VELEA MARIA MANUELA ANUL II GEOGRAFIA TURISMULUI

CARPATII ORIENTALI

Carpatii Orientali sunt pozitionati in cadrul tarii astfel: N-granita cu Ucraina V-Depresinea Transilvaniei E-Podisul Sucevei(raurile Suceava si Moldova),Subcarpatii Moldovei si Curburii S-Valea PrahoveiLimitele: N-Subcarpatii Beskizi din Polonia Est-Subcarpatii Beskizi din Ucraina, Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei Vest-Culoarul Michalovce,Depresiunea Colinara a Transilvaniei,Dealurile de vest,Campia de Vest Sud-Subcarpatii de Curbura, Valea Prahovei Geologie In Carpatii Orientali sunt roci aliniate in 3 fasii: In vest-roci vulcanice Centru-sisturi cristaline si roci mezozoice Est-sedimente cutanate de tip flis. Geneza Carpatii Orientali s-au format in orogeneza alpina(inceputa in Cretacic si terminate in Cuaternar) Vestul Grupei de Nord si grupa Centrala s-a format prin eruptii vulcanice. Subdiviziuni Carpatii Orientali sunt impartiti in 3 mari subdiviziuni: Carpatii Maramuresului si a Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa Centrala) Carpatii de Curbura (Grupa Sudica)

Carpatii Maramuresului si a Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)

Aceasta regiune reprezinta ceea ce prin traditie este denumita,,Grupa Nordica a Carpatilor Orientali``. Are ca limite majore:granite tarii(in nord),zona mai coborata care uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulung Moldovenesc,peste pasul Mestecanis (in sud), Campia Somesului si Podisul Someselor (in vest) si Podisul Sucevei (in est). Muntii Rodnei, situati in partea central , depasesc 2300 m inaltime (Vf. Pietrosu, 2303) si se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului (1931m) si Bargaului (1611 m). Muntii Maramuresului are pe alocuri 1900 m (Vf. Toroioaga 1903m , Vf. Farcau 1957 m ). Depresiunea Maramuresului are altitudini de 800 m , fiind o depresiune inalta. Partea de est se evidenteaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele Bucovinei(Mestecanis,Feredeu,Obcina Mare), ce scad treptat altitudinea spre est (1600m-1200m) Doua depresiuni inseminate marginesc la sud aceasta grupa:Depresiunea Dornelor (pe Bistrita) si Depresiunea Campulung (pe Moldova). In ansamblui, aceasta grupa muntoasa este fragmentata de vai (Bistrita Aurie , Moldova , Moldovita , Somesul Mare) si depresiuni ( Maramuresului , Campulung , Dornelor, Oas) Exista pasuri de culme: Setref(817 m ), Prislop(1416m) , Rotunda(1271m) , Mestecanis(1096 m), care fac legatura intre diferite compartimente. Elementul morfografic principal il constituie paralelismul culmilor, a caror orientare este de la NV spre SE(mai putin Muntii Rodnei, care au orientare de la V la E). Aceasta grupa muntoasa are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi medii anuale de 0-6C (0C peste 2000m alt.) , mai ridicate in depresiuni (7-8),precipitatii bogate(800-1200 mm anual, pe alocuri chiar 1400mm ) si vanturi puternice. Sunt vrecvente inversiunile termice, respective acumulari de aer rece pe fundul depresiunilor si vailor, ceea ce favorizeaza inregistrarea unor temperaturi scazute. Din aceasta regiune izvorasc numeroase rauri, intre care, din partea estica, cativa dintre principalii afluenti ai Siretului:Suceava cu Putna si Sucevita , Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara.Pe latura vestica izvorasc rauri care sunt colectate de Tisa, aceasta formand pe un anumit sector (62km) granita cu Ucraina. In Tisa se varsa principalele rauri maramuresene, Viseu si Iza.Din Muntii Rodnei izvoraste Somesul Mare, iar din Muntii vulcanici Lapusul(cu afluentul sau Sasarul), care se varsa in Somes.Exista o serie de lacuri natural, indeosebit glaciare, concentrate in Muntii Rodnei(total 18, mai cunoscute fiind:Lala, Buhaiescu) si lacuri de sare(Ocna Sugatag,Costiui) in Depresiunea Maramuresului.

Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali)

Au ca limite:aliniamentul care uneste Depresiunea Dornelor ce cea a Campuluilung peste pasul Mestecanis(la nord), Valea Oituzului si Depresiunea Brasov(la sud), Depresiunea Colinara a Transilvaniei(la vest) si Subcarpatii Moldovei(in vest). Carpatii Moldo-Transilvani au altitudini maxime de sunb 2000m, cu exceptia marginii craterului Muntilor Calimani, care depasesc aceasta valoare. Altitudinile cele mai mari sunt urmatoarele:Pietrosul Calimanilor-2100m, Vf. Calimanul Cerbului-2013m, Iezerul Calimanului-2032m,Retitis-2021m , Negoul Unguresc(2081m). Aceasta grupa Montana are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi anunale cuprinse intre 6C si 0C (OC la 1800m alt.), mai ridicate in depresiuni(7C-8C), cu precipitatii bogate(800-1200 mm/an) si vanturi puternice.Climatul alpin , cu temperaturi anuale negative, ierni lungisi very scurte, se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din Masivul Calimani.Sunt frecvent inversiuni termice, respective acumulari de aer rece pe fundul prepresiunilor si vailor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temp. foarte scazute(Ciuc,Giurgeu). Din aceasta grupa izvorasc numeroase rauri, remarcandu-se pe latura vestica doua dintre principalele cursuri de apa ale tarii, Muresul si Oltul care izvorasc din Muntii Hasmasul Mare.Trotusul care izvoraste din Muntii Ciucului si Bistrita.

Carpatii Curburii(Grupa Sudica a Carpatilor Orientali)

Carpatii Curburii constituie grupa sudica a ramurii carpatice cunoscuta sub numele de Carpatii Orientali, avand ca limite:Valea Oituzului si Carpatii Moldo-Transilvani(in nord) , Valea Prahovei si culuarul Bran-Rucar(in vest) , si Subcarpatii Curburii(in exterior).Limita de vest data de Culuarul Rucar-Bran este discontinuitatea relative cea mai evident intre Carpatii Curburii si Carpatii Meridionali. Carpatii Curburii se prezinta sub forma unui cerc (intre Oituz si Prahova), acolo unde lantul carpatic isi schimba directia de la N-S la E-V. In Carpatii Curburii se include si cele trei clmi muntoase care marginesc spre vest si nord Depresiunea Brasovului(Persani-Baraolt-Bodoc), atasate uneori subdiviziunii situate la nord. Acesti munti fac parte din Carpatii Curburii ca unitate naturala, dar il consideram ca apartine graphic(uman,economic) Depresiunii Brasovului, impreuna cu care formeaza o unitate regional integrate(regiune geografica). Carpatii Curburii au o serie de elemente specific care ii evidenteaza indeosebi sub raportul caracteristicilor sale fizico-geografice peste care suprapun anumite elemente de geografie umana, fara a consitui impreuna integral o unitate regional. Carpatii Curburii cresc in inaltime spre centru, Muntii Ciucas depasind 2400m. Un element morfografic deosebit de interesant il constituie depasirea liniei celor mai mari inaltimi de cumpana de ape, care este deplasata sensibil spre Depresiunea Brasovului. Au pasuri de culme cunoscute, cu un rol strategic in trecut:Oituz(866m),Buzau,Tabla Butii,Predeal(1040m), si Giuvala(1261m) pe margine. Relief: Carpatii Orientali sunt cei mai intinsi in suprafata ocupand jumatate din intinderea ariei montane. Au altitudini mijlocii: Vf.Pietrosul: 2303 m (Carpatii Maramuresului si a Bucovinei), Calimani: 2132 m (Carpatii Moldo-Transilvani) si Muntii Biului: 1923 m(Crapatii Curburii) . In Grupa Nordica a Carpatilor Orientali elementele morfostructurale majore sunt date de existent celor trei fasii paralele: In partea de vest,munti vulcanici si volcano-sedimentari, In centru,munti dezvoltati si sisturi cristaline si roci mezozoice. In est munti dezvoltati pe flis. Se pot recunoaste mai multe tipuri si forme de relief: Relief de modelare ciclica este reprezentat de platform de eroziune(mai bine pastrate in Muntii Rodnei). Relief glaciar este dezvoltat in Muntii Rodnei si pe o mica suprafata Muntii Maramuresului. Relieful glaciar este format din circuri , vai glaciare , lacuri , morene si creste de intersectie si arata ca modelarea glaciara a fost importanta. Relieful volcanic are doua aspect:relief dezvoltat pe curgeri de lave(Oas-Gutai) si relief dezvoltat pe o structura strato-vulcanica(Tibles-Lapus si Bargau);ca forme de relief vulcanic, mentionam neck-urile,platourile vulcanice(erodate),dyk-urile(cum ar fi Creasta Cocosului) si resturi ale aparatelor vulcanice. Relieful structural este foarte expresiv in Obcnele Federeului si Obcina Mare, dezvoltate pe flis,unde exista un relief apparent jurassian;in realitate este un relief mai simplu,adaptat tipului de cute pe alocuri asimetrice si chiar deversate. Exista , de asemenea si alte tipuri de relief , cum ar fi relieful carstic(Pestera Izvorul Tausoarelor sin Muntii Rodnei),forme gravitationale,reief preglaciar,vai in chei,glacisuri si piemonturi. Grupa Centrala a Carpatilor Orientali se remarca prin distributia zonala a trei fasii paralele diferite: In vest zona vulcanica, respective muntii vulcanici(Calimani,Gurghiu,Harghita) In centru zona cristalino-mezozoica,alcatuita din sisturi cristaline si sediment mezozoice(Muntii Bistrita,Giumalau-Rarau,Muntii Curmaturii) In est zoana flisului care, la sud de izvoarele Trotusului, ocupa si partea central,inlocuind sisturile cristaline;aceasta zona cuprinde muntii dezvoltati pe flisul cretacic si flisul paleogen.(Muntii Stanisoarei,Ceahlau, Gosmanu,Tarcau,Ciuc,Nemira,Berzunt). Carpatii Moldo-Transilvani s-au format prin aparitia initiala a zonei cristalino-mezozoice sub forma unui arc montan marginit spre est de o zona de sedimentare(in care s-a acumulat flisul) si fragmentata in vest la sfarsitul cretacicului o data cu inceperea formarii Depresiunii Transilvaniei.Zona cristalino-mezozoica conserva urme ale platformelor de eroziune ce caracterizeaza , spre nord, Muntii Rodnei si a Maramuresului, iar spre sud Carpatii Meridionali.Acest relief vechi care formeaza in present axul acestei regiuni a fost supus unei eroziuni indelungite. Spre est i s-au adaugat ca relief succesiv arealul flisului cretacic iar apoi al flisului paleogen, intreaga regiune deplasandu-se pe directia vest-est , ca effect al migrarii zonei cristalino-mezozoice si al subductiei placii est-europene. Zona cristalino-mezozoica si zona flisului au reprezentat in miocen o regiune,,montana``,strabatuta de o retea hidrografica care a dus la acumularea sedimentelor post-sarmatiene din Subcarpatii si Podisul Moldovei. Din punct de vedere geologic , Carpatiilor Curburii sunt alcatuiti in exclusivitate din flis;in Carpatii Maramuresului si a Bucovinei si in Carpatii Moldo-Transilvani aceasta formatiune(flisul) este caracteristica doar laturii estice si devine tot mai ingusta cu cat ne deplasam spre limita lor nordica. In Carpatii Curburii dispar zonele vulcanice si cristalino-mezozoica prezentate in celelalte doua regiuni.Au suferit mai multe moment de ridicare puse in evident printr-un system de nivele de eroziune identificate pe intinderea lor,aceste ridicari s-au realizat la cursul neozoicului,iar ultima,de la inceputul cuaternarului,a fost probabil cea mai accentuate. In Carpatii Curburii intalnim urmatoarele tipuri de relief: Nivele de eroziune-situate la anumite altitudini care arata insa ca au existat mai multe momente de modelare subaeriana a reliefului pana la formarea unor profile de echilibru partiale si chiar atingerea unor suprafete de nivelare ciclica. Relief structural-foarte bine evidentiat in Muntii Ciucas Relief petrografic-se recunoaste in cadrul diferitelor tipuri de morfostructuri si cuprinde forme specific acestora;relief pe conglomerate,relief dezvoltat pe gresii,relief carstic(pe Valea Ialomitei,unde exista mai multe pesteri si chei). Piamonturi,glacisuri si campii piemontane-care marginesc Depresiunea Brasovului si fac legatura dintre sesul ei aval si rama Montana inconjuratoare. Un relief general de campie-care ocupa o mare parte a Depresiunii Brasovului;aceasta este una dintre cele mai netede regiuni de campie din tara. Relief fluvial-reprezentat prin sisteme de terase prezente pe principalele artere hidrografice(mai putin pe Olt care,in Depresiunea Brasovului,nu are un system propriu-zis de terase).

Clima Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea lor larga in latitudine,de etajarea altutudinala,expunerea si fragmentarea reliefului. Temperaturile medii anuale sunt sensibil differentiate scazand de la S-N pentru aceleasi altitudini. Ele scad de la 7C-6C (la 1000m) la 0C (la peste 1800 m). Cresc precipitatiile medii anuale, dar mai accentuat pe fatada vestica (peste 1200mm in Ceahlau),crestere cauzata de influenta maselor de aer eceanice transportate de Vanturile de Vest. Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si circulatiei vestice in extremitatea nordica a Carpatilor Orientali se inregistreaza cele mai multe precipitatii medii anuale (peste 1300mm).In depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice, sesizabile si la nivelul vegetatiei, aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai frigului (datorita aerului rece, care stagneaza in locurile mai joase). Ansamblul Carpatilor Orientali au un climat montan , cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte(Rodna,Muntii Maramuresului,Caliman,Ciucas,Suhard) si influent scandinavo-baltice in Nord. La Bod in 25 ianuarie 1942 s-a inregistrat ce mai mica temperatura.. Ansamblul Carpatilor Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte (Rodna, Maramures, Suhard, Caliman, Ciucas, la peste 1800 m) si influente scandinavo-baltice in nord (Obcine). Hidrografie Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de Tisa), Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate de Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava (colectate de Siret). Carpatii Orientali au deasemeni: - lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri mai mici); - lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau, Lacul Paltinu pe Doftana); - lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului).Apar frecvent izvoare minerale.

Fauna,vegetatie,soluri Invelisul biogeografic si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice, climatice si substratului geologic. Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie coboara altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord (sub 1000 m), decat in sud. In Carpatii Curburii predomina padurile de fag si la partea superioara in amestec cu molid, in Muntii Moldovei si Obcine predomina padurile de amestec dintre fag si rasinoase, iar in partea de vest (muntii vulcanic) si nord, predomina padurile compacte de rasinoase. Vegetatia subalpina si alpina se intalneste in Ciucas, Caliman si Muntii Rodnei. Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii Orientali sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau. Invelisul de soluri cuprinde: andosoluri, soluri brune acide si andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri brune acide (in zona flisului),, spodosoluri (in zona cristalino-mezozoica), soluri brune (in depresiuni si munti scunzi). Rezervatiile mai reprezentative sunt: - Creasta Cocosului din Gutai; - Piatra Mare din Muntii Rodnei; - Pestera Izvorul Tausoarelor (Rodna); - tinoave (mlastini de turba) la Poiana Stampei, Gaina, Borsec,etc.; - Codrii de la Slatioara si Pietrele Doamnei (in Rarau), Ceahlau, Lacul Rosu,etc.Populatia si asezarile omenesti Populatia este mult concentrata in depresiuni si pe vai, iar la altitudini mai mari este mai rara (25 loc/kmp.) In Depresiunea Brasov se ajunge pana la 200 loc/kmp. Sporul natural este ridicat, fiind de 7-8 0/00, peste media tarii (3 0/00). In depresiunile Giurgeu, Ciuc, Brasov si in orasele din partea de vest exista o populatie semnificativa de origine maghiara, la Brasov si imprejurimi populatie germana, in nord populatii slave, pe fondul unei populatii preponderent romaneasca. Exista deplasari permanente (zilnice) spre orasele mari, deplasari temporare si deplasari definitive spre alte regiuni cu spor natural mai redus. Asezarile naturale pe un spatiu atat de intins, imbraca forme si functiuni foarte diferite. In depresiuni predomina asezarile foarte adunate (pe alocuri chiar compacte sau liniare), iar in zonele mai inalte, asezarile rasfirate (in Obcine, Muntii Maramuresului, Muntii Bargaului). In ceea ce priveste activitatile economice predominante exista asezari cu functiuni agricole (cresterea animalelor), de exploatare si prelucrare a lemnului (Galautas, Vama, Falcau etc.) cu activitati miniere (Rodna, Nistru, Ilba), industriale (Ghimbav, Hohiz, Remetea), balneoclimaterice (Zizin, Malnas, Bilbor, Ocna Sugatag), de transport (Ciceu, Deda). Orasele din Carpatii Orientali sunt situate in interiorul acestora (Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Baia Borsa, Sangiorz Bai, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gheorghieni, Toplita, Balan, Bicaz, Miercurea-Ciuc, Vlahita, Borsec, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, tusnad, Tusnad Bai, Sfantu Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc, Sacele, Rasnov, Predeal, Zarnesti, Codlea) sau la marginea lor (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Gura Humorului, Piatra Neamt, Moinesti, Targu Ocna, Azuga, Sinaia Busteni), fiind legate de resursele caracteristice spatiului montan. Si aceste orase situate pe margini le putem considera ca orase ale Carpatilor Orientali. Cel mai important oras este Brasov, al doilea centru industrial al tarii, concentrand multiple activitati economice si funtii urbane. Baia Mare (152.000 loc.) este strans legat economic de zona miniera din apropiere, avand o functie industriala specifica (prelucrarea minereurilor neferoase, productia de utilaje, ramuri ale industriei materialelor de constructii, lemnului, textila si alimentara). Spre Baia Mare graviteaza Cavnic(oras nou, centrat pe metalurgia neferoasa) si Baia Sprie (oras cu traditii urbane, in prezent cu metalugie neferoasa). In Depresiunea Maramuresului fiecare oras are un profil propriu: Sighetu Marmatiei (45.000 loc.), oras cu traditii administrative si urbane; in prezent are industrii variate (prelucrarea lemnului, utilaje industriale, industrie textila alimentara), Baia Borsa, cu activitati turistice si miniere si Viseul de Sus cu industria lemnului, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc au functii asemanatoare: industria lemnului, activitati turistice, industria produselor lactate. Gheorghieni, Miercurea-Ciuc, Targu Seciuesc, Toplita si Covasna, localitati cu o importanta populatie secuiasca, sunt centre urbane cu funbctii si profiluri economice proprii: Gheorghieni, cu industria de lactate si a lemnului; Miercurea-Ciuc cu industria de masini agricole, a lemnului si functii administrative; Targu Secuiesc, Toplita si Covasna cu industrii centrate pe prelucrarea lemnului si produse textile. Vlahita, oras cu profil initial siderurgic, este incurs de asi cauta un profil economicsi urban nou, Balan, situat la izvoarele Oltului are o funtie industriala axata pe exploatarea si prelucrarea cuprului. Orasele din Depresiunea Comanesti - Comanesti, Moinesti, Darmanesti - au structuri urbane si functionale legate de exploatarea resurselor energetice din apropiere. Sfantu Gheorghe (73.000 loc.) are ramuri ale industriei textile, constructii de masini, functii administrative si culturale. Spre Brasov (324.000 loc.) graviteaza orasele Sacele (34.000 loc.) cu industrie electrotehnica, Zanesti (28.000 loc.) cu industria lemnului si constructii de masini (Tohanu Nou), Rasniov (17.000 loc) cu o fabrica de scule si o intreprindere chimica si Codlea (24.000 loc.) cu o industrie complexa (coloranti, masini, mobila) si sere. Industria: Ind. energiei electrice: reprezentat prin termocentralele de la Sighetul Marmaiei, Baia Mare, Vatra Dornei, Braov..; hidrocentrale: Stejaru ( de pe Bistria).Metalurgia neferoas: prelucrarea cu, pb, zn, au la Baia Mare.Industria constuciilor de maini: utilaj minier Baia Mare, utilaj petrolier, tractoare Braov, electronice i electotehnice Scele; Industria de prelucrare a lemnului: Baia Mare, Cmpulung Moldovenesc, Toplia, Gheorgheni, Braov.Ind. materialelor de construcii: Industira uoar i alimentar: ind. textil: Sighetul Marmaiei, Miercurea Ciuc, Sfntu Gheorghe, Braov. Ind alimentar lactate: Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Braov, bere Azuga.

Agricultura: are ntinse puni i fnae naturale, n depresiuni i vi se cultiv porumb, orz, secar, cartofi, sfecl de zahr, pomi fructiferi ( Tg. Secuiesc), plante furajere. Este o important zon de cretere a bovinelor, ovinelor (rasa urcana).

Turismul: hibernal/sporturile de iarn: Bora, Poiana-Braov; turism cultural: mnstirile din Maramure i Bucovina: Vorone, Moldovia, Sucevia, Putna; Numeroase izvoare minerale: Vatra Dornei, Borsec, Bile Tunad, Covasna. Lacul Sfnta Ana, Lacul Rou, Praid, Cheile Bicazului. Oraul medieval Braov.

Clima

Zona masivului Hasmas corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natura montana carpatica, cu diverse caracteristici in functie de altitudine, expozitia versantilor, orientare etc.

Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest-depresiunile Ciucului si Giurgeului-adapostul oferit de masivele Tarcau si Ceahlau din nord-est si energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care produc cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii. Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze temperaturi mai scazute in lunile februarie si martie.Aceste acumulari de aer rece sunt insotite uneori de ceturi, care se risipesc odata cu rasaritul soarelui,

cand briza de vale pune in miscare masele de aer, dirijandu-le catre creste. Pe versantul nord-est, clima se apropie mult de cea a Ceahlaului. In zona centrala, corespunzatoare bazinului Bicazului, umiditatea este mai scazuta. Temperatura medie anuala variaza intre 8 si 9,5 gradeC, climatul fiind caracterizat prin ierni aspre si racoroase. Temperatura medie in timpul verii este de 18 gradeC. Temperatura maxima se inregistreaza la sfarsitul lunii iulie, iar cea mai scazuta la sfarsitul lunii ianuarie.

Primele ingheturi se produc la sfarsitul lui septembrie, iar ultimele se produc pana catre sfarsitul lunii mai.Nebulozitatea prezinta un maxim principal in decembrie si un minim principal intre 5 iulie si 25 august si un maxim secundar primavara sau chiar la inceputul verii.

Zilele senine sunt frecvente in tot cursul anului. Durata de stralucire a soarelui este de 75 zile pe an.

Precipitatiile sunt scazute in zona centrala a masivului(statiunea Lacul Rosu). Fenomenul este datorat destinderii adiabatice a aerului umed, care urca povarnisul muntelui si condenseaza vaporii. Vantul din vest si sud-vest, canalizat in lungul culoarului depresionar din bazinul superior al Bicazului impinge norii, cauzand precipitatii mai abundente pe versantii expusi spre vest, fata de cei expusi spre est.In general, din cele trei tipuri principale de variatie anuala a precipitatiilor in zona interioara a masivului s-a confirmat tipul ploilor de vara. Ploile sunt frecvente primavara si toamna, insa, in general, sunt de scurta durata.Numarul zilelor in care solul este acoperit cu zapada ajunge la 86, iar numarul zilelor cu inghet la 163.In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnata subdiviziune a Carpatilor Orientali, masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri.Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.La est, limita muntilorHasmaseste mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape.

Din valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintreHasmassi Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra (Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu valea Rece,

Hasmasulse invecineaza la est cu muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580 m altitudine pe raul Bicaz, la 610 m la Gura Damucului si la 1300 m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece.Limita sudica aHasmasuluieste determinata de valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac-cursul inferior-pana la varsarea sa in Olt.

La vest, veciniiHasmasuluisunt muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara.