carnati de plescoi

Upload: roxbuzoianu

Post on 15-Oct-2015

214 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Analiza de marketing

TRANSCRIPT

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

SRATEGIA DE MARKETING LA SC TRI 94 PROD COM BUZAU

STUDENT: MANTA ELENA-DIANA GRUPA 1341 AN II

BUCURESTI 2013

Cuprins

1 . Obiectivele strategice ale Tri 94 Prod Com Buzau32. Analiza diagonistic de marketing42.1 Mediul de marketing42.1.1.Macromediul42.2. Micromediul82.2.1. Piata intreprinderii82.2.2. Concurenta82.2.3 Intermediari92.3 Diagnoza mixului de marketing la intreprindere92.3.1 Strategia de produs92.3.2 Strategia de pret132.3.3 Strategia de distributie142.3.4 Strategia de promovare152.4 Aprecierea activitatii de marketing prin metoda punctajelor193. Analiza SWOT214. Formularea ipotezelor si obiectivelor de marketing22BIBLIOGRAFIE23

1 . Obiectivele strategice ale Tri 94 Prod Com Buzau

Societatea Tri 94 Prod Com Buzau produce carnati de Plescoi, pentru care a obtinut atestat de produs traditional de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Reteta originala a acestora a fost inregistrata de insusi administratorul societatii, Traian Papuc. Produsele comercializate de acest mic producator local sunt reprezentate de carnati uscati de Plescoi, carnati afumati de Plescoi, pastrama de oaie de Plescoi si babic de PlescoiTri 94 Prod Com Buzau i dorete s ndeplinesc cerinele calitative ale majoritii consumatorilor, misiunea sa fiind aceea de a deveni productorul preferat n primul rnd de consumatorii din vecintate. Valorile promovate n cadrul firmei sunt: eficiena, experiena, competena, integritate profesional, transparena i grija permanent fa de consumator.Obiectivele sunt stabilite de managementul de la cel mai nalt nivel i sunt n general structurate pe urmtoarele 3 direcii si anume: pentru conducerea i dezvoltarea companiei, pentru realizarea produsului i pentru sigurana alimentar.Obiectivele stabilite pentru realizarea produsului cuprind att aspectele de volum i gam ct i aspectele legate de identificarea i minimizarea pericolelor privind sigurana alimentar, securitatea i sntatea consumatorilor.La nivelul funciilor relevante obiectivele specifice sunt definite, cuantificate i transmise prin documentele de planificare a acestora Obiective cantitative: Firma isi propune sa atinga o cota de piata de 1% pentru anul 2009; Extinderea zonei de distributie In afara capitalei si cresterea volumului de marfa distribuita de la 4000 la 6000 kilograme lunar; Firma buzoiana isi propune ca in urmatorul an 30% din publicul tinta sa auda de existenta societatii (ceea ce inseamna ca obiectivul de notorietate propus de firma este de 30%); Realizarea unei rate a profitului de 20%.

Obiective calitative: Pozitionarea produsului - firma doreste ca produsele oferite sa fie pozitionate in categoria premium prin calitate si autenticitate; Cresterea notorietatii carnatilor de Plescoi produsi In zona de origine; Imaginea produsului - se doreste ca produsele oferite sa fie asociate cu trei caracteristici principale, si anume: calitate, autenticitate, traditionalitate; Ridicarea carnatului de Plescoi la rangul de simbol al traditiilor romanesti amenintate cu disparitia de stilul de viata fast-food si de globalizare.

2. Analiza diagonistic de marketing

2.1 Mediul de marketing

Evoluia SC TRI 94 PROD COM BUZAU este marcat, n prezent, de amplificarea interdependenelor cu mediul n care i desfaoar activitatea. Luarea n considerare a mediului ambiant reprezint ocondiie fundamental a satisfacerii cantitative i calitative a unei anumite categorii de trebuine,conducnd la elaborarea unor strategii i politici realist.

2.1.1.Macromediul

Aceast analiz, ca prim pas in elaborarea strategiei firmei, cuprinde forele externe careacioneaz asupra ntreprinderii, macromediului i a micromediului stimulnd sau frnndactivitatea desfurat de aceasta

2.1.1.1.Mediul demografic

Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numrul i structura pe sexe apopulaiei ce face parte din piaa firmei, att sub aspectul volumului, ct i al dinamicii i evoluiei n timp.n general, pe ansamblul economiei se constat o uoar scdere a populaiei,datorit scderii natalitii, a cstoriilor la vrst naintat i tendinei generale de a pune pe primplan cariera.Marimea populatiei si tendintele sale sunt importante pentru aprecierea pietei. Crestereapopulatiei inseamna sporirea nevoilor si are un rol important in aprecierea cererii de bunuri si servicii insa in cazul nostru numarulpopulatiei este in scadere.

In ultimul an populatia Buzaului a scazut. Putem spune ca numarul populatiei are o influenta nesemnificativa in ceea ce priveste cosumul carnatilor de Plescoi.Marimea populatiei si tendintele sale sunt importante pentru aprecierea pietei. Crestereapopulatiei inseamna sporirea nevoilor si are un rol important in aprecierea cererii de bunuri si servicii insa in cazul nostru numarulpopulatiei este in scadere.

2.1.1.2.Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influeneazcapacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul su de activitate, dar i posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii.ntre factorii care influeneaz puterea de cumprare se numr: rata inflaiei, evoluia preurilor, modele de consum ale populaiei, rata omajului, veniturile reale i structura comerului cu ridicara In ciuda nivelului de trai relativ mai bun din primele luni ale lui 2010, romnii sunt nc departe de standardele de via din 2008, anul premergtor crizei. Rata inflaiei in noiembrie 2010 fa de noiembrie 2009 a fost de 6,7%. Preurile mrfurilor alimentare au crescur cu 6,5%, cele ale mrfurilor nealimentare cu 6,9%, iar tarifele serviciilor cu 7%. n aceeai perioad produsele de morrit i panificaie au nregistrat o creterede 6,6%.n 2011, primul an de cretere economic a Romniei de la nceputul crizei, se poate spune c romnii au simit i n buzunare un pic de revigorare. Inflaia sczut i salariile n uoar cretere au creat premisele pentru mbuntirea nivelului de trai

2.1.1.3. Mediul natural

Mediul natural deine un rol din ce n ce mai important n perioada actual n proiectareai desfurarea activitiilor economice.Condiiile naturale determin modul de localizare, de distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit obiectivulactivitii. n aceast categorie se nscrie i necesitatea evitarii poluarii. Sunt reglementate normestricte privind modalitatea de colectare a produselor alimentare i nealimentare, a deeurilor

2.1.1.4. Mediul tehnologicMediul tehnologic n care opereaz firma este alctuit din numeroi factori ce concur la realizareaproduselor i serviciilor precum ca nivelul tehnic al utilajelor i echipamentelor, calitatea tehnologiilor,activitatea de cercetare-dezvoltare, licene i brevete nregistrate, capacitatea de creaie-inovaie-invenie.Aceast component a macromediului implic firma att ca beneficiar, ct i ca furnizor, maiales prin intermediul pieei. Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuine ale consumatorilori influeneaz deciziile de marketing referitoare la noi produse i servicii, ambalare, promovare,ditribuie etc. Firmele care nu se adapteaz la noile tehnologii i pun n pericol existena petermen lung, pierznd clientela n favoarea conurenilor.n acelai timp, tehnologiile avansatenecesit pregatirea att a personalului, dar i a consumatorilor care nu sunt ntotdeaunareceptivi.Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea const n realizarea producieide mas i desfacere maxim ct mai eficientTehnologia informaional tinde s ocupe un rol important pe pia, nzestrarea cu acesttip de tehnologie permite obinerea unor rezultate mai bune. Distribuirea rapid i n timp optimeste asigurat prin maini i utilaje performante care contribuie la cretrea productivitii peansamblu a societii.A obine o informaie n timp util, nseamn c poi s fii cu un pas faaceluilalt

2.1.1.5. Mediul culturalAnsamblul elementelor care privesc si sitemul de valori, obiceiurile, tradiiile, credinele inormele care guverneaz statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural.Acesteelemente formeaz comportamentul de cumprare i consum, delimiteaz segmentele de pia idelimiteaz tipologiile specifice ale cumprtorilor.Mediul cultural contribuie la exprimareaexigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i maniera distribuirii lor, ct siconinutul i forma comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor transmise.Religia i naionalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului consumatorului,aspecte ce trebuie luate n considerare de ctre firm.Obiceiurile de consum i personalitatea indiviziloreste influenat de tipul de religie, sarbtorile i tradiiile fiecrei etnii.Populaia vizat de firm esteconstituit, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodox.Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, l reprezint nivelul educaional, firma privind aceast influen prin dou aspecte: potenialul de instruire alpersonalului propriu i nivelul de cunotine al clienilor.

2.2. MicromediulMicromediul firmei sau mediul apropriat cuprinde totalitatea componentelor mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii permanente pentru implinirea obiectivelor de marketing, micrometrul extern este format din clienti, furnizori, intermediari, concurenti si public.Relatiile de piata sunt stabilite cu clientii, furnizorii si intermediarii pe baze contractuale.

2.2.1. Piata intreprinderii

Piaa ntreprinderii reprezint msura n care produsele unei anumite ntreprinderi (bunuri materiale i/sau servicii) au ptruns n consum.Avand in vedere magazinul de desfacere din soseua Morarilor, adresa la care se desfasoara si procesul de productie, pricipala cale de distributie este prin vanzare directa care clienti. Prin pesoanele juridice , painea si produsele de panificatie ale SC KAN-IMPEX SRL ajung catre clientii finali prin distributie in magazinele acestora

2.2.2. Concurenta

Legea pe piata mezelurilor este facuta de cei cinci mari: Campofrio, Cris Tim, Angst, Aldis si Caroli, ce detin o cota cumulata de piata de peste 40%, batalia dintre companii dandu-se pe toate segmentele. Pe piata locala, CrisTim, Aldis, Caroli, Angst sau Campofrio duc o lupta care a ajuns uneori si In instanta (pentru salamul sasesc de exemplu). De altfel, Angst a raportat afaceri de 60 milioane euro pentru anul 2007, in timp ce Caroli&Gourmet a avut o cifra de afaceri de 95,5 milioane euro. Analizate din perspectiva cifrei de afaceri realizate de toti procesatorii de carne in 2007 (circa 700 milioane euro), cotele corespunzatoare celor doi producatori converg catre cotele de piata anuntate.Influenta pe piata a firmelor mari depinde si de zonele unde produc si mai ales comercializeaza produsele. Gigantii industriali se folosesc de traditie comercializand produse dubioase, care nu respecta retetele originale.In cazul carnatilor de Plescoi, in afara de marii producatori, concurenta mai este data si de micii producatorii locali. Lupta concurentiala este astfel impartita intre marii producatori, care comercializeaza produsele in marile centre comerciale, fara a respecta reteta originala, si micii producatori, care desi au avantajul calitatii si autenticitatii produsului, dispun de puteri financiare reduse, care nu le permit producerea si comercializarea la nivel inalt, categorie in care se incadreaza si Tri 94 Prod Com.

2.2.3 Intermediari

SC TRI 94 PROD COM isi vinde produsele finale direct catre condumatori , nu are intermediari.

2.3 Diagnoza mixului de marketing la intreprindere

2.3.1 Strategia de produs

Politica de produs este un ansambru de strategii si tactici, prin care societatea se raporteaza permanent la cerintele pietei, modeland componentele ofertei in raport de dorintele consumatorului.Obiectivele sunt stabilite de managementul de la cel mai nalt nivel i sunt n general structurate pe urmtoarele 3 direcii si anume: pentru conducerea i dezvoltarea companiei, pentru realizarea produsului i pentru sigurana alimentarSC Tri 94 Prod Com SRL Buzau produce urmatoarele produse traditionale pentru care a obtinut atestat de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: Carnati uscati de Plescoi; Carnati afumati de Plescoi; Pastrama de Oaie de Plescoi; Babic de Plescoi

Carnati de Plescoi (reteta originala)Ingrediente: carne de oaie (sau doua treimi carne de oaie si o treime carne de vita), usturoi, ardei iute, cimbru, mat subtire de oaie.Preparare: In mod normal, carnatul de Plescoi se pregateste numai din carne de oaie, dar, In cazul In care aceasta este prea grasa, adica are mai mult seu, compozitia se drege cu carne de vita, Insa fara a depasi proportia de 2 la 1. Dupa ce carnea de oaie este curatata de pe oase, Intr-un ceaun se fierb oasele si cu zeama rezultata, calduta, se framanta carnea tocata In care se adauga usturoi, ardei iute sau cimbru. Este ideal sa fie folosit ardei iute, rosu. Cu aceasta compozitie vor fi umplute matele de oaie. Carnatii vor fi apoi uscati si afumati, ei putand fi serviti atat cruzi, cat si pregatiti la tigaie sau la gratar. Membranele folosite sunt naturale, comestibile; Se livreaza vrac sau cryovac; Conditii de pastrare si depozitare: Temperatura: 10 - 12 C Umiditate: 75% Termen de valabilitate: 7 zile.

In cazul mezelurilor, ambalajul reprezinta unul din elementele care poseda deosebite valente comunicationale. Conceperea prototipului unui nou produs are in vedere urmatoarele aspecte: Numele. In alegerea numelui s-a tinut cont atat de usurinta de citire, pronuntare si memorare, cat si de universul pe care il evoca. Asfel, am ales sa promovam produsul sub numele simplu de Carnati de Plescoi, comercializat sub marca Datina. Aceasta denumire urmareste sa transmita ideea de traditie in alimentatie si de continuitate a acesteia in stilul de viata al romanilor. Ambalajul a fost conceput astfel incat sa raspunda functiei de conditionare a produsului, respectiv sa-i asigure protectia impotriva agentilor din mediul ambiant, pastrarea integritatii formei si continutului pe timpul transportului, manipularii si depozitarii. Luand in considerare si functia promotionala a ambalajului, pentru proiectarea lui am pornit de la preferintele consumatorilor, astfel incat ambalajul sa ramana in contact cu consumatorul si dupa actul de cumparare. Urmarind atributiile de natura comunicationala ale ambalajului, am vizat indeplinirea functiilor: Atragerea atentiei consumatorului; Convingerea consumatorului privind concordanta dintre promisiunile facute prin intermediul publicitatii si calitatea produsului; Construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca si consumator; Informarea consumatorului asupra gramajului, termenului de valabilitate si a altor elemente caracteristice produsului.

In aceste conditii, ambalajul ne ofera o ultima sansa de a emite un mesaj cu privire la produs. Numit de unii vanzatorul mut, un ambalaj bine conceput va avea puterea de a atrage atentia consumatorului, de a-i starni curiozitatea, de a-i inspira incredere si de a-l indemna sa cumpere.

In ceea ce priveste identitatea marcii s-au luat in considerare numele de marca, sigla, emblema si logoul.Numele de marca este Datina, format dintr-un substantiv plin de semnificatie, facand trimitere la traditie. Fiind o componenta esentiala a produsului, marca serveste la identificarea acestuia, diferentiindu-l in raport cu cele ale firmelor concurente. Marca ii confera produsului identitate, atragand atentia asupra lui si facilitand pastrarea sa in memoria cumparatorului. Alaturi de numele de marca, am considerat ca logo-ul poate completa in mare masura identitatea produsului nostru. Astfel am folosit un logo iconografic, alcatuit din numele marcii scris intr-un mod special si incadrat intr-un semn grafic, alaturi de sloganul Statornicia gustului si de cele trei stelute care simbolizeaza inalta calitate a marcii. Culorile nu sunt alese intamplator, ele avand, fiecare, cate o semnificatie: fundalul verde sugereaza natura, prospetime, vitalitate, iar cele trei stelute galbene garanteaza calitatea superioara a acestei marci.

2.3.2 Strategia de pret

n cadrul societatii obiectivele strategiilor de pret sunt stabilite att pe termenlung, ct si pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaza largirea clienteleisi consolidarea si cresterea pozitiei concurentiale pe piata. Pe termen scurt companiile sistabilesc obiective legate de vnzari, mai precis, maximizarea cantitativa a acestoraCarnatii de Plescoi sunt cel mai scump produs alimentar traditional romanesc, pretul unui kilogram atingand la distribuitor valoarea de 15 euro.Majoritatea celor care cumpara preparate din carne opteaza pentru cele mai ieftine produse. In egala masura, calitatea produselor si raportul calitate/pret reprezinta in continuare un important criteriu de selectie pentru consumatori, pe piata observandu-se o reorientare a consumatorilor catre produsele premium, dupa o perioada lunga in care cel mai bine vandute produse au fost cele din segmentul economic.Intrucat Carnatul de Plescoi este un produs care ofera o calitate exceptionala, pretul practicat este ridicat in comparatie cu cel al altor produse din aceeasi gama. Astfel, strategia de pret a marcii utilizata de Tri 94 Prod Com va fi cea a pretului premium (skimming price), accesibil numai unei anumite categorii de consumatori (celor cu venituri medii si ridicate).

2.3.3 Strategia de distributie

Politica de distributie se refera la activitatea generatoare de canale de distributie catre client si de modele de comunicare cu clientii.Obiectivele politicii de distributie ale ambelor companii pot fi definite astfel:- Asigurarea disponibilitatii produselor pentru un numar ct mai mare de consumatori- Recunoasterea marcii de un numar ct mai mare de consummator- Un control ct mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca produsele ajung la consumatorul final pastrndu-si standardele de calitate

Tri 94 Prod Com distribuie carnatii fabricati chiar in Plescoi in retelele de magazine Gima si Albinuta. Desi multe dintre marile lanturi de magazine si-au manifestat intersesul pentru distribuirea acestora, capacitatile de productie ale firmei sunt foarte restranse pentru a putea face fata unei asemenea distributii.Carnatii de Plescoi se gasesc si in peste 300 de restaurante, de obicei din categoriile mediu" si premium. In Bucuresti, Casa Iancului, Casa Jienilor, Nicoresti, Jaristea, Doi Cocosi, City Grill sau Caru cu Bere sunt doar cateva dintre locurile unde se poate face cunostinta cu aceste raritati.Sistemul de distributie practicat este unul exclusiv, societatea colaborand in acest sens doar cu SC UNIVERSAL HORECA SRL, o companie mica de distributie de produse alimentare si vinuri in reteaua HO.RE.CA., in Bucuresti. Firma are astfel exclusivitate pentru carnatii de Plescoi fabricati in arealul de origine.In aceasta situatie unul dintre principalele obiective ale societatii il reprezinta extinderea zonei de distributie In afara capitalei si cresterea volumului de marfa distribuita.

2.3.4 Strategia de promovare

Bugetul promotional alocat pentru lansarea Carnatilor de Plescoi are valoarea de 4000 Euro, repartizati astfel: Cheltuieli cu publicitatea online 1000 Euro (25% din totalul bugetului alocat) Actiuni de relatii publice 3000 Euro (75% din totalul bugetului alocat).

Astfel, datorita bugetului restrans s-a optat pentru utilizarea a numai doua modalitati de promovare, prima dintre ele constand in realizarea unui site care ofera informatii despre calitatea, istoricul si tradiile aflate in spatele Carnatilor de Plescoi.Site-ul are adresa www.carnatideplescoi.ro si contine urmatoarele sectiuni: Legendele Plescoi Retete de Plescoi Unde-i poti gusta? Vrei si tu unul? Contacteaza-ne!

Cea de-a doua modalitate de promovare aleasa este reprezentata de organizarea a doua manifestari. Astfel, in colaborare cu Clubul Presa de Vin si Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural a fost organizata in comuna Berca Sarbatoarea Carnatilor de Plescoi, un eveniment complex, care si-a propus sa traga un semnal de alarma asupra faptului ca in acest moment, in Romania, adevaratii carnati de Plescoi nu sunt adeseori cei care se vand in supermarket sub aceasta titulara. La manifestare au participat producatorii vestitilor carnati de Plescoi, proprietarii de pensiuni din zona Berca-Plescoi-Sapoca, care au facut un lant de carnati lung de 80 de metri si care au aratat pe viu turistilor cum se prepara, intr-un efort colectiv pentru pastrarea gastronomiei nationale autentice.Evenimentul este primul initiat din campania de comunicare care poarta denumirea de Revolutia Plescoi, Indreptat Impotriva restaurantelor fast-food. Pe fondul acestei manifestari, se doreste atingerea principalului obiectiv al campaniei si anume creasterea notorietatii carnatilor de Plescoi produsi in zona de origine. Au fost convocati o serie de jurnalisti care, intr-un gest de protest, au consumat carnati de Plescoi in fata restaurantelor McDonalds. De asemenea, protejarea produselor alimentare traditionale romanesti in cadrul Uniunii Europene de catre Romania si includerea carnatilor de Plescoi pe aceasta lista creeaza oportunitatea unui nou val de comunicare. Astfel s-a luat decizia repozitionarii Carnatului de Plescoi cu scopul obtinerii unei mediatizari cat mai ample in presa nationala. Am hotarat sa comunicam despre produs ca despre simbolul traditiilor romanesti amenintate cu disparitia din mai multe directii: globalizarea, stilul de viata fast-food si nepasarea autoritatilor si cetatenilor.S-a optat pentru o campanie de PR bazata pe un eveniment de mare impact. Strategia adoptata se preteaza mult mai bine la tehnicile de PR decat de publicitate. Rezultatele unei campanii reusite de PR au o remanenta mult mai mare in timp si o credibilitate net superioara publicitatii.Campania de PR a fost axata pe one stroke event si pe latenta ecourilor sale. Publicul tinta a fost delimitat la jurnalistii din presa scrisa, tv, radio. Odata convinsi, acestia urmau sa disemineze mesajul prin intermediul articolelor lor, In chip de realitate nemediata prin tehnici de marketing, catre potentialii consumatori.Mesajul care se doreste a fi transmis este urmatorul:Carnatul de Plescoi este un simbol al traditiilor romanesti care ne definesc identitatea culturala.Revolutia Plescoi este o miscare culturala care militeaza pentru pastrarea traditiilor romanesti. Spune NU stilului de viata fast-food!Spune NU falsurilor autohtone! Tine minte ca ADEVARATII CARNATI DE PLESCOI SE FAC NUMAI LA PLESCOI!Pentru atingerea scopului propus, s-a intrat in parteneriat cu Adrian Ilfoveanu, unul dintre cei mai apreciati sculptori din generatia tanara din Romania. Acestuia i s-a cerut sa realizeze o sculptura in carnati de Plescoi.In urma deplasarilor de documentare din zona Plescoi, a reiesit ca femeile au fost acelea care au pastrat traditia carnatilor de Plescoi. Ca atare, s-a luat decizia ca expozitia sa se intituleze Eva a trait la Plescoi. Sculptorul a ales sa o reprezinte pe Eva la batranete, un simbol al feminitatii casnice.Ulterior, a fost cooptat artistul fotograf Nicu Ilfoveanu, fratele sculptorului, care a avut ca sarcina realizarea unor fotografii avand ca tema femeile din Plescoi.Conceptul artistic a fost Intregit prin decizia de a se realiza un film de scurt metraj articstic despre femeile din Plescoi.Am contactat Muzeul Taranului Roman unde am aplicat pentru obtinerea gratuita a unei sali pentru organizarea expozitiei de sculptura In carnati de Plescoi Eva a trait la Plescoi. Muzeul Taranului Roman a oferit Clubul Taranului care are si climatizare care sa permita o temperatura joasa In sala pentru pastrarea sculpturii.Am gasit doi sponsori, Poiana Negri apa minerala si Val Duna vinuri, care au sprijinit financiar evenimentul.Am realizat o serie de 200 de sticle de vin Val Duna de colectie cu etichete dedicate evenimentului, etichete ce reproduc sculptura lui Adrian Ilfoveanu.Am asociat ca parteneri media trustul de presa Realitatea-Catavencu.Expozitia Eva a trait la Plescoi s-a desfasurat la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman. La vernisaj vor participa peste 300 de persoane intre care reprezentanti ai presei.In cadrul evenimentului se va da citire Proclamatiei de la Plescoi, documentul programatic al miscarii culturale Revolutia Plescoi. Proclamatia este un apel patetic la pastrarea traditiilor si identitatii culturale traditionale romanesti si la rezistenta Impotriva globalizarii si stilului de viata fast-food.A fost invitata la eveniment Elena Udrea, personaj politic si monden controversat, nascuta la Buzau si numita de mass media bulevardiera Nimfa din Plescoi.Vernisajul va fi continuat cu o petrecere la care se vor servi carnati de Plescoi din abundenta si se va bea vin cu eticheta personalizata.Incheierea expozitiei se va face prin proiectarea scurt-metrajului Eva a trait la Plescoi.

2.4 Aprecierea activitatii de marketing prin metoda punctajelorActivitatea de marketingCriticSlabMediuBineFoarte bine

0-20 puncte21-40 puncte41-60 puncte61-80 puncte81-100 puncte

Auditul macromediului de marketing

Mediul demograficx

Mediul economicx

Mediul naturalx

Mediul tehologicx

Mediul politicx

Mediul culturalx

Auditul micromediului de marketing

Piata ntreprinderii x

Clientiix

Concureniix

Intermediariix

Furnizoriix

Firmele de logistic sau de marketingx

Marele publicx

Auditul performanei activitii de marketing

Analiza profitabilitiix

Analiza eficienei costurilorx

Auditul funciilor de marketing

Produsulx

Preulx

Distribuiax

Promovarea x

Auditul de marketing este o analiz complex, sistematic i periodic a micromediului i macromediului ntreprinderii, a obiectivelor, strategiilor i activitilorde marketing ale acesteia. Auditul de marketing se realizeaz n scopul identificriipunctelor forte i punctelor slabe ale organizaiei i oportunitilor i ameninrilor ceprovin din mediu. n funcie de concluziile analizei, se propune un plan de aciune pentru rezolvarea punctelor slabe, valorificarea oportunitilor i evitarea ameninrilorNota medie pentru auditul macromediului de marketing este 60. In urma acestei analize reiese faptul ca mediul economic slab dezvoltat duce la o putere de cumparare mica a populatiei. Mediul politic sprijina activitatea societatii prin diverse programe de ajutor a populatiei sarace. Faptul ca societatea este pozitionata intr-o zona agricola face ca pretul pentru materia prima sa fie mai mic decat in alte zone si face posibila o investitie intr-un cuptor de coacere care foloseste brichete si paleti din resturi vegetale(ceea ce duce la scadere considerabila a costurilor).Astfel mediul natural si cel tehnologic sunt puncte forte in cadrul auditului macromediului de marketing.Nota medie pentru auditul micromediului de marketing este 58. Aceasta valoare nu este departe de ceea a macromediului de marketing intrucat depinde de ea. Piata intreprinderii este una locala, puterea de cumparare a populatiei este micaNota medie pentru auditul performantei activitatii de marketing este 50 Nota medie pentru auditul functiilor de marketing este 70. Este cea mai mare valoare pentru ca societatea vinde produse de calitate.

3. Analiza SWOTPUNCTE FORTE

Producator cu traditie in zona; Produs autentic de foarte buna calitate; Personal cu experienta in prepararea produsului, care pastreaza reteta originala, transmisa din generatie in generatie; Standard ridicat in producerea si comercializarea produsului.

PUNCTE SLABE

Lipsa notorietatii carnatilor de Plescoi produsi in zona de origine; Presiune promotionala insuficienta; Pret ridicat de comercializare; Capacitate mica de productie, datorata complexitatii procesului de realizare a produsului; Retea de distributie restransa.

OPORTUNITATI

Produsele naturale, cu specific traditional, sunt mult mai apreciate de catre consumatori; Carnatul de Plescoi este protejat in U.E. fiind recunoscut ca marca traditionala romaneasca; Posibilitatea desfacerii rapide a produsului datorita numarului mare de turisti pe tot parcursul anului.AMENINTARI

Concurenta acerba din partea marilor producatori de mezeluri, produsul neavand denumirea de origine protejata in interiorul tarii; Fenomenul de globalizare si industria fast-food ameninta cu disparitia produsele alimentare traditionale; Putere scazuta de cumparare a populatiei.

4. Formularea ipotezelor si obiectivelor de marketing

Cresterea veniturilor si, in conditia mentinerii cheltuielilor => cresterea profitului => investitii Produse apreciate de consumatori din alte piete => Extinderea pietei societatii in alte piete(alt orase/sate din judet, alte judete)

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=137&idb=392. https://www.google.ro/search?q=adresa+www.carnatideplescoi.ro&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a&channel=fflb3. http://www.localbiz-buzau.ro/tri-94-prod-com-srl-buzau-f5314.html

2