[email protected] gratuit anul /. nr. 0.3 /3 decembrie...

20
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Curtier imobiliar Promoție super Basarabia, 2018: Ne așteaptă un an erbinte C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Anul 2018 va fi unul cru- cial pentru Republica Moldova. După 26 de ani de independență, acest stat pare că nu s-a lămurit nici cu pro- pria identitate, nici cu vectorul de dezvoltare. OPINII & ANALIZE P P a ag g . . 7 7 M M A A S S S S - - M M E E D D I I A A , , D D E E L L A A D D E E M M O O C C R R A A T T I I Z Z A A R R E E L L A A F F A A K K E E N N E E W W S S detalii în pagina 3 Bilunar GRATUIT Anul 10 Nr. 205 15 decembrie 2017 ACEL MOMENT DIN AN CÂND FACEM BILANURI ȘI REZOLUII OPINII & ANALIZE Pag. 10, 11 Hormonii și mecanismele îngrășatului și slăbitului Hormonii controlează aproape toate aspectele greutății noastre corpo- rale, determinând de la pofta de mâncare și senzația de sațietate până la unde anume vom stoca grăsimile. cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 NUTRIIE & SĂNĂTATE P P a ag g . . 1 14 4 , , 1 1 5 5 Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost! « «« «« « www.accentmontreal.com » »» »» » Pag. 8 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Servicii în drept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. DETALII ÎN INTERIOR

Upload: others

Post on 22-Jan-2020

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Basarabia, 2018: Ne așteaptăun an +erbinte

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Anul 2018 va fi unul cru-cial pentru RepublicaMoldova. După 26 deani de independență,acest stat pare că nus-a lămurit nici cu pro-pria identitate, nici cuvectorul de dezvoltare.

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 77

MMMM AAAA SSSS SSSS ---- MMMM EEEE DDDD IIII AAAA ,,,, DDDD EEEE LLLL AAAADDDD EEEE MMMM OOOO CCCC RRRR AAAATTTT IIII ZZZZ AAAA RRRR EEEE LLLL AAAA FFFFAAAA KKKK EEEE NNNN EEEE WWWW SSSS

detalii înpagina 3

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 205 ■ 15 decembrie 2017

ACEL MOMENT DIN AN CÂND FACEM BILAN�URI ȘI REZOLU�IIOPINII & ANALIZE ► Pag. 10, 11

Hormonii și mecanismele îngrășatului și slăbituluiHormonii controleazăaproape toate aspectelegreutății noastre corpo-rale, determinând de lapofta de mâncare șisenzația de sațietatepână la unde anumevom stoca grăsimile.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1144,, 1155

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

► Pag. 8

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré &5555 Westmisnter); Cabinete: Dr. Buracu,Dr. Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate:Arcade Accounting (3333 Cavendish), DFDComptables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Opinii &Analize: Rareș BURLACU, Adrian BENEA; Re-flecții canadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnolo-gie: Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU;Specialiști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), ȘerbanTISMĂNARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului); Redactor şef: DanGEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

[email protected]

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

accentmontreal.com face diferenţaÎntr-un Quebec plin de accente

www.accentmontreal.com

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLLVVaa aasstteeppttaamm ccuu ccoommeennzzii ddee SSaarrbbaattoorrii!!

LAVALLAVAL

CCOOZZOONNAACCII PPRROOAASSPPEETTII,, ffaaccuuttii iinn llaabboorraattoorruull pprroopprriiuu SSAARRMMAALLEE,, TTOOBBAA,, CCAALLTTAABBOOSS,, LLEEBBAARR,, PPIIFFTTIIEE TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraattee ssii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall -- RReetteettee aarrddeelleenneessttii!!GGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCostita si ciolane afumateSalata de vineteSalata beufIcreTelemea de oaie si numeroase alte produse traditionaleromanesti

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUCenaclul Eminescu va avea ultima sa în-tâlnire din acest an în data de joi, 21 de-cembrie, orele 17:00, la Centrul comunitar6767 Côte-des-Neiges, sala 697. Întâlnireaeste organizată împreună cu ACR şi CMQşi este dedicată sărbătorilor şi sfârşitului dean. Detalii: 514-910-6738 (Leonard I.Voicu) sau [email protected]

PAVEL STRATAN LA MONTREALPe 12 ianuarie 2018, în ajunul Anului Noupe stil vechi, Pavel Stratan va prezenta noulsău album „Totu-i despre viață” la Restau-rantul Cinecitta din Montreal (5220 Dé-carie), începând cu ora 18.00. Artistul vainterpreta piese noi, dar și șlagăre îndrăgitede publicul montrealez. Spectatorii vorputea comunica cu Pavel, vor avea ocaziasă se fotografieze cu el, să cumpere noulsău CD și albume din anii trecuți. Dat fiindfaptul că restaurantul nu eeste mare,

numărul de locuri este limitat. Au mairămas câteva bilete care pot fi cumpăratepe www.moldovaquebec.ca. În costul bile-tului intră o cină copioasă și un pahar devin. Afiș în pagina 12.

ZIUA CULTURII NA�IONALE LA ȘCOALAJUNIMEA ROMÂNĂSâmbătă, 13 ianuarie 2018, între orele13:00 și 15:00, în sala Auditorium aColegiului Brébeuf (5625 avenue Decelles,Montreal, H3T1W4, Pavillon Lalemant,Secteur D3), va fi celebrată Ziua CulturiiNaționale. Reamintim că ziua de 15 ia-nuarie, data nașterii poetului Mihai Emi-nescu, a fost decretată începând din 2011drept Ziua Culturii Naționale. În program:Dor de Eminescu, ediția a VIII-a, melodiipopulare din diverse zone ale țării, momentpoetic, vernisajul expoziției La trecutu-țimare, mare viitor!. Intrarea și parcarea suntgratuite. Info: www.junimearomana.com.

DDiinn ccoommuunniittaattee

Mărțișorul, inclus în patrimoniul imaterial al UNESCOÎncepând din data de 6 decembrie, mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO. Dosarul pen-tru ca acest obicei să fie inclus în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a fostdepus de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia. Experţii internaţionali ai Comitetului Intergu-vernamental UNESCO au apreciat valoarea universală de necontestat a „practicilor culturale asociate zilei de1 Martie” și a rolului pe care îl au în îmbogățirea diversității culturale și promovarea comunităților locale.

În data de 15 decembrie, primarulorașului Laval, Marc Demers, a găzduit oceremonie oficială de semnare în Carteade Aur a municipalității și de înmânare aMedaliei suveranului profesorului VaniaAtudorei. Medalia suveranului pentruvoluntari (Médaille du souverain pour lesbénévoles), cu care a fost recompensat dl.Atudorei în martie 2016, este o nouă dis-tincție oficială a Canadei (care a înlocuitPrix du Gouverneur général pour l’en-traide, creat în 1995), menită să onorezetoți acei eroi anonimi care își pun efor-turile, energia, priceperea, cunoștințele,competentele și timpul în folosul întraju-torării semenilor lor.

Médaille du souverain pour les béné-voles este din argint și are un diametru de36 de mm. Pe una din fețele sale se aflăefigia reginei Elisabeta a-II-a iar pecealaltă două inimi intercalate (una maimare și una mai mică) înconjurate decinci frunze de arțar, deasupra lor fiindașezată o coroană ornată cu trei frunze dearțar. Panglica acestei medalii este roșie,având în mijloc cinci benzi aurii și patrualbastre.

Profesorul Vania Atudorei este primulcanadian de origine română căruia i seconferă această nouă medalie a Canadei,drept recunoaștere a colaborărilor, schim-burilor și inițiativelor sale naționale și in-ternaționale, a înfrățirilor de școli șiorașe, a cursurilor, schimburilor culturale,pedagogice și științifice de pe patru con-

tinente pe care le-a înfăptuit. În anul 2012el a fost decorat cu Medalia Jubileului deDiamant al Reginei Elisabeta a II-a iar în2014 guvernul Franței i-a acordat cea maiveche medalie civilă din lume, creată deNapoleon Bonaparte în 1808, cea de Ca-valer al Ordinului Palmes Académiques.

Vania Atudorei este profesor laColegiul Gérald-Godin din Montreal,unde predă cursuri în domeniul fabricațieimedicamentelor sterile. În 2011, Asoci-ația profesorilor din învățământul supe-rior colegial din Quebec (AQPC) i-aacordat medalia de onoare ca profesoremerit. ACCENT MONTREAL

ROMÂNI DE SUCCES

Prof. Vania Atudorei, onorat la PrimăriaLavalului

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

Prof. Vania Atudorei

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă*i cu mine,plătesc o vacan*ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă*i cumine plătesc notarul!

10 - 17 10 - 1710 - 17 10 - 17 10 - 179 - 16

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

EVA [email protected]

Vladimir Midvichi șiAura Chiriac, cei doi ar-tiști plastici de origineromână care acum optani au fondat la MontrealȘcoala de arte vechi Va-luarda (3774 Ch. Queen-

Mary, local 309, Montreal, H3V 1A6 |514-342-4105 | www.valuarda.com),vor expune timp de o lună la Musée desmaîtres et artisans du Québec. Expo-ziția se intitulează Croix și include și lu-crări semnate de artistul ucrainianSerghei Burtovii. Ea se va derula între18 ianuarie și 15 februarie 2018.

Așa cum titlul o sugerează, expo-ziția va prezenta o impunătoare colecțiede cruci cioplite în lemn (tei, cireș, ste-jar și paduk) din mai multe țări creștine.Vor fi astfel expuse cruci etiopiene,celtice, copte și melkite și, desigur,modele din România și Ucraina, maivechi sau mai noi, inspirate de tradițiileacestor țări.

Pe lângă crucile sculptate la mânăexpoziția include și o colecție de fo-tografii după cruci de cimitir și troițedin România și Ucraina. O proiecțievideo va rula pe toată durata expoziției,iar vizitatorii vor avea la dispozițieecrane interactive unde pot vedea și as-culta interviuri cu cei trei artiști, pre-cum și cu personalități religioase(episcopi, călugări și teologi) dinRomânia, Ucraina și Canada pe temacrucii.

Adresa muzeului este: 615 AveSainte Croix, Saint-Laurent, H4L 3X6.Info orar și tarife: www.mmaq.qc.ca |514-747-7367.

Semnalăm, de asemenea, încă o ex-poziție a artistului Vladimir Midvichi,care va debuta în data de 12 ianuarie laBiblioteca Reginald-J.-P.-Dawson din

Ville Mont Royal. Expoziția va durapână pe 1 februarie și va prezenta lu-crările a 40 de copii, toți elevii profe-sorului Midvichi. Lucrările ilustreazădiverse tehnici - acrilic, acuarelă, desenîn creion, pastel gras și pastel uscat, peteme diferite - portrete, peisaje, naturimoarte, în stiluri diferite - pointilism,suprarealism, impresionism, fitomor-fism etc. Biblioteca Reginald-J.-P.-Dawson se află la 1967 boul. Graham,Mont- Royal, H3R 1G9.

Vladimir Midvichi a fost onorat re-cent în cadrul expoziției anuale agrupului TRAM (Table rond sur les artsde la Ville de Mont-Royal), care a in-clus peste 40 de artiști locali și care afost găzduită de Primăria orașuluiMont-Royal (30 noiembrie - 2 decem-brie 2017). Vladimir Midvichi a primito mențiune pentru lucrarea sa intitulată„Chawan”. Tabloul reprezintă un setjaponez pentru pregătirea ceaiului, înacuarelă, un subiect clasic în pictură. Înmotivația sa, juriul a arătat că lucrareaa fost executată cu originalitate și un

simț înnăscut al culorii. Acuarela a fostfăcută cu tincturi de culori și „pete”obținute din miez de nucă și indigo.

La Salonul de artă TRAM 2015Vladimir Midvichi a obținut premiul Ila secțiunea de fotografie, cu tripticulintitulat „Totem”, în care obiectul fo-tografiat - un mal stâncos ce se reflectăîn apele unui râu - devine o fereastrăcătre o altă lume, misterioasă și ciudată,care obligă privitorul să dea frâu liberimaginației, agățându-se doar de su-gestii istorico-arhaice.

În 2014, pictorița Aura Chiriac,soția sa, a câștigat premiul I cu tabloul„Piazza San Marco”, o xilogravurăcombinată cu chine collé, parte a uneiserii de gravuri intitulată „Veneția”. Îndecizia de acordare a premiului întâi aufost amintite măiestria cu care autoareautilizează tehnica gravurii și înțelegereaesenței unei imagini și a unui spațiu. În2016, în cadrul aceluiași Salon anual deartă TRAM, Aura Chiriac a câștigatpremiul II la categoria pictură-sculpturăcu lucrarea în acrilic „Nuit gallo-pante”.

TTaattiiaannaa ȘȘrraaggăărr:: „„TTeemmppoorraallee””

Între 16 decembrie 2017 și 14 ianuarie 2018, însala centrală de la Centre de Loisirs de Saint-Laurent, pictorița Tatiana Șragăr își prezintă ex-poziția personală intitulată „Temporale”.Tatiana Șragăr expune constant din 2009, cândîmpreună cu alte două pictorițe din Pierrefondsa organizat o expoziție fără vânzare. Tot din acelan a început să participe la concursurile anualeale Centrului Cultural din Pierrefonds, iar din2015 este membră a Table Ronde sur l’Art deMont-Royal (TRAM), participând la saloanelede artă anuale ale acestui grup, găzduite dePrimăria Mont-Royal. Tot în 2015 a expus ală-turi de alți artiști afiliați la TRAM la cabinetulministrului Energiei și Resurselor Naturale dinQuebec de atunci, Pierre Arcand. Acum, „Tem-porale” este cea de-a treia expoziție personală asa. Pictura Tatianei Șragăr tinde spre impresionism,dar are o puternică tentă grafică, moștenire aanilor de studiu dedicați arhitecturii în România.Cel mai adesea picturile sale sunt în ulei, cu opredilecție pentru flori, peisaje și portrete. Pen-tru a vă familiariza cu arta Tatianei Șragăr putețimerge la www.artabus.com/sragar sau pefineartamerica.com.Vernisajul va avea loc pe 16 decembrie 2017,între orele 13.00 și 16.00 și se va bucura deprezența primarului orașului Saint-Laurent, dl.Alan DeSousa. Centre de Loisirs de Saint-Lau-rent este situat la 1375 rue Grenet, H4L 5K3 (înapropierea stației de metrou Côte-Vertu).

ACCENT MONTREAL

Valuarda la Musée des maîtreset artisans du Québec

6976 Sherbrooke Est, Montreal, H1N 1E5 | 514-255-5006MMeezzeelluurrii ●● BBrrâânnzzeettuurrii ●● CCâârrnnaaţţii ●● CCaarrnnee ●● CCllăăttiittee ●● PPrrăăjjiittuurrii

\\ÄÄxx wwxx áá ZZÉÉââÜÜÅÅttÇÇwwáá

MMAAGGAAZZIINN DDEE DDEELLIICCAATTEESSEE EESSTT--EEUURROOPPEENNEE,, CCUUPPRROODDUUSSEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII ȘȘII MMOOLLDDOOVVEENNEEȘȘTTII

Vă ajută să celebraţi sărbătorile de iarnă cu produse delicioase şi proaspete, cu specific din ROMÂNIA și MOLDOVA

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZIARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Expoziția „Croix” prezintă cruci cioplite în lemn din mai multe țări creștine - crucietiopiene, celtice, copte, melkite, românești și ucraininene.

Tatiana Șragăr

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

ROMÂNIA | BILAN | PROGNOZE

Într-o analiză intitulată „10 misiuni pen-tru mediul de business la CentenarulRomâniei”, Ziarul Financiar prezintăRomânia de azi și de mâine, afirmând căceea ce lipsește pentru ca aceasta să devinăo țară dezvoltată nu sunt resursele - umane,naturale și financiare - ci „un proiect am-bițios și mult curaj”.

Iată cum stă România la un an de cen-tenarul său faţă de Germania, prin prismacelor mai importanți indicatori economiciși sociali, precum și măsurile care vor duce,pe termen mediu şi lung, la ameliorareaacestora şi la o reducere a decalajelor faţăde cea mai puternică economie europeană.

PIB PER CAPITA ÎN 2016România a înregistrat un nivel al PIB

per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (înpreţuri curente), de 4,5 ori mai scăzut decâtnivelul acestui indicator în Germania, aratădatele Băncii Mondiale. Cu un ritm decreştere economică de 5% pe an, în condiţi-ile în care economia germană ar stagna, va-loarea PIB per capita din România arajunge la jumătate din nivelul indicatoruluidin Germania în 17 ani.

SALARIUL MEDIU NET PE LUNĂSalariile angajaţilor români sunt de 4,3

ori mai mici decât salariile medii ale anga-jaţilor germani, chiar dacă în ultimii ani an-gajaţii români au avut parte de creşterisalariale de 10- 15% pe an. Creşterea sala-riului minim, majorările salariale din sec-torul bugetar şi criza de personal au fostprincipalii factori care au contribuit şi vorcontribui în continuare la creşterile desalarii din România.

PRODUCTIVITATEA MUNCII PER ANGAJATAngajaţii români au o productivitate

medie de 62,5% din cea a angajaţilor din

statele Uniunii Europene (în 2016), în timpce angajaţii germani depăşesc cu 5,5%productivitatea medie din UE. Creşterile desalarii, investiţiile în modernizarea echipa-mentelor de producţie sau un managementmai performant sunt doar câteva dintre ele-mentele care ar putea creşte valoarea adău-gată adusă în economie şi, totodată,productivitatea angajaţilor.

SPERAN�A DE VIA�Ă LA NAȘTERESperanţa de viaţă la naştere, unul dintre

cei mai importanţi indicatori care reflectăstarea de sănătate a unui popor, este încă re-dusă în România faţă de alte ţări, deşi acrescut semnificativ în ultimul deceniu.

RATA MORTALITĂ�II INFANTILERata mortalităţii infantile, indicatorul

care raportează numărul decedaţilor învârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii,a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de2,3 ori mai mare decât în Germania. Ali-

mentaţia femeilor gravide, dar şi sistemulde lucru al medicilor de familie (care nu lu-crează în weekend) sunt o parte dintre pro-blemele care trebuie rezolvate pentru aîmbunătăţi acest indicator. Totuşi, progre-sul este semnificativ faţă de anul 1990, cândrata mortalităţii infantile în România era de27 la mie.

PONDEREA CELOR CU STUDII SUPERIOAREMoştenirea României din perioada co-

munistă, când numărul de locuri în univer-sităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asuprastructurii populaţiei României după nivelulde studii. La ultimul recensământ, doar14,4% din populaţie (adică 2,88 milioanede persoane) aveau studii superioare, lajumătate faţă de procentul înregistrat înGermania. Acest decalaj va fi mai dificil derecuperat - chiar dacă s-a dezvoltat mult şipiaţa universităţilor private - deoarece po-pulaţia şcolară a scăzut şi va continua săscadă în următorii ani pe fondul reducerii

natalităţii.

NUMĂR DE KM DE AUTOSTRADĂ ÎN 2015Lipsa unei reţele de autostrăzi bine dez-

voltate este principalul impediment înatragerea de noi investitori. România are747 de km de autostradă la o suprafaţă de238.397 km2, în timp ce Germania areaproape 13.000 de km de autostradă la osuprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte,deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzutădecât Germania, România are o reţea de au-tostrăzi de 17 ori mai redusă. Folosirea fon-durilor europene pentru infrastructură estesingura soluţie pentru ca România să mairecupereze din discrepanţe.

PONDEREA POPULA�IEI FĂRĂ ACCESLA BAIE PROPRIE, DUȘ SAU TOALETĂINTERIOARĂ ÎN 2016

Unu din trei români nu are acces latoaletă în interiorul locuinţei, în timp ce înGermania procentul populaţiei în aceastăsituaţie este extrem de scăzut, de numai0,1% în 2016. Investiţiile în sistemele decanalizare sunt esenţiale pentru rezolvareaacestei probleme în mediul rural, unde tră-iesc 45% dintre locuitorii României.

PONDEREA POPULA�IEI ÎN AGRICULTURĂMai bine de un sfert din populaţia aptă

de muncă a României este ocupată în sec-torul agriculturii, majoritatea în agriculturade subzistenţă, în timp ce în Germania pon-derea populaţiei ocupate în acest sector estede doar 1,4%. O strategie de folosire a fon-durilor UE astfel încât fermele de familie sădevină furnizori de materie primă pentrubranduri create în România poate fi caleacare să lege agricultura de industria ali-mentară.

BOGĂ�IA POPULA�IEICu o bogăţie de 17.000 de euro per

locuitor, un cetăţean român este de zece orimai sărac decât unul german. Bogăţia netăa populaţiei este un indicator calculat înfuncţie de preţul imobiliarelor, cursul valu-tar, piaţa de capital etc.

Unde este România astăzi și unde trebuiesă ajungă

La aproape 100 de ani de existență, România are încă un drum lung de parcurs pentru a atingestatutul de țară dezvoltată. Ziarul Financiar a întocmit un bilanț cu zece indicatori care arată undese află ea astăzi și unde trebuie să ajungă.

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, cetăţeanul român este de zece ori mai săracdecât cel german.

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

PSD la 43%. Iohannis șiFirea la egalitate înintențiile de vot

Un sondaj de opinie alCURS realizat în luna noiem-brie a.c. arată că în preferințeleromânilor pentru funcția depreședinte, Klaus Iohannis șiGariela Firea se află la egaliate.

Astfel, la întrebarea „dacăacum ar avea loc alegeri prezi-denţiale şi ar candida următorii,cu cine aţi vota?”, răspunsurileau fost: Klaus Iohannis (susţinutde PNL) - 37%, Gabriela Firea,din partea PSD - 37%, CălinPopescu Tăriceanu, din parteaALDE -13%, Cristian Dia-conescu, din partea PMP - 9%,Kelemen Hunor, din parteaUDMR - 4%, Dan Barna, dinpartea USR - 3%, GeorgeMihoc, candidat independent,din partea diasporei - 1%.

La întrebarea „dacă acum aravea loc alegeri parlamentare,cu candidaţii cărui partid ativota?”, răspunsurile au fost:PSD - 43%, PNL - 27%, ALDE- 9%, UDMR - 6%, PMP - 6%,USR - 5%, independent - 2%,alt partid - 2%.

Reamintim că la alegerileparlamentare din decembrie2016, PSD a reușit o victorie nemai întâlnită din epoca Iliescu,recoltând peste 45% din voturilecelor şapte milioane de electoricare s-au prezentat la urne (ratade participare a fost de 39,49%),un procentaj nu cu mult pestecel revelat recent de acest son-daj CURS.

Conform sondajului, topulîncrederii în instituţii se prezintăastfel: Pompieri (83%), Armată(71%), Şcoli (66%), Biserică(61%), Poliţie (59%), Massmedia (45%), Primărie (44%),Preşedinţie (39%), Justiţie(24%), Guvern (24%), Parla-ment (20%), Partide (19%).

Volumul eşantionului a fostde 1067 de respondenti. Univer-sul de eşantionare: populaţiaadultă, neinstituţionalizată, învarstă de 18 ani și peste, la nivelnațional.

DE CE SE MEN�INE PSD LA UNPROCENTAJ SIMILAR CELUI CUCARE A CÂȘTIGAT ALEGERILE?

Răspunsul la această între-bare este relativ simplu: PSDeste partidul care reușește săcapteze cel mai bine imaginația,speranțele dar mai ales fricileromânilor, transformându-le învoturi. Discursul său s-a adaptatcel mai bine vremurilor: a în-groșat accentele populiste, a es-tompat linia de separare dintrebiserică și stat, a înecat pro-blemele reale și actuale ale țăriiîn religie, tradiționalism șinaționalism.

Acest lucru este demonstratde faptul că profilul votantuluiPSD „casic” nu se mai poatecaracteriza ca fiind în principaldin mediul rural, fără prea multășcolarizare și vârstnic. Foartemulte din miturile legate de

votanții PSD s-au spulberat înultimii ani, așa cum o indicăprofilul alegătorului român par-ticipant la la scrutinul din 11 de-cembrie 2016, alcătuit deInstitutul Român pentru Evalu-are și Strategie (IRES).

Astfel, PSD a reușit să mo-bilizeze și electoratul urban, șicel cu studii. Jumătate dinvotanții de la oraș au pusștampila pe listele social-democraților la ultimele alegeriparlamentare, iar alegătorii custudii superioare au preferatPSD în măsură mai mare decâtPNL (23,24% dintre cei care auvotat cu PSD sunt cu studii su-perioare, față de 24,4% la libe-rali și 22,3% la USR).

Mai mult, votanții PSD auvenit și din rândul tinerilor, PSDşi PNL fiind la egalitate peeșantionul de vârstă 25-34 deani - 28,5% și respectiv 28,9%.La această categorie de vârstăUSR a obținut 17.9%.

Deși pensionarii, șomerii şipersoanele casnice au votat,într-o majoritate covârșitoare,cu PSD, acest partid a fost și peprimul loc în privinţa votuluiromânilor care au un loc demuncă. Diferenţa faţă de PNL afost de zece procente şi dublăfaţă de Uniunea Salvați Româ-nia: PSD - 35,8%, PNL - 25,1%,USR: 14%.

Toate aceste tendițe par să semențină în continuare.

ACCENT MONTREAL

ROMÂNIA | SONDAJ DE OPINIE | POLITICĂ

RRoommâânniiaa,, pprriinncciippaalluullppaarrtteenneerr ccoommeerrcciiaall aall RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

ROMÂNIA | R. MOLDOVA | SCHIMBURI COMERCIALE

România rămâne principalulpartener comercial al RepubliciiMoldova, cu un volum al schim-burilor de peste un miliard dedolari în primele zece luni aleacestui an. România este şi unadintre principalele destinaţii aleexporturilor din regiunea sepa-ratistă transnistreană, potrivitdatelor statistice făcute publicela Chişinău şi Tiraspol, preluatede Romanian Global News.

România este principala piaţă dedesfacere pentru produsele dinRepublica Moldova, fiind vorbade exporturi în valoare de apro-ximativ 480 de milioane dedolari în primele 10 luni, încreştere cu peste 17% faţă deaceeaşi perioadă a anului 2016.În acelaşi timp, RepublicaMoldova a importat mărfuri şiproduse din România în valoarede peste 560 de milioane dedolari, cu 25% mai mult faţă de

aceeaşi perioadă a anului trecut,potrivit Biroului Naţional de Sta-tistică de la Chişinău.

Aproape două treimi din expor-turile moldoveneşti au avut cadestinaţie piaţa Uniunii Eu-ropene, în timp ce în Comuni-tatea Statelor Independente,Republica Moldova a livrat maipuţin de 20% din mărfurile sale,în scădere continuă de la an laan.

Şi exporturile din Transnistria auavut ca destinaţie principalapiaţă a Uniunii Europene. Chiardacă această regiune separatistădin Republica Moldova declarăcă vrea să se integreze în Fede-raţia Rusă, exporturile în Rusianu au depăşit 54 de milioane dedolari, în timp ce în România aufost de peste 84 de milioane, încreştere cu 50% faţă de anul tre-cut.

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

Basarabia, 2018: Ne așteaptă un an �erbinte

ALA MÎNDÎCANUwww.moldovaquebec.ca

Alegerile parlamentarecare se vor desfășura, proba-bil, în noiembrie 2018, arputea constitui un momentde cotitură pentru RepublicaMoldova. Cu toate că din2010 încoace în Basarabia la

putere s-au aflat partide pro-europene,Moscova nu a renunțat pentru nicio clipă laacest spațiu. Metodele folosite de Kremlinpentru satisfacerea poftelor sale imperialesunt astăzi cunsocute lumii întregi: coru-perea liderilor, infiltrarea agenților, dis-trugerea încrederii populației în reforme,instigarea la ură, răspândirea de fake news,războaiele hirbide etc, etc.

Ce putem spune astăzi despre raportulde forțe din Republica Moldova, așa cumse vede acesta de aici, din Montreal? Existăîn acest moment câțiva „jucători” de bazăla masa politică basarabeană.

PARTIDUL SOCIALIȘTILOR (PSRM)Acesta îl are ca lider pe Igor Dodon, cel

care a câștigat alegerile prezidențiale înnoiembrie 2016 și care declară deschis că:„…parteneriatul strategic cu prietenii noștridin Rusia (…) nu poate constitui un subiectpentru negocieri.”. Ultimul sondaj, realizatacum o lună de International Republican In-stitute (IRI) arată că simpatiile etnicilor rușiși ale electoratului aflat preponderent la

țară, consumatori fideli ai propagandeirusești, sunt de partea PSRM și a „estului”,în poroporție de 34%. Acest procent esteunul real, dar nu este bătut în cuie.

Liderul PSRM și promotorul liniei durepro-rusești, Igor Dodon, are marele handi-cap de a se afla în imposibilitatea de a pro-mova politicile pro-rusești la nivel legislativși executiv. Președintele are împuternicirilimitate, întrucât Republica Moldova esteun stat parlamentar. Orice decizie ar dori săia președintele, aceasta poate fi „răsturnată”de parlament, unde socialiștii numără doar24 de deputați (din 101). Anume așa s-a în-tâmplat când președintele, tot el comandantsuprem al Forțelor Armate, a încercat să seopună repetat procedurii de numire înfuncție a ministrului apărării. Curtea Con-stituțională a stabilit că şeful statului încalcăLegea Supremă. Bătălia a fost pierdută decătre Igor Dodon, ministrul fiind numit înfuncție de către președintele Parlamentului.Și nu e unicul caz de eșec al lideruluiPSRM.

Problemele lui Dodon par să aducă pre-judicii imaginii partidului său. Totuși, des-chiderea pentru Rusia a electoratuluinostalgic, în special a celui de la sate, trecutdemult de vârsta tinereții și supus unei pre-siuni propagandistice nemaivăzute dinpartea posturilor de televiziune rusești, darși din partea preoților Mitropoliei Mol-dovei, supuse Moscovei, nu poate fi igno-rată. Precum nu poate fi ignorat electoratuldin Transnistria și Găgăuzia, susținător „din

oficiu” al Moscovei.

PARTIDUL AC�IUNE ȘI SOLIDARITATEFormațiunea care urmează în rating este

partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), con-dus de Maia Sandu, cea care a mobilizatelectoratul pro-european și democratic laalegerile prezidențiale de anul trecut. Cupeste 47% din sufragiile electoratului, MaiaSandu a fost la un pas de a deveni preșe-dintele Republicii Moldova. La Montreal,liderul PAS a adunat peste trei mii devotanți și doar numărul limitat de buletinenu i-au permis să ia mai mult.

Astăzi PAS întrunește, conform sonda-jului IRI, 23% din opțiuni. Nu este chiarrezultatul scrutinului prezidențial, dar e unprocent onorabil. Dacă totul merge bine,PAS are șanse să ocupe un loc confortabil înviitorul parlament. Totuși, zarurile încă nusunt aruncate.

După mine, Maia Sandu și partidul săuau și câteva puncte slabe. Primul, axareaexacerbată pe persoana lui Vladimir Pla-hotniuc, liderul PDM. Incapacitatea MaieiSandu de a se detașa de lupta cu Plahotniucîi poate juca feste, pentru că nu-i permite săanalizeze obiectiv și la rece situația înansamblu. Mesajul „jos oligarhul cutare”nu poate servi drept slogan electoralcâștigător. Un program serios trebuie să fieaxat pe ceva constructiv, nu pe ceva ce tre-buie distrus.

Al doilea punct slab al liderului PASeste ignorarea în mesajul său a factoruluigeopolitic. Maia Sandu refuză să abordezela modul serios tema pericolului alunecăriiRepublicii Moldova pe filiera rusească.Explicațiile sale că mai întâi trebuie dată josmafia, preluată puterea și abia după aceeadiscutate problemele geopolitice, nu țin.

În sfârșit, al treilea punct slab este, dupăparerea mea, solidarizarea cu Andrei Năs-tase, liderul Platformei DA, care are unmesaj populist și prea radical și care camsperie electoratul cumpătat și echilibrat alPAS-ului. Lipsa de experiență politică aMaiei Sandu s-ar putea compensa cu con-solidarea unei echipe puternice. Să sperămcă PAS va folosi judicios timpul rămas pânăla alegeri pentru a stabili candidați solizipe circumscripții și va intra în parlament cuun număr cât mai mare de deputați.

PARTIDUL DEMOCRATA treia forță pe scena politică moldavă

este Partidul Democrat, aflat acum la gu-vernare. În pofida unei imagini negative, demulte ori meritate, de învinuiri de corupție

și uzurpare a puterii, PDM și liderul său,Vlad Plahotniuc, reprezintă astăzi, obiectiv,forța care susține ferm vectorul european alRepublicii Moldova, consolidează relațiilecu România și oferă electoratului un exem-plu de reforme, fie și insuficiente, și de sta-bilitate. PDM va folosi, bineînțeles, toateresursele administrative pentru a căpăta unloc important în viitorul for legislativ.

În sfârșit, nu poate fi trecut cu vedereacel de-al patrulea actor politic, chiar dacăîncă nu intră în sondaje. Traian Băsescu,fostul președinte al României, este astăzi opiesă vizibilă în puzzle-ul politicbasarabean. Desemnarea sa ca președintede onoare al Partudului Unității Naționale(PUN), condus de două personalități dis-tincte, Anatol Șalaru și Ana Guțu, a fost ogăselniță pentru unioniști. Acum, ideeaUnirii, împărtășită conștient și inconștientde o bună parte a românilor basarabeni, vacăpăta un contur mai clar.

Descinderea echipei lui Traian Băsescuîn satele și orașele Republicii Moldova varetrezi, fără îndoială, sentimentele naționaleale basarabenilor. Dacă până acum partideleunioniste nu treceau de 1-2% la alegeri, iarmesajul unionist nu aduna mai mult de 10-15% de simpatizanți, acum situația se poateschimba radical. Chiar și lipsirea lui TraianBăsescu de cetățenia Republicii Moldova,alt matrapazlâc de-al lui Dodon, poate aveaun efect invers și deveni un atu în cam-panie, anume PUN poate fi surpriza scruti-nului din 2018.

Dacă cele trei partide pro-europene,PAS, PDM și PUN, vor lua un procentonorabil la viitorul scrutin, o noua Alianțăpentru UE și pentru România va fi posibilă,chiar dacă astăzi unii neagă un asemeneascenariu. Două evenimente mari, Cente-narul Unirii și alegerile parlamentare, vordinamiza evenimentele anului 2018 dinRepublica Moldova. Cu certitudine, și co-munitatea de limba română din Montreal seva implica activ. Cu alte cuvinte, neașteaptă un an fierbinte.

Militantă pentru democrație și pentru instau-rarea alfabetului latin și conservarea limbiiromâne în Republica Moldova, Ala Mîndî-canu, PhD, a fost deputată în ParlamentulRepublicii Moldova (1994-2001), decan alFacultăţii de Jurnalism şi Comunicare Pu-blică din cadrul ULIM și autoare a nu-meroase articole, lucrări şi cărţi pe subiectepolitice, economice și privind egalitatea degen. Din 2009 este președinta CMQ.

REPUBLICA MOLDOVA | POLITICĂ | MIȘCARE UNIONISTĂ

Anul 2018 va fi unul crucial pentru Republica Moldova. După 26 deani de independență, iată că acest stat, apărut pe harta lumii în 1991ca urmare a destrămării URSS, încă nu s-a lămurit nici cu propriaidentitate, nici cu vectorul de dezvoltare. Tranziția se pare că devine unmodus vivendi pentru societatea moldavă derutată, iar ideea de a „sugede la două vaci”, adică de a merge concomitent și spre est și spre vest,pare să devină cartea sa de vizită.

Specialist in climatizareROMAIR

termopompefurneze de orice tipschimbatoare de caldura

climatizoare de pereteumidificatoare

ventilatie

TOTULPENTRU

CASADVS.

Constantin Ene 450-671-9930cel: 514-318-1717

ESTIMARE GRATUITA

RBQ: 5737-1437

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

Împreună mereu.

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

TENDIN�E | MASS-MEDIA | INTERNA�IONAL

SIMONA [email protected]

Odată cu Facebook, Twit-ter, YouTube sau Instagram,conceptele de socializare,prietenie, comunitate s-autransformat și încă sunt încurs de redefinire. Noțiunea

de global village este o realitate de zi cu zi- avem posibilitatea să interacționăm și săcomunicăm cu oameni cunoscuți sau deloccunoscuți de-a lungul și de-a latul planetei.

Mai mult, toate aceste platforme autransformat felul în care informația seformează și se difuzează. Ca niciodatăpână acum, ea aparține cetățeanului. Ni-meni nu mai e în măsură să decidă pentrunoi ce trebuie să auzim, să privim, să as-cultăm sau să urmărim. Putem spune, fărăteamă de exagerare, că una din cele maiputernice tendințe conturate până acum înacest mileniu este democratizarea mass-mediei.

Implicațiile sunt uriașe, căci din tot-deauna informația a însemnat putere. Or,democratizarea mass-mediei înseamnă untransfer major de putere de la corporațiicătre individ. Oameni aflați în zone deconflict pot filma și relata practic unei au-diențe globale evenimentele la care asistăvia Facebook, Twitter, YouTube sau Insta-gram. La fel în cazul unui dezastru natu-ral, a unui accident, a unei crize politice -orice situație, de la alegeri, la manifestațiide protest, la fenomene meteo, poate fiacum acoperită nu doar de media tradițio-nală ci și prin intermediul acestor noi mij-loace de informare. Putem astfel obține operspectivă nouă, unică și nefiltrată a unuifenomen sau eveniment.

„With great power comes great res-ponsability”, spune o vorbă englezească.Democratizarea mas-mediei înseamnă nudoar un transfer de putere în favoarea in-dividului, ci și unul în defavoarea jurnalis-mului profesionist, de la jurnaliști demeserie și organizații de presă la indivizisau grupări care ignoră, deliberat sau nu,cele mai elementare reguli de a formula șitransmite o știre. Responsabilitatea nu maiface parte din acest proces, iar prima și ceamai importantă victimă a acestei absențeeste acuratețea informației. Dacă dificul-tatea cenzurării conținutului produs de uti-lizatorii noilor mijloace mass-media poateconstitui un motiv de bucurie, faptul că

standardele care conferă credibilitate jur-nalismului și mass-mediei tradiționale nuse mai aplică informațiilor pe care le con-sumăm zilnic, ar trebui să constituie unmotiv de mare îngrijorare (standardeprivind corectarea eventualelor erori și ex-plicarea surselor, de exemplu).

Facebook și Twitter și toate celelalteplatforme sunt un aliat puternic pentruoricine ştie să le folosească. Obama a câști-gat „războiul” difuzării de informație de-venind președintele SUA, însă același lucruse poate spune și despre Trump. Obama abeneficiat de dezvoltarea acestor site-urispeculând rolul lor de a transmite știri pre-cum canalele media consacrate; Trump abeneficiat de transformarea lor în spațiipropice nașterii și răspândirii de știri false.

Fake news este probabil una dintre celemai celebre sintagme ale ultimilor doi ani.O auzim în dreapta și-n stânga, rostită cutemei dar și fără, pentru a discredita un ar-ticol sau o organizație media care spuneceea ce nu vrem să auzim.

Cum definim o știre falsă? O definițiesimplă și adesea întrebuințată este ceapotrivit căreia fake news înseamnă dezin-formare deliberată, creată pentru câștiguripolitice sau financiare. O eroare însă nueste o știre falsă. Nicio publicație, niciunpost de televiziune sau radio, oricât de re-putate ar fi, nu sunt infailibile. Dar dife-rența dintre ele și site-urile obscure depropagandă și știri false constă însă tocmaiîn transparența cu care sunt corectate even-

tualele greșeli.Știrile false au fost atât de mult în actu-

alitate în acest an datorită alegerilor dinFranța și Germania, referendumului dinCatalonia, dar și alegerilor prezidențialeamericane din 2016. Toate aceste scrutineau fost marcate de dezinformare și fakenews.

Când vine vorba de știri false și avan-taje financiare, drumurile duc de cele maimulte ori la tineri dornici de câștigurirapide și substanțiale din țări sărace. CaMacedonia, de exemplu, un focar de site-uri pro Trump umplute cu știri false care auadus creatorilor lor mii, dacă nu zeci de miide dolari în timpul campaniei prezidențialeamericane.

Când vine însă vorba de știri false șiscopuri politice, majoritatea drumurilor ducla Moscova. Rusia din ziua de azi, ajunsădintr-o putere globală una regională, cu osituație economică nu tocmai înfloritoare șiun regim autoritar, încearcă să-și maschezemultiplele probleme interne provocând de-liberat haos în Occident, prin campanii dedezinformare declanșate în momente cheie.Cum se disting aceste campanii? Printr-oputernică retorică anti-Uniunea Europeană,prin „demascarea invaziei musulmane”premeditată de „stânga” occidentală, prinîncurajarea unui naționalism exacerbat și agrupărilor extremiste. Scopul lor: creareade tensiuni și dezbinare în rândul populați-ilor, destabilizarea unor regiuni care se con-fruntă deja cu probleme, semănareaneîncrederii în instituțiile și sistemelepolitice din SUA și Europa și subminarea

democrației însăși prin atacarea uneia din-tre valorile sale fundamentale: toleranțafață de tot ceea ce înseamnă diversitate.

În Statele Unite au fost deschise maimulte anchete după alegerile de anul trecut.Ceea ce a fost revelat până în prezentprivind influența Rusiei indică un nivelsofisticat de dezinformare, de propagandămediatică specifică unui război hibrid.

Ce putem face, cum se pot combateaceste fake news? Giganți precum Googleși Facebook se străduie să găsească omodalitate eficace pentru a stopa dise-minarea informațiilor false - ambii au fostcriticați pentru răspunsul inadecvat pe carel-au avut vizavi de știrile false și părtini-toare pe care le-au distribuit în timpul cam-paniei prezidențiale americane. AtâtGoogle cât și Facebook au implementatulterior politici menite să descurajeze astfelde site-uri privându-le de venituri.

Alte inițiative, venite în special din di-recția jurnalismului profesionist, au prinscontur în 2017, ca de exemplu The TrustProject - News With Integrity, un consorțiuinternațional de organizații media care co-laborează pentru ca prin transparență sărestituie încrederea publicului în presamainstream. Motoare de căutare și rețele desocializare precum Google, Facebook șiTwitter, participă la acest proiect caparteneri externi. Din presa canadiană,Globe & Mail a aderat la acest consorțiu.

O altă inițiativă, lansată la sfârșitul luniioctombrie, aparține fondatorului Wiki-pedia, Jimmy Wales. Se numește Wikitri-bune - Evidence-based journalism și îșipropune să combată fenomenul fake newscombinând eforturile jurnaliștilor profe-sioniști și voluntarilor.

Chiar dacă utile, aceste proiecte nu potfi suficiente, nu se pot măsura cu strategiacoerentă a Kremlinului de propagandă șidestabilizare mediatică și nici cu faptul căRusia sprijină financiar numeroase partideextremiste și mișcări separatiste din Occi-dent. Răspunsurile statelor europene,Statelor Unite sau Canadei la asemeneaatacuri menite în final să compromită sis-temele lor democratice sunt deocamdatăcvasiinexistente.

Mai există însă un factor, o dezbaterepe care trebuie să o considerăm: respon-sabilitatea individuală a fiecăruia dintre noivizavi de știrile și sursele pe care le inter-nalizăm ca fiind veridice și de încredere.Consumul de informație n-ar trebui să fieo activitate pasivă, ci să implice verificareadatelor prezentate și legitimitatea noilorsurse cu care suntem bombardați. Trebuiesă conștientizăm că aceste fake news, de-venite la ora actuală la fel de populare întermeni de vizualizări ca cele reale și inte-gre, reprezintă un atac serios la adresademocrației prin confuzia și neîncredereape care le instalează vizavi de informațiareală.

Mass-media, de la democratizare la fake newsPrimul deceniu al acestui mileniu a produs o revoluție profundă în ceea ce privește mass-media. Mo-

toarele de căutare și rețelele de socializare au devenit importanți distribuitori de știri, permițând totodatăsimplului cetățean, consumatorului, să devină producător de știri și creator de conținut. O împuternicirefără precedent a individului, care și-a apropriat informația, domeniu rezervat până nu demult jurnaliștilorprofesioniști și trusturilor de presă. O democratizare a mass-mediei cu extraordinare efecte pozitive, dar șicu unele teribil de sumbre, căci această democratizare este în același timp și o amenințare la adresademocrației însăși.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

BBoommbbooaanneeddee ppoomm

PPaarriizzeerraaffuummaatt

SSaarrmmaalleessii cchhiifftteellee

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

MMuussttaarr BBuunniiccaaFFiinn,, HHrreeaann

PPiiccaannttDDuullccee

VVaarrzzaammuurraattaa

CCOOMMEENNZZII PPEENNTTRRUUCCRRAACCIIUUNN

PPaannaa ppee 1177 ddeecceemmbbrriiee•CCoozzoonnaaccii

••CCoorrnnuulleettee ssii ppllaacciinnttaa

••CCaarrnnaattii pprrooaassppeettii,, CCaallttaabboossii

••FFooiiee ggrraass ddee rraattaa ffrraannttuuzzeeaassccaa

••TToobbaa aaffuummaattaa,, PPiiffttiiee eettcc..

CCaassttrraavveettiimmuurraattii

SSllaanniinnaaHHaallvvaa

TToobbaaaaffuummaattaa

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

UUrreecchhii ssiippiicciiooaarree ddee ppoorrcc

pprrooaassppeettee ssiiaaffuummaattee

GGuussttuull TTrraaddiittiieeii

CCaarrnnaattii pprrooaassppeettii

IIaauurrtt ssii KKeeffiirrbbiioollooggiiccPPiinneehheeddggee FFaarrmm

CCiioollaann aaffuummaatt

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010

ADRIAN [email protected]

Primele mele experiențe curezoluțiile s-au petrecut prinanii ‘80 și aveau directălegătură cu începerea nouluian școlar. Îmi promiteammereu că o să învăț mai cuspor, iar primele două-trei

săptămâni reușeam să mă țin de cuvânt,însă apoi mă luam cu lucruri mai serioase,cum ar fi fotbalul, rișca sau aventurile luiWinnetou, iar hotărârile mele se retrăgeaudiscret într-un colț, așteptând, răbdătoare,următorul an școlar. Nu îmi amintesc ca înpreajma Revelionului să mă fi gândit vreo-dată în mod special la ceva care să aducă arezoluție, ne blagosloveam doar unii pe alțiicu urări de bine, aprindeam câteva artificii

la fel de amărâte ca propria noastră soartăde ostatici ai regimului și ne culcam nu cumult mai binedispuși decât în anul pe caretocmai îl lăsasem în urmă.

Mai târziu am aflat că obiceiul acestavine de la americani. Iată, mi-am spus, unpopor printre ale cărui obsesii se numărăslăbitul însă care-i atât de sofisticat încât,pentru a-și atinge scopul, mai întâi batetoate recordurile la obezitate.

În 1951, sociologul Isidor Thorner ar-gumenta că rezoluțiile de an nou sunt carac-teristice americanilor și că inițial, la bazaacestui fenomen care ne este astăzi atât defamiliar, se afla un sentiment religios spe-cific protestanților, o înclinare a acestora în-spre disciplina emoțională. Protestanțiiconsiderau că succesul material este dovadadirectă a favorurilor divine, drept urmarepuneau accent pe munca asiduă și res-pingeau plăcerile lumești. Lor li se atribuiesuccesul capitalismului și tot ei sunt arti-zanii valorilor ultraconservatoare care po-larizează societatea americană de astăzi.

Obiceiul lor de anul nou reflecta felul încare înțelegeau să își trăiască viața. Înnoaptea dintre ani, asistau la o slujbă reli-gioasă, un fel de veghe în timpul căreiaaveau prilejul să reflecteze asupra anuluicare a trecut și să își stabilească rezoluțiispirituale pentru anul ce vine.

Nu este foarte clar cum și când s-autransformat rezoluțiile spirituale în varianta

modernă, seculară, dar Thorner susține cănici nu e atât de important, așa că vă propunsă îl credem pe cuvânt și să aruncăm, înschimb, o privire la tipul de rezoluții careerau în vogă în urmă cu exact 70 de ani, așacum au fost înregistrate de un sondajGallup.

Cele mai comune ținteau înspre îm-bunătățirea caracterului, a dispoziției șicontrolul temperamentului. Prin contrast,pe primele locuri în 2017 sunt slăbitul șieconomisitul. Cu 70 de ani în urmă, oa-menii își mai doreau să meargă mai des labiserică și să petreacă mai mult timp înfamilie. Astăzi, ne dorim să ne trăim viața laintensitate maximă, să învățăm ceva nou șisă călătorim. Doar preocuparea pentrusănătate a rămas constantă de-a lungul tim-pului, iar rezoluțiile legate de greutatea aparși în lista generației post-belice, dar într-onotă diferită: pe atunci, o parte dintresubiecți își propuneau să se îngrașe. Carac-terul spiritual al rezoluțiilor înregistrate deacel sondaj este la fel de evident pe cât esteși caracterul secular al rezoluțiilor noastre.

Ceea ce studiul nu specifică - și aș fifost curios să aflu - este proporția în care in-divizii își atingeau scopurile propuse. Este,oare, motivația religioasă mai puternicădecât cea rațională? Înclin să cred că da,pentru un credincios pare mai riscant să îldezamăgească pe D-zeu decât să se deza-măgească pe el însuși.

Acel moment din an când facem

OPINII & ANALIZE

Pentru că se apropie acel moment din an în care ne facem bilanțulși ne stabilim planul de bătaie pentru anul viitor, m-am gândit să văpropun o discuție despre rezoluțiile de an nou, despre originea lor șitransformările pe care le-au suferit de-a lungul timpului; desprehotărârile noastre cele mai comune și despre motivele pentru care nureușim să le îndeplinim.

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!DDEE AACCAASSAA!!

LUAM COMENZILUAM COMENZIPENTRU PENTRU

CRĂCIUN!CRĂCIUN!

Specialitati romanestipregatite in propriullaborator, proaspatrenovat

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111

Dar haideți să ne îndreptăm atenția în-spre cea mai comună rezoluție: slăbitul.Oare de ce a devenit lucrul acesta atât deimportant? Răspunsul pare evident, e oproblemă de sănătate, grăsimea vine la pa-chet cu diabet, cu boli cardiovasculare șio mulțime de alte afecțiuni.

Lucrurile, însă, nu sunt atât de simple.Există voci care argumentează că motivulprincipal pentru care ne luptăm să slăbimare de-a face mai mult cu statutul socialdecât cu sănătatea. Corpurile suple, toni-ficate, semnalează într-un anumit sens unstatut social superior (care vine la pachetcu privilegii mai mult sau mai puțin evi-dente) căci pentru a le obține e nevoie detimp și resurse, ceea ce reprezintă un luxpentru mulți dintre semenii noștri maipuțin alintați de soartă. Prin urmare, dacăam încerca, din această perspectivă, să for-mulăm obiectiv raționamentul individuluicare vrea să slăbească, ar suna cam în felulurmător: „Mi-aș dori să fiu mai suplu, sămă conformez în mai mare măsură aștep-tărilor sociale în speranța de a obține maimulte avantaje”.

Însă putem vedea lucrurile și din altăperspectivă: putem înțelege lupta cu kilo-gramele în plus ca fiind o întreprinderespirituală. Căci o persoană suplă nu sem-nalează doar un posibil statut social ridi-cat, ci și responsabilitate și autodisciplină.Se vorbește mult și în general depreciativ

despre individualism, însă individualismulnu este un viciu, nu e un defect de caracter,ci poate fi privit ca o consecință directă adisoluției religiilor. Căci dacă nu mai existănici un etalon, noi înșine devenim etalonul.

Și, la urma urmei, de ce slăbitul ar fimai prejos decât îmbunătățirea caracteruluisau a temperamentului? Nu e tot o expresiea aceleiași dorințe de a fi mai buni ca înanul care a trecut? Căci este evident că dacăreușești, îți întărești în același timp carac-terul și îți îmbunătățești dispoziția. Mai alesatunci când nu mai ești adolescent, că să aio silueta de invidiat la 20 de ani este relativușor, vine de la sine, dar de la 35-40 de aniîncolo, devine un job la timp plin.

Dar cât de probabil este să reușești?Studiile ne sugerează că aproximativ 80%dintre cei care cei care își fac listă de re-zoluții le abandonează în primele două luniale noului an. Majoritatea oamenilor nu seschimbă niciodată, nici măcar atunci cândviața lor depinde de asta, cum dovedesc sta-tisticile avându-i ca subiecți pe paciențiicare au suferit o operație pe inimă: 70%dintre ei se reîntorc la proastele obiceiuricare i-au adus pe masa de operație. Și dacănu reușim să ne schimbam nici măcaratunci când viața ne este în pericol, ce șanseau rezoluțiile noastre?

Psihologii susțin că dificultatea cu carene schimbăm are origini evoluționiste. Sun-

tem ființe sociale și este important să neputem baza pe faptul că semenii noștri îșivor juca rolurile care le-au fost atribuite,altfel s-ar instala haosul. Pe vremea cândoamenii trăiau în comunități restrânse, eravital ca vraciul tribului să nu își descoperesubit vocația de trubadur, de pildă, saurăzboinicii să devină pacifiști iar vânătoriivegetarieni.

Este doar o teorie și prefer, în anumitecazuri, să nu iau prea în serios psihologii.Analiza psihologică și-a pierdut pentrumine interesul în momentul în care am înțe-les că omul încearcă exact emoțiile pe carecrede că le încearcă. În privința rezoluțiilor,explicația mi se pare mult mai simplă:eșuăm pentru că ne stabilim, pur și simplu,țeluri nerealiste. Concret, ca să fim capabilisă eliminam o activitate păguboasă care adevenit rutină, este necesar să o înlocuimcu o altă rutină. Este nevoie de timp șimultă voință, așadar. Iar voința este uneoriasemănată cu un mușchi care se atrofiazădacă nu este antrenat.

În încheiere, vă propun să privim parteapozitivă: schimbarea nu este imposibilă,este doar dificilă. Stă în puterea noastră,într-o anumită măsură, să fim artizanii pro-priului destin.

Cât despre mine, singura mea rezoluțieeste să pun pe hârtie un plan judicios ca săscap de procrastinare. Dar mai am timppână pe 31 decembrie.

bilanțuri și rezoluții

OPINII & ANALIZE

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

[email protected]

514-285-0052

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212

De vânzare reședin+ă pentru persoane în vârstă, cer,ficată de guvern, înzona Mauricie-Shawinigan (centrul sectorului Grand-Mère). 15 camere + un4 1/2 pentru proprietar. Mediu stabil, convivial, foarte liniș,t și călduros.

DDDD eeee vvvv aaaa nnnn zzzz aaaa rrrr eeee

88881111 9999---- 888855552222 ----2222 222299993333 |||| MMMMoooonnnn iiii cccc aaaa

15 camere disponibile

4 1/2 pentru proprietar

8888 11119999---- 55553333 1111---- 88881111 66668888 |||| LLLL aaaauuuurrrr eeee nnnntttt

Resedinta pentru persoane in varsta

+

www.accentmontreal.com

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara,i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara,i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita,lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op,ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Găurile negre, un mare pericol pentruviața în Univers

CĂTĂLINA [email protected]

Numărul găurilornegre din Univers nueste cunoscut. Cumase care variază dela câteva ori la mi-liarde de ori cea aSoarelui, aceste obiec-te misterioase pot

reprezenta un adevărat pericol pentru viațaîn Univers. Dacă o planetă, împreună cusistemul solar din care face parte, s-ar aflala o distanță prea mică față de o gaură nea-gră, ar fi înghițite de acest „monstru”,ajungând într-o lume pe care nu ocunoaștem - nimeni în prezent nu știe cese află în interiorul unei găuri negre. Re-centa descoperire a unor sisteme binare degăuri negre, prin observarea undelor gra-vitaționale emise în urma ciocnirii aces-tora și a formării unei singure găuri negre

din contopirea celor două, dă speranțecercetătorilor privind înțelegerea a ceea cese petrece în această lume misterioasă.

Găurile negre sunt însă periculoasechiar și atunci când nu sunt atât de apropi-ate încât să ne înghită. Radiația emisă deobiectele pe care acestea le captureazăpoate reprezenta, la rândul ei, un marepericol pentru viața în Univers.

Într-un articol publicat recent în revistaScientific Reports doi cercetători italienide la universitatea Tor Vergata din Roma,Amedeo Balbi și Francesco Tombesi, audemonstrat că gaura neagră din centrulgalaxiei noastre, Sagittarius A*, care areo masă de circa 4 milioane de ori maimare ca cea a Soarelui, ar fi putut distrugeviața pe planetele situate într-o rază de1.000 ani lumină. Acum circa 8-9 miliardede ani, când Sagittarius A* s-a format„înghițind” materia din apropiere,obiectele care cădeau în ea emiteau radi-ații, raze X și ultraviolete, generând prac-

tic un vânt intens de radiație electromag-netică. În acea perioadă sistemul Solar nuse formase încă; este însă posibil ca multesisteme solare să fi fost intens afectate deaceastă radiație nimicitoare.

Perioada de activitate intensă a duratcirca 50 de milioane de ani, după careSagittarius A* s-a „liniștit”, înghițindpractic toată materia care se afla în raza eide acțiune. Vântul de radiație ar fi avut caefect distrugerea eventualei atmosfere pre-cum și a formelor de viață, de la celeunicelulare la cele mai evoluate, de peplanetele apropiate. Acestea ar fi fostpractic sterilizate.

Sistemul nostru Solar se situează la odistanță de 27.000 ani lumină față de cen-trul galaxiei și, deci, de gaura neagrăSagittarius A*. Un sistem solar asemănă-tor cu al nostru, care s-ar fi format acum8-9 miliarde de ani spre centrul galaxiei,nu ar fi avut nicio șansă să fie populat cuviețuitoare. De aici și concluzia că viața artrebui căutată într-o regiune mai îndepăr-tata de centrul galaxiilor, ținând cont cămare parte, dacă nu toate galaxiile, au încentrul lor o enormă gaură neagră.

Totuși, dacă un sistem solar este preadeparte de centru, acesta nu poate avea ocantitate suficientă de elemente mai grele,precum cele metalice, extrem de impor-tante pentru anumite procese biologice șipentru formarea rocilor. În zone „de mij-loc”, ca cea in care ne găsim noi, suntemdestul de departe de vântul de radiații ge-nerate de gaura neagră, însă destul deaproape încât să existe elementele ato-mice necesare vieții, cel puțin a formelorde viață așa cum le cunoaștem noi.

În studiul efectuat de cei doi cercetă-tori italieni, concluzia este că o zonă si-gură pentru viață ar începe de la 10.000ani lumină distanță față de centru. Pentrunoi, Sagittarius A* nu reprezintă niciunpericol, însă pentru planetele apropiate deaceastă enormă gaură neagră activitateaacesteia ar fi putut fi fatală.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare, Laboratori Nazionali diFrascati, Istituto Nazionale di FisicaNucleare (Roma, Italia) şi colaboratorScientia.ro.

ASTRONOMIE | GĂURI NEGRE

Găurile negre reprezintă un adevărat pericol pentru dezvoltarea șievoluția vieții în Univers. Radiația emisă atunci când acestea „înghit”materia din apropiere distruge eventuala atmosferă și viața de pe pla-netele situate prea aproape. Ca rezultat, posibilele forme de viațădintr-o rază de circa 1.000 ani lumină față de gaura neagră din centrulgalaxiei noastre, de exemplu, nu ar fi avut șanse de supraviețuire.

► Cum sunt detectategăurile negre?În ciuda numelui pe care îl poartă,găurile negre nu sunt „găuri” propriuzise în Univers. Dimpotrivă, ele suntobiecte extrem de dense, care de-formează structura spațio-temporală,ducând la curbarea spațiului și altera-rea scurgerii timpului. Orice lucru ceare ghinionul să treacă prea aproape deaceste găuri negre este absorbit fărăposibilitate de salvare. Inclusiv luminadevine prizonieră și nu mai poate ieșidintr-o gaură neagră - de unde și nu-mele acestor obiecte, imposibil deci devăzut în mod direct.Cum reușesc totuși oamenii de științăsă-și dea seama de prezența găurilornegre în Univers? Prin efectele pe careacestea le au asupra obiectelor ce trecprin apropierea lor: deformarea traiec-toriei stelelor, de exemplu, sau chiarînghițirea lor dacă trec de orizontulevenimentelor, acel „point of no re-turn”. În acest proces de colaps alstelelor sau a altor obiecte în gauraneagră, materia din care sunt formateeste mai întâi încălzită, datorităfrecării, până la zeci de milioane degrade. Așa ajunge să emită raze X carepot parcurge distanța până la noi, fiindmăsurate cu telescoapele special con-struite pentru detectarea acestor radi-ații. Studiind razele X și având și alteinformații - ca efecte gravitaționaleasupra stelelor din apropiere - as-tronomii reușesc să studieze găurilenegre și să le afle masa.

Au fost astfel descoperite multe cate-gorii de găuri negre: de la cele cu masade câteva ori cea a Soarelui, produse înurma „morții” unei stele, la cele cumasa de câteva mii de ori mai mare caa Soarelui, care ar fi putut lua nașteredin contopirea unor găuri negre maimici, până la găurile negre cu maseenorme. Acestea din urmă au fost ob-servate în centrul multor galaxii, inclu-siv în a noastră, Calea Lactee (e posibilca în centrul tuturor galaxiilor să existeo astfel de gaură neagră imensă).

Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIALVă urează Sărbători fericite şi vă aşteaptăcu produse de cea mai bună calitate!

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Gaura neagră din centrul galaxiei noastre, Sagittarius A*, care are o masă de circa 4 mi-lioane de ori mai mare ca cea a Soarelui, ar fi putut distruge viața pe planetele situate într-o rază de 1.000 ani lumină..

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

Hormonii controlează aproape toate as-pectele greutății noastre, determinând de lacând ni se face foame până la unde anumevom stoca grăsimile. Relația nu este însă cusens unic, căci hormonii și greutatea corpo-rală se influențează reciproc - celuleleadipoase (grăsimea) secretă, la rândul lor,hormoni multipli.

Faptul că îngrășarea și obezitatea suntcauzate de un dezechilibru între hormoniicare reglează țesutul adipos și metabolismulgrăsimii poate părea dezarmant pentrumulți, însă realitatea este că putem exercitaun control asupra acestor puternici compușichimici. Nu vom aborda situațiile - destulde rare - în care o persoană poate devenisupraponderală datorită unei problememedicale ce afectează metabolismul și carenecesită tratament medicamentos, cum ar fisindromul Cushing (când organismul esteexpus la o cantitate mult prea mare a hor-

monului numit cortizol) sau hipotiroidismul(o activitate suboptimă a tiroidei). Ne vomreferi în schimb la felul în care stilul deviață poate afecta principalii hormoni res-ponsabili în procesarea alimentelor.

LEPTINA ȘI GRELINALeptina este unul dintre hormonii se-

cretați de țesutul adipos, care are un rol im-portant în controlarea apetitului (dar și înactivitatea memoriei și procesul învățatu-lui). Ea este responsabilă cu senzația desațietate: atunci când nivelul de leptină estescăzut, pofta de mâncare crește.

Leptina și grelina se află într-o relațieantagonică. Grelina este un hormon produsde unele celule din stomac și pancreas. Cași leptina, ea contribuie la reglarea greutățiicorporale prin controlul pe care îl are asuprapoftei de mâncare. Grelina este hormonulopus leptinei, deoarece declanșează senza-

ția de foame, inhibând-o pe cea de sațietate.Ingerarea alimentelor face ca nivelul degrelină să scadă și astfel să dispară pofta demâncare.

Ce duce la un nivel scăzut de leptină?Ați auzit probabil că dacă nu dormim sufi-cient și nu reușim să ne odihnim în timpulsomnului ne îngrășăm. Mecanismul este ur-mătorul: leptina este secretată într-un numitinterval din timpul somnului, atunci cândvisăm; nu ne odihnim noaptea, mâncămmai mult și ne îngrășăm.

Stresul este un alt factor. Atunci cândsuntem stresați, organismul suprimănivelurile de leptină și le creste pe cele degrelină, făcându-ne să mâncăm mai multecalorii decât corpul nostru are nevoie. Deci,iarăși ne îngrășăm.

Spuneam la început că hormonii șigreutatea corporală se influențează reci-proc. Ei bine, cercetările arată că grăsimeaacumulată în exces poate duce la o afecți-une numită rezistența la leptină, în carecreierul nu mai este afectat de acest hormon- nu mai recepționează mesajul de sațietatepe care acesta îl transmite - deși organismulconține un nivel ridicat de leptină (deoareceare mai multe celule de grăsime). Deși încănu este foarte clar de ce, una din teorii estecă celule de grăsime produc substanțe in-flamatorii care blochează acțiunea leptinei.Organismul crede că se află într-o perioadăde foamete și, pentru a răspunde acesteiamenințări, metabolismul încetinește, iarcreierul trimite constant semnale de foamepentru a ne determina să mâncăm - în spe-cial alimente cu multe calorii. Altfel spus,cu cât suntem mai grași cu atât avem maimult tendința de îngrășare și deci mari difi-cultăți în a slăbi.

CORTIZOLUL ȘI SEROTONINAV-ați întrebat de ce într-o zi plină de

stres aveți poftă de ciocolată, prăjituri, chipsși tot felul de alte alimente nesănătoase?Răspunsul este legat de un hormon numitcortizol, secretat de glandele suprarenale,care are un rol important în mecanismul deapărare al organismului. Cortizolul esteeliberat în urma unei situații stresante, deunde și denumirea sa de „hormon al stresu-lui”.

Menirea cortizolului este de a da orga-nismului un plus de energie pentru a luptasau a fugi (ceea ce în engleză se cheamă thefight-or-flight response). Dacă stresul secronicizează, cortizolul este secretat în con-tinuu, efectele sale fiind fie încetinireametabolismului, fie creșterea poftei de mân-care pentru ca organismul să primească noiforţe şi energie și să facă faţă situaţiei destres. Și în general ce poftim în astfel de îm-prejurări nu sunt morcovi și pătrunjel, cidulciuri și alimente cu un conținut ridicatde carbohidrați

Există unele studii care arată că acesthormon contribuie la stocarea grăsimii înzona abdomenului. Aceasta este cea maipericuloasă grăsime, chiar și atunci cândper total greutatea este normală, deoarececrește riscul de probleme cardiovasculare,AVC, diabet de tip 2, osteoporoză,Alzheimer, cancer colorectal și hipertensi-une. Bărbații au oricum, de-a lungul întregiivieți, tendinţa de a stoca mai multă grăsimeîn zona abdominală. La femei, această ten-dință începe să se manifeste în jur de 40-50de ani, odată cu scăderea concentrației dehormoni sexuali.

De ce este grăsimea abdominală con-siderată un factor de risc pentru demență(Alzheimer)? Deoarece ea secretă leptină,hormon care, așa cum am menționat, poateafecta creierul. Prin mecanismul numitrezistența la leptină, acest hormon nu-şi maiface efectul în cazul persoanelor suprapon-derale şi obeze. Leptina ajunge cu întârzierela creier, iar atunci când ajunge, afecteazăexact acele zone care sunt responsabile cumemoria şi cu învăţarea. De aceea, cei careau burtă și/sau probleme cu greutatea suntmai predispuşi la Alzheimer decât cei nor-moponderali.

Serotonina, pe de altă parte, este opusulcortizolului: ea are un efect calmant și esteun supresor natural al apetitului. Cumputem obține efectul produs de serotoninăfără medicamente sau dulciuri? Consumândalimente bogate în complexul de vitamineB, pe care creierul îl folosește ca să producăserotonină, ca de exemplu lintea, sparan-ghelul, spanacul, nucile, semințele defloarea soarelui sau drojdia nutritivă (nutri-tional yeast în engleză). Veganii și cei care

Hormonii și mecanismeleSIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Auzim adesea că slăbitul este rezultatul unui deficit de calorii -mâncăm mai puțin, ne mișcăm mai mult și slăbim. Este adevărat și, celpuțin în teorie, ecuația e simplă. În realitate, avem de-a face cu opoveste mult mai complicată. Căci nu e doar cât mâncăm și câtăactivitate fizică depunem, ci și ce mâncăm, la ce stres psihic suntemsupuși și cât de bine ne odihnim. Mai mult, pofta de mâncare și sen-zația de sațietate sunt reglate de niște hormoni. O debalansare a aces-tora poate lesne duce la acumularea kilogramelor.

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRIIE & SĂNĂTATE

îngrășatului și slăbituluițin posturile religioase probabil că au auzitde acest aliment, care se găsește sub formăde fulgi, și care constituie un excelent sub-stitut al brânzei (are un gust asemănătorparmezanului).

Somnul odihnitor este, de asemenea, unfactor important. Potrivit unui studiu publi-cat în Journal of Clinical Neurology nivelulde cortizol se poate dubla după doar o sin-gură noapte albă.

INSULINADe fiecare dată când mâncăm, indife-

rent ce mâncăm, organismul răspunde se-cretând insulină. Aceasta este un hormonprodus de pancreas a cărei misiune este săregleze nivelul zahărului (glucozei) dinsânge (glicemia), excesul fiind transferat înțesuturi şi transformat în celule adipoase(grăsime). Glucoza este unul din com-bustibilii organismului nostru - de fapt, celmai des întrebuințat combustibil al omuluimodern. Majoritatea celulelor din organismconțin receptori ai insulinei, care ajută laasimilarea acesteia la nivel celular.

Organismul uman are aproximativ 5 litride sânge, iar cantitatea normală de zahăr pecare acesta trebuie să o conțină este de maipuțin de o linguriță. Tot ce depășește acestbarem este preluat de insulină și depozitatîn mare parte sub formă de grăsime.

Orice aliment ingerat declanșează unrăspuns insulinic, însă nu toate o fac în

aceeași măsură. Carbohidrații în general șicei simpli în special - care se găsesc dinabundență în alimentele procesate - deter-mină cea mai care creștere a insulinei, spredeosebire de proteine, care afectează pro-ducția de insulină la nivel moderat șigrăsimile care o afectează la un nivelscăzut.

Carbohidrații simpli conțin compușiușor de digerat, adică zaharuri cu mică sauinexistentă valoare nutrițională pentru or-ganism. Cu cât carbohidrații au o valoaremai mare a zaharului și mai scăzută a fi-brelor, cu atât aceștia sunt mai nocivi.

Fructele și legumele sunt carbohidrați,însă fibrele pe care le conțin modificămodul în care organismul procesează za-hărul, încetinind digestia. Ca să nu mai vor-bim de vitaminele și mineralele pe care leconțin și care sunt esențiale pentru bunafuncționare a organismului! De aceea oricemedic și nutriționist recomandă o dietă bo-gată în verdețuri, legume, leguminoase șifructe. Bolile cardiovasculare sunt întâlnitemai ales la persoanele care au o alimentațiesăracă în fibre. Există dovezi științifice căintroducerea fibrelor în dietă poate ajuta laprevenirea cancerului de colon și la con-trolul greutății. Aceasta deoarece fibrelesunt absorbite lent, evitându-se astfeldezechilibrul nivelului de zahăr din sânge,controlat de hormonul numit insulină.

În ceea ce privește grăsimile, ele au într-adevăr cel mai mic răspuns insulinic. Deaceea auzim tot mai des că nu grăsimile neîngrașă, ci zahărul, ceea ce este perfect ade-vărat. Numai că și aici trebuie înțeles că nutoate grăsimile sunt create în mod egal, căexistă grăsimi absolut nocive și că nici celebune nu trebuie consumate în exces.

La categoria grăsimilor benefice intrăuleiul de cocos, de măsline, de palmier șicele mai multe din uleiurile extrase din nuciși semințe (arahide, in, susan), untul dearahide sau de caju, avocado, nucile și se-mințele, peștii sălbatici (wild-caught, nu decrescătorie), carnea organică și produselelactate, inclusiv untul, de la vitele hrănitecu iarbă (grass fed).

Grăsimile de evitat sunt grăsimile trans,considerate cel mai periculos tip de grăsimideoarece cresc nivelul colesterolului rău(LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL). Acestegrăsimi sunt create prin adăugarea hidro-genului într-un ulei vegetal, în cadrul unuiproces numit hidrogenare. Ele sunt cel maiadesea folosite în prepararea alimentelorprocesate.

De asemenea de evitat sunt și uleiurilede porumb, soia și canola, foarte bogate înacizi grași omega-6, care în exces față deacizii grași omega-3 creează inflamație. Or,dieta occidentală tipică este și așa deficitarăîn omega-3. Aceste uleiuri sunt cele mai

folosite în restaurante și nu doar în cele detip fast food.

Cu timpul, producerea în exces a insu-linei cauzată de o alimentație bogată în car-bohidrați simpli poate duce la o rezistențăla insulină. Aceasta apare atunci când înciuda faptului că pancreasul produce o can-titate suficientă de insulină, celulele din or-ganism sunt rezistente la efectele ei. Cu altecuvinte, celule nu primesc combustibilul decare au nevoie și atunci răspunsul pancrea-sului este să producă și mai multă insulină.

Rezistența la insulină și cea la leptinăsunt corelate. Dacă mâncăm prea mulți car-bohidrați simpli/zahăr, pe lângă faptul că neîngrășăm și deci vom avea mai multa lep-tină care circulă în organism, forțăm și pan-creasul să producă mai multă insulină. Prinurmare, când celulele adipoase produc ocantitate mare de leptină se produce și ocantitate mare de insulină. Efectul este căcelulele organismului devin din ce în ce maiinsensibile la acțiunea acestor doi hormoni,fapt ce promovează acumularea progresivăde kilograme în plus, face dificilă slăbirea șirapidă reîngrășarea după curele de slăbire.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANIELE GÂNDIRII

Realitatea: este totul format din numere?

Atunci când Albert Einstein şi-a defi-nitivat teoria generală a relativităţii în1916, şi-a privit ecuaţiile şi a descoperitun mesaj neaşteptat: Universul este în ex-pansiune. Einstein nu credea însă că Uni-versul fizic s-ar putea micşora sau mări,aşa că a ignorat acest lucru. 13 ani maitârziu, Edwin Hubble a găsit dovezi clareale expansiunii Universului. Einstein aratat astfel ocazia de a face cea mai dra-matică predicţie ştiinţifică din istorie.

Cum oare ştiau ecuaţiile lui Einstein căUniversul era în expansiune, având învedere că el însuşi nu ştia? Dacă mate-matica nu este altceva decât un limbaj pecare îl folosim pentru a descrie lumea, oinvenţie a creierului uman, cum ar putearezulta din aceasta mai mult decât intro-ducem? „Este greu de evitat impresia căavem de-a face în acest caz cu un miracol”scria fizicianul Eugene Wigner în articolulsău din 1960 „The Unreasonable Effec-tiveness of Mathematics in the NaturalSciences” (Communications on Pure andApplied Mathematics, vol. 13, p.1)

Precogniţia matematicii nu pare maipuţin miraculoasă astăzi. La acceleratorulde particule Large Hadron Collider de laCERN (Geneva), fizicienii au observaturmele unei particule ce fusese descope-rită cu 48 de ani în urmă, ascunsă înecuaţiile fizicii particulelor.

Cum este posibil ca matematica „săştie” despre particulele Higgs sau oricarealte faţete ale realităţii fizice? „Poate pen-

tru că matematica este realitatea” afirmăfizicianul Brian Greene de la Universi-tatea Columbia, New York. Poate că dacăam cerceta mai în adânc, am găsi căobiectele fizice, cum ar fi mesele şiscaunele, nu sunt compuse din particulesau string-uri de energie, ci din numere.

„Acestea sunt probleme extrem de di-ficile” spune James Ladyman, filozof alștiinței la Universitatea Bristol din MareaBritanie, „dar poate că este mai puţinderutant să spui că Universul este compusdin concepte matematice decât să spui căeste făcut din materie”.

Într-adevăr, foarte complicat. Ceînseamnă că Universul este „compus dinconcepte matematice”? Un punct evidentde plecare ar fi întrebarea: din ce estecompusă matematica?

Fizicianul John Wheeler spune că„baza tuturor matematicilor este că 0=0”.Toate structurile matematice pot fi de-rivate dintr-un concept numit „setul nul”,un set care nu conţine niciun element. Săspunem că acest set îi corespunde lui 0;putem apoi defini numărul 1 ca fiind setulcare conţine numai setul nul; 2 ca fiindsetul care conţine seturile corespunzătoarelui 0 şi 1 şi aşa mai departe. Dezvoltândacest concept de set nul după modelulpăpuşilor ruseşti Matrioşa obținem într-unfinal întreaga matematică. MatematicianulIan Stewart de la Universitatea Warwick,Marea Britanie, denumeşte astfel acestconcept: „Secretul îngrozitor al mate-

maticii este că e bazată pe nimic”. Reali-tatea s-ar putea rezuma la matematică, darmatematica nu se rezumă la nimic.

Ar putea exista un ultim indiciu asupraexistenţei - până la urmă, un univers for-mat din nimic nu are nevoie de o expli-caţie. Într-adevăr, structurile matematicenu par a avea nevoie de o origine fizică.

„Un dodecaedru nu a fost niciodatărealizat”, spune Max Tegmark de laMassachusetts Institute of Technology.„Pentru a fi realizat, mai întâi un elementnu trebuie să existe în timp sau în spaţiu şiabia apoi să existe”. Un dodecaedru nuexistă în timp sau în spaţiu, el există inde-pendent de timp sau spaţiu. „Timpul şispaţiul la rândul lor sunt conţinute destructuri matematice mai dezvoltate”,spune Tegmark. Aceste structuri doarexistă; ele nu pot fi create sau distruse.

Aceasta ridică o mare întrebare: de ceUniversul este construit numai pe bazaanumitor concepte matematice? „Există omulţime de concepte matematice”, spuneBrian Greene. „În prezent, numai o micăparte a lor are o utilizare practică în lumeafizică. Luaţi orice carte de matematică şiveţi vedea că cele mai multe ecuaţii din eanu corespund unui obiect sau procesfizic.”

Este adevărat că, uneori, concepte cepăreau a aparţine doar fabulaţiei mate-matice, necorespunzând lumii fizice, și-augăsit un corespondent în lumea reală. Nu-

merele imaginare, de exemplu, îşi meritauodinioară cu prisosinţă numele, însă înziua de azi sunt folosite pentru a descriecomportamentul particulelor elementare;iar geometria neeuclidiană a fost folosităîn cele din urmă pentru descrierea gravi-taţiei. Dar chiar şi aşa, aceste fenomenefolosesc doar o mică parte a matematiciiexistente.

Să nu ne grăbim totuși, spuneTegmark. „Cred că existenţa fizică şiexistenţa matematică reprezintă acelaşi tipde existenţă, aşa că orice structură careexistă matematic este, de asemenea,reală”, afirmă el.

Deci, ce putem spune despre mate-matica care nu este folosită în universulnostru? „Alte structuri matematice cores-pund altor universuri”, este de părereTegmark. El numeşte aceasta „multiversde nivel 4” şi este mult mai straniu decâtmultiversele despre care discută cos-mologii. Multiversele lor comune sunt gu-vernate de aceleaşi reguli matematice debază ca şi universul nostru, dar multiver-sul de nivel 4 al lui Tegmark opereazădupă o complet altă matematică.

Toate acestea sună bizar, dar ipotezacă realitatea fizică este fundamentalmatematică a trecut orice test. „Dacă fi-zica se loveşte de un blocaj care nu poatefi depăşit, am putea afla că natura nu poatefi descrisă matematic”, spune Tegmark.„Dar este cu adevărat remarcabil căaceasta nu s-a întâmplat încă. Galileospunea că, în fapt, cartea naturii este scrisăîn limbajul matematicii, şi asta cu 400 deani în urmă.”

Dacă realitatea nu are la bază mate-matica, atunci ce altceva poate fi? „Poatecă într-o zi ne vom întâlni cu o rasă ex-traterestră şi le vom arăta ce am descoperitnoi despre Univers”, spune Greene. „Vorzice: « Ah, matematica! Am încercat-o. Tepoate duce până la un anumit punct. Altuleste lucrul cu adevărat important.» Care arfi acesta? Greu de imaginat. Înţelegerea pecare o avem privind fundamentele reali-tăţii este încă la început”.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, inti-tulată „Reality: Is everything made ofnumbers?” de Amanda Gefter, a fost pu-blicat de New Scientist. Scientia.ro este unsite de popularizare a științei și de de-montare a miturilor pseudoștiințifice. Sci-entia.ro prezintă zilnic articole și știri, areo secțiune de bloguri și una destinată în-trebărilor din partea cititorilor. Cei caredoresc să sprijine acest demers de trans-mitere a informației științifice pe înțelesultuturor pot dona la: www.scientia.ro.

SCEPTICUS

Săpând adânc în ceea ce numim realitate fizică dăm la un moment dat de un fir de matema-tică pură.►

1717

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați. Lucrulocal, plătit la oră, camion atitrat. Cerințe:cunoașterea limbii franceze, minim 6 lunide experiență pe rută, nu mai mult de 5puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 de ore/săp-tămână, 11.35$/oră, transport inclus.Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne [email protected].

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de apartamenteîn Perrefonds. Experiența pentru renovăriminore, zugrăvit, instalații sani-tare și elec-tricitate constituie un avantaj. Se oferăapartament cu toate utilitățile incluse, plusplată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602(FR, EN) | 514-683-6650 (RO) | Fax CV:514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,

timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardeleCôte-Vêrtu și Jules Poitras și de MarchéCentral. Renovat recent. Imobil cu as-censor, piscină, saună, gym și parcare in-terioară. 335,000$, negociabil. Tel:514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la

650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de auto-buz în fața blocului, situat la 5 minute pejos de complexul Forest. 514-683-3003.

Pentru un cadou potrivit pentru oricine, laorice vârstă: Samsung Galaxy S7 Edge!Preț: 490$. Tel: 514-995-1328.

Vând cărți în limba română, tablouri, setcergă maramureșană (lână: alb, negruroșu), cumpărată la Sapânța, mileuri,macrameuri (set și bucăți separate). Tel:514- 633-6594.

Actor, doresc să achiziționez o haină deiarnă/jachetă/haină de ploaie de damă, deculoare metalică. Dacă aveți o astfelde haină de vânzare contactaț[email protected], cu fotografii și in-formații, sau sunați la 438-878-1699.

Teatrul C. Tănase din București dorește săintre în contact cu fiul cunoscutului inter-pret de muzică ușoară Aurelian Andeescu,care locuiește la Montreal. Dumnealui esterugat să telefoneze la: 011-4021-312-1029| 011-4021-314-1979 sau să-l contactezepe directorul teatrului, dl. AlexandruArșinel, la [email protected].

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

VÂNZĂRI

DIVERSE

IMOBILIAREFirmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | [email protected].

50.00

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

HHaalleepp vvss KKoonnttaa llaa ttuurrnneeuull ddeemmoonnssttrraattiivv ddeellaa ffiinnaalluull aannuulluuii

Simona Halep o va întâlni pe Johanna Konta (9WTA) pe 23 decembrie, în semifinalele turneului demon-strativ de la Hua Hin (Thailanda), conform tragerii lasorți din 13 decembrie. În cealaltă semifinală se vor în-tâlni Karolina Pliskova (4 WTA) și Jelena Ostapenko (7WTA).

Pe 24 decembrie se vor disputa ultimele două par-tide: pentru câștigarea trofeului și pentru locurile 3-4.

Halep a anunțat că primul turneu la care va participaanul viitor va fi la Shenzhen (China), competiție care seva disputa în perioada 1-7 ianuarie 2018. Halep a câști-gat acest turneu în 2015.

Patru români i-au parte în acestmoment la cea mai dificilă cursă decanotaj din lume, Talisker WhiskyAtlantic Challenge, care a debutat îndata de 13 decembrie 2017. Cursapresupune ca echipe din mai multețări să traverseze Atlanticul în bărcicu vâsle.

Cei patru concurenți care repre-zintă România sunt: Andrei Roșu (42de ani, sportiv de anduranță, ultra-maratonist), Vasile Oșean (doctor,medicină sportivă), Ionuț Olteanu(23 de ani, fizioterapeut-maseur),Marius Alexe (în mediul corporativde 16 ani, sportiv amator). Împreună,ei formează echipa Atlantic 4 și vorsă ducă steagul românesc într-o zonăîn care nu a ajuns nicio altă echipădin sud-estul Europei, depășind ast-fel recorduri personale și inter-naționale.

Competiția Talisker Whisky At-lantic Challenge a debutat în 1997.Ea adună echipe din toată lumea într-o cursă dramatică în care forța omu-lui se măsoară cu cea a naturii.Competiția constă în traversareaOceanului Atlantic pe distanța dintreLa Gomera (Insulele Canare) și An-tigua cu o barcă cu vâsle. De la star-tul din 13 decembrie 2017, timp de

aproximativ 60 de zile, cei patrumembrii ai primei echipe româneștiparticipante la această competiție îșivor uni puterile pentru a vâsli cei5.000 de kilometri din Oceanul At-lantic. Recordul de traversare până înprezent este de 37 de zile, media detraversare este de 60 de zile și ceamai lungă cursă a durat 120 de zile.

Fiecare echipă participantă con-curează în numele unei cauze și aunei organizații, fie pentru mediu,sănătate, copii defavorizați sau deza-stre naturale. Echipa României s-a

asociat cu Hospice Casa Speranței,o rețea de centre pentru copii și adulțicare trăiesc cu o boală incurabilă șifamiliile lor (www.hospice.ro).Scopul este strângerea de fonduripentru construirea unui unui campussocio-medical destinat copiilor cuboli rare sau limitatoare de viaţă laCopăceni.

Puteți urmări cursa echipei At-lantic 4 pe site-ul competiției, lataliskerwhiskyatlanticchallenge.com.Daca vreți să donați pentru cauza lorși să aflați mai multe despre echipă,mergeți la www.atlantic4.ro.

TENIS CANOTAJ

TENIS | CUPA DAVIS

Meciul Romania - Luxemburgse va juca la Piatra Neamț

Federația Română de Tenis aanunțat că meciul dintre România șiLuxemburg din Cupa Davis va avealoc în Sala Sporturilor din PiatraNeamț, potrivit HotNews.ro. Supra-fața de joc nu a fost stabilită.

Disputa contează pentru turul I alGrupei a-II-a a Zonei Europa/Africa,iar meciurile vor avea loc în zilele de3 și 4 februarie 2018.

Cel mai important jucător dinechipa luxemburgheză este GillesMuller (34 de ani), cel care ocupă înprezent locul 26 în clasamentul ATP.

România a retrogradat din Grupa Ipentru prima oară după 1993, după cea pierdut, în octombrie, confruntareacu Israel, scor 5-0. De la ultimul mecial tricolorilor au lipsit însă MariusCopil, Horia Tecău și Florin Mergea.În septembrie România a pierdut, cu

scorul general de 1-4, întâlnirea cuAustria, de la Wels.

România trebuie să treacă trei tu-ruri pentru a reveni în Grupa I mondi-ală. Dacă vor pierde duelul cuLuxemburg, tricolorii vor juca un

tur play-off pentru menținere/re-trogradare.

În Grupa II România se află alăturide țări precum Lituania, Danemarca,Georgia, Turcia, Norvegia sau Slove-nia.

Românii care traversează Atlanticul într-o barcă cu vâsle

Atlantic 4, cei patru români care participă la cea mai dificilă cursă de canotaj dinlume. FOTO: www.taliskerwhiskyatlanticchallenge.com.

RRoonnaallddoo,, cceell mmaaiibbuunn mmaarrccaattoorr ddiinniissttoorriiaa CCMM aallCClluubbuurriilloorr

Atacantul echipei Real Madrid, Cristiano Ronaldo(32 de ani), a devenit cel mai bun marcator din istoriaCampionatului Mondial al Cluburilor, după ce a înscrisun gol în meciul câştigat împotriva formaţiei Al Jazira,cu scorul de 2-1, în semifinalele competiţiei, informeazăMediafax.

Internaţionalul portughez a ajuns la şase goluri înşase meciuri jucate la Campionatul Mondial alCluburilor şi i-a devansat pe Luis Suarez, Lionel Messişi Cesar Delgado, care au marcat de câte cinci ori.

Noul record stabilit de Cristiano Ronaldo vine lascurt timp după ce portughezul a devenit primul jucătordin istorie care a reuşit să înscrie în toate cele şase etapeale fazei grupelor din Liga Campionilor. Cu golul mar-cat în meciul cu Borussia Dortmund, câştigat de RealMadrid cu 3-2, Ronaldo a ajuns la 114 reuşite în 146 deapariţii în Liga Campionilor, record în istoria com-petiţiei. El a cucerit recent al cincilea Balon de Aur alcarierei, egalându-l astfel pe Lionel Messi la numărul detrofee.

FOTBAL

Cupa Davis

Simona Halep

Vineri 15 decembrie 2017Vineri 15 decembrie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII BBAANNCCUURRII

☺ O tipă intentează divorț. La tribunal,judecătorul o întreabă:- Care este motivul divorțului?- Acum ceva timp i-am făcut soțului meucadou un inel și ieri l-am văzut la mâna luidreaptă.Judecătorul zâmbește și spune:- Dragă doamnă, acesta nu este un motivde divorț.Femeia supărată:- Serios? Mâna lui dreaptă este secretarade la birou!

☺- Ce pereche frumoasă, ce bine vă stăîmpreună! De când sunteți căsătoriți?- Eu de cinci, ea de opt.

☺Între noi era chimie, acum e matematică:îmi faci numai probleme!

☺- Examen la poliție:- Ce capitală are Marea Britanie?Liniște. O voce din spate:- Dar ne-ați spus să învățam capitale de țări,nu de mări!

☺Am decis să duc un mod sănătos de viață.De acum înainte, mă duc cu bicicleta dupățigări și bere.

☺Două blonde:– Fată, sunt bine machiată?– Nu, fată… încă ți se vede fața!

☺O blondă la volan. La radio se aude: „As-cultați RadioMix”.Blonda, cu fața mirată:- Doamne, de unde știu ăștia totul?

☺Două blonde la facultate:- Fată, tu în ce an ești?- În 2017. Da’ tu?

☺La slujba de duminică, preotul seadresează enoriaşilor:- Iar acum, dragii mei, să închidem ochii şisă ne rugăm: „Doamne, deschide-ne nouăochii!”

☺Toţi copiii înălţau zmee, numai unul

dădea cu al lui de pământ. Acesta avea săfie cunoscut în viitor ca Chuck Norris.

☺De șapte ani soacra mea ne vizitează deCrăciun. Anul ăsta facem schimbări îi des-chidem ușa.

☺Dragă Moş Crăciun, după ce nu mai ainevoie de ea, poţi să îmi dai mie lista cufetele rele!

☺Bulă, mândru de el, se uită la cea și îispune nevestei:- Ai văzut dragă, am făcut dragoste o oră șitrei minute!- S-a dat ora înainte, tâmpitule!

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Risculfizic este prezent cu

posibilitatea unor incidente generate depropria-ţi nesocotinţă. Dragoste: O pe-rioadă în care ești tentat de aventură,dragoste, sex şi distracții. Financiar: Veifi mândru de investiția făcută, eareprezintă împlinirea unui vis.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Eşti cam obosit,lipsit de vlagă, nopţile nu

te odihneşti din cauza insomniilor.Dragoste: În general relaţia merge foartebine, oferindu-ți multe momente de satis-facţie sentimentală. Financiar: Investeştimult în confortul casei sau pregăteşti niştesărbători de toată frumuseţea.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: Ai oformă de invidiat, careîmpletește vigoarea cu

rezistenţa. Dragoste: Ai mult farmec şi sepoate să atragi câteva propuneri, dar cevate oprește să le dai curs. Financiar: Veicunoaşte o amplificare la nivel material şidevii cu un pic mai bogat ca în alteperioade ale anului.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Eşti predispusspre boli legate de medii-

le aglomerate: viroze, gripe, răceli.Dragoste: Climatul este cam încordat înplan sentimental şi sunt puține șanse de re-laxare. Financiar: Activitățile lucrativesunt satisfăcătoare, prestațiile tale suntbine remunerate şi, în plus, mai pică şicâte ceva în plus.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Dacă faci sport,dacă ieşi mai mult afară,

vei simţi că ai mai multă energie şi nu veimai fi preocupat de boli. Dragoste: Toateporțile îți sunt deschise şi pe oricare dintreele ai intra, poți să găsești fericirea.Financiar: Banii vin, dar cheltuiești cammult pentru propriile-ţi plăceri.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: O depla-sare îți poate crea uneleprobleme. Dragoste: Te

refugiezi adeseori în amintiri, așteptândun semn de la o fostă iubire sau sperândcă relația ta de acum să fie din nou ca al-tădată. Trecutul îți poate fi de folos dacăîți întorci privirea spre viitor. Financiar:Chibzuiește şi fă-ţi calculele de rigoare.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Dacă psihic saumental nu ești în cea maibună formă, nici latura fi-

zică nu stă mai bine. Dragoste: Poți primioferte generoase, te poți îndrăgosti, poți ficerut în căsătorie, deci ce-ţi poți dori maifrumos? Financiar: Dacă dai iar iama prinbani, greu îi vei pune la loc.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Pot apărea uneleprobleme oculare iaroboseala fizică şi stresul in-

telectual lasă urme. Dragoste: Măcar desărbători propune un armistiţiu! Se pareînsă că îţi place această stare de luptă carete ţine mereu în priză. Financiar: Cubanii eşti OK.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Ar fi binesă eviţi viteza, acţiuniletemerare, conflictele şi

excitantele (cafea, alcool etc.). Dragoste:Îi pui inima pe jăratec celuilalt şi, pentrucă eşti atât de capricios în manifestareasentimentelor, îl vei face să se îndoiascăde tine. Financiar: Se întrevede o oare-care relaxare.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Ferește-tede accidente şi infecții și iasuplimente cu magneziu şi

alte minerale. Dragoste: Mai dă-i o șansă,pentru că sentimentele sale sunt sincere.Financiar: Dacă te angajezi în investițiicare au la bază promisiuni deșarte, te veitrezi în faţa unei situații penibile deincapacitate de plată.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.). Sănătate: Ai grijă laalegerile pe care le faci în

momentul de față, ele vor avea consecințeîndepărtate. Dragoste: Dacă tensiuneaajunge la un nivel periculos, poți trans-forma viața de cuplu într-un război de or-golii. Financiar: Riști să rămâi fără bani,sărbătorile mai mai că te falimentează!

PEŞTI (19 februarie - 20martie). Sănătate: Deocam-dată ești bine, dar obosealaşi stresul se acumulează.

Dragoste: Venus tranzitează zodia Săgetă-torului şi pot apărea probleme cupartenerul de viață. Financiar: Primeştibanii cu greu, cu mari hopuri şi întârzierişi nu la nivelul sperat, iar cheltuielile potdepăşi bugetul disponibil.

HHOORROOSSCCOOPP

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiCOLACI ● COZONACI ● SARMALE ● COLIVA

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00 Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

NOU!Magiun cu

si farazahar

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Ciupercimarinate

880 ml4444999999992 pentru899$

BorsecPerla Harghitei

1111999999991.5L

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

$$$$284 gr4444 44449999

ApaLabrador

4L111144449999

Icre negre si rosii

44440000

MazareRaureni

750 ml2222 99999999Malai extraBoromir

650 gr 2222

DulceataSt. Dalfour

$$$$284 gr

Varza murata

$$$$lb2222 00005555

Filet desomon afumat

9999 99999999

Ulei de floareILIOS

3L7777 44449999

CiocolataRitter Sport

$$$$100 gr

99999999++++tttt xxxx

Ciocolata cu lichior

$$$$333377779999 CiocolataMozartkugeln

$$$$300 gr7777 99999999

Paine Bio-Life

$$$$2222 77779999

Pulpe de puicu os si piele

$$$$lb111188880000

Pulpe de pui dezosate

2222 00004444Cabanosi afumati

888811118888

ddddeeee llllaaaa++++ttttxxxx

1111

ddddeeee llllaaaa

2222////3333

++++ ttttxxxx

lb

$$$$

lb$$$$

lb$$$$

$$$$++++tttt xxxx

$$$$

$$$$

$$$$ $$$$

lb$$$$

$$$$

Picioarede porc

77775555lb

$$$$

SalamPick (tip Sibiu)

1111999999999999lb

$$$$

1111Cascavalbulgaresc

1111 88882222lb

$$$$

ddddeeee llllaaaa

66663333333300009999

1kg