capiv

Lucrările de sinteză şi raportare contabilă

MODULUL I TIMP DE STUDIU

Necesitatea întocmirii lucrărilor de sinteză şi raportare

contabilă 1 oră

Etapele întocmirii situaţilor financiare 1 oră

Întocmirea primei balanţe a conturilor 1 oră

Inventarierea generală a patrimoniului 2 ore

Înregistrarea operaţiilor contabile de regularizare 1 oră

Regularizarea plusurilor şi minusurilor 1 oră

Teste de autoevaluare 1 oră

Probleme de rezolvat 2 ore

MODULUL I I

Calculul amortizărilor 1 oră

Constituirea provizioanelor pentru deprecieri 1 oră

Constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 1 oră

Determinarea diferenţelor de curs valutar 1 oră

292

CONŢINUTCONŢINUT

CAPITOLUL 4LUCRĂRILE DE SINTEZĂ

ŞI RAPORTARE

CONTABILĂ EFECTUATE

CU OCAZIA ÎNCHIDERII

EXERCIŢIULUI

FINANCIAR



Probleme de rezolvat 1 oră

MODULUL I I I

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor 1 oră

Întocmirea balanţei conturilor după inventariere 1 oră

Determinarea rezultatului exerciţiului 1 oră

Impozitarea profitului 1 oră

Repartizarea rezultatului exerciţiului 1 oră

Redactarea situaţiilor financiare anuale 1 oră


Probleme de rezolvat 1 oră

293

OBIECTIVE

OBIECTIVE

Înţelegerea necesităţii şi rolului lucrărilor de

închidere a exerciţiului financiar.

Însuşirea conţinutului etapelor ce trebuiesc

parcurse, în vederea întocmirii situaţiilor

financiare anuale ale întreprinderii.

Înţelegerea modalităţilor de regularizare a

plusurilor şi minusurilor constatate la inventar.

Înregistrarea constituirii provizioanelor.

Înregistrarea diferenţelor de curs valutar.

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor.

Înţelegerea mecanismului de determinare a

rezultatului exerciţiului.


bilanţul contabil tratament de bază

contul de profit şi pierdere tratament alternativ

situaţia fluxurilor de

trezorerie

închiderea conturilor de

venituri

situaţiile financiare anuale închiderea conturilor de

cheltuieli

inventarierea patrimoniului cheltuieli înregistrate în avans

evaluarea la inventar venituri înregistrate în avans

operaţii de regularizare impozitarea profitului

constituirea provizioanelor cheltuieli nedeductibile

anularea provizioanelor deduceri fiscale

diferenţe de curs valutar deprecieri reversibile

294

TERMENI

CHEIE CHEIE

TERMENI

CHEIE CHEIE


4.1 NECESITATEA ÎNTOCMIRII LUCRĂRILOR DE

SINTEZĂ ŞI RAPORTARE CONTABILĂ

Unul din obiectivele de bază ale contabilităţii financiare îl constituie

întocmirea la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, a situaţilor financiare anuale ale

întreprinderii care, luând în considerare prevederile IAS 9 „Prezentarea

situaţiilor financiare” trebuie să cuprindă:

a) Bilanţul;

b) Contul de profit şi pierdere;

c) Situaţia modificării capitalului propriu;

d) Situaţia fluxurilor de trezorerie;

e) Politici contabile şi note explicative;

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei

financiare a întreprinderii, a performanţei, precum şi a modificării capitalului

propiu şi fluxurilor de trezorerie, aferente exerciţiului financiar încheiat.

Informaţiile pe care le conţin situaţiile financiare anuale sunt necesare

utilizatorilor atunci când aceştia iau decizii economice legate de activitatea

întreprinderii, astfel:

a) Investitorii, ca ofertanţi de capital, solicită informaţii referitoare la

performanţa capitalului investit, pentru a decide dacă trebuie să cumpere, să

păstreze sau să vândă acţiunile pe care le deţin;

b) Bancherii, ca ofertanţi de împrumuturi şi garanţii bancare solicită

informaţii referitoare la capacitatea întreprinderii de a desfăşura o activitate

rentabilă, pe baza căreia să poată rambursa la scadenţă creditele contractate şi

dobânzile aferente acestora;

295

MODULUL I


c) Angajaţii, folosesc informaţiile în vederea aprecierii gradului de

rentabilitate a întreprinderii, ca o condiţie a capacităţii acesteia de a-şi continua

activitatea şi de a oferii remuneraţii, premii, participaţii la profit, pensii, etc. la care

se adaugă oportunităţile profesionale;

d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali, sunt interesaţi de informaţiile

referitoare la capacitatea de plată a întreprinderii, la termenele stabilite prin

contracte, care depind de gradul de lichiditate şi solvabilitate al întreprinderii;

e) Clienţii, solicită informaţii cu privire la continuitatea activităţii

întreprinderii, de care sunt legaţi prin contracte de cumpărare;

f) Statul şi instituţiile sale, utilizează informaţii legate de modul de

stabilire şi de plată a impozitelor şi taxelor;

g) Publicul, foloseşte informaţii legate de evoluţia şi perspectivele

întreprinderii, fiind un posibil investitor, angajat, furnizor sau cumpărător;

h) Conducerea managerială, având la bază informaţiile contabile,

orientează activitatea întreprinderii în vederea creşterii continue a performanţelor

sale tehnice şi economice.

Informaţiile furnizate de situaţiile financiare anuale trebuie să fie:

- credibile, în sensul de a reflecta fidel rezultatele şi poziţia financiară a

întreprinderii;

- neutre, în sensul de a fi nepărtinitoare;

- complete, în sensul de a prezenta toate aspectele semnificative

referitoare la substanţa economică a patrimoniului, evenimentelor, tranzacţiilor şi a

rezultatelor obţinute la sfârşitul exerciţiului.

În ceea ce priveşte „Situaţiile financiare anuale” ‚ Legea Contabilităţii nr.

82/1991 completată şi republicată în 2002, face următoarele diferenţieri:

a) Pentru persoanele juridice care aplică Reglementările contabile

armonizate cu directivele Comunităţilor Europene şi cu Standardele

Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin ordin al MFP, situaţiile financiare se

compun din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului

propriu, situaţia flexiunilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative;

296


b) Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru

aplicarea reglementărilor armonizate, prevăzute anterior, întocmesc situaţii

financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun

din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, politici contabile şi note explicative.

c) Situaţiile financiare anuale pentru toate celelalte persoane, cu excepţia

celor menţionate anterior, se compun din: bilanţ şi cont de profit şi pierdere;

d) Societăţile comerciale, încadrate prin reglementări speciale în categoria

microîntreprinderilor, aplică reguli contabile speciale aprobate prin ordin al M.F.P.

. În această situaţie, situaţiile financiare anuale se compun din: bilanţ şi cont de

profit şi pierdere;

e) Situaţiile financiare anuale sunt însoţite de raportul administratorilor.

4.2 ETAPELE ÎNTOCMIRII SITUAŢIILOR

FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII

Întocmirea situaţiilor financiare constituie o lucrare deosebit de complexă

şi migăloasă, la sfârşitul căreia se obţin indicatorii economico-financiari cei mai

relevanţi, privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.

În acest scop, este necesară parcurgerea unei suite de lucrări care se

derulează, succesiv, în două etape:

I) Lucrările preliminare de întocmire a situaţiilor financiare anuale,

denumite şi lucrări de închidere a exerciţiului, care, se desfăşoară în următoarea

ordine:

1) Întocmirea primei balanţe a conturilor, înainte de inventariere;

2) Inventarierea generală a patrimoniului;

3) Înregistrarea operaţiilor contabile de regularizare referitoare la

a) diferenţele constatate în urma inventarierii;

b) amortizările;

c) provizioanele pentru deprecieri;

d) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;

297


e) diferenţele de curs valutar;

f) delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor;

4) Întocmirea balanţei conturilor după inventariere;

5) Determinarea rezultatului exerciţiului;

6) Impozitare profitului

7) Repartizarea profitului sau finanţarea pierderii;

II) Redactarea situaţiilor financiare anuale

4.2.1 Întocmirea primei balanţe a conturilor,

înainte de inventariere

Prima balanţă se întocmeşte în vederea centralizării şi controlului

exactităţii datelor înregistrate în conturi, aceasta fiind considerată ca un inventar

scriptic (contabil). Privită din acest unghi, balanţa pregăteşte datele care vor fi

înscrise în inventarul contabil, ce vor fi comparate cu datele faptice, constatate în

teren, asigurându-se astfel caracterul real al bilanţului.

Cu această ocazie, se verifică dacă totalul rulajului debitor sau creditor,

din balanţă, este egal cu totalul rulajului debitor sau creditor din Registru-Jurnal.

Se verifică dacă înregistrările cronologice şi sistematice, sintetice şi analitice sunt

concordante.

Se verifică, de asemenea, dacă soldurile conturilor existente în balanţă,

reflectă operaţii economice şi financiare reale, bazate pe înregistrările din

documentele justificative, efectuate cu respectarea normelor metodologice de

utilizare a conturilor.

4.2.2 Inventarierea generală a patrimoniului

Lucrările desfăşurate în cadrul acestei etape au drept scop să determine,

faptic, mărimea reală a elementelor patromoniale ale unităţii, precum şi evaluarea

acestora la nivelul valorii lor actuale. În acest scop, este necesară constatarea

existenţei fiecărui element patrimonial, care se realizează prin observare directă,

298


adică prin numărare, cântărire, măsurare, cubare etc. în funcţie de natura bunurilor

corporale inventariate. În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile, inventarierea

acestora se face pe baza documentelor justificative (extrase de cont, facturi, etc.)

confirmate de terţi.

Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, se realizează la nivelul

valorii actuale, denumită valoare de inventar, aceasta fiind stabilită în funcţie de

preţul pieţei, starea şi amplasarea bunului, utilitatea acestuia pentru întreprindere.

În vederea determinării situaţiei reale a patrimoniului se aplică următoarea

relaţie:

Patrimoniul net = Activ – Datorii

(Capital propriu) inventariat inventariate

În ceea ce priveşte imobilizările necorporale IAS 38 „Active necorporale”

oferă un tratament de bază şi un tratament alternativ.

Conform tratamentului de bază, se foloseşte costul ajustat cu valoarea

amortizărilor cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din depreciere.

Folosirea tratamentului alternativ, presupune folosirea valorii reevaluate,

stabilită pe baza valorii juste la momentul reevaluării, mai puţin amortizarea

cumulată a pierderilor prin depreciere.

Tot în legătură cu imobilizările necorporale, OMFP 94/2001, arată că

pentru fiecare element al imobilizărilor necorporale, valoarea care va fi înregistrată

în bilanţ este reprezentată de costul de achiziţie sau costul de producţie, cu

excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru o depreciere sau o

reducere a valorii.

În ceea ce priveşte evaluarea la inventar, conform normelor de inventariere,

trebuie reţinut că, evaluarea imobilizărilor nocorporale şi corporale se efectuează

la valoarea lor rămasă neamortizată, cu excepţia celor constatate ca fiind

depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuală. În cazul mijloacelor fixe,

corectarea valorii contabile a acestora şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar

înscrise în listele de inventariere se face, fie prin înregistrarea unei amortizări

excepţionale, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin

299


constituirea unor provizioane, în cazul în care se constată o depreciere relativă a

acestora, ca urmare a unor cauze cum sunt:

- apariţia unei uzuri morale, de care nu s-a ţinut seama cu ocazia

amortizării;

- supraevaluarea mijloacelor fixe, prin aplicare unor coeficienţi

neadecvaţi efectuată cu ocazia reevaluării;

- lipsa de utilitate a acestora în momentul inventarierii;

- alte cauze care determină o valoare actuală mai scăzută a mijloacelor

fixe, faţă de valoarea cu care acestea figurează în contabilitate.

În ceea ce priveşte imobilizările corporale IAS 16 „Terenuri şi mijloace

fixe” oferă:

- un tratament de bază, conform căruia se foloseşte costul ajustat cu

valoarea amortizărilor cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din deprecieri;

- un tratament alternativ, care foloseşte valoarea reevaluată, stabilită pe

baza valorii juste la momentul reevaluării, mai puţin amortizarea cumulată şi

pierderile din depreciere.

În ceea ce priveşte stocurile, IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” precizează

că, în bilanţ stocurile sunt evaluate la cea mai mică valoare, dintre cost şi valoarea

realizabilă netă.

Tot în legătură cu stocurile, OMFP 94/2001 precizează că valoarea

activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egală cu costul de achiziţie

sau costul de producţie al acestora. Dacă valoarea realizabilă netă a unui activ

circulant este mai mică decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci

acea valoare realizabilă netă corespunzătoare activului circulant este cea care

trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin

provizionul constituit. Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ poate fi determinată

prin utilizarea oricăreia dintre metodele:

- metoda FIFO;

- metoda LIFO;

- metoda costului mediu ponderat;

- altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.

300


În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile, conform IAS 39, se foloseşte

costul amortizat pentru toate creanţele şi datoriile netranzacţionate, şi valoarea

justă pentru cele tranzacţionate.

Conform OMFP 94/2001, evaluarea creanţelor şi datoriilor se realizează în

funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.

În cazul în care se au în vedere normele de inventariere, atunci evaluarea

creanţelor şi a datoriilor se face, de regulă, la valoarea lor probabilă de încasare

sau de plată, constituindu-se în funcţie de situaţia concretă, provizioane pentru

deprecierea creanţelor, pentru creşterea datoriilor, precum şi pentru sumele aflate

în litigiu.

În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile exprimate în devize, evaluarea

acestora se face la cursul de referinţă al BNR din data de 31 decembrie a

exerciţiului încheiat. Eventualele diferenţe, ce reprezintă pierderi sau câştiguri

latente faţă de acest curs, se evidenţiază cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau

venituri, în funcţie de situaţia concretă.

Toate bunurile inventariate se consemnează în listele de inventariere,

întocmite în funcţie de natura activelor şi pasivelor constatate faptic (active,

stocuri, producţie neterminată, disponibilităţi băneşti, etc.). Aceste liste se reunesc

în Registrul inventar conform modelului următor:

REGISTRUL – INVENTAR

cuprinzând recapitulaţia listelor de inventar

Denumirea grupelor

inventariate

Valoarea

contabilă

Valoarea de

inventarDiferenţe

1 Active imobilizate 975.000.000 975.000.000 -

2 Stocuri 475.000.000 473.000.000 2.000.000

21 Materii prime 160.000.000 158.000.000 - 2.000.000

22 Produse 315.000.000 315.000.000 -

3 Creanţe 73.000.000 68.000.000 5.000.000

31 Clienţi 63.000.000 59.000.000 4.000.000

32 Efecte de primit 10.000.000 9.000.000 1.000.000

301


4.2.3. Înregistrarea operaţiilor contabile

de regularizare

4.2.3.1 Regularizarea plusurilor şi minusurilor constatate la inventar

În urma comparării datelor faptice constatate în teren, cu datele scriptice,

înregistrate în contabilitate, pot rezulta plusuri sau minusuri. Regularizarea acestor

diferenţe înseamnă înregistrarea şi decontarea lor gestionară.

În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul

întreprinderii, iar minusurile se impută (se plătesc). În situaţia în care lipsurile nu

se datorează vinei cuiva, acestea se vor deconta asupra cheltuielilor întreprinderii.

În cazul în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi produs, atunci se

pot admite compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile, fără a se diminua

patrimoniul întreprinderii. Astfel de compensări se pot admite numai pentru

aceeaşi perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar.

Pentru lipsurile datorate unor procese naturale de uscare, evaporare, etc. se

pot acorda scăzăminte, conform legii, fără a se depăşi valoarea constatată în

minus.

Dacă prin acordarea compensărilor şi a scăzămintelor nu s-a reuşit

acoperirea lipsurilor, atunci aceste diferenţe, reprezintă, pentru întreprindere un

prejudiciu, care urmează a fi recuperat de la persoanele vinovate, conform

dispoziţiilor legale.

În urma inventarierii anuale efectuate în cadrul S.C. Hermes S.A., se

constată următoarele:

a) – plusuri la utilaje 37.850.000 lei

2131 = 131 37.850.000

Echipamente tehnologice Subvenţii pentru investiţii

(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

302

EXEMPLUL NR. 1


- simultan se înregistrează şi TVA corespunzătoare, în procent de 19%

4426 = 4427 7.191.500

TVA deductibilă TVA colectată

- şi concomitent, pentru cota de TVA nedeductibilă stabilită pe bază decont,

se face înregistrarea:

635 = 4426 1.438.300

Cheltuieli cu alte impozite, TVA deductibilă

taxe şi vărsăminte asimilate

b) –plusuri la motorină, în valoare totală de 1.253.000 lei, preţ de

înregistrare

3022 = 6022 1.253.000

Combustibili Cheltuieli privind combustibilul

c) – plusuri la semifabricate, în valoare totală de 6.420.000, cost de

producţie

341 = 711 6.420.000

Semifabricate Variaţia stocurilor

d) – plusuri - 120 acţiuni, în valoare totală de 420.000 lei

503 = 664 420.000

Acţiuni Cheltuieli privind investiţiile

financiare cedate

e) – plus de numerar în casieria unităţii (cu capital privat) 153.000 lei

5311 = 758 153.000

Casa în lei Alte venituri din exploatare

f) – minus un cântar semiautomat, având în vedere următoarele:

- valoarea de intrare 10.200.000

- valoarea amortizată 8.400.000

303


% = 2132 10.200.000

2814 Aparate de măsurare, 8.400.000

Amortizarea altor control şi reglare

imobilizări corporale

6583 1.800.000

Cheltuieli privind activele

cedate şi alte operaţii de capital

Concomitent, are loc imputarea cântarului constatat lipsă, la o valoare de

piaţă de 2.200.000, TVA 19%, gestionarului care se face vinovat.

4282 = % 2.618.000

Alte creanţe în legătură 758 2.200.000

cu personalul Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectată 418.000

g) – minus la produse finite, în valoare totală de 649.000 lei, cost de

producţie, care se impută la un preţ de vânzare de 700.000, TVA 19% unui terţ

(unitatea care a efectuat transportul)

711 = 345 649.000

Variaţia stocurilor Produse finite

şi concomitent

461 = % 833.000

Debitori diverşi 701 700.000

Venituri din vânzarea

produselor finite

4427 133.000

TVA colectată

La sfârşitul inventarierii, se întocmeşte „Procesul – verbal de

inventariere” în care se consemnează rezultatele inventarierii, care se referă în

principal la:

- perioada de gestiune inventariată;

- persoanele care au efectuat inventarierea;

304


- eventualele plusuri şi/sau minusuri constatate;

- eventualele compensări efectuate;

- eventualele bunuri depreciate;

- creanţele şi datoriile incerte sau în litigiu;

- datoriile şi lichidităţile în devize;

- constituirea şi regularizarea provizioanelor;

- regularizarea amortizărilor;

- alte elemente specifice inventarierii.

TESTUL NR. 1

Precizaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate, apoi corectaţi-le pe

cele neadevărate.

a) Investitorii, ca ofertanţi de capital solicită informaţii cu privire la

continuitatea activităţii întrprinderii, de care sunt legaţi prin contracte de

cumpărare.

b) Informaţiile, furnizate de situaţiile financiare anuale, trebuie să fie

credibile în sensul de a fi nepărtinitoare.

c) Prima balanţă se întocmeşte în vederea centralizării şi controlului

exactităţii datelor înregistrate în conturi.

d) In vederea determinării situaţiei reale a patrimoniului, se aplică

următoarea relaţie:

Patrimoniu net = Activ - Pasiv

(Capital propiu) inventariat inventariat

e) În ceea ce priveşte stocurile, IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” precizează

că, în bilanţ, stocurile sunt evaluate la cea mai mare valuare dintre cost şi valoarea

realizabilă.

305

TESTE DE AUTOEVALUARE


f) În urma inventarierii, în principiu, plusurile se impută (se plătesc), iar

minusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniu.

g) Pentru lipsurile datorate unor procese naturale de uscare, evaporare, etc.

se acordă scăzăminte, conform legii, fără a se depăşii valoarea constatată în minus.

TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la utilaje

în valoare de 75.700.000 lei:

a) 2131 = 711 75.700.000 c) 2131 = 131 75.700.000

b) 2131 = 401 75.700.000 d) 2131 = 331 75.700.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constatării unui plus în

casieria unei unităţi cu capital privat, în valoare de 306.000 lei:

a) 5311 = 758 306.000 c) 5311 = 758 306.000

b) 5311 = 448 306.000 d) 5311 = 131 306.000

306


TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la

produse finite, în valoare de 744.000 lei:

a) 345 = 711 744.000 c) 345 = 301 744.000

b) 345 = 131 744.000 d) 345 = 701 744.000

TESTUL NR. 5


materii prime, în valoare de 549.000 lei:

a) 301 = 711 549.000 c) 301 = 421 549.000

b) 301 = 701 549.000 d) 301 = 601 549.000

TESTUL NR. 6


benzină, în valoare de 950.000 lei:

a) 3022 = 6022 950.000 c) 3022 = 131 950.000

b) 3022 = 701 950.000 d) 3022 = 601 950.000

S.C. Jupiter S.A. înregistrează următoarele operaţii:

1) Plusuri la animale de muncă, în valoare de 19.000.000 lei.

2) Plusuri la semifabricate, în valoare de 1.453.000 lei.

3) Plusuri la animale tinere, în valoare de 2.700.000 lei.

4) Minusuri la instalaţii de lucru, având în vedere următoarele:

307

PROBLEME DE REZOLVAT


- valoarea de intrare 20.400.000 lei;

- valoarea amortizată 16.800.000 lei;

5) Concomitent are loc imputarea instalaţiei de lucru, gestionarului la

o valoare de piaţă de 4.400.000 lei, TVA 19%.

Se cere : rezolavarea problemelor, întocmirea formulei contabile pe

baza analizei contabile, completarea Registrului - Jurnal, întocmirea teurilor şi a

balanţei de verificare sintetice, având minim 5 solduri iniţiale debitoare şi 5 solduri

iniţiale creditoare, începând cu conturile aflate în probleme.

308


Unitatea……..

REGISTRUL - JURNAL

Nr. Pagină……..

Nr.

crt.

Data

înreg.

Document

(fel,nr,data)

ExplicaţiiSimbol

conturiSume

D C D C

1 2 3 4 5 6 7 8

Report:

Report:

Întocmit, Verificat,

309

Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 310


4.2.3.2 Operaţii privind calculul amortizărilor

La sfârşitul exerciţiului financiar, fiecare unitate patrimonială calculează şi

înregistrează amortizarea activelor imobilizate, pe baza planului de amortizare. Cu

ocazia inventarierii generale, efectuată la închiderea exerciţiului financiar, în

principiu, valoarea de inventar trebuie să fie egală cu valoarea rămasă de

amortizat. În situaţia în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea

rămasă de amortizat, atunci diferenţa constatată se regularizează astfel:

-dacă deprecierea este apreciată ca fiind ireversibilă, se procedează la

înregistrarea unei amortizări şi se modifică în mod corespunzător planul de

amortizare;

-dacă, dimpotrivă, deprecierea este apreciată ca fiind reversibilă

(provizorie) sau relativă, se procedează la constituirea unor provizioane pentru

deprecierea imobilizărilor corporale.

Dintre cauzele care pot genera deprecierea reversibilă a mijloacelor fixe

amintim 1:

-apariţia unei deprecieri de care nu s-a ţinut seama cu ocazia amortizării;

-supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării anterioare;

-lipsa de utilitate în momentul inventarierii (trecute în conservare,

inutilizabile temporar);

-alte cauze care determină ca valoarea actuală să fie mai mică decât

valoarea rămasă de amortizat.

1C. Mareş (Coordonator) – “Contabilitate Financiară”, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000, pag. 267.

312

MODULUL II


4.2.3.3 Operaţii privind provizioanele pentru deprecieri

Este necesară constituirea acestor provizioane, pentru a face faţă unor

deprecieri la elementele de activ neamortizabile a căror valoare de inventar, la data

închiderii exerciţiului, este mai mică decât valoarea lor contabilă de intrare.

Întrucât aceste deprecieri au un caracter reversibil, la închiderea conturilor se

procedează la regularizarea acestora în mod diferit, astfel:

a) se constituie un provizion suplimentar, atunci când se constată că

deprecierea calculată având la bază inventarul, este superioară provizionului

constituit anterior;

b) se diminuează provizionul constituit anterior, în cazul în care

deprecierea constatată pe baza inventarului este inferioară provizionului constituit.

S.C.Hermes S.A. prezintă în tabelul de mai jos, următoarea situaţie

a deprecierilor stocurilor:

Categoria de

stoc

31.12.2001 31.12.2002

Cost istoricValoare de

inventarDepreciere

Cost

istoric

Valoare de

inventarDepreciere

Materii

prime46.200.000 45.000.000 1.200.000 53.000.000 54.380.000 1.380.000

Materiale

consumabile7.300.000 7.140.000 160.000 6.400.000 6.300.000 100.000

Pe baza datelor din tabel, are loc analiza, interpretarea acestora şi

efectuarea înregistrărilor în contabilitate.

*La grupa materii prime, întrucât deprecierea constatată în exerciţiul N

(anul 2002), de 1.380.000 lei, este mai mare decât deprecierea de 1.200.000 lei,

din exerciţiul N-1 (anul 2001), se va proceda la constituirea unui provizion

313

EXEMPLUL NR.


suplimentar, iar în contabilitate se va înregistra diferenţa constatată (1.380.000 –

1.200.000 = 180.000).

6814 = 591 180.000

Cheltuieli privind provizioanele Provizioane pentru deprecierea

pentru deprecierea activelor circulante materiilor prime

** La grupa materiale consumabile, întrucât deprecierea constatată în

exerciţiul N (anul 2002) de 100.000 lei, este mai mică decât deprecierea de

160.000 lei din exerciţiul N-1 (anul 2001), se va proceda la diminuarea

provizionului înregistrat, iar în contabilitate se va înregistra diferenţa constatată

(160.000 – 100.000 = 60.000);

5921 = 7814 60.000

Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane

materiilor consumabile pentru deprecierea activelor circulante

Comisia de inventariere din cadrul S.C. Comalimentara S.A. a constatat

următoarele stocuri, căror perioadă de garanţie a expirat, fără posibilitatea de

valorificare, astfel:

-semifabricate 7.300.000 lei;

-produse finite 3.900.000 lei;

-mărfuri 1.530.000 lei;

În acest caz, se constată deteriorarea stocurilor fără posibilitate de

recuperare a valorii acestora prin preţul de vânzare şi de aceea se recunoaşte drept

cheltuială valoarea acestora (vezi IAS 2 „Contabilitatea stocurilor”).

6588 = % 12.730.000

Alte cheltuieli de exploatare 341 7.300.000

Semifabricate

345 3.900.000

Alte cheltuieli de exploatare

371 1.530.000

Mărfuri

314

EXEMPLUL NR. 2 :


4.2.3.4 Operaţii privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Este necesară constituirea acestor provizioane pentru finanţarea acelor

cheltuieli şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă, sau pentru cheltuieli

care devin exigibile în perioadele următoare.

Pentru aceasta, la închiderea exerciţiului, se creditează conturile de

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, prin debitul conturilor corespunzătoare de

cheltuieli. În acelaşi timp, se analizează provizioanele constituite la sfârşitul

exerciţiului precedent, comparativ cu cele constituite în cursul exerciţiului curent,

după care, în funcţie de situaţie, se efectuează regularizarea astfel:

a) în situaţia majorării provizionului, se procedează la debitarea conturilor

de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele şi ajustarea la inflaţie, prin creditul

conturilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

b) în situaţia diminuării sau anulării provizionului, atunci când acesta

devine total sau parţial fără obiect, se procedează la debitarea conturilor de

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, prin creditul conturilor de venituri din

provizioane şi ajustarea la inflaţie;

a) La închiderea exerciţiului, Fabrica de frigidere “Artic Găeşti” constituie,

pe baza „Situaţiei estimative a costului reparaţiilor”, provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor, în valoare de 68.000.000 lei.

6812 = 1512 68.000.000

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru

privind provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor

riscuri şi cheltuieli

b) În exerciţiul următor, ca urmare a expirării perioadei de garanţie a

produselor vândute, întrucât nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri,

315

EXEMPLUL NR.


provizionul constituit a rămas fără obiect şi de aceea unitatea procedează la

anularea acestuia.

1512 = 7812 68.000.000

Provizioane pentru garanţii Venituri din provizioane

acordate clienţilor pentru riscuri şi cheltuieli

a) La închiderea exerciţiului, Fabrica de electromotoare Cugir constituie,

pe baza „Situaţiei estimative a costurilor reparaţiilor”, provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor, în valoare de 370.000.000 lei.

6812 = 1512 370.000.000

Cheltuieli de exploatare pentru Provizioane pentru garanţii

garanţii acordate clienţilor acordate clienţilor

b) În exerciţiul următor, datorită depăşirii valorii reparaţiilor faţă de

estimări, unitatea procedează la majorarea provizionului cu valoarea de 12.000.000

lei.

6812 = 1512 12.000.000

Cheltuieli de exploatare pentru Provizioane pentru garanţii

garanţii acordate clienţilor acordate clienţilor

4.2.3.5 Operaţii privind diferenţele de curs valutar

Conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar” „o

întreprindere poate desfăşura activităţi în străinătate în două moduri”, astfel:

-“prin realizarea de tranzacţii în valută;

-prin operaţiunile pe care le desfăşoară în străinătate”.

Pentru a reflecta aceste două tipuri de operaţiuni în situaţiile financiare ale

întreprinderii, aceasta trebuie să exprime tranzacţiile atât în moneda naţională cât

şi în valută.

316

EXEMPLUL NR.


Conform aceluiaşi IAS 21, o operaţiune în valută trebuie înregistrată în

momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în

valută, cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data

efectuării tranzacţiei.

Tranzacţia în valută este o tranzacţie care este exprimată sau care necesită

decontarea în valută, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o întreprindere:

-cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

-împrumută sau oferă spre împrumut, fonduri, sumele ce urmează a fi

încasate sau plătite fiind exprimate în valută;

-achiziţionează sau înstrăinează active, contractează sau achită datorii

exprimate în valută;

-devine parte a unui contract de schimb valutar, nerealizat.

Prin raportarea aceluiaşi număr de unităţi ale unei valute în moneda de

raportare, la cursuri de schimb diferite, apar diferenţe de curs valutar.

Pentru recunoaşterea diferenţele de curs valutar IAS 21 „Efectele

variaţiilor cursurilor de schimb valutar” recomandă utilizarea a două

tratamente contabile:

a) Tratamentul de bază;

b) Tratamentul contabil alternativ permis.

a) Prin folosirea tratamentului de bază, diferenţele de curs valutar care

apar cu ocazia decontării elementelor monetare ale unei întreprinderi, la cursuri

diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial, pe parcursul perioadei ori

faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare, trebuie

recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în perioada în care apar, cu excepţia

diferenţelor de curs valutar, tratate ca fiind capital propriu.

Atunci când tranzacţia este decontată în cursul aceluiaşi exerciţiu financiar

în care acesta a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel

exerciţiu.

Dacă dimpotrivă, tranzacţia este decontată într-un exerciţiu financiar

ulterior, atunci diferenţa de curs valutar, recunoscută în fiecare exerciţiu ce

317


intervine până în momentul decontării, este determinată ţinând seama de

modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu.

a) S.C. Relaxa S.A. vinde 10 garnituri de mobilă la un preţ de vânzare de

7500$ având în vedere un curs de 32500lei/$.

4111 = 701 243.750.000

Clienţi Venituri din vânzarea (7500$x32.500lei/$)

produselor finite

b) Peste 2 săptămâni, are loc încasarea creanţei, având în vedere un curs de

32.800lei/$.

5124 = % 246.000.000 (7500$x32.800lei/$)

Cursuri de bănci în valută 4111 243.750.000 (7500$x32.500lei/$)

Clienţi

765 2.250.000 (7500$x 300lei/$)

Venituri din diferenţe

de curs valutar

a) S.C.Nova.S.A. achiziţionează materii prime din import în valoare de

4500$, având în vedere un curs de 32.400lei/$.

301 = 401 145.800.000 (4500$x32.400lei/$)

Materii prime Furnizori

b) La închiderea exerciţiului, se evaluează datoria neachitată, având în

vedere un curs de 32.900lei/$.

665 = 401 2.250.000 (4500$x(32.900$-

32.400$) Cheltuieli din diferenţe Furnizori

de curs valutar

318

EXEMPLUL NR.

EXEMPLUL NR. 3


c) Peste o săptămână, se achită furnizorului datoria, având în vedere un curs

de 32.800lei/$.

401 = % 148.050.000 (4500$x32.900lei/$)

Furnizori 5124 147.600.000 (4500$x32.800lei/$)

Conturi la bănci în valută

765 450.000 (4500$x(32.900$-32.800$))

Venituri din diferenţele

de curs valutar

TESTUL NR. 1


cele neadevărate.

a) In situaţia în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea rămasă de

amortizat, iar diferenţa este apreciată ca fiind reversibilă (provizorie) atunci se

procedează la înregistrarea unei amortizări.

b) Supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării anterioare, este una din

cauzele care poate genera deprecierea reversibilă a mijloacelor fixe.

c) În vederea majorării unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli se procedează la

debitarea conturilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli prin creditul

conturilor corespondente de venituri.

d) În situaţia în care o tranzacţie în valută este decontată într-un exerciţiu

financiar ulterior, diferenţa de curs valutar, recunoscută până în momentul

decontării, se va determina ţinând seama de modificările cursurilor de schimb.

e) Conform IAS 21 “Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar” o operaţiune

în valută trebuie înregistrată în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de

319



raportare, aplicându-se sumei în valută, cursul de schimb dintre moneda de

raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.

TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia recunoaşterii drept cheltuielă a

valorii unor stocuri de mărfuri deteriorate, în sumă de 3.060.000 lei.

a) 607 = 371 3.060.000 c) 6588 = 371 3.060.000

b) 5121 = 371 3.060.000 d) 711 = 371 3.060.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constituirii unui provizion

pentru garanţii acordate clienţilor, în valoare de 136.000.000 lei.

320


a) 6812 = 1521 136.000.000 c) 6584 = 1512 136.000.000

b) 6814 = 1514 136.000.000 d) 6583 = 1512 136.000.000

TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constituirii unor provizioane

pentru litigii în valoare de 30.000.000 lei.

a) 6812 = 1521 30.000.000 c) 6811 = 1511 30.000.000

b) 6814 = 1511 30.000.000 d) 6583 = 1512 30.000.000

TESTUL NR. 5

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia încasării unei creanţe conform

extrasului de cont, în valoare de 100 $ având în vedere următoarele:

- Cursul la data constituirii creanţei 32.800 lei/$

- Cursul la data încasării creanţei 32.400 lei/$

a) 5124 = % 3.280.000 c) 5311 = % 3.280.000

411 3.240.000 411 3.240.000

765 40.000 765 40.000

b) % = 411 3.280.000 d) % = 411 3.280.000

5124 3.240.000 5311 3.240.000

665 40.000 665 40.000

În cursul lunii martie 2003 SA Nova S.A. înregistrează următoarele

321



operaţii:

1) a). Achiziţionarea unor materii prime din import în valoare de 150$, având în

vedere un curs de 32.400 lei/$.

b). Achitarea a 100$ din datorie având în vedere un curs de 32.700 lei/$.

c). Evaluarea la închiderea exerciţiului a datoriei neachitate, având în vedere

un curs de 32.800 lei/$.

2) a). Vânzarea unor produse finite în valoare de 200$ preţ de vânzare, având în

vedere un curs de 32.400 lei/$.

b). La sfârşitul exerciţiului se evaluează creanţa neâncasată, având în vedere un

curs de 32.800 lei/$.

Se cere : rezolvarea problemelor, întocmirea formulei contabile pe baza

analizei contabile, completarea Registrului - Jurnal, întocmirea teurilor şi a

balanţei de verificare sintetice, având minim 5 solduri iniţiale debitoare şi 5 solduri

iniţiale creditoare, începând cu conturile aflate în probleme.

322


Unitatea

REGISTRUL - JURNAL

Nr. Pagină……..

Nr.

crt.

Data

înreg.

Document

(fel,nr,data)

ExplicaţiiSimbol

conturiSume

D C D C

1 2 3 4 5 6 7 8

Report:

Report:

323


Întocmit, Verificat,

324


4.2.3.6 Operaţii privind delimitarea în timp

a cheltuielilor şi a veniturilor

Este necesară delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate

în cursul exerciţiului, sau preluate ca sold în exerciţiul precedent, pentru a stabili

corect rezultatul exerciţiului.

Se efectuează astfel de regularizări pentru:

-îregistrarea cheltuielilor de plată, care se referă la facturi neprimite,

documente de plată neîntocmite;

-înregistrarea veniturilor de realizat, care se referă la facturile neîntocmite

pentru bunurile vândute, lucrările, serviciile prestate;

-înregistrarea cheltuielilor generate de facturi primite de cumpărător, fără

bunuri materiale, lucrări sau servicii;

-înregistrarea veniturilor generate de facturile întocmite de vânzător, fără

expedierea bunurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor;

-cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans;

-cheltuielile şi veniturile de repartizat pe mai multe exerciţii financiare.

326

MODULUL III

EXEMPLUL NR. 1 :


a) S.C.Hermes S.A. efectuează în luna ianuarie 2003 cheltuielile anticipate

cu abonamentele, aferente întregului an în valoare de 3.600.000, TVA 19%,

înregistrate ca obligaţii faţă de Rodipet S.A.

% = 401 4.284.000

471 Furnizori 3.600.000

Cheltuieli înregistrate în avans

4426 684.000

TVA deductibilă

b) La sfârşitul lunii ianuarie, se înregistrează cota de cheltuieli anticipate

aferente lunii încheiate, în valoare de 300.000 lei, conform scadenţarului.

626 = 471 300.000

Cheltuieli poştale şi taxe Cheltuieli înregistrate

de telecomunicaţii în avans

a) În luna decembrie, S.C. Nova S.A. înregistrează cheltuielile cu reparaţia

unui utilaj, în valoare totală de 9.600.000 lei, TVA 19%.

% = 401 11.424.000

611 Furnizori 9.600.000

Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile

4426 1.824.000

TVA deductibilă

b) Întrucât, până la închiderea exerciţiului, lucrarea nu a putut fi

terminată, se delimitează valoarea de 4.200.000 lei ca fiind aferentă exerciţiului

financiar încheiat, restul valorii fiind aferent exerciţiului financiar următor.

471 = 611 5.400.000

Cheltuieli Cheltuieli

înregistrate în avans cu întreţinerea şi reparaţiile

327

EXEMPLUL NR. 2:


a) S.C. Pantera S.R.L. a facturat în luna decembrie unui client o lucrare de

reparaţii în valoare de 14.600.000 lei, TVA 19%, cu încasarea sumei le terminarea

lucrării.

4111 = % 17.374.000

Clienţi 704 14.600.000

Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate

4428 2.774.000

TVA neexigibilă

b) La sfârşitul exerciţiului, unitatea prestatoare de servicii a încasat

suma de 9.520.000 lei, conform situaţiei de lucrări întocmite.

5121 = 4111 9.520.000

Conturi la bănci în lei Clienţi

c) În mod corespunzător, se înregistrează cota de venituri constatate

la închiderea exerciţiului, ca fiind aferente exerciţiului următor.

Calcule preliminare:

Suma încasată => 9.520.000 = 8.000.000 + 1.520.000

include venituri+TVA

Suma aferentă exerciţiului => 14.600.000 – 8.000.000 = 6.600.000

următor

704 = 472 6.600.000

Venituri din lucrări Venituri înregistrate

executate şi servicii prestate în avans

d) TVA colectată, aferentă acestei valori, se înregistrează astfel:

328

EXEMPLUL NR. 3:


4428 = 4427 1.520.000

TVA neexigibilă TVA colectat

a) SC Nova SA închiriază, în luna decembrie, un spaţiu comercial pe o

perioadă de 3 luni , înregistrând încasarea sumei de 3.213.000 lei, drept chirie,

conform extrasului de cont al băncii.

5121 = % 3.213.000

Conturi la bănci în lei 472 2.700.000

Venituri înregistrate în avans

4427 513.000

TVA colectată

b) La sfârşitul exerciţiului se înregistrează cota de venituri aferentă

exerciţiului financiar încheiat.

472 = 704 900.000

Venituri înregistrate Venituri din lucrări efectuate

în avans şi servicii prestate

4.2.4. Întocmirea balanţei conturilor

după inventariere

După terminarea operaţiilor de inventariere şi de înregistrare în

contabilitate a regularizărilor de inventar, unii specialişti2 recomandă întocmirea

unei noi balanţe a conturilor, care să cuprindă inclusiv conturile de cheltuieli şi

venituri, cu soldurile debitoare şi, respectiv creditoare. Utilizarea unei asemenea

metode, se bazează pe principiul divulgării (prezentării) integrale a informaţiilor

2 M. Ristea, C.G. Dumitru- Contabilitate financiară, Ed. Mărgăritar Bucureşti 2002, pag. 360

329

EXEMPLUL NR. 4:


contabile privind conturile de venituri şi cheltuieli, care vor genera obţinerea unui

anumit rezultat.

4.2.5. Determinarea rezultatului exerciţiului

În vederea determinării rezultatului exerciţiului se foloseşte următoarea

formulă generală:

Rezultatul = Venituri din livrarea bunurilor mobile, - Cheltuieli angajate pentru

contabil a bunurilor imobiliare pentru care s-a realizarea veniturilor

transferat dreptul de proprietate, servicii

prestate şi lucrări executate, inclusiv

câştiguri de orice natură

Pentru aceasta este mai întâi necesară:

a) închiderea conturilor de cheltuieli

121 = 6xx

Profit şi pierdere Conturi de cheltuieli

b) închiderea conturilor de venituri

7xx = 121

Conturi de venituri Profit şi pierdere

Pentru calcularea rezultatului exerciţiului, este necesară determinarea

rezultatului contabil înainte de impozitare, folosind relaţia:

Rezultat contabil = Venituri - Cheltuieli aferente - Cheltuieli cu impozitul pe

înainte de realizate veniturilor realizate profit calculat şi evidenţiat

impozitare în cursul exerciţiului

Având la bază datele referitoare la cheltuieli şi venituri extrase din

balanţa conturilor după inventariere se poate trece la:

a) închiderea conturilor de cheltuieli (în mii de lei)

121 = %

Profit şi pierdere 601 Cheltuieli cu materii prime 6.800

602 Cheltuieli cu materii consumabile 2.400

604 Cheltuieli privind materialele nestocate 4.900

330


611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 1.400

622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 850

623 Cheltuieli protocol, reclamă şi publicitate 150

627 Cheltuieli cu serv bancare şi asimilate 945

635 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate 4200

641 Cheltuieli cu salariile personalului 20.000

6451 Chelt. privind contrib. unit. la asig. sociale 3.300

6452 Chelt. privind contrib. unit.pt. fondul şomaj 600

664 Chelt. privind invest. financiare cedate 240

665 Chelt. din diferenţe de curs valutar 800

666 Cheltuieli privind dobânzile 4700

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 240

6581 Despăgubiri, amenzi, penalităţi 970

6583 Cheltuieli privind activele

cedate 1200

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor 2.600

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli 1.100

6863 Cheltuieli financiare privind provizioane

pentru deprecieri 1.700

b) închiderea veniturilor

% = 121

701 Venituri din vânz. prod. finite Profit şi pierdere 53000

704 Venituri din lucrări executate

şi servicii prestate 1300

711 Variaţia stocurilor 16.300

7863 Venituri din provizioane pentru

deprecierea activelor circulante 310

331


În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului

121 „Profit şi pierdere” se prezintă astfel :

mii lei

D 121 Profit şi pierdere C

a) 59.095 b) 70.910

Sc 11.815

4.2.6. IMPOZITAREA PROFITULUI

În vederea calculării impozitului pe profit este necesar să facem distincţie

între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă valoarea profitului sau pierderii calculată

în contul 121 „Profit şi pierdere” înainte de impozitare.

Contul 121 “Profit şi pierdere” încorporează în credit totalul veniturilor

realizate, iar în credit totalul cheltuielilor efectuate inclusiv cheltuielile cu

impozitul pe profit. În situaţia în care valoarea veniturilor depăşeşte valoarea

cheltuielilor contului 121 ”Profit şi pierdere” va avea sold creditor care reprezintă

profitul obţinut la sfârşitul exerciţiului financiar. Dacă, dimpotrivă valoarea

cheltuielilor depăşeşte valoarea veniturilor soldul va fi debitor, reflectând în acest

caz pierderea rezultată. În vederea calculării impozitului pe profit este necesar să

facem distincţie între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă valoare profitului sau a pierderii calculată

cu ajutorul contului 121 Profit şi pierdere, înainte de impozitare.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a

exerciţiului calculat potrivit reglementărilor fiscale, care influenţează valoarea

impozitului de plătit sau de încasat. În România, având în vedere reglementările

fiscale, care impun folosirea metodei impozitelor curente, rezultatul impozabil se

calculează pe baza următoarei relaţii matematice:

Rezultatul = Rezultatul contabil + Cheltuieli - Deduceri

332


impozabil înainte de impozitare nedeductibile fiscale

În prezent, cu unele excepţii, cota de impozit pe profit este de 25 %

conform art. 2 din Legea nr. 44/2002. Dacă rezultatul impozabil, stabilit conform

relaţiei prezentate anterior, este pozitiv, în continuare se va calcula impozitul pe

profit pe baza următoarei formule:

Impozit = Rezultat x Cota de

pe profit impozabil impozit (25%)

Dacă, dimpotrivă rezultatul impozabil este negativ, acesta reprezintă o

pierdere fiscală care se va recupera din profitul obţinut în exerciţiile financiare

următoare:

Având în vedere valoare cheltuielilor nedeductibile şi a deducerilor fiscale,

o întreprindere poate obţine:

- profit contabil brut şi profit fiscal;

- pierdere contabilă şi pierdere fiscală;

- profit contabil brut şi pierdere fiscală generată de deduceri fiscale;

- pierdere fiscală brută dar cu profit fiscal generat de cheltuieli

nedeductibile

Profitul fiscal sau pierderea fiscală se înregistrează în’’ Declaraţia

anuală privind impozitul pe profit”.

Pierderea fiscală realizată în anii precedenţi se acoperă trimestrial, din

profitul fiscal în momentul calculării şi înregistrării impozitului pe profit.

Pierderea contabilă din anii precedenţi se acoperă numai la sfârşitul

exerciţiului, când se efectuează repartizarea anuală a profitului contabil net.

Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25,

inclusiv, a primei luni din trimestrul următor.

Fac excepţie Banca Naţională a României, băncile române, sucursalele

acestora, precum şi persoanele juridice străine, care efectuează plăţi lunar, până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare, cele pentru care se calculează impozit.

Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia să depună

declaraţia de impunere şi de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data

înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la Registrul Comerţului.

333


În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia să depună declaraţia de

impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după

definitivarea impozitului pe profit, pe baza datelor din bilanţul contabil anual, să

depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul

prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor datorate şi

pentru depunerea în termen a declaraţiei de impunere.

Declaraţia de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă

persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil.

Pentru ne plata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi

penalităţi de întârziere, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Constatarea,

controlul, urmărirea, încasarea şi executarea silită a impozitului pe profit precum şi

a penalităţilor şi majorărilor de întârziere se efectuează de organele fiscale ale

Ministerului Finanţelor Publice.

4.2.7. Repartizarea profitului

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, profitul contabil net,

obţinut la sfârşitul exerciţiului se repartizează în următoarea ordine:

1. Constituirea/ majorarea rezervelor legale, într-o cotă de până la

5% din profitul contabil anual, până când valoarea atinge 20% din capitalul social.

129 = 1061

Repartizarea profitului Rezerve legale

2. Acoperirea pierderilor contabile din ultimii 5 ani

129 = 117

Repartizarea profitului Rezultat reportat

3. Constituirea în surselor proprii de finanţare aferente profitului

rezultat din vânzări de active (pentru întreprinderile cu capital majoritar de stat),

respectiv aferente facilităţilor fiscale legate de impozitul pe profit.

129 = 1068

Repartizarea profitului Alte rezerve

334


4. Constituirea surselor pentru participarea salariaţilor la profit (în

situaţia unităţilor cu capital majoritar de stat) într-o cotă de până la 10% din

profitul contabil net.

129 = 1171

Repartizarea profitului Rezultatul reportat

reprezentând profitul

nerepartizat, respectiv

pierderea nerecuperată

1171 = 424

Rezultatul reportat Participarea personalului

reprezentând profitul la profit



5. Vărsăminte la bugetul de stat sau local într-o cotă de minimum 50% (În

cazul regilor autonome)

129 = 117

Repartizarea profitului Rezultat reportat

şi apoi, după aprobarea situaţiilor financiare de către AGA

117 = 446

Rezultat reportat Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate

6. Constituirea surselor pentru plata dividendelor (în cazul societăţilor

naţionale, companiilor naţionale sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de

stat)

129 = 1171


reprezentând

profitul nerepartizat,

respectiv pierderea nerecuperată

1171 = 457

Rezultatul reportat Dividende de plată

335



nerepartizat respectiv


7. Constituirea / majorarea rezervelor statutare sau contractuale având în

vedere prevederile din actul constitutiv al întreprinderi i

129 = 1063

Repartizarea profitului Rezerve statutare

sau contractuale

8. Constituirea surselor pentru plata dividendelor conform hotărârii AGA

129 = 1171

Repartizerea profitului Rezultatul reportat


nerepartizat respectiv

pierderea nerecuperată.

1171 = 457





9. Alte destinaţii, conform AGA (alte rezerve, capital social, etc)

129 = %

Repartizarea profitului 1068 Alte rezerve

101 Capital social, etc.

S.C. Mercur S.R.L. cu capital integral privat prezintă la sfârşitul

exerciţiului următoarea situaţie financiară:

1. Venituri totale 150.000.000

336

EXEMPLU:


din care venituri neimpozabile 7.000.000

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale 90.000.000

din care cheltuieli nedeductibile 13.000.000

3. Rezerve legale existente 6.000.000

4. Capital social 40.000.000

5. Pierdere contabilă din anii precedenţi 4.000.000

din care pierdere fiscală 3.000.000

În continuare se calculează pe baza formulelor cunoscute următorii

indicatori:

a) Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli aferente

brut totale veniturilor totale

Rezultatul contabil = 150.000.000 - 90.000.000 = 60.000.000 lei

brut

b) Rezerve legale = Capitalul social × 20% = 40.000.000 × 20%

(valoare maximă = 8.000.000 lei

admisă)

Întrucât rezervele legale existente au valoarea de 6.000.000 lei, se mai

poate repartiza suma de 2.000.000 (8.000.000 - 6.000.000).

c) Rezultatul fiscal = Rezultatul + Cheltuieli – Venituri -

contabil brut nedeductibile neimpozabile

- Rezerve – Pierderea

legale fiscală

= 60.000.0000 + 13.000.000 - 7.000.000 -

- 2.000.000 – 3.000.000 = 61.000.000 lei

d) Impozitul pe profit = Rezultatul fiscal × 25% = 61.000.000 × 25%

= 15.250.000 lei

e) Profitul contabil net = Rezultatul contabil brut – Impozitul pe profit

= 60.000.000 – 15.250.000 = 44.750.000 lei

În continuare se efectuează următoarele repartizări din profitul contabil net:

337


a) Constituirea rezervelor legale:

129 = 1061 2.000.000

Repartizarea profitului Rezerve legale

b) Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi:

129 = 117 4.000.000


c) Constituirea surselor pentru plata dividendelor:

Calculul sumelor = Profitul contabil – Rezerve – Pierderea contabilă

cuvenite legal net legale din anii precedenţi

= 44.750.000 – 2.000.000 -4.000.000

= 38.750.000 lei

117 = 457 38.750.000


4.2.8. Redactarea situaţiilor anuale

4.2.8.1. Importanţa situaţiilor financiare

Lucrările de redactare a situaţiilor financiare anuale,ocazionate de

închiderea exerciţiului financiar, presupun efectuarea unor operaţii complexe

desfăşurate pe baza unor norme metodologice precise şi clare, de prelucrare şi

transcriere a datelor din situaţiile financiare precedente şi din balanţa conturilor.

Cu această ocazie, este necesară selectarea, gruparea şi închiderea soldurilor

extrase din balanţa conturilor.

Datele din situaţiile financiare anuale vor fi folosite ca punct de plecare al

contabilităţii în exerciţiul financiar următor.

Aşa cum se arată în “Cadrul general de întocmire şi prezentare a

situaţiilor financiare”, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţilonale

338


de Contabilitate, obiectivul situaţiilor financiare este acela de a furniza informaţii

despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a

întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor

economice. În acelaşi timp, situaţiile financiare prezintă rezultatele administrării

întreprinderii de către conducători, inclusiv modul de gestionare de către aceştia a

surselor încredinţate. Pe baza acestora, se pot lua decizii economice de a păstra sau

de a vinde investiţia în întreprinderea respectivă.

4.2.8.2. Structura şi conţinutul situaţiilor

financiare

În conformitate cu prevederile OMFP 94/2001, OMFP 306/2000 şi a altor

acte normative anterioare, structura situaţiilor finanicare anuale diferă în funcţie de

mărimea întreprinderii care le întocmeşte. Astfel, situaţiile financiare întocmite de

microîntreprinderi cuprind - bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.

Întreprinderile mari, cu peste 249 salariaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste

8.000.000 euro/an, întocmesc situaţii financiare care cuprind

- bilanţ

- contul de profit şi pierdere

- situaţia modificării capitalului propriu

- situaţia fluxurilor de trezorerie

- note explicative şi politici contabile.

La aceste documente, toate întreprinderile, indiferent de mărimea lor

trebuie să întocmească “Raportul anual al administratorilor”.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză care cuprinde

elementele de activ, datorii şi capital propriu, grupate după natură şi lichiditate,

respectiv, natură şi exigibilitate, conform următoarei scheme:

DENUMIREA INDICATORILOREXERCIŢIUL FINANCIAR

Precedent Încheiat

339


A Active imobilizate

B Active circulante

C Active de regularizare

D Datorii pe termen scurt

E Active circulante nete

F Total active – datorii curente

G Datorii pe termen lung (peste un an)

H Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

I Pasive de regularizare

J Capital şi rezerve

Studiind elementele care alcătuiesc împreună bilanţul contabil, se poate

observa că activul reprezintă forma materială, concretă, a patrimoniului, iar

pasivul, sursele de formare a elementelor de activ.

Elementele de activ sunt ordonate după criteriul destinaţiei şi lichidităţii,

începând cu activele imobilizate, care sunt cele mai puţin lichide şi sfârşind cu

mijloacele băneşti, adică activele cu lichiditate maximă.

Elementele de pasiv sunt ordonate după criteriul provenienţei şi

exigibilităţii în ordine descrescătoare, începând cu datoriile pe termen scurt şi

terminând cu elementele de capital şi rezerve, care au cel mai mare termen de

exigibilitate.

Contul de profit şi pierdere cuprinde următorii indicatori:

Cifra de afaceri (veniturile din vânzări şi prestări de servicii)

Rezultatul din exploatare (veniturile din exploatare – cheltuielile din

exploatare)

Rezultatul financiar (veniturile financiare – cheltuieli financiare)

Rezultatul curent (Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar)

Rezultatul extraordinar (veniturile extraordinare – cheltuieli

extraordinare)

Impozitul pe profit / venit (în cazul microîntreprinderilor)

340


Rezultatul net al exerciţiului (rezultatul curent + rezultatul extraordinar

+ impozitul pe profit / venit ).

Prin modul cum a fost conceput, contul de profit şi pierdere ne arată modul

cum a fost obţinut rezultatul net al exerciţiului, oferind posibilitatea conducerii

manageriale a unităţii de a acţiona în anumite direcţii (asupra veniturilor şi

cheltuielilor) în scopul creşterii continue a performanţelor economice.

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă rezultatele obţinute ca

urmare a activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare, calculate la

sfârşitul exerciţiului.

Fluxurile de trezorerie se desfăşoară astfel:

1). Fluxurile de numerar rezultate în urma activităţii de exploatare:

Încasări din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

Plăţi către furnizori, salariaţi, etc.;

Plata impozitului pe profit / venit.

2). Fluxuri de numerar rezultate în urma activităţilor de investiţii:

Încasări generate de vânzarea (cedarea) imobilizărilor;

Plăţi generate de imobilizări.

3). Fluxuri de numerar generate de finanţarea externă a

întreprinderii:

Încasări

Plăţi

Notele explicative şi politicile contabile cuprind informaţii

suplimentare, pe baza cărora se poate realiza o caracterizare amănunţită, complexă

şi completă a activităţii întreprinderii.

Aceste note se ordonează astfel:

1. Active imobilizate

2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3. Repartizarea profitului

4. Analiza rezultatului din exploatare

5. Situaţia creanţelor şi datoriilor

341


6. Principii, politici şi metode contabile

7. Acţiuni şi obligaţiuni

8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-

financiari

10. Alte informaţii (relaţiile întreprinderii cu filialele, cu alte întreprinderi

asociate, informaţii privind onorariile plătite auditorilor, angajamente

acordate sau primite, cifra de afaceri, impozitul pe profit.)

Raportul anual al administratorilor cuprinde informaţii

referitoare la activitatea întreprinderii, care se referă la:

- evoluţia activităţii şi a situaţiei sale economice la închiderea

exerciţiului;

- valoarea dividendelor propuse asociaţilor;

- evoluţia previzibilă a activităţii întreprinderii în viitor;

- alte aspecte importante privind activitatea unităţii patrimoniale.

Informaţiile conţinute în acest raport completează datele existente în

celelalte documente, fiind necesare celor interesaţi, în legătură cu activitatea,

performanţele şi perspectivele întreprinderii în viitor.

Pentru întocmirea situaţiilor financiare se apelează la următoarele surse de

date*:

“Informaţiile privind situaţia patrimoniului la începutul exerciţiului,

se preiau din bilanţul contabil întocmit la sfârşitul exerciţiului precedent;

Informaţiile privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele

exerciţiului precedent se preiau din contul de profit şi pierdere întocmit la sfârşitul

exerciţiului precedent;

Datele referitoare la situaţia patrimoniului, precum şi cele privind

veniturile, cheltuielile şi rezultatele exerciţiului expirabil se transcriu din ultima

balanţă de verificare”.

Conform reglementărilor legale în vigoare, Situaţiile financiare anuale se

întocmesc în trei exemplare de către conducătorul compartimentului financiar-

contabil care le semnează alături de administratorul unităţii.

342


* Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea – Contabilitatea românească armonizată cu

directivele contabile europene, Editura Iatelcredo – Deva 2003, pag. 310

În situaţia în care întreprinderea, deşi are o cifră de afaceri anuală de peste 3

miliarde lei, nu are organizată în compartimente distincte, neavând nici personal

calificat potrivit legii sau contracte de prestări servicii contabile încheiate cu

persoane autorizate, are obligaţia de a desemna să întocmească situaţiile financiare

anuale persoane fizice sau juridice calificate corespunzător şi autorizate, având la

bază contracte de prestări servicii.

După redactare şi semnare de persoanele în drept Situaţiile financiare

anuale se depun la Direcţia Generală Judeţeană a Finanţelor Publice, respectiv al

municipiului Bucureşti respectând următoarele:

- 60 de zile lucrătoare, de la încheierea exerciţiului financiar, ca termen

obligatoriu pentru microîntreprinderi;

- 90 de zile lucrătoare, de la încheierea exerciţiului financiar, ca termen

obligatoriu pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Întreprinderile care, de la constituire, nu au desfăşurat activităţi economice

sunt obligate să depună o declaraţie care să certifice această situaţie în termen de

60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

Aşa cum arată reglementările fiscale, cheltuielile sunt considerate

deductibile numai în măsura în care contribuie la realizarea veniturilor. În caz

contrar, acestea sunt considerate nedeductibile. Din această categorie fac parte:

a) impozitul pe profit datorat şi impozitul pe venitul realizat în

străinătate;

b) amenzile şi penalităţile datorate către autorităţile române şi

străine;

c) cheltuielile pentru protocol, reclamă şi publicitate care

depaşesc limitele prevăzute de legea bugetară anuală;

d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor

şi provizioanelor peste limitele legale. În cazul rezervelor legale în

limita a 5% din profitul contabil anual, până când acesta va atinge 20%

din capitalul social;

343


e) cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limitele cotei

prevăzute în Legea nr.32 /1994 privind sponsorizarea;

f) sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate

deductibile, conform legii bugetelor anuale;

g) cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale şi

necorporale;

h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă în gestiune sau

degradate şi imputabile;

i) valoarea TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub

forma unor avantaje în natură (Se exceptează bunurile din producţie

proprie);

j) alte cheltuieli stabilite prin Legea nr. 414/2002 privind

impozitul pe profit.

În vederea stabilirii corecte a profitului impozabil, este necesar să avem în

vedere şi deducerile fiscale, dintre care amintim pe cele mai importante:

a) valorile utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului

de rezervă în limita a 5 % din profitul contabil anual, până când acesta

va atinge 20% din capitalul social;

b) cheltuielile cu chiria plătită de utilizator, în cazul

contractelor de leasing operatival, şi amortizarea plus dobânzile, în

cazul contractelor de leasing financiar;

c) cheltuielile pentru popularizarea numelui persoanei juridice,

a unui produs sau serviciu, prin utilizarea mijloacelor de informare în

masă, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare

pentru difuzarea mesajelor publicitare, atunci când acestea au avut la

bază un contract scris;

d) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate

angajaţilor cu contract de muncă;

e) alte cheltuieli stabilite de lege.

344


DECLARAŢIE

PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

Pe anul …2002…

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI Cod de

înregistrare fiscală 7 4 5 4 8

Denumire /Nume,

prenumeSC HERMES SA

Judeţ/Sector Prahova Localitate Ploieşti

Strada Păcureţi Număr 44 Bloc Scara Ap.

Cod poştal 2000 Telefon 152946 Fax E-mail

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ Număr cont 145529

Nr.

crt.DENUMIRE INDICATORI SUME

1. Venituri din exploatare 1. 7.620.000

2. Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare 2. 6.230.000

3. Profit / pierdere din exploatare (rd.1 – rd.2) 3. 1.390.000

4. Venituri financiare 4. 822.000

5. Cheltuieli financiare 5. 1.200.000

6. Profit / pierdere financiar (ă) (rd.4 - rd.5) 6. (378.000)

7. Venituri extraordinare 7. 3.500.000

8. Cheltuieli extraordinare 8. 2.800.000

9. Profit / pierdere extraordinar (ă) (rd.7 - rd.8) 9. 700.000

10. Total profit /pierdere (rd.3 + rd.6 + rd.9) 10. 1.712.000

11. Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 11. -

12. Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 12. -

13. Profit / pierdere (rd.10 + rd.11 – rd.12) 13. 1.712.000

14. Amortizarea deductibilă fiscal 14. 115.000

15. Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar deductibile fiscal, care 15. 80.000

345

ROMANIA

MINISTERULFINANŢELOR

PUBLICE


sunt reportate din perioada precedentă

16.Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă, în limita

a 5% din profitul contabil anual până ce acesta va atinge 20% din capital16. 20.000

17.Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor de către B.N.R.,

bănci, fonduri de garantare şi cooperative de credit17. -

18. Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare 18. 240.000

19. Total deduceri (rd. 14 la rd. 18) 19. 455.000

20. Dividende primite de la altă persoană juridică română 20. 150.000

21. Alte venituri neimpozabile 21. 100.000

22. Total venituri neimpozabile (rd. 20 + rd. 21) 22. 250.000

23. Profit / pierdere (rd.13 - rd.19 – rd.22) 23. 1.007.000

24. Cheltuieli cu impozitul pe profit 24. 421.750

25. Impozitul pe venitul realizat în străinătate 25. -

26.

Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere şi penalităţi de întârziere

datorate către autorităţile române sau străine, altele decât cele prevăzute în

contractele comerciale încheiate între persoane rezidente

26. 375.000

27. Cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege 27. 90.000

28. Cheltuieli de sponsorizare care depăşesc limita prevăzută de lege 28. 25.000

29. Cheltuieli cu amortizarea contabilă nedeductibilă fiscal 29. -

30.Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, a rezervelor

peste limitele prevăzute de lege30. -

31.Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pentru

perioada următoare31. 140.000

32.Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar nedeductibile fiscal, care

sunt reportate pentru perioada următoare32. 130.000

33. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33. 250.250

34. Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit 34. -

35. Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal 35. 118.000

36. Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.35) 36. 1.550.000

37. Total profit impozabil / pierdere înainte de reportarea pierderii (rd.23 + rd.36) 37. 2.557.000

38. Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi 38. 870.000

39. Profit impozabil / pierdere (rd.37 – rd.38) 39. 1.687.000

40. Total impozit pe profit, din care : 40. 421.750

40.1. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 25% 40.1. 421.750

40.2. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 5% 40.2. -

40.3. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 6% (12,5%) 40.3. -

346


40.4.Impozit de 5% pe venit, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de

natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor40.4. -

40.5. Impozit aferent profitului obţinut printr-un sediu permanent în Românoia 40.5. -

41. Credit fiscal, din care: 41. -

41.1. Credit fiscal extern 41.1. -

42. Impozit pe profit scutit 42. 100.000

43. Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în vigoare 43. -

44. Total credit fiscal (rd.41 la rd.43) 44. 100.000

45. Impozit pe profit datorat (rd.40 – rd.44) 45. 321.750

46.Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin Declaraţiile privind

obligaţiile de plată la bugetul de stat46. 247.000

47. Impozit pe profit de plată (rd.45 – rd.46) 47. 74.750

48. Impozit pe profit de recuperat (rd.46 – rd.45) 48. -

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această

declaraţie sunt corecte şi complete. Prezentul titlu de creanţă devine titlu executoriu, în condiţiile

legii.

Nume, prenume............................................................................

Funcţia..........................................................................................

Loc rezervat organului fiscal

Nr. înregistrare:.....................

Data:.....................

49. Alte menţiuni referitoare la calculul impozitului pe profit

347

Semnătura şi ştampila


TESTUL NR. 1


cele neadevărate.

a) Cheltuielile în avans aferente exerciţiului următor se înregistrează

în creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.

b) Cota de cheltuieli înregistrate în avans, aferentă lunii ianuarie 2003,

se înregistrează în creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.

c) Veniturile încasate în avans aferente perioadei următoare se

înregistrează în debitul contului 472 „ Venituri înregistrate în avans”.

d) Conform prevederilor Legii contabilităţii nr 82/1991, profitul sau

pierderea se stabileşte lunar, cumulat de la începutul anului.

e) Profitul impozabil se determină pe baza următoarei relaţii:

Profit = Rezultatul contabil + Cheltuieli

impozabil înainte de impozitare nedeductibile

348



TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia facturării în luna decembrie

către un client a unei lucrări de reparaţii, în valoare de 7.300.000 lei, TVA 19%.

a) 4118 = % 8.687.000 c) 4111 = % 8.687.000

704 7.300.000 704 7.300.000

4427 1.387.000 4427 1.387.000

b) 4111 = % 8.687.000 d) 461 = % 8.687.000

701 7.300.000 704 7.300.000

4427 1.387.000 4428 1.387.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia înregistrării cotei de venituri

anticipate din servicii prestate, aferentă exerciţiului financiar încheiat, în valoare

de 1.800.000 lei.

a) 472 = 704 1.800.000 c) 411 = 704 1.800.000

b) 704 = 472 1.800.000 d) 411 = 471 1.800.000

TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia înregistrării cheltuielilor cu

impozitul pe profit în valoare de 7.544.000 lei.

a) 661 = 441 7.544.000 c) 691 = 444 7.544.000

b) 665 = 441 7.544.000 d) 691 = 441 7.544.000

349


TESTUL NR. 5

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia închiderii contului de

cheltuieli cu impozitul pe profit, în valoare de 7.544.000 lei.

a) 441 = 691 7.544.000 c) 121 = 641 7.544.000

b) 121 = 691 7.544.000 d) 691 = 512 7.544.000

S.C. Nova S.A. înregistrează următoarele operaţii:

1.a) Încasarea în luna decembrie 2002 a sumei de 18.000.000 lei, TVA

19%, drept chirie de la S.C. Poseidon S.R.L. aferentă anului următor, pentru un

spaţiu comercial închiriat.

b) La 31 ianuarie 2003, pe baza scadenţarului, se înregistrează ca venituri

ale lunii încheiate suma de............................ lei.

2.a) Plata în luna decembrie 2002 a sumei de 6.600.000 lei, TVA 19%

aferentă unor lucrări de reparaţii, aferente anului următor.

b) La 31 ianuarie 2003, pe baza scadenţarului, se înregistrează cota de

cheltuieli anticipate aferentă lunii încheiate, în valoare de......................... lei.

Se cere: rezolvarea problemelor, inclusiv calculul sumelor ce reprezintă

cotele de cheltuieli şi, respectiv, venituri aferente lunii ianuarie.

350


capiv

Documents