8/18/2019 Caracterizarea Lui Ion Romanul Ion

1/2

Caracterizarea lui Ion

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiindimaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă depământurile lui.

  Realizat în manieră realistă, cu câteva nuanţe naturaliste, personajul va trăi dramapământului !i apoi drama iubirii, caracterul său dezvăluindu"se atât în mod direct#portret, biografie$, cât !i în mod indirect, prin fapte, gesturi, atitudini, limbaj sau relaţiacu celelalte personaje.

  %rezentat în evoluţia sa, Ion este un personaj comple& !i contradictoriu, el

reflectând o mentalitate tradiţională, potrivit căreia demnitatea umană depinde de întinderile de pământ.

  %rofilul acestui personaj se deta!ează c'iar de la începutul cărţii, din scena care înfăţi!ează 'ora. (u o fină intuiţie psi'ologică, se urmăresc oscilaţiile flăcăului între)lorica, „mai frumoasă ca oricând, dar săracă, !i *na, „urâţică, dar „cu locuri !i case !ivite multe. *stfel, de la început se conturează liniile conflictului interior, cele două forţecare î!i vor disputa întâietatea #supremaţia$.

  +e!i sărac, Ion este „iute !i 'arnic ca mă"sa, iubind munca „oricât ar fi fost deaspră, !i pământul, care „îi era drag ca oc'ii din cap. Isteţ, silitor !i cuminte, el treze!te

simpatia învăţătorului erdelea, dar renunţă la !coală, tocmai pentru că dragosteapentru pământ e mai mare.

  +isputându"!i mereu autoritatea printre tinerii din sat, Ion este respectat de ace!tia,iar rivalitatea cu -eorge e, de fapt, rivalitatea cu cel bogat, cu unul care are pământ. +inaceea!i categorie face parte !i asile /aciu, tatăl *nei, ale cărui vorbe aspre !i insulte,spuse în faţa tuturor oamenilor, la 'oră, îl dor cumplit. 0e simte ru!inat, dorind să serăzbune pe cel care l"a umilit, numindu"l „sărăntoc, „tâl'ar !i „'oţ.

  1rgolios, lipsa pământului îi apare ca o condiţie a păstrării demnităţii umane. 2npământ, el vede realizate toate ambiţiile sale, viaţa sa ajungând să se consume între

iubire !i patima pentru pământ, o patimă instinctuală, pasiune declan!ată cu forţainstinctelor obscure.

  +ojenit în biserică de către părintele /elciug, în urma bătăii cu -eorge, Ion se'otără!te „să fie cu adevărat netrebnic. 3l alege zestrea *nei !i renunţă pentru un timpla iubirea pentru )lorica. *cţionând cu luciditate, el concepe un plan, urmărit cuperseverenţă, prin care încearcă să"l facă pe asile /aciu să"i dea pământurile. 0efolose!te de *na, pe care o seduce !i o lasă însărcinată4 din acest moment, faptele luidevin tot atâtea etape5trepte ale dezumanizării.

  Ion caută cu insistenţă sc'imbarea condiţiei, trăie!te acut dragostea pentru pământ,ajungând până la e&altare. „Iubirea pământului l"a stăpânit de mic copil 6...74 de peatunci i"a fost mai drag decât o mamă. isul său era „pământ, cât mai mult pământ.(ele câteva brazde luate de la 0imion Lungu nu"i ajung4 el vrea tot pământul lui asile

8/18/2019 Caracterizarea Lui Ion Romanul Ion

2/2

/aciu. *cum toate calităţile lui se transformă în defecte. ărnicia, inteligenţa, statorniciase presc'imbă în viclenie, bestialitate, cinism, lipsă de scrupule, trăsături puse în lumină în mod indirect, din relaţia cu *na. +evine distant !i glacial, tratând"o dispreţuitor 8 „îicântări burta cu o privire triumfătoare, purtându"se sfidător cu tatăl ei, tocmindu"sepentru fiecare palmă de pământ. „-lasul pământului îi domină sufletul, aducând împlinirea visului său.

  +ragostea pentru pământ se concentrează simbolic în scena sărutării acestuia,devenit un substitut al iubitei pierdute. %ământul nu mai este un simplu obiect, ci devineo ibovnică, care sc'imbă destine, dezlănţuie pasiuni. „2l cuprinse o poftă sălbatică să îmbrăţi!eze 'uma, s"o crâmpoţească în sărutări. 2ntinse mâinile spre brazdele drepte,zrunţuroase !i umede. 0imţind „mirosul acru, proaspăt !i roditor, se na!te dorinţa îmbrăţi!ării, iar mâinile „îi rămaseră unse cu lutul cleios ca ni!te mănu!i de doliu,dramatică prevestire a sfâr!itului. *doră !i venerează pământul ca pe o zeitate9 „2ncet,cucernic, fără să î!i dea seama, se lăsă în genunc'i, î!i coborî fruntea !i"!i lipi buzelecu voluptate de pământul ud. :i"n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece,ameţitor...

  Intrarea în posesia pământului îl sc'imbă total. +acă la început „se simte mic !i slabca un vierme, la final, în faţa „uria!ului de odinioară simte „o mândrie de stăpân !i areiluzia că „este atât de puternic încât să domnească peste tot cuprinsul.

  3l calcă în picioare o viaţă de om !i o împinge pe *na la spânzurătoare. 1datăsetea de pământ domolită, ambiţia !i 'otărârea sunt înlocuite de mulţumire, iarbrutalitatea de indiferenţă. ;ici sinuciderea *nei, nici moartea copilului, nu"i trezescvreun licăr de con!tiinţă. iaţa lor nu reprezintă decât o garanţie a proprietăţii asuprapământurilor. „-lasul pământului este înlocuit de „glasul iubirii. 1 caută stăruitor pe)lorica, fata „cu obrajii fragezi ca piersica !i oc'ii alba!tri ca cerul de primăvară,măritată acum cu -eorge. 3roul este decis să"!i împlinească dragostea, căci „să !tii debine că fac moarte de om !i tot a mea ai să fii.

  Relaţia adulteră a celor doi este descoperită de -eorge, care pregăte!terăzbunarea4 bărbatul în!elat î!i ucide rivalul cu lovituri de sapă.

0fâr!itul lui Ion este perfect motivat estetic !i moral4 vinovat de propria decăderemorală, răspunzător de moartea *nei, tulburând lini!tea unui cămin, Ion este pedepsit.

%ersonaj comple&, cu o psi'ologie derutantă, el a născut reacţii diverse !i din partea

criticii literare. %entru -eorge (ălinescu „Ion e o brută. * batjocorit o fată, i"a luataverea, a împins"o la spânzurătoare !i a rămas în cele din urmă cu pământul. „;u dininteligenţă a ie!it ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţereduse. +e o părere total diferită este criticul 3ugen Lovinescu, care vede în caracterullui Ion „o inteligenţă ascuţită, o viclenie procedurală !i, cu deosebire, o voinţă imensă9nimic nu"i reziscă...

(u Ion, ca personaj literar, Rebreanu se înscrie într"o descendenţă remarcabilă, acestpersonaj găsindu"!i afinităţi cu