strategia integratĂprimariasmirdan.ro/wp-content/uploads/2016/01/strategia... · web viewdin punct...

GUVERNUL ROMÂNIEIMinisterul Administraţiei şi

Internelor

UNIUNEA EUROPEANĂFondul Social European

Inovaţie în administraţieProgramul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

COMUNEI SMÂRDAN JUDEȚUL TULCEA2014-2020

Revizia 1 la varianta 2012-2016, aprobată prin HCL nr. 49/ 26.09.2014

1


Internelor




CUPRINS

1. INTRODUCERE....................................................................................................................32. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII...................................................................32.1. Contextul european..............................................................................................................32.1.1. Politica de coeziune economică și socială........................................................................32.1.2.Politica agricolă comună....................................................................................................32.1.3. Politici ocazionale.............................................................................................................32.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020..................................................................................32.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România.........................................................33. PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI SMIRDAN...................33.1. Descrierea comunei..............................................................................................................33.1.1. Scurt istoric.......................................................................................................................33.2. Așezare geografică...............................................................................................................33.3. Relieful.................................................................................................................................33.4. Clima....................................................................................................................................33.5. Resurse de sol......................................................................................................................34. ASPECTE SOCIO-CULTURALE.........................................................................................34.1. Situația demografică............................................................................................................34.2. Educație................................................................................................................................34.3. Cultura..................................................................................................................................34.4. Sănătate................................................................................................................................34.5. Asistența socială...................................................................................................................34.6. Calitatea generala a vieții.....................................................................................................35. MEDIUL INSTITUTIONAL LOCAL...................................................................................35.1. Administrație publică locală................................................................................................35.2. Societatea civilă și asocieri..................................................................................................36. ASPECTE ECONOMICE.....................................................................................................36.1. Mediul de afaceri local.........................................................................................................37. INFRASTRUCTURA.............................................................................................................37.1. Drumuri................................................................................................................................37.2. Deşeuri.................................................................................................................................3

2


Internelor




7.3. Apă şi canal..........................................................................................................................37.4. Electricitate..........................................................................................................................37.5. Comunicaţii..........................................................................................................................38. FINANŢE LOCALE ŞI CAPACITATEA DE MANAGEMENT DE PROIECT.................38.1. Finanțe locale.......................................................................................................................38.2. Management de proiect........................................................................................................39. PATRIMONIUL CULTURAL - POTENŢIAL TURISTIC..................................................39.1. Obiceiuri și tradiții locale.....................................................................................................310. ANALIZA SWOT A COMUNEI SMÂRDAN....................................................................311. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE COMUNA SMIRDAN.............................311.1. Direcția strategică: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii.......................................311.2. Direcția strategică: Modernizarea serviciilor publice........................................................311.3. Direcția strategică: Revitalizarea activităților culturale si sportive...................................311.4. Direcția strategică: Crearea unui cadru favorabil investițiilor...........................................311.5. Direcția strategică: Creșterea capacitații administrative de atragere de fonduri europene311.6. Direcția strategică: Implicarea cetățenilor în viața comunității si cultivarea spiritului civic.............................................................................................................................................312. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE 2014-2020.........................................................................................................312.1 Direcţia strategică: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii........................................312.2. Direcţia strategică: Modernizarea serviciilor publice........................................................312.3. Direcţia strategică: Revitalizarea activităților culturale si sportive...................................312.4. Direcţia strategică: Crearea unui cadru favorabil investitorilor.......................................312.5. Direcţia strategică: Creșterea capacitații administrative de atragere de fonduri europene312.6. Direcţia strategică: Implicarea cetățenilor în viața comunității și cultivarea spiritului civic.............................................................................................................................................3

3


Internelor




1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare a comunei Smârdan definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2014-2020. Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a comunei Smârdan, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor din Comuna smârdan, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii locale.Strategia de dezvoltare regională trebuie să pornească de la nevoile de dezvoltare locală, pe care apoi să le sincronizeze cu cele de dezvoltare naţională. Strategia de dezvoltare locală sau zonală a comunei Smârdan, trebuie să fie în strânsă legatură cu Procesul de Dezvoltare Regională al regiunii din care face parte zona respectivă, precum şi cu priorităţile identificate de Planul Naţional de Dezvoltare, având în vedere obiectivul global, şi anume reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de UE.

4


Internelor




2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII2.1. Contextul european 2.1.1. Politica de coeziune economică și socială În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 – 2013, şi având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare 2007 – 2013 au fost stabilite inițial 3 obiective :

Obiectivul “Convergenţă” - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE. (Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv).

Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”- vizează regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”;

Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale. Aceste trei obiective au fost realizate prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES), care reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu-i alocată 1/3 din bugetul său şi a urmărit de-a lungul timpului:

Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE;

Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice;Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România a fost eligibilă doar pentru

Obiectivul „Convergenţă” şi “Cooperare teritorială europeană”. Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă).

În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorială, ce presupune că: tuturor zonelor Comunităţii trebuie să li se asigure posibilitatea de a contribui

la dezvoltarea europeană;orientările strategice trebuie să ţină cont de: necesităţile de investiţii atât pentru

zonele urbane, cât şi pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regională, în promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi stabile şi a integrării sociale. Pentru perioada de programare 2014 – 2020, în lumina situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune să fie tot mai mare. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia

5


Internelor




reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere

economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce revine României pentru politica de coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi 2011), în creștere cu 10% față de alocarea 2007-2013 (situată la nivelul de 19,8 miliarde euro). În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.

2.1.2.Politica agricolă comună Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici complementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP). Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ca obiectiv de sine stătător. Fenomenul a început odată cu prima Reformă MacSharry (1992), când au fost introduse măsurile referitoare la dezvoltarea rurală şi la protecţia mediului şi a continuat cu definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin Agenda 2000. Redefinirea instrumentelor financiare ale PAC în 2006, în special în ceea ce privește Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), a condus la separarea totală a asistenţei pentru dezvoltarea rurală de restul asistenţei structurale, atât în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare, cât şi tipurile de asistenţă financiară. Fondul FEOGA fusese progresiv împărţit între intervenţii structurale pe spaţiul rural şi agricultură, într-o manieră greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odată cu ciclul de programare 2007 – 2013, a reușit sa clarifice obiectivele dezvoltării rurale şi a simplificat asistenţa financiară pe două arii de intervenţie: pe de o parte, pe agricultură şi silvicultură, pe de cealaltă parte, dezvoltarea rurală. Dincolo de simplificările de natură operaţională pe care le-a adus, clarificarea a avut şi un aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorită acestei delimitări, spaţiului rural i se recunosc nevoile specifice de dezvoltare şi i se poate acorda o atenţie mai bine concentrată. Nevoile acestor zone sunt asociate cu preocupările preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie să răspundă în aceeaşi măsură cerinţelor dezvoltării durabile şi standardelor de calitate ale vieţii, care trebuie să ajungă comparabile cu cele din spaţiul urban. Creată acum 50 de ani, PAC a început prin subvenţionarea producţiei de produse de bază în scopul asigurării necesarului intern, creşterii productivităţii şi securităţii alimentelor.

6


Internelor




În prezent, accentul se pune pe calitatea alimentelor, şi pe rolul agriculturii în conservarea şi managementul resurselor naturale. Se aşteaptă ca agricultorii să fie mai orientaţi către piaţă şi mai competitivi – pentru a putea produce pentru piaţă fără a fi influenţați în alegerile lor de

posibilitatea de a primi subvenţie pentru un anumit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit cu plăţile directe. Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea, ocuparea şi dezvoltarea durabilă. Actuală perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona relansată. Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi teritorială.Astfel a fost creat cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest regulament instituie două fonduri:

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC).

FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală. Tipurile de acţiuni finanţate prin aceste două instrumente, în cadrul PAC sunt:

1. Finanţarea măsurilor prin FEGA prin co-gestiunea dintre Statele membre şi Comisie şi în manieră centralizată la nivel comunitar

restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către ţări terţe; intervenţiile destinate reglementării pieţelor agricole; plăţile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; anumite acţiuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe, realizate de Statele membre.

2. În manieră centralizată, FEGA finanţează: contribuţia financiară a Comunităţii la acţiuni veterinare punctuale, la acţiuni de control în domeniul veterinar, în cel al mărfurilor alimentare şi al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare şi de supraveghere a bolilor animale, precum şi a acţiunilor fitosanitare; promovarea produselor agricole; măsurile, adoptate conform legislaţiei comunitare, destinate asigurării conservării, determinării, colectării şi utilizării resurselor genetice în agricultură; punerea în aplicare şi menţinerea sistemelor de informaţii contabile agricole;

7


Internelor




sistemele de cercetare agricolă.

FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de

dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii (aşa-numiţii „piloni”) ai PAC:

Pilonul 1- Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună.

Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menţinerea dinamismului social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi preurbane.

Strategiile şi programele de dezvoltare rurală pentru 2007 - 2013 au fost construite în jurul a patru axe prioritare, după cum urmează:

axa 1, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; axa 2, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale; axa 3, privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; axa 4, privind programul Leader.Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală depind de situaţia

specifică, de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. în octombrie 2011,Comisia Europeană a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum şi o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluţia politicii. Pachetul legislativ constă în patru propuneri de regulamente de bază pentru politica agricolă comună privind:

a) plăţile directe;b) organizarea comună a pieţelor (OCP) unică;c) dezvoltarea rurală;d) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC.

Așa cum afirma comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, politica agricolă comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai urbanizată și, pe de altă parte, o agricultură din ce în ce mai strategică. Acesta este

8


Internelor




motivul pentru care a fost propus un nou parteneriat între Europa și agricultori, prin intermediul unei politici agricole comune reînnoite după 2013. Noul parteneriat se va înscrie în perspectiva istorică a politicii comune largi și urmărește, totodată, dorinţa de a pune o nouă

temelie la baza contractului de încredere încheiat între cetăţenii europeni și agricultura lor prin intermediul PAC.

2.1.3. Politici ocazionalePoliticile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu /

dezvoltare durabilă, societate informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai bună legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice.Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politică de sine stătătoare.

9


Internelor




Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare, integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia, sărăcia.

Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990, reducerea consumului de energie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).

În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea Europeană punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a modelului social european.

Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. În stitutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităţile comerciale.

Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere economică şi ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două componente de bază : Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forţei de muncă, de a îmbunătăţi calitatea şi productivitatea muncii şi de a întări coeziunea socială şi teritorială. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de şanse pentru toţi.

Implementarea politicii sociale este susţinută de două agenţii europene: Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă.

Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simplificarea şi îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi

10


Internelor




pentru a consolida respectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei Lisabona revizuite, Comisia Europeană a lansat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale şi de mediu şi avantajele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai bună legiferare are în vedere trei aspecte esenţiale:

promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului;

strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din Uniunea Europeană;

un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua analiză strategică a programului O mai bună legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată că s-au înregistrat deja progrese reale şi considerabile şi sunt prezentate planuri pentru a continua în această direcţie.

Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul dintre factorii care contribuie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la Lisabona, semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european.

În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru succesul complet al tranziţiei şi restructurării economice, în primii ani după 1989 nu s-a acordat atenţia corespunzătoare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că luarea în considerare în mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintă un element cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind posibil să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică, în dezbaterile despre descentralizare, autonomie administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră, reţelele teritoriale, pe de altă parte.

În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România“.

11


Internelor




Această nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale.

2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020 Strategia de Dezvoltare a Judeţului Tulcea vizează orizontul 2020. În acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor prioritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru perioada următoare de programare, respectiv 2014 – 2020.

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. Uniunea Europeana trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. A fost nevoie de o strategie care să permită ieșirea din criză şi care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. în iunie 2010, a fost lansata strategia pe 10 ani a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Europa 2020, care a adus o nouă viziune pentru economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal-bugetare, având ca principal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană şi-a fixat, la acel moment, câteva obiective esenţiale pe care intenţionează să le atingă până în anul 2020, acoperind următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei, energia şi schimbările climatice. De asemenea, strategia a inclus și câteva programe - pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE şi autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020: inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei şi eficienţa energetică.

Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI-lea.Europa 2020 propune trei priorităţi, care se susţin reciproc:

– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;– creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;– creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

12


Internelor




UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia Europeana a propus următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);– rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;– numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.Aceste obiective sunt interconectate şi reprezintă elemente cruciale pentru reuşita

atingerii unui nivel de dezvoltare corespunzător. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii naţionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional, dar și la nivel național și regional. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;– „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

13


Internelor




– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.Aceste şapte iniţiative emblematice angajează atât UE, cât şi statele membre.

Instrumentele UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice şi monetare. Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice.

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei Europa 2020 este Semestrul European. Implementarea strategiei prin exerciţiul semestrului european este monitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru RomâniaÎn 2013, Comisia Europeană a emis opt recomandări pentru România, menite să o

ajute să-şi îmbunătăţească performanţa economică. 1. Punerea în aplicare a unui program preventiv

14

http://www.mae.ro/node/19273


Internelor




În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013.

2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabileDeşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a

obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.

3. Reformarea sectorului sanitarÎn sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de

utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.

4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăciaÎn 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar

rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.

5. Reforma învăţământuluiRomânia se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii

sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.

6. Modernizarea administraţiei publiceCapacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care

contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.

7. Mediul de afaceriProvocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de

afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la

15


Internelor




finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.

8. Energie şi transporturiRomânia înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul

energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung.

Prin urmare, cele mai importante provocări pe care României le va întâmpina în noua perioada de programare sunt legate de participarea redusă pe piața forței de muncă, infrastructura subdezvoltată, sistemul precar de cercetare și inovare și competitivitatea scăzută, utilizarea ineficientă a resurselor, precum și administrația și guvernanța publică precară.

3. PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI SMIRDAN3.1. Descrierea comunei3.1.1. Scurt istoric

Comuna Smârdan este una dintre așezările de pe malul Dunării care și-au schimbat de mai multe ori denumirea de-a lungul anilor. Prima atestare documentară este sub numele de Ghecet, denumire de sorginte turcească care însemnă localitate de trecere (vad).

După ocuparea Dobrogei de turci(1417) și construirea punctului de vamă Măcin, importanța comercială și strategică a vechiului Ghecet a crescut considerabil. Transformarea Brăilei în raia turcească (1540) a făcut ca Ghecetul să devină principalul vad de trecere a armatelor otomane în numeroasele războaie purtate cu provinciile românești și tările învecinate (Rusia, Polonia). Odată cu trecerea anilor, în special după 1829, după desființarea Raialei Brăilei, locul oștirilor a fost luat de negustori și de mocani transilvăneni în transhumanță.

Așa se explică că deși așezată pe un grind de mal în Lunca Dunării, supus an de an inundațiilor, așezarea și-a continuat existența până în zilele noastre.

După victoria din războiul de independență, trupele române pătrund în Dobrogea în noiembrie 1878 (pentru a prelua provincia de la turci). Odată cu instituirea administrației romanești, localitatea își schimbă numele în Smârdanul Nou. Azi se numește doar Smârdan.

16


Internelor




Pe locul unde a fost scufundat în 1877 monitorul "Duba-Seify" de către marinarii de pe Șalupa «Rândunica» a fost înălțat în 1894 și refăcut în 1977 un monument comemorativ închinat vitejiei acelui grup de români în lupta generală pentru independență.3.2. Așezare geografică

Comuna Smârdan este localizată în nord–vestul judeţului Tulcea la o distanţă de 89 Km de oraşul Tulcea și 13 km fata de orașul Măcin , pe Drumul Național 22(E 87). Fata de orașul Brăila (de care localitatea este strâns legată) se află doar la o distanta de 2 km cât reprezintă fluviul Dunărea.

Cea mai apropiată localitate urbană este oraşul Măcin, situat la o distanţă de 13 Km de comună. Comuna are în componență o singură localitate.

Comuna se învecinează la nord cu comuna I.C. Brătianu, la vest și sud fluviul Dunărea, la est cu oraşul Măcin. În apropiere, se află doua aglomerări urbane cu mare influență asupra localității: municipiul Brăila, județul Brăila (2 km) și municipiul Galați, județul Galați (14 km).

Ca tipologie, satul Smârdan, are o tramă stradală ordonată care s-a dezvoltat de-a lungul fluviului, pe brațul Măcin al Dunării. În ultimii ani satul s-a extins dincolo de digul de protecție la Dunăre din nordul așezării.

Bilanț teritorial (ha):Total comună :

Arabil 5 030Livezi -Vii 9Pășuni 1 489Agricol 6 528Neproductiv 471Ape și păduri 1 773 Curți construcții 201

Total general 8 973

3.3. ReliefulRelieful comunei este unul tipic pentru zona de luncă a Dunării. Din punct de vedere

geomorfologic, teritoriul comunei este un teren plat, ușor inclinat spre interiorul său.

17


Internelor




Teritoriul este supus pericolului la inundații mari de la Dunăre aproape în fiecare an. Terenul este un teren aluvionar, slab de fundare cu cota apei freatice la suprafață. În nordul teritoriului exista lacul Jijila care, deși se numește Jijila, este în proprietatea comunei Smârdan. Acest lucru s-a întâmplat în 1968 odată cu legea împărțirii teritoriale a României.

În prezent lacul este parțial secat și este necesară o ecologizare a lui pentru a-l pune în valoare.

3.4. ClimaClima este temperat-continentală cu vânturi dinspre nord la nord-est şi nord-vest. În

general, condiţiile naturale de sol, climă şi relief sunt favorabile dezvoltării agriculturii. Se cultivă cereale, fasole, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, legume, lucernă dar şi se cresc multe animale.

3.5. Resurse de solAproape 90 % din suprafaţa acestei comune este constituită din depozitele aluvionare

mâloase-nisipoase ale Dunării Vechi. Substanţele minerale solide prezente aici nu pot face obiectul de activitate al unei exploatări rentabile. Restul teritoriului, o fâşie orientată nord vest – sud est, aflată în marginea nord-estică a comunei, conţine substanţe minerale posibil de valorificat. Zona se găseşte la nord de localitatea Jijila şi la vest de satul Garvăn, având aspect de deal. Aici se găsesc formaţiuni sedimentare, metamorfice şi roci magmatice (dolerite).

Formaţiunile metamorfice sunt reprezentate prin Seria de Megina, mezometamorfică, Seria de Boclugea şi Formaţiunea de Priopcea, ambele epimetamorfice. Cea mai răspândită este prima, constituită din gnaise cuarto-feldspatice şi amfibolite, gnaise cu amfibol şi biotit, gnaise cuarto-feldspatice. Aceste resurse alcătuiesc două corpuri mai mari, extinse peste 1 km şi câteva mai mici, pe marginea Lacului Jijila. Resursele sunt numeroase şi condiţiile de exploatare favorabile.

Formaţiunile sedimentare, reprezentate prin depozite loessoide de vârsta Pleistocen mediu şi superior, constituie cuvertura, groasă de până la 15 m, care acoperă toate celelalte formaţiuni. Resursele sunt mari şi condiţiile de exploatare sunt benefice.

În arealul acestei comune, dispusă pe aluviunile şi smârcurile Dunării, nu s-au înregistrat activităţi de exploatare sistematică a substanţelor minerale solide. 4. ASPECTE SOCIO-CULTURALE4.1. Situația demografică

Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Tulcea, la 1 ianuarie 2013 în teritoriul administrativ al comunei Smârdan se înregistrau 1112 locuitori din care 546 bărbați și 569 femei.Sporul natural al populației în localitate în anul 2009-2012 este următorul:

Anul 2009 2010 2011(iulie) 201218


Internelor




Nasteri 0 0 0 0decese 10 11 12 12

Sporul natural 2 -1

Populația activă la nivel de comună:Populația activă

Ocupată în:Total comuna

234Agricultură,silvicultură 29În dustrie 25În dustrie prelucrătoare 23Transport 116Comerț, alim. publică 11Învățământ 12Administrație publică 15

Un aspect pozitiv important în viaţa economico-socială a comunităţii este reprezentat de faptul că unul dintre obiectivele Primăriei pentru dezvoltarea comunităţii este crearea de noi locuri de muncă în comună. 4.2. Educație

Nivelul de pregătire a populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o persoanele care au pregătire elementară - 65%, urmând apoi persoanele cu studii liceale - 20% şi studii universitare doar 10%. Priorităţile Primăriei din punct de vedere ale actului de învăţământ privesc dotarea cu material didactic şi reabilitarea unei grădiniţe şi a căminului cultural.

Unitatea de învățământ

Nr. elevi Nr. clase Nr. preșcolari Nr .grupe Nr. cadre didactice

Școala gimnaziala cu clase I-VIII-

„Maior Murgescu”

116 6 35 2 12

Școala veche necesită reparații și dotare. Datorită numărului mic de elevi există clase simultane de cicluri de învățământ iar cadrele didactice sunt navetiste în proporție de 90%.

4.3. CulturaÎn ceea ce privește infrastructura de cultură, comuna Smârdan beneficiază de un cămin

cultural și o bibliotecă comunala. Biblioteca are un număr de 7800 de volume.19


Internelor




4.4. SănătateÎn comună funcționează un cabinet medical individual cu un medic de familie

(navetist la Brăila), o asistentă medicală și un asistent comunitar.

4.5. Asistența socialăÎn comuna Smârdan sunt 5 copii instituționalizați și un număr de 39 de persoane

vârstnice cu nevoi socio-medicale, necesari a fi instituționalizați. Sunt identificate un număr de 19 persoane cu tulburări psihice și 1 copil cu dezabilități psihomotorii. La nivelul comunei sunt identificați un număr de 182 de persoane cu boli cornice.

4.6. Calitatea generala a viețiiCalitatea vieții reflectată în starea și dotarea locuințelor, a dotărilor comunale, a

facilitaților de comunicare, spatii verzi, spatii de petrecere a timpului liber.Locuințele din comună sunt în general vechi și necesită reparații minime.

regim de înălțime: P și P+1 materiale de construcție-ceamur, bolțari,carabida, b.c.a învelitori-tabla, țiglă și azbociment (mai ales la anexele gospodărești)

În comună nu exista spații verzi amenajate sau locuri de joacă pentru copii. Nu există spații pentru petrecerea timpului liber: cluburi, discoteci.

Planul Urbanistic general și Regulamentul Local de Urbanism au fost elaborate, avizate și aprobate în anul 2000. Este necesară reactualizarea acestei documentații de urbanism care are drept scop trasarea liniilor și direcțiilor de dezvoltare ale comunei pe o perioadă de max.10 ani.

Prezența strategie de dezvoltare locală ar trebui sa fie punctual de plecare al analizării direcțiilor de dezvoltare viitoare ale comunei.

Proiectele considerate prioritare pentru comună sunt: reabilitarea infrastructurii de mediu şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri, instruirea resursei umane şi crearea de strategii integrate pentru turism..

Aplicarea legii nr.18/1991 a fondului funciar-este finalizată la nivelul comunei Smârdan. Terenurile nu sunt intabulate în mare parte. Cadastrul imobiliar edilitar nu este încă început.

5. MEDIUL INSTITUTIONAL LOCAL5.1. Administrație publică locală

Comuna este administrată de autoritățile administrației publice locale respectiv Consiliul local ca organ deliberativ și Primarul ca organ executiv. Aceste două autoritati conduc activitatea comunei în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală și a celorlalte acte administrative.

20


Internelor




La nivelul comunei activează următoarele instituții bugetare: Primăria, Grădinița, Școala gimnazială, Biblioteca comunală.

Din anul 2014 comuna Smârdan este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării cu reprezentare în structurile de conducere la nivel de Primar.

Împreună cu alte 33 de Unități Administrative Teritoriale din județul Tulcea, comuna Smârdan face parte din grupul de UAT uri care vor primi finanțare în perioada 2014-2020 prin intermediul mecanismelor ITI Delta Dunării care vor asigura premizele unei dezvoltări sustenabile și susținute ale comunei Smârdan.

5.2. Societatea civilă și asocieriLa nivelul comunei nu își are sediul nici un ONG și nici nu activează vreunul. La nivelul comunei este înființată o asociație de interes local: Asociaţia constituită din oraşul Măcin şi încă 10 comune pentru realizarea unui proiect în sectorul de Mediu

O a doua colaborare există între Primăria comunei Smârdan şi Primăria din comuna I.C. Brătianu pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a gazului natural.

6. ASPECTE ECONOMICE6.1. Mediul de afaceri local

Din punct de vedere economic Comuna Smârdan se bazează pe sectoarele cu creşterea cea mai rapidă, agricultura şi sectorul de investiţii. Sectoarele cu cel mai rapid declin sunt zootehnia şi industria mică.

În opinia autorităţilor publice, sectoarele economice cu şansele cele mai ridicare de dezvoltare economică şi implicit socială a comunităţii sunt turismul (pescuitul sportiv, plimbările cu barca pe Dunăre), agricultura, zootehnia, transportul naval, sectorul de servicii şi piscicultura. La cealaltă extremă, activităţile care au adus un aport economiei comunei în anii trecuţi, cultivarea orezului şi industria textilă sunt sectoare ce trec prin declin în prezent;

Pe de altă parte, unul dintre dezavantajele comunei pentru potenţialii investitori este lipsa podului peste Dunăre.

Formele de parteneriate dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale sunt inexistente, cooperarea cu IMM-urile pentru implementarea de programe/proiecte iniţiate de Primărie nu numai că nu există ba chiar în continuare Primăria nu consideră că elaborarea de proiecte comune în beneficiul comunităţii este o prioritate la nivelul comunei Smârdan.

Sectorul privat dispune de 18 IMM-uri înregistrate şi active. Nu sunt infinitate Asociații Familiare cu scop lucrativ. Întreprinderile mici au ca activitate principală: comerț, alimentație publică, cultivare teren agricol, prestări servicii în construcții, transport, creșterea animalelor, etc. Sunt IMM-uri care sunt înregistrate în orașele Brăila și Galați dar își desfășoară activitatea în comună.

21


Internelor




Singura cale de contact a Primăriei cu aceşti operatori economici constă în furnizarea de diverse servicii. În ceea ce privește dinamica investiționala (din numărul autorizațiilor de construire) se observă o scădere astfel:

2008-12 autorizații 2009-12 autorizații 2010-10 autorizații 2011-iulie-2 autorizații 2012- 5 autorizatii 2013-10 autorizatii

7. INFRASTRUCTURA7.1. Drumuri

Comuna Smârdan este amplasată la o distanţă de 89 Km de oraşul Tulcea pe Drumul European E 87(DN22). și 13 km față de orașul Măcin. Față de orașul Brăila (de care localitatea este strâns legată) se află doar la o distanță de 2 km cât reprezintă fluviul Dunărea.

Comuna Smârdan reprezintă un punct important din punct de vedere al infrastructurii deoarece pe aici se face circulația spre restul țării. Apare tot mai pregnant necesară construcția podului peste Dunăre.

Starea generală a infrastructurii în Smârdan se prezintă în condiţii bune. Cei 9,40 Km de străzi interioare au fost reabilitaţi în procent de 45% în ultimii ani iar drumul național este în stare bună și este întreținut periodic. Lungimi de drumuri –

Total comunăDN 22(E87) 2,11 km

Drumuri sătești 9,40 km7.2. Deşeuri

Comuna Smârdan nu deţine un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, fiecare familie operând gestionarea proprie a deșeurilor. Comuna este parte a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru serviciile de salubrizare ale orașului Măcin și comunelor partenere. Asocierea este intre orașul Măcin și comunele Jijila, Carcaliu, Cerna, Greci, Grindu, I.C. Brătianu, Peceneaga, Smârdan, Turcoaia și Văcăreni. Prin această asociere, comuna va beneficia de un sistem de colectare a deșeurilor și transportarea lor la stația de transfer de la Măcin.

22


Internelor




7.3. Apă şi canalComuna Smârdan nu dispune de un sistem de canalizare şi nici de staţie de epurare. La

nivelul Primăriei Smârdan sunt pregătite studii de fezabilitate pentru canalizare, staţie de epurare şi alimentare cu apă (extindere și reabilitare).

7.4. Electricitate Localitatea este electrificată în proporție de 100% cu excepția noii zone introduse în

intravilan printr-un PUZ elaborat în anii 1992-1995.

7.5. ComunicaţiiInfrastructura de telecomunicaţii din comuna Smârdan este dezvoltată, majoritatea

populaţiei având acces la telefonie mobilă.

8. FINANŢE LOCALE ŞI CAPACITATEA DE MANAGEMENT DE PROIECT8.1. Finanțe locale

Ponderea taxelor colectate în ultimul an este de 25% iar principalul contribuabil este SC DANUBTRANS SRL, firmă de transport fluvial. Bugetul local este completat în procent de 68 % din bugetul de stat şi în procent de 7% din subvenţii. În ultimi 3 ani s-a înregistrat o îmbunătăţire a mediului de afaceri şi o creştere lentă a puterii economice a comunităţii însoţită de o creştere a veniturilor.

Avantajele comparative ale comunei Smârdan pentru atragerea de investiţii sunt: accesul fluvial, fertilitatea solului şi potenţialul turistic. Pe de altă parte, pericolul permanent de inundaţii şi lipsa sistemului de irigaţii sunt consideraţi factori ce descurajează noi investiţii.

8.2. Management de proiectÎn ultimii ani Primăria a promovat mai multe proiecte de finanțare astfel:

execuție baza sportiva-OUG 7/2006-finalizat realizarea unui parc –AFM- finalizat reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu apa-OUG105/2010-PNDI extinderea rețea alimentare cu energie electrică –HG 328/2007 înființare sistem centralizat de canalizare și stație de epurare -AFM - executat SF îmbunătățirea infrastructurii agricole prin modernizarea drumurilor de exploatare -

PNDR mas.125 reabilitare cămin cultural-executat proiectul - finanțare de la bugetul local parc fotovoltaic - proiect la nivel de intenție reabilitare dig de apărare la Dunăre-proiect de intenție

În ceea ce priveşte gradul de asociativitate, comuna Smârdan face parte din Asociaţia constituită din oraşul Măcin şi încă 10 comune pentru realizarea unui proiect în sectorul de Mediu. Comuna dispune de un potenţial agricol, zootehnic şi piscicol semnificativ dar

23


Internelor




insuficient valorificat. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) încurajează dezvoltarea sectorului agricol prin sprijinirea creşterii competitivităţii entităţilor (IMM-uri, asociaţii de producători) care activează în domeniu. Axa 1 a PNDR „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” sprijină iniţiativele în domeniu.

Pe baza acestor observaţii şi a problemelor identificate, recomandăm ca Primăria să desfăşoare sesiuni de informare a unităţilor şi agenţilor agricoli privind oportunităţile de dezvoltare existente. Primăria trebuie să joace un rol de catalizator în acest proces întrucât există informaţii conform cărora producătorii sunt derutaţi, neinformaţi privind şansele existente. O altă măsură propusă este încurajarea asocierii producătorilor mici, pe baza intereselor comune şi posibilităţilor individuale limitate, în vederea creşterii expertizei şi puterii acestora.

Surse de finanţare: Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

9. PATRIMONIUL CULTURAL - POTENŢIAL TURISTICZona lacustră a lacului Jijila cu ghiolurile rămase după desecare, constituie un

perimetru specific pentru pescuitul sportiv. Acestui element de atracţie i se adaugă împrejurimile ce prezintă potenţial neexplorat pentru agroturism.

În privința patrimoniului construit comuna dispune doar de un monument închinat Războiului de Independență reabilitat în 1977.

Pe lângă aceste obiective turistice, comuna Smârdan dispune de vecinătatea Parcului Naţional M-ţii Măcinului. Prin HCL consiliul local Smârdan a aprobat Strategia și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale în zona Munților Măcinului.

Pentru promovarea turismului în comuna este necesar să se construiască un punct de informare turistică.9.1. Obiceiuri și tradiții locale

Cele mai importante valori ale comunității locale din Smârdan sunt tradițiile și obiceiurile acesteia: zilele comunei - 15 august - Sf. Maria și ziua Marinei, Pastele, Crăciunul (colinde locale), Boboteaza (cursa anuală de cai) Sf. Gheorghe.

10. ANALIZA SWOT A COMUNEI SMÂRDANPuncte tari Puncte slabe

Străbătută de drumul național DN22 –Măcin –Tulcea - Constanta-legături ușoare cu

Lipsa unei strategii locale;Dimensiunile reţelelor nu permit furnizarea în

24


Internelor




municipiul reședința de județ;Aşezare privilegiată la poalele Munţilor Măcinului și la Dunăre, lângă un oraș de mărime mică Măcin (13km) și două orașe mari: Brăila (2km) și Galați (14km);Suprafețe întinse de teren arabil irigat înainte de 1990, pretabil agriculturii performante;Cadru natural atrăgător (Dunăre, Rezervația Naturală Munții Măcinului) Management școlar adecvat;Locuințe dotate cu apă potabilă în sistem centralizat;Tendința de creștere a confortului locativ (se construiesc băi și bucătarii dotate cu apă)Lacul Jijila-element natural atractiv;Dunărea veche-element natural de atracție;Existenţa unor curse zilnice directe Smârdan– Măcin-Tulcea; Brăila și Galați;Sistemul de alimentare cu apă potabilă se află în proprietatea Primăriei;Conectarea la telefonia fixă Servicii de telefonie mobilă cu acoperire completă în toată comuna - reprezintă o alternativă la telefonia fixă;Sistem de iluminat public în stare corespunzătoare.Comuna dispune de 5 030 hectare teren arabil și 1850 capete de bovine,2100 capete ovine și 510 caprine;Finalizarea aplicării legilor proprietății;terenuri şi spaţii disponibile pentru dezvoltări economice;Preocuparea şi deschiderea autorităţilor locale pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri; Exploatarea economică a resurselor locale (trecere bac, pescuit, creșterea animalelor, cultivare terenuri)

condiţii optime a apei;Lipsa sistemului centralizat de canalizare menajeră;Lipsa gazelor;Lipsa trotuarelor la drumul național(pericole de accidente)Lipsa de coordonare la nivel local cu privire la promovarea potenţialului natural, valorilor de patrimoniu istoric şi cultural;Lipsa de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii şi a zootehniei;Practicarea unei agriculturi de subzistenţă;Lipsa unor sisteme de valorificare a produselor agricole și animaliere;Suprafață mică împădurita care determină accentuarea secetei;Fragmentarea terenurilor arabile;Terenurile intravilane și extravilane nu sunt Intabulate în mare parte;Sisteme de irigații în mare parte nefuncționale;Lipsa unei amenajări ambientale ( parc).Cost relativ ridicat al utilităţilor; Lipsa unui sistem adecvat de iluminat public în zonele de extindere ale comunei (cartier nou);Inexistenţa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor;Slaba diversificare a sectoarelor economice şi dependenţa celor dezvoltate de agricultură şi turism;Parteneriatele public-privat inexistent;Lipsa cursurilor locale de management destinate micilor întreprinzători, în special în sectorul turism şi servicii conexe;Slaba implicare a comunităţii de afaceri în problemele comunităţii locale;Lipsa unei culturi manageriale în sectorul

25


Internelor




Existenţa a unui cămin cultural și a unei biblioteci publice;Existenţa unor laboratoare specifice (geografie, informatică, limba română);Frecvenţa şcolară ridicată;Personal didactic calificat în proporție de 90%;Școala contribuie la derularea corespunzătoare a programelor pentru valorificarea tradiţiilor locale;Acces la servicii medicale (dispensar, farmacie);Bază sportivă în execuție;

privat;Investiţii reduse în sectorul privat pe partea de resurse umane şi de formare profesională;-Plecarea tinerilor către Brăila, Galați care prezintă alte oportunităţi de ocupare;Oferta de instruire redusă ca varietate - în mod special în direcţia formării profesionale pe segmentul turism şi activităţi conexe turismului;Cadre didactice navetiste;Lipsa părinților (plecați la muncă în străinătate)Implicarea într-o mică măsură a tinerilor la viaţa culturală şi sportivă; Lipsa unor programe de educare/informare a populaţiei privind teme sociale (violenţa, Consumul de alcool, de droguri);Lipsa unor locuri de recreere/joacă în cadrul comunei;Lipsa unei strategii adecvate de atragere a unor acţiuni sportive, culturale;Insuficienta dotare cu materiale didactice;activităţi extraşcolare slab dezvoltate; Infrastructură insuficientă pentru protecţia naturii şi a peisajului;Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici în problematica protecţiei mediului;

Oportunităţi AmeninţăriCondiții favorabile unei agriculturi ecologice; Posibilitatea înființării unei asociaţii intercomunitare; Politici naţionale de promovare a turismului în rezervație și în lunca Dunării;Posibilitatea de a atrage investiţii pe diverse activităţi (turism, agroturism, agricultură) care să contribuie la îmbunătăţirea permanentă a situaţiei comunităţii locale prin

Sporirea circulaţiei şi crearea de blocaje în zonele sensibile;Menţinerea unui aspect dezagreabil a comunei, datorită unei infrastructuri de transport necorespunzătoare (străzi secundare, trotuare, parcări).Supraexploatarea sistemului de furnizare a apei potabile;Riscuri de înfundare a străzilor în condiţii

26


Internelor




menţinerea unei infrastructuri de acces în condiţii optime;Asfaltarea străzilor comunale și realizarea rigolelor de scurgere ape pluviale;Dezvoltarea infrastructurii(canalizare și reabilitare apă potabilă, gaze naturale)Accesarea unor linii de finanţare pe componenta de protecţie a mediului Gestionarea deşeurilor reciclabile;Aducerea iluminatului public la standardele naţionale şi internaţionale în vigoare;Politici guvernamentale de sprijin în turism;Programe guvernamentale şi europene de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici şi a microîntreprinderilor;Deschiderea furnizorilor de instruire antreprenorială faţă de iniţierea de programe de formare profesională specializate pe meserii legate de turism şi servicii conexe;Implicarea actorilor locali din domeniile socio-economice în rezolvarea problemelor comunităţii;Valorificarea/amenajarea zonelor de agrement şi a resurselor naturale neexploatate (apă, aer, peisaj) prin dezvoltarea agroturismului;Dezvoltarea sectorului agricol prin horticultură, pomicultură, legumicultură în mod ecologic;Forţa de muncă disponibilă;Înfiinţarea unui centru de informare turistică;Valorificarea produselor specifice şi ecologice;Posibilităţi de comercializare a produselor rezultate în urma creşterii animalelor (lână, carne, lactate);Îmbunătăţirea imaginii, revitalizarea prestigiului zonei;

meteorologice nefavorabile ploi torențiale;Cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM - urilor la start-up;Continuarea procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, pentru obţinerea de finanţări nerambursabile sau rambursabile;Atracţiile turistice potenţiale necesită investiţii importante externe pentru a fi puse în valoare;Lipsa unei coordonări de atragere a investiţiilor străine;Înstrăinarea terenurilor agricole şi a produselor rezultate;Mentalitate tradiţionalistă;Calamităţi naturale;Deplasarea forţei de muncă locale în afara comunei şi în afara graniţelor ţării;Participare civică scăzută;Dezinteresul tinerilor faţă de procesul educativ;Lipsa de educaţie sanitară;Atitudinea refractară a populaţiei faţă de Propria stare de sănătate;Incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice;Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare medicală şi persoanele defavorizate;Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor majore în domeniul infrastructurii;Orice formă de poluare poate avea consecinţe economice semnificative asupra activităţii din zonă;Efectele poluării asupra stării de sănătate a populaţiei;Creşterea necontrolată a traficului vehiculelor

27


Internelor




Integrarea agriculturii şi dezvoltării rurale în politica agricolă comună a uniunii europene, prin stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercialÎncurajarea parteneriatului public/ privat pentru valorificarea corespunzătoare a produselor agricole;Implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante.Accesarea unor finanţări nerambursabile care acordă sprijin proiectelor de resurse umane;Realizarea unui muzeului al comunei; Încurajarea angajării tinerilor absolvenţi de învăţământ de orice tip pe programe guvernamentale de subvenţionare;Iniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de instruire prin dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţi publice - instituţii de învăţământ - mediu de afaceri;;Dezvoltarea şi diversificarea componentei caritabile, filantropice dezvoltarea imaginii în faţa comunităţii;Participarea la proiecte şi programe susţinute financiar de organisme naţionale şi internaţionale;Extinderea contactelor şi parteneriatelor în sistemul educaţional;Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea unor meșteșuguri tradiționale; Crearea unui centru pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;Amenajarea unui teren sportiv în afara comunei;Reţeaua europeană Natura 2000 –motor de dezvoltare;Posibilitatea dezvoltării unor tehnologii performante în domeniul gestionării

cu consecinţe adverse asupra emisiilor în aer;extinderea suprafeţelor construite în defavoarea spaţiilor verzi;Creşterea economică poate avea ca rezultat Creşterea presiunii asupra biodiversităţii;Poluarea apelor datorită activităţii necorespunzătoare a anumitor societăţi comerciale/ populaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului.

28


Internelor




deşeurilor dar şi de reciclare a acestora;Oportunitatea dezvoltării protecţiei mediului zonei prin proiecte cu finanţare nerambursabilă;Oportunitatea adoptării unor măsuri ce vizează împăduriri pe anumite suprafeţe de teren, vizând astfel protecţia mediului împotriva unor factori dăunători precum degradarea terenurilor agricole, eroziunea eoliană şi pluvială etc.;Posibilitatea aplicării unor măsuri de conştientizare a populaţiei cu privire la dezvoltarea durabilă şi la protecţia mediului;Disponibilitate de fonduri a uniunii europene alocate pentru sectorul de mediu;Disponibilitate de fonduri structurale pentru managementul integrat al deşeurilor;Disponibilitate de fonduri a uniunii europene pentru protecţia naturii;Dezvoltarea sustenabilă a turismului;Oportunităţi de valorificare a energiei alternative.

Realizarea podului peste Dunăre ar putea face să dispară locurile de muncă-majoritare în prezent - la punctele de trecere cu bacul. Este necesară găsirea unor ocupații alternative.

11. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE COMUNA SMIRDANÎntrebarea seminarului: “Ce trebuie sa întreprindem pentru a depăși obstacolele ce împiedică realizarea viziunilor”OBIECTIVUL SEMINARULUI: Identificarea direcțiilor strategice

29


Internelor




11.1. Direcția strategică: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

Demersuri strategice propuseMăsuri necesare pentru operaționalizarea

demersurilor strategiceRealizare sistem de canalizare și stație de epurare

Identificare fond de finanțareRealizare SF-identificare surse de finanțareElaborarea cerere de finanțareRealizare lucrări sistem ce canalizare și SE

Realizarea de trotuare pietonale și stații de autobus,de-a lungul drumurilor naționale

Identificarea unor surse de finanțareExecutare SFRealizarea investițiilor

Modernizare sistem de alimentare cu apă potabilă

Realizare lucrări fonduri PNDI

Reabilitarea/modernizarea (asfaltare, pietruire) drumuri sătești intravilane în localitatea Smârdan

Identificarea drumurilor din inventarul comunei și evaluarea stării acestoraCadastrarea drumurilorExpertizarea tehnică a stării de viabilitateStabilirea unui plan de reabilitareIdentificarea surse de finanțareRealizarea de proiecte(DALI)Depunere la finanțare,Realizare lucrări de reabilitare

Introducere sistem de alimentare cu gaz metan

Identificare surse de finanțareAlocare surse realizare SF de racord și de distribuțieRealizare SFÎn tocmire cerere de finanțareRealizare investiție

Modernizarea sistemului public de iluminat Evaluarea situației existenteAlocarea surselor necesare în parteneriat cu ENELRealizarea sistemului public de iluminat

Realizarea unui management eficient al deșeurilor, îmbunătățirea sistemului de colectare selective a deșeurilor și menținerea curățeniei în comună

Participare mai activa la Asocierea cu orașul Măcin și cele 10 comune înconjurătoareIdentificarea nevoilor în plusIdentificare surse de finanțareÎnființarea unui serviciu public de colectare deșeuriAcțiuni de conștientizare a cetățenilor

30


Internelor




Realizarea unui management propriu al deșeurilor

Reabilitare dig de protectie impotriva inundatiilor

Identificare surse finantare

Ameliorare prin împădurire a terenurilor agricole degradate

Identificare terenuri disponibileExecuție SFScriere cerere de finanțare fond de mediu

Reactualizare Plan Urbanistic General Evaluare fonduri necesareAchiziție publică proiectantRealizare PUG și RLUAvizare și aprobare

11.2. Direcția strategică: Modernizarea serviciilor publice


demersurilor strategiceDotarea scolii și grădiniței Evaluare situație actuală

Alocare resurse necesare realizării SFIdentificare sursă de finanțareÎn tocmire cerere de finanțareRealizarea lucrări și dotare

Realizare dispensar medical Identificare sursă de finanțareRealizare SFIdentificare sursă de finanțareScriere proiect de finanțareRealizare și dotare obiectiv

Înființare piață agro alimentară la nivel de comuna

Identificare teren necesarIdentificare surse de finanțareRealizare SFExecuție piață

Înființare punct farmaceutic Acordare de facilitate pentru o firma privata

11.3. Direcția strategică: Revitalizarea activităților culturale si sportive

Demersuri strategice propuseMasuri necesare pentru operaționalizarea

demersurilor strategiceÎnființare punct muzeal Identificare o casă tradițională și

achiziționarea eiIdentificarea de surse de finanțare pentru reabilitarea ei

31


Internelor




Identificarea obiectelor care să fie expuse în muzeul local

Dezvoltarea de activități culturale specifice si promovarea comunității

Reluarea unor activități culturale cunoscute in trecutOrganizarea unor acțiuni culturale specifice comuneiPromovarea înființării unor grupuri artistice localeCultivarea în rândul elevilor și a tuturor cetățenilor a identității localePromovarea comunei prin tradiții și obiceiuri

11.4. Direcția strategică: Crearea unui cadru favorabil investițiilorDemersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru operaționalizarea

demersurilor strategiceAtragerea investitorilor Stabilirea de facilități

Identificarea de terenuri care ar putea fi puse la dispozițiePromovarea facilităților acordate

Dezvoltarea sectorului IMM-urilor pentru valorificarea potențialului economic localPotențial eolianTerenuri agricolePlante medicinale

Organizarea de instruiri și seminarii adresate întreprinzătorilor localiEvaluarea potențialului de resurse naturaleMediatizarea programului de facilitate Identificare piețe de desfacere produse localeIdentificare persoane cu inițiativa

Încurajarea și atragerea investitorilor în turismRezervația naturală Munții MăcinuluiZona lacului JijilaDunărea-brațul Măcin

Identificarea gospodăriilor care ar putea practica agroturismulInstruirea gospodarilor interesațiOrientare elevi de a urma scoli cu profil turistic (servicii)Identificare facilități ale administrației publice localeEvaluare oportunități turisticeÎnființare centru de informare turistică

11.5. Direcția strategică: Creșterea capacitații administrative de atragere de fonduri europene


demersurilor strategice

32


Internelor




Instruirea unui număr de persoane din administrația publică locală pentru accesarea și gestionarea de programe europene

Accesarea de fonduriFormarea de specialiștiDiseminare cunoștințe la nivelul întreprinzătorilor locali

Accesarea și gestionarea programelor cu finanțare externa

Identificare/diseminare surse de finanțareRealizare baza de date cu sursele de finanțareStabilirea de parteneriate funcționale la nivelul comunității Încurajarea asocierilor de orice fel pentru realizarea de proiecte

Realizarea de parteneriate și schimburi de experiență cu alte comunități rurale din județ și din țară

Stabilirea de parteneriate comunitareImplicarea primăriei în parteneriate și asocieri în utilizarea fondurilor europene

11.6. Direcția strategică: Implicarea cetățenilor în viața comunității si cultivarea spiritului civic


demersurilor strategiceInformarea și consultarea cetățenilor, activarea spiritului civic și al conștiinței apartenenței la comunitate

Realizarea unui calendar cu întâlniri periodice cu cetățenii comuneiOrganizarea de adunări publice pentru informarea cetățenilorMediatizarea unor exemple de bună practică din alte comunitățiRealizarea și amplasarea de panouri de publicitate a vieții comunității

Conștientizarea cetățenilor în menținerea curățeniei comunei și cu privire la importanța implicării individuale la viața comunei

Campanie de publicitate: curățenia în localitate, interzicerea depozitării de materiale de construcție pe străzi, interzicerea pășunatului pe terenuri agricoleÎntâlniri cetățenești pentru identificarea problemelor și stabilirea măsurilorStabilirea de amenzi și urmărirea aplicării lor

Activarea spiritului civic Promovarea voluntariatului în realizarea unor acțiuni comune: cetățeni+administratie

33


Internelor




publică locală

34


Internelor




12. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE 2014-202012.1 Direcţia strategică: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructuriiResponsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică

Obiective specificeActivităţi de

realizat

Paşi necesari pentru

realizarea activităţii

Termene de implementare

Costuri (RON)

ResponsabiliDin surse locale

Din surse atrase

Total

1 Sistem public centralizat de canalizare a apelor uzate menajere şi staţie de epurare în localitatea Smârdan

Alocare resurse financiare necesare SF

Hotărâre a consiliului local pentru alocarea de resurse financiare studiu de fezabilitate

2014-2020 Bugetul local - -

membrii CDSE

Elaborare Studiu de Fezabilitate

Achiziție publicăRealizare studiu de fezabilitateAprobare indicatori tehnico-economici și cofinanțarea

2014-2020 Buget local - -

membrii CDSE

Identificare fond de finanţare

Ministerul Mediului și Pădurilor –

2014-2020 - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/

- membrii CDSE

35


Internelor





realizat




Costuri (RON)ResponsabiliDin surse

localeDin surse

atraseTotal

Administrația Fondului de Mediu

fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Elaborare cerere de finanţare

Cerere de finanțare formulatăCerere de finanțare depusăSemnare contract de finanțare

2014-2020 Cofinanțare solicitata de finanțator

Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

- membrii CDSE

36


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Realizare lucrări sistem de canalizare și staţie de epurare

Achiziție lucrări de execuțieSemnare contract

Realizare lucrări și monitorizare

2014-2020

Cofinanțare solicitata de finanțator


-

membrii CDSE

2 Extinderea și modernizare alimentare cu apă Smârdan

Realizare lucrări Realizare lucrări și monitorizare

2014-2020 -

PlanulNațional de Dezvoltare a infrastructuriiPNDI

-

Membrii CDSE

3 Reabilitarea drumurilor sătești în localitatea Smârdan

Identificarea drumurilor din inventarul comunei și evaluarea stării acestora

Realizarea inventaruluiCadastrarea și intabularea drumurilorRaport de

2014-2020 --

-

- --

-Membrii

37


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

evaluare a stării obiectivelor realizat-expertiză tehnicăElaborare Notă de Fundamentare şi prezentarea sa în consiliul local

CDSE

Plan de reabilitarecorelat cu execuția rețelei de canalizare

Calendar de reabilitări realizatPlan de activități pentru lucrări cu eforturi locale realizatPlanul atragerii altor surse realizat

2014-2020

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Membrii CDSE

Proiecte de finanțare depuse

Cereri de finanțare formulateCereri de finanțare depuse

2014-2020 -

-

-

-

-

-

Membrii CDSE

38


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Realizare lucrări reabilitare drumuri

Reabilitarea drumurilor sătești în corelare cu execuția rețelei de canalizare

2014-2020

- Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

- membrii CDSE

4 Realizarea de trotuare pietonale și stații de autobuz de-a lungul drumurilor naționale

Identificarea unor surse de finanțare

Prevederea în bugetul local a acestei cheltuieli

2014-2020 Buget local - -membrii CDSE

Executare SF Realizare caiet de sarciniAchiziție publică pentru serviciul de proiectareRealizare SFAprobare indicatori tehnico-economici

2014-2020 Buget local - - membrii CDSE

39


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Realizarea investițiilor

Cerere de finanțare formulatăCerere de finanțare depusăSemnare contract de finanțareAchiziție lucrări de execuțieSemnare contractRealizare lucrări și monitorizare

2014-2020

Cofinanțareimpusă de finanțator


-

membrii CDSE

5 Introducere sistem de alimentare cu gaz metan

Realizarea unei asocieri intercomunale pentru realizarea racordului la sistemul național

Semnare contract de asociere cu comunele din vecinătateEvaluare necesar financiar

2014-2020 - - -membrii CDSE

Alocare resurse necesare SF

Hotărâre consiliu local pentru alocare resurse financiare SF


Elaborare Studiu Achiziție publică 2014-2020 bugetul local - - membrii

40


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

de Fezabilitate Realizare studiu de fezabilitateAprobare prin HG înființarea sistem

CDSE

Întocmire cerere de finanţare

Cerere de finanțare formulatăCerere de finanțare depusăSemnare contract de finanțare

2014-2020 - - -

membrii CDSE

Realizare lucrări racord și distribuție

Achiziție lucrări de execuțieSemnare contract

Realizare lucrări și monitorizare 2014-2020


-membrii CDSE

41


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

6 Modernizarea sistemului public de iluminat

Evaluarea situației existente

Expertiza de specialitate 2014-2020 Buget local - -

membrii CDSE

Alocarea surselor necesare în parteneriat cu ENEL

Încheierea unui parteneriat cu ENELCerere de finanțare

2014-2020 Buget local

Fonduri pentru dezvoltare SC ENEL SA

-membrii CDSE

Realizarea sistemului public de iluminat

Execuție și monitorizare lucrări

2014 -


-membrii CDSE

7 Realizarea unui management eficient al deșeurilor,

Participare mai activa la Asocierea cu orașul Măcin și

Realizarea unui grafic realPrevedere sume la bugetul local pentru realizarea

2014-2020 - - - primar

42


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

îmbunătățirea sistemului de colectare selective a deșeurilor și menținerea curățeniei în comuna

cele 10 comune înconjurătoare

platformelor

Identificarea zonelor de amplasare a euro containerelor

Hotărâre de consiliu local pentru amenajarea platformelor pentru euro containere


Realizarea platformelor

Achiziție serviciu2014-2020 Bugetul local - -

membrii CDSE

Acțiuni de conștientizare a cetățenilor

Întâlniri cu cetățenii Lecții cu eleviiAfișe


Pregătire campanie: materiale scrise, broșuri

Achiziție publică de materiale de promovare

2014-2020

Buget localmembrii CDSE

Recrutare voluntară

Recrutarea voluntarilor interesați

-membrii CDSE

Activități practice Promovare prin Buget local membrii 43


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

de ecologizare selectivă

toate mijloacele (sediu primărie, mass-media)Organizarea de sesiuni de informare, educare și pregătire

CDSE

8 Ameliorare prin împădurire a terenurilor agricole degradate

Scriere proiect cu posibilitatea finanțării de către Autoritatea Fondului de Mediu

Evaluare situația terenurilor Realizare SFFormulare și depunere cerere de finanțare

Semnare contract de finanțareRealizare lucrări de împădurire

2014-2020

Buget local

Buget local

-

-

Ministerul Mediului și Pădurilor – Agenția Fondului dec Mediu

-membrii CDSE

9 Reactualizare Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism

Achiziție serviciu de proiectare

Asigurare fonduri de finanțareÎntocmire caiet de sarcini și achiziție publică

2014-2020 Buget local Buget MDRT - membrii CDSE

44


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Realizare PUG și RLU

Avizare și aprobare PUG și RLU

Asigurare fonduri pentru plata avizelorHCL de aprobare

2014-2020

Buget local

- -membrii CDSE

10 Reabilitare dig de protectie impotriva inundatiilor

Achiziție serviciu de proiectare

Asigurare fonduri de finanțare 2014-2020

12.2. Direcţia strategică: Modernizarea serviciilor publice Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică


realizat




Costuri (RON)

ResponsabiliDin surse locale

Din surse atrase

Total

1 Dotare școală și grădiniță

Cuantificare necesar dotări

Evaluarea necesarului de aparaturăEvaluarea necesarului financiar

2014-2020 Buget local - - Membrii CDSE

45


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Resurse financiare

Cerere de finanțare formulatăCerere de finanțare depusă

Semnare contract de finanțare



-Membrii CDSE

Dotare cu echipamente

Achiziție publică

2014-2020 -


-Membrii CDSE

46


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

2 Realizare și dotare dispensar medical

Identificare spațiu Prevederi de fonduri la bugetul local

Evaluarea necesarului financiar

2014-2020 Buget local - -Membrii CDSE

Alocare de surse Hotărâre de aprobare a sursei de finanțare


Elaborare SF Achiziție publică

Realizare SF

Aprobare prin HCL indicatorii tehnico economici


Întocmire cerere de finanţare

Cerere de finanțare formulată

Cerere de finanțare depusă

2014-2020 Cofinanțare buget local

Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care

- Membrii CDSE

47


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Semnare contract de finanțare

vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Realizare proiect și dotare

Achiziție lucrări de execuție

Semnare contract

Realizare lucrări și monitorizare

2014-2020Cofinanțare buget local


-Membrii CDSE

3 Înființare piață agro alimentară la nivel de comuna

Identificare teren necesar

Cadastrare teren

Identificare surse de finanțare

Aprobare buget local pentru execuție proiect

48


Internelor





realizat





localeDin surse

atraseTotal

Realizare SF Achiziție publică contract de proiectare

Aprobare indicatori tehnico-economici

Execuție piață Achiziție publică execuție lucrări

Realizare obiectiv de investiții


4 Înființare punct farmaceutic

Acordare de facilități pentru o firma privata

Stabilirea unui spațiu

Aprobarea de facilități prin HCL

Anunț public licitație

2014-2020 - - -Membrii CDSE

49


Internelor




12.3. Direcţia strategică: Revitalizarea activităților culturale si sportive Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică


realizat

Paşi întreprinşi pentru realizarea

activităţii



localeDin surse

atraseTotal

1 Înființare punct muzeal

Identificare o casă tradiționala și achiziționarea ei

Aprobarea prin HCL a achiziției 2014-2020 Buget local - -

Membrii CDSE

Identificarea de surse de finanțare pentru reabilitarea ei

Prevederea în bugetul local de sursă de finanțare pentru reabilitare casa

2014-2020 -


-Membrii CDSE

Execuție reabilitare și

Contract de proiectare

2014-2020 - - - Membrii CDSE

50


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

amenajare punct muzeal Contract de

execuție lucrăriIdentificarea obiectelor care sa fie expuse în muzeul local

Achiziție de obiecte de tradiție locală


2 Dezvoltarea de activități culturale specifice și promovarea comunității

Organizarea unor acțiunii culturale de tradiție

Identificarea evenimentelor Data stabilita pentru organizarea evenimentuluiRealizarea agendei evenimentuluiIdentificarea potențialilor invitațiTransmiterea invitațiilorRealizarea evenimentului


Membrii CDSE

Promovarea grupurilor artistice locale

Realizarea pliantelor de prezentare a

2014-2020 Buget local - - Membrii CDSE

51


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

grupurilorPrezentarea la festivaluri

Dezvoltarea de activități culturale locale

Data stabilită pentru organizarea evenimentuluiRealizarea agendei evenimentuluiIdentificarea potențialilor invitațiTransmiterea invitațiilorRealizarea evenimentului


Membrii CDSE

12.4. Direcţia strategică: Crearea unui cadru favorabil investitorilorResponsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică


realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

1Atragerea investitorilor

Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin

Hotărâri ale consiliului local pentru reducerea

2014-2020 Bugetul local - - Membrii CDSE

52


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

Administraţia Publică Locală

taxelor și impozitelor localeStabilirea unor criterii de acordare a facilităților

Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităţilor legale pentru investitori

Punerea în aplicare a prevederilor legale cu privire la facilități acordate prin acte normative

2014-2020Bugetul local

- - Membrii CDSE

Promovarea facilităţilor acordate pentru investitori

Aducerea la cunoștință publică a tuturor facilitățilorAfișe și site-ul primăriei

2014-2020Bugetul local

- - Membrii CDSE

2 Dezvoltarea sectorului IMM-urilor pentru valorificarea potențialului

Organizarea de instruiri și seminarii adresate întreprinzătorilor locali

Identificarea oportunităților de instruireScriere cerere de finanțare

2014-2020 Buget local Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor

- Membrii CDSE

53


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

economic localpotențial eolianterenuri agricolepescuit și piscicultură

Organizare seminarii în comuna

existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Evaluarea potențialului de resurse naturale

Întocmire studiu de specialitate

2014-2020

Buget local - - Membrii CDSE

Mediatizarea programului de facilitate

aducerea la cunoștința publică a tuturor facilitățilorAfișe și site-ul primăriei


Identificare piețe de desfacere produse locale

Studiu de piațăCrearea unei asociații care să identifice și promoveze distribuirea produselor locale


Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în

-Membrii CDSE

54


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

Promovarea resurselor locale

perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Identificare persoane cu inițiativa

Realizarea unui catalog cu antreprenori și potențiali antreprenori


3 Încurajarea și atragerea întreprinzătorilor în turism și agroturism

Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul

Realizarea unei baze de date cu potențialele gospodării care pot dezvolta activități de agroturism


Instruire întreprinzători în agroturism

Identificarea oportunităților de instruireRealizarea de seminarii având ca obiect identificarea de surse de finanțare pentru

2014-2020 - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-

- Membrii CDSE

55


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

agroturismDistribuirea de materiale promoționale

2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Înființare clase agroturism – meșteșuguri

Organizarea de cursuri și seminarii pentru agroturism – meșteșuguri

2014-2020 -


-Membrii CDSE

Identificare facilități pentru întreprinzători

Punerea în aplicare a prevederilor legale cu privire la facilități acordate prin acte normative


Aducerea la cunoștință publică a tuturor facilităților

Evaluarea Realizarea unui 2014-2020 - - - Membrii 56


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

oportunităților turistice a comunei

profil turistic al comunei CDSE

Mediatizarea programelor de facilități pentru crearea locurilor de munca

Realizarea de seminarii pentru susținerea și crearea de locuri de muncăDistribuirea de materiale promoționale

2014-2020


- Membrii CDSE

57


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

Înființarea unui centru de informare turistică

Identificare sursă de finanțareIdentificare terenScriere cerere de finanțareÎncheiere contract de finanțareRealizare obiectiv

2014-2020

Buget local Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

- Membrii CDSE

4. Organizare programe de reconversie profesionala, recalificare și perfecționare

Parteneriate cu AJOFM sau ONG-uri

Organizarea de cursuri de reconversie profesionala, recalificare și perfecționare

2014-2020

- - - Membrii CDSE

Identificarea cerințelor pe piața muncii din zona

Organizarea unor burse ale locurilor de muncă în asociere cu mai multe comune

2014-2020

- - - Membrii CDSE

Diseminare Organizarea de - - - Membrii

58


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

prezentări CDSEOrganizare Punerea la

dispoziție a locațiilor și logisticii necesare

- - - Membrii CDSE

12.5. Direcţia strategică: Creșterea capacitații administrative de atragere de fonduri europeneResponsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică


realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

1 Instruirea unei persoane din administrația publică locală pentru accesarea și gestionarea de

Accesarea de fonduri externe pentru formarea de specialiști (A.P.L.) specialiști în

Scrierea unui proiect cu finanțare externa

Încheierea unui contract de finanțare

2014-2020 Bugetul local Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor

- Membrii CDSE

59


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

programe europene atragerea / implementarea proiectelor

existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Participarea la programe de perfecționare

2014-2020Bugetul local - - Membrii

CDSE

2 Accesarea și gestionarea programelor cu finanțare externa

Identificare/ diseminare surse de finanțare

Angajare de personal cu atribuții strict pe acest domeniu

2014-2020


Membrii CDSE

Realizare și actualizare bază de date surse de finanțare

Bază realizată și reactualizată

2014-2020

Membrii CDSE

Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel de comunitate

Încheierea de parteneriate

2014-2020

Membrii CDSE

60


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

3 Extinderea rețelei informatice și dotarea cu programe de specialitate

Identificare nevoiCuantificare efort financiar

Evaluarea nevoilorStabilirea resurselor necesare

2014-2020- Fonduri

europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

- Membrii CDSE

Scriere cerere de finanțare (dezvoltarea capacității administrative)

Scriere cerere finanțareDepunere cerere finanțareSemnare contract

2014-2020

Membrii CDSE

Implementare Derularea proiectului 2014-2020

Membrii CDSE

4 Realizarea de parteneriate și schimburi de experiență cu alte comunități rurale din județ și din țară

Stabilire parteneriate comunitare

Stabilirea de vizite, întâlniri și ședințe 2014-2020

Bugetul local - - Membrii CDSE

Schimb experiențe și know-how

Deplasări realizate2014-2020

- - Membrii CDSE

5 Înfrățire între cetățenii din comuna Smârdan și o comună similară

Implementare proiect înfrățire: Europa pentru cetățeni 2007-

Scrierea și depunerea proiectuluiSemnarea

2014-2020 - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri

- Membrii CDSE

61


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

din Uniunea Europeană

2013 contractului de finanțareImplementarea proiectului

naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

2.6. Direcţia strategică: Implicarea cetățenilor în viața comunității și cultivarea spiritului civicResponsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică


realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

1. Informarea și consultarea cetățenilor, activarea spiritului civic și al conștiinței apartenentei la comunitate

Realizare calendar cu întâlniri cetățenești periodice

Grupuri de interese identificateGrupuri vulnerabile identificateCalendar de întâlniri realizat

2014-2020

- - - Membrii CDSE

Organizare de Întâlniri pentru 2014-2020 - - - Membrii

62


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

adunări pentru informarea cetățenilor

diseminarea acțiunilor APL Sondaje de opinie, chestionare, etc.

CDSE

Mediatizare exemple de bună practica din alte comunități

Întâlniri intercomunitare Expuneri exemple de bună practica

2014-2020

- - - Membrii CDSE

Realizare și amplasare de panouri publicitare și informative

Locuri de amplasare stabiliteTipuri de informații stabilitePanouri amplasate

2014-2020

Buget local - - Membrii CDSE

Informare cu scopul creșterii spiritului asociativ

Întâlniri publice pentru încurajarea spiritului asociativMediatizare rezultate în urma asocierilor

2014-2020

- - - Membrii CDSE

2. Conștientizarea cetățenilor în menținerea

Campanie de informare în domeniul

ONG voluntar pentru realizare campanie

2014-2020 - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/

- Membrii CDSE

63


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

curățeniei comunei și cu privire la importanța implicării individuale la viața comunei

protecției mediului

informativaReguli și măsuri stabilite pe plan localPanouri publicitare care să îndemne la respectarea protecției mediului

fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Întâlniri cetățenești pentru identificarea necesitaților (containere, amplasare)

Comunități cu probleme de depozitare a deșeurilorDezbateri cu cetățenii programate și realizate

2014-2020

- - - Membrii CDSE

3 Activarea spiritului civic

Promovarea voluntariatului în realizarea unor acțiuni comune:cetățeni+administratie

Întâlniri cu cetățenii Implicarea bisericii

2014-2020 - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul

Membrii CDSE

64


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

publică locală programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

4 Promovarea imaginii comunei Smârdan

Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală și naţională

Interviu publicitar în presa locală și naționala

- - Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

- Membrii CDSE

Realizarea de pliante, broșuri și alte instrumente de promovare

Pliante realizate Broșuri realizate

2014-2020

- - Membrii CDSE

Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune și radio

Plan realizat

2014-2020

- - Membrii CDSE

Realizarea unui catalog de promovare a localităţii

Achiziția publicăRealizare catalog 2014-2020

- - Membrii CDSE

65


Internelor





realizat


activităţii



localeDin surse

atraseTotal

Realizarea unui web site de promovare a comunității

Achiziția publicăRealizarea/actualizarea permanenta a paginii web

- - - Membrii CDSE

Realizarea unei monografii a comunei

Achiziția publicăRealizarea monografiei 2014-2020

- - Membrii CDSE

66

strategia integratĂprimariasmirdan.ro/wp-content/uploads/2016/01/strategia... · web viewdin punct...

Documents