Andreea GhitaClasa 12 F

Muntii Carpati si Muntii Alpi

Muntii Carpati

Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei.

In Slovacia, Muntii Tatra, Tatra Mare si Tatra Mica, predomina cu precadere in partea nordica a tarii, oferind prin aspectul lor natural si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati de relaxare. Cele mai renumite masive sunt Matra, Tatra si Fatra.

In Polonia, muntii Carpati sunt localizati la frontiera sudestica si includ grupele Tatra si Beskizi.

Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Se impart in 3 grupe :

Carpatii Orientali : granita de N – Valea Prahovei; Carpatii Meridionali: Valea Prahovei – Culoarele Timis – Cerna – Bistra; Carpatii Occidentali: Valea Dunarii – Valea Somesului

Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.

Carpatii Orientali se desfasoara de la granita de N cu Ucraina pana la Valea Prahovei. Altitudinea medie este de 1300 m, putine varfuri depasesc 2000 m cum ar fi in muntii Rodnei, Vf. Pietrosu 2303 m si Vf. Ineu 2279 m. In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului, Mtii Harghitei. Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor. Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase si resurse solice: paduri si fanete naturale.

Se impart in trei subgrupe:- Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei- Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani- Grupa Sudica sau Carpatii Curburii

Carpatii Meridionali se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna –Bistra. Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei. Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri peste 2000 m. Primele 3 ca altitudine sunt: Vf. Moldoveanu 2544m, Vf . Negoiu 2535 m si Vf. Parangul Mare 2519m. Au putine depresiuni si trecatori. Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii.

Se impart in patru grupe:- Grupa Muntilor Bucegi- Gropa Muntilor Fagarasi- Grupa Muntilor Parang- Grupa Muntilor Retezat-Godeanu

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Carpatii Occidentali se intind la nord pana la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la depresiunea Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest Campia de Vest. Se prezinta ca un “castel de ape”, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri.

Se impart in trei grupe principale:- Grupa Muntilor Banatului- Grupa Muntilor Poiana Rusca- Grupa muntilor Apuseni

Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii Apuseni.

Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la aparitia ghetarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de albie. La altitudini de peste 2000 m, culmile muntilor s-au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie alpina.

Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele calcaroase - Cheile Bicazului, Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz, Oituz, Predeal, Turnu Rosu.

Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala. Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de

800-1200 mm/an. In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5 grade C; -2,5 grade C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe versantii nordici, 1400 mm si chiar mai mult

Flora. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Flora Carpatilor cuprinde 1350 de specii In functie de altitudine si de conditiile climaterice, se pot distinge mai multe etaje de vegetatie, extrem de diversificata. Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m, incepe etajul fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m, urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad si mai putin fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor. Mai sus de etajul jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar, afin si merisor

Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina.

In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari.Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.

Muntii Alpi

Alpii reprezintă un lanţ muntos din Europa, care se întinde din Austria şi Slovenia până în sud-estul Franţei, trecând prin nordul Italiei, Elveţia, Liechtenstein şi sudul Germaniei. Alpii formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km şi acoperă o suprafaţă de cca 200.000 km2. Cel mai înalt vârf este Mont Blanc, situat la graniţa franco-italiană, cu o altitudine de 4810 m. În Alpi, există în total 128 de vârfuri cu înălţimi care depăşesc 4000 m.

ÎmpărţireMunţii Alpi se împart în Alpii Occidentali şi Alpii Orientali. Împărţirea se face pe linia dintre Lacul Constanţa şi Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se află în Italia, Franţa şi Elveţia, iar cei Orientali în Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia şi Elveţia. Cel mai înalt vârf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). În Alpii Orientali, cel mai înalt vârf este Muntele Bernina (4052 m).

Alpii Occidentali :1 Alpii Ligurici 2 Alpii Maritimi 3 Alpii Cotici 4 Alpii Dauphiné 5 Alpii Graici 6 Alpii Pennini 7 Alpii Bernezi 8 Alpii Lepontini 9 Alpii Glarus 10 Alpii Elveţieni de Nord-Est

Alpii Orientali:1 Alpii Calcaroşi de Nord o Alpii Bavariei, Vorarlberg şi Salzburg 2 Alpii Orientali Centrali o Alpii Bergamezi o Alpii Retici, incluzând masivele Bernina, Livigno, Sesvenna, Albula, Silvretta şi

Rätikon o Alpii Verwall şi Alpii Samnaun o Alpii Tirolezi incluzând Alpii Ötztal, Alpii Stubai, Alpii Kitzbühel, Hohe Tauern şi

Alpii Zillertal o Niedere Tauern 3 Alpii Calcaroşi de Sud o Adamello-Presanella şi Grupul Brenta o Alpii Ortler o Alpii Dolomitici o Alpii Carnici o Alpii Iulieni o Karavanke o Alpii Kamnik

O altă împărţire a Alpilor poate fi făcută în funcţie de situarea lor geografică pe teritoriul ţărilor respective, astfel:

1 Alpii Ligurici, Alpii Dolomitici şi Alpii Bergamezi - Italia

2 Alpii Maritimi, Alpii Cotici şi Alpii Graici - Italia şi Franţa 3 Alpii Dauphiné - Franţa 4 Alpii Pennini - Franţa, Italia şi Elveţia 5 Alpii Lepontini, Alpii Retici şi Alpii Bernina - Italia şi Elveţia 6 Alpii Bernezi, Alpii Glarus - Elveţia 7 Alpii Rhatikon - Elveţia, Liechtenstein şi Austria 8 Alpii Silvretta - Elveţia şi Austria 9 Alpii Allgau, Alpii Bavariei şi Alpii Salzburgului - Austria şi Germania 10 Alpii Otztal, Alpii Zillertal, Alpii Norici şi Alpii Carnici - Austria şi Italia 11 Alpii Austriei şi Alpii Stirici - Austria 12 Alpii Iulieni - Italia şi Slovenia

Limitele Alpilor Limitele Alpilor sunt: la vest Trecătoarea Cadibona (435 m), între Savona şi Ceva, iar la est linia de cale ferată Semmering de la Viena la Trieste, prin Maribor şi Ljubljana.Principalele trecători din Alpi Deşi formează o barieră, Alpii nu au fost niciodată de netrecut. Încă din vechime, ei au fost traversaţi în scopuri beligerante sau comerciale, iar mai apoi în scopuri religioase, ştiinţifice şi turistice. Locurile prin care sunt traversaţi se numesc trecători, acestea fiind de fapt văi înguste, adânci şi lungi, cu pereţii abrupţi, săpate de apele curgătoare.Alpii conţin 128 vârfuri cu înălţimi peste 4000 m (82 principale şi 46 secundare).

ClimaClima este rece cu vegetatie alpina peste 2000 de metri.

FloraLimita la care se întâlnesc pădurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versanţii nordici ai Alpilor, iar pe cei sudici ea atinge deseori 1500 şi chiar 1700 m. În principal, pădurile de foioase sunt formate din stejar, fag, frasin şi sicomor, care nu se întâlnesc neapărat împreună şi nici la aceleaşi înălţimi. Intervenţia omului a făcut ca în multe zone, acestea aproape să dispară. Cu excepţia pădurilor de fag din Alpii Austriei, sunt greu de găsit în rest alte păduri întinse de foioase. În multe zone, unde existau înainte asemenea păduri, ele au fost înlocuite cu pinul scoţian şi molidul norvegian, care suferă mai puţin din cauza caprelor, cel mai mare inamic al pădurilor de foioase. Temperatura medie anuală a acestei regiuni este apropiată celei din Insulele Britanice, dar condiţiile climatice sunt în mare măsură diferite. Aici, zăpada persistă mai multe luni, iar primăvara şi vara sunt considerabil mai reci.

Asemanari

alcatuirea petrografica-la baza au roci tari(sisturi cristaline); pe latura exterioara roci sedimentare mai noi si roci vulcanice ;

s-au format in acelasi timp (orogeneza alpina), fiind munti tineri; au un mare potential hidroenergetic; flora si fauna este asemanatoare

Deosebiri

Carpatii au un traseu sinuos care se datoreste rezistentei pe care le-a opus-o resturile muntoase mai vechi atunci cand s-au format.Ele i-au silit ca in perioada de cutare sa se rasuceasca luand forma curbata spre deosebire de Alpi cu o forma mai lineara.

Carpatii au o altitudine mijlocie,ei nu ating nici inaltimile Alpilor(care frecvent trec de peste 3000m )culminand cu Mont Blanc 4807m,dar nici nu se compara cu ceilalti munti vechi ai Europei care rar trec de 1000 m,cea mai mare inaltime fiindde 2663 m in muntii Tatra din Cehoslovacia.

Carpatii au o masivitate redusa fiind fragmentati de vaile raurilor de unde rezulta numeroase trecatori si depresiuni care inlesnesc circulatia .

gradul mare de populare al Carpatilor fata de Alpi datorita inaltimii pe varfurile Alpilor se intalnesc numerosi ghetari in timp ce in

Carpati acestia s-au topit rezultand un mare numar de lacuri glaciare . Carpatii prezinta numeroase depresiuni unele intinse ca suprafata Carpatii au mai multe resurse subsolice (carbuni,fier,metale neferoase).

Bibliografie:Manual, clasa a 8aManual, clasa a 12aInternet