Traian Ungureanu (n. r martie 1958) este unul dintre ziar\tii romAni

de calibru. Absolvent al Facultigii de Filologie din Bucuregti, specializarea

romAni-englezi, el scrie penuu inceput Ia tevistele Amfteatru gi Viaya

studenleascd.Articolele lui se centreazi pe doui teme principale, politica

;i sportul, in care Traian Ungureanu vede forme de culturi gi comunicare

simbolici. Tentat ;i de domeniul literar, jurnalistul igi publici eseurile

dedicate culturii literare si politice in Viaya Romineascd, Romiinia literardgi Caiete critice. De la s{br;itul anilor r98o pAni in zoo3 continui aceste

direcgii la BBC, unde este una dintre vocile pe care ascultitorii le

a;teapti cu interes ;i neribdare. in zoo3 are deja peste o mie de articole,

cronici editoriale si eseuri publicate in Euenimentul Ziki, Rom,inia

liberd, Opinia studenleasci, Aizont, Contrafort. Face in continuare jurna-

lism radio, dar de data asta la Europa Liberi, pentru care realizeazd,

din zoo3, cronici politice ;i sportive siptimAnale. Din zooo scrie Ia

revista zz. Din zoo4 este deginltor de rubrici la ld.ei in Dialog, lar inzoo5 devine senior editor Ia Cotidianul. E preocupat in continuare de

lumea sporrului, despre care scrie la incepul in Fitbat Plus gi ProSport,

pentru ca din vara lui zoo3 si semneze in Gazeta Sporturilor.In acelagi

an este desemnat laureatul pentru jurnalism al premiului acordat de

Grupul pentru Dialog Social, in vreme ce Societatea ,,Timigoara" ii de-

cerneazd" Premiul ,,Alexandru Indrieg". Din zor5 publici siptiminalun blog-editorial in cotidianul Adeud.rul.

in zoo4 debuteazi in volum la Humanitas cu Manifestulfotbalist, o

carte dedicati analizei culturale a sportului. Urmeazi, tot la Humanitas,in seria de autor, volumele: Rizboiul timpurilor: asediu islamic ;i declinul

occidental (zoo6), Tehnica neputinlei Ia romini (zoo6), Despre Securitate:

Romdnia, lara,,ca ti cum" (zooil, Eroi;i jocuri populare (zoo7), Olimpiain exil (zoo8) 9i incono duce istoria Romkniei (zoo8).

i, ,oo9 a fost ales deputat in Parlamentul European pe listele PDL.

TRAIAN UNGUREANU

PROSTII EUROPEICum sd sinucid civilizatiile

HUMANITASBUCURE$TI

254 PROgTrr EUROPET

cu care esr-europenii au filtrat experienta reintllnirii cu Occi_dentul. Si cum altfel?

Est-europenii s-au prezentat la intXlnirea cu Occidentul aver-tizatjtragicsi inarmati cu certitudini de fier asupra naturii ultimea ideii socialiste. Firi iluzii gi paranteze, umaniratea est-europeaninu putea fi decAt un critic redutabil al cochetiriilor sau-recu-peririlor stXngiste occidentale. Cu timpul, pe misuri ce apleca-rea politici si intelectuali spre stAnga a elitelor occidentJe s-aosificat, dezamig,irea est-europeanl a luat forme vizibile. Nutrebuie uitat ci in ry89 est-europenii gi-au vi.zut visul cu ochii,iar cei ce trec prin asemenea experiente incep si vadi. neobis-nuit de bine. $i de critic. Dupi un inceput feeric, perceptiaest-europeani a ajuns la porgile unei dileme amare.

Ce simte, ce gdnduri isi face 9i la ce incheieri poate ajungecineva scipat dintr-o dictaturi., atunci clnd regisegte mecanismede control acerb in patria libertigii? CAti ingiduinti i se poarecere 9i cit poate dura ti.cerea cuiva care afi ci ideile de care ascipat ca prin urechile acului au evoluat nespus si lucreazi. cumare mi.iestrie in altl pane? CAt oprimism mai poate adunacineva care tocmai a inteles ci in cea mai buni 9i mai doritidinre lumi existi forme ample si subdle de inregimentare frripierderea libertigii?

Divortul Est-Vesr nu e nici inevitabil, nici de dorit. Surselenepotrivigii sunt, insi, active. Nu putem trece peste ce e al nos-tru, peste partea noastri. de vini. $i nici nu putem ignora, maideparte, prejudecigile exrerne care au supravieguit iimpurilorin care Vestul gi Estul erau despirgite. Mai grarr e ci., urmAndlozincile curenre, neingelegerea risci. si se tiansforme in crizicomuni. europeani. Iar asra, cu o vorbi. deja amintiti, e inad.-misibil in secolul )ofl!

Cuprins

Din partea coautorului

I. PATIMI EUROPENE iU T O

ProgtiiEuropei....Pozigia brace ..Rinoceri de elitiEuropa, vreau si te f... !

Calul troian de dar nu se cauti la dingi

Fotografia de adio

Jurimdnt de vasalitate la Passau

Centrul nu mai gine ' .

Crizacontinue .. '.Deutschland UE Allesl

Vestea buni nu e . '

Absenga """" 64

Pentruei,potopul! """ 68

II. REVOLTAATLANTICA

,

11

17

zl27

1t

3t

)9

44

49

,3

56

Trumpeta plebei

President Trump

roometri foarteplat' . : . . . .. .

Marele scandal american

73

8r

85

89

Am pierdut alegerile? Si depigim democragia! ' ' ' ' 91

KeepcalmandlistentothePeoplel ..... """ 96

Veri buni ai margienilor " " " "tQzUltimul locde joaci . . . . . ro6

2t6 PRO$Trr EUROPET

Umanitateae supraevaluati . . .,Cine suntem?

Civiliza,tie, vinute gi cidere

III

II'

trg

III. UNDE E ESTUL?

$treanguldedar. ....... rJtCe se poate cumpira cu 30 de euro , . . . . rJ9Onoare, adevir, ricere, rusine (in aceasdordine) . ., . ., . r41,

lrcgiidelaRenzi .......146Apide Polonie ........r49LaEstdeArticolul ,..... ......rt3Mai poate gandi Estul? . . . rj7

IV. PRICEPISM ROMANESC

Vechiinogtriprieteni ....6,Colectivulgregit. .......r7aO;osea! ........r74Os domnesc in mujdei . . .l77MonarhiasalvaseRominia .. ...rgoCopiigratis;igimnasticipenrrupopor . .......rg4Obiecta,ti? . .. .. .r87ComedyCentralPenal . ..,.....r9:-zorybis ........196Nedesfiingim ...rgSSarea-n bucate bio . , . .. .zozPricepismromAnesc ,....:zo7inciutareacomunismuluipierdut ..,..,2roinpr.ren,t"MareluiDispirut ....ztjzotS=tgr8-rc7 . ..,...ztg'Doar limba ne gine lmpreuni . . . . z2zimpotrivadreptului laliberiexprimare gregiti . . . . . . . . . zz,Un secol penrru Est gi Vest . . . . . .z4r

PATIMI EUROPENE iN VID

Pro;tii Europei

Acum, 9i nu altidati, e momentul si vorbim despre augusta

neghiobie europeani.. Nu in general, ci anume despre neghio-

biaeuropeani fagi cu barbaria musulmani. itt r9r5, un ministru

rus uitat, situl de prostia garisti fagi cu barbaria bolgevici, agter-

nea pe hirtie o cugetare de neuitat: ,,lJn guvern paralidc se

bate cu revolugionari epileptici." Dupi exact o suti de ani, sun-

tem in aceeagi situagie. Elita Europei gine discursuri stupide la

tribuni, in timp ce terorigtii musulmani trag liber in sali.

Duminici ry noiembrie zor5,ladoui zile dupi masacrul de

Ia Paris-Bataclan, Bruxelles era un ora; inchis, ocuPat de armatigi tlcut ca o fabrici de analgezice. Pe trotuare, o singuri pre-

zenli notabili: stafii locale, gata si plonjeze la primul strinutscipat imprudent imprejur. Priviri de animal hiituit cercetau

' w 'r 'ui care n-avea altceva mai bun de ftcutmrqcaflle nelnsPlratul'

decAt si.-gi deschidi haina pentru a se ciuta de pix sau gigiri.Daci vregi si wita$ nevrozele care fac din marile oraqe ale Occi-

dentului saloane de boli nervoase ;i daci dori;i si vI vedegi

copiii neinjumitigigi de bombe musulmane, nu vi bazagi pe

elita europeani. Pe stradi sau acasi.

Pentru ci eu s,tiu aga: daci primegti pe cineva in casi iar

musafirul te sfrtuie;te, de cum s-a afezat in fotoliu, si ii interzici

sogiei si se mai machieze sau te anungi ci nu va folosi toa-

leta, pentru cI sufrageria e mai largi si mai aproape, il poftegti

afari. Cu tradigie, merite istorice gi diversitate culturali cu tot.Liderii nogtri politici 9i mediatici sunt, lnsi, de cu totul alti

14 PRO$Trr EUROPET

pirere. Cu cAt sunt mai sfruntate pretentiile oaspetelui, cu atAteste mai admirabili gi mai fascinanti cultura lui de origine. $icu atat este mai darnici asisrenga sociali penrru el gi puioaselelui neamuri. Nemaivorbind ci intelepgii inghesuigi in ghetourilemusulmane primesc, din ziare, scoli gi discursuri politice, infor-magia dupi care cultura gilrii-gazdl e ruginea plmdntului. inaceste conditii, distingii oaspe$ se deprind si decidi ce purempublicasi ce nu sau cum putem glumi gi cum nu. Si, in cele dinurmi., cAt meritim sI triim.

,\a arati Europa glefuitl de zeci si zeci de ani de ideologieprogresist-stAngist5., dogma cuprinzitoare adoptati, oficial gi

ftri exceptie, de toate curentele polidce. Sau, ln cuvintele ase-

zate (discutabil) pe stindardul campaniei anricorupfie romA-negti: toti o api gi-un pimAnt! Nici un politician si nici ovedeti media nu mai are curajul si spuni la ce am fost si la ce

mai suntem buni pe lumea asta, noi, crettinii vest- gi est-euro-peni. $i si inrebe; in fond, ce au ficur musulmanii in ukimiir5oo de ani, exceptAnd perfecgionarea narghilelei?

Vom vedea indari pe ce sri folclorul pios-canceros emanarde elitele noastre progresiste gi absorbit de un public multprea numeros. Insi, mai intii, se cuvine si mulgumim acestuiveac generos gi sensibil, acestor timpuri intoarse, cu gindul gi

cu insulta, impotriva lor insele, impotriva celor ce ne-au f|.cuteuropeni dupi secole de culturi gi sperangi, impotriva a totce am fost si nu mai gtim si fim. Tuturor, o pleciciune pioasi,ca la sfrrsit de timpuri si de lume. Cinste si glorie voui, gropariharnici de lumi si civilizatie! Morgii de la Paris si Nisa, epavelegi sfutecagii de la Bruxelles, pulverizagii de la Madrid si Londra,strivigii de la Berlin, precum si toti viitorii ciopArgigi europenivi" saluti si vI sunt recunoscltori!

Elitele europene au reperar pAni la indobitocire citeva slo-ganuri sacre. $i, cum spilatul pe creier e contagios, mukilume le-a preluat. Si incepem cu teoria-regin5..

PATIMT EURoPENE iN vro r5

Furia uciga;i a Islamului ar fi rispunsul meritat la amestecul

Occidentului in lumea arabi. Serios? $i atunci de ce ucide

Statul Islamic giigi, kurzi gi iordanieni? Tot ca si se rizbunepe imperialismul britanic? $i inci un lucru: dupi doui inter-ventii nucleare americane, in Japonia, gi dupi yo de ani de dic-

taturi sovietici, in Europa de Est, unde sunt terorigtii japonezi

juragi si omoare americani gi terorigtii polonezi cu veste

sinucigage in metroul moscovit? Aliagii occidentali au distrus

militar statul german gi statul japonez. Rusia a fost;i riminecel mai sever gi mai stupid imperiu colonial cunoscut in istorie.

Unde e reacgia anticoloniali a asupriEilor?

Problema Occidentului nu e ci a intervenit in Orientul Mij-lociu. Problema e ci n-a intervenit destul. O mulgime de euro-

lideri se juri ci vor si distrugi Statul Islamic, dar pentru asta

nu e suficient si inalgi drone sau si arunci bombe, din cer tnpipugoi. $i nici teoriile despre miregia musulmani nu ajuti.

A doua prostie oficiali spune ci terorismul islamic nu are

de-a face nici in clin nici in burki - atengie! * cu adeviratulIslam. Terorigtii musulmani deformeazi invigitura islamici.A se slibi chingile de pe creier! Suntem, de fapt, in faga vechiuluiargument stingist care juri ci Stalin gi Ceaugescu au tridat gi

deformat nobilul gi adeviratul socialism. Pani la urmi., religiae ce fac oamenii din ea.

Alti explicagie ne amintegte indignati ci Occidentul a jefuitlumea arabl., cd i-a furat petrolul gi i-a pripidit resursele, de la

persane la cimile. Evident, goselele, spitalele gi gtiin;a de carte

lisate in urmi de Occident nu se iau in considerare. Dar, daciarabii trebuie despigubigi, se poate aranja. Trebuie doar si mai

a$tepte un pic, pdni incasim gi noi despigubirile de la oto-mani;i de la rugi.

lJrmeazi. argumentul cu siricia 9i excluderea. Statul infund ar explica Statul Islamic. $omajul 9i marginalizareaar in'dreptigi obida biegilor radicali (terorist nu e voie si spui, ci se

16 PRoSTII EURoPEI

poate sup;.ra omul gi explodeazi). Rezultl de aici ci musulmaniisunt singurii siraci ai lumii. Indienii, chinezii, bulgarii si lirua-nienii induri;i ei, dar numai musulmanii au voie si se revoltemicelirind oameni nevinovagi. in plus, printr-un mister care

continui si scape obseryatorilor, est-europenii si asiaticii gisescloc de muncl. Musulmanii, gi numai ei, ajung mereu preatdrziu si rimAn pe ajutoare sociale, plus case cu chiria plititi destat, ceea ce, fireste, ii scoate din mingi. Pesemne asta i-a fbcutpe acegti necijigi si scuipe si si lnjure de ri.mas bun forgele spe-

ciale franceze care lichidaserl celula teroristi ascunsi gi ocro-titi de,,comunitari musulmani" in cartierul Saint-Denis, dupimasacrul de la Bataclan.

$i Belgia? in Molenbeeck, micul cartier mare cultivator deteroristi din Bruxelles, existi un bloc cu un bar la parter. Eracuibul din care plecaseri spre Paris, la glurit oameni aleqi laintAmplare, exclugii cu kalagnikoave. La etajele de deasupra,muncitori romAni si polonezi. Rispunsul lor la intrebirile gaze-

tarilor care voiau detalii despre vecinii de la parter: nu-icunoastem, ci. ne sculi.m dimineata la 5, plecim la munci, neintoarcem seara, mAncim ceva si ne culcim.

Prostii Europei.

Poziyta brace

Si nu lisim in urmi orice sperangi! in seara de t4 iulie zo16,

rnicelul de la Nisa ne-a adus vegti bune: nu mai e mult! inciro-rJ clsipiri, executate tot mai in sili, si gata! Etapa violentiva lua sfArgit gi vom intra in fazapa;nicl: faza supunerii. Apoi,cAnd oaspegii nogtri islamici vor fi indeajuns de numerosi(danke!) si cAnd cei mai luminagi europeni vor adulmeca uninceput de compromis, vom face un pact trainic. Noi le vomfi parteneri toleragi, iar ei ne vor fi stipAni luminagi. La inceput,va domni paritatea: 6 semiluni si 6 stele pe drapelul UE. Ulte-rior, va domni realitatea. Una dupi alta, vor veni, cuminEi,

schimbarea obiceiurilor, inilgarea noii credinge gi, din vorbiin vorbi, stingerea.

Dupi Nisa, torul e bine agezat. Cifra morgilor a respectat

media de lucru. Reacgiile au venit respectAnd, mecanic, partiturastandard: nu vom ceda! nu ne vor clitina! Bla, bla, bla! Desenele

idioate cu porumbei grisuti gi legimintele de liceeni au fost

lucrate din timp. Pazniciicon$tiinfei noastre au repetat, rinoce-

regte, discursurile care aveftizeaz| impotriva islamofobiei - cel

mai mare riu care bAntuie gi dezonoreazi sufletul Occidentu-lui. Nu credegi? Deschideti telwizorul, ziarul sau netul.

Nisa a frcut, totugi, o victimi in plus. Nisa a omorAt cligeele.

Primul din ele spune; cu o vorbi de miligian care mirturisegtesogiei, in concediu: suntem in rizboi! Serios? Nu suntem innici un fel de rizboi - simetric sau asimetric, declarat sau nedecla-

rat. Suntem sub ocupagie! Privi;i cAt de lesne s-a ftcut porciria

r8 PRogrrr EURopEr

scelerati. de la Nisa. Uns! $i luati seama la ridicolul apocalipticin care inoati societigile gi sistemele politice occidentale, socie-tigile gi sistemele-gazdi.

Pe scurt, de mAnI cu libertatea oarbi gi cu copilul ei repe-

tent, toleranta,,am devenit un milion de ginte care igi cer drep-tul la glonq, bombi gi camion. Ucigasilor le curg balele depofti;i de uimire. Nimic mai ugor decit omorul intre fragi dediversitate. Cilnul e peste tot si mereu la un pas de client, Prie-tenii nogtri islamici pot ateca oriunde gi niciieri. Acum sau

altidati. La gtrand, la scoali., acasi, pe gosea, in tren, la cum-pirituri, pe stadion sau in cazarmapoligiei. V-agi baricadat pedurata marilor turnee de fotbal? Atita cheltuiali pentru o ami-rAti de am6.nare a executiei! Nu conteazl, ce piziEivoi. Impor-tant e ce atacim noi.

Occidentul ;i-a organizat sfArgitul meticulos ;i festiv, aga

cum decorezi o sall de mese pentru ultima nunti de pe Plmint.Privigi in jur gi facef bilangul.

Pe z3 iunie zo16, Marea Britanie a votar, legal gi democraric,despirgirea de Uniunea Europeani. Si, de atunci incoace, cea

mai veche intrupare a libertitii in Europa e tivlliti gi defrimatisub acuzagia de huliganism antidemocratic in masi..

La o zi dupi Nisa, joi, ry iulie, multe guverne occidentaleau sirbitorit victoria democragiei ln Turcia. Recep Erdogan a

invins o tentatiyi de lovituri de stat si toati lumea bun5. euro-peani a dat iama si il felicite. Cu alte cuvinte, aceiagi oameniau conchis, intr-un interval de citeva slptimAni, ci Erdofane democrat gi ci Marea Britanie nu mai e. Temerar!

Firesc gi democratic, vineri, 16 iulie, de cum s-a luminat dezi, Erdo$an a lansat propria lovituri de stat. Bilant: j ooo demilitari arestagi, zooo de magistragi demiqi, zeci de mii deprofesori, funcgionari gi poligigti concediagi, plus reintrodu-cerea pedepsei cu moartea luati serios ln calcul. Erdo$an jurici. apfui. democratia, democragia fiind el. De la noi s-a ridicat

PATIMI EUROPENE iI,I VTO 19

cutezitor glasul fostului pacient al lui Erdo$an. Victor Ponta

l-a declarat pe Erdo$an democrat 9i pe criticii lui fascigti. Normal.Cine a pus la cale, impreuni cu colonelul Mircea Dogaru, des-

fiingarea justigiei in Rominia are sim;ul democraEiei in singe.

Egecul loviturii de stat, paranoia galopanti a lui Erdo$an

gi schematismul occidental au ftcut din democragie o idee vul-canizabili. $i din Turcia un rahat scindat 9i poros. Desert ugor

penffu Rusia gi Islam, pe malul Mirii Negre.

Dintre toate aceste motive, marele asalt islamic nu mai are

nevoie de operagii complicate. Drojdia infracgionali din ghe-

touri, un camion, o vesti gi cAteva arme sunt de ajuns. DlMohamed Bouhlel, franco-cunisianul care a trecut stiruitorcu TIR-ul peste copii, la Nisa, n-a venit de departe gi nu avea asu-

pra lui ordine secrete. Nu. A iegit din casi, a urcat in camion gi

s-a dus la lucru. [a defrigat copii. Singur, entuziast;i f]ri teami.Marea atrac[ie pentru ciliii care stau la coadi in oragele

Europei e slibiciunea. Micelarii nu mai fac teorie. Nu mai lan-

seazi maniGste gi nu mai Ein discursuri. Oamenii sunt ocupalipini peste cap. Au simEit ci suntem slabi gi copgi pentru sub-jugare. Victima e legati fedeleg pe gritar. De jur-imprejur,lumea subgire din presi, politici si universitlEi face galerie 9i

are griji si nu strice vreun rasist petrecerea.

Corpurile strivite de 19 tone de camion au rimas ingirate

la Nisa, pe Promenade des Anglais, ca intr-o micelirie bineginuti. Halal micelirie! Copil lAngi mami, copil lingi tati,copil lingl copil. De pe planeta lor lndepirtati, liderii Occi-dentului nu vid pini la Nisa. Liderii nogtri extraterestri nupricep o ioti din mersul lumii care le lneaci popoarele. Lideriinogtri extraterqtri nu ingeleg cI problema ultimi a tuturormicelurilor de dinainte gi de dupi Nisa e cursul viegii. Cinedi cursul viegii in Occidenu Occidentul, sau Islamuli

Frangois Hollande, prqedintele asfixiei nationale frtnceze,are o scuzi. A fost surprins de evenimente alituri de nepreEuitul

20 PRO9TII EUROPET

ftizer ofrcial de la Elysde * slujbag plitit cu 9 895 euro pe luni,salariu echivalat cu rangul de ministru al cabinetului. Cine maiare timp si bage in seamd" mersul lumii cAnd elitele se tundatAt de pasional? Singurii care dau din cap a intelegere, dupice se intorc acasi de la serviciu, sunt muncirorii de la abator.Ei stiu. Ei gi vitele lor.

lqa se sinucid civilizagiile. Cu dileme interminabile, cu cre-dingi oarbi in propriile confuzii si cu vorbe care ajuti.lumeasi stea in cap. Si, neapirat, cu diavolul de mAni,.

Inainte de despirgire, o inrrebare: ceva cote de refugiagi pen-tru Est? $i un indemn, furat de la stewardese: brace!

Sau, pentru a relua anuntul, acttJa\izatsi integral: in situatiafoarte probabili, ba chiar iminentl, a unei pribugiri, fixagi-viburka pe fagi gi luati pozigia brace!

Rinoceri dr elm

De la un moment bine dat incolo, ce se scrie sau ce se vorbegte

in marginea istoriei e lipsit de sens. Triim un asemenea mo-

ment. Cine vrea poate si ii spund Nisa - 14 iulie zo16. Nu ajutimai mult decit un semn de carte, dar altceva nu e de fhcut.

lnainte si inchizi cartea, e bine si marchezi locul din care n-ai

rnai fost in stare sau n-ai mai vrut si citegti.

Micelul de la Nisa gi-a desfl;urat cruzimea gi nebunia indoui acte. Ultimul e cunoscut: inci unul dintre magrebienii de

douizeci gi ceva-treizeci de ani, semi-infractor mirunt, agi,tat de

FranEa in vreunul din cartierele banale ale unui mare oras, s-a

pus pe omorit oameni. De data asta, cu camionul. 84 de oameni

au fost strivigi metodic de un camion de 19 tone. Nimeni n-a

fost ocolit. Sugari de;ase luni, gdnci de trei ani gi biiegandri de

zece ani au atras, tn mod anume, atenlia casapului de la volan.

Toate astea se gtiu gi nimeni nu poate spune ci. a afat ceva nou.

Detaliile se tot repeti, intr-un bis sAngeros, la mijloc de morgi cu

grad de ocupare crescAnd - bucigi de so,tie, trunchi de copil, giuriin logodnici;i alte produse finite ale cultului mortuar islamic.

Mai intAi, insi, s-a petrecut altceva. Pregedintele Hollande

a acordat obignuitul interviu de Ziua Naqionali. Sobru si

apisat, prqedintele a ayertizat asupra marelui pericol pe care

democragia francezi il are in fagi: ascensiunea populismului,lqa se vede de la Elysde. $i nu numai de acolo. lqa se vede din

paginile aproape oricirui ziar qi pe ecranul aProape fiecirui

22 PROSTII EUROPEI

post de televiziune occidental. Si tot aga se vede ;i se predl inaproape orice institut gi universitate occidentali.

Acum, daci aga se vede, inseamni ci togi acegti oamenieducati si responsabili au ajuns la aceea;i concluzie, ;i nu ftrimotiv. Unanimitatea lumii conduci.toare trebuie si. se bazezepe ceva. Pe un acord, pe o pirere comuni., susginute de valoricerte gi nenegociabile. Pe ceea c€ se numeste - cu un cuvlntimbitrAnit prin seminarii si holuri de parlamenr - consens.Numai cL acest acord e, in partea lui cu adevirat activi gi iri-tantd., mai degrabi un fel de a fi de acord. O intonatie specifici.a ideilor impirtigite de un anume grup, mereu acela;i gi mereudeasupra. Vorbim, adici, de viata gi opiniile elitelor.

Discugia care a readus in prim-plan tema elitelor gi acordulcare le ruteleazi gAndirea a izbucnit, cu o vinrlenti rari, in ultimiicAgiva ani. Cu sigurangi, zgomotul, resentimentul gi, adesea,disperarea celor ce conresri elitele gi ideile lor au deformat cadrulsi termenii debazA ai problemei. Dar asta nu inseamni. ci pro-blema elitelor nu are o istorie gi un sistem teoretic foarte nervos.

Toati lumea vorbegte de elite acuzAnd, de cele mai multeori vag, ceva ce se cheamS. ba establishment, ba elite interna-

flonale, clasl globali, grup conduci.tor sau eliti dominanti.In orice caz, cineva,,sus-pus", influent pAni la sau dincolo delimita conspiragiei, inepuizabil de bogat 9i dotat, foarte divers,dar functional neschimbat, supraeducar gi, mai ales, dezgustatsau speriat de sufarea norodului. Cu aceste date, ne intoarcem,de fapt, la sociologia brutali care despici lumea in asupritorisi asupriti, aristocrati gi pauperi. Aceste imprecizii pot gi trebuiesi fie rapid eliminate. in fond, discuria despre rolul si men-talitatea elitelor nu duce lipsi de gAnditori rigurosi.

Termenii fundamentali au fost fixagi de sociologia lui VilfredoPareto (Les systtmes socialites, ryoz). Elitele descrise de Paretosunt manifestarea unei realitigi sociale dinamice si inevitabile.Cineva, de reguli o minorirare in pozigii de comandi, conduce

9i trebuie si conduci viaga societlgii. Majoritltile vor fi mereu

PATIMI EURoPENE iN vtn 23

clirijate de minoriti;i, care nu au, insi, o pozi;iefixi gi prote-

jati. Elite noi vor incerca gi vor reqi mereu si infiltreze sau siristoarne elitele vechi. Pareto vorbegte de ,,circulalia elitelor",

lntr-un joc de direcgie gi control care nu are semnificagie 9i in-

circituri morali: pentru Pareto, elitele sunt suma vArfurilor de

performanEi sociali gi profesionali, indiferent ci e vorba de avo-

cati sau curtezane (in misura in care aceste doui categorii nu

se suprapun).Dupi r9zo, ideile lui Pareto se schimbi, sub presiunea unui

blocaj care restrAnge,, circula;ia elitelo r" si frxeazb',,plutocragia

demagogici", un grup de comandi care ttie si se conserve pe

doue cii: acumulare economici fhri preocupare Pentru dez-

voltare reali in societate gi un discurs politico-etic superior care

prelungegte cariera publici a grupului elitar, mascindu-i, in

acelagi timp, dominagia.Dupi rizboi, C. \Tright Mills constati ci tot ce insemna

la Pareto ,,circulagia elitelor" a luat sfbrgit cu desivirqire (The

Pouter Elite,l956). in 196r, pregedintele american Eisenhower

rostegte un faimos ,,discurs de despirgire" si lanseazi celebra

formull.,,complexul militar-industrial" (ini;id, formula vorbea

de,,complexul militar-industrial-parlamentar", dar Eisenhower

a renunlat la al treilea termen' binuind cl'vafr acuzat de atitu-

dini antidemocratice).Agadar, dupi r95o suntem in faga a ceea ce numim, azi,

elite: un bloc dominant care atrage nervozitatea 9i apoi con-

testalia sociali prin cAteva trlsituri fixe. Mai intAi, impresia

ci liderii sunt mereu aceiagi sau practici o rotalie abili. Dinas-

tiile politice de tip Clinton sau Bush sunt incriminate odati

cu zonele careliweaz|constant echipe idendce de lideri: gcolile

a;a numitei clase etoniene din Marea Britanie sau enarquisrn'ul*

de fabricagie francezd..

'! Termenul se referi la ENA (Ecole nationale dadministration), ai

cirei absolvenli formeazi elita administragiei publice franceze'