41

CAPITOLUL III

Contabilitatea imobilizărilor

Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri şi valori destinate să servească operioadă mai îndelungată în activitatea firmei, care nu se consumă la prima utilizare. Elesunt grupate în contabilitate pe patru categorii: imobilizări necorporale, imobilizăricorporale, imobilizări în curs şi imobilizări financiare.

Contabilitatea imobilizărilor se realizează prin intermediul conturilor din clasa 2“Conturi de imobilizări”.

3.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Activele necorporale aferente capitalului imobilizat sunt cele care nu îmbracă oformă fizică concretă, materială şi din această cauză ele se mai numesc active nematerialesau active intangibile. În categoria lor se cuprind: cheltuielile de constituire; cheltuielilede cercetare dezvoltare; cheltuieli cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile,neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare; concesiunile,imobilizările necorporale de natura superficiei şi a uzufructului, brevetele şi alte drepturişi valori similare; fondul comercial şi alte imobilizări necorporale.

Imobilizările necorporale se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor dinclasa 2, grupa 20 “Imobilizări necorporale”.

3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de constituire.

Se realizează prin intermediul contului 201”Cheltuieli de constituire” care ţineevidenţa cheltuielilor ocazionate de constituirea firmei cum sunt: taxe şi alte cheltuieli deînscriere şi înmatriculare; cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şiobligaţiuni; cheltuieli de prospectare a pieţei; cheltuieli de publicitate şi alte cheltuieli deaceastă natură, legate de constituirea, extinderea sau modificarea activităţii firmei. Ele seamortizează pe o perioadă de maximum cinci ani.

După conţinutul economic, contul 201”Cheltuieli de constituire” este cont deactive imobilizate iar după funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu valoarea:- cheltuielilor de constituire datorate de firmă furnizorilor de servicii si/sau de

imobilizări:

201 “Cheltuieli de constituire” = % 401 “Furnizori” 404 “Furnizori de imobilizări”

- cheltuielilor de constituire achitate prin contul de la bancă:

201 “Cheltuieli de constituire” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

42

- cheltuielilor de constituire achitate în numerar:

201 “Cheltuieli de constituire” = 5311 “Casa în lei”

Creditarea contului are loc cu valoarea cheltuielilor de constituire amortizateintegral şi scoase din evidenţă:

2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” = 201 “Cheltuieli de constituire”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea cheltuielilor de constituire afirmei.

3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare

Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare sunt evidenţiate în contabilitate prinintermediul contului 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” şi cuprind cheltuielileocazionate de efectuarea unor lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate, careprezintă garanţia realizării eficienţei scontate prin aplicarea acestora în cadrul unităţiipatrimoniale. Amortizarea acestora se efectuează pe o perioadă de maximum cinci ani.

Conţinutul economic al contului este de active imobilizate iar funcţia contabilă aacestuia este de activ.

Este de precizat faptul că, pentru finalizarea unei activităţi de cercetare şidezvoltare, firma trebuie mai întâi să efectueze o serie de cheltuieli, evidenţiate încontabilitate după natura lor prin intermediul conturilor din clasa 6 “Conturi decheltuieli”, cum de exemplu ar fi:

- cheltuieli cu materiale consumabile:

601 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 301 “Materiale consumabile”

- cheltuieli cu salariile personalului din activitatea de cercetare:

641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” = 421 “Personal – remuneraţii datorate”

- cheltuieli cu contribuţia firmei pentru asigurările sociale şi asigurările sociale desănătate:

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” = 431 “Asigurări sociale”

- cheltuieli ale firmei pentru constituirea fondului de şomaj:

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” = 437 “Ajutor de şomaj”

- cheltuieli cu amortizarea unor mijloace fixe ce participă la activitatea decercetare şi dezvoltare:

43

681 “Cheltuieli de exploatare = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” privind amortizările şi provizioanele”

Ulterior, la sfârşitul fiecărei luni, precum şi la finalizarea activităţii de cercetare şidezvoltare şi după recepţionare, cheltuielile efectuate de firmă vor fi “activate” înpatrimoniul firmei, respectiv în debitul contului 203 ”Cheltuieli de cercetare şidezvoltare”.

Debitarea contului 203 ”Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” se face cu:- valoarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare finalizate şi recepţionate,

efectuate pe cont propriu:

203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

- valoarea lucrărilor şi proiectelor de cercetare şi dezvoltare, achiziţionate de laterţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”4426 “TVA deductibilă”

Creditarea contului se efectuează cu valoarea la preţ de înregistrare a: - lucrărilor de cercetare şi dezvoltare, materializate într-un brevet, licenţă sau

marcă de fabrică:

205 “Concesiuni, brevete şi alte = 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” drepturi şi valori similare”

- cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare amortizate integral sau parţial, scoase dinevidenţă:

- integral amortizate:

2803 “Amortizarea cheltuielilor = 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” de cercetare şi dezvoltare”

- parţial amortizate:

% = 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” pentru valoarea de intrare2803 “Amortizarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate” pentru valoarea

neamortizată

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea cheltuielilor de cercetare şidezvoltare existente în patrimoniul firmei.

44

3.1.3. Contabilitatea concesiunilor, imobilizărilor necorporale de natura superficieişi a uzufructului, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare.

Concesiunea reprezintă contractul prin care o parte, denumită concendent,transmite celeilalte părţi, denumită concesionar, spre administrare rentabilă, timpdeterminat, o activitate economică, un serviciu public, o subunitate productivă sau unteren proprietate de stat, în schimbul unei redevenţe.

Superficia reprezintă dreptul de proprietate asupra clădirii, construcţiei sauplantaţiei aflate pe terenul altei persoane precum şi dreptul de folosinţă asupra aceluiteren.

Uzufructul, definit conform art. 517 din Codul civil, reprezintă dreptul uneipersoane denumită uzufructuar (beneficiar) de a se bucura de bunurile altei persoanedenumită proprietar, ca şi proprietarul însuşi, cu obligaţia de a le păstra substanţa şi a lerestitui proprietarului în termen de maximum 30 ani.

Brevetele, licenţele, know-how, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu şialte drepturi de proprietate industrială şi comercială similare, reprezintă sumele cheltuitede firmă în scopul obţinerii unor astfel de imobilizări şi se amortizează pe durataprevăzută pentru utilizarea lor de către agentul economic care le deţine.

Aceste imobilizări necorporale se contabilizează prin intermediul contului 205“Concesiuni, imobilizări necorporale de natura superficiei şi a uzufructului, brevete şialte drepturi şi valori similare”.

După conţinutul economic este cont de active imobilizate necorporale iar dupăfuncţia contabilă, este de activ.

Debitarea contului are loc cu valoarea de intrare a unor astfel de imobilizărinecorporale prin:

- aport în natură la capitalul social:

205 “Concesiuni, brevete şi alte = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” drepturi şi valori similare”

- donaţii şi sponsorizări:

205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi = 131 “Subvenţii pentru investiţii” şi valori similare”

- achiziţie de la furnizori:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare”4426 “TVA deductibilă”

- materializarea unei cheltuieli de cercetare şi dezvoltare:

205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi = 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” şi valori similare”

45

- realizarea lor prin efort propriu (după ce în prealabil în contabilitate seînregistrează efectuarea de cheltuieli):

205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi = 721 “Venituri din producţia de şi valori similare” imobilizări necorporale”

- preluări de către firmă a unor bunuri concesionate:

205 “Concesiuni, brevete şi alte = 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” drepturi şi valori similare”

Creditarea contului are loc cu valoarea de intrare a imobilizărilor necorporale:- restituite către terţi:

167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare”

- restituite către proprietari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare”

- scoase din activul patrimonial, ca urmare a:- amortizării integrale:

2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor = 205 “Concesiuni, brevete şi alte şi altor drepturi şi valori similare” drepturi şi valori similare”

- amortizării parţiale:

% = 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” pentru valoarea de intrare2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate” pentru valoarea neamortizată

Soldul contului este debitor şi reprezintă activele necorporale existente înpatrimoniu la finele perioadei.

3.1.4. Contabilitatea fondului comercial.

Fondul comercial este partea din fondul de comerţ care nu este evidenţiată încadrul celorlalte elemente de patrimoniu şi concură la menţinerea sau dezvoltareapotenţialului economic al firmei, respectiv: vadul, debuşeele, clientela, reputaţia. Fondul

46

de comerţ poate fi adus ca aport la capitalul social sau achiziţionat odată cu imobilizărilecorporale, stocurile de natura mărfurilor sau altor imobilizări corporale şi necorporale.

De regulă, fondul comercial nu se amortizează, excepţie făcînd apariţia uneideprecieri ireversibile a sa, care poate fi amortizată. Se scoate din evidenţă odată cuactivul patrimonial al cărei parte componentă este.

Contabilitatea fondului comercial se ţine prin intermediul contului 207 “Fondcomercial”. După conţinutul economic este cont de active imobilizate necorporale iardupă funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu valoarea de intrare a fondului comercial intrat în patrimoniu prin:- achiziţie de la terţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”207 “Fond comercial”4426 “TVA deductibilă”

- aport de capital al proprietarilor:

207 “Fond comercial” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

Se creditează cu valoarea de intrare a fondului comercial ieşit din patrimoniu prin:- cedarea fondului comercial neamortizat:

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 207 “Fond comercial”

- scoaterea din evidenţă a fondului comercial ca urmare a amortizării, determinatăde apariţia unei deprecieri ireversibile a sa:

- complet amortizat:

2807 “Amortizarea fondului comercial” = 207 “Fond comercial”

- incomplet amortizat:

% = 207 “Fond comercial” pentru valoarea de intrare2807 “Amortizarea fondului comercial” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate” pentru valoarea neamortizată

Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea fondului comercial existent încadrul firmei.

3.1.5. Contabilitatea altor imobilizări necorporale

Evidenţiază alte imobilizări necorporale, inclusiv programele informatice createîn cadrul firmei sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţi de utilizare proprii precumşi alte imobilizări necorporale. Programele informatice se amortizează funcţie de durataprobabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă mai mare de cinci ani.

47

Contabilitatea altor imobilizări necorporale se ţine prin intermediul contului 208“Alte imobilizări necorporale”, cont de active imobilizate necorporale, cu funcţiecontabilă de activ.

Se debitează cu valoarea de intrare în patrimoniu a programelor informatice şi aaltor imobilizări necorporale, ce poate fi realizată pe următoarele căi:

- achiziţie de la terţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”208 “Alte imobilizări necorporale”4426 “TVA deductibilă”

- aport la capitalul social:

208 “Alte imobilizări necorporale” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- realizate în cadrul firmei (după ce în prealabil se întregistrează în contabilitateefectuarea de cheltuieli):

a) efectuarea unor cheltuieli cu obţinerea programelor informatice:- cheltuieli cu materiale consumabile:

601 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 301 “Materiale consumabile”

- cheltuieli cu salariile:

641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” = 421 “Personal – remuneraţii datorate”

- cheltuieli cu contribuţia pentru asigurări sociale:

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” = 431 “Asigurări sociale”

- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe:

681 “Cheltuieli de exploatare privind = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” amortizările şi provizioanele”

b) “activarea” cheltuielilor cu ocazia recepţiei şi punerii în funcţiune aprogramului informatic şi a altor imobilizări necorporale:

208 “Alte imobilizări necorporale” = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

Creditarea contului are loc cu valoarea de intrare a altor imobilizări necorporalescoase din evidenţă urmare a:

- amortizării integrale:

2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale” = 208 “Alte imobilizări necorporale”

48

- amortizării parţiale:

% = 208 “Alte imobilizări necorporale” valoarea de intrare2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate” pentru valoarea neamortizată

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea altor imobilizări necorporaleexistente în patrimoniul firmei.

3.1.6. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale.

Aşa cum s-a mai prezentat, imobilizările necorporale (cu excepţia fonduluicomercial) sunt supuse amortizării pe o durată de până la cinci ani.

Din punct de vedere contabil, prin amortizare se înţelege trecerea eşalonată pecheltuieli a valorii de intrare a imobilizărilor necorporale. Amortizarea imobilizărilornecorporale se calculează după metoda liniară şi se înregistrează în contabilitate lunar.Suma amortizării lunare (Al) se calculează ca raport între valoarea de înregistrare aimobilizărilor (Vi) şi durata de utilizare legal stabilită, exprimată în luni (D):

Al = Vi / D

Amortizarea imobililizărilor necorporale astfel calculată, se înregistrează încontabilitate lunar, în debitul unui cont de cheltuieli, intitulat 681”Cheltuieli deexploatare privind amortizările şi provizioanele” în corespondenţă cu creditul contului280”Amortizări privind imobilizările necorporale”:

681 “Cheltuieli de exploatare privind = 280 “Amortizări privind amortizările şi provizioanele” imobilizările necorporale”

Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale”, din punct de vedere alconţinutului economic, este un cont rectificativ al valorii de înregistrare reflectată cuajutorul conturilor din grupa 20 iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu amortizarea lunară a imobilizărilor necorporale inclusă încheltuielile de exploatare privind amortizările şi provizioanele:

681 “Cheltuieli de exploatare privind = 280 “Amortizări privind amortizările şi provizioanele” imobilizările necorporale”

49

Debitarea contului se face la ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor necorporale încorespondenţă cu creditul contului care indică imobilizarea necorporală ieşită:

280 “Amortizări privind = % imobilizările necorporale” 201 “Cheltuieli de constituire”

203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şivalori similare”207 “Fond comercial”208 “Alte imobilizări necorporale”

Soldul contului este creditor şi reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporaleînregistrată pe cheltuielile firmei la un moment dat.

3.1.7. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a imobilizărilornecorporale şi a amortizării acestora

Exemplul 1. Presupunem că firma a efectuat cheltuieli ocazionate de constituireasa, reprezentate de: taxa de înmatriculare la Oficiul registrului comerţului de 576.000 leiachitată în numerar; cheltuieli cu publicitatea prin presă, referitoare la activitatea iniţialăde 300.000 lei achitate prin virament bancar.

a) Operaţia patrimonială constă în efectuarea de cheltuieli ocazionate deconstituirea unităţii în sumă totală de 876.000 lei.

b) În activul bilanţului contabil se produce o modificare de structură de forma A +x - x = P, respectiv are loc majorarea cheltuielilor de constituire cu 876.000 lei,concomitent cu diminuarea cu aceeaşi sumă a disponibilităţilor băneşti aflate în casă şi încontul de la bancă.

c) Conturile care intră în corespondenţă sunt:- 201 “Cheltuieli de constituire”, cont de activ, care conform regulilor de

funcţionare a conturilor se va debita cu suma de 876.000 lei;- 5311 “Casa în lei”, cont de activ, care în urma operaţiei prezentate se va credita

cu suma de 576.000 lei;- 5121 “Conturi la bănci în lei”, cont bifuncţional (care în situaţia de faţă

funcţionează ca un cont de activ), deci se va credita cu suma de 300.000 lei.d) Constatăm că avem de-a face cu o formulă contabilă complexă, care conţine un

cont ce se debitează şi două conturi care se creditează astfel:

201”Cheltuieli de constituire” = % 876 0005311”Casa în lei” 576 0005121”Conturi la bănci în lei” 300 000

Exemplul 2. Adunarea generală a acţionarilor a hotărât ca valoarea de înregistrarea cheltuielilor de constituire a unităţii în sumă de 876.000 lei, să fie amortizată într-o

50

perioadă de doi ani (24 luni). În această situaţie, amortizarea lunară inclusă pe cheltuielileunităţii va fi de 36.500 lei (876.000 : 24 luni = 36.500 lei).

a) Operaţia constă în includerea pe cheltuieli a amortizării lunare;b) În bilanţul contabil se produce o modificare de volum în sensul creşterii, de

forma A + x = P + x, respectiv se majorează, pe de o parte, cheltuiala cu amortizarea iarpe de altă parte are loc majorarea amortizării imobilizărilor corporale;

c) Conturile ce intră în corespondenţă sunt:- 6811 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”, cont de activ,

care prin majorare se va debita;- 2801 ”Amortizări privind imobilizările necorporale”, cont de pasiv, care în urma

majorării se va credita.d) Formula contabilă este:

6811 “Cheltuieli de exploatare = 2801 “Amortizarea cheltuielilor 36 500 privind amortizarea imobilizărilor” de constituire”

Notă: Înregistrarea amortizării cheltuielilor de constituire se va repeta lună de lună, pânăatunci când în creditul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” va fievidenţiată o sumă egală cu valoarea de înregistrare a cheltuielilor de constituire,reflectată în debitul contului 201 “Cheltuieli de constituire”. În momentul în care seajunge la amortizarea completă a cheltuielilor de constituire se procedează la scăderea dinevidenţă a acestora.

Exemplul 3. Firma procedează la scăderea din evidenţă a cheltuielilor deconstituire în sumă de 876.000 lei, complet amortizate.

a) Operaţia constă în scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire integralamortizate;

b) Modificarea produsă în bilanţul contabil este de volum în sensul micşorării, deforma: A - x = P - x, respectiv postul de activ “Cheltuieli de constituire” se diminuează cusuma de 876.000 lei, concomitent şi cu aceeaşi sumă, cu diminuarea valorii amortizăriiimobilizărilor necorporale, reflectată în pasivul bilanţier;

c) Conturile corespondente ce intervin în această operaţiune economică sunt:- 201 ”Cheltuieli de constituire”, cont de activ, care în urma diminuării se va

credita;- 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”, cont de pasiv, care în urma

scăderii din evidenţă a cheltuielilor de constituire, se va debita;d) Formula contabilă este:

2801 “Amortizarea cheltuielilor = 201 “Cheltuieli de constituire” 876 000 de constituire”

3. 2. Contabilitatea imobilizărilor corporale.

Imobilizările corporale se caracterizează în general prin bunuri fizice, concretecare au o valoare stabilită prin lege şi o durată de folosinţă mai mare de un an. Aceastăgrupă include terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora şi mijloacele

51

fixe. Sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 21”Imobilizăricorporale”.

3.2.1. Contabilitatea terenurilor

Terenurile, pot fi evidenţiate în contabilitatea analitică a unităţii patrimoniale, pegrupe cum ar fi: terenuri agricole şi silvice; terenuri fără construcţii; terenuri cuzăcăminte; terenuri cu construcţii.

La intrarea în patrimoniu, terenurile se înregistrează în contabilitate în funcţie declasele de calitate, suprafaţă, amplasare şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie saula valoarea de aport, după caz. De regulă, terenurile nu sunt supuse amortizării ci doarinvestiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, bălţilor şi alte lucrărisimilare se amortizează.

Contabilitatea terenurilor se realizează cu ajutorului contului 211 “Terenuri”, contde active imobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea de intrare a terenurilor în patrimoniul firmei prin:- achiziţie de la terţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”2111 “Terenuri”4426 “TVA deductibilă”

- aport la capitalul social:

2111 “Terenuri” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- donaţii:

2111 “Terenuri” = 131 “Subvenţii pentru investiţii”

Creditarea contului are loc cu valoarea de intrare a terenurilor ieşite dinpatrimoniul firmei, pe următoarele căi:

- restituire către asociaţi sau acţionari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 2111 “Terenuri”

- donaţie:

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 2111 “Terenuri”

- vânzare:

461 “Debitori diverşi” = %7721 “Venituri din cedarea activelor”4427 “TVA colectată”

şi concomitent:

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 2111 “Terenuri”

52

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor existente înpatrimoniul firmei.

3.2.2. Contabilitatea amenajărilor de terenuri

Amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate de firmă pentru punerea învaloare a terenurilor, lacurilor, bălţilor, iazurilor şi alte lucrări similare.

Amenajările de terenuri se pot efectua cu forţe proprii firmei sau de către terţi. Seamortizează pe o perioadă de maximum 10 ani.

Contabilitatea amenajărilor de terenuri se ţine prin intermediul contului2112”Amenajări de terenuri”, cont de active imobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu:- valoarea amenajărilor de terenuri efectuate de firmă:

a) finalizate până la sfârşitul perioadei:

2112 “Amenajări de terenuri” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

b) nefinalizate până la sfârşitul perioadei:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

şi2112 “Amenajări de terenuri” = 231 “Imobilizări corporale în curs” - la finalizarea amenajărilor

Notă: Pentru realizarea de amenajări de terenuri firma efectuează o serie decheltuieli, ce se înregistrează în contabilitate în debitul conturilor din clasa 6 încorespondenţă cu creditul conturilor ce arată natura cheltuielilor (cu materiale, salarii,amortizări etc.).

- valoarea amenajărilor efectuate de terţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”2112 “Amenajări de terenuri”4426 “TVA deductibilă”

Creditarea contului se efectuează cu valoarea de intrare a amenajărilor de terenuriscoase din activul patrimonial:

- complet amortizate:

281 “Amortizări privind imobilizările corporale” = 2112 “Amenajări de terenuri”

- incomplet amortizate:

% = 2112 “Amenajări de terenuri” pentru valoarea de intrare281 “Amortizări privind imobilizările corporale” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate” pentru valoarea neamortizată

53

Soldul contului este debitor şi reprezintă costul amenajărilor de terenuri.

3.2.3. Contabilitatea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe se caracterizează prin aceea că participă la mai multe cicluri defabricaţie, îşi păstrează de regulă forma fizică iniţială şi îşi transmit treptat valoarea lor,sub formă de amortizare, asupra produselor obţinute, lucrărilor executate, serviciilorprestate sau asupra altor activităţi desfăşurate.

Se consideră mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeazăca atare şi îndeplineşte cumulativ două condiţii:

- are o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Aceastăvaloare va fi actualizată periodic în funcţie de indicele de inflaţie4;

- are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp,

încadrarea lor ca mijloace fixe are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie să asigure evidenţa permanentă a

existenţei, mişcării acestora precum şi calculul amortizării şi a provizioanelor constituitepentru deprecierea lor. Potrivit legii5, începând cu 1 ianuarie 1999, contabilitateamijloacelor fixe se ţine pe următoarele categorii: construcţii; echipamente tehnologice(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru); aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;mijloace de transport; animale de muncă şi plantaţii; mobilier şi aparatură birotică,echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.

La intrarea în patrimoniu, mijloacele fixe se înregistrează în contabilitate lavaloarea de intrare6 aferentă fiecărui mijloc fix, prin care se înţelege:

a) valoarea de intrare, reevaluată în baza unor prevederi legale exprese.Reevaluarea constituie operaţiunea de stabilire a valorii actuale a fiecărui mijloc fixexistent în patrimoniu, ţinându-se seama de valoarea de intrare, utilitatea şi preţul pieţei,precum şi de gradul de uzură estimat al milocului fix supus reevaluării.

b) costul de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de firmă;d) valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la

înscrierea lor în activ pe baza propunerilor făcute de specialişti şi cu aprobarea consiliuluide administraţie al unităţii patrimoniale, a responsabilului cu gestiunea patrimoniului încazul persoanelor juridice fără scop lucrativ sau a ordonatorului de credite bugetare lainstituţiile publice;

e) valoarea de aport (de utilitate) acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrateîn patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor şi contractelor;

f) în cazul mijloacelor fixe cumpărate, cu durată normală de utilizare expirată,valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie;

4 HG. 909/1997.5 HG. 964/1998.6 HG. 909/1997.

54

g) în cazul investiţiilor puse în funcţiune parţial sau total, cărora nu li s-auîntocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, valoarea de intrare este cea stabilită prinsituaţiile de lucrări, la data punerii în funcţiune.

Contabilitatea mijloacelor fixe se realizează cu ajutorul contului 212 ”Mijloacefixe”, cont de active imobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe în patrimoniul firmei, ce sepoate realiza pe următoarele căi:

- achiziţie de la terţi:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”212 “Mijloace fixe”4426 “TVA deductibilă”

- aport la capitalul social:

212 “Mijloace fixe” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- plusuri la inventar sau primite cu titlu gratuit:

212 “Mijloace fixe” = 131 “Subvenţii pentru investiţii”

- obţinute în cadrul firmei:a) finalizate până la sfârşitul perioadei:

212 “Mijloace fixe” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

b) nefinalizate până la sfârşitul perioadei:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

şi 212 “Mijloace fixe” = 231 “Imobilizări corporale în curs” la recepţia şi punerea în funcţiune

Notă: Pentru obţinerea de mijloace fixe din producţie proprie, firma efectuează oserie de cheltueli, ce se înregistrează în contabilitate în debitul conturilor din clasa 6 încorespondenţă cu creditul conturilor ce arată natura cheltuielilor (cu materiale, salarii,amortizări etc.).

Creditarea contului 212”Mijloace fixe” se realizează cu valoarea de intrare amijloacelor fixe ieşite din patrimoniu prin:

- restituire către asociaţi sau acţionari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 212 “Mijloace fixe”

- donaţie:

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 212 “Mijloace fixe”

55

- scoatere din evidenţă în urma vânzării sau casării:a) amortizate integral:

281 “Amortizări privind imobilizările corporale” = 212 “Mijloace fixe”

b) amortizate parţial:

% = 212 “Mijloace fixe” pentru valoarea de intrare281 “Amortizări privind imobilizările corporale” pentru valoarea amortizată6721 “Cheltuieli privind activele cedate pentru valoarea neamortizată

sau

% = 212 “Mijloace fixe” pentru valoarea de intrare281 “Amortizări privind imobilizările corporale” pentru valoarea amortizată471* “Cheltuieli înregistrate în avans” pentru valoarea neamortizată

* Notă: Valoarea neamortizată înregistrată în debitul contului 471”Cheltuieliînregistrate în avans” se include pe cheltuielile firmei în mod eşalonat pe o perioadă demaximum 5 ani, prin formula contabilă:

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

- scoatere din evidenţă a mijloacelor fixe incomplet amortizate, în cazul în careadunarea generală a acţionarilor a aprobat diminuarea capitalurilor proprii (alte fondurisau capitalul social):

% = 212 “Mijloace fixe”281 “Amortizări privind imobilizările corporale”118 “Alte fonduri”(1012 “Capital social subscris vărsat”)

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea mijloacelor fixe existente înpatrimoniul firmei.

3.2.4. Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

Pe durata normală a utilizării lor, mijloacele fixe îşi transmit treptat valoareaasupra noului produs, lucrare sau serviciu pe seama amortizării. Amortizarea se stabileşteprin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi seinclude în cheltuielile de exploatare.

Pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate înlocaţie de gestiune, amortizarea se recuperează de la agentul economic care a efectuatinvestiţia pe perioada contractului.

56

Amortizarea se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, pânăla recuperarea integrală a valorii de intrare conform duratelor normale de funcţionare,utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea liniară; amortizareadegresivă şi amortizarea accelerată.

Amortizarea liniară se determină prin includerea uniformă în cheltuielile deexploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani şi cu duratelenormale de utilizare a mijloacelor fixe.

Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare liniară cuunul dintre coeficienţii următori:

- 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 şi 5 ani;- 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 şi 10 ani;- 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani.Utilizarea regimului de amortizare liniară şi degresivă se aprobă de consiliul de

administraţie al firmei, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în

cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare amijlocului fix. Valoarea rămasă după primul an de funcţionare se recuperează prinincluderea în cheltuielile de exploatare în regim liniar, în funcţie de durata de utilizarerămasă.

Opţiunea utilizării regimului de amortizare accelerată se comunică organuluiteritorial al Ministerului Finanţelor Publice.

Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate prinintermediul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. Din punct devedere al conţinutului economic, este un cont rectificativ al valorii de intrare aimobilizărilor corporale iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu amortizarea calculată şi inclusă pe cheltuielile de exploatarelunar, în corespondenţă cu debitul contului 681 “Cheltuieli de exploatare privindamortizările şi provizioanele”:

681 “Cheltuieli de exploatare privind = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” amortizările şi provizioanele”

Se debitează cu ocazia ieşirii din patrimoniu a mijloacelor fixe, în corespondenţăcu creditul contului 212 “Mijloace fixe”:

281 “Amortizări privind imobilizările corporale” = 212 “Mijloace fixe”

Soldul contului este creditor şi reprezintă amortizarea mijloacelor fixe la unmoment dat.

57

Schematic, înregistrările contabile privind mijloacele fixe sunt prezentate astfel:

3.2.5. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a imobilizărilorcorporale

Exemplul 1. O societate comercială achiziţionează de la un furnizor, pe creditcomercial (cu plata ulterioară), un utilaj cu o valoare de intrare (cost de achiziţie) de25.500.000 lei, TVA deductibilă 19%. a) Operaţia constă în achiziţia pe credit comercial, de la un furnizor a unui utilaj;

b) În bilanţul contabil se produce o modificare de volum în sensul creşterii, deforma A + x = P + x, respectiv se majorează activul patrimonial cu valoareautilajului, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu majorarea pasivului patrimonial,concretizată în creşterea datoriei firmei către furnizor;c) Conturile corespondente sunt:- 2122 ”Echipamente tehnologice, maşini,utilaje şi instalaţii de lucru”, cont de

activ, se majorează, în consecinţă se debitează;- 4426 ”TVA deductibilă”, cont de activ care în urma majorării se debitează;- 404 ”Furnizori de imobilizări”, cont de pasiv (capitaluri atrase), se majorează,

deci se va credita;d) Formula contabilă este:

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 29 345 0002122 “Echipamente tehnologice, maşini, 25 500 000

utilaje şi instalaţii de lucru”4426 “TVA deductibilă” 4 845 000

Exemplul 2. La scadenţa convenită prin contractul încheiat, firma achităfurnizorului, prin virament bancar contravaloarea utilajului.

a) Operaţia constă în achitarea datoriei către furnizor;

58

b) Modificarea produsă de o astfel de operaţiune în bilanţul contabil este una devolum în sensul scăderii, de forma A - x = P - x, respectiv, pe de o parte, în activulpatrimonial se reduc disponibilităţile băneşti ale firmei din contul de la bancă iar pe dealtă parte, în pasivul patrimonial se va diminua datoria firmei către furnizori;

c) Conturile care intervin în această operaţiune sunt:- 5121 ”Conturi la bănci în lei”, cont de activ, care în urma scăderii

disponibilităţilor băneşti, se va credita;- 404 ”Furnizori de imobilizări”, cont de pasiv, care în urma scăderii datoriei

firmei, se va debita.d) Formula contabilă este următoarea:

404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 29 345 000

Exemplul 3. Se calculează şi se înregistrează pe cheltuielile firmei amortizarealunară a utilajului, durata normală de funcţionare a sa fiind de 10 ani.

Pentru determinarea amortizării liniare a utilajului, se parcurg următoarele etape:a) determinarea cotei medii de amortizare, după formula:

100)(

100 ×=aniDNF

C

în care:DNF – durata normală de funcţionare a mijlocului fix

1010010100 =×=C %

b) determinarea amortizării anuale a utilajului (A):A = VI C×

în care:VI - valoarea de intrare a utilajuluiA = 25.500.000 × 10% = 2.550.000 lei

c) determinarea amortizării lunare a utilajului (Al):Al = 2.550.000 : 12 luni = 212.500 lei

a) Operaţia constă în înregistrarea în contabilitate a amortizării lunare a utilajului;b) În bilanţ operaţia produce o modificare de volum în sensul creşterii, de forma:

A + x = P + x, respectiv pe de o parte are loc majorarea cheltuielilor firmei iar pe de altăparte se majorează valoarea amortizării imobilizărilor corporale;

c) Conturile corespondente:- 6811 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”, cont de activ,

se majorează, în consecinţă se va debita;- 2812 ”Amortizarea echipamentelor tehnologice”, cont de pasiv, se majorează, în

consecinţă se va credita;d) Formula contabilă:

6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea 212 500 amortizarea imobilizărilor” construcţiilor speciale”

Exemplul 4. La expirarea duratei normale de funcţionare se procedează lascoaterea din funcţiune a utilajului cu valoarea de intrare complet amortizată.

59

a) Operaţia constă în scoaterea din funcţiune a utilajului cu valoarea de intrarecomplet amortizată;

b) În bilanţul contabil se produce o modificare de volum în sensul micşorării, deforma: A - x = P - x, respectiv activul bilanţier se reduce cu valoarea de intrare autilajului iar pasivul se diminuează cu amortizarea aferentă utilajului;

c) Conturile care apar în această operaţie economică sunt:- 2122 ”Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru”, cont de

activ, care se va credita;- 2812 ”Amortizarea echipamentelor tehnologice”, cont de pasiv, care în urma

acestei operaţiuni se va debita;d) Formula contabilă de înregistrare în contabiltate a acestei operaţiuni este:

2812 “Amortizarea = 2122 “Echipamente tehnologice 25 500 000ehipamentelor tehnologice” maşini, utilaje şi instalaţii de lucru”

În raport de cele prezentate, apreciem ca necesar să subliniem unele concluzii carese desprind, referitoare la contabilizarea imobilizărilor necorporale şi corporale:

- în debitul conturilor de imobilizări necorporale şi corporale, se înregistreazăvaloarea de intrare în patrimoniu a acestora;

- pe toată durata normală de funcţionare a imobilizărilor necorporale şi corporale,acestea rămân evidenţiate în debitul conturilor de imobilizări, la valoarea de intrare;

- deprecierile ireversibile sub forma amortizării se reflectă distinct şi lunar, încreditul conturilor de amortizări aparţinând grupei 28 “Amortizări privind imobilizările”;

- ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor complet amortizate se înregistrează încontabilitate la valoarea de intrare prin formula contabilă generală:

“Amortizări privind imobilizările” = “Conturi de imobilizări”.

3.2.6. Contabilitatea operaţiunilor de leasing

Leasingul reprezintă operaţiunea patrimonială prin care o parte denumită locator(finanţator), transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bunaltei părţi denumită locatar (utilizator), la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodicedenumită rată de leasing. La sfârşitul perioadei de leasing, locatorul se obligă să respectedreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul deleasing sau de a înceta raporturile contractuale. Potrivit legii7, operaţiunile de leasing potavea ca obiect bunuri imobile precum şi bunuri mobile de folosinţă îndelungată aflate încircuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio şi video, a pieselor de teatru,manuscriselor, brevetelor şi a drepturilor de autor.

Operaţiunile de leasing pot îmbrăca două forme:a) leasing financiar, respectiv operaţiunea care îndeplineşte una sau mai multe din

următoarele criterii:

7 Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 republicată în 2000, privind operaţiunile de leasing şi societăţile deleasing.

60

- atât riscurile cât şi beneficiile aferente dreptului de proprietate sunt preluate deutilizator din momentul încheierii contractului de leasing;

- prin contractul încheiat de părţi se prevede în mod expres că, la expirareaacestuia, se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

- utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului iar preţul de cumpărare vareprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaţă) pe care acesta o are ladata la care opţunea poate fi exprimată;

- perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puţin 75% dindurata normală de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietatenu este transferat.

b) leasing operaţional, respectiv operaţiunea de leasing care nu îndeplineşte niciuna din condiţiile prevăzute pentru leasingul financiar.

Contractele de leasing încheiate între părţi, operează cu următoarele expresii:- valoare de intrare, respectiv costul de achiziţie al bunului achitat de către

finanţator;- valoare totală, reprezentând valoarea tuturor ratelor de leasing la care se

adaugă valoarea reziduală;- valoare reziduală, respectiv valoarea la care se face transferul dreptului de

proprietate asupra bunului către utilizator, la expirarea contractului de leasing;- rata de leasing. În cazul leasingului financiar ea reprezintă cota parte din

valoarea de intrare a bunului, la care se adaugă dobânda de leasing (rata mediea dobânzii bancare pe piaţa românească). În cazul leasingului operaţional, ratade leasing este reprezentată de cota de amortizare calculată în conformitate cuactele normative în vigoare la care se adaugă un beneficiu stabilit de părţilecotractante.

3.2.6.1. Aplicaţie privind înregistrarea în contabilitate a principaleloroperaţiuni de leasing8

3.2.6.1.1. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuniprivind leasingul operaţional

Societatea de leasing (locator) achiziţionează de la un furnizor intern un mijloc detransport, la un cost de achiziţie de 400.000.000 lei, TVA 19%. Între societatea deleasing şi altă societate comercială se încheie un contract de leasing operaţional petermen de 3 ani în valoare totală (inclusiv TVA) de 826.000.000 lei, cuprinzând:

- costul de achiziţie 400.000.000 lei + TVA de 19%, total 476.000.000 lei;- marja de profit de 25% pe an: 400.000.000 x 25% = 100.000.000 lei/an;

(100.000.000 x 3 ani = 300.000.000 lei);- valoarea reziduală: 50.000.000 lei.

8 Vezi Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 686/25 iunie 1999 privind aprobarea normelor de înregistrare încontabilitate a operaţiunilor de leasing.

61

Rata anuală de leasing (cota de amortizare +marja de profit) este de 180.000.000lei, TVA 19% iar prin contract s-a stabilit ca rata de leasing să se achite anual. Încontractul de leasing există prevăzută opţiunea de cumpărare a mijlocului de transport decătre locatar (utilizator). Cele două societăţi sunt luate în evidenţă ca plătitoare de taxa pevaloarea adaugată.

Înregistrările contabile legate de aceasta operaţiune patrimonială sunt:

1. În contabilitatea societăţii de leasing (locator):

a) achiziţia de la furnizor a mijlocului de transport:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări” 476 000 0002124 ”Mijloace de transport” 400 000 0004426 ”TVA deductibila” 76 000 000

b) înregistrarea în contabilitate a amortizării anuale a mijlocului de transport(considerăm că mijlocul de transport are o durată normală de funcţionare de 5 ani):

- cota medie de amortizare: 100:5 = 20%- amortizarea anuală: 400.000.000 x 20% = 80.000.000 lei/an

6811 ”Cheltuieli de exploatare privind = 2814 ”Amortizarea mijloacelor 80 000 000 amortizarea imobilizărilor” de transport”

c) emiterea facturii reprezentând ratele de încasat către locatar şi înregistrarea eiîn contabilitate:

411”Clienţi” = % 214 200 000 706.01. “Venituri din redevenţe privind amortizarea” 80 000 000 706.02. “Venituri din redevenţe reprezentând marja de profit” 100 000 000

4427 ”TVA colectată” 34 200 000

Remarcă. Înregistrările contabile prezentate mai sus se repetă şi în următorii doiani.

d) înregistrarea vânzării mijlocului de transport către locatar, la valoareareziduală, inclusiv TVA colectată:

461”Debitori diverşi” = % 59 500 000 7721 ”Venituri din cedarea activelor” 50 000 000 4427 ”TVA colectată” 9 500 000

a) scoaterea din patrimoniu a mijlocului de transport:

% = 2124 ”Mijloace de transport” 400 000 0002814 ”Amortizarea mijloacelor de transport” 240 000 0006721 ”Cheltuieli privind activele cedate” 160 000 000

62

2. În contabilitatea locatarului:

a) costul de achiziţie plus marja de profit (rata de leasing) aferente mijlocului detransport primit în leasing se înregistrează în debitul contului în afara bilanţului8036”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”:

Debit 8036 700.000.000 lei.

Contul 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” secreditează pe măsura plăţii ratelor de leasing, soldul său reprezentând valoarea ratelorrămase de achitat. Astfel, după primul an, prin achitarea ratei de leasing de 180.000.000lei, contul se creditează cu aceasta sumă:

Credit 8036 180.000.000 lei

Creditarea contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datoriiasimilate” are loc şi în următorii doi ani, astfel încât, la expirarea contractului de leasing,în debitul contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”mai rămâne evidenţiată suma de 160.000.000 lei, reprezentând amortizarea aferentămijlocului de transport pe durata normală de utilizare rămasă ( doi ani):

Debit 8036 160.000.000 lei

b) înregistrarea facturii primite de la locator, reprezentând rata de leasing:% = 401 ”Furnizori” 214 200 000

612 ”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 180 000 0004426 ”TVA deductibilă” 34 200 000

c) achiziţia mijlocului de transport (la expirarea contractului de leasing), lavaloarea reziduală:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări” 59 500 000 2124 ”Mijloace de transport” 50 000 0004426 ”TVA deductibilă” 9 500 000

d) înregistrarea diferenţei de amortizare până la nivelul costului de achiziţie almijlocului de transport (400.000.000 – 240.000.000 = 160.000.000 lei):

2124 ”Mijloace de transport” = 2814 ”Amortizarea mijloacelor de transport” 160 000 000

e) amortizarea lunară a mijlocului de transport pe durata rămasă de funcţionare şiconcomitent, creditarea contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi altedatorii asimilate”.

63

3.2.6.1.2. Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuniprivind leasingul financiar.

Societatea de leasing (locator) achiziţionează de la un furnizor intern un mijloc detransport, la un cost de achiziţie de 100.000.000 lei, TVA 19%. Între societatea deleasing şi altă societate comercială se încheie un contract de leasing financiar pe termende 4 ani cuprinzând:

- preţul de achiziţie 100.000.000 lei + TVA de 19%;- dobânda de leasing pe întreaga durată a contractului de leasing este de

60.000.000 lei;- valoarea reziduală: 5.000.000 lei.

Rata anuală de leasing (cota parte din valoarea de intrare a mijlocului de transport+ dobânda de leasing) este calculată în tabloul de amortizare prezentat mai jos, TVA19% (calculată la principal). Prin contract s-a stabilit ca rata de leasing să se achite lafinele fiecărui an. Cele două societăţi sunt luate în evidenţă ca plătitoare de taxă pevaloarea adăugată.

Data Principal Dobânda Diminuarea datoriei0 1 2 3 = 1-2

31.12. N+1 40.000.000 24.000.000 16.000.00031.12. N+2 40.000.000 18.500.000 21.500.00031.12. N+3 40.000.000 11.500.000 28.500.00031.12. N+4 40.000.000 6.000.000 34.000.000

Total 160.000.000 60.000.000 100.000.000

Înregistrările contabile legate de aceasta operaţiune patrimonială sunt:

1. În contabilitatea societăţii de leasing (locator):

a) achiziţia de la furnizor a mijlocului de transport:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări” 119 000 0002124 ”Mijloace de transport” 100 000 000

4426 ”TVA deductibilă” 19 000 000

b) predarea mijlocului de transport către beneficiar, la costul de achiziţie plusvaloarea reziduală + dobânda de leasing şi evidenţierea creanţei:

- înregistrarea costului de achiziţie:

2672 ”Împrumuturi acordate pe termen lung” = 2124 ”Mijloace de transport” 105 000 000

- înregistrarea creanţei din dobânzi:

64

2678 ”Dobânzi aferente creanţelor imobilizate” = 472 ”Venituri înregistrate în avans” 60 000 000

Concomitent, se debitează contul în afara bilanţului 8038”Alte valori în afarabilanţului”, analitic “Bunuri predate în leasing financiar”:

Debit 8038 165.000.000 lei

c) întocmirea şi înregistrarea anual, a facturii privind rata de leasing (inclusivTVA colectată) şi dobânda de leasing conform scadenţar:

411”Clienţi” = % 73 600 000706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 40 000 0002678 ”Dobânzi aferente creanţelor imobilizate” 24 000 0004427 ”TVA colectată” 7 600 000

d) înregistrarea la venituri a dobânzii facturate:

472 ”Venituri înregistrate în avans” = 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 24 000 000

e) înregistrarea diminuării creanţei cu cota parte a veniturilor facturate:

658 ”Alte cheltuieli de exploatare” = 2672 ”Împrumuturi acordate pe termen lung” 40 000 000

şi concomitent:

Credit 8038: 64 000 000

Remarcă. Înregistrările contabile de la punctele a-e se efectuează şi în următoriitrei ani, sumele fiind cele din tabloul prezentat mai sus. Astfel, la finele anului N+4,locatorul urmează să factureze utilizatorului, transferarea dreptului de proprietate asupramijlocului de transport, la valoarea reziduală (inclusiv TVA colectată), în bazacontractului de vânzare – cumpărare şi a facturii astfel:

461 ”Debitori diverşi” = % 5 950 000 7721”Venituri din cedarea activelor” 5 000 000 4427 ”TVA colectată” 950 000

şi concomitent:

Credit 8038 5.000.000

2. În contabilitatea utilizatorului (locatar).

a) înregistrarea în contabilitate a datoriei:- costul de achiziţie al mijlocului de transport:

65

2124 ”Mijloace de transport” = 167 ”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 105 000 000

- dobânda aferentă contractului de leasing:

471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” = 1687 ”Dobânzi aferente altor împrumuturi 60 000 000 şi datorii asimilate ”

şi comcomitent, debitarea contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi altedatorii asimilate”:

Debit 8036 165.000.000

b) înregistrarea în contabilitate a amortizării anuale a mijlocului de transportconform duratei normale de funcţionare (5 ani):

- cota medie de amortizare: 100:5 = 20%- amortizarea anuală: 105.000.000 x 20% = 21.000.000 lei/an

6811”Cheltuieli de exploatare privind = 2814 ”Amortizarea mijloacelor de transport” 21 000 000 amortizarea imobilizărilor”

c) înregistrarea obligaţiei de plată a ratelor, conform facturii emise de locator:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări” 71 600 000167 ”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 40 000 0001687 ”Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 24 000 0004426 ”TVA deductibilă” 7 600 000

d) înregistrarea pe cheltuieli financiare a dobânzii anuale:

666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” 24 000 000

şi concomitent:

Credit 8036 64.000.000

Remarcă. Înregistrările contabile de la punctele a-d se efectuează şi în următoriitrei ani, sumele fiind cele din tabloul prezentat mai sus. Astfel, la finele anului N+4,odată cu achitarea ultimei rate, locatarul urmează să consemneze transferarea dreptului deproprietate asupra mijlocului de transport, la valoarea reziduală (inclusiv TVAdeductibilă), în baza contractului de vânzare – cumpărare şi a facturii primite, astfel:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări” 5 950 000167 ”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 5 000 0004426 ”TVA deductibilă” 950 000

şi concomitent:

66

Credit 8036 5.000.000

Remarcă. În contabilitatea utilizatorului, diferenţa de amortizare până la nivelulcostului de achiziţie iniţial, majorează valoarea de intrare a mijlocului de transport şi seînregistrează astfel:

2124 ”Mijloace de transport” = 2814 ”Amortizarea mijloacelor de transport” 21 000 000

3.3. Contabilitatea imobilizărilor în curs

Imobilizările în curs sunt reprezentate de investiţiile neterminate, aflate în cursde execuţie la finele exerciţiului şi se grupează în contabilitate pe două categorii distincte:imobilizări necorporale şi imobilizări corporale. Sunt evidenţiate în contabilitate prinintermediul conturilor din grupa 23 ”Imobilizări în curs”.

3.3.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs

Imobilizările în curs necorporale, cuprind costul de producţie sau de achiziţieal imobilizărilor necorporale neterminate până la finele exerciţiului financiar.Contabilitatea acestora se ţine cu ajutorul contului 230 “Imobilizări necorporale în curs”,cont de active imobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs:- facturate de furnizori:

230 “Imobilizări necorporale în curs” = 404 “Furnizori de imobilizări”

- aduse ca aport la capitalul social:

230 “Imobilizări necorporale în curs” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- realizate cu forţe proprii:

230 “Imobilizări necorporale în curs” = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

- avansuri în lei şi devize acordate furnizorilor de imobilizări:

230 “Imobilizări necorporale în curs” = 512 “Conturi curente la bănci”

Creditarea contului are loc cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs:- concretizate în cheltuieli de cercetare şi dezvoltare:

203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” = 230 “Imobilizări necorporale în curs”

67

- concretizate în brevete, invenţii şi alte valori similare:

205 “Concesiuni, brevete şi alte = 230 “Imobilizări necorporale în curs” drepturi şi valori similare”

- concretizate în programe informatice:

208 “Alte imobilizări necorporale” = 230 “Imobilizări necorporale în curs”

- cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii de imobilizări:

404 “Furnizori de imobilizări” = 230 “Imobilizări necorporale în curs”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale încurs.

3.3.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs

Imobilizările în curs corporale reprezintă investiţiile neterminate efectuate înregie proprie sau în antrepriză, evaluate la costul de producţie sau achiziţie, reprezentândpreţul de deviz al investiţiei. Sunt trecute în categoria mijloacelor fixe numai dupărecepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. Contabilitateaacestora se ţine cu ajutorul contului 231 “Imobilizări corporale în curs”, cont de activeimobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs:- facturate de furnizori:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 404 “Furnizori de imobilizări”

- aduse ca aport la capitalul social:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- realizate cu forţe proprii:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

- avansuri în lei şi devize acordate furnizorilor de imobilizări:

231 “Imobilizări corporale în curs” = 512 “Conturi curente la bănci”

Creditarea contului are loc cu valoarea imobilizărilor corporale în curs:- concretizate în amenajări de terenuri:

68

2112 “Amenajări de terenuri” = 231 “Imobilizări corporale în curs”

- concretizate în mijloace fixe:

212 “Mijloace fixe” = 231 “Imobilizări corporale în curs”

- cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii de imobilizări:

404 “Furnizori de imobilizări” = 231 “Imobilizări corporale în curs”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs.

3.4. Contabilitatea imobilizărilor financiare.

Imobilizările financiare, constituie o categorie specifică de imobilizări,reprezentând o modalitate de plasare a excedentului de disponibilităţi ale unei firme sprealtă unitate ale cărei resurse financiare îi sunt insuficiente dezvoltării. În categoria lor seinclud: titlurile de participare, titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu, alte titluriimobilizate şi creanţe imobilizate. Sunt contabilizate cu ajutorul conturilor din grupa26”Imobilizări financiare”.

3.4.1. Contabilitatea titlurilor de participare

Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluride valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale, care asigură firmei deţinătoareexercitarea unui control sau a unei influenţe notabile, precum şi realizarea unor veniturifinanciare.

Contabilitatea titlurilor de participare se ţine prin intermediul contului 261”Titluride participare”, cont de active imobilizate cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea titlurilor de participare:- achiziţionate de firmă şi plătite imediat cu numerar sau prin contul de la bancă:

261 “Titluri de participare” = %531 “Casa”512 “Conturi curente la bănci”

- achiziţionate de firmă şi achitate ulterior:

261 “Titluri de participare” = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”

- aduse ca aport la capitalul social:

261 “Titluri de participare” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

Se creditează cu valoarea titlurilor de participare:

69

- scoase din evidenţă ca urmare a vânzării lor către terţi (după ce iniţial seînregistrează vânzarea: 461 “Debitori diverşi” = 7721 “Venituri din cedarea activelor”):

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 261 “Titluri de participare”

- retrase de proprietari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 261 “Titluri de participare”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea titlurilor de participare aflate înpatrimoniul firmei.

3.4.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu

Titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu reprezintă acele titluri pe carefirma le dobândeşte, în vederea realizării unor venituri financiare, fără a putea interveniîn gestiunea intreprinderii emitente.

Contabilitatea titlurilor imobilizate se ţine prin intermediul contului 262 ”Titluriimobilizate ale activităţii de portofoliu”, cont de active imobilizate cu funcţie contabilă deactiv.

Se debitează cu valoarea titlurilor imobilizate:- achiziţionate de firmă şi plătite imediat cu numerar sau prin contul de la bancă:

262 “Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu” = %531 “Casa”512 “Conturi curente la bănci”

- achiziţionate de firmă şi achitate ulterior:

262 “Titluri imobilizate ale = 269 “Vărsăminte de efectuat activităţii de portofoliu” pentru imobilizări financiare”

- aduse ca aport la capitalul social:

262 “Titluri imobilizate ale = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” activităţii de portofoliu”

Se creditează cu valoarea titlurilor imobilizate:- scoase din evidenţă ca urmare a vânzării lor către terţi (după ce iniţial se

înregistrează vânzarea: 461 “Debitori diverşi” = 7721”Venituri din cedarea activelor”) :

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 262 “Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu”

- retrase de proprietari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 262 “Titluri imobilizate ale

70

activităţii de portofoliu”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea titlurilor imobilizate aflate înpatrimoniul firmei.

3.4.3. Contabilitatea altor titluri imobilizate

În această categorie se includ alte titluri de valoare (certificate de depozit, bonuride tezaur etc.) achiziţionate şi deţinute de firmă pe o perioadă îndelungată, cu scopul de aobţine anual o dobândă mărită sau de a mobiliza resurse financiare necesare achitării unorobligaţii în perioadele următoare.

Contabilitatea altor titluri imobilizate se ţine prin intermediul contului 263”Titluriimobilizate ale activităţii de portofoliu”, cont de active imobilizate cu funcţie contabilă deactiv.

Se debitează cu valoarea altor titluri imobilizate:- achiziţionate de firmă şi plătite imediat cu numerar sau prin contul de la bancă:

263 “Alte titluri imobilizate” = %531 “Casa”512 “Conturi curente la bănci”

- ahiziţionate de firmă şi achitate ulterior:

263 “Alte titluri imobilizate” = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”

- aduse ca aport la capitalul social:

263 “Alte titluri imobilizate” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

Se creditează cu valoarea altor titluri imobilizate:- scoase din evidenţă ca urmare a vânzării lor către terţi (după ce iniţial se

înregistrează vânzarea: 461 “Debitori diverşi” = 7721”Venituri din cedarea activelor”) :

6721 “Cheltuieli privind activele cedate” = 263 “Alte titluri imobilizate”

- retrase de proprietari:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 263 “Alte titluri imobilizate”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea altor titluri imobilizate aflate înpatrimoniul firmei.

3.4.4. Contabilitatea creanţelor imobilizate

71

Creanţele imobilizate rezultă în general din împrumuturile pe care firmaconsimte să le acorde unităţilor la care deţine titluri de participare sau terţilor, în bazaunor contracte şi sunt grupate pe următoarele categorii: creanţe legate de participaţii,împrumuturi acordate pe termen lung, alte creanţe imobilizate (depozite constituite şigaranţii plătite) precum şi dobânzi aferente creanţelor imobilizate. Contabilitateacreanţelor imobilizate se ţine cu ajutorul contului 267 “Creanţe imobilizate”, cont deactive imobilizate cu funcţie contabilă de activ. Se desfăşoară pe mai multe conturisintetice de gradul II.

3.4.4.1. Contabilitatea creanţelor legate de participaţii

Contul 2671 “Creanţe legate de participaţii” ţine evidenţa creanţelor firmei ce iaunaştere cu ocazia acordării de împrumuturi altor firme la care deţine titluri de participare.

Se debitează cu valoarea:- ajutorului financiar în lei sau valută acordat altor firme la care deţine titluri de

participare:

2671 “Creanţe legate de participaţii” = 512 “Conturi curente la bănci”

- diferenţelor favorabile ca urmare creşterii cursului valutar al ajutoarelor acordateîn valută la finele exerciţiului:

2671 “Creanţe legate de participaţii” = 477 “Diferenţe de conversie – pasiv”

Se creditează cu valoarea:- ajutorului financiar în lei sau valută restituită de firma cu participaţie:

512 “Conturi curente la bănci” = 2671 “Creanţe legate de participaţii”

- diferenţelor nefavorabile ca urmare a scăderii cursului valutar al ajutoareloracordate în valută la finele exerciţiului:

476 “Diferenţe de conversie – activ” = 2671 “Creanţe legate de participaţii”

- diferenţelor nefavorabile ca urmare a scăderii cursului valutar al ajutoarelor învalută restituite de firma cu participaţie în valută în cursul exerciţiului:

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 2671 “Creanţe legate de participaţii”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea creanţelor firmei rezultate dinparticipaţii.

3.4.4.2. Contabilitatea împrumuturilor acordate pe termen lung

Contul 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung” ţine evidenţa sumeleacordate terţilor în baza unor contracte pentru care firma percepe dobânzi, potrivit legii.

72

Se debitează cu valoarea:- împrumutului pe termen lung în lei sau valută acordat terţilor:

2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung” = 512 “Conturi curente la bănci”

- diferenţelor favorabile ca urmare creşterii cursului valutar aferentîmprumuturilor pe termen lung acordate în valută la finele exerciţiului:

2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung” = 477 “Diferenţe de conversie – pasiv”

Se creditează cu valoarea:- împrumutului pe termen lung în lei sau valută restituit:

512 “Conturi curente la bănci” = 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung”

- diferenţelor nefavorabile ca urmare a scăderii cursului valutar aferentîmprumuturilor pe termen lung acordate în valută la finele exerciţiului:

476 “Diferenţe de conversie – activ” = 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung”

- diferenţelor nefavorabile ca urmare a scăderii cursului valutar aferentîmprumuturilor pe termen lung în valută restituite în valută în cursul exerciţiului:

665 “Cheltuieli din diferenţe de = 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung”curs valutar”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea împrumuturilor pe termen lungacordate de firmă.

3.4.4.3. Contabilitatea altor creanţe imobilizate

Contul 2677 “Alte creanţe imobilizate” ţine evidenţa garanţiilor şi cauţiunilordepuse de firmă la terţi.

Se debitează cu sumele reprezentând garanţii şi cauţiuni achitate de firmă terţilor,din contul bancar sau în numerar:

2677 “Alte creanţe imobilizate” = %5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa în lei”

Se creditează cu:- sumele reprezentând garanţiile şi cauţiunile restituite firmei de către terţi:

% = 2677 “Alte creanţe imobilizate”5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa în lei”

73

- valoarea pierderilor din creanţe imobilizate:

663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii” = 2677 “Alte creanţe imobilizate”

Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele imobilizate ale firmei faţă deterţi.

3.4.4.4. Contabilitatea dobânzilor aferente creanţelor imobilizate

Contul 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate” ţine evidenţa dobânziloraferente creanţelor imobilizate ce urmează a se încasa de firmă.

Se debitează cu valoarea dobânzilor calculate ce urmează a fi încasate de firmă:

2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate” = 763 “Venituri din creanţe imobilizate”

Se creditează cu valoarea dobânzilor încasate de firmă, prin cont bancar sau înnumerar:

% = 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate”5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa în lei”

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea dobânzilor aferente creanţelorimobilizate ce urmează a fi încasate de firmă.

3.4.5. Contabilitatea vărsămintelor de efectuat pentru imobilizările financiare

Vărsămintele de efectuat pentru imobilizările financiare reprezintă sumeledatorate de firmă terţilor, rezultate în urma achiziţiei de imobilizări financiare. Suntevidenţiate prin intermediul contului 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizărilefinanciare”, cont rectificativ al valorii imobilizărilor financiare, după funcţia contabilăcont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate de firmă rezultate din:- achiziţia de titluri de participare:

261 “Titluri de participare” = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”

- achiziţia de titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu:

262 “Titluri imobilizate ale = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” activităţii de portofoliu”

- achiziţia de alte titluri imobilizate:

74

263 “Alte titluri imobilizate” = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru mobilizări financiare”

- creanţe imobilizate:

267 “Creanţe imobilizate” = 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”

Se debitează cu sumele achitate de firmă pentru imobilizările financiareachiziţionate anterior:

269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” = % 5121 “Conturi la bănci în lei” 5311 “Casa în lei”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de firmă terţilor pentruimobilizările financiare.

3.4.6. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor se constituie pe seamacheltuielilor, de regulă, la finele exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii şi suntcontabilizate prin intermediul conturilor din grupa 29 “Provizioane pentru depreciereaimobilizărilor”.

După conţinutul economic sunt conturi rectificative a valorii de intrare aimobilizărilor iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilorconstituite sau majorate:

% = 29 “Provizioane pentru681 “Cheltuieli de exploatare privind deprecierea imobilizărilor” amortizările şi provizioanele”686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”687 “Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi provizioanele”

Se debitează cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilordiminuate sau anulate:

29 “Provizioane pentru = % deprecierea imobilizărilor” 781 “Venituri din provizioane privind

activitatea de exploatare”786 “Venituri financiare din provizioane”787 “Venituri excepţionale din provizioane”

75

Soldul conturilor este creditor şi reprezintă valoarea provizioanelor pentrudeprecierea imobilizărilor constituite de firmă.

3.4.6.1. Aplicaţie privind contabilitatea titlurilor de participare

Exemplul 1. La începutul anului curent, firma achiziţionează titluri de participaresub formă de acţiuni de la altă unitate în cadrul grupului în valoare de 100 000 000 lei.Jumătate din titlurile de participare achiziţionate se achită imediat din contul de la bancăiar cealaltă parte, se achită într-o perioadă viitoare.

1. În contabilitatea firmei cumpărătoare:- achiziţia de titluri de participare:

261 “Titluri de participare” = % 100 000 000

5121 “Conturi la bănci în lei” 50 000 000 269 “Vărsăminte de efectuat 50 000 000

pentru imobilizări financiare”

- achitarea diferenţei de valoare a titlurilor de participare:

269 “Vărsăminte de efectuat = 5121 “Conturi la bănci în lei” 50 000 000 pentru imobilizări financiare” 2. În contabilitatea firmei emitente de acţiuni:

- emisiunea de acţiuni:

456 “Decontări cu asociaţii = 1011 “Capital social subscris 100 000 000 privind capitalul” nevărsat” - încasarea contravalorii de 50% din acţiunile emise:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 456 “Decontări cu asociaţii 50 000 000 privind capitalul”

- trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat:

1011 “Capital social subscris = 1012 “Capital social subscris 50 000 000 nevărsat” vărsat

- încasarea diferenţei reprezentând contravaloarea acţiunilor emise: 5121 “Conturi la bănci în lei” = 456 “Decontări cu asociaţii 50 000 000

privind capitalul”

- trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat:

76

1011 “Capital social subscris = 1012 “Capital social subscris 50 000 000 nevărsat” vărsat”

Exemplul 2. Adunarea generală a acţionarilor a hotărât ca din profitul net realizat înanul curent de 100.000.000 lei, să fie repartizat pentru dividende acţionarilor (firmeicumpărătoare) suma de 30.000.000 lei.

Înregistrările contabile privind această operaţiune patrimonială sunt:

1. În contabilitatea firmei emitente de acţiuni:

a) repartizare profit net pentru dividende: 129 “Repartizarea profitului” = 457 “Dividende de plată” 30 000 000

b) impozit dividende, conform legii (în cotă de 5 %) şi virarea acestuia:

457 “Dividende de plată” = 446 “Alte impozite, taxe 1 500 000 şi vărsăminte asimilate” 446 “Alte impozite, taxe = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1 500 000 şi vărsăminte asimilate c) achitare dividende, în anul următor, după aprobarea situaţiilor financiareanuale: 457 “Dividende de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 28 500 000 2. În contabilitatea firmei cumpărătoare de acţiuni în cadrul grupului: a) înregistrarea în contabilitate la finele anului curent, a dreptului de a încasadividende: 451 “Decontări în cadrul grupului” = 761 “Venituri din participaţii” 28 500 000

a) încasarea dividendelor cuvenite:

457 “Dividende de plată” = 451 “Decontări în cadrul grupului” 28 500 000