capsun

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD

Facultatea de Horticultur

PROIECT DE AN

LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

ndrumator,

Prof.univ.Dr.

Mihai Istrate

Student,

Bulgariu IoanaAnul IV, grupa 467 2014-2015UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD

Facultatea de Horticultur

PROIECT DE AN

LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

Titlul proiectului:

nfiinarea i ntreinerea unei plantaii de mar, de 14 hectare n comuna Miroslava, judeul Iasi ndrumator,

Prof.univ.dr

Mihai Istrate Student,

Bulgariu Ioana Anul IV, grupa 4672013-2014== CUPRINS ==

I. PIESE SCRISE

1. MEMORIUL DESCRIPTIV

1.1 Obiectul i necesitatea proiectului.1.2. Situaia geografic i administrativ a zonei

1.2 Studiul factorilor social-economici

1.3. Caracterizarea cardului natural

1.4.1.- Studiul climatic (temperaturi medii lunare i anuale; temperaturi minime absolute, suma precipitaiior medii anuale i repartiia lor, umiditatea relativ a aerului, durata de strlucire a soarelui, accidente climatice).1.4.2.- Studiul pedologic (profilul solului, structura, coninutul n macroelemente).

1.4.3.- Studiul vegetaiei pomicole spontan i cultivat.

1.4.4.- Concluzii privind aprecierea generala a condiiilor n care se planteaz.

2. MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1. Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de ntoarecere, amplasarea construciilor).

2.2. Stabilirea sortimentului de soiuri n funcie de sistemul de cultur, tipul de sol, zona climatic i amplasarea soiurilor n parcele.

2.3. Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:

2.3.1.- Stabilirea distanelor de plantare.

2.3.2.- Stabilirea tehnologiilor de pregtire a terenului.

2.3.3.- Plantarea pomilor2.3.4.- ntreinerea plantaiilor pn la intrarea lor pe rod.

2.3.5. - mprejmuirea plantaiilor.

2.3.6. - Instalarea sistemului de irigare

3.MEMORIUL TEHNIC

3.1. Planul de plantare

3.2. Antemsurtori Devize pe categorii de lucrri privind:

3.2.1 Antemsurtoarea 1 Privind pregtirea terenului n vederea plantrii

3.2.2.Antemsurtoarea 2 Privind procurarea materialului sditor

3.2.3.Antemsurtoarea 3 Plantarea pomilor3.2.4. Antemsurtoarea 4 ntreinere plataiei de mar n anul nfiinarii 3.2.5. Antemsurtoarea 5 completarea golurilor in anul I si II de la plantare3.2.6. Antemasuratoarea 6- instalarea mijloacelor de sustinere3.2.7. Antemasuratoarea 7-Intretinerea plantatiilor in anul II de la plantare

3.2.8.-Antemasuratoarea 8-Intretinerea plantatiei in anul III de la plantare

3.2.9.Deviz centralizator privind normele de munca manuala,mecanica,transport si materiale consumate. II. PIESE DESENATE

4.1. Schia de ansamblu a plantaiei la scara 1: 2000.4.2. Schia amplasrii soiurilor i a polenizatorilor.

III. BIBLIOGRAFIE.I. PIESE SCRISE1. MEMORIUL DESCRIPTIV

1.1. OBIECTUL I NECESITATEA PROIECTULUI

nfiinarea plantaiei mar are drept scop obinerea unor producii corespunztoare att din punct de vedere cantitatativ ct i caliatativ pe o suprafa de 14 de hectare.

Mrul cultivat Malus Domestica face parte din familia Rosacee,subfamilia Pomacee i este specia pomicol care prezint o deosebit importan deoarece asigur,mpreun cu bananierul si portocalul,cea mai mare producie de pe glob. Importanta mrului rezult din valoarea alimentar a fructului,n potenialul su productiv ridicat n plasticitatea sa ecologic accentuat, in pretabilitate la tehnologii de cultur foarte variate i,n acelai timp,foarte diferite.Valoarea alimentara ridicata a merelor si importanta acestora in consumul uman constituie obiectivul principal al cultivrii mrului. Valoarea alimentara a fructului este data,in primul rand,de consumul in stare proaspt,merele fiind consumate cu prioritate ca fructe de desert si in mai mica proporie pana la 30% sub forma preparata. Merele, prin calitile de substane minerale pe care le conin, au un rol deosebit in organismul uman influentand secreia diferitelor glande,servind totodat ca substane tampon in metabolismul intern, in special in cel al sucului gastric. Alturi de srurile minerale, acizii cu precdere acidul malic joaca un rol deosebit in secreia diferitelor glande si au de asemenea,avantajul ca nu mresc aciditatea sucului gastric fiind, in general, acizi slabi, uor metabolizai si descompui in alte substane mai simple. Vitaminele, in calitatea lor de biocatalizatori ai proceselor vitale ,sunt indispensabile vieii. Lipsa lor din organism provocand grave tulburri funcionale a metabolismului. Plantatiile pomicole comerciale au ca scop obtinerea unor productii mari, destinate comercializarii n diferite forme. Acest tip de plantatie cuprinde 1-3 specii, cu un numar redus de soiuri, care permite o eficienta sporita a tehnologiilor de ngrijire.n vederea nfiinrii plantaiei se vor avea in vedere urmtoarele etape:

stabilirea sistemului de cultur alegerea terenului favorabil culturii organizarea terenului n uniti de exploatare pregtirea terenului pentru plantare.

1.2. SITUAIA GEOGRAFIC I ADMINISTRATIV A ZONEIJudeul Iai este situat n nord-estul rii noastre, avnd ca vecini judeele Botoani la nord, Suceava la nord-vest, Neam la vest i Vaslui la sud. Spre est rul Prut formeaz grania dintre ara noastr i Republica Moldova. Se ntinde pe o suprafa de 5476 km ptrai ceea ce reprezint 2,3% din suprafata total a rii.

Ca poziie geografic, judeul Botoani este ncadrat n urmtoarele coordonate: Tab.1Punctul cardinalPunctul extremVeciniLongitudineLatitudine

NordSatul HoroditeaRepublica Ucraina26404816

SudComuna PrjeniJudeul Iai27024726

EstComuna Santa MareRepublica Moldova27234735

VestComuna MihileniJudeul Suceava26064758

Relieful este reprezentat n jumtatea nordic printr-o parte deluroas a depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depesc 200 m. altitudine, spre est se ntinde o zon de cmpie n lungul Prutului, iar spre vest zona de terase nalte de pe malul stng al Siretului, care fac parte din zona sud-estic a podiului Sucevei, cu nlimi mai mari de circa 300 m. i culmineaz n sud-vest cu prelungirea nordic a culmii Dealu Mare care atinge altitudinea maxim de 593m.Plantaia ce face obiectul acestui proiect, urmeaz a fi amplasat pe o suprafa de 8 ha suprafaa total, din care 7,22 ha suprafaa cultivat, la aproximativ 35 Km de municipiul Botoani localitatea Sveni.Aezat la ntretierea unor vechi artere de circulaie - drumul de pe Valea Baeului i cel ce leag judeulBotoanicu Valea Prutului, oraul Sveni aparine zonei de nord-est a Cmpiei Moldovei. n cadrul judeului are o poziie estic i se afl la o distan de 35 km de municipiulBotoani, 43 km de municipiulDorohoi, 41 km de oraulDarabanii la 25 km de cursul ruluiPrut. Se mrginete cu comunele: Drgueni la nord-vest, Avrmeni la nord-est, tiubieni la vest, Ungureni la sud-vest i Vlsineti la sud i sud-est. Oraul, mpreun cu satele componente - Bodeasa, Bozieni, Chicreni, Petricani i Sat-Nou, se ntinde pe o suprafa de 5866 ha. ncadrarea n teritoriu a zonei n care va fi nfiinat plantaia:

1.3. STUDIUL FACTORILOR SOCIAL-ECONOMICIPentru realizarea acestui proiect s-au luat n considerare posibilitile de execuie dar i condiiile pedoclimatice ale zonei.

Fora de munc este asigurat prin pregtirea profesional i experiena acumulat n timp, a oamenilor din zon, dar i de populaia localittilor nconjurtoare.

Cile principale de transport rutier situate n imediata apropiere a plantaiei, face ca transportul produciei obinute pn la pieele de desfacere ct i pn la principalii beneficiari, reprezentai de supermarketurile din judet , s nu produc deprecierea merelor pe timpul transportului. Totodat imediata apropiere, a cilor de transport, faciliteaz accesul personalului calificat n incinta plantaiei.

Direcia de producie pentru recolta ce urmeaz a fi obinut, vizeaz consumul de fructe n stare proaspt.

Buna organizare i locaia plantaiei, prin studiile de pia efectuate, ct i prin posibilitile de irigare i de asigurare a unor condiii ridicate de vegetaie i fructificare a soiurilor alese pentru nfiinarea acestei plantaii, preconizeaz producii ridicate, att prin cantitatea lor ct i prin calitatea fructelor obinute, deprecierea produciei dorindu-se a fi ct mai redus.

Agricultura a definit profilul activitii economice a judetului, n prezent aceasta se situeaz pe locul I , fiind o ramur de baz n care se desfac o parte din produsele industriale principal productor de bunuri agro-alimentare, ct i o surs important de materii prime pentru industrie.

1.4. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL1.4.1. STUDIUL CLIMATIC

n scopul caracterizarii climatice a teritoriului adiacent oraului Botoani s-au folosit date de la staia meteorologic Botoani.Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat are un climat temperat continental de nuan excesiv, cu veri calde i secetoase i ierni geroase.Temperatura medie anual din localitatea Sveni are valori aproximativ egale cu cele din reedina de jude, Botoani, unde are valoarea de 8,6C, amplitudinea medie multianual fiind de 23,7C, ceea ce atest continentalismul din regiune.Valoarea indicelui de ariditate este de 30,5.

Regimul termic in judeul Iasi este prezentat sintetic n urmtoarele tabele:A. Temperatura medie lunar i anual (C)

Tab.2. Statia

IaiLUNAANUAL

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

tC-3,6-1,93,310,116,119.421.320.616.310,14.1-0.89.6

B. Temperatura aerului media maximelor zilnice lunare (C)

Tab.3.Statia

IaiLUNAANUAL


tC M-0,71.38,116,722,926,328.227,.823.315.98.42.035,7

C. Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare (C)

Tab.4.Statia

IaiLUNAANUAL


tC m-18.9-16.8-3.2-2.13.77.610.48.83.2-2.5-8.3-14.4

Numrul mediu anual al zilelor cu nghe este de circa 120. Caracterul climatic mai este dat i de frecvena viscolelor violente iarna, ca i de producerea unor secete ndelungate n unii ani, n anotimpul de var.

Tab.5.Staia IaiSpecificareData

Data primului ngheCel mai timpuriu 2 martie

Cel mai trziu9 noiembrie

Data ultimului ngheCel mai timpuriu 23 martie

Cel mai trziu24 mai

Regimul de precipitaii anuale au valoare de 569 mm i sunt repartizate neuniform n cursul unui an. Aceste date atest climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric la nceputul verii (lunile iunie-iulie cu 81.6 , respectiv 81,4mm) i un minim n luna februarie, de 24,5mm.Precipitaii anuale repartizate pe luni (mm)Tab.6.Statia

BotoaniLUNAANUAL


cantitatea mm28.324.525.944.466.181.681.448.765.539.033.630.1569

Umiditatea relativ a aerului media lunar i anual (%)

Tab.7.Statia

BotoaniLUNA


%84827974737474767880838478

Numrul zilelor ce cer noros lunar i anual

Tab.8.Statia

BotoaniLUNAANUAL


NR. Zile7.17.49.19.712.412.71110.79.39.39.06.4114.7

Numrul zilelor ce cer senin lunar i anualTab.9. Statia

BotoaniLUNAANUAL


Nr. Zile9.45.37.48.28.7913.314.61410.69.94.3106.7

Viteza vntului

Masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care genereaz variaiile neperiodice ale vremii, determinnd diferenierea esenial a aspectului strii vremii i ca urmare oscilaia valorii elementelor climatice.

Cea mai mare intensitate a vnturilor o au cele din NV, SE, N, S.

Masele de aer n funcie de direcie, frecvena si vitez

Tab.10.DireciaNNEESESSVVNVCALM

Frecvena10.76.41.718.74.34.32.123.628.2

Viteza2.31.02.71.72.21.83.43.4-

Numrul de zile cu viteze ale vntului mai mari sau egale cu 16m/s.

Tab.11LUNAANUAL


Nr. Zile0.40.50.90.20.40.20.10.50.30.40.50.44.8

Fig.12 ROZA VNTURILOR n judeul Botoani dup viteza acestora

Fig.13HISTOGRAMA REGIMULUI DE PRECIPITAII (mm/luna) Botoani Fenomenele atmosferice deosebiteDiferitele elemente ale vremii i modul cum acestea se asociaz genereaz diferite fenomene atmosferice cu caracter excesiv ce sunt specifice climei continentale. Aceste fenomene se carcterizeaz prin discontinuitate n timp i repartiie neuniform n spaiu, manifestndu-se sub form de grindin, rou, cea, brum, polei, chiciur, viscol, etc.

Grindina este ndeosebi caracteristic pentru lunile iunie, iulie, mai puin august, producndu-se n medie cte 1-2 cderi lunar, mai rar 3, provocnd pagube vegetaiei, animalelor, chiar omului, n funcie de intensitatea acesteia. Grindina nsoete ploile toreniale.

Roua se formeaz prin condensarea vaporilor de ap existeni la partea inferioar a atmosferei pe suprafaa activ, rcit prin radiaie n timpul nopilor senine i linitite din anotimpul cald. Numrul zilelor cu rou crete din luna martie, cnd apare doar sporadic, pn n august cnd numrul zilelor cu rou este maxim, scznd treptat pn n decembrie.

Ceaa n regim diurn are o densitate maxim noaptea i mult mai redus ziua; frecvena anual maxim a ceii este n sezonul rece, iar cea minim n sezonul cald. n sezonul rece frecvena maxim a ceii este n decembrie. De obicei, anual, numrul zilelor cu cea este mai mare de 40.

Bruma, fenomen specific anotimpului rece, se poate remarca prin efectele negative pe care le are asupra vegetaiei. Se manifest n medie 40 de zile pe an, n intervalul octombrie-aprilie, dar nregistreaz o frecven lunar maxim n noiembrie (de 7-8 zile) i una n martie.

Chiciura are o frecven redus, de 3,5 cazuri pe iarn la Botoani.Numrul de zile mediu cu brumTab.14

Staia

BotoaniLUNAAnual

20,3


1,11,02,91,20,5 - - -0,84,76,02,1

Numrul de zile mediu cu chiciur

Tab.15

Staia

BotoaniLUNAAnual

3,5


1,40,7 - 0,4 - - - - - -0,10,9

1.4.2. STUDIUL PEDOLOGICAnaliza i interpretarea nveliului pedologic al localitaii Sveni se bazeaz pe studiul pedologic asupra localitaii Sveni, efectuat de ctre OJSPA Botoani n anul 2005, la care se adaug alte materiale bibliografice i unele observaii de teren.

Complexul factorilor pedogenetici a determinat apariia i evoluia unor soluri zonale din clasa cernisolurilor, dar i a unor soluri azonale sau intrazonale (protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri sau antrisoluri).

n zona de nfiinare a plantaiei pomicole tipul de sol predominant este cernoziomul cambic. Cernoziomurile evolueaz n general pe depozite argiloase i loessoide, inclusiv la nivelul versanilor afectai de procese de eroziune de suprafa i fenomene de srturare Avnd n vedere specificul materialului parental, textura este mijlocie i mijlocie-fin, iar reacia variaz, ca i n cazul faeoziomurilor, de la slab acid la slab alcalin (6,7-8,7).

Cernoziomurile cambice tipice, prezinta urmatoarea secventa morfologica: Am AB Bv C sai Cca.

Orizontul Am prezinta grosimi de 45-52 cm; de culoare brun foarte inchis (10YR- 2/2) in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis(10YR 3/2); cu structura poliedrica subangulara mica si foarte mica, bine dezvoltata; cu pori foarte fini si fini slab pana la moderat compact, jilav, cu frecvente radacini, trecere treptata.

Orizontul de trecere AB prezinta grosimi de 18-20 cm, de culoare brun cenusiu foarte inchis (10YR 3/2) in stare umeda si brun cenusiu inchis (10YR 4/2) in stare uscata, cu structura poliedrica subangulara mare, medie sau mica, bine dezvoltata, cu numerosi pori fini si foarte fini, moderat compact, trecere treptata.

Orizontul Bv prezinta grosimi de 70-75 cm, de culoare brun inchis(10YR 3/3) in stare umeda si brun galbui inchis (10YR 4/4) in stare uscata cu structura poliedrica subangulara si angulara mare, bine spre moderat dezvoltata, cu numerosi pori foarte fini si fini, moderat compact, jilav, trecere neta.

Orizontul C sau Cca apare la adancimi de 120-130 cm, de culoare brun galbui deschis (10YR 6/4) in stare umeda si brun foarte pal (10 YR 7/4) in stare uscata, cu structura poliedrica subanugulara medie sau mare, slab dezvoltata, cu numerosi pori fini si foarte fini, slab compact, friabil, cu numeroase concretiuni mici, mijlocii si mari de carbonat de calciu, efervescenta puternica.

nsuiri chimice.Coninutul n humus variaz ntre 2,7 si 4,5 g/100g sol ( n medie 3,8 g/100 g sol) n orizontul Am, care scade apoi, treptat pe profil, meninndu-se cu valori de 1,0 1,5 g/100g sol pn la adncimi de 80-100 cm. Coninutul n N total este de 0,16-0,20 % , iar valorile raportului C:N intre 11,1 si 14,8. Capacitatea de schimb cationic variaz ntre 24 i 39 me/100 g sol; gradul de saturaie n baze prezint valori ntre 85 si 88 %, iar reacia chimic este slab acid pn la neutra (ph= 6,3 6,8) in orizontul Am. Printre cationii schimbabili predomina calciul i magneziul ( Ca2+ = 65-75 %; Mg2+ = 7-17%).

1.4.3. STUDIUL VEGETAIEI POMICOLE SPONTANE I CULTIVATDin punctul de vedere al vegetaiei, teritoriul localitatea Sveni face parte din zona de silvostep nordic, cu pduri de stejar pedunculat (Quercus robur L.). Vegetaia caracteristic este cea ierboas, ntrerupt de dou plcuri de pduri de stejar n amestec cu tei i ulm.Pdurile de stejari mezofili cuprind specii precum stejarul pedunculat (Quercus robur L.), n amestec cu alte specii de foioase precum carpenul (Carpinus betulus L.), ulmul (Ulmus glabra L.), cireul psresc (Cerasus avium L.); n luminiuri i n jurul pdurilor apar specii de arbuti precum cornul (Cornus mas L.), sngerul (Cornus sanguinea L.), pducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa L.), mceul (Rosa canina L.) .a.1.4.4. CONCLUZII PRIVIND APRECIEREA GENERAL A CONDIIILOR N CARE SE PLANTEAZAvnd n vedere cerinele speciei cpun fa de factorii pedo-climatici: temperatura medie anual 8-10.5C; temperatura medie n perioada de vegetaie 15-19 C; temperatura minim absolut -35-36C; suma precipitaiilor medii anuale 600-750 mm; reactia optim a solului pH 5.5-7.6 .

Analiza temperaturilor medii lunare i anuale (8.6C), duce la concluzia c cea mai clduroas lun din cursul unui an este luna iulie , iar cea mai rece este luna ianuarie, media temperaturilor maxime zilnice lunare este de 10,3 C, iar media minimelor zilnice este de 6,8 C. Temperatura minim cea mai sczut nregistrat n luna februarie -13.2C. Cel mai timpuriu nghe s-a nregistrat la 23 septembrie, iar cel mai trziu la 9 noiembrie.

Regimul anual al precipitaiilor n judeul Botoani este de tip continental, caracterizat printr-un singur maxim n luna iunie (81,6 mm). Media anual a precipitaiilor atmosferice este de 569 mm, si din acest motiv trebuie efectuat lucrarea de irigare, iar media anual a umiditii relative a aerului este de 78%, are valoarea cea mai sczut n luna mai (73%).

Luna cu cel mai ridicat numar de zile cu vnt mai mare de 16m/s este luna martie (0,9 zile). Reacia solului (pH) a cernoziomului este cuprins ntre (6,7-8,7).Din analiza factorilor naturali, n complexitatea lor rezult c zona n care se afl terenul pe care se va nfiina planaia pomicol prezint condiii favorabile pentru cultura cpunului permind obinerea unor producii mari n condiii de eficien economic ridicat.

2.MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1. Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de ntoarecere, amplasarea construciilor).Nr. Crt.Parcela (specia)Dimensiunile

LungimeaLaimeaSuprafaa

mmha%

1.1. cpun1521191,8122,62

2. cpun1521181,7922,40

3. cpun1521191,8122,62

4. cpun1521191,8122,62

TOTAL LIVAD ha.7,2290,26

2.Alei tehnologice--

3.Zone de ntoarcere0,151,87

A. TOTAL TEREN AGRICOL ha.7,3792,13

4.Drumuri de exploatare principale0,151,97

5.Drumuri de exploatare secundare0,465,75

6.Centru de exploatare ferma0,020,3

B. TOTAL TEREN NEAGRICOL0,637,87

TOTAL GENERAL ha.8100

Plantaia pomicol are o suprafata total de 8 de hectare suprafaa acesteia este mparit in 4 parcele, trei dintre ele cu suprafaa de 1,81 ha i una cu suprafaa de 1.79 ha toate nsumnd un total 7,22 ha suprafa adic 90,26% livad n folosin din suprafaa total de teren. n cadrul suprafeei agricole sunt incluse i zonele de ntoarcere de 6 m lime cu o suprafa de 0,15 ha reprezentnd 1,87 % din suprafaa total.

n cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce nsumeaz suprafaa de 0,63 ha intr: drumurile principale ce ocup suprafaa de 0,15 ha ceea ce reprezint aproximativ 1,97 % din plantaie iar cele secundare ocup suprafaa de 0,46 ha adic 5,75% din total. Centrul de expoatare e fermei ocup suprafaa de 0,02 ha adic 0,3%.Modul de folosin a terenului rezultat n urma organizrii teritoriului n vederea nfiinrii plantaiei2.2. STABILIREA SORTIMENTULUI DE SOIURI N FUNCIE DE SISTEMUL DE CULTUR.

La alegerea soiurilor am inut seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de longevitatea economic, tipul de plantaie, direcia de producie (consum intern i industrializare ).n cadrul fermei pomicole, s-au luat n cultur 4 soiuri de cpun cu perioade diferite de maturare a fructelor pentru asigurarea unei perioade mai mari de recoltare i valorificare a fructelor ,folosirea eficient a forei de munc i a spaiilor de sortare i depozitare temporar.Aceste soiuri de cpun sunt cu perioada de maturare pe tot parcursul lunii iunie cu productivitate ridicat ,ce asigura polenizarea, de vigoare mijlocie care s corespund sistemului de cultur anual. Aceast metod de cultur este mai recent dect cea clasic avnd unele avantaje economice. Cultura se realizeaz numai n condiii de irigare i numai cu stoloni liberi de virusuri. Prin mentinerea plantelor numai un ciclu de productie, stolonii nu au timp sa ramifice mult ceea ce permite folosirea unor densitati mai mari la unitatea de suprafata.La plantele tinere, fructele se matureaza mai devreme cu 3-5 zile, fata de plantele mai batrane, ceea ce permite valorificarea unei parti din productie la preturi mai bune. De asemenea, la cultura anuala, plantele nu mai sunt afectate semnificativ de bolile virotice, datorita timpului scurt cat plantele raman pe teren, boala nu are timp sa infecteze planta si sa afectezevizibil productia.Soiurile alese pentru nfiinarea plantaiei sunt:1. Gorella - soi olandez, productiv, rezistent la boli, dar sensibil la Rizoctonia i Verticillium. Planta este viguroas, cu port dresat, formeaz un numr moderat de stoloni. Fructele sunt de mrime medie (10-19 g), neuniforme,conic-alungite, cu suprafaa uor vlurat, roii, lucioase; pulpa este roie, uniform colorat, consistent, mediu aromat, bun pentru mas, industrializare i congelare. Maturarea: prima decad a lunii iunie.2. Magic - soi romnesc (1998), cu tufa globuloas mijlociu de viguroas i dens, rezistent la temperaturi sczute i chiar la secet. Fa de boli are o rezisten superioar soiului Gorella. Formeaz un numr mijlociu de stoloni. Fructul este conic, mijlociu spre mare (14-15 g), rou uniform, lucios, desprinderea de caliciu groaie. Pulpa este uniform colorat n rou, este ferm i rezistent la transport, bun pentru mas. Producia: 16-25 t/ha. Maturitatea: prima si a doua decad a lunii iunie.3. Red Gauntlet - soi american, cu mare plasticitate ecologic, rezistent la ger, secet i finare, foarte productiv (25 t/ha), cu caracter de remontan. Planta este semiviguroas, produce stoloni muli. Fructul este mijlociu (10-12 g), scurtconic, uor turtit lateral i costat, rou nchis. Pulpa colorat n rou intens ctre exterior i mai deschis spre interior, ferm, mediu suculent, aromat, bun la gust dar i la industrializare. Maturarea: a 2-a si a 3-a decada a lunii iunie.4.Senga Sengana - soi german, productiv (25-30 t/ha), rezistent lager, secet, finare i sensibil la Mycosphaerella. Are o mare plasticitate ecologic. Planta este viguroas, are port dresat, frunzi bogat, formeaz stoloni puini i scuri. Fructul este mijlociu spre mare (10-12 g), scurt-conic, rou nchis, cu pulpa consistent, colorat rou-intens, acidulat, puternic aromat, bun pentru mas i industrializare. Maturarea: a 2-a si a 3-a decada a lunii iunie .2.3. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU PRIVIND:

2.3.1.- Stabilirea distanelor de plantare.

Cele patru soiuri ce alctuiesc plantaia se vor planta pe teren modelat sub forma de brazde nlate cu latimea de 50 cm la coronament, separate de santuri cu adancimea de 15-20 cm si latimea la partea superioara de 50 cm. Pe fiecare brazda se planteaza cate doua randuri de capsun la distanta de 25 cm intre ele si 20 cm intre plante pe rand obinndu-se o densitatea de 100000 stoloni/ha la care se va adauga rezerva de 3%. 2.3.2.- Stabilirea tehnologiilor de pregtire a terenului.PREGTIREA TERENULUI n vederea nfiinrii plantaiei const n aplicarea unui complex de lucrri care s asigure realizarea condiiilor optime att pentru plantarea stolonilor ct i pentru creterea lor. Pregtirea terenului se face prin: nivelare, desfundare, aratura, maruntirea solului dezinfectare mpotriva nematozilor, modelare, fertilizare de baz cu 40 t/ha gunoi de grajd bine descompus, 400 kg superfosfat si 250 kg sulfat de potasiu la hectar.Defriarea culturii precedente sau a vegetaiei lemnoase sau arbustive este obligatorie, n aa fel nct terenul s fie curat de orice rest lemnos, care poate forma un focar de infecie.

Operaiile de defriare se execut astfel: utiliznd ferastraie mecanice purtate de om pentru eliminarea parii epigee a vegetaiei lemnoase iar pentru elimiarea resturilor lemnoasea din sol se utilizeaz buldozerul echipat cu extractoar de cioate.Desfundarea terenului se face mecanic la 35-45 cm., cu cel putin 10-14 zile inainte de plantare.Artura se face la adancimea de 20 cm.Mruntirea solului se face cu grapa cu discuri, prin 2 treceri.Dezinfectia solului se face prin prafuirea terenului cu diferite insecticide. Pentru combaterea daunatorilor din sol inainte de desfundare solul se trateaza cu produse pe baza de clorpirifos, etoprofos, dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha ).Fertilizarea terenului

Nivelarea terenului desfundat. Se face cu nivelatorul nainte de efectuare pichetajului, prin dou treceri consecutive, n sensuri perpendiculare. Pentru afnarea stratului superficial al solului se trece apoi cu grapa cu discuri.Modelarea terenului se face cu MMS de la culturile legumicole, adaptat schemei de infiintare de la capsun.Se deschid rigole cu latimea de 50 cm si adancimea de 15-20 cm, distantate intre ele la 50 de cm. Brazdele inaltate dintre rigole se niveleaza astfel incat latimea efectiva a patului sa fie de 50 cm.Calitatea materialului sditor

Materialul sditor trebuie s fie de calitate, liber de viroze, procurarea lui s se fac de la persoane autorizate cu certificat de calitate. In vederea plantrii stolonilor li se aplic obligatoriu doua operatii premergatoare, indiferent de sistemul de cultur: fasonarea i mocirlirea stolonilor.Epoca de plantareIn sistemul de cultur anual, cpunul se planteaz vara, in perioada 1-10 iulie utilizand stoloni refrigerati. Dac se respect perioadade plantare i asigurarea apei, plantele au suficient timp pentru fortificare i diferentierea mugurilor floriferi pana la sfaritul toamnei.

2.3.3.- Plantarea stolonilorInstalarea sistemului de irigare prin picurare (sub folie) + Mulcirea solului cu folie neagra speciala, perforata la locurile stolonilor si plantarea in gaurile facute, se face conform schemei de plantare. Folosirea foliei ca mulci are o serie de avantaje: conserva mai bine apa in sol, impiedic cresterea buruienilor, evit contactul fructelor cu solul etc. Pregtirea materialului sditor n vederea plantrii

In vederea plantarii stolonilor li se aplica obligatoriu doua operatii premergatoare, indiferent de sistemul de cultura: fasonarea si mocirlirea stolonilor.Fasonareaconst in indepartarea resturilor de filamente, frunze uscate si reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzulite.Mocirlirease realizeaza prin introducerea sistemului radicular intr-un amestec de consistenta smantanii realizat din pamint (de preferinta galben), balegar proaspat de bovina si apa. Eventual, in amestecul de mocirlire se va introduce si un fungicid. Se va evita atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla. Rolul acesteia este de a asigura un contact mai bun cu solul si prin continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. Deasemenea, ea reprezinta si un aport de azot de care planta va beneficia imediat dupa plantare, avand grija ca mugurele central sa ramina neacoperit cu mocirla. Nu este bine ca stoloniii sa fie insirati pe rand pe o distanta mare deoarece se usuca mocirla de pe radacini, ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea stolonilor.Udarea de aprovizionare

Terenul se ud bine cu 5-6 zile inainte de a fi plantat, iar dup ce s-a zvantat se distruge crusta de la suprafat.Marcarea randurilor pe strat in vederea plantrii : la 25 cm intre randuri si 12,5 cm de marginea stratului. Rsadul se planteaz la distanta de 20 cm intre plante. Plantarea propriu- zisa (tehnica de plantare)Plantarea mecanicse realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care se adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.Plantarea propriu-zisa se realizeaza de preferinta pe timp noros sau seara, solul sa aiba in momentul plantarii o temperatura de 200C si un continut de apa (75-80% din capacitatea de camp). O atentie deosebita trebuie acordata realizarii corecte a adancimii de plantare. ntr-o parcel se vor planta mai multe soiuri cu perioade diferite de maturare

pentru evitarea vrfurilor de recolt. Dup plantare stolonii se vor uda obligatoriu, cu stropitoarea cu 0,5 l apa la fiecare stolon., iar plantele neprinse se vor nlocui dup o sptmn cu stoloni din acelai soi. Odat cu plantarea se incorporeaz in sol cate 50 g mranita/planta.

2.3.4.- ntreinerea plantaiilor pn la intrarea lor pe rod.Pana toamna se asigura intretinerea corespunzatoare a solului, prin prasile manuale si mecanice, combaterea bolilor si daunatorilor si se iriga in functie de necesitati.Indiferent de schema de plantare, cu sau fara mulcire cu folie, pentru a evita pierderea unor plante pe timpul iernii inainte de venirea gerurilor se acopera cultura cu resturi vegetale (paie maruntite, frunze etc.). Acest mulci se aduna prin greblare, primavara, cand terenul se zvanta si se aseaza pe platforma pentru compostare. Pana la inflorire se executa o fertilizare cu azot si se intretine solul prin prasile.n aceste condiii plantele difereniaz suficieni muguri de rod iar n anul urmtor vor rodi abundent.

Primvara se scoate mulciul i frunzele uscate, se fertilizeaz cu 150 kg azotat de amoniu i se ntreine solul uscat.2.3.5. - mprejmuirea plantaiei.

mprejmuirea plantaiei se va face pe pe toate cele 4 laturi ale terenului utiliznd plas de srm i stlpi de beton , in total 1140 m. palerii de beton vor fi motnai la o distan de 10 metri ntre ei, in total 114 palieri.Se va folosi plas de srm zincat cu nlimea de 2 metri, avnd o greutate de 2kg/metru liniar2.3.6. - Instalarea sistemului de irigareAvand in vedere sistemul de cultura ales, ce se poate infiinta numai in conditii de irigare, cu scopul obinerii unor producii mari, destinate comercializrii n diferite forme, tinand cont de densitatea mare de stoloni i datorit cantitii sczute de precipitaii anuale de 569 mm, se impune instalarea sistemului de irigare care este n acest caz este indispensabil n vederea obinerii unor producii ridicate din punct de vedere calitativ, cantitativ i obinerea unui profit considerabil de pe urma acestei culturi.

Se va instala un sistem de irigare prin picurare deoarece prezinta urmatoarele avantaje:1. Se dozeaza exact apa necesar n diferite etape de dezvoltare a culturii, pentru fiecare planta, eliminndu-se n acest fel pierderile ;2. Consumul de ap pentru irigaie este mai redus cu 20-40%, datorit uniformittii i randamentului ridicat (90-96%) i reducerii pierderilor prin evaporaia din sol i aer;

3. Alimentnd cu ap numai zona rndurilor de plante, spaiul dintre rnduri rmne uscat, ceea ce permite executarea lucrrilor agricole n condiii bune, nmulirea buruienilor fiind mult diminuat;

4. Udarea direct a solului, fr umezirea plantelor, mpiedic apariia i nmulirea bolilor i duntorilor. Se micsoreaz sau se evit unele tratamente chimice, ceea ce mpiedic poluarea recoltelor;

5. Permite administrarea ngrmintelor i a diferitelor tratamente n timpul irigrii si dozarea exact a cantitilor - prin fertiirigare;6. Menine structura i textura solului astfel nct sistemul radicular al plantelor se poate dezvolta mult mai bine comparativ cu alte modaliti de irigare;3. MEMORIUL TEHNIC3.1. PLANUL DE PLANTARE

(Necesarul de stoloni)

Nr. Parc.SuprafaaSuprafaa/soiSoi/portaltoi

%

soiDistana de plantareNr. stoloniRezerv 3%Total pomi

ntre rndurintre stoloni pe rndLa ha.n parcel

012345678910

1

1,81

0,905Gorella5025 cm20 cm10000090500271593215

0,905Magic5025 cm20 cm10000090500271593215

21,79

0,895Gorella5025 cm20 cm10000089500268592185

0,895Magic5025 cm20 cm10000089500268592185

31,810,905Red Gauntlet5025 cm20 cm10000090500271593215

0,905Senga Sengana5025 cm20 cm10000090500271593215

41,810,905Red Gauntlet5025 cm20 cm10000090500271593215

0,905Senga Sengana5025 cm20 cm10000090500271593215

Total stoloni72200021660743660

NECESARUL DE STOLONI PE SOI CU TOT CU REZERVA DE 3%

1. Gorella: 93215 + 92185 = 1854002. Magic : 93215 + 92185 = 1854003. Red Gauntlet : 93215 X 2 = 1864304. Senga sengana : 93215 X 2 = 186430

3.2. Antemsurtori Devize pe categorii de lucrri privind:

3.2.1 Antemsurtoarea 1 Privind pregtirea terenului n vederea plantrii

Pentru pregatirea terenului (fertilizarea de baza, combaterea daunatorilor, desfundarea terenului si instalarea sistemului de irigare prin picurare si a foliei de mulcire) pe suprafaa de 8 haNr. Crt.Simbol codArticole de deviz

a. Unitati de masura

b. Denumirea articoluluiU.M.Norme de calcul pe articole

Materiale ManoperaUtilajTransport

T; kg; buc/ha.Z.N.Ha.a.ant/km

01234567

1.a.to 320b. Incarcat mecanic ngrasaminte organice din platforma n remorca.Cantitatea medie la hectar este de 40 t. 40 t/ha x 8 ha= 320 to to-gunoi de grajd320t-16-

2.NTM/1993 Art 3444a. to 320b. Transport gunoi cu tractorul si remorca la marginea parcelei si facut platforma.

Idem, art. 1 to-22,4-3200

3.NTM/1993 Art. 3246a. to 5,2b. Procurat ngrasaminte chimice, descarcat din vagoane n autovehicole , transport si descarcat la magazie.

Cantitatea medie la hectar este de 800 kg /ha s. bruta din care:

- superfosfat 400 kg /ha

- sulfat de potasiu 250 kg /hato5,2t

Ingrasaminte chimice-0,9104

4.NTM/1993 Art. 3246a. to. 5,2b.ncarcat ngrasaminte chimice de la magazie, transport si descarcat n cmpto-0,57-15,6

5.NTM/1993 Art. 27a.to 5,2b.Maruntit manual ngrasaminte chimice si depozitat n gramezi to-3,48--

6.NTM/1993 Art. 30a. to 5,2b. Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in sacito-1,15--

7.a. ha 8b. Desfundat la 40-50 cm (S80 cu PBD 80)ha--40-

8.N.T.M./1993 Alt. 3127a. ha. 8b.Alimentat manual masina de mprastiat ngrasaminte chimiceha-

0,25--

01234567

9.a. ha 8b.Administrat ngrasaminte chimice mecanic ha--2,48-

10.N.T.M. /1993 Art. 3228a.to. 320b. ncarcat mecanic sau manual ngrasaminte organicedin platforma n M.I. G.90% mecanizat = 288t

10 % manual = 32tTo-4,4814,4-

11.a. ha 8b.mprastiat ngrasaminte organice mecanizat, diferentiat de la o parcela la alta n functie de cantitatea de humus. ha--9,28-

12.N.T.M./1993Art. 3246

a.to. 0,48b.Procurat PEB + Mocap 10 G (60 kg/ha) pentru tratarea solului si combaterea diferitelor larve de daunatori.toPEB+ Mocap 10 G0,480,5--

13.a.ha 8b.Prafuit terenul cu 60 kg/ha PEB+ Mocap 10 G inainte de desfundat.ha-1--

14.a. ha. 8b.Arat la 20- 30 cm adncime pentru ncorporarea ngrasamintelor organice.ha--10,5-

15.a. ha 8b. Discuit + Nivelat + Grapatha--4,1-

16.N.T.M./1993 Art. 1634a. ha 8b. Modelat solul cu MMS 2,8ha--3,76-

17.a. ha 8

b. Instalarea sistemului de irigare prin picurare si a foliei de mulcireha--40-

Total33,83141,4

3.2.2.Antemsurtoarea 2 Privind procurarea materialului sditor necesar infiintarii plantatiei de capsun pe suprafata de 7,22 haNr. Crt.Simbol codArticole de deviz

a.Unitati de masura




1.N.T.M./1993 Art. 4313 asima. buc. 743660b. Procurat material saditor necesar pentru plantat. Conform planului de plantere.Buc.Stoloni 743660---

2.a. t 72b. Incarcat, transportat si descarcat stolonit-18,6-722

3.

a.mp 36100

b. Procurat folie de mulcirempFolie

36100--361

TOTAL18,6

3.2.3.Antemsurtoarea 3 Pentru plantarea stolonilor pe suprafata de7,22 ha, cu 743660 stoloniNr. Crt.Simbol codArticole de deviz

a.Unitati de masura

b.Denumirea articoluluiU.M.Norme de calcul pe articole



01234567

Lucrari de pregatire a plantarii

1.a.to. 321,1 b.ncarcat cu greiferul gunoi de grajd (mranita) pentru.administrare.la.plantare.0,2 kg /stolon x nr. stoloni =0,2 x 722000= 361 totoMrani

361-6,14-

2.N.T.M. /1993 3444a. to 361 b. Transport gunoi (mranita) la marginea parcelei si facut platforma n cmp.to-22,47-1083

3Udare inaintea plantariim3Apa 240024--

Lucrari pentru plantarea stolonilor

0

1

2

3

4

5

6

7

4.a. Mii buc722b.Fasonat radacinile stolonilor in vederea plantarii mii buc-72--

5.a. Mii buc. 722b.Mocirlirea radacinilor stolonilor in vederea plantariiBuc-72--

6.a. Mii buc. 722b. Plantat mecanic stolonii de capsunmii buc--47-

7.a.to 361b. Transport apa cu cisterna pentru udat stoloni imediat dupa plantare (0,5 l/stolon). 0,5 L/pom x 722000 = 361totoApa 361 L-36361

8.a. ha 7,22b. Udat prin picurareha-36,1--

9.Completarea golurilor ( la o saptamana)

a. Mii buc 1b.Fasonat radacinile stolonilor in vederea plantariimii buc-1--

10.a. Mii buc. 1b.Mocirlirea radacinilor stolonilor in vederea plantariimii buc-1--

11.

a. Mii buc. 722b. Plantat manual stolonii de capsunMii buc-0,5--

12.a. ha 7,22b. Udat prin picurareha-36,1--

TOTAL265,1789,14

3.2.4. Antemsurtoarea 4 ntreinere plataiei de capsun n anul nfiinarii pe suprafata de7,22ha, cu 722000 stoloniNr. Crt.Simbol codArticole de deviz





01234567

1a. ha 7,22b. prasit mecanic intervalul dintre brazdeha--8,80-

2a. ha 7,22b. Udat prin picurareha-36,1--

3N.T.M. /1993 Art. 2809a. mii 1itri 61,696b. Preparat solutie in vederea stropirilor mecanice cu 400 l/ha) 400 l/ha x 7,22 x =2888.mii 1.

mii. l.Apa 28,882,88--

4a. ha 7,22

b. Stropit cu MSTha--4,32-


6N.T.M. /1993 Art 1852a. ha 7,22b. Mulcirea pstolonilor cu materiale vegetale

ha-60,14--


Total135,2221,92

3.2.5. Antemsurtoarea 5 ntreinere plataiei de capun n anul de recolta pe suprafata de7,22ha, cu 722000 stoloniNr. Crt.Simbol codArticole de deviz





01234567

1a. ha 7,22b. Inlaturarea mulciului prin greblare si adunare in platforma de compost

ha-10,83--



3N.T.M. /1993 Art. 2809a. mii 1itri 61,696b. Preparat solutie in vederea stropirilor mecanice cu 400 l/ha) 400 l/ha x 7,22 x =2888.mii 1.

mii. l.Apa 28,882,88--

4a. ha 7,22

b. Stropit cu MSTha--4,32-



8a. to 180

b. Recoltat manual esalonat to-540--

Total675,2221,92

3.2.6. Deviz centralizator privind normele de munc manual, mecanic, transport i materiale consummate.Centralizator materiale totalNR. Crt.ARTICOLE DEVIZU.M.ARTICOLE



1Gunoi de grajdT

2ngrminte chimiceT

3PesticideT

4TutoriBuc

5Material saditorBuc

6Stalpi de betonBuc

7SarmaKg

8ManoperaZ.N.

9UtiajHa.a.n.

10Transportt/km

SpeciaMaterialulU.M.CantitateaPret/U.MValoare

cpun

Gunoi de grajdT

ng. Chimice complexeT

PomiBuc.

ApT

TutoriBuc.

PicheiBuc.

palieriBuc.

Srmat.

Plasm.l.

Total general--

Centralizator materiale totalCentralizator utilaj totalSpeciaHa.a.n.Tarife lei/ha.a.nTotal

cpun

Total

Centralizator transport totalSpeciat/kmTarife lei/kmTotal

cpun

Total

II. PIESE DESENATE

4. BIBLIOGRAFIE.

1. Grdinariu, G., Istrate, M. - Cultura pomilor i arbutilor fructiferi, curs lito.,

U.A.M.V. Iai, 1996.

2. Grdinariu G., Istrate M., Dasclu M. - Pomicultura, Edituta Moldova Iai, 1998.3. Botez, M., Bdescu, Gh., Botan, A. - Cultura arbutilor fructiferi, Bucureti, Editura

Ceres, 1984.4. Cepoiu, N. - nfiinarea unei plantaii pomicole, Editura. Ceres, Bucureti, 1994.

5. Cepoiu, N., Monica Murvai - Pomicultur lucrri practice, Lito. Univ. de tiine

Agricole Bucureti, 1991.6. Cirea, V. - Pomicultur general-curs lito. U.A. Iai, 1995.

7. Drgnescu E. - Pomologie, Editura Mirton Timioara, 1996.

8. Drobot, Mari-Ann - Pomicultur, curs, lito., U.A.M.V. Iai, 1996.9. Cojocariu, C- Orasul Saveni. Monografie- , Editura Axa, Botosani 200110. Filipov F., Lupascu Gh. -Pedologie. Alcatuirea geneza si clasificarea solurilor, Editura. Terra nostraPAGE 21

capsun

Documents