carte albă privind viitorul europei căi spre unitatea ue ... fileviziune a viitorului cele 27 de...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Carte Albă privind viitorul Europei –

Căi spre unitatea UE cu 27 de state membre Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din

2016, Comisia Europeană a prezentat o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuția la summitul de la Roma din 25 martie 2017.

În momentul pregătirilor pentru marcarea a 60 de ani de UE, printre realizările de excepție se pot număra cele 7 decenii de pace și o Uniune extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni trăind în libertate, într-o economie prosperă.

În același timp, UE trebuie să privească înainte, stabilind modul în care își va contura o viziune a viitorului cele 27 de state membre.

Cartea albă prezintă principalele provocări și oportunități ale Europei din următorul deceniu, fiind prezentate 5 cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă.

Căci, așa cum declara și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în urmă cu 60 de ani, părinții fondatori ai Europei au ales să unească acest continent prin forța legii, mai degrabă decât a armelor.

Ori, prin ce s-a realizat până acum, și cea mai întunecată zi a anului 2017 este cu mult mai luminoasă decât oricare dintre zilele petrecute de înaintași pe câmpul de luptă.

Ori, acum, la a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, este un moment potrivit ca o Europă unită, cu 27 de membri, să își contureze o viziune despre propriul viitor.

Cartea albă a Comisiei prezintă diverse căi pe care această Europă unită, cu 27 de membri, ar putea alege să le urmeze.

Este începutul unui proces (nu sfârșitul), a unei dezbateri sincere și ample, în baza căreia forma va urma funcției.

Este timpul să se demonstreze capacitatea de a conduce și unitatea și că se pot găsi soluții împreună.

Cartea albă analizează modul în care

Europa se va schimba în următorii 10 ani - de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate și la creșterea populismului.

Ea prezintă o alegere cu care UE se confruntă - fie se lasă în voia acestor tendințe, fie dă dovadă de deschidere, profitând de noile oportunități.

Populația și ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părți ale globului înregistrează creșteri.

Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur

nici măcar 1 % din populația lumii –un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună și a avea rezultate mai bune.

Ca forță pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa și de legăturile strânse cu partenerii săi.

Cartea albă prezintă 5 scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea Europeană la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face.

Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ, nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

isan

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 2 (62)

FEBRUARIE 2017


Scenariul 1:

Continuând pe același drum UE-27 se axează pe realizarea agendei

sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 și al Declarației de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016, ceea ce, până în 2025, ar putea însemna că:

o Europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură juridică și tehnică.

o În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.

Scenariul 2:

Accent exclusiv pe piața unică UE-27 se reaxează treptat pe piața

unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare, ceea ce ar însemna, până în 2025:

o Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.

o Europenii au reticențe față de utilizarea automobilelor conectate, din cauza absenței unor norme și standarde tehnice valabile în întreaga UE.

Scenariul 3:

Cei care doresc mai mult realizează mai mult

UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar permite statelor membre care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale.

Se formează una sau mai multe „coaliții ale celor care doresc să realizeze mai mult”, asta însemnând, până în 2025:

o Un număr de 15 state înființează o unitate de poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt complet interconectate.

o Automobilele conectate sunt utilizate în 12 state care au convenit să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice.

Scenariul 4:

Mai puțin, dar mai eficient UE-27 se concentrează pe rezultate

mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată.

Atenția și resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică, ceea ce, până în 2025, ar însemna:

o O autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.

o O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții.

Scenariul 5:

Mult mai mult, împreună Statele membre decid să pună în

comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile.

Deciziile se vor lua mai rapid la nivel european și vor fi puse în aplicare în timp scurt, aceasta însemnând, până în 2025:

o Europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile europene competente.

o Automobilele conectate pot fi conduse fără probleme în întreaga Europă, mulțumită existenței unor norme clare la nivelul UE, iar șoferii se vor putea baza pe o agenție a UE care va aplica legea.


Următorii pași Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia

căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra

viitorului Uniunii, iar pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei, aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015, valorificarea oportunităților globalizării, viitorul apărării Europei ți al finanțelor UE.

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii, din septembrie, înainte să se tragă primele concluzii la Consiliul European din decembrie 2017.

Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

2017, an de reușită sau eșec - Europa o garanție a stabilității într-o

lume în schimbare

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene,

2017 are toate trăsăturile unui an

istoric - un an al riscurilor, dar și al oportunităților, în care hotărâm care este destinul continentului nostru, după cum a scris mai demult Stefan Zweig că o vom face.

Trebuie să alegem între izolaționism, inegalitate și individualism național, pe de o parte, și deschidere, egalitate socială și forță prin solidaritate, pe de altă parte, între regresie și viitor, între insularitate și Europa.

Toți cei care au văzut analizele extrem de alarmante referitoare la anul 2016 știu deja că ne vom confrunta cu provocări considerabile și în 2017 – inclusiv cu întrebări legate de modul în care vom defini politica din domeniul migrației pe termen lung, despre cum ne vom îmbunătăți securitatea colectivă și cum vom exploata mai inteligent uriașul potențial al pieței unice digitale.

Am început să căutăm răspunsuri la aceste întrebări încă de anul trecut și, din fericire, cetățenii europeni au realizat că putem găsi soluții mai bune împreună decât dacă fiecare stat membru își urmărește propriile interese. 2017 este anul în care trebuie să construim pornind de la progresele deja realizate, să dăm dovadă de flexibilitate și să obținem rezultate concrete.

Mai sunt multe de făcut în ceea ce privește refugiații, dar ne aflăm într-o situație

mult mai bună decât acum un an, grație eforturilor depuse în comun.

Am reușit să înființăm Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă într-un termen relativ scurt, astfel încât, în sfârșit, ne putem proteja împreună frontierele noastre externe comune.

Agenția pentru protecția frontierelor nu asigură numai respectarea unor înalte standarde de securitate la toate frontierele externe, ci și o reacție rapidă, la nevoie.

De exemplu, dacă este nevoie de întăriri și echipamente speciale la granița bulgaro-turcă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă poate acționa imediat acum, fără a fi nevoie de acordul fiecărui stat membru în parte.

Ea poate mobiliza o echipă de 1.500 de polițiști de frontieră, dintre care 395 din Germania și Franța și, în plus, poate mobiliza propriile echipamente tehnice din dotare, precum vehicule, nave și elicoptere.

De asemenea, Agenția UE pentru protecția frontierelor, Frontex, ajută statele membre să returneze persoanele fără drept de azil, întrucât echipa sa, formată din 690 de experți, poate fi mobilizată în astfel de cazuri.

Totodată, suntem în curs de a soluționa lacunele semnificative în materie de informații, de la nivelul frontierelor externe, prezentând, în acest sens, propuneri de inițiative, inclusiv înființarea unui Sistem European de Informații și Autorizare privind Călătoriile, ceea ce înseamnă că, pe viitor, chiar și călătorii care nu necesită vize vor fi supuși unor controale de securitate sporite.

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


La urma urmei, vrem să știm exact cine vine în Europa înainte ca persoanele respective să ajungă aici, căci nu trebuie să le lăsăm

teroriștilor nicio portiță de intrare. Toate acestea contribuie la

îmbunătățirea securității și stabilității, precum și la elaborarea unei politici pe termen lung în domeniul migrației, care să treacă dincolo de frontierele noastre.

De aceea, strategia cuprinzătoare în materie de migrație, pe care am dezvoltat-o înainte ca problema crizei refugiaților să intre în atenția publicului, analizează îndeaproape cauzele migrației.

Dorim să punem capăt traficului de persoane și să le oferim oamenilor un viitor mai bun la ei acasă.

Eficacitatea acestui tip de parteneriat este vizibil în cazul acordului cu Turcia, care creează rute legale controlabile pentru refugiații sirieni și previne imigrația clandestină.

În consecință, numărul refugiaților sosiți în Grecia a fost mai mic cu aproximativ 80% față de anul precedent, iar numărul refugiaților veniți pe ruta Balcanilor Occidentali a scăzut dramatic - de la 764.000 în 2015 la 123.000 anul trecut.

Totodată, lucrăm intens pentru a găsi mai multe soluții pe termen lung pentru refugiații care merg în Italia.

Anul trecut, 181.000 de persoane au ajuns în Italia traversând Marea Mediterană. Uniunea Europeană sprijină procesul de stabilizare din Libia și consolidează parteneriate personalizate în materie de migrație cu țările de tranzit și cele de origine.

Planul de investiții externe, propus recent de Comisie, va juca un rol important și în acest domeniu, căci folosește fondurile publice drept garanții pentru a crea investiții și, în consecință, oferă perspective pe termen lung țărilor din Africa și din vecinătatea UE.

În total, putem mobiliza investiții în valoare de 44 de miliarde de euro și, dacă statele membre își joacă rolul ce le revine, am putea chiar dubla efectul acestor investiții pentru țările partenere și mediul de afaceri.

În esență, toate aceste aspecte privesc rolul Europei ca garanție a stabilității într-o lume în schimbare și, indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, nu putem încredința altcuiva propria securitate.

Iată de ce Comisia a propus o agendă privind politica de securitate și apărare

comună, care va ajuta să colaborăm mai eficient în materie de achiziții și alte chestiuni.

Statele membre nu vor mai trebui să facă cercetare și investiții în paralel, ci împreună în acest domeniu.

Vorbim aici de eficiență, căci în UE avem 154 de tipuri diferite de sisteme de armament, în timp ce SUA are doar 27.

Conform calculelor noastre, am putea economisi între 25 și 100 de miliarde de euro pe an printr-o cooperare sporită în acest sector – bani pe care i-am putea foarte bine investi în altă parte.

Încet, dar sigur, Europa devine mai proactivă, iar Agenda pozitivă pe care am prezentat-o în discursul privind starea Uniunii Europene este încă o dovadă în acest sens.

Statele membre au aprobat-o în unanimitate, în cadrul reuniunii de la Bratislava, prima fără Marea Britanie, astfel că vom continua realizarea agendei în 2017.

Chiar la începutul anului, am prezentat propuneri pentru exploatarea uriașului potențial al pieței unice digitale.

Dacă în 2015 valoarea economiei digitale a fost estimată la 272 de miliarde de euro, am putea ajunce la 643 de miliarde de euro până în 2020.

Elementul de bază este să avem deja condițiile adecvate, de care să beneficieze atât cetățenii, cât și mediul de afaceri – în special din perspectiva produselor și serviciilor digitale ce vor revoluționa din ce în ce mai mult diverse sectoare, cum ar fi agricultura, energia și transporturile.

Acesta este și motivul pentru care trebuie armonizate normele, astfel încât să fie posibil transferul transfrontalier liber și sigur de date. În mod concret, vom crea un cadru juridic solid și clar pentru dezvoltarea economiei digitale, garantând totodată că informațiile private rămân private, prin protejarea datelor personale și a comunicațiilor electronice, în mod particular.

Pentru ca toți europenii să beneficieze de extinderea rețelei, Comisia a propus, de asemenea, implementarea ultimei generații de tehnologii de comunicații mobile în întreaga Europă, până în 2025.

Mai mult, ne vom asigura că toate spațiile publice importante sunt dotate cu acces Wi-Fi gratuit, până în 2020.

Europa crează și securizează infrastructura necesară pentru noi oportunități.


Dacă analizăm puțin cifrele, vedem cât de important este ca europenii să găsească soluții comune, orientate spre viitor, în contextul globalizării, căci dacă - la începutul secolului 20 - europenii însemnau un sfert din populația lumii, la ora actuală nu mai reprezentăm decât 8%, iar în 2050 ponderea va fi scăzut până la 5%.

Pentru mine însă, Europa nu se reduce numai la rațiune, ci este, mai presus de toate, simțire, de acel sentiment profund izvorât din pace, securitate și oportunități.

La aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, îmi doresc ca noi, asemenea generației anterioare – să conștientizăm și să exploatăm potențialul extraordinar al acestui proiect pe viitor -nu este doar datoria politicienilor, ci a tuturor europenilor.

Să călătorești, să studiezi și să trăiești în siguranță în străinătate, să te bucuri, în calitate de consumator, de cele mai înalte norme sanitare și de siguranță alimentară sau să beneficiezi, în calitate de antreprenor, de avantajele pieței interne europene – toate acestea nu sunt drepturi date de Dumnezeu.

Exact ca pe vremea lui Stefan Zweig, trebuie să luăm niște decizii legate de lumea în care dorim să trăim - este deci datoria noastră, a tuturor, să facem din 2017 anul în care Europa este un actor important pe plan mondial și să construim o Europă care ne protejează, ne întărește și ne apără.

Summitul de la Malta - migrația și viitorul Europei

Uniunea Europeană și statele sale

membre au definit, în mod progresiv, un răspuns strategic mai puternic și mai bine elaborat pentru a salva vieți omenești și a gestiona mai bine fluxurile de migranți în zona centrală a Mării Mediterane.

De aceea, conducătorii celor 28 de state membre au agreat la summitul de la Malta o serie de acţiuni concrete având ca scop mai buna gestionare a migrației pe ruta central-mediteraneeană.

Aceasta întrucât prea multe persoane

continuă să moară în Marea Mediterană și, deși s-au pus în aplicare acțiuni de remediere a acestei situații, trebuie făcut mai mult.

Deocamdată, în Malta , s-au prezentat prezentăm posibile acțiuni pe termen scurt și mediu menite să abordeze fluxurile către și din Africa de Nord.

Ori, prima condiție este să se asigure stabilitatea în Libia și în întreaga regiune.

De aceea, în timp ce se continuă sprijinirea acestui proces, se pot promova acțiuni care să schimbe în mod semnificativ

situația, să salveze vieți și să submineze acțiuneal celor care introduc ilegal migranți și al traficanților de persoane, ce va avea un impact și asupra fluxurilor către Europa.

În acest sens, au fost acceptate măsurile operaţionale specifice şi imediate destinate să amelioreze situaţia de-a lungul căii de acces prin Mediterana Centrală şi până în Africa de Nord.

Acestea se regăsesc în Declaraţia de la Malta, adoptată de cei 28 de lideri au UE, ce urmăreşte salvarea vieţilor celor care traversează marea pentru a ajunge în UE, distrugerea modelului economic al traficanţilor de vieţi umane, ameliorarea condiţiilor de viaţă şi a capacităţilor de primire în Libia şi în vecinătatea apropiată.

Preşedintele Junker a pus accentul pe urgenţa acestei cauze, dat fiind faptul că 180.000 de migranţi au pornit deja pe această cale în 2016.

Liderii europeani au discutat și pregătirile necesare pentru aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

În ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, Comisia Europeană va propune, înainte de summitul aniversar de la Roma din 25 martie, o Carte albă asupra viitorului Europei (prezentată deja anterior.)

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN Consilier pentru Afaceri Europene

e-mail: [email protected]


Bugetul pentru 2017, aprobat de Guvern Guvernul a adoptat proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale

de stat pentru 2017, care asigură finanțarea măsurilor din Programul de Guvernare privind majorarea pensiilor, salariilor din sistemul public și a altor beneficii sociale și susținerea politicilor de stimulare economică.

Bugetul este construit cu încadrarea în limita de deficit bugetar de 3% din PIB și asigură respectarea angajamentelor de alocare a 2% din PIB (16,3 miliarde lei) bugetului MapN (provenind din alocări bugetare și venituri proprii), adică cu o creștere 52% față de anul 2016, existând premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, pentru îndeplinirea misiunilor stabilite şi a angajamentelor faţă de NATO, UE şi partenerii strategici.

Suma alocată învestițiilor în bugetul pentru 2017 este de 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut.

Sinteza alocărilor de la bugetul de stat pe domeniile principale și pe fiecare minister, inclusiv veniturile proprii, precum și principalele obiective finanțate:

Sănătate: 33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB,

mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanțate: Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate și gratuite; Construcția de spitale regionale și dotarea fiecărui spital județean cu un Computer-Tomograf; Achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei); Dotarea a șapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului; Majorarea cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educație: 25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB,

mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanțate: Finanțarea majorării cu 15% a

salariilor din învățământ; Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de școli; Finalizarea a 15 grădinițe și 12 școli (48 mil. lei) – după cum veți vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanțare pentru construcția a 2.000 de școli și a 2.500 de creșe și grădinițe

Muncă și protecţie socială: 79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB,

mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Creșterea salariului minim la 1.450 lei,

de la 1 februarie; Creșterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie; Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie; Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei); Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor: 13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB,

mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016; Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanțate: Finalizarea a 62,5 km din secțiunea

de autostradă Lugoj-Deva; Finalizarea a 28,7 km din secțiunea de autostradă Sebeș-Turda; Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureș, Caracal, Brașov și modernizarea centurii municipiului București între A1 și DN7;

Finalizarea magistralei 4 de metrou București (325 mil. lei); Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naționale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76); Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă și Borcea (37 mil. lei); Asigurarea gratuității transportului CFR pentru studenți.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene:

6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puțin cu 1,40 miliarde decât în 2016; Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanțate: Contractarea construirii a 2.500 de

creșe și grădinițe și 2.000 de școli; Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale și educative în mediul rural, prin Programul național pentru dezvoltare locală; Construirea a 30 de cămine studențești; Demararea contrucției pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuințe), dintre care 850 se finalizează în 2017.


Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB,

mai mult cu 8 miliarde decât în 2016; Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanțate: Plata tuturor subvențiilor cuvenite în

2017 (2,2 mld. lei); Programul național de irigații (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei: 467 milioane de lei – 0,057% din PIB,

mai puțin cu 210 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Reabilitarea și modernizarea blocului

4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei); Reabilitarea și modernizarea blocului 7 de la Ișalnița, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei); Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei); Revitalizarea producției de Lignit de la Jilt Sud și Roșia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei: 302 milioane de lei – 0,037% din PIB,

mai mult cu 119 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Finanțarea programului național de

cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei); Centre de consultanță și informare (2,5 mil. lei); Dublarea investițiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai

mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Finanțarea programelor necesare

respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB,

mai puțin cu 389 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Achiziționarea a 167 de autospeciale

și 47 contaniere pentru intervenții (140,3 mil. lei); Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliție, jandarmi, poliție de frontieră) (65 mil. lei); Reabilitarea a 11 centre de reținere și arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe: 779 milioane de lei – 0,096% din PIB,

mai mult cu 2 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Pregătirea președinției României a UE

din 2019 (14,37 mil. lei + credite de

angajament de 89,5 mil. lei); Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia); Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiției: 3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB,

mai mult cu 126 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Reabilitarea penitenciarelor și

îmbunătățirea condițiilor de detenție (15,3 mil. lei); Creșterea cu 50% a alocației de hrană a deținuților, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat: 765 milioane de lei – 0,093% din PIB,

mai mult cu 593 milioane decât în 2016; Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanțate: Programul Start-up Nation (10.000

start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă); Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanți, cu decontarea cheltuielilor; Asigurarea participării României la 40 de târguri internaționale (24 mil. lei) și la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului: 471 milioane de lei – 0,057% din PIB,

mai mult cu 73 milioane decât în 2016. Principalele obiective finanțate: Continuarea programelor Rabla, Casa

Verde, etc.; Împădurire și realizarea de perdele forestiere; Dotare și conștientizare privind colectarea selectivă a deșeurilor

Ministerul Apelor și Pădurilor: 347 milioane de lei – 0,042% din PIB,

mai mult cu 95 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Împădurirea a 5.000 ha; Colectarea

torenților prin consolidări de maluri; Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului și Sportului: 432 milioane de lei – 0,03% din PIB,

mai puțin cu 20 milioane decât în 2016


Principalele finanțări: Finanțarea Campionatului European

de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei); Finanțarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei); Programul ”România în mișcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului: 80 milioane de lei – 0,01% din PIB,

mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016 Principalele obiective finanțate: Finalizarea unor domenii schiabile

(Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei); Finalizarea investițiilor în centrele de tratament de la Borsec și Govora (2 mil. lei); Dublarea alocării financiare pentru marketing și promovare turistică a României.

Ministerul Culturii și Identității Naționale:

766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate: Finanțarea majorării salariilor din

instituțiile de spectacole; Reabilitarea ”Muzeului țăranului român”; Finanțarea festivalului internațional de muzică clasică ”George Enescu” și a festivalului internațional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării și Inovării: 1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB,

mai mult cu 22 milioane decât în 2016; Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanțate: Realizarea unui reactor de generația 4

în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă; Finanțarea proiectului ELI – laser de mare putere și dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicațiilor: 510 milioane de lei – 0,06% din PIB,

mai mult cu 483 milioane decât în 2016 Principalele obiective finanțate:

Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei); Capitalizarea Poștei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni:

19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanțate: Cursuri de limba română pentru

membri ai comunităților istorice (4 mil. lei); Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social: 11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB,

mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanțate: Transparentizarea deciziilor în cadrul

administrațiilor publice locale Ministerul pentru Relația cu

Parlamentul: 7,32 milioane de lei – 0,0009% din

PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanțate Creșterea gradului de implementare a

tehnologiei IT&C pentru îmbunătățirea fluxurilor comunicaționale intra- și interinstituționale

Ministerul Finanțelor: 3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB,

mai puțin cu 105 milioane decât în 2016

Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creștere economică de 5,2%, în condițiile ratei inflației de 1,4%, a unui câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei, iar cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

(Sursa: www.gov.ro)


Previziunile economice din 2017

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, a prezentat previziunile economice elaborate de Comisie.

Economiile tuturor statelor membre vor crește în 2016, 2017 și 2018

După ce și-a dovedit rezistența în fața provocărilor globale cu care s-a confruntat anul trecut, redresarea economică va continua anul acesta și anul viitor.

Astfel, pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare - 2016, 2017 și 2018, perspective care rămân, totuși, umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei.

În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

Consumul privat este în continuare motorul redresării, iar creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest.

Conform previziunilor de iarnă ale Comisiei Europene, se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018.

Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă (2017: 1,5 %, 2018: 1,7 %) datorită performanțelor peste așteptări înregistrate în a doua jumătate a anului 2016 și a începutului destul de robust al anului 2017.

În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor (previziunile de toamnă: 2017 - 1,6 %, 2018 - 1,8 %).

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluții atât pozitive, cât și negative, balanța, per total, prezintă o tendință descrescătoare.

Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv și, în aceste vremuri incerte, este extrem de important ca economiile europene să rămână competitive și capabile să se adapteze la circumstanțele în schimbare.

De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale și, de asemenea, să se pună accent pe creșterea

favorabilă incluziunii, pentru ca efectele creșterii să fie resimțite de toți cetățenii.

Cu o inflație mai mare ca în anii precedenți, nu ne putem aștepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna.

Prin urmare, țările cu niveluri ridicate ale deficitului și datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la șocuri economice.

Economia europeană și-a dovedit rezistența în fața numeroaselor șocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

Creșterea economică se menține iar șomajul și deficitele sunt în scădere.

Totuși, cu un grad de nesiguranță atât de ridicat, este mai important ca oricând să se utilizeze toate instrumentele de politică pentru a sprijini creșterea economică.

Mai presus de orice, trebuie să fim asigurați că beneficiile creșterii sunt resimțite peste tot în zona euro și de către toate segmentele societății.

La nivel mondial, se preconizează că redresarea va lua avânt

Perspectivele de creștere pentru economiile avansate din afara UE s-au îmbunătățit în ultimele luni, în mare parte datorită așteptărilor legate de măsurile de stimulare fiscală din SUA, care au condus la creșterea ratelor dobânzilor pe termen lung și la aprecierea dolarului american.

În ceea ce privește creșterea economiilor de piață emergente, se preconizează că aceasta va rămâne fermă până în 2018, deși se vor înregistra variații între țări și regiuni.

Per ansamblu, acest lucru ar putea impulsiona exporturile europene de bunuri și de servicii, după un an 2016 destul de slab.

Inflația va crește Inflația în zona euro a crescut recent,

odată cu inversarea tendinței prețurilor la energie - după o perioadă de scădere constantă, acestea au început să crească.

După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflația ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta și în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilității prețurilor - "sub, dar aproape de 2 % pe termen mediu”.

În cazul inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și alimente, se preconizează doar o creștere treptată.


Per total, rata inflației în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 și 1,4 % în 2018.

La nivelul UE, se preconizează o creștere a inflației de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 și 1,7 % în 2018.

Cererea internă rămâne coloana vertebrală a creșterii economice

Se preconizează că principalul motor al creșterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susținut de îmbunătățiri constante în materie de ocupare a forței de muncă și de o majorare a salariului nominal.

Totuși, dată fiind creșterea inflației și limitarea creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor în anii 2017 și 2018 se așteaptă o încetinire a creșterii consumului privat.

Nivelul investițiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susținut de o serie de factori precum costurile de finanțare reduse și consolidarea activității la nivel global.

Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile publice și private, pe măsura punerii în aplicare.

În ansamblu, investițiile în zona euro ar urma să crească cu 2,9 % în acest an și cu 3,4 % în 2018 (2,9 % și, respectiv, 3,1 % în UE), creșterea totală înregistrată de la începutul perioadei de redresare (în prima parte a anului 2013) fiind de 8,2 %.

Cu toate acestea, ponderea investițiilor în PIB rămâne sub valoarea înregistrată la începutul acestui secol (20 % în 2016 față de 22 % în 2000-2005).

Această deficiență persistentă în materie de investiții pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării și potențialul de creștere al economiei.

O mai bună ocupare a forței de muncă, mai puțin șomaj

Redresarea economică va avea efecte pozitive puternice pe piețele forței de muncă, în urma unor ample reforme structurale.

Ocuparea forței de muncă ar urma să crească cu pași destul de siguri, deși mai moderați, în 2017 și 2018 față de 2016.

Se preconizează că rata șomajului în zona euro va scădea de la 10 % în 2016 la 9,6 % în acest an și la 9,1 % în 2018.

În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta și apoi la 7,8 % în 2018.

Acestea sunt cele mai scăzute rate ale șomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

Reducerea datoriei suverane și a deficitelor publice

În zona euro, deficitul public agregat și ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 și 2018.

Se așteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la 1,7 % din PIB, înregistrat în 2016, la 1,4 % în 2017 și 2018.

Această evoluție este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile (datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă) și reflectă, îmbunătățirile aduse pe piața forței de muncă - tot mai multe persoane plătesc impozite și contribuții iar numărul celor care primesc transferuri sociale este în scădere.

Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 și 89,2 % în 2018.

Statele membre dezvoltă economiile Pentru prima dată din 2008, previziunile

Comisiei indică o creștere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare - 2016, 2017, 2018, chiar și statele cele mai afectate în timpul crizei revenind în 2016 pe drumul creșterii.

Impactul aprecierii dolarului american și creșterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuși, să accentueze diferențele de creștere dintre statele membre.

Riscuri excepționale legate de previziunile de iarnă

Aceste previziuni de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administrație americană nu și-a definit încă intențiile în domenii esențiale de politică, în mai multe țări europene vor avea loc alegeri în acest an și, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Deși au crescut atât riscurile de evoluție pozitivă, cât și cele de evoluție negativă, rămâne mai mare riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ.

Pe termen scurt, stimulentele fiscale din SUA ar putea avea un impact mai puternic asupra creșterii decât se estimează.

Pe termen mediu, riscurile care pot afecta perspectivele de creștere sunt legate de consecințele crizelor recente - părăsirea UE de către Regatului Unit; posibilele perturbări ale comerțului; înăsprirea mai rapidă a politicii monetare în SUA, care ar putea avea un impact negativ asupra economiilor de piață emergente; consecințele potențiale ale îndatorării ridicate și crescânde în China.

(Sursa: www.euractiv.ro)


CETA a fost aprobat

Parlamentul European a aprobat

acordul cu Canada cunoscut sub numele de CETA, dar blocul european negociază și alte tratate comerciale.

Acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada (CETA) trebuie aprobat de fiecare stat membru, dar se poate aplica provizoriu încă din aprilie.

Chiar dacă încheierea unui acord similar cu SUA, celebrul TTIP, pare un vis îndepărtat, CETA nu era singura înțelegere negociată de UE.

Diverse acorduri sunt în curs de negociere peste tot în lume, însă acestea pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul European le aprobă.

Iată, în acest sens, o prezentare a

negocierilor în curs de desfășurare și a modului în care funcționează acestea:

Tipuri de acorduri UE are diferite acorduri cu mai multe

state, care se pot concentra pe reducerea sau eliminarea barierelor tarifare sau pe stabilirea unei uniuni vamale, prin eliminarea taxelor vamale și stabilirea unui tarif vamal comun pentru importurile străine.

Nu totul se rezumă, însă, la tarife, acordurile putându-se concentra și pe investiții și pe modul în care se rezolvă litigiile legate de investiții (de exemplu, atunci când o companie simte că o decizie a guvernului îi afectează investițiile în țara respectivă).

Barierele netarifare - cum ar fi standardele de produs (UE a interzis anumiți hormoni folosiți pentru creșterea bovinelor, din motive de sănătate) - sunt și ele vitale.

Legat de CETA, negocierile s-au încheiat în luna septembrie 2014, dar acordul a fost semnat abia pe 30 octombrie 2016.

Negocieri care s-au încheiat, dar acordurile nu au intrat încă în vigoare

CETA nu este singurul acord comercial în cazul căruia negocierile s-au încheiat, dar acordul nu a intrat încă în vigoare, alte

acorduri comerciale din această categorie vizând țările Est-Africane, Ecuador, Singapore, grupul de Dezvoltare al Comunității Statelor Sud-Africane, Vietnam și Africa de Vest.

Negocieri în curs de desfășurare Acordul de liber schimb între Uniunea

Europeană și Statele Unite (TTIP) s-a dovedit a fi unul foarte controversat în contextul îngrijorărilor legate de standardele de produs și soluționarea litigiilor de investiții, din iulie 2013 având loc deja 15 runde de negocieri.

Acordurile în vigoare și în așteptarea ratificării

În ceea ce privește Asia, sunt în curs de negociere acorduri cu Malaezia (aproximativ la jumătate), Indonezia, Thailanda (4 runde de negocieri până în prezent), Filipine, Japonia (există posibilitatea ca negocierile să se încheie la începutul anului 2017), Myanmar (patru runde de negocieri) și India.

Negocieri în desfășurare sunt și în America Latină (următoarea rundă în martie) și Mexic (a doua rundă de negocieri va avea loc la începutul lunii aprilie).

În ceea ce privește Mediterana de Sud și Orientul Mijlociu, sunt în curs de negociere diverse acorduri, inclusiv acorduri de asociere cu opt țări, pentru a stimula în special comerțul cu mărfuri.

De asemenea, există și discuțiile privind extinderea acestor acorduri în domenii ca agricultura și standardele industriale.

Nu există alte negocieri de liber schimb, dar există și alte discuții, cum ar fi cele pentru un acord global de investiții UE-China.

Aceste discuții au început în noiembrie 2013, iar ultima rundă de negocieri a avut loc în luna septembrie 2016.

Există, de asemenea, Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), un acord comercial în curs de negociere între 23 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului (OCM), inclusiv UE (împreună, țările participante reprezintă 70% din comerțul mondial în domeniul serviciilor), pentru care au avut loc deja 14 runde de negocieri..

Acordurile comerciale au nevoie de aprobarea Parlamentului înainte ca să poată intra în vigoare, care nu ezită să se opună în cazul în care există motive serioase de îngrijorare (deputații europeni au respins, în 2012, Acordul comercial de combatere a contrafacerii)



Tinerii antreprenori ai Europei

O piață a muncii mult prea flexibilă și locurile de muncă de slabă calitate slăbesc economia europeană, nu o ajută.

Mai ales că Europa s-a mândrit întotdeauna cu forța de muncă înalt calificată și foarte productivă, lucru datorat bărbaților și femeilor care au construit națiunile și au îmbunătățit standardele de viață.

Ei sunt cei care au construit și cumpărat case, și-au educat copiii și au investit, împreună cu angajatorii lor, în ei înșiși, creând astfel imensul capital uman pe care se bazează avuția din prezent.

Astfel de investiții au avut loc, în principal, deoarece mulți europeni aveau locuri de muncă stabile - care ofereau venituri sigure, dar și asigurări de sănătate, invaliditate sau protecție contra șomajului – ei putându-se baza pe spriinul angajatorului, ceea ce le dădea siguranță pentru a investi.

În prezent însă, munca multor europeni, în special a celor tineri, este caracterizată de nesiguranță, iar reducerea beneficiilor și contractele cu program redus le îngreunează acestora viața, nu le-o ușurează.

Siguranța unui loc de muncă și stabilitatea sunt cruciale pentru succesul economic, iar ele au dispărut în multe locuri; ori, pe lângă impactul asupra vieții lucrătorilor, această nesiguranță afectează și antreprenoriatul și înființarea de noi afaceri, deoarece cei care nu au mijloace pentru a se susține nu pot (sau nu vor) să-și asume riscul de a începe un business.

De aceea, Parlamentul European a adoptat recent un raport privind

„supraflexibilizarea” piețelor muncii din Europa, prin care se solicită implementarea unei noi legislații privind condiții de muncă decente pentru toată lumea și se subliniază importanța protecției împotriva riscurilor locurilor de muncă nesigure pentru lucrători.

De asemenea, în mai multe state se discută dacă antreprenorii trebuie să beneficieze de asigurări sociale sau concedii plătite de îngrijire a copilului, ca și angajații.

În prezent, antreprenorii, dar și lucrătorii cu contracte de muncă cu program redus sau fără număr de ore specificat plătesc sume importante pentru asigurările sociale de sănătate și alte servicii garantate de stat.

Dacă se dorește încurajarea mai multor oameni să se arunce cu capul înainte pentru a construi un business, o echilibrare a sumelor plătite ar fi de mare ajutor, prin diminuarea presiunilor financiare care îi fac să amâne pasul spre antreprenoriat.

Antreprenoriatul este afectat, și nu ajutat, și de creșterea numărului de contracte de muncă flexibile și a activităților independente, multe studii arătând că - pe piețele de muncă foarte flexibile - cererea și productivitatea a scăzut din cauza nesiguranței crescute.

Pentru a încuraja antreprenoriatul, va trebui, dimpotrivă, să consolidăm siguranța locurilor de muncă pentru angajații obișnuiți, prin promovarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată și limitarea riscurilor pe care lucrătorii independenți și cei temporari le au comparativ cu angajații full-time.


Educația: o problemă europeană

Mai multe state membre ale UE înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a reformelor socio-politice în sectoare esențiale, cum ar fi educația - arată un studiu al Fundației Bertelsmann – printre ele fiind și România.

Probleme precum diferențele și lupta de clasă păreau rezolvate de mult timp, dar acum amenință să reapară - fie că este vorba de votul în favoarea Brexit, de victoria în alegeri a lui Donald Trump sau de creșterea popularității partidului Alternative für Deutschland în Germania etc. - multe evoluții curente fiind văzute ca rezultat al unor frustrări resimțite de către o clasă muncitoare marginalizată.

Sondajul Fundației Bertelsmann, realizat la nivel european, arată cât de inegală este incluziune socială pe întregul continent și unde sunt necesare reforme urgente.

Studiul mai arată faptul că reformele făcute în vederea eliminării dezechilibrelor sociale nu au avut efectul scontat, un exemplu fiind chiar Germania - în 2009 se clasa pe locul al 16-lea în programul internațional pentru evaluarea elevilor (PISA), inițiat de OECD, iar în 2016 se situa pe același loc.


În multe dintre statele membre ale

UE există, în special în ceea ce privește educația și integrarea străinilor, un decalaj în creștere între reformele necesare și punerea în aplicare efectivă.

Experții au examinat reformele privind politicile sociale derulate de la jumătatea lui 2014 până la începutul lui 2016 în cinci domenii - sărăcia, educația, ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și non-discriminarea, plus sistemele de asistență medicală.

Rezultatele arată deficiențe majore în cele 5 sectoare și faptul că statele au implementat doar 50% dintre reforme.

În domeniul educației, doar o treime din reforme au fost implementate.

Există și povești de succes – gen Malta, care a reușit să reducă numărul copiilor care părăsesc timpuriu școala și a introdus facilități gratuite de îngrijire a copilului și ore de studiu flexibile – dar Grecia, Lituania și Spania nu au impresionat, iar în Marea Britanie, cu rezultate peste medie, creșterea taxelor de studii universitare a avut un impact social negativ.

Germania a făcut progrese, dar eforturile sale de integrare a refugiaților în sistemul școlar lasă de dorit.

Mediul social, potrivit studiului, a avut un impact semnificativ și asupra performanței educaționale și a succesului în Croația, Grecia, Ungaria, Slovacia, Spania și Finlanda, în timp ce Finlanda a avut succes cu o serie de proiecte-pilot care s-au îndepărtat de metodele de predare tradiționale în favoarea unui stil mai independent de învățare.

Statele membre UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a promova permeabilitatea sistemului de educație și învățare pe tot parcursul vieții, în caz contrar, traiectoria sărăciei va continua și inegalitățile sociale vor persista.

Din 2015, când s-a înregistrat punctul culminant al crizei refugiaților, necesitatea integrării migranților și refugiaților în sistem a devenit și mai presantă, dar statele membre nu au înregistrat rezultate prea bune, ci chiar

regrese (Danemarca a redus la jumătate asistența socială pentru solicitanții de azil, în loc să o crească). I

În indexul privind justiția socială pe 2016, România se află pe poziția a 27-a, cu un scor de 3,91/10, doar Grecia având o performanță mai slabă – 3,66.

Pe capitole, România a făcut puțin pentru prevenirea sărăciei, aflându-se pe penultima poziție cu un scor de 2,12, nici la educație echitabilă lucrurile nefiind mai bune– locul 26, cu scor de 4,67.

Rezultate slabe sunt și la capitolul coeziune socială și nediscriminare - locul 26, cu un scor de 4,18, iar la sănătate locul 27, cu un scor de 3,76.

Accesul pe piața muncii și asigurarea echității între generații sunt domenii în care România s-a descurcat mai bine: locul 22, cu un scor de 5.09, respectiv, locul 17, cu un scor de 5,22.

Ori, în economia bazată pe inovare, oamenii au nevoie de competențe în plus față secolul XX - colaborare, creativitate și capacitatea de a rezolva probleme, plus calități personale precum persistența, curiozitatea și inițiativa.

Economiile din lume mizează pe creativitate, inovație și colaborare, locurile de muncă calificate sunt tot mai mult centrate pe rezolvarea problemelor nestructurate și analizarea eficientă a informațiilor, iar tehnologia înlocuiește din ce în ce mai mult munca manuală.

Cifrele arată că, în ultimele decenii, economia SUA a marcat o scădere a locurilor de muncă ce implică activități manuale și abilități cognitive, crescând proporțional cele ce necesită abilități analitice și competențe interpersonale.

Această schimbare aduce cu sine și o problemă - la nivel global, peste 1/3 din companii au raportat dificultăți în ocuparea unor posturi.

În plus, există voci care susțin că că în următorii 30-40 de ani roboții vor prelua mare parte din locurile de muncă ale oamenilor, digitalizarea fiind o provocare, iar educația soluția.



Perspective și priorități ale Corpului european de solidaritate

În decembrie 2016, Comisia a lansat Corpul european de solidaritate, care permite tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani să ia parte la o serie de activități, pentru a-și manifesta solidaritatea față de oameni în situații dificile, din întreaga UE.

Tinerii participanți vor putea nu doar să dobândească competențe importante și experiență profesională sau de voluntariat la început de carieră, ci și să promoveze și să consolideze valoarea solidarității, unul din principiile fundamentale ale UE.

Se preconizează că organizațiile participante vor putea să înceapă selecția de candidați eligibili la începutul lunii martie, primele activități urmând să demareze în primăvară, obiectivul final fiind ca, până la sfârșitul anului 2020, 100.000 de tineri să se alăture acestui Corp.

Comisia are în vedere să prezinte o propunere legislativă pentru a conferi bază juridică acestei inițiative, motiv pentru care a lansat, în februarie, o consultare publică - pentru a defini prioritățile-cheie și pentru a identifica modalitățile de implementare a Corpului european de solidaritate – care se adresează tinerilor, cadrelor didactice, organizaţiilor neguvernamentale, angajatorilor, autorităților publice și tuturor părților interesate.

În acest fel, înființarea Corpului avansează conform planificării și se poate concluziona că tinerii europeni sunt încântați de această nouă oportunitate de a-și spori capacitatea de inserție profesională, făcând dovada spiritului lor de solidaritate, sugestiile lor sau ale organizațiilor care pun în practică valorile și aspirațiile inițiativei fiind cruciale pentru reușita Corpului.

Consultarea publică se va desfășura pe o perioadă de opt săptămâni, termenul limită fiind aprilie 2017.

Tinerii și organizațiile care participă la consultarea publică vor putea să evalueze diferitele obiective ale inițiativei, să arate ce îi motivează să se implice, să își transmită nevoile în materie de informare și orientări și să facă schimb de bune practici.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Ziua numărului unic de urgență 112

Datorită legislației UE, europenii pot suna gratis la 112 din orice stat membru UE, dacă au nevoie de ajutor de urgență. Uniunea Europeană a celebrat sâmbăta, motiv pentru a celebra ziua 112 – dedicată numărului unic de apel de urgență în întreaga UE.

În România, 112 poate fi apelat din rețelele de telefonie fixă sau mobilă, inclusiv de pe telefoane mobile fără cartelă SIM și, pe lângă română, serviciile pot fi apelate în engleză, franceză, germană, maghiară, italiană, spaniolă și rusă, în funcție de centrul unde e preluat apelul.

România este unul din statele membre în care numărul de urgență este disponibil și prin sms, nu doar ca apel, permițându-se astfel accesul și pentru anumite categorii de persoane cu dizabilități, care pot contacta serviciile de urgență prin SMS la 113.

Potrivit celui mai recent raport privind implementarea 112 în statele membre, în România au fost făcute, în 2016, peste 15 milioane de apeluri la numărul 112 (225 de milioane la nivel european) el fiind singurul număr de urgență disponibil la nivel național.

Ea este inclusă în categoria statelor cu timp de răspuns mediu sub 10 secunde (3,99

secunde în medie), din partea operatorilor serviciului, peste 93% dintre apeluri fiind preluate în acest interval, intervale similare (în medie, 3 secunde) fiind înregistrate în România și în ceea ce privește localizarea apelantului, făcută cu o acuratețe de 98-99% (rețele fixe - rețele mobile).

România este unul din statele membre ce furnizează informații despre apelurile false - apeluri care nu sunt urmate de intervenții - 60,87% din totalul apelurilor înscriindu-se în această categorie, românii fiind și printre cei mai informați europeni asupra numărului de urgență (procentul celor care au cunoștiință de acest număr fiind de 93%, comparativ cu media europeană de 61%).

Raportul arată că, la nivelul întregii UE, au fost înregistrate progrese semnificative pentru mai buna localizare a apelantului în numeroase state membre ale UE, noile tehnologii - legate de utilizarea telefoanelor inteligente – având capacitatea de a oferi serviciilor de urgență locația exactă a apelanților, fie prin intermediul unui SMS, fie prin canalul de date al sistemului global de navigație prin satelit sau prin capacitățile wi-fi ale aparatului.



Acces transfrontalier la conținutul online

În decembrie 2015, Comisia Europeană a propus un regulament pentru a extinde accesul persoanelor care călătoresc în UE la conținutul online, aceasta fiind prima propunere legislativă din cadrul Strategiei privind piața unică digitală, completată în 2016 de adoptarea unor norme UE moderne în materie de drepturi de autor.

În februarie 2017, negociatorii Parlamentului European, statelor membre și Comisiei Europene au ajuns la un acord privind modernizarea normelor UE despre drepturile de autor, propusă de Comisie în cadrul Strategiei privind piața unică digitală.

Datorită ei, cetățenii europeni vor putea în curând să profite pe deplin de abonamentele lor la servicii online pentru filme, evenimente sportive, cărți electronice, jocuri video sau muzică atunci când călătoresc în întreaga UE.

Acordul va aduce beneficii concrete pentru cetățenii europeni, fiind făcut un nou pas important pe calea eliminării barierelor de pe piața unică digitală, dar este și un acord și în privința celorlalte propuneri de modernizare a normelor UE în domeniul drepturilor de autor, pentru a asigura un acces mai larg la conținutul creativ, la nivel transfrontalier.

După intrarea în vigoare a noului regulament, consumatorii care călătoresc în UE vor avea acces la serviciile de conținut online ca și cum ar fi acasă.

Prestatorii de servicii de conținut online, cum ar fi Netflix, MyTF1 sau Spotify, vor verifica în ce țară își are reședința abonatul, consultând detaliile de facturare, eventualul contract de internet sau adresa IP.

Toți furnizorii care oferă servicii de conținut online plătite vor trebui să respecte noile reguli., iar furnizorii care oferă servicii gratuite (de exemplu, serviciile online furnizate de canalele publice de radio și de televiziune) vor putea decide să le ofere abonaților conținut portabil.

Textul convenit trebuie adoptat în mod oficial de către Consiliul UE și de către Parlamentul European iar, odată adoptate, normele vor deveni aplicabile în toate statele membre ale UE până la începutul anului 2018 (întrucât regulamentul prevede un termen de 9 luni în care furnizorii și titularii drepturilor urmează să se pregătească pentru aplicarea noilor norme).


Acord provizoriu cu privire la reducerea costurilor de roaming

Reducerea costurilor de roaming pentru

telefonia mobilă în cadrul UE este cu un pas mai aproape de finalul procesului, în urma unui acord provizoriu al Parlamentului European care stabileşte cât vor plăti operatorii pentru utilizare reţelelor altor companii.

Potrivit acordului, costurile totale pentru

date vor scădea de la 50 de euro pe gigabyte la 7,7 euro per gigabyte, din 15 iunie.

De asemenea, preţul va scădea în fiecare an, la 1 ianuarie, până în 2022, când va atinge nivelul de 2,5 euro per gigabyte.

Din 15 iunie, tariful apelului va scădea, de la 0,05 euro pe minut la 0,032 euro, iar mesajul va costa 0,01 euro, de la 0,02 euro.

Costurile vor fi actualizate din 2 in 2 ani, iar noi tarife vor fi propuse dacă este necesar.

Iniţiativa de a reduce cheltuielile pe care le plătesc operatorii de telefonie reprezintă etapa finală a planului de a elimina taxele de roaming pentru ca oamenii să folosească telefoane în afara ţării din care provin, fără să plătească costuri adiţionale.

Parlamentul European şi ţările care fac parte din UE trebuie să ratifice acordul.

Consumatorii plătesc taxe de roaming când se conectează la baza altor operatori din străinătate, taxele fiind în plus faţă de costul apelului în sine.

Noile tarife trebuie să fie suficient de scăzute pentru ca operatorii să-şi permită să ofere un sistem de roaming gratuit pentru clienţi, dar suficient de ridicate pentru a-şi recupera costurile și, de asemenea, trebuie să fie suficienţi bani în sistem pentru a continua mentenanţa şi actualizarea reţelelor.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Anularea unor corecții financiare aplicate de Comisia Europeană Recent, Tribunalul Uniunii Europene a pronunţat hotărârea în cauza T-145/15, România

împotriva Comisiei Europene, ce avea ca obiect o acţiune în anulare iniţiată de Guvern în 2015. Instanţa UE a dat câştig de cauză României şi a anulat Decizia de punere în aplicare (UE)

2015/103 a Comisiei Europene din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanțarea de către UE a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în privința României.

Prin această decizie care a fost anulată, Comisia a aplicat României corecţii de aproximativ 128 milioane Euro, sumă care a fost exclusă de la finanţarea anumitor cheltuieli efectuate în cadrul FEGA şi FEADR pentru anii de cerere 2009 şi 2010.

Potrivit Tribunalului UE, Comisia nu a motivat refuzul de a efectua o evaluare individuală a impactului financiar al diverselor deficienţe constatate şi nici aplicarea unei rate forfetare a corecţiilor de 10% în anul de cerere 2009 şi de 5% în anul de cerere 2010.

Comisia Europeană va putea emite o nouă decizie, însă cu respectarea hotărârii Tribunalului UE din cauza T-145/15, care poate fi, însă, atacată cu recurs la Curtea de Justiţie a UE.

Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene este justă, întrucât Decizia Comisiei nu a fost motivată corespunzător, iar instanța de la Luxemburg a preluat argumentele Guvernului României.

Ea este extrem de importantă și pe viitor, căci în materie de corecții financiare Comisia Europeană va trebui să trateze aspecte similare mult mai prudent.

(Sursa: www.mae.ro)

Ghidul General al Solicitantului POR modificat

MDRAPFE-AM POR a modificat

Ghidul General al Solicitantului pentru POR 2014-2020 ce conţine condiţii generale pentru accesarea fondurilor în cadrul programului, principalele modificări fiind:

modificarea termenului de depunere a documentelor din cadrul etapei precontractuale, de la 30 de zile lucrătoare la 30 de zile calendaristice, pentru proiectele pentru care nu s-a demarat etapa respectivă;

includerea situației în care nu se aplică mecanismul de selecție și contractare pentru apelurile competitive, respectiv atunci când aceste apeluri sunt închise, iar valoarea solicitată a proiectelor depuse în cadrul regiunii de dezvoltare nu acoperă alocarea regională. În acest caz, Organismele Intermediare ale POR - OI vor putea demara etapa precontractuală pentru toate proiectele care întrunesc punctajul minim, fără a mai aplica mecanismul etapizat de selecție și contractare, ceea ce elimină premisele competitiționale în apelul respectiv;

includerea mențiunii că pentru toate proiectele depuse în cadrul apelurilor competitive deschise la OI, pentru care s-a întrunit punctajul minim de acceptare, dar nu s-a întrunit pragul de calitate, se pot solicita documentele aferente etapei de precontractare, pe riscul solicitantului, cu privire la contractarea proiectului în urma

aplicării mecanismului descris în ghid și încadrarea în alocarea regională;

pentru apelurile necompetitive, principiul primul venit, primul servit rămâne aplicabil, referindu-se la blocarea sumei alocate fiecărui proiect, în funcție de ordinea depunerii acestora, doar dacă au fost parcurse cu succes etapele de evaluare, selecție și contractare. Totuși, parcurgerea acestor etape pentru proiectele care se încadrează în alocarea regională a apelului, se poate realiza fără respectarea ordinii de depunere a proiectelor (pot exista și situații în care nu sunt necesare clarificări sau solicitanții răspund mai repede la solicitări de clarificări decât termenul limită);

eliminarea din textul Ghidului a prevederilor legate de obligativitatea depunerii proiectului tehnic (PT) și sancțiunile aferente. Modificarea a fost inclusă în forma de contract aprobată prin ordinul MDRAP nr. 3170/07.12.2016, fiind omisă eliminarea prevederii din textul ghidului;

actualizarea formei de contract cu prevederile legale în vigoare;

actualizarea Modelului F – modelul orientativ al acordului de parteneriat, anexă la cererea de finanțare.

În termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea modificărilor menţionate se vor emite ordine de modificare a prevederilor ghidurilor specifice lansate pentru corelarea cu prevederile Ghidului General.

(Sursa: www.inforegio.ro)


Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României

Cele peste 10 miliarde de euro care se

vor strânge la în acest fond, vor intra în următorii patru ani în economie, urmând să fie construite un spital republican şi a opt regionale, autostrăzi, dar şi linii de căi ferate rapide și să se creeze 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă.

Acest Fond va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, iar statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic, pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Obiectivul FSDI este de a stimula dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice şi întărirea rolului statului, prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene (în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol).

Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI.

AVAS urmează să se desfiinţeze, FSDI, ca și FND rămânând, pe toată perioada de funcţionare, în proprietatea exclusivă a statului român, modelele utilizate pentru înfiinţarea FSDI fiind fondurile suverane din Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia.

În Programul de Guvernare se arată că fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro.

Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante.

Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

Se estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI, ceea ce va putea duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.

Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale, valoarea totală finanţată din FSDI, fiind de 3,5 miliarde euro.

Alte trei miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI împreună cu alte bănci internaţionale - BEI, BERD şi Banca Mondială - va construi, în parteneriat public- privat, autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru răscumpărare.

Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic, respectiv care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021.

Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara - Bucureşti), a treia, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a patra care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi - Bucureşti).


În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea şi modernizarea căii ferate, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente.

Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei - bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI -se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei.

În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei.

De asemenea, se fac estimări şi în privința locurilor de muncă create - 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă.

Dintre acestea, peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătăţii, prin cele nouă mari spitale care vor fi construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.

Iar în industrie se estimează că vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va

genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene.

Se apreciază că, până în 2020, fondurile europene vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023).

Şi în educaţie va creşte numărul de

salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.

Se estimează chiar ca în România anului 2020 peste un milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, făcând parte deci din clasa de mijloc, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent.

În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 de euro.

Concomitent, se va realiza şi cresterea nivelului salariului minim la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Susținerea Băncii Mondiale pentru structurarea FSDI

Ministrul Economiei și Country Managerul Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria au făcut o radiografie completă a situației economice din România, pentru o mai bună înţelegere a poziționării priorităţilor Ministerului Economiei în calendarul implementării măsurilor prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020.

Discuțiile au vizat, în context, perfecționarea legislației privind guvernanța corporativă, înființarea și dezvoltarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, revitalizarea unor sectoare cu potenţial mare de creştere economică.

În acest sens, Ministerul Economiei și-a arătat întregul sprijin pentru coordonarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, cât și pentru susţinerea, transparenţa şi implicarea necesare, în condițiile în care în protofoliullui are companii puternice, care au proiecte naționale și internaționale de anvergură, la care și Banca Mondială se poate implica cu succes pentru dezvoltare.

Reprezentanta Băncii Mondiale şi-a manifestat aprecierea faţă de intenţiile de perfecţionare şi dezvoltare a strategiei prevăzute în ordonanţa de guvernanţă corporativă 109/2011.

Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale şi-au oferit întreaga susţinere şi disponibilitate pentru colaborarea în structurarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investiți, care va determina prioritizarea investiţiilor şi revitalizarea sectoarelor cheie ale economiei românești.

(Sursa: http://economie.gov.ro/)


Fonduri europene 2017

Noul Minister al Dezvoltării Regionale,

Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene recunoaşte că nu a demarat evaluarea proiectelor depuse de organizaţiile care vor să devină administratori de granturi, pentru ca apoi să poată să fie încadrati în schemele de finanţare şi românii care vor să înceapă mici afaceri cu un ajutor de până la 40.000 de euro, în liniile de finanţare România Start-up Plus şi Diaspora Start-up, din cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Din răspunsul oferit de minister şi de Autoritatea de Management POCU din subordinea sa, reiese că românii care vor să înceapă mici afaceri cu bani de la UE mai au de aşteptat.

Reamintim că în aceste linii de finanţare depun propuneri de proiecte mari mai întâi organizaţii - cum sunt administraţiile locale, organizaţiile non-guvernamentale, instituţii publice centrale - care vor să devină administratori de granturi.

Aceste organizaţii au terminat încă de anul trecut depunerea proiectelor, care aşteaptă să fie evaluate la AM POCU de la minister, pentru ca abia apoi, proiectele selectate să poată include persoanele care vor să deschidă mici afaceri cu bani de la UE.

În schimb, ministerul arată că pentru alte linii de finanţare care au şi o componentă de antreprenoriat redusă a început, cu personalul propriu, evaluarea proiectelor depuse de organizaţiile eligibile.

Pentru România Start-up Plus şi Diaspora Start-up evaluarea se va face cu evaluatori pe care ministerul îi va contracta din mediul privat.

Evaluarea cu personal de la nivelul AM/OIR are loc deoarece nu a fost finalizată o procedură de achiziţie pentru cooptarea de evaluatori externi (procedura <<Acord-cadru pentru achiziţia serviciilor de consultanţa în domeniul evaluării pentru evaluarea solicitărilor de de finanţare POCU, AP 1-6>> a fost lansată în 15 decembrie

Stadiul real al programelor este următorul:

Romania Start-up Plus (RSUP). Evaluarea proiectelor se afla "în

pregătire (organizațiile interesate depunând proiectele în perioada 16 septembrie - 16 noiembrie 2016), Ministerul afirmând că în martie 2017 va începe această activitate.

În cadrul schemei Programului Romania Start-up Plus, Antreprenorii care vor beneficia de ajutorul european trebuie să aibă reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, într-una dintre cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia.

În schimb, firmele nou înfiinţate vor trebui să aibă sediul social şi, după caz, punctul/ punctele de lucru în mediul urban, în regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.

Diaspora Start-up. Şi aici evaluarea proiectelor mari este

tot "în pregătire", dar se speră în finalizare până în aprilie.

Aceste proiecte vor fi destinate românilor plecaţi în străinătate, care s-au întors sau se întorc în ţară şi deschid o afacere în România.

Viitorii antreprenori vor putea să înfiinţeze o afacere nonagricolă în mediul urban, iar pentru a fi incluşi în proiect ei vor trebui să aibă reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puţin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia.

Informaţiile se mai referă şi la alte 3 apeluri de proiecte care urmăresc în principal îmbunătăţirea vieţii persoanelor din comunităţile defavorizate.

Proiectele vor putea include şi mici componente de antreprenoriat prin care persoane defavorizate vor putea să obţină fonduri nerambursabile de până la 25.000 de euro fiecare pentru dechiderea şi dezvoltarea unei mici afaceri:

Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunităţile marginalizate.

Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome - Regiune dezvoltată.

Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360 grade) în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome - Regiuni mai puţin dezvoltate. Proiectele s-au depus în perioada 16 mai - 15 septembrie 2016 și stadiul în care se află aceste apel este "verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii - transmitere solicitări de clarificări".

(Sursa: www.agerpres.ro)


Ordonatorii de credite răspunzători pentru cheltuirea banului public

Conform Ministerului Finanţelor Publice, conducătorii de instituții ce depășesc limitele

creditelor de angajament sau utilizează alocări bugetare în alte scopuri răspund în fața legii. Conform documentului, regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice centrale din

România (agenții, ministere) sunt prevăzute de Legea finanțelor publice (Legea nr.500/2002 cu modificările și completările ulterioare) și de Legea anuală a bugetului.

Regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice locale din România (primării, consilii locale, consilii județene) sunt prevăzute de Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale și de bugetele proprii ale acestora.

Conform MFP, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2017 respectă întocmai exigențele celor două legi menționate anterior și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale.

Documentul precizează faptul că atât bugetul pentru 2016, cât și bugetul pentru anul 2017 au fost redactate în aceste condiții.

Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructuri pentru 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepția acțiunilor pentru care se preveăd distinct credite de angajament”.

De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, există un amendament care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public:

Astfel, prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice.

(Sursa: www.mfinante.ro)

Reglementările UE în materie de audit

Comisia Europeană (CE) a cerut

României, Croației, Ciprului, Estoniei, Poloniei și Sloveniei să aplice reglementările UE în materie de audit, respectiv să implementeze integral noile reglementări ale Uniunii Europene privind auditul.

Directiva privind auditul (Directiva

2014/56/UE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate) stabilește condițiile pentru autorizarea și înregistrarea persoanelor care efectuează audituri statutare.

De asemenea stabilește normele aplicabile persoanelor respective în ceea ce privește independența, obiectivitatea și etica profesională, precum și cadrul pentru supravegherea lor publică.

Prin modificarea Directivei privind auditul (Directiva 2006/43/CE), noile reglementări permit o transparență și o predictibilitate mai ridicată a cerințelor aplicabile persoanelor ce efectuează audituri.

Modificările îmbunătățesc și mai mult independența și obiectivitatea activității persoanelor care efectuează audituri.

Statele membre trebuiau să transpună aceste norme în legislația națională până la data de 17 iunie 2016.

Având în vedere că nu au respectat termenul-limită inițial, aceste șase state membre au primit scrisori de somație la sfârșitul lunii iulie 2016, la care au răspuns și s-au angajat să adopte rapid noua legislație.

Deoarece nu au reușit să facă acest lucru, solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat, România, Croația, Cipru, Estonia, Polonia și Slovenia având un termen de două luni pentru a lua măsuri, urmând ca apoi aceste cazuri să fie sesizate Curții Europene de Justiție.



Erori de aproape 83 milioane lei pe fondurile europene 2007-2013

Curtea de Conturi a identificat erori de 82,98 milioane lei pe partea de eligibilitate a proiectelor europene, pe cadrul financiar 2007-2013, și încălcări ale normelor pe achiziții cu un impact de 20,76 milioane lei.

Pentru perioada de programare 2007-2013, au fost declarate Comisiei Europene cheltuieli în valoare de 21,16 miliarde lei, din care Autoritatea de Audit a verificat cheltuieli în sumă de 4,352 miliarde lei.

La Programul Operațional Sectorial Transport, în cadrul auditului de operațiuni, au fost constatate nereguli în domeniul achizițiilor publice, pentru care s-au propus corecții financiare cu impact în cheltuielile auditate în sumă de 207.000 lei.

Neregulile au vizat aspecte precum stabilirea unor cerințe de calificare care nu au legătură cu obiectul contractului, impunerea prin documentația de atribuire a unor cerințe de calificare restrictive și nelegale, neîndeplinirea de către oferta câștigătoare a cerințelor de calificare și selecție.

Au fost constatate și cheltuieli neeligibile de 2,335 milioane lei, reprezentând erori de calcul ale avansurilor de materiale, lucrări neexecutate sau cheltuieli fără documente justificative.

La Programul Operațional Regional, în cadrul auditului de operațiuni, au fost constatate nereguli în domeniul achizițiilor publice, pentru care s-au propus corecții financiare cu impact în cheltuielile auditate în sumă de 5,997 milioane lei.

Tipologia neregulilor identificate a vizat impunerea de cerințe restrictive, divizarea unui contract de lucrări în două contracte mai mici, utilizarea unor specificații tehnice care indică o anumită marcă de fabricație, fără să fie însoțite de mențiunea 'sau echivalent', încălcarea principiilor tratamentului egal și al transparenței, lucrări suplimentare decontate fără desfășurarea unei proceduri legale de achiziție și fără ca lucrările să fie justificate de cauze imprevizibile sau situații de urgență.

Referitor la respectarea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor, au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă de 2.85 milioane lei, pentru nerespectarea condițiilor de acordare a ajutorului de stat, ajustarea eronată a prețurilor contractelor de lucrări, achiziționarea de echipamente și materiale

neeligibile sau care nu a fost identificate la locația investiției.

La Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economic (POSCCE) au fost constatate nereguli tot în domeniul achizițiilor publice pentru care s-au propus corecții financiare cu impact financiar în cheltuielile auditate de 2,759 milioane lei.

Referitor la respectarea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor, au fost constatate cheltuieli neeligibile de 13,851 milioane lei, reprezentând nerespectarea criteriilor de eligibilitate referitoare la încadrarea în categoria IMM, nerespectarea legislației ajutorului de stat, achiziționarea de echipamente diferite de cele din lista activelor corporale ce trebuiau achiziționate prin proiect, decontarea echipamentelor la un preț diferit de cel ofertat inițial.

În ceea ce privește Programul Operațional Asistență Tehnică, în cadrul auditului de operațiuni, au fost constatate deficiențe cu impact financiar în cheltuielile auditate de 788.000 lei, ce reprezintă cheltuieli neeligibile efectuate de beneficiari prin decontarea eronată din POAT a creșterii venitului brut, ca urmare a majorării salariale acordate personalului care este delegat, detașat sau mutat temporar în altă structură decât cele care puteau beneficia conform legii de aceste majorări salariale.

La Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, au fost constatate nereguli în domeniul achizițiilor cu corecții financiare cu impact asupra cheltuielilor auditate în sumă de 322.000 lei.

Referitor la respectarea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor, au fost constatate abateri de 5,918 milioane lei.

Curtea de Conturi a constatat, la Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, nereguli în domeniul achizițiilor publice pentru care s-au propus corecții financiare cu impact în cheltuielile auditate de 1,144 milioane lei.

Totodată, s-a constatat decontarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 343.000 lei, reprezentând, cheltuieli cu salariile decontate fără justificarea corespunzătoare a muncii prestate sau efectuate anterior datei de notificare a implicării experților în proiect, precum și plata unor aplicații IT care la momentul desfășurării misiunii de audit erau nefuncționale sau erau parțial operaționale.



Sesizarea DLAF pentru investigații

privind fondurile europene Curtea de Conturi a sesizat

Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) în vederea investigațiilor pentru 39 de cazuri în care au fost detectate indicii de fraudă pe fonduri europene.

În cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Autoritatea de Audit a sesizat DLAF ca urmare a detectării unor elemente care se constituie în indicatori de fraudă în cazul a 12 proiecte. În cadrul acestor proiecte, deficiențele constatate au fost depunerea de oferte de curtoazie, abținerea de la participare la proceduri de atribuire, rotația ofertelor, comisioane ilegale, manipularea ofertelor, manipularea prețurilor, neîndeplinirea specificațiilor contractului.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit de operațiuni 2016, în cazul a trei beneficiari au fost identificați indicatori de fraudă cu privire la posibila existență a unor conflicte de interese, precum și la plata unor lucrări care nu se regăsesc faptic la locul investiției.

În urma verificărilor efectuate în cadrul

auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Regional au fost identificate suspiciuni de fraudă în cazul a 13 proiecte.

Obiectul acestor sesizări l-a constituit neîndeplinirea specificațiilor contractului, falsul în declarații, nedeclararea conflictelor de interese, practicile de cooperare secretă între participanții la procedura de atribuire, procedura de atribuire a contractului de lucrări, identificarea unor lucrări neexecutate aferente aceluiași contract (două cazuri) și dublarea finanțării lucrărilor de reabilitare de

către autoritatea contractantă, fiind constatate neconcordanțe între materialele puse în operă și cele prevăzute prin proiectul tehnic (două cazuri).

În urma verificărilor efectuate în cadrul auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost identificate suspiciuni de fraudă în cadrul a 3 proiecte pentru care au fost prezentate documente justificative insuficiente pentru a susține realitatea cheltuielilor și legătura cu activitățile proiectului, fiind identificate și posibile situații de conflict de interese.

În ceea ce privește Programul Operațional Sectorial Mediu, ca urmare a verificărilor și constatărilor în cadrul auditurilor efectuate, în cazul a trei proiecte au fost constatate indicii privind suspiciuni de fraudă în ceea ce privește autenticitatea documentelor de calificare depuse de terțul susținător, suspiciuni cu privire la realitatea activităților facturate de către experți, decontate cu titlul de servicii de consultanță și suspiciuni privind contravaloarea serviciilor prestate și plătite fără respectarea în integralitate a prevederilor contractuale, având drept consecință neîndeplinirea tuturor obiectivelor specifice prevăzute în proiect.

La nivelul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în urma analizei documentelor și al informațiilor referitoare la executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii, în cazul a 4 beneficiari au fost identificate unele elemente generatoare de posibile fraude privind crearea de condiții artificiale de obținere a sprijinului, derularea procedurii de achiziție publică, prezentarea unor înscrisuri sub semnătură privată, neconforme cu realitatea.

În ceea ce privește Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), ca urmare a verificărilor efectuate în cazul unui beneficiar, din analiza documentelor și informațiilor care atestă dreptul de utilizare a terenurilor au fost identificate unele elemente generatoare de posibile fraude.

La Programul Operațional pentru Pescuit au fost identificate nereguli în cazul a trei proiecte, care au vizat existența unor potențiale conflicte de interese, posibila manipulare a unei achiziții prin subcontractarea în totalitate a obiectului contractului, lipsa documentelor justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate.



Cea mai mare creștere economică anuală din UE

România a înregistrat o creștere economică de 4,8% în trimestrul IV 2016, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din UE, conform unei estimări publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, economia românească a accelerat la finele lui 2016, ritmul de creștere anuală urcând de la 4,4% în trimestrul III, până la 4,8% în trimestrul IV.

Comparativ, economia zonei euro a crescut cu 1,7% în trimestrul IV 2016, comparativ cu perioada similară a lui 2015, iar UE a înregistrat o creștere economică anuală de 1,8%, în ambele cazuri fiind vorba de o creștere mai mică decât cea înregistrată în trimestrul III.

De asemenea, în trimestrul IV, comparativ cu trimestrul III 2016, PIB-ul României a înregistrat o majorare de 1,3%, față de un avans de 0,5% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea (doar Polonia a înregistrat o creștere trimestrială mai mare, respectiv 1,7%).

În ceea ce privește economia zonei euro, aceasta a înregistrat o creștere economică trimestrială de 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a consemnat un avans de 0,5%.

Potrivit datelor publicate de INS, PIB a crescut cu 4,8% în anul 2016, comparativ cu anul 2015, după un avans de 4,7% pe seria brută (4,8% pe serie ajustată sezonier) în ultimele trei luni din 2016, față de perioada corespunzătoare din anul precedent.

În trimestrul patru, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent, iar pentru acest an, estimările privind creșterea economiei românești oscilează între 3,7% (prognoză Banca Mondială) și 5,2% (Comisia Națională de Prognoză).

Estimări privind avansul PIB au fost anunțate și de Comisia Europeană (CE), care a revizuit, în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în acest an (avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018), în timp ce FMI mizează în 2017 pe un avans al PIB al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa. (Sursa: AGERPRES)

Eliminarea unor documente la contractarea de împrumuturi

Potrivit unui proiect privind constituirea,

componența și funcționarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale (CAÎL), Ministerul Finanțelor Publice vrea să elimine o serie de documente necesare autorităților pentru obținerea de credite.

Prin proiect se propune modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2007, în vederea clarificării și simplificării conținutului documentației necesare pentru obținerea autorizării contractării sau garantării de către unitățile / subdiviziunile administrativ — teritoriale (UAT) de finanțări rambursabile, prin eliminarea documentelor ce nu fundamentează decizia CAÎL.

Astfel, se propune eliminarea unor documente precum ultimul buget local aprobat pentru anul în care se solicită autorizarea și contul de execuție a bugetului local la finele lunii precedente celei de solicitare a autorizării, întrucât datele cuprinse în aceste documente nu influențează determinarea gradului de îndatorare - unul dintre criteriile de analiză ale CAÎL, în baza cărora se emite avizul de contractare sau garantare a finanțărilor.

În locul situației financiare privind contul de execuție a bugetului local al UAT pentru ultimii 3 ani anteriori anului în care se solicită autorizarea contractării și / sau garantării finanțării rambursabile se va depune doar contul de execuție a bugetului local — Venituri pentru ultimii 3 ani anteriori anului în care se solicită autorizarea contractării finanțării rambursabile, avizat de unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, necesar calculării veniturilor proprii și determinării gradului de îndatorare a bugetului local.

Întrucât din document nu se poate determina eventualul deficit al secțiunii de funcționare (la finele anului anterior), este necesară cuprinderea în documentația pentru obținerea avizului CAÎL a unei declarații a ordonatorului principal de credite din care să rezulte că UAT nu înregistrează deficit al secțiunii de funcționare la finele anului anterior solicitării

În prezent, UAT care au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie a anului anterior, neachitate până la data solicitării avizului CAÎL sau care au înregistrat deficit al secțiunii de funcționare la sfârșitul anului anterior solicitării, nu au dreptul la contractarea sau garantarea de împrumuturi.



România Competitivă – 44 de

obiective

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a publicat documentul final “România Competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 - 2020”, care integrează comentariile și observațiile primite în urma sesiunilor consultative.

“România competitivă” a început ca o inițiativă a Guvernului României, care își propune, ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu, să ofere o variantă coerentă de dezvoltare și să le redea românilor încrederea în viitor.

Principalul obiectiv al proiectului îl reprezintă realizarea cât mai rapidă a convergenței cu nivelul mediu de trai din UE.

Dintre posibilii indicatori ai convergenței, proiectul s-a concentrat pe nivelul Produsului Intern Brut/locuitor (exprimat la Paritatea Puterii de Cumpărare), obiectiv care se bucură deja de consensul societal necesar.

A rezultat că în acest scop este nevoie de o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial – capital, forță de muncă, productivitate – ca singură cale de majorare în mod sustenabil a creșterii economice de la 3% spre 5% anual.

Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB/locuitor de circa 75% din media UE în anul 2025 (de la 57% în prezent).

Conform comunicatului oficial, accesibilitatea și interconectarea sunt principiile care au ghidat întregul pachet de măsuri către o misiune comună: stimularea producției oriunde în România, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și între rural și urban, prin accesul la servicii care țin de calitatea vieții (infrastructură, sănătate, educație, cultură) și o interacțiune fluidă între stat și cetățean prin debirocratizare și digitalizare.

Proiectul „România competitivă” se concentrează, în consecință, pe sectorul real al economiei, singurul care poate crea condițiile unei convergențe de succes.

El îşi propune să identifice, în primul rând, modalitățile de creștere a Produsului Intern Brut şi nu modul de distribuire a acestuia, sarcină care revine eminamente decidenților politici.

El nu se referă nici la filosofia redistribuirii.

În al doilea rând, măsurile propuse nu acoperă domenii precum: protejarea resurselor naturale şi a mediului; combaterea sărăciei; reducerea corupției şi dominaţia legii etc; toate aceste domenii fac obiectul unor programe separate.

Mai mult, chiar dacă măsurile propuse sunt considerate prioritare, lista acestora nu este exhaustivă.

De aceea, el nu este un proiect de ţară. Trei caracteristici ale proiectului, care îl

fac unic în peisajul românesc: efortul constant de a prioritiza.

Priorităţile actuale ale ministerelor reprezintă o listă de obiective a căror transpunere în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau nouă bugete anuale). Având ambiţia să propună un număr limitat de măsuri, proiectul „România competitivă” îşi impune să le şi facă bine.

efortul constant de a bugeta. neutralitatea ideologică și

disponibilitatea. Obiectivele și măsurile au fost introduse în proiect în măsura în care ele erau neutre din punct de vedere ideologic (și politic), astfel încât să poată fi asigurat un consens puternic. În plus, participarea largă a actorilor interesați, atât în faza de concepere cât și în cea de consultare publică, face din acest proiect un material disponibil oricărei părți în dezbaterea politicilor economice la nivelul societății.

Grupul de lucru, constituit la inițiativa Guvernului, sub înaltul patronaj al Președinției României, a efectuat deja o analiză și consultări privind domeniile care pot contribui la creșterea sustenabilă a PIB.

Au rezultat, un număr de 16 domenii detaliate în fișe sintetice care prezintă, pe de o parte, starea de fapt existentă, iar de pe altă parte, obiective și măsuri specifice cu bugete aferente.

Ele conțin un număr de 44 obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde euro.

Propunerile făcute pe parcursul consultărilor au fost incluse în obiective în măsura în care contribuie la PIB-ul potențial, necesită bugete rezonabile și sunt neutre ideologic, cele16 domenii fiind grupate în 3 factori, precum și un număr de facilitatori.

(Sursa: http://economie.gov.ro/)


Semestru european 2017 - raportul

de țară pentru România

Publicarea rapidă a rapoartelor de țară marchează eforturile CE de raționalizare și consolidare a Semestrului european.

Au fost introduse modificări pentru a permite un dialog veritabil asupra priorităților europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și pentru a consacra mai mult timp dialogului cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile.

Comisia acordă, de asemenea, mai multă atenție aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și de afaceri sociale.

În acest context, reforme vaste au fost lansate în 2016, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea.

Gradul de sărăcie este în scădere, iar inegalitatea veniturilor rămâne ridicată.

Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție.

Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman.

Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii.

Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, dar este încă finalizată.

Acestea sunt, pe scurt, concluziile analizei de țară pentru România, publicată de Comisia Europeană în cadrul pachetului de documente privind Semestrul european 2017.

De altfel, în cursul ultimelor 12 luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice - deși eforturile lor sunt încă insuficiente.

Ori, ținând cont de climatul de nesiguranță actual, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme.

Pe ansamblul Uniunii Europene, statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut, referitoare la așa-numitul „triunghiu virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile.

Analizele de țară arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși

acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei.

Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din PIB.

Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state.

Pe lângă cele 27 de analize de țară (publicate pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică), Comisia a publicat și trei rapoarte: unul privind punerea în aplicare a pactului bugetar, un altul în care este analizată datoria publică a Italiei și un al treilea privind un caz de prezentare eronată a statisticilor de către Austria, alături de o propunere deamendă adresată Consiliului.

Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară prezentate de Comisie și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate.

Comisia va organiza, apoi, reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară, iar vicepreședinții Comisiei și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate.

Aceste discuții urmăresc o mai mare implicare a statelor, înainte de publicarea rapoartelor de țară, și ar trebui să continue în perspectiva elaborării programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență.

Comisia propune ca statele membre să implice, într-o mai mare măsură, parlamentele naționale și partenerii sociali în procesul de reformă și să garanteze asumarea acestuia de o gamă mai largă de părți interesate.

Statele membre vor fi invitate să explice modul în care autoritățile locale și regionale sunt implicate în pregătirea programului, ținând cont de faptul că succesul implementării sale depinde de diversele niveluri de guvernanță.

Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, în cursul primăverii.



Niveluri de reciclare și compostare a deșeurilor de 16%

Eficiența resurselor din România este

scăzută, economia circulară subdezvoltată, în timp ce nivelurile de reciclare și compostare se află mult sub media europeană, se arată într-un raport al Comisiei, de evaluare a aplicării politicilor de mediu în statele membre.

Tranziția economiilor de la o structură lineară la una circulară oferă oportunitatea de a le reinventa și de a le face mai durabile și competitive, astfel putând stimula investițiile și aduce beneficii atât pe termen scurt și lung pentru economie, mediu și cetățeni.

Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată, în 2015 'productivitatea resurselor' de 0,31 euro/kg față de media Uniunii 2 euro/kg.

România încă nu a adoptat un program de politici naționale pentru o economie circulară, cu toate că are inițiative care vin în sprijinul tranziției spre o economie circulară.

Ea are niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute, respectiv 16%, față de media europeană de 44%, precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor.

În privința stării de conservare a speciilor protejate, documentul Comisiei precizează că este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă - 19%, necunoscută - 8,42% și, nu în ultimul rând, nefavorabilă -5%.

La capitolul "Calitatea aerului" se menționează că, în România, "emisiile de poluanți atmosferici din România au scăzut semnificativ" și "se încadrează în plafoanele naționale de emisie aplicabile în prezent".

Aceste tendințe trebuie să continue, dacă se dorește ca România să se conformeze și privința calității îngrijorătoare a aerului.

Agenția Europeană de Mediu a estimat că, în 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentrațiilor de particulele atmosferice în suspensie, de ozon și oxizi de azot, lrespectiv de depășirile standardelor UE privind calitatea aerului.

Totuși, raportul CE arată că România are oportunități pentru a-și îndeplini angajamentele, precum "eliminarea obstacolelor din calea absorbției adecvate și focalizarea fondurilor UE, dar și utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăți rețelele de monitorizare și metodele de evaluare a stării apelor".

Raportul lansat de Comisie relevă elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României și, de aceea, ea are obligația

de a implementa legislația UE în domeniul deșeurilor și apelor urbane reziduale.

Autoritățile / agențiile implicate trebuie coordonate eficient, iar capacitatea administrativă crescută pentru a face față acestor provocări.

Implementarea legislației UE pentru protecția mediului creează oportunitatea dezvoltării unor noi industrii în România.

Fie că e vorba de reciclare, gestionarea apelor, protecția mediului și a biodiversității, toate acestea - guvernate inteligent - pot aduce creștere economică și crea locuri de muncă, pe lângă beneficiile evidente asupra sănătății populației și standardelor de viață.

Momentan, România are o problemă gravă pe domeniul deșeurilor, iar Comisia Europeană (CE) ar putea să o amendeze la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru că nu a închis depozitele de deșeuri neconforme - din 65 de depozite, mai sunt 20 care nu sunt închise, toate termenele fiind depășite demult.

Pentru cele 20 de depozite de deșeuri trebuie găsită o sursă de finanțare din bugetul de stat pentru că amenzile nu sunt de neglijat, fiind de ordinul miilor de euro pe zi.

În plus, România trebuie să aibă și o Rețea de Monitorizare a Aerului ,"pentru că altfel nu poate măsura calitatea aerului".

În calitate de stat membru al UE, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională.

De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme, în caz contrar, putând primi sancțiuni din partea forului european.

Sancțiunile se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.



Toate interacțiunile cetățenilor cu statul făcute electronic

Toate interacțiunile pe care cetățeanul

le are cu instituțiile statului trebuie să se realizeze și în spațiul virtual, iar acest lucru se poate întâmpla până la 1 decembrie.

Mai sunt foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu, al plăților electronice.

Dar, deja s-a trecut de șa momentul în care era de făcut o plată la ANAF și trebuia să stai la coadă, la noua procedură prin care acesta și administrațiile fiscale s-au conectat la Ghișeul.ro.

A fost o luptă birocratică care a durat aproape trei ani și s-a concretizat undeva în a doua parte a anului 2016.

Oricum, de la 1 decembrie, ar trebui ca toate interacțiunile pe care cetățenii le au cu statul să se poată face și electronic, iar bazele de date și aplicațiile statului să fie interoperabile și să schimbe informațiile între ele, în așa fel încât să nu-l mai plimbăm pe om de la un ghișeu la altul.

Natural ar fi ca, în momentul în care un cetățean demarează un proces de interacțiune cu statul - la finalul căruia i se emite un certificat sau un aviz - să stea în relația cu un singur ghișeu, fie și virtual, și să nu se plimbe pe la mai multe, iar instituțiile statului să facă toate aceste lucruri într-o manieră automată.

Deocamdată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că permite și firmelor să acceseze Spațiul Privat Virtual (SPV), astfel încât să primească de la autoritățile fiscale, și să transmită acestora, documente fiscale în format electronic.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală extinde serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV) pentru toți contribuabilii.

Deci, pe lângă persoanele fizice, și contribuabilii persoane juridice și entități fără personalitate juridică pot opta să primească, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, acte administrative fiscale emise în formă electronică de organul fiscal central, precum și alte documente, dacă accesează serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV).

La rândul lor, contribuabilii pot transmite organului fiscal, prin intermediul SPV: declarațiile fiscale, contractele de cedare a folosinței bunurilor, precum și diverse cereri sau sesizări

Potrivit documentului, prin SPV se pot comunica, automat, următoarele categorii de documente: actele administrative fiscale (decizii de impunere, decizii referitoare la obligații de plată accesorii, decizii privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale, etc.), actele de executare (somații) și alte acte emise de MFP — ANAF în executarea legii, cum ar fi: notificări, înștiințări, aviz de inspecție fiscală etc.

De asemenea, la cererea solicitantului, se pot transmite prin serviciul menționat documentele sau alte acte emise de MFP — ANAF, precum certificatul de atestare fiscală, adeverința de venit, certificatul de cazier fiscal și altele asemenea.

În plus, se pot transmite prin acest mecanism și informații cu privire la obligațiile de plată ale persoanei fizice, juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică; declarațiile fiscale sau diverse cereri adresate MFP — ANAF: cerere de informații sau documente în legătură cu situația fiscală personală (cerere de informații despre contribuțiile de asigurări sociale declarate de angajatori, solicitarea unei opinii privind aplicarea legislației fiscale, cereri de audiență, sesizări, petiții, reclamații, solicitări de informații publice etc); "Buletinul informativ", care conține informații publice atât cu caracter fiscal, cât și nefiscal, dar care sunt de interes pentru contribuabili (anunțuri de valorificare a bunurilor, anunțuri de achiziții de bunuri și servicii, etc.).

În contextul Strategiei Naționale pentru Agenda Digitală 2014 — 2020 și al obiectivului de simplificare birocratică, platforma de plăți online Ghișeul.ro rămâne unul dintre cele mai fiabile instrumente gândite și puse în practică de către autoritățile din domeniu.

Cele mai noi informații relevă că, până la jumătatea anului 2016, raportat la decembrie 2015, numărul de instituții înrolate în platformă a crescut la 254, față de 177.

De asemenea, numărul utilizatorilor a ajuns la 128.275, iar numărul de tranzacții efectuate s-a situat la 281.851.

Valoarea tranzacțiilor, prin Ghișeul.ro, se situa, la data de 17 octombrie 2016, la aproximativ 80,3 milioane de lei, în creștere de la aproape 50 de milioane de lei, raportate în decembrie 2015.



SUMAR

Carte Albă privind viitorul Europei – Căi spre unitatea UE cu 27 de state membre – pg.1 2017, an de reușită sau eșec - Europa o garanție a stabilității într-o lume în schimbare – pg.3 Summitul de la Malta - migrația și viitorul Europei – pg.5 Bugetul pentru 2017, aprobat de Guvern – pg.6 Previziunile economice din 2017 – pg.9 CETA a fost aprobat – pg.11 Tinerii antreprenori ai Europei – pg.12 Educația: o problemă europeană – pg.12 Perspective și priorități ale Corpului european de solidaritate – pg.14 Ziua numărului unic de urgență 112 – pg.14 Acces transfrontalier la conținutul online – pg.15 Acord provizoriu cu privire la reducerea costurilor de roaming – pg.15 Anularea unor corecții financiare aplicate de Comisia Europeană – pg.16

Ghidul General al Solicitantului POR modificat – pg.16 Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României – pg.17 Susţinerea Băncii Mondiale pentru structurarea FSDI – pg.18 Fonduri europene 2017 – pg.19 Ordonatorii de credite răspunzători pentru cheltuirea banului public – pg.20 Reglementările UE în materie de audit – pg.20 Erori de aproape 83 milioane lei pe fondurile europene 2007-2013 – pg.21 Sesizarea DLAF pentru investigații privind fondurile europene – pg.22 Cea mai mare creștere economică anuală din UE – pg.23 Eliminarea unor documente la contractarea de împrumuturi – pg.23 România Competitivă – 44 de obiective – pg.24 Semestru european 2017 - raportul de țară pentru România – pg.25 Niveluri de reciclare și compostare a deșeurilor de 16% - pg.26 Toate interacțiunile cetățenilor cu statul făcute electronic – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.gov.ro www.agerpres.ro http://economie.gov.ro/ www.inforegio.ro www.mae.ro www.mfinante.ro www.fonduri-structurale.ro google.com/imagini

carte albă privind viitorul europei căi spre unitatea ue ... fileviziune a viitorului cele 27 de...

Documents