caracterizare stefan gheorgidiu

8/17/2019 Caracterizare Stefan Gheorgidiu

1/4

ŞTEFAN GHEORGHIDIU – DRAMA INTELECTUALULUI

``Literatura este una din cele mai interesante şi mai semnificative expresii aleumanităţii. `` spunea P.T Barnum Genul epic cuprinde operele literare în care ideile i sentimentele naratoruluișsunt transmise indirect, prin intermediul ac iunii i al personajelor. Genul epic esteț șrepreentat prin numeroase specii literare!nuvela,povestire,"asm,roman etc. Romanul este opera epică, în proză, de mare întindere, cu o acţiunedesfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. Personajul principal din romanul #$ltima noapte de dra%oste, intaia noapte dera"oi#, &tefan G'eor%'idiu, su"locotenent intr(un re%iment de infanterie, trimis pentrufortificarea vaii Pra'ovei,repreintă tipul intelectualului lucid. )rama personajului este denatură intelectuală deoarece el este, în primul r*nd, un pasionat al adevărului, al

certitudinii, al a"solutului. +l trăieşte două experienţe fundamentale, care suntpreentate prin intermediul conştiinţei!iu"irea şi ră"oiul. tefan G'eor%'idiu este unt*năr intelectual, a"olvent al -acultăţii de -iloofie, însurat cu o cole%ă de la$niversitate, studentă la Litere, pe nume +la. )rama iu"irii este preentată încă de la

început c*nd personajul asistă la o discuţie la popotă despre un ofiţer care şi(a ucissoţia adulterină şi totuşi a fost ac'itat. ceastă scenă oferă o primă ima%ine apersonajului(narator. Prin intermediul reacţiei sale ne sunt preentate c*teva dintrefrăm*ntările interioare ale lui G'eor%'idiu şi c*teva dintre ideile sale! vede iu"irea ca peun tot, o unitate pe viaţă în care cei doi /au drept de viaţă şi de moarte unul asupraceluilalt0. 1n momentul în care personajul trăieşte această dramă, se oferă cititorului oretrospectivă a între%ii poveşti. G'eor%'idiu este filoof, un spirit lucid care analieaă totul, interpreteaă totul,fiecare %est al soţiei este un c'in pentru el, este interpretat ca un %est de trădare.Personajul suferă mai ales pentru că nu poate avea iu"irea a"solută pe care şi(a dorit(oşi care ar tre"ui să fie o modalitate de cunoaştere. )e asemenea, suferă pentru că nuare certitudinea. Personajul(narator creuse că trăieşte marea iu"ire! /&imţeam căfemeia aceasta era a mea în exemplar unic! aşa ca eul meu, ca mama mea, că ne

înt*lnisem de la începutul lumii, peste toate devenirile, am*ndoi, şi aveam să pierim lafel am*ndoi.0 )ar aspiraţia pentru iu"irea a"solută coexistă cu faptul că acest sentimentrepreintă pentru el un proces de autosu%estie. 2u"irea lui se naşte la început dinduioşie! /2u"eşti mai înt*i din milă, din îndatorire, din duioşie, iu"eşti pentru că ştii căasta o face fericită0, dar apoi mărturiseşte că poţi iu"i şi din or%oliu!/1ncepusem să fiutotuşi mă%ulit că admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eramat*t de pătimaş iu"it de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest or%oliua constituit "aa viitoarei mele iu"iri.0 Tot din or%oliu G'eor%'idiu încearcă să omodelee pe +la după propriul tipar de idealitate, ceea ce favorieaă eşecul. )atorităperspectivei unice cititorul nu ştie clar dacă +la îşi înşeală sau nu soţul. &e su%ereaăcă +la se sc'im"ă datorită moştenirii, dar poate că aşa a fost dintotdeauna, dartrăsăturile ei ies la iveală odată cu o"ţinerea unei situaţii materiale. Pentru că existădoar perspectiva lui, se pune pro"lema dacă nu cumva femeia se sc'im"ă doar în oc'iisoţului %elos.


2/4

1n capitolul ``)ia%onalele unui testament``, personajul dă dovadă de alte calităţi,cum ar fi tăria de caracter, indiferenţa faţă de partea materială a existenţei, darşi onestitatea şi inteli%enţa, calităţi care îl determină pe unc'iul Tac'e să îi lase o mareparte din avere.1n iua în care se duce împreună cu mama şi surorile lui la masă launc'iul Tac'e, 3ae G'eor%'idiu îi reproşeaă lui tefan căsătoria din dra%oste cu o fată

săracă, ca şi a tatălui său mort, pe care în plus îl acuă de a nu fi lăsat fiului niciomoştenire. 1n încercarea de a(şi apăra părintele, tefan expune motivele pentru care nus(a însurat pentru avere, aşa cum a făcut unc'iul lui! /)e cele mai multe ori, părintele,care lasă avere copiilor, le transmite şi calităţile prin care a făcut averea! un o"ra mai%ros, un stomac în stare să di%eree şi ouă clocite, ceva din sluţenia nevestei luatepentru averea ei, neapărat o şiră a spinării flexi"iă ca nuiaua 4dacă nu cumva ra'itismulnevestei milionare n(a înestrat(o cu o cocoaşă ri%idă ca o "uturu%ă5. 6rice moşteniree, s(ar putea ice, un "loc.0 2mpresionat de i"ucnirea lui tefan, unc'iul Tac'e îi lasăcea mai mare parte a moştenirii, spre surprinderea celorlalţi mem"rii ai familiei care îlvedeau ca un inadaptat. 3ae G'eor%'idiu îl caracterieaă direct! /3(ai spirit practic...

i să(ţi pieri averea 7...8. 9u filoofia dumitale nu faci doi "ani. 9u :ant ăla al dumitale

şi cu &c'open'auer nu faci în afaceri nicio "r*nă. +u sunt mai deştept dec*t ei c*ndvine vor"a de parale.0 )e%ustat de reacţia familiei care îi intenteaă proces, inclusivmama şi surorile lui, tefan cedeaă o parte din avere, dar se simte tot mai iolat delumea mesc'ină şi e%oistă în mijlocul căreia trăieşte, mai ales că îşi dă seama că nicifemeia iu"ită nu(l înţele%e! /;ă cuprindea o nesf*rşită tristeţe vă*nd că nici femeiaasta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu, nu înţele%ea că poţi să lupţi cu

înd*rjire şi fără cruţare pentru triumful unei idei, dar în acelaşi timp să(ţi fie silă să tefrăm*nţi pentru o sumă, fie ea oric*t de mare, să loveşti apri% cu coatele. m ştiut mait*riu că aveam o reputaţie de imensă răutate, dedusă din înd*rjirea şi sarcasmul cucare îmi apăram părerile, din intoleranţa mea intelectuală, în sf*rşit.0 Primirea moştenirii are efecte şiîntr(un plan mult mai profund, deoarece

%enereaă cria matrimonială. )intr(un or%oliu exa%erat refuă să intre în competiţie cuceilalţi, fiindcă i se pare su" demnitatea lui de intelectual să(şi sc'im"e %ardero"a şi săadopte comportamentul superficial al dansatorilor mondeni apreciaţi de +la. )e aceeanici nu întreprinde nimic pentru a rec*şti%a preţuirea pierdută a soţiei. G'eor%'idiudescoperă realativitatea sentimentului de iu"ire şi îşi dă seama de eşecul pe acest plan.

1n acelaşi timp, recunoaşte că suferinţa sa se datoreaă evenimentelor "anale, micilor%esturi ale +lei. &in%urele care conteaă sunt evenimentele din conştiinţa sa, personjulfiind conştient că îşi a%raveaă suferinţa prin exa%erarea anumitor fapte. +l trăieşteiu"irea în mod raţional, intelectual şi se raporteaă mereu la a"solut. 9u ocaia excursiei la 6do"eşti %eloia sa este amplificată, este momentul încare îşi dă seama că nu poate o"ţine cunoaşterea prin intermediul iu"irii pentru soţiasa. ;ici incidente, %esturi fără importanţă poate, privirile pe care +la le sc'im"ă cudomnul G., se amplfică în conştiinţa personajului. 3evoia de a"solut îl determină să(şianaliee cu luciditate stările, de unde suferinţa! /9*tă luciditate at*ta conştiinţă, c*tăconştiinţă at*ta pasiune şi deci at*ta dramă.0 -iind un personaj lucid, nu face doar oanaliă a lumii exterioare, ci şi a propriilor sentimente, dar şi a psi'lo%iei feminine.-emeile îi apar ca nişte fiinţe sc'im"ătoare, capricioase, care uită de orice morală c*ndeste vor"a de a(şi satisface dorinţele. ceastă constatare o face c*nd o"servă reacţiilede tristeţe sau "ucurie ale +lei în le%ătură cu preenţa sau a"senţa domnului G, pe care


3/4

nu se sfieşte să le ascundă. &entimentele lui sunt analiate cu intensitate, elocvent fiindepisodul c*nd doreşte să deertee pentru a(i ucide pe cei doi amanţi. 1n drama iu"irii,%reşeala este şi a lui! o aşeaă pe +la pe un piedestal şi apoi este deamă%it că ea nurepreintă femeia ideală la care visase. Geloia, îndoiala personajului înre%istreaă şialte etape ale destrămării cuplului! ruptura, împăcarea temporară, p*nă la i"ucnirea

ră"oiului. )espărţirea de +la, pierderea acestei iu"iri pe care el o credea a"solută,ec'ivaleaă cu pierderea unei părţi din personalitate, care va fi recuperată parţial prinexperienţa ră"oiului. 1n ceea ce priveşte relaţia lui G'eor%'idiu cu familia şi cu societatea, seo"servă că este un inadaptat. 2ncompati"ilitatea dintre el şi familie < societate reiese celmai "ine din capitolul în care primeşte moştenirea. 2ntelectual verita"il, opusul omuluideştept şi /cu spirit0 repreentat de unc'iul său, G'eor%'idiu nu este interesat de parteamaterială a existenţei. )upă cum constată şi el, luptă cu mai multă înd*rjire pentru oidee în conferinţele de filoofie, dec*t pentru moştenire. &ocietatea îl respin%e la r*ndulei! cole%ii îi apreciaă inteli%enţa, dar îl ocolesc, rudele sale îi ironieaă pasiuneapentru filoofie, prietenii mondeni nu îi înţele% %eloia şi frăm*ntările. $na dintre

doamnele din societatea "ună a Bucureştiului îl acuă de prea multă luciditate, iar mait*riu c'iar şi soldaţii de pe front îl vor ocoli, c'iar dacă îi apreciaă curajul. 3ici personajul nu apreciaă lumea care îl înconjoară şi nu face mari eforturi săse inte%ree. Lumea lui Tac'e şi 3ae G'eor%'idiu este una "rutală în oc'iiintelectualului. +l opune inteli%enţei instinctuale care se află în scopul supravieţuirii,inteli%enţa verita"ilă care urmăreşte cunoaşterea a"solută. +ste considerat un inadaptatat*t în plan sentimental, c*t şi în plan social. &ocietatea avidă îl deamă%eşte, aşa cum

îl deamă%ise şi femeia iu"ită, motiv pentru care putem vor"i de o dramă a omuluisuperior. 6 ultimă încercare de a jun%e la acea cunoaştere a"solută este participarea lară"oi. )eşi ar fi putut să evite participarea la ră"oi, profit*nd de averea sa, aşa cum

face 3ae G'eor%'idiu, tefan se înroleaă voluntară din din dorinţa de a trăi aceastăexperienţă existenţială şi ca act moralmente necesar! /3(aş vrea să existe pe lume oexpereienţă definitivă, ca aceea pe care o voi face, de la care să lipsesc, mai exact sălipsească ea din între%ul meu sufletesc. r avea faţă de mine, cei care au fost acolo, osuperioritate, care mi se pare inaccepta"ilă. r constitui pentru mine o limitare.0 3u se

înroleaă din patriotism, ci din or%oliu, din dorinţa de a nu se simţi inferior. La fel ca şi încaul iu"irii, G'eor%'idiu analieaă cu luciditate ră"oiul nu pentru a su"linia eroismulci a"surditatea acestuia. +l polemieaă cu ima%inea ră"oiului din cărţile de literaturăsau din articolele din iarele vremii, deoarece aceasta nu corespunde cu realitatea.Luptele nu sunt împărţite în mari şi mici dec*t în funcţie de numărul celor care au murit.Pentru ofiţerul %erman aflat pe patul de moarte lupta din acea i a fost cea mai marepentru că este cea care îi va aduce sf*rşitul. =ă"oiul este unul 'aotic, prost or%aniat

în care soldaţii mor fără acel sentiment patriotic descris în cărţi ci cu re%ret, disperare şiresemnare. )acă în prima parte eroul realieaă o demitiare a ră"oiului, în a doua parteeste vor"a despre o demitiare a ră"oiului! se preintă soldaţi în%roiţi că vor muri,care nu înţele% semnificaţia deciiilor luate de putere, ei ştiu doar că vor muri şi

încearcă să(şi apere viaţa. )e pe scena istoriei ră"oiul se mută pe aceea a conştinţeiindividului pentru care viaţa sa este mai importantă dec*t ră"oiul. Pentru G'eor%'idiu,


4/4

ră"oiul este o modalitate de a(şi verifica personalitatea, îşi analieaă reacţiile pec*mpul de luptă. 9onfruntat cu situaţii(limită, seautoanalieaă lucid! /tiu că voi muri,dar mă între" dacă voi putea îndura fiic rana care îmi va sf*şia trupul.0 devărata/dramă0 a ră"oiului este tot de natură interioară, psi'olo%ică. =ă"oiul repreintăexperienţa finală care îi va arăta lipsa de importanţă a pro"lemei din dra%oste. =ănit şi

spitaliat, G'eor%'idiu se întoarce acasă la Bucureşti, dar se simte detaşat de tot ce îlle%ase de +la. -inalul romanului preintă sf*rşitul dramei personale, a iu"irii. 6"osit,tefan îşi priveşte acum soţia /cu indiferenţa cu care priveşti un ta"lou0,iar ruptura estede data aceasta definitivă. Personajul ia deciia de a(i lăsa toată averea +lei, adică tottrecutul care acum nu mai are importanţă! /2(am scris că îi las a"solut tot ce e în casă,de la o"iecte de preţ, la cărţi... de la lucruri personale, la amintiri. dică tottrecutul.0 stfel, drama ră"oiului anuleaă drama iu"irii. 1n privinţa dramei colective, sepoate vor"i despre un final desc'is, deoarece G'eor%'idiu se întoarce pe front, fără amai afla în ce fel îşi manifestă respin%erea faţă de a"surditatea ră"oiului. )intre modalităţile de caracteriare a personajului, portretul lui G'eor%'idiu esterealiat mai ales prin caracteriare indirectă, care se desprinde din fapte, %*nduri,

lim"aj, %esturi, atitudini şi relaţiile cu celelalte personaje. La aceasta seadau%ă autocaracteriarea, dar şi procedee specifice proei moderne! autoanalialucidă, introspecţia, monolo%ul interior, fluxul conştiinţei.

caracterizare stefan gheorgidiu

Documents