zidurile manAstirii, atunci cfind Austriacii,cuceritori ai Ardealului, fAcurd din nou o ce-tate puternicd. o Karlsburg, in numele Impa-ratului Carol al VI lea.

Cetatea e vie i pand astdzi, cu multele-icdsdrmi pline, din care rdsund trfimbite, cfin-tece, comande netnte§ti i chemärile romdne§tiale fldcallor ce slujesc supt steagurile Impd-ratului rege. Milkarimea e aici stdpAnd ; ea

In

§ului

Mihai-VodA,

1n-crul

si

392 N. lorga

merge pe toate drumurile, de la ziduri pAnkla poarta in stil prost, din veacul al XVIII-lea, care, in capul sui5u1ui,. printre arborii u-nui pare, duce la dansele. Al Atari de oaste,traincl insã discret, ascuns, locuie5te BisericalatinA, cu arhiepi3copu1 sAu, adus inapoi deCarmuirea austriack cu canonicii sai, cu fru-moasa bibliotecA, flu ingrijità §i, se poatezice, inchisk a contelui Batthyanyi §i cu aceaclAdire goticA in care sunt rämd§itele Roma-nului adevArat care a fost loan Corvinul.

0 0

XXVIII.

in jurul Lugojului (1a. 1905)de N. lorga.

Serbätoarea SAnmedrului a scos pe oamenipe lavitile d'inaintea portilor, pe cArdrile delAngA drumul mare, in locurile horei, care stintsau cArciuma dupd datina ardeleanA, care,.nu ingaduie hora in aierul liber, sau curteabisericii. Foarte putini oameni, grabiti saulipsiti de evlavie, mAnd carul sau aruncd sA-mAnta pe brazde in vqmintele din toate zi-lele. Ceilalti toti s'au imbracat de serbAtoare,§i e cu adevArat o strAlucitA desfA§urare a ce-lor mai bogate porturi romfine§ti ce se potintAlni.

Bdtrfinii d'inaintea portilor au aruncat petimed ate o mare mantie verde, une ori in-floritä. Intinderea i coloarea ei sunt luatefire§te de la stApAnii cei vechl, Turcii, cari auschimbat aici cu desAvAr§ire imbrAcAminteade serbAtoare a raielei supuse. Flácäii i oa-menii tineri poartA cojocéle fArA mAneci, co-joace scurte, cojoace lungi, pe care stint cu-

394 N. lorga

sute cele mai imbielsugate din desemnurile pecare le a näscocit poporul nostru : si aici sevede iubirea pentru inflorituri a R.Agriteanu-lui. Pulpa piciorului e prinsd in ciorapi delank rosii, albastri, vineti, vArgaii cu dungide tot felul. CAciula singurd, mare, boltitA, enumai romaneascA, iar palAriuta cu margenilemici au dat-o Ungurii.

De departe,..femeile insA par niste Turcoaice,gAtite in. cele mai cochete din fesurile, ferme-nelele .0 papuceii lor. Pe cap, unele au numailegdturi man de land aruncate peste betita dealtA coloare, care strange sus fruntea, cornvalul impus de Coran strange fruntea cada-nelor. Fetele si-au cuprins insä capu 'ntr'olegAturA de galbeni de aur, care cade pe umerisi se prelungeste de-a lungul urechilor. Pestecojocelul Pusut cu de-amdruntul, in toatA in-tregimea lui, cade o revArsare de taleri dintimptirile vechi, cari-si randuiesc in aceiasistrAlucire vulturii cu douà capete. Fusta albae foarte infoiatA, si ea se razimA de sigur peadausuri de perinute. Peste clansa este aster-nun' o catrintA indoitA, opregul, lucratA cuaceiasi ingrijire si bogatie ca toate podoabeleacestei pArti din poporul nostru. Picioarele in-fAsurate cu ciorapi rosii se pierd in papucimArunti si usori de laiele neagrA. Pentru caasAmAnarea cu o frumoasä din 126sArit sA fiesi mai deplinA, albul si rosul sunt asternutegros pe fata. pe cand negrul incondeiazg maimalt genele si arcuirea sprancenelor lungi.

Cu astfel de locuinti si astfel de vesminte,

In jurul Lug* lul (la 1905) 395

sAnAtqi, vioi, frumo0, vorbareli, in dialectullor cu sunetele fugAtoare, indrAzneIi §i siguri,Ban4enii se pot lauda cu dreptate cA ei stintintre ceila4i fruntea", fruncea", cum zic ei,0 cum repetA in batjecura cei de peste Mur5§cari nu i pot suferi pentru 1Audáro0a lorsudicA.

0 0

XXIX.

Saliftea (in 1905)de N. lorga.

Nimic nu intrece Sdlistea. in vederea mun-tilor hotarului, supt culmea impAduritd aNetedului, cu primbldrile multe si dulci sitinta facoritoare a izvorului de apa build, eardsfird in toate pdrtile ulite si ulicioare intor-tochiate, cu livezi adanci si mari case gospo-ddresti. Portile de lemn sdpat, care n'au insdniciodatd frumuseta gingasd a celor din Gorj,incadreazd Dumineca si serbdtorile chipuri sup-tiri, albe, de bdtrani si bátrfine ca din vre-murile patriarhilor : cate until din acesti vechigospodari si economi de vite" are mai multaavere cleat cutare care-si primbla la soseauadin Bucuresti caii focosi si cupeaua cu blason,dar, cat despre aceasta, el nu-si pdrasestepand la moarte frumosul port sprinten al pas-torului ce a fost in tinereta lui. Dupd aceastäbatraneascl priveliste a portilor mai cd-ti vinea crede cd in mandra si marea Sdliste nu suntfldcdi si fete, Dar ii afli la un loc zburdandde sdndtate si voie build in cele mai stralu-cite porturi. cu catrintele negre pe cere lunecd

SA110ea (in 1905) 397

ginga§ firele de aur, la paviliontl` danlurilcr,laugh' rap. Acolo se intind horele in care flu-turd fachioale 5i mâneci albe, pe card fiddiicu floarea n piept scuturd scandurile dc totpraful din ele, la cfintecul, prelungit duics sauaprins sAlbatec, al Tiganilor. Ca o path' demodernisare, venitd mai mult din legdturilecu Romania, se vad utiele haine ncmte§ti lacativa feciori cari cer mai bucuros 5i aid a-casd valturi 5i cadriluri.

Cea mai aleasd frumuseid romdneascd sedesfa§ura la lumina dal-a a muntelui. ali§ten-cele sunt vestite in tot Ardealul, i Sdli§teniisunt de aceia5i pdrere ca 5i strdinii: nuntilese fac de cu vame, 5i la dant vezi tine .oricodane abia räsdrite, care mane vor fi mirese.

Bogatia i cultura stau insd i ele alaturicu acest dumnezeiesc dar al frumusetii. Bancadin SäIite, cu un local cum nu se poate maibun 5i larg, e un solid 5i infloritor a§ezdmant,care se tleosebe5te de celelalte prin aceia cd-§idd.. tot venitul pentru 5coala. coala aceastaare .trei invätatori, dintre cari unul dirige 5icorul, care e printre cele mai bune ale sate-lor din Ardeal. Directorul, un om de ispravd,e 5i. unul din cei mai mari improvisatori u-mori§ti pe care i-am auzit vre-odatd, 5i epdcat cd nu incearcd scrie. Nimeni nu lip-sege de goald, §i toatfi lumea cete§tebine.

Biserica cea mare e numai din 1784, darea e vrednicd de trecutul 5.i de -presentul Sà-1itei. E fácutá in cruce dupd felul clddirilor

la

398 N. lorga

muntene din vremea Brâncoveanului, dar brAulo taie numai sus, a§a incat firidele de jos,rAtunzite, sunt foarte mari, pe caud cele desus sunt numai cadre patrate, mArunte pentruicoane. Coloarea sdli5teand se vede din ingri-jirea cn care de-asupra fiecArii icoane de a-cestea.se scrie in frumoasd scripturd drilicdnumele aceluia care e ctitorul ei, frumoasenume de terani. Pe bolta turnului s'Asesc gre-oiu, alipit la bisericA, cântarea din tâmpane§i hoed.' e ilustratà printr'o borA romäneascA,cu lAutari in tot avântul arcu§elor suptiri.Tot a§a e §i bisericuta din Netedul, cu cimi-tirul rdsfirat, ale cArui cruci, albastre, ro§-ii,sapate bogat in fel de chipuri, par ni§te floriuria§e de lumandrêle sau de busuioc. Din locin loc, se vAd icoane supt coviltire de zid, cani§te fAntâni de drumul mare. .i undeva incapit, inteun fund de livadA, descoperi abiavechea bisericd märuntick acum o capela u-nitA, nnde am apucat Inca la 1900 pe cel dinurmA preot, imbrAcat terAne§te in aceastä re-§edintd de protopopie neunitd, cu protopopuldoctor in teologie de la Iena.

Afarl de biserica cea mare, SMI§tea mai aredouA, in sus care munte. Una a fost zidithdlunAzi, intr'o nea§teptatd §i nricioasA formA"goticA, cealaltA e in calea spre pAdure, laGrain. Aid erau odatA de jur imprejur copaciisAlbateci, §i unde se vAd mine sau camaruterazlete, locuite de biete femei bAtrâne, stAteaupe atunci calugArii, me§terii de scrisoare fru-inaoasi gi de zugrAvealA. Ri au format pictori

Sáli§tea (3n 1905) 3S0

earl au lAsat acest me§te§ug urma§ilor lor, §ipanä astdzi cloud fete care trAiesc singuratecfac cu. shrguintä §i evlavie acelea§i icoane desfinti pe care le facuse, atd.tia ani de zile,pkintele lor. Biserica unitA e astAzi pustie, §iportita bAtutà in cuie taie drumul la ansa,pe cAnd gardurile de lemn se apleacA tot maimult in terna nestatornicA a cimitirului-cucrucile cAzute.

Uniti se poate zice cd nici nu mai sunt aice,iar neunitii tin cu multd iubire la legea strd-moeascd. Comuna se ingrije§te foarte bine debiserici, §i celei mari i-a ddruit de curAndfrumoasele strane de stejar vechiu, luate laddrAtnare din capela bogatá a Grecilor dinSibiiu, al cdrii fruntariu" sau catapiteasmAa cdldtorit la Gura-Rdului. Aici nu mai e cain satele FAgAra3u1ui sau in cele care duc injos la Turnu-Ro3u, cu icoanele buboase decearA, cu bucAtile de lumandri zvdrlite printreprescurile uscate, cu icoane sparte §i foi decArti tnucede §i tot felul de sMrdmAturi §i dezdrente grdmIdite prin colturi de intunerecpe care de multi ani nu le-a cercetat niciomatura. protanä. Mormintele sunt tin se poatemai bine tinute, §i. e o adevdratA placere du-ioasA sA vezi cum in serile de serbdtoare §ichiar in celelalte lumina se aprinde in feli-nare la capatul unor morminte inflorite, carestint une ori foarte vechi, ca un dar de putindbncurie pentru aceia la caH nu se mai colloardactim altA razA decAt a iubiHi ingrijitoare.

D 0

Xxx.Fagarapill (in 1905)

de N. lorga.

Ce nu treze§te pentru noi numele acesta deFagdra§? In ceata timpurilor celor mai depa-r-tate vezi satul românesc de lângd pddure, care-siiea numele de la fagul ocrotitor, din care s'afdcut fageiraf spre deosebire deftigas, precumlocuitoriior satului Vlddeni li se zice, in locde acela§ nume, VIdddrenii. Satulcreste, se inaltd, in, jurul tui se alcdtuiesc al-tele. Este acum un adevarat tinut al Pagara-§ului. Un Craiu unguresc, care avea nevoieimpotriva pdgânilor de la Dundre de ajutorulDomnului romkiesc de peste munti, Ludo-vie-eel-Mare el insusi, face din acest pdmântoltean un dar de impdcare si de ispitire pentruaceL Voevod al plaiurilor vecine, pe care-Icreeazd duce al Fagdrasului. Dupd ducele Vlaicu-Vocid vin altii din acelasi sAnge §i de pe acela§iScaun de staphnire : Mircea, Dan, Vlad Dra-cut si fiul sau, Inca mai indfacit, Tepes, apoifrumosul Radu, adus pe aripa Turcilor prieteni,Coroana ducald se pastreaza apoi nuinai intitluri §i In amintiri.

Ducii-Voevozi aduc dincoace de vd.rftfri bo-ieri de-ai lor, cdrora Ii incredinteazd mo§ii in-tinse In schimb pentru slujba -de osta§ §i in-

VIddenii,

FlgArapl (in 1905) 401

thmpldtoare daruri. Lângd nobilimea ungu-reascd mai veche de prin vecindtate se ridicãacutn aceastd noud tulpina sfioasd a boierimiinoastre, stdpAnd pe acest pdmânt ardelean alvisurilor noastre Chiar in mijlocul 5esu1ui, lao foarte mica departare de 5erpuirea latd aOltului, se lucreazd o cetate de privighere, in-cznjuratd cu ziduri trainice durate din Card-midd i bolovani. Acolo stau, judecdtori depace i frunta5i de rdzboiu, pâralabii luiVodd, mai mari peste toatd aceastd voinicimeneastamparatä ce se zbate in jurul lor.

S'a intamplat insd ca decdderea acestui in-semnat a5ezdmânt românesc cd vie foarte

Domnii no5tri nu mai avurd nicio puterein aceste parti oltene de inaintea muntilor ;regii unguri numird aici castelani cart fAceauparte une ori din cele d'inthiu familii ardelene

erau adu5i sa joace un mare rol in toatdviata terii, Bahore5tii, cari au dat maimulti principi Ardealului 5i un rege, un mare

vestit rege, Poloniei, furd printre cei ce po-runcird din cetatea ragara5u1ui. Boierii patiraapoi ceia ce pdtiserd fratii lor moldoveni dA-ruiti cu mo5ii de $tefan-cel-Mare. Veni randulcopiilor multi 5i saraci, cari, cu catd mo5te-nire li se venia, trebuiau sä se coboare, sä seintoarcd in randurile barnice ale terdnimii. Eimai pdstrard numai unele rânduieli jude-catä, in Scaune deosebite, unele scutiri nobi-Hare 5i mdndria unor oameni insemnati anumein spite intdrite cu pecetea regilor i a prin-cipilor.sartea. munatoruka. 26

rd-pede.

§i

§i

de-

402 N. Iorga

Apoi Mihai Viteazul cucereste Ardealul. Prin-tre cele d'intaiu masuri ale lui e i aceia dea se asigura despre Fagdras, unde hot5rdscacuma dregitori romani. In cererile-i catreImpdratul e si acela, pentru el si tori ur-masii lui, a stravechiului Fagaras romanesc.Chad, invins, el e da nevasta, mama,copiii in paza strdinilor ce nu se incred indorinta lui de pace, aici, in cuprinsul ziduri-lor fagarasene, se inchide.durerea nemargenita aStancai Doamna en ochii in lacrimi, copild-ria urmMt5 de ptimejdie a pMpandului copilcare s'a chemat o clipa Nicolae-Vodd al Terii-Rotninesti si nu mai e acum cleat fugarul,robitul fecior de Dotnn valah" Patrascu. Spreacest Igra cu zdvo-trele trase asupra co-m3rilor iaitnii lui, se indreapta,, dupa biruintari.splititoare de la Gordsldu gandul ingrijorat,induiosat al lui Iihai. Era sä plece intr'acoace,cand sutitile-i intrard in cinstitul trup" pecarnpia Tur lei, intr'o frumoasä dimine4a dinAugust, dupd Santa-Marie.

acum inainte Fagarasul, care scade ne-contenit, nu prea este pomenit in paginile tre-cutului nostru. Un Domn al zilelor umilite, Gni-gore Ghica din 1-672, cuteazd a-I cere iar5i, cabunii inaintasi de odinioard, pentru Tara-Ro-maneascd, Dintre boierii Fagarasului se ridicape rand un Serban Talabd, care talmacestepentru pretendentul ungur Francisc Rákóczysi al carui nume se intampind destul de adesecori in sfaturile din Iasi, Bucuresti i Constanti-nopol, ori acel Gheorghe 5incai din 5inca,

snit a-si

De

FágArapl (In 1905) 403

,,razepul" ardelean care, o viat'a intreagl, sdpddin greu pentru a pune temeliile istoriei nea-inului sdu. In breslele de meptepugari din orap,in tehiurile ingrädite cu privilegii, sunt multidé ai noptri, ale cdror nume se mai pästreazape foile cartilor biericepti.

In Tara Fagdrapului, Constantin-Voda Bran--coveanu avea cloud mopii Sambáta- de-sus piPoianaMdrului ; nepotul pi, in curand, urma-put sdu Stefan Cantacuzino cumparase o atreia, la Recea. Brâncoveanul, marele cläditorde biserici, d5rui una pi FagArapului, Inca dela 1697, pi o inzestrd cu frumoase daruri detot felul.

Unirea cu Roma tulburase viata religioasäa Romanilor din Ardeal. Mitropolia din Balgrad,impotriva tuturor fägacluielilor impdratepti,z'acea la Otnânt. Guvernul insupi nu ptia ce-s5. tnai faci din acea episcopie" româneasca,inchinatä Papei, pe care el o intemeiase, Via-dica Joan Patachi fu scos din vechea repe-dint5, ajuns4 acum cea mai puternicd din ce--tatile terii, pi aruncat aici la ragarap, intreRomânii sai pi in preajma bisericii brancove-nepti, cu care nu se putea asamdna niciunadi ntre ale Rornânilor din Ardeal. Vre- o doudzeci-treizeci de ani, ragdrapul fu Scaun vlddi-cesc, capitala acelei forme a legii româneptipe care o recunoptea Carmuirea.

Apoi Blajul ii rdpi aceastä cinste, pi bietulordpel, despoiat de toate mdririle, folosirile pixosturile, rämase numai ce e5te astdzi.

0 0

XXXI.

Brafovull romanefsc (la 1906)de N. lorga..

0 tablità in tret limbi ca toate cele dirtBra 5ov da liniei de cladiri din fata numelede 5ira lui Saguna". Mare le Mitropolit orto-dox e in adevar acela care a sfatuit 5i ajutatin tot chipul, care a bincuvantat 5coala ceamare a RornInilor din Brapv, gimnasiul, glo-rios astazi prin numarul 5i insemnatatea acelorcari au capatat inva tatura 5i cre5tere in odailespatioase cu fere5ti micute ale trainicei zidiriin vechiu stil gospoddresc. Din fatada puter-nica, dar fard pretentii, din toatã alcatuireaacestei zidiri se desface un spirit de fratie pa-triarbald, de bund munca smerita, care ramaninsu5iri1e de capetenie ale acestei 5coli neintre-cute in felul sau. and vine luna lui Septembre,.care gone5te rândunelele 5i aduna 5colarii, dintargurile 5i satele de aproape 5i de departe, dinparohiile unite chiar, 5i pana 5i din Romania,unde sunt parinti cari se tem de destrabd-larea liceelor de mici cetateni, yin carduri de

Brapvul romänesc (la 1906) 406

-bAieta0 si bAietani, in haine nemte§ti de fu--dulie 0 in haine fomane§ti care tin rAcoarevara 0 cald iarna, 0-0 pun aici pe cap Op-cuta moale, croitA intocmai ca in Romanianoasträ. Atunci, pe bancile unde a invatat TituMaiorescu, se a§eazd in lini§te plind de evlavietoata aceastä multime de invAtacei ai culturiisomane pe pImant strain, dintre cari nu e a-proape niciunul a cavii presenta aici sa nuinsemne o jertfA adevaratd, de multe ori omare 0 sfanta jertfá din partea familiei,

0 §coald -normald" sau primarA, o §coalAreald sunt adApostite in aceia0 cladire a gim-nasiului. Mai in lAturi, pe stradita din stanga,.cu podete de lemn supt care galgaie apa, e§coala comerciald, de intemeiare mai noud.-0 §coald de gospodArie pentru fete se aflA incealaltd parte, pe strada din dreapta, care-urca. destul de rdpede spre *coalA.

OdatA, in acest sAla§ al pcolilor unde se vedela dreapta movila pe care-0 uscau 0-0 usucA§i astAzi postavurile de casA femeile din Bra-§ov, in aceastA crestaturd de vale, unde ofulgerAturd de aPA se pierde supt ruine in do--sul caselor noud, era capätul de sus al cetatiiSa01or. Veniau, cdtre munte, locuri goale,maidane fArd locuitori. Spitalul cu fatada foartepAcAtoasa 0 atatea altele s'au fAcut numaitarziu, in vremea noastrA. Din vechime, abia=sus in umbra muntelui, supt Tampa se rAsfA-tau intre pometuri casutele cheilor, cu cruceasasAriteana in frunte 0 marile porti de lemn

406 N. Iorga

sApate dupà frumoasa noastrd datinAl teranea-scA. Athta era romAnesc in preajma Bra§ovu-lui, acele inguste ulicioare pietruite, pe care-hodorogiau carele cu marfA, cdci locuitorii e-rau cdrAusi, cAnd flu. i cA§tigau pAnea primslugäria negustorilor sau din culegerea de §ta-fete peste munte. De la inceput Inca', aU fostRom Alai aceia cari au inlocuit pe Slavii, pe

cei vechi pe acest povArni§ al TAmpei.Ca ar fi Bulgari, nu dovede§te nici chipul lor,nici datinele, cu acea frumoasa primblarezilele Ptilor a junilor cu cAciuli turcAne,ticari sund din surle, nici portul, nici limba,nici sufletul. 0 asemenea obAr§ie a fost nAs-cocita de cArturari cari credeau cA e ru0nesA se coboare cineva din buni lucrMori ai o-gorului romAnesc. Nu, nu sunteti Bulgari, voi,fratilor din cheii Bra;ovului, cari aveliminte isteata, a§a de bine rAnduitd, a§a deaplecata catre invAtAtura luminoasA §i cAtrefapta ind.razneata, neam cinstit, harnic, orne-nese 0 mAndru.

OdatA cheii nu insemnau mai mult in Bra-§ov decâtfigathi din bojdeucele de la Blume-nau, paji5tea cu florile", care s'a romAnittigAne5te, in: Blumäna. Ei s'au inaltat abia inveacul al XVIII-lea, cAnd negustori compa,ni§ti s'au a§ezat in mijlocul lor, cu bogatiatrecerea de care se bucurau. Atunci rAsArirA,.pe Prund, pe Tocile, pe Cacova, casele trainice

frumoase de astAzi, clAdite ca pentru zecide generatii muncitoare i modesie. Atunctbisericuta Sfântului Nicolae, fAcutA de instni.

Scheii

din

a

§i

Si.

Braaovul romanesc (la 1906) 407

Basarab bAtrAnul i impodobità de Petru Cer-cel, acea bisericA in strana areia a stat inanii 5di de mArire Mihai Viteazul insu§i cumana pe sabia cuceritoare, s'a prefacut inMare, umflAndu se, schimb5ndu-se, pocindu-se

incornorAndu- se cu turnuri multe §i ascutite,care o fac sA samene ast5zi cu un uria§ coccqde hArtie. Atunci incepurd luptele cele maripentru alegerea popilor i diaconilor, a god-manilor san epitropilor, care urmeazA 'Ana'astAzi supt conducerea camenilor de acurna aibisericii, cu bropri ro5ii §i gazete negre. Atuncise deschiserd §colile mici care duserd la celemari de astAzi. Atunci se inalcarA drepturilefehiurilor, ale breslelor saseri inchise, i 5cheiicdrau3i se fAcurà me§te§ugari, in ciuda cin-stitului Sfat". Astfel se pregati intrarea lordeplind in cetatea cea modernA a drepturiloregale pentru cei ce muncesc cu adevArat,de mai multe generatii, pe ace1a5i loc, apdratadesea cu sângele bor.

Meseria§ii din cealaltä lature a Ergovului,din Brafovechiu, Ii ieati i ei parte in inceAta

sigura noasträ luptA pentrn ap5tarea§i puterii, i nu se poate sA vezi, in

rAndurile oamenilor sAraci, foarte impovAratide muncA, mai multà tragere de inimA, maimultA bunA intelegere i pricepere fireascidecAt la representatiile de teatru pe care ledau in iarná me§terii i calfele din aceastAsuburbie bra§oveneasca plinA de Romfini.

Astazi RomAnimea din Bra§ov, care inain-teazd rAnede neste cifra de io.000, pe care a

minii

pi

pi lu-

408 N. lorga

ajuns-o, infatiseaza un element insemnat dinviata neamului nostru in Ardedl. i de sigurar fi mai insemnat daca, preocuparile nobilepentru cultura, inchinarea deplind catre sco-purile inalte ale poporului nostru ar inlocuinetrebnica si desgustatoarea cearta pentru pro-fesorul X si pentru profesorul Y, pentru popa.Alfa si pentru popa Omega, care sunt as-Uzi o path rusinoasä pentru Romanii brasoveni.Cu cat va fi mai putin cälduroasa imparta§ireala asemenea dusmdnii care nu folosesc nima-nuia, cu cat va veni mai multa lume dintoate stratele societatii la sezãtorile femeie§ticare s'au alcatuit de catva timp, in a§tepta-rea conferintelor care au cam zabovit, cu atatvom putea privi mai sigur la viitorul ce niasteapta neamul aici, la Brasov.

0 0

XXXII.

Sarmisagetuza (in 1905)de N. lorga.

Ie 5ind din Pe5tiana, ai crede cà ai i ajunsla GrAdige, a5a de aproape e linia muntilor

dunga copacilor ocrotitori. Dar mai strAbatitimp de peste o jumAtate de ceas lunga

5osea din margenea lanurilor, i numai peurmd, dincolo de bisericuta frumoasA de laBreaza, ce-ti rdsare in stânga, eti pe loudunde s'a hotArAt, acum douä mii de ani, caree limba pe care vom vorbi-o, care e sufletulce se va sA1A5lui in trupul nostru tracic,care vor fl prieteniile si du5mAnii1e noastrefata d multele neamuri ale lumii.

Aici iarA0 duhul strAbunilor celor mai vechistäpAne5te singur, in marea linige a muntilorcare pare a nu cunoage desfA5urarea acelornimicuri de inchipuire omeneascA ce sunt vea-curile. Uite ciobantil acela bAtrfin, cu fatabotita, vicleank cu parul lung pieptAnat inmite suptiri unse, cu sarica grosolanA i cupaha (lAciuld pe care 0-a intors-o pe dcw

Inca,

:

--

410 N. lorga

acela trebuie sa fie unul din pileafii, din ca-ciularii nobili ai lui Decebal, care merge intabara romana ascunsd intre arbori pentrua cere crutare Imparatului strain, in numeleatator mii de comati din popor, cu pletelelungi atarnand a supunere. Pe un car ce lu-neca in ne5tire, dus de boii cu coarnele lungi,boii sarmatici" ai lfti Ovidiu, o femeie cuvelitoare peste coarne, alt vechiu semn denobleta de sigur, toarce lin din furca, simbolal unei zeite clacke. Sateni cu palariile mari,cu camaa alba larga, dar cu itarii stramti,catch' brazda supt opinca lor cu multe nojite as-pre, arand. Copii cu fata hotarata dau in la-turi vitele de pe margenea ogoruhii umed. i,cu cat inaintam spre locul luptei celei mari§i jertfei sfinte a vietii frunta01or cari au bautotrava inainte de a se mistui in naafi ina-intea Cesarului nemilostiv de peste munti,Dunare §i Mare, in cerul insu0 se savar§e§teo prefacere. Zimbetul de soare se stange totmai mult in neguri triste, grele. Vantul demunte sufla aspru, incarcandu-se pared de oyeche amariciune nepotolita in trecerea luiasu.pra mormintelor neamului indaratnic, cusoarta aspra.

Langa carciuma unui Evreu, plina de fetepalide, galbene, cu ochii mici 0 umerii obra-zului ie0ti in afara, o sarma pusa cu Mu ltacheltuiala, de arheologii Ungariei stapane,Incunjurd un camp de grdpi din care rasarztumai ici §i colo dinti de piatra sura, gran-a-dita strans In 1.2gatura unui ciment ca fiernl.

Sarmisagetuza (In 1905) 4 t 1

Pe ulicioare triste se insird case in care lem..nul negru porneste de la clddiri .niari din a-ceia0 piatrd cenusie. Curtile n'au alte imprej-main cleat aceleasi gramezi pietroase. TtAsuraface hopuri pe tin amestec de bolovani. Dinsanturile de pe margene, din movilele tbiatede drum iese la iveald tot colti de acestiaaproape e cetatea Coltului sau a Coltei,dupd altA ruind cari pdtrund, rdzbat, sfdsiepretutindeni. Ici i colo indlbeste piatra unuistdlp ca sä sprijine cerdacul unei cocioabe.Eti.ca intr'un mare cimitir räscolit, in caremortii sunt cloud neamuri stravechi, care s'auincdierat, s'au zbuciumat de moarte, s'au frânt,s'au ucis i s'au ars, pentru ca la urmd, &pa'o sun de ani de trecdtoare stdpânire a celuimai puternic, sa rdindie acel vAlmasag de pie-tre pe care le atingi cu sfiala ce te cuprindecand calci pe osul omenese.

Aici a fost Sarmisagetuza, apoi Ulpia Tra-iand, cu palate, cu basilici, cu bdi i amfiteatru,oricat de scazute in barbarie, dar intipäritecu pecetea de mdrire a neamului roman. Acurnaai aceasta risipire cenusie, câte o aschiemarmurd care se duce la Museul unguresc dinDeva, al comitatului Hunyad", sau la epis-copia romineascd din Lugoj, cate un ban co-clit, chte un mosaic ieften, gtfilpi In cerdac.esupt stuf.

Si. tot Dacii au invins, stdpfinii vechi caris'au zOrcolit supt lante si au sfingerat desäbii. Tot ei prin puterea neinfranta a vitejieilor si a sfintei lor rabddri

de

I

412 N. lorga

Cad, iatä, Daci adevdrati Daci noi de pestecloud mii de ani, Daci purtând ca un trofeugraiul Romei spulberate, Daci sunt acesti sätenide aici, cu f-tta asa de asprä si de inchisd, cufirea asa de tdcutd, cu deprinderile vechi de aintoarce oricui cu ceia ce ti a fácut : platadreaptd, si nu rásbunare, ochiu pentru ochiusi dinte pentru dinte". WA opincile, iatá ilariisprinteni, iatd camasa alba, zeghilecgrele, sa-ricile mitoase, -cdciula greoaie, inalta, umflatil,ca o cunund. Iatd avântul cu zgomot, pandoi la acei copii cari, strânsi laolaltd in curteascolii, inalta la fiecare trecere a noastrd unsdrut-mâna", care sund ca un strigat raz-boinic. Pap de Roma a cfirii eternitate apefit in pulbere, ciobanul dac s'a ridicat dinternd, si-a durat iardsi bordeiul de lemn, s'aasezat in el cu datinile sale neatinse si stdpfi-neste pima astdzi in umbra uriasã a Rdteza-tului.

1:1 a

XXXIII.

Prin Maranwräf (in 19o5)de N. lorga.

Litre frumoase dealuri line curge Iza al-bastrA, care se pAstreazd curatia pang la var-sarea ei. 5esul ei e lat, §i cu ajutorul guno-ierii se fac pe dansul sAmanaturi sArace degrane §i de porumb. Soarele strabate un cerfail nori §i lucreazd harnic la topirea depAr-tatelor palcuri de ninsoare. SA fie in sfar§itmult dorita yard a SAnmedrului, cand fireaintreagà mai rAsuf Id odatà slobod, pe priporulmortii?

La satul Vadului Iza prime§te in sine eau!Marei, §i in acesta se varsä mai sus 'Inca oapd, a CosAului, de a lungul cAreia se in5iraaltà vale. Pe Iza in sus satele românqti seinfundà in munte, cople§ite de Jidovime, a-proape ca in parlile Vi§Aului ; Satcelul stà lapoalele muntelui, romanesc §i el, cu toate car-tile ruse5ti ce s'au gAsit in biserica lui, avAnd§i insemnAri in aceastä limba. Pe raul cel mic,e un alt rand de a§ezari, lo.cuite de ai no,tri.

414 N. lorga

Noi insd apucdm drumul cel mai scurt spreGutin, care urmeazd scurgerea rdpezitä aMarei.

E, de la izvorul ei pand la vdrsare, o apdde viatd, de vioiciune i de frumusep. Valu-rile verzi se zdrumecd de bolovanii muntelui,fasdind chntece de indemn §i de biruintà ; elese frâng in rotocoale spumegatoare si aleargdin sivoaie verzi, late, pe sesul unde si afidsfArsitut Se pare cà odatd i se zicea Mara-murds, nume care a fost prescurtat pe urmd,cum se face adesea, in forma nouà de Mara.Ai nostri au cunoscut intdiu aceastd parte deOrd in legdturd co Ardealul, in ea au locuitei la inceput bucurându- se de ogoarele mailargi si de pdmântul mai bun, 5i numai peurmd ei au inaintat pand in sdbdtdcia mun-telui, pe care au impoporat-o mai tarziu RusiiGalitiei. Astfel s'a numit Maramurds acest Ti-nut de multe culmi si de putine vdi, care a(lost odatd o tard, ce a pus temelie la o altdtard si care nu era, ieri, cleat until din atd-tea comitate 'ale Ungariei.

0 0

XXXIV.

0 stanA in Macedonia (pe la 186o)de L. Heuzey.

Casa din ramuri i frunze, care cuprindeaabia cateva picioare de teren, era compusadin dou'a. apartamente: unul acoperit

descoperit. Intaiu fuiu poftit sa raa asezlanga camin, intr'un vestibul incunjurat numaide o inaltd despartitura de ramuri ; acestaera locul de predilectie unde statea familia.De acolo se putean auzi glasurile confuse, deoameni si de" animalc, eare se ridicau din co-libele adunate ; puteai sa gacesti, lard sä vezi,toatà miscarea din stana. 0 legiune de caniteribili, simtind pe strain, dadea tarcoale, mo-raind, in jurul ocolului. Cealalta parte a lo-cuintii, unde nu erai mai in larg, avea un aco-peris de ramuri, invelit cu bucati marl destofa care servesc la cort.

Cand se inopta, ma instalara in aceasta co-cioabd. Pe de o parte, eram langa rázboiul detesut, langa depositul de land toarsä, pe careo deapand in gheme mari eat capul unui co-

i celd-lalt

416 L. Heuzey

pil ; pe de altà parte, ma atingeam de lap-tarie, de §irurile marl de branzaturi, ma lo-viam de strachini §i de vasele lungi de lemnin care se bate untul.

Gazda mea se ingriji sa-mi prepare tin patdin frunzar de stejar, taiat proaspat, nu fdrasa-mi laude inainte aceasta delicata atentiede ospitalitate aromaneasca. E adevarat cäam dormit mai placut decat a§ fi crezut, §i.

inbalsamat de an miros sanatos §i salbatec depadure.

Tradus de C. I.

0 0

Rom

anca

din

Mac

edon

ia.

Rom

an d

in M

aced

onia

.Roman din Macedonia. Romanca din Macedonia.

XXXv.

Acasa la Rominii macedonent(Ostrov) (in 1858)

de D. Bolintineanu.

0 chid simpla §i curatà ma a5teaptA in altAcamera Cinäiu impreund cu stapanul casei.Acesta era un om de cincizeci de ani cuparul cdrunt §i imputinat de ple§uvie. 0 fisio-nomie intelegatoare ; o privire vie §i plinA deraspundere. El imi spuse cd este om de cincisute de de mii de lei ; ca este vaiduv ; c5 arecloud fete, din care una, ce nu o vAzusem inea,este logodità cu un Roman ; cd in satul lorfemeile sint foarte frumoase ; cd an vinuribune, §i, la aceastã din urmA märturisire, turnamereu in pdharul sdu. Imi recomandà sä treenegreOt pe la satul Florina, unde o sd iau aideie de musiteta femeilor lor, albe cu cosilalaie ; imi spune cA nevasta lui era din acelsat ; cä o luase din dragoste. Apoi reveni asupra fetelor sale. Imi spuse ca aceia care imiadusese dulceata avea o voace frumoasd.

n rug5iu sd o facd s5. cante, §i mai alesCarte* muncitoruiui. 27

418 N. lorga

ceva cantece romfinesti ce sunt acolo. El ziseunui servitor sä theme pe 5iana sau jiana : 5ianasau jiana nu voia sä vie. Ea päru sfioasA,dar avea sfiala prefãcuta ce tine de ipocrisie0 pe care cresterea femeilor in Orient o naste.Sezu pe un scaun. Trebui un pdtrar de ordpan'a" sl se hotärasca a cânta. Tatfi-sdu, care voias'a tie isonul, 10 drese voacea de mai multe ori ;incepu ate un cantec 0 se opri. In sfârsit,frumoasa noasträ cântà cu o voce fragedacantecul ei.

Timpul trece rápede and ciantà o gurä fru-moasA de fecioara,. Dupd cilia', cant& iaräsi.Era miezul noptii si trebuia s'a* se retrag5 fie-cine la ale sale. AflAiu de la stdpAnul caseic'd Ostrovul avea cloud scoli ; dar c5, acestescoli erau grecesti. Nicio scoala româneasa ;copiii Rominilor, dacä nu invata in acele scoffcarte, invatä cel putin sä despretuiased natio.lor : cel putin acesta este scopul celor ce facscolile. Tot acest patriot imi spuse ea' in bi-serica lor se ceteste greceste, cu marea ne-multumire a femeilor care nu inteleg aceastilimbd.

0 0

V.

ICRECUTUL NATIEIde N. Iorga.

I.

Cucerirea lui Tralan

Un pod se facu peste Dunare, insa nu la-vadul care fusese intrebuinOt intaia oara,.ci mai jos pe rail, acolo unde se ridica astazi,de pe la 1830, ora5u1 Severin §i unde inevul mediu a fost o cetate ungureasca a Ba-nilor Severinului. Un mare arhitect de pevremuri, de loc din Asia, Apo lodor, facu po-dul acesta, care a fost ap de trainic cladit,

Incat §i astazi, cand scade apa, se vad urmele-picioarelor lui. Data aceasta, Romanii intrarain cuprinsul Olteniei noastre, indreptandu-secare insu§i cursul Oltului, pe care-1 urmaraapoi /And la una din trecatorile care duc in_Ardeal.

Acuma Dacii nu se incumetara sa dea oluptä ; totu5i Sarmisagetuza, langd care ajunseImparatul dupà multa greutate §i cu multe-pierderi, nu vol sa-§i deschida portile. Aici,in cetatea .regala, murird frunta5ii Dacilor,band venin din cupele cu care petreceau lamasa dnpd biruinta. Deeebal se pierdu in va-ile muntelui ; Romanii nu-1 putura prinde-yin, ci gasird numai trupul marelui lor du§-

422 N. Iorga

man, care-§i fAcuse singur sffir§itul. Dupg.moartea lui nimeni nu se va gAsi pentru casa duel mai departe impotrivirea, care ar Ha_fost zAdarnicA. In anul 106 dela Hristos,Dada era acum provincie romata.

Ultima incercare a barbarilor din RdsdritutDaciei de apAra neatArnarea a fost zdro-bitA in vAile granitice inguste ale Dobrogii.In amintirea acestei biruinte s'a ridicat unmare monument de pomenire, impodobit enchipuri de barbari imbrAcati in haine sarma-tice, care statea pâtia mai daundzi, acoperit,de pAmânt, lângA satul Adam-Clisl (turce§te:Biserica Omului, dupA chipul pe om, de Int-pArat, care se vedea de-asupra movilei). Totin Dobrogea s'a intemeiat o cetate menitA save§niceascd numele cuceritorului: Trofeul hilT

Iar intru amintirea luptelor de aproapepatru ani de zile purtate impotriva Dacilor

pentru nimicirea regatului acestora, s'a ri-dicat la Roma, de cei d'intalu me§teri ai tim-pului, pe temeiul povestirii luptAtorilor, unmare salp de marmurg, inf4urat de jur im-prejur cu scene din cele dour rAzboaie dacice:Columna lui Traian, acel monument al Im-pAratului Traian care se vede i astäzi intea-piata ce se infundA mai jos decat stradelemoderne. Dar chipul Cesarului care a hotArfitpentru totdeauna soarta acestor pAmanturi §ia creat viata noastrA nu mai stapâne§te de-a-supra columnei, ci a fost inlocuit in timpurimai nou5 cu statuia Apostolului Petru.

CI 0

a-§i

Traian.

Din luptele lui ftefan-cel-Plarecu Turcii--

Turburând pe Domnul Terii-RomânestiStefan slvârsia o fapta de dusmanie impotrivaSultanului. Acesta se hotari inlature. Cade obiceiu, i se ceru ce_nu putea sä deie, a-dec4 tributul ramas in urma i stapânirea ce-tatilor de Miazazi ale Moldovei, Cetatea-Albd

Chilia. Stefan rdspinse cu ramie astfel depretentii, i, asteptandu-se la o lovitura dinpartea Turcilor, se aseza intr'un loe foartebine aparat, nu departe de acela unde tatalsail Bogdan cAstigase biruinta lui cea mareasupra Polonilor, in acelasi Tinut de dealuriinalte, de vai inguste i paduri nestrabatuteal Vasluiului. Se ascunse, cu boierii Serii siostasii sai de Curte, având pe lângd acestiterani i cAteva sute de Secui, chemati de- adreptul de ansul, in margenea drumului celuimare care mergea de la BArlad la Vasluiu

Radu-cel-Frumos.

sä-1

424 N. Iorga

de la Vasluiu la Ia 5i, iar de aici cdtre pärtilede Miazdnoapte: pe acest drum mare de ne-got erau sd vie Turcii.

Ace 5tia sosiserd aici in a doua saptdmânda anului 1475, putine zile dupd Boboteazd.Aveau in fruntea lor pe beglebergal Rumeliei,So liman Haddmbul. Basarab,Domnul muntean,ardta drumul. Când puterile turce5ti ajunserdin margenea pddurii, lupta se tncepu intreMoldoveni i cetele care putuserd patrundeinlduntru. 0 apd sdracd curgea pe acolo,de-asupra ei fusese clãdit, pentru nevoile ne-gotului, un pod de lemn ; iarna era blandd,zdpada se topise, i apa se rdvdrsase panddeparte, In bdlti. 0 negurd deasd se ridicasein faptul zilei.

Astfel, in noroiu, in intunerec 5i in cea maimare neorânduiald i necunoa5tere a locului,se zbuciumard Turcii ateva ceasuri, pand cefind pu5i pe fugd (10 lanuar). Moldovenii iiurmdrird multd vreme, petrecându-i pand Iavadul de la Isaccea sau Oblucita, al Dundriidobrogene Pe langd athtia morti, multi prin5ise gdsird in mânile lor: tefank puse sd-i ucidd.La cererile de rdscumpdrare, el rdspunse ne-milostiv: dacd sunt a5a de bogati, ce au ve-nit sd mai caute in tara mea sdracd?". Treizile oastea stätu pe loc, postind 5i multdmindmin Dumnezeu cu rugdciuni. Asa era datina lui*tefan in rdzboaiele lui.

Inteo scrisoare, lipsitd de orice trufie elaratd apoi tuturor staphnitorilor lumii, pând5i depdrtatului Uzan-Hasan din Rdsdrit, cum

5i

AL

LL

.Aq

..LA

voLegeO

"'

Intrarea lui Mihai Viteazul In Alba-lulia.

Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcil 425

ca el, cu ajutorul lui Dumnezeu, a izbutit sainfranga cu desdvarsire oastea cea mare aSultanului turcesc_

Lupta aceasta se chiama: lupta de la Podulhalt, dupd locul uncle u fost inceputh. I semai zice: lupta de la Racovat, dup'a apa cecurgea pe acolo, ori lupta de la Vasluiu.

Dintre toti vecinii, unul singur trebuia sa-1ajute, acela care era amenintat si dansul decotropirea turceAscd, anume regele ungurescMatias. Acuma, in vara anului 1475, se fkuin toatä forma o impkare: Craiul fagildui säsprijine pe $tefan cu toate puterile sale. Iidadu ca loc de adapost dacd ar avea ne-norocirea sa" fie invins cloud cetati in Ar-deal: Ciceul, asezat langa apa Somesului, Inpartile Bistritei, si Cetatea-de-Baltil, pe Tar-nave, in mijlocul sesului ardelean. Se Ilia ho-ararea de a se inlatura Basarab Munteanulsi de a pune in loc, fie pe Basarab-cel-Tandr,care se indreptase si el impotriva Turcilorfugari, fie pe Vlad Tepq insusi, scos acumdin inchisoare.

Din partea lui, Sultanul primise cu maniace se poate intelege usor vestea infrangeriidin Moldova. Precum in 1462 plecase pentrua izgoni din Tara-Romaneascsa pe tributarulsau razvratit, asa se hotari sa faca, in varaacestui an 1475, cu Moldova. Cor6bii turcesti,din flota care se alcatuise indata dupa cuce-rirea Constantinopolului, plecara asupra Chi-liei 5i Cetatii-Albe, lard sa izbuteasca insa ale lua, pe &and, la Rdsarit de dansele, in

426 N. lorga

peninsula Crimeii, Caffa, marele orap de negotal Rdsáritului, apArat pi de RomAni din amAn-doud led le noastre, era cuceritä pi, in acelaptimp cu supunere cdtre Turd a Hanului Ta-tarilor, se nimicia pi stapAnirea creptind adomnilor din Mangup.

Pe ilscat, insd, Mohammed nu putea sAinainteze, fiindcd, incA de pe atunci, il chinuiareumatismul de picioare sau podagra.

Astfel anul acesta trecu in linipte pentru5tefan. Nici regele Matiap nu avu sd suferedin partea Turcilor. Ba incä el trimise inBosnia pe mo§tenitorul sarbesc Vac §i pe Tepef,cari patrunserA adAtic in aceastA provincleturceascd pi sAvArpird mai ales cel de-aldoilea, firepte, cruzimi care abia se potspune prin cuvinte.

Atacul lui Mohammed impotriva Moldoveitrebuia sa se sAvArpeascd. El fu zAbovit insdde boala Sultanului pan& thrziu, in vara anu-lui 1476. $tefan, vAzAnd cd optile impArAteptinu se mipcd in primAvard, crezu cA a fostuitat sau iertat, cu toate cA, nici intr'un chip,el nu se invoise a se pleca inaintea Turcilor,a- i despagubi pi a li se plAti haraciul, rAmasin urmd. CAnd Sultanul ajunse la DunAre, Ste-fan n'avea in jurul lui cleat oastea obipnuità,fdrA niciun ajutor din partea vecinilor. Tre-bui deci sA treacA din pArOle vasluiene din-colo de Siretiu, cu toate eh' primise vestea cdTatarii se rapAd asupra Sucevei. StrAbAtu Ti-nutul Romanului pi se infundA in codrii Neam-tutui, nAdAjduind sa poatA apAra in felul a-

Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcii 427

cesta cetatea sa de Scaun impotriva Sultanu-lui insu§i.

Acesta veni, aducând cu dánsul pe Basa-rab, Domnul muntean, care §tia sau era inm'asura sA afle toate cgrarile Moldovei. Oas-tea turceasck obosità intru cAtva de caleaindelungatà, i r4u hrAnità, dar in stare sg,faca drumuri lungi, sà poarte lupte invier§u-nate, ajunse catre sfar§itul lui Julie, in zivade 26, aproape de codrul unde statea ascunsStefan. Acesta n'avea acum decAt prea putiniterani, caci ce1or1a1i i ingkluise a se intoarcepe la satele lor ca sã le apere impotriva ur-giei tAtäreti ; boierimea era insä toatd, tineri§i. bdtfani laolaltd, in jurul Domnului.

Cu &Ansa impreun5, acesta stätea l'ângacurs de apä nu mai mare decAt acela lângácare se co.5tigase lupta din Ianuar 1475: pa--rail se zice Valea Alba, pentru cä undele luivin albicioase, strabätând pdmânturi de lut.Inteaceasti, adancime de pddure, langa acestpärdu se luptard ceasuri intregi, cu indgratni-cie §i inviequnare fdr6. päreche, Turcii, furio§ide impotrivire, i Moldovenii, cari §tiau cäfac cea din urmä incercare pentru apAraSuceava. Pand i ienicerii, cari nu se clintiaudin loc niciodatd, se zguduird data aceasta, §iSultanul insu§i, bAtrAn i bolnav cum era,.trebui sà se arunce asupra Românilor cu buz-duganul in mama.

Stefan avea i acuma tunuri, care fura des-tul de bine intrebuintate ; la urma, când lupta

un

a-pi

928 N. Iorga

se hotäri in folosul Turcilor, famaseserd nu-mai franturi din oastea boiereasca a lui Ste-fan. Aceia a fost ziva când s'a prgpddit bo-ierimea cea viteazd a Moldova Stefan, sapatprin jertfa ei, alerga in munti sà-§i cauteoaste noud. Teranii fuseserd ingdduiti a plecapentru ca sd-§i apere casele amenintate deTatari.

Dar campania rnoldoveneascd din 1476 n'aavut pentru Mohammed acela§i resultat ca a-ceia din 1462 in Tara-Romaneasc5. ; el nu putusä lase un alt Domn wzat in Scaun De §iincunjurd Neamtul §i arse Suceava, trebui säduel innapoi tu ansul pe finl lui Petru Aron,pe care-1 adusese pentru a inlocui pe Stefan.Oastea lui se intoarse cu greu, 5i multi dintrejdfuitorii Moldovei filed secerati de bolile relecare se iscard in oastea ruptd de obosealä §ihAmesità.

In toamna anului 1476, peste chteva sgptd-mâni de luptd, Stefan se afla iar in fruntea uneio§tiri ; el era sigur §i de ajutorul Ardelenilor,cari se adunasträ, cu Voevodul in frunte, pentrua päzi hotarele terii lor, 0, intâmplator, a-I ajutape dansul. In sfar5it, in toamnd, el pdtrunsese inTara-Româneascd, ducând cu sine ca Domnin locul lui Basarab pe insu5i Vlad Tepef ;Bacure#ii cdzura. in stäpânirea Domnului celuinou, 0 Stefan veni insu5i sä se impace- 0 s'ase uneascd pentru toate timpurile cu du§ma-nul säu de odinioard. Voevodul ploldovei seintoarse in curand acasä cu cardretii sAi., dar

Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcil 429

nu peste multd vreme, inainte de a se sfar§ianul 1476, el avu durerea de a primi vesteacd Vlad, caldrind in preajma Bucure5tilor, fu-sese intalnit de o ceatá de Turci poate laBdlteni §i ucis. i astfel Basarab intraseiar4i in stäpanirea terii sale.

0 0

III.Cucerirea Ardealului de Mihai

Viteazul

Dae4 Imperialii 1) puteau sä rabde o ast-fel de politica a printului ardelean AndreiBáthory, nu-i era cu putinta lui Mihai s'oindure ; viata 5i moartea lui atarnau delasituatia politica in care se gdsia Ardealul. Deci,fiia sä mai intrebe pe cei din Viena 5i Praga,el i5i strânse toatä oastea din tard 5i, indrep-tându-se spre pasul Buzdului, trecu in Ardeal.

Avea vre-o 10.000 de oameni. Cu dan5iiinainta pana la Brafov, unde fu intAmpinat decapeteniile Sa5i1or 5i primi juramântul de cre-dinta in numele Imparatului, al carui loc(iitorse zicea. Se indreptd apoi care Sibiiu, undetrebuia sd se uneasca. 5i cu osta5ii olteni, ve-niti prin Turnul-Ro5u, cu Banul Udrea, cuBaba-Novac, cdpetenia Sosbilor din slujba sa,5i cu unul din Buzefti, Radu.

Cardinalul-principe Andrei nu era gatit delupta: el se smulse insa din ragazul sau 5i, cu

I) Nemtli lui Rudolf aI 11-lea ImpAratul.

--

Cucerhea Ardealului de Mihal Viteazul 431

ate puteri ii stdteau la indemanZ, porni ra-pede spre tabdra romaneascd din Sibiiu. Inmargenea acestui ora§, cum se coboara cinevacatre Turnul-Rou, inainte de-a ajunge la satulsasesc Schellenberg (Selimber), locuit astäzi§i de Romani, se vede, i tr'o campie rodi-toare, o movila rotunda. Toata lumea §tieca supt aceasta movild se odihnesc oaseleosta§ilor romini §i unguri cari s'au luptatpentru stapinirea Ardealului.

Lupta s'a dat la 18 (28) Novembre 1299,§i caldrimea lui Mihai, alcatuita din Po-loni, Cazaci i boieri, hotari soarta ei. Cardi-nalul Andrei fugi, gasi drum deschis pana'nSecuime, nemeri aici intre pastori, i ace§tia-1-uciserd, crezand sa primeasca o build rasplatade la Mihai pentru aceastä dovadd de cruzime.Domnul romanesc insa, cuceritor al Ardealu-lni, primi cu durere vestea mortii invinsului ;

facu O. se ingro,pe dupa cuviinta capulprintului Andrei, in mausoleul pe care acesta

pregatise in Alba Iulia, si urtnachiar sicriul, tinând in mand, dupà obiceiulromânesc, lumanarea.

0 0

el

insu0 si-1

Iv,Unirea Principatelor

_

La 1853, pe urma incurcdturilor produsein chestia Locurilor Sfinte,1) Wile ruse.,sti tre-curd Prutul si luard in stdpârtire atuandondPrincipatele. Domnii furd ingAduiti o bucatáde vreme in Scaunul lor, dar, pe urm6, tre-buird sä plece.

Ocupatiei rusesti ii urmd ocupatia austriacd,§i aceiasi Domni 2) furd chemati din nou pen-tru a stapAni. ala'turi de generalii impAratesti.Austria se gandia la anexarea Principatelor ;de aceia si trimese la noi comandanti de o-rigine italianä (feldmaresalul Coronini). Niciplanul Austriei nu ajunse la indeplinire insA.Puterile europene se amestecard in räzboiulCrimeii, biruird pe Rusi si li impuserd paceade la Paris.

In actul de pace (18130 Mart 1856), care&idea Moldovei inapoi cele trei judete de jos

2) Pentru care se certau la lerusalim cálugärli ortodocsi spriji-niti de Rusia, si cei catolici sprijiniti de Franta.

2) Barbu 5tirbel in Tara Romaneasca sl Grigore Ghica inMoldova.

Luptele Romanilor cu Dacii.

Unirea Principatelor 433

ale Basarabiei (Cahul, Bolgrad fi Ismail), seprevedea o nouä oranduire a Principatelor,care erau sd scape definitiv de supt protec-toratul apds'ator al Ruslei, Aceastä orânduireramânea sd §i-o deie ele insele prin ate o adu-nare chematà anume §i care primi numeleciudat, prin impArecherea unui cuvânt turcesecu unul latinesc, de Divan ad-hoc.

Alegerile pentru acest Divan ad-hoc tre-buiau A. se facA supt supravegherea unui Cai-macam, si Cairnacami furd numiti: in MunteniaAlexandru Ghica, blfindul Domn de odinioarkiar in Moldova un Grec de obar§ie bulga-reascd, tânkul fiu al Caimacamului Mo!doveidin 182i, Nicolae Vogoridi, care linea pe fatapoetului Conachi, dar era un om cu totulu§uratec, incapabil §i du§man hot'drat al sco-purilor noastre, ca unul ce insu§i vána Domnia.

Astfel alegerile se facura in Tara-Ronaâ-neascA a§a cum doria partidul national, iarin Moldova a§a cum voise Vogoridi. Se ridi-cara plangeri energice impotriva sistemuluide terorisare prin administratie care fusesetntrebuintat. Tinerii Moldoveni cari luptau.pentru libertate §i unire pastraserA leggturileIor in Franta ; alegerile furd cassate, se fAcura.altele §i, data aceasta, ie§irà cu o mare ma-joritate unionigii, partisanii Unirii Principa-telor.

Desbaterile Divanurilor ad-hoc titura maimulte luni de zile ; ele sunt de cea mai mareInseinnätate, fiinda, atunci pentru intaia oard,.se vorbia, intr'o Adunare aleasä liber, despre

Caftea muncitorului. 28

434 N. Iorga

interesele cele mai mari ale neamului. $i teranii se infati§ara bine in Adunarea moldo.veneasca §i aratara frumos plangerile lor. Telränimea voia, in amandoud Principatele, sainlature boierescul sau claca, lucrul impu§pe pamantul proprietarului, §i sa i se deo)voie rdscumpara, printr'o plata facutain orice condiii, locul de cask livezile, lane-tele, p4uni1e i ogorul care era de trebuintapentru viata fiecarii familii. Dorintile Princi-patelor fura infati§ate inaintea forului euro-pean, cdruia ele i erau supuse prin tratatuldin Paris (1857).

Intre dorinti era §i aceia a Unirii Princi-:patelor, pe langa altele care corespundeauideilor celor mai liberale. Conferinta, adunata,potrivit cu tratatul de pace, in Paris, dis-cutd mai multa vreme aceste dorinti ; ea&du, la urma. Principatelor un regim nou,al Conventiei (7119 August ratificatä la 2Octornbre st n. 1858), regim mult mai bundeck acel al Regulamentului Organic. Dar,'ingaduind Moldovei i Terii-Romane$ti sd senumeasca de acum inainte Principatele Unite,Conventia hotara cã ele vor avea doi Domnideo iebiti i ci. singura legaturd intre danseleva fi comisiunea de optsprezece membri ceva discuta la Focpni, legiuirile potrivitepentru amandoul terile. In acela§i timp se'prevedeau misuri umilitoare, d. ex. ca inte-legerile Portii cu Apusenii, a5a-numitele Ca-.pitulatii, sä aiba mai- departe valoare §i la

;

ai

Unirea Principatelof 436

noi (deci consulii . pdstrau cfreptul sä judecepe supu§ii lor).

Acura se trecu la alegerea Domnilor, supto Cdinuiceimie de cdte trei boieri, care inlo--cuise pe cea precedentd.

In Moldova erau doi partisani ai Unirii, §ianume: Anastase Panu, din Hu§i, vestit cu-vântdtor, i Vasile Sturza, pe langd ca,ri rd-mânea fdrd putere tefata Catargiu. In Tara-Româneascà furd numiti oametii mai putinAmnoscuti, dintre cari doi boieri mari, cari-nu iubiau pe tineri §i idealele lor.

Candidatii erau multi. In Moldova se Infd-ti§a fostul Dornn Mihai Sturza i fiul sdu celmai mare, Grtgore. Multi altii trageau §i ein'adejde de Domnie, i printre ei se aflau §i-frunta5ii tineretului, ca Vasile Alecsandri, pecare du5manii Unirii ii acoperird atunci cucele mai grosolane insulte.

La urma insà, toti oamenii cu sentimente-patriotice se unird asupra persoanei unuiprieten al lui Kogalniceanu i lui Alecsandri,-care fusese prin Paris, uncle-0 Meuse studiile,§i prin Ardeal, la 1848, §i apoi, intots inlard, intrase in oaste §i inaintase foarte rã-pede, ca pe vremea lui Vogoridi, pd.nd lagradul de colonel. Alexandru, fiut lui loan-Cuza, rupsese indatd cu ocrotitorul san, Cai-macamul, §i, fiind chrmuitor la Galati, arà-tase sentimente foarte frumoase. Era un ominzestrat cu inalte Iflsuiri, hotdrht, gata dejertfd, lipsit de patima banului: dacd-i pla-

436 N. lorga

ceau petrecerile, §i i-au placut 5i ca Domn,el n'a nenorocit, cum spune un biograf al sill,nicio famine. Ceia ce-1 ridica insa mai pre-sus de cei mai multi contimporani ai lui epopularitatea, inbirea pentru cei multi 5i sa-raci §i lipsa de orice despret 5i maretie ialegaturile cu dan5ii.

Doamna Elena, nascuta Rosetti (t 19°9),a lasat amintirea unei sfinte, care n'a cunos-cut lumea decat pentru ca sä ajute 5i aierte. Dupd moartea solului ei, a cautat bol-navii in spitale 5i a dat averea ei saracilor,murind supt acoperemant strain cu amintireatnarelui Domn in inima.

tnsu5irile aratate au facut ca AlexandruIoan Cuza, ales ca Domn al Moldovei (5 Ianuar 1859) 0, in curand, al Terii-Romane5ti(24 Ianuar 1859), sa fie inbit de multimebed dela inceput. Era un semn bun : paredse prevedea ca non! stapanitor al ambelorPrincipate, indeplinitorul Unitii, va fi iaace1a5i timp 5i desrobitorul teranilor.

Domnia lui Cuza a tinut dela 1859 pan&in Februar 1866, 5epte ani in capat. Rareori s'a vazut o stdpanire mai plina de fapte.Alexandra loan I- iu avea inaintea lui o tar&care nu era deprinsa a trai unitä 5i in carerpe langa atatea deosebiri, une ori dureroase,,intre Moldoveni §i Munteni, erau 5i motivede neintelegeri 5i de galceava intre de-osebitele clase 0 partide personale. Malta_vreme se pierdu in discutii zadarnice, atatin cele doua Camere, cat 5i in Comisiu

Unl rea Princlpatelor 437

-nea de la Foc§ani, pâna la Unirea definitiv6,din 1861-2. La administraIie, la Imbundtati-rea finai4elor, la alcdtuirea unei Wiri vred-nice de acest nume nu putea sa se gandeascäDomnul atunci cand avea inaintea lui treiprobleme mari: recunoafterea de cdtre Europa1fi mai ales de cdtre Poartd, a Unirii Princi-patelor supt acela§i Domn, adeca pzoblema in-temeierii Statului care, de la 186i, se chema,Cu un singnr nume, Romania, al doilea, re-solvarea chestlei mdndstirilor tnchinate §i, al

--treilea, improprietdrirea feranilor.Pe toate trei le-a dus la bun capat inainte

de rAsturnarea lui printeun complot de oa-ineni politici §i, din nenorocire, §i de militari.

0 0

V.

Räzboiul de independentä (1877)

Ministrul-prepedinte de la 1877 al lui Carol I-iu, Ioan Briltianu, care represinta par-tidul revohifionar I, merse la Livadia, in Crimeia,pentru a vorbi cu mini§trii Tarului. De acolo-se intoarse cu dureroasa sigurantä cà ni seva smulge Basarabia Totu§i trebui sit' se in-cheie o conventie de trecere cu Ru§ii, fiindcaaltfel ei at fi trecut l färd conventie.

De alminterea Ru§ii nici nu ageptard rati-ficarea de Corpurile Legiuitoare a Conventiei§i intrarà in taxa', indreptându-se prin procla-matii cdtre ca §i cum s'ar fi in-trat in cine §tie ce colt de Turchestan fàrãorganisatie, f5.rd Guvern, fárd suveran legitim.

Cdi le noastre Ferate fard puse la dispositialor §i toate inlesnirile furá fácute unor aliaticari, totu§i, nu voiau sa tie de sufletul §idreptul nostru national.

Rop', liberal.Judetele2 Cahul, Bolgrad, i Ismail, redate noul la 1856 (v.-

mai sus).

--

Jomitori",

RAzboiul de independentä (1877) 439

La "In Maiu 1877 Camerele proclamaserdindependenla Romdniei, pe care nu intelegeama o primi in dar, ca altii, dela puternica Ru-sie. Prin aceasta credeam cd am putea scapa,ne mai avand a face cu Turcia, de pierdereajudetelor basarabene, pe care Tarul nu le pu,tea reclama de la un prieten. Ru§ii trecuraDundrea i incepura un razboiu care-i duserapede la Plevna ; aici intalnira- insa eroismul

priceperea tacticd a lui Osman-Pap, care-1tinu in loc ; a fost o clipa chiar temerea càintreaga o§tire ar putea fi aruncata spre Du-nare §i nimicita.

Carol I-in oferise dela inceput, in chipleal, alianta armatei romdnefti, care in scurtàvreme fusese adusd in stare sa poata lupta.Oferta fu refusata intaiu cu cel mai maredespret. Acura insä, cand primejdia stein-gea de aproape pe Ru5i, Marele-Duce Nicolae,fratele Tarului, comandant al o§tirilor de pesteDundre, ceru telegrafic ajutorul nostru ; el ise dadu fara intarziere.

Romanii trecura pe la Corabia, i regimen-tele romane5ti se adauserd la cele care se ,aflausupt Plevna. De la inceput, ai no§tri dadurgdovadd de eroism, atacand cu o invier§unareadmirabild redutele Grivitei, care aparau tar-gul, ascuns in adancime, al Plevnei, unde seafla Osman. Multi osta§i de ai no§tri perirdacolo, farà ca soarta räzboiului sa.fie hotarit'aprin aceasta.

Atunci Ru§ii, incredintati prin aceste ultimejertfe, recunoscurd dreptatea planului pe carej

440 N. Iorga

formase Domnul Romaniei, care intovara§isetrupele sale §i fusese numit comandant al o5-tirilor aliate: acela de-a incunjura pe Osmanin Plevna pand la neaparata lui predare. A-ceasta se §i intampla in Novembre 1877 : co-lonelul roman Mihail Cerchez primi sabia vi-teazului invins. In cursul rázboiului Romaniiincercara sa iea cetatea Vidinului, nadajduindpoate s'o pästreze la pace. In apropierea Vi-di iului, prin locul acela care este plin de satetomanqti, stramutate din partile oltene, s'adat lupta dela Smdrdan §i cea dela Opanez,in care s'a distins stralucit cavaleria roma-neasc4. Vidinul fu ocupat, insa Austro-Ungariane in§tiinta cd in niciun chip nu ne-ar ingd-dui acolo. Dar §i nesiguranta in comanda-mentul local facu sa nu se poata atinge aiciscopul dorit.

Ru§ii trecusera acum dincolo de Balcani ;ei mergeau asupra Adrianopolului : Turcia numai avea oaste pe care s'o poata opune. Seincheiè deci, in apropiere de Constantinopol,tratatul dela San-Stefano, care crea o Bul-garie Mare dela Arhipelag pana la Dunare.Se §tie cd acest tratat a fost revisuit de ma-rele emigres european adunat la Berlin totIn 1878.

Ru§ii trecuserl cu vederea drepturile noa-stre in tratatul incheiat de clan0i, fara sauite a-§i lua inapoi Basarabia-de- Sud. LaBerlin, atat Ion Bratianu, cat §i Kogalni-ceanu, care era pe atunci ruinistru de Externe,i§i dadura foate silintile pentru a ni cruta

Räzbolul de independentä (1817) 441

aceastà pierdere: totul fu in zädar. In specialBismark, cancelariul german, ni-a fost un ne-impdcat §i. despretuitor du§man.

In schimbui Basarabiei, ni se oferi Dobro-gea, tara pe atunci foarte putin cultivaa §iale cdrii foloase pentru economia nationalà nule puteam bänui Ina.

Aveam drepturi asupra ei, pentru ca. in Do-brogea erau, pe malul drept al Dundrii, saleromdnesti infloritoare §i pentru c.a., odinioarA,cetAtile ce stäpAnesc Dobrogea : Silistra la Sud§i Chifia la Nord, fuseserà ale noastre. Ea eralegatá cu noi pe vremea lui Mircea-cel-BdtrAn.Biserica ei fusese atarnatoare mai mult deVlddica din Bralla. BAlciul ei cel mare era laPiva-Pietrei. Mocand ardeleni aveau cele maimulte turme. i ea ni era numai decht nece-sara, fiindcd terile nu mai pot trai astäzi Midun term de Mare.

Ru§ii tinurl sä nu fim asigurati in Dobro-gea prin stapAnirea cetatii Sili tra. CAng op-tile române§ti, in timpul discutiei despre hotar,ocupard Arab-Tabia, lfingd cetate, Ru§ii ame-nintara formal cu un rAzboiu, §i astfel furAmsiliti a ne retrage.

Nu odath ni s'a pus in perspectiva prelun-girea osupatiei RomAniei, §i nicio jignire n'afost crutatA Statului, o§tirii §i particularilor.

0 0

vi..

Räsboiul de unitate nalionalä (1916-18)

Tratatul din August 1916 prevedea 6, odder'cu intrarea noastrci in Ardeal, Brusilov, din Ga-litia, va porni, pe la Vatra-Dornei, o puternicdofensivei contra Austriecilor fi cd trupele franco-englese ale generalului Sarrail, care, dupdneizbdnda, de la Galipole, a actiunii contraConstantinopolului, se al/au pe frontul bal-cantc, avdnd basa la Salonic, vor lua drumul,prin Monastir, spre Duneire.

Dar Sarrail n'a putut, §i Brusilov n'a vrut.Iar Germanii au desfAcut, supt un comandantde valoarea lui Falkenhayn, o intreagd ar-matd, inzestratä cu toate mijloacele tehnice,pentru a o arunca in contra osta§ilor no§tri,ale error coloane, intrate in Ardeal, nu se putuse-rel incel reuni fortnand un front de resistentd.

, pentru a rechema fortele din Ardeal, seinjghebl o armatd bulgareasca Bulgarii p5.-ruserd a fägadui cd nu se vor mi§ca , co-mandata de mare§alul Mackensen §i cu ma-terial german, §i o fdcura sä räsard prin su-prindere inaintea Turtucaii, ale carii fortificatiinu fuseserd, din nenorocire, isprdvite §i care

1....

Räzboiul de unitate nationala (1916-18) 443

era aparata de trupe numeroase, ce e drept,dar inferioare prin pregatirea bor. Dupd oimpotrivire eroicd, ispravita printr'un cumplitmacel. populatia bulgäreasca ajutand pe asa-sinii in uniformd, ora5u1 a fost luat, i birui-torii se grabira a infati§a aceasta surprindereizbutita ca un resultat militar de mana intaia.Apoi, luandii-se i Silistra, insuficient aparata,se navali in Dobrogea, pe care n'am dat odecat pas cu pas, reu§indu se chiar, la ince-putul lui Septembre, cand generalul Averescucomanda aici, sa se raspinga armata lui Mac-kensen Cu slabul ajutor nesincer al Ru§ilor,insa, rodul unor lupte ingrozitoare fu pierdut,§i retragerea, neaparata, atinse linia Cerna-voda-Constanta. 'Cu o nespusa durere se afldocuparea de du§man a frumosului port, increarea cdruia pusesem atata numca, ath.tiabani §i atata dragostet cum in podul delaCernavoda, pe care trebui sa-1 distrugem inparte, inchideam atata mandrie. Flota rusea-sea nu ajutase apararea Constantei

Paste putin, la aparitia Germanilor, in Oc-tombre, luptele de Olga Sibiia, de Iângd Fei-garas §i din Brasov ne si1ir, dupd pierderilecele mai simtitoare, sa pardsim pamantul stro-pit cu sange al Ardealului, in care, pe Yang&vechii morti ai rascoalelor inabu§ite §i ai na-valirilor de mult raspinse, zeci de mii dintreai no5tri se coboraserd, a§teptand intoarcefearasplatitoare a camarazilor lor.

0 incercare de a strdmuta razboiul in taradu§manului, trecandu-se Dunarea la Fklmeinda,

444 N. brga

nu putuse continua: §i, din causa situatiei inArdeal, generalul Averescu fusese rechemat.

Toata armata germani din Rasarit era acumlibera, sa inceapa cucerirea României insesi,care trebuia sa-i deie petrol, grail, bogatiileadunate prin munca atator generatii si, totolatd, ceia ce doria Berlinul, care nu mai cre-dea in marea victorie strivitoare asupra In-telegerii, faima unei noi teri nävalite, uneiCapita le ocupate, unei ostiri distruse.

Un apreciator frances scrie: Stoarcereafortelor franco-englese pe frontul Sommei iapropierea iernii in Rusia (Mclean toata liber-tatea de actiune .Austro-Germanilor ca sa in-cerce a sfaf§i cm mica Romanie Aceasta, .to-tu§i, ar fi putut sa scape de desastru, clacknumai, comandamentul rus, facand sa alunece,la rfi,-.dul sau, spre Su& reservele enorme decare dispunear le ar fi intrebuintat cu puterepe acest nou teatru de operatiia.

Apdrarea trecdtorilor noastre, 'in Octombre1916, de soldafi fard arme care sd poatd rds-punde armatelor dufmane, va rdmdnea una dinfaptele mari ale istoriei morale a omenirii:La Olt, la jiiu, la Campulung, la Predealul.scaldat de sange. In padurile muntelui la Bra-tocea, ca §i la pasurile Vrancii, la Oituzalglorios, la toate drumurile prin Carpatii mol-doveni pana la Dornele prinse de Austriecisupt ochii nepasatori ai Ruilor, s'au-dat luptede care cei mai mari dintre strdmofii nqtriar fi pütut sd se madreascd.

Aceia pe can comunicatele germane ii in-

Rlzboltd de unitate nationall (1916-18) 445

fatisau apdrdnd tnddrdtnic pdmdntul patrieetrebuirà -sa. faca loc pe incetul apasarii. Totusinumai la filue i aceasta dupa nimicirea uneitntregi divisii bavarese, care crezuse Ca poateinainta in siguranta, se putu razbi: incle§ta-rea In muntii acoperiti cu zapada costa peduman multe pierderi, intre care a unui ge-neral §i a unui print dintr'o dinastie domni-toare (pe altul 1- am ucis in Dobrogea).

Eram la capätul sfortarilor noastre. !Valid-Nord se rdpezird la Targu-Jiiului, la Craiova,la vadul Oltului, pe cdnd Mackensen, dapd olungd pipdire a terenului, indrdznia in sfdrsitsd-si strecoare ostasii germani fi bandele deBulgari, cdrora li era Mtnu nimica averea,cinstea §i viafa sätenilor nostri, pe la Zimni-cea, spre Alexanefia. .

Afard :de sfaturile. a§a de pretioase, ale Mi-siunii francese , in frunte cu generalul Ber-thelot, de care nedespartita va ramânea inimanoastra recunoscdtoare, nimic nu venise insprijinul României martirisate. Chemati cudesperare, Ru§ii, foarte numero§i, stateau laspatele Bucure§tilor fard nicio vointa de alupta, pe cand fratii lor evacudu linistit Do-brogea, unde singura divisia sdrbedscd a fdcut,frdfeste, aldturi de noi ispreivi ca acelea dinlegenda lor nafionald, perind aproape intreagd.

Totusi Regele, nrmand §i indemnul venitde la generalul Berthelot, se hotari sä apereBucure§tii, intr'op ultimd lupta pentru onoarea.nafionald.

Aceasta mare batalie de pe Arges, supt ye-

446 N. lorga

chile ruine de la Comana, parea cä va aduceizbavirea. Siortarea suprema a ostasilor nostrisfaramati de oboseald razbi pe Bulgari i peTurci. Putin, i o linie de aparare se 'fixà din-colo de Bucuresti. Dar planurile luptei fuseserdprinse de dufman, din intamplare se zice,el isi schimbase asezarea potrivita cu intentiipe care le cunostea acuma deplin. Intr'unpunct, nepriceperea comandei ceda. Bataliaera pierduta. Rusii nt luaserd parte la clansadecat ca privitori.

Du.,smanul infra' in Bucurepi pdrdsiti in a-cea zi de 3 Decembre st n. care ar trebuipdstratd ca o Zi de doliu, cliemdnd neamul in-treg la tristele amintiri prin care se intdrescci se invierpneazd puterile de resistentd alenatiunilor. La Berlin sunard toate clopotele abiruinta ca sa se stie Ca totusi Forta brutaldpoate rdpune Dreptul

Dar 1111 1 ropune pentru totdeauna, cad iz-vorul de uncle Dreptul ti trage puterea e fdrdsfarfit.

retragerea grozava, caci iarna, carezabovise, pare ca ar fi vrut sa ajute pe dus-man, &I:lea acum asa de gren asupra fiilorInsii ai terii retragere care aduse bolilePara nuttfir de care perirä i sute de mii dinpopulatia civild, primdvara gdsii multdmitd-

conduse .,s1 de Francesi, ale tuturora,o noel oaste romãneascd dincolo de Siretiu.Cti lacramile in ochi, Regele si Regina o tre-ceau in revista in cea mai duioasa zi de Zece

si-lintilor,

Mph

RAzboiul de unitate nationalä (1816-18) 447

Maiu pe care o cunoscuse inima noastrd. Eracu minunea unei invieri din morti.

Cine a vdzut aceste lucruri poate spune cuce nerabdare se astepta de la o asemeneaoaste. minunata rasbunarea, pedeapsa aceloracari fäcusera din Romania ocupata un loc dejaf zilnic, de petrecere infama, de bataie sibatjocurire, de stoarcere pand la moarte ainvinsului, tratati de o potrivd cu indigeniiAmericei la intrarea cuceritorilor" spaniolidin veacul al XVI-lea. Cu cat dor se asteptaintoarcerea acasa a pribegilor, asezarea din nouin Scaunul de stäpanie a Domnului terii, atovardsei sale si a copiilor lor, cari se ofiliauin btete locuinti improvisate, regala mamavarsand in tainh lacrimi pentru copilasul mortin vremea catastrofei insesi si paräsit suptlespedea de la Cotroceni...

Un urias avant, soldatii terani luptand incam'asi, supt soarele nemilos de Julie, dadu,'supt comanda generalului Averescu, biruintade la Mdrd.,sti, in Patna (25 Julie 1917) Inacelasi tirop and arrnata II a izbia fulgerdtor,armata I-a, dupd o puternicd preglitire deartilerie, sta sd treacd Siretiul.

In aceastd clipa, vesnica piaza rea, Rusii,cari, d i n Feb ruar, rästurnand Monarb ia ,

erau in stare de Republica socialista anarhica.,incercand sd infecteze si pe ai nostri, soldatisi populatie si amenintand, in April, pe Regeleinsusi in palatul lui, fugiau din Galitia, undefusesera siliti la o ultima ofensiva. Mifcaredintreagd se opri.

448 N. Iorga

Atunci Mackensen veni cu unsprezece divi-sii sd caute la Märdmti fi drumul lap lui fidrumul Odesei. Era sigur sa le aiba pe aman-cloud. Dupd o impotrivire in care zecile de miiale ostafilor noflri murird zi de zi bucurosicd-fi pot da viata pentru ca aceastd ultimdfdramd de Romanie liberd sd nu fie pangdritdfi ea, el se dada invins. Armata lui fuseseredusd pe jumdtate, Siretiul era o granitd denetrecut a energiei romane.sti. Lupta, condusade generalul Cristescu, apoi, cu o hotarkefara exemplu, de generalul leremia Grigorescu(t 1919), tinuse cloud saptamani.

Toamna acestui an vAzu lichidarea o#iriirusoti din Romania, prefacuth in cete de talharicari 5i viudeau ori i5i parasiau armele 5i alene se indreptau spre Basarabia. La Folti=ceni 5i la Galati &Ate un regiment de-al nos-tru a tinut piept biruitor la o divisie intreaga,lacoma de prada ora5e1or noastre mult incer-cate.

Basarabia insa5i era in plina anarhie. So-cia1i5tii de cea mai inaintatd" spetà, maxi-maliftiisau bolfevicii, ajunsesera staphni 5i aici.Cum noi aveam provisii cumparate peste Prut,tritneserdm soldati pentru a le pazi Se ajunseapoi la asigurarea liniei ferate. 5i iata ca, altaminune, Românii basarabeni, cu dd. Inculet,Ciuhureanu, Hafipa in frunte. intemeiara. pen-tru a se al:Ara de turbarea strainului desma-tat, o republicd moldoveneascd, avand ca Par-lament un Sfat al tend, strâns cum s'a pututin graba. Peste caeva luni, la 24 lanuarie st.

RazbOlul de unitate nationala (1816-18) 449

v. 1918, acest Sfat era sd aibd cinstea de aproclama unirea Basarabiei cu Romania.

Rátna5i singuri, cu o Rusie duman5., careni declarase rAzboiu 5i trimetea necontenitbandele ei peste Nistru (la Bender-Tighinea afost o acleväratä luptd cu bol5evicii furipti),fdrä legAtura cu Aliatii, ni se impuse, cândRu5ii hotArau incA pe frontul roma,n,_ un ar-mistitiu. Iar, cAnd Rusia apuseang, desfAcutd,ca UcrainA, din fostul Imperiu, apoi Rusiarnoscovità ajunserA la pdcile de la Brest-Litovsc,trebui sd bem i amdfacitinea acestui pahar.Guvernul Brdtianu-Take ronescu se retrase,5i negocierile, incepute cu generalul Averescu,duserA la capAt numai supt Ministeriul luiAlexandra MargItiloman (t 1924), privit cu maimultd favoare de Germani.

Tratatul din Bucurefti ni lua toatA -marge-nea muntilor, toatA Dobrogea, din care parteade jos era predatA pe loc Bulgarilor, asupraceleilalte trebuind sà se facA felurite tArguieliintre cuceritorii Insii. Ni se smulgea, in formeviclene, toatA averea in grâne, in alte produc-tii, in petrol. Ni se interzicea sl mai vorbimde fratii no3tri. Ni se impunea demobilisareaarmatei. Istoria n'a cunoscut o afa de mefle,Fu-gitd fi de crudd talhdrie.

Pedeapsa MO era aproape, cAci se umplusevistieriul rautatilor. Nu trecu decAt o jumd-tate de an, §i frontul din Macedonia era ruptprin infrangerea Bulgarilor. In acela5i timpgeneralul Foch, zdrobind ultima cutezdtoareloviturd german?! contra Parisului, b omb a rda t7artea muneitoruIui. 29

450 N. forgo

de la o distantA enormA in chiar SaptAminaPatimilor, urmAria pe nAvAlitori, fArA a li 16sao clipA de odihnA, ii scotea, cu turma nimici-toare a uriaselor tankuri, din tainitile lor desupt pdmAnt si, amenintAnd Rinul, silia Ger-mania la o rufinoasd capitulare.

Peste cdteva zile Francesii treceau Dundrea,fi generalul Berthelot comandd in Bucureftiifiber*.

In ziva de i-iu Decembre st. n. 1918 Re-gele Ferdinand, Regina Maria, copiii lor in-trau in Capita la cur4itä de dusmani si nebunAde bucurie CA vede din nou trecAnd suptsteaguri oastea Romäniei restabilite.

0 0

CUPRINSUL

CUPRINSULPagina

t.

NATURA1. Cerul 3

2. InfInItul 6

3. Atomi l Corpuri 9

4. Lumina sl simetria . 12

5. Materia 16

6. Moartea lumllor 17

11.

RELIGLAI. Nasterea Domnului 21

2. SerbItorl fericlte 22

3. Anul Nou 23

4. SAptImana Patimilor 25

5. tnvlerea 27

6. HrIstos a Inviat 29

7. Invierea nevinovAtlel s1 a dreptItti 31

8. De Pa$1 34

9. $1 vol yeti 1nvia 36

10. Dupl Pastl . . . . . 40

i I. SI ne Inältam Lu sufletele 42

12. Cum se tine lini§tea in blserIc . 44

13. 0 sfintlre de bisericA . . . 46

14. Ce ni mal trebtda? Adventist!!! . 48

15, Ce stint postwile? , 51

. .

..

.

. . . .

.

454 CuprInsul

Ill.

TERI STRAINE

Pagina

I, Vlena 57

2. Praga , 743. Venetia de azi . 794. Roma 895. Fiore* 946. Neapole 1037. Geneva 105

8. Berllnul . . . . 107

9. Munchenul . 117

10. Parisul 121

11. Londra 127

12. Oxford 131

13. Bruxelles 136

14. Haga 145

15. Copenhaga 153

t6. Stockholmul _. 155

17. Petersburgul 1718. Varsovia 162

19. Liovul (Lembergul) 163

20. Eladele 178

21. Belgradul 183

22. Sofia 187

23. Constantinopolul 191

24. -Grenada 194

25, India . .. 195

26. Zidurile Chine! . t . 20227. laponla de azi 211

28. Canada -214

29. Statele Unite . 219

IV.

TARA $1 NEAMULI. In muntll Suceyei . . 2272. MAnIstirile de lAngl Iasi .. . 239

3. MAnAstirea VAcAresti 247

4. Hurezul . . . ... 251

5. Bistrita olteanA si Arnota ... 254

6# Maittatirea Putliel , , 250

. .

. .

...

.. . .

.

.

...

Cuprinsui 456

Prkgina

7. Argesul . . . 2718. Campulungul muntean 2799. Suceava . 283

10. Targovistea 29511. Bucurestij . 30712. lasul , . 31313. Cetatea-Albd 31114. Hotinul , 321

15. Craiova . . 32716. Dunarea la Giurgiu 33317. Ocnele , 33718. Braila . . 34019. Folticenli . . . 34720. Piatra Neamtului 351

21. Galatul . . 35422. Babadagul de az! 36023. Constanta . 36424. Balcicul 36925: Sibliul . .. .. . 3732d. Blajul . 3t027. Alba-lulia . . 38928 In jurul Lugojului 39329. Salistea . . 39630 Fagarasul . . 400

31. Brasovul românesc 404

32. Sarmis getuza . 40933. Prin Maramuras 41334. 0 stal In Macedonia . 415

35. Acasa la Românii macedoneni tOstrOv) 417

V.

TREC UTUL NATIEI1. Cucerirea lui Traian . . . . . . 421

2. Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcii . . 4233. Cucerlrea Ardealului de Mihai Vi eazul , . 430

4. Unirea Principatelor . . . . . 432

5. Razboitil de independentd (1877) . . . 438

6. Räzboiul de unitate nationall 0916-81 . . 442

.

.

.

.

.