capitolul ii.doc

CAPITOLUL II

2.1 SISTEMUL DE CONTURI PRIVIND TREZORERIA

ÎNTREPRINDERII – CONŢINUT ŞI FUNCŢII

Corespunzător structurii trezoreriei unei întreprinderi este construită CLASA 5

“CONTURI DE TREZORERIE”, care cuprinde grupe şi conturi sintetice de gradul I şi II

pentru evidenţa existenţei şi mişcării diferitelor structuri ale trezoreriei.

Conturile de trezorerie cu câteva excepţii sunt conturi de activ, care se debitează

cu încasările sau majorările elementelor de trezorerie şi se creditează cu plăţile sau

reducerile elementelor respective.

Conturile de trezorerie sunt reprezentate în planul de conturi prin clasa a 5 “Conturi de

trezorerie ” din care fac parte următoarele grupe de conturi:

GRUPA 50 “INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT”

Din grupa 50 “Investiţii financiare pe termen scurt ” fac parte:

Contul 501 “Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investiţiilor financiare pe termen scurt la

societăţile din cadrul grupului, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare într-

un termen scurt1.

Contul 501 “investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”

este un cont de activ.

1 Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul nr. 306 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

simplificate, armonizate cu Directivele europene – publicat in Monitorul Oficial

43

In debitul contului se înregistrează valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor

cumpărate de la societăţile din cadrul grupului(509,512,531).

In creditul contului se înregistrează valoarea acţiunilor deţinute la societăţile din

cadrul grupului, cedate(512,531,664).

Soldul contului reprezintă valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt

(acţiuni) deţinute la societăţile din cadrul grupului1.

Contul 502 “Acţiuni proprii”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acţiunilor proprii, răscumpărate de

unitate de la acţionari, asociaţi si muscarii acestora.

Contul 502 “Acţiuni proprii” este un cont de activ.

In debitul contului se înregistrează costul de achiziţie al acţiunilor proprii

răscumpărate(509,512,531).

In creditul contului se înregistrează:

-valoarea acţiunilor proprii anulate(101);

-valoarea acţiunilor proprii cedate (512,531);

-diferenţa între preţul de achiziţie si preţul de cesiune(664).

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii ,răscumpărate,

existente(neanulate)

Contul 503”Actiuni”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa acţiunilor cotate si necotate , cumpărate

în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt(dividende) sau în vederea

revânzării lor, precum si mişcarea acestora..

Contul 503 este un cont de activ.

In debitul contului se înregistrează:

-valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate(509,512,531)

în creditul contului se înregistrează :

1 Ministerul Finanţelor Publice – Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 2002

44

-valoarea acţiunilor cedate(512,531,664)

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor cumpărate, existente.

Contul 505 “Obligaţiuni emise si răscumpărate”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligaţiunilor emise de către unitate în

vederea obţinerii de împrumuturi publice si răscumpărate(creditori) si iscarea acestora..


În debitul contului se înregistrează:

-valoarea obligaţiunilor emise si răscumpărate(509,512,531)

În creditul contului se înregistrează :

-valoarea obligaţiunilor emise si răscumpărate, anulate(161)

Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise si răscumpărate ,

neanulate.

Contul 506 “Obligaţiuni”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligaţiunilor cumpărate de unitate în

vederea utilizării temporare a trezoreriei cu scopul conservării acesteia, a obţinerii unui

venit sub forma de dobânda sau pentru realizarea unei plusvalori cu ocazia revânzării

obligaţiunilor si mişcarea acestora .


În debitul contului se înregistrează :

-valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate(509,512,531)

În creditul contului se înregistrează:

-valoarea obligaţiunilor cedate(512,531,664)

Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor existente, neexpirate,

nevândute1.

1 Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul nr. 306 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

simplificate, armonizate cu Directivele europene – publicat in Monitorul Oficial

45

Contul 508 “Alte investiţii financiare pe termen scurt si creanţe asimilate”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creanţe

asimilate, achiziţionate de unitate pentru realizarea unei plusvalori cu ocazia scadentei,

revânzării si mişcarea acestora.



-valoarea la cost de achiziţie a altor investiţii financiare pe termen scurt si creanţe

asimilate, cumpărate(509,512,531)

-diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt

titluri de stat în valută si depozite pe termen scurt în valută, la încheierea exerciţiului

financiar(765).

În creditul contului se înregistrează:

-valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt si creanţe asimilate

cedate(512,531,664);

-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri

de stat în valută si depozite pe termen scurt în valută, la încheierea exerciţiului financiar

sau lichidarea lor(665).

Soldul contului 508 reprezintă valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt

si creanţe asimilate existente1.

Contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru

investiţii financiare pe termen scurt cumpărate.

Contul 509 este un cont de pasiv.

În creditul contului se înregistrează :

-valoarea datorata pentru investiţii financiare pe termen scurt cumpărate(501, 502, 503,

506, 508).


46


-valoarea achitata a investiţiilor financiare pe termen scurt cumpărate (512, 5311).

Soldul contului reprezintă valoarea datorata pentru investiţiile financiare pe

termen scurt cumpărate .

GRUPA 51 “CONTURI LA BĂNCI”

Din grupa 51 “Conturi la bănci ” fac parte:

Contul 511 “Valori de încasat”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de încasat, cum sunt cecurile si

efectele comerciale de la clienţi pentru produsele livrate, lucrări executate ,servicii

prestate de unitate.

Contul 511 este un cont de active.

In debitul contului se înregistrează :

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primate de la clienţi(411, 413)


-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale încasate(512)

-valoarea sconturilor acordate(667)

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neîncasate.

Contul 512 “Conturi curente la bănci”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilităţilor în lei si în valuta aliate

în conturi la bănci , a sumelor în curs de decontare, precum si a mişcării acestora1.

Contul 512 este un cont bifuncţional.


47

In debitul contului se înregistrează2:

-sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar, din cecuri, din alte

conturi bancare , din acreditive etc.(581, 131, 445, 162, 519);

-sumele încasate de la societăţile comerciale ce deţin titluri de participare ale unităţii, de

la alte societăţi din cadrul grupului sau de la alte societăţi legate prin participaţii(166,

451, 452);

-sumele încasate reprezentând alte împrumuturi si datorii asimilate(167);

-valoarea creanţelor imobilizate si a dobânzilor aferente încasate, precum si a garanţiilor

restituite(267);

-sumele încasate de la clienţi(411, 413, 419);

-sumele recuperate din debite ale personalului(428);

-taxa pe valoare adăugata de recuperate, încasata de la bugetul statului(4424);

-sumele restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite,

taxe, alte datorii si creanţe(446, 448);

-sumele depuse în cont de către asociaţi(445);

-sumele depuse ca aport în numerar la capitalul social(456);

-sumele primate ca rezultat al operaţiilor în participaţii(458);

-sumele încasate de la debitori diverşi(461);

-sumele încasate si necuvenite unităţii(462);

-sumele încasate în avans si care privesc exerciţiile următoare(472);

-sumele încasate , în curs de clarificare(473);

-sumele virate subunităţilor (in contabilitatea unităţii) sau a unităţii (in contabilitatea

subunităţilor)(481);

-valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt cedate501,502,503,508);

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale încasate(511);

-sumele încasate reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune si chirii(706);

-sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităţilor în conturi la

bănci(766);

-sumele încasate reprezentând subvenţiile acordate(741);2 Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul nr. 306 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,

armonizate cu Directivele europene – publicat in Monitorul Oficial

48

-sumele încasate reprezentând alte venituri din exploatare(758);

-sumele încasate reprezentând dividendele pentru participaţiile la capitalul altor

societăţi(761,762);

-sumele încasate reprezentând dobânzile aferente creanţelor imobilizate(763);

-sumele încasate din investiţiile financiare cedate(764);

-diferenţele favorabile de curs valutar , aferente disponibilităţilor la banca, în valuta, la

încheierea exerciţiului financiar sau operaţiunilor efectuate în valuta în cursul

exerciţiului(765);

-valoarea sconturilor încasate de la furnizori sau alţi creditori(767);

-sumele încasate reprezentând venituri extraordinare(771);


-sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont de trezorerie(581);

-sumele plătite reprezentând împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni rambursate(161);

-creditele pe termen lung si scurt rambursate(162,519);

-sumele plătite reprezentând rambursarea altor împrumuturi si datorii asimilate(167);

-sumele restituite societarilor care deţin titluri de participare ale unităţii sau altor unităţi

din cadrul grupului(166,451);

-valoarea de achiziţie a investiţiilor financiare cumpărate(261, 262, 263, 265, 501, 502,

503, 505, 506, 508);

-vărsămintele efectuate pentru titlurile imobilizate si investiţiile financiare pe termen

scurt(269,509);

-sumele achitate reprezentând interese de participare(452);

-sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiilor în

coparticipaţie(458);

-suma dobânzilor plătite(168, 518, 666);

-plăţile efectuate reprezentând avansuri acordate furnizorilor de imobilizări(232, 234);

-valoarea împrumuturilor acordate pe termen lung(267);

-plăţile efectuate către furnizori de bunuri si servicii(401, 403, 404, 405, 409);

-plăţile efectuate către personalul unităţii(421, 423, 424, 425, 426);

-sumele achitate terilor, reprezentând reţineri sau popriri din salarii(427);

-sumele achitate reprezentând contribuţia la asigurările sociale(431);

49

- sumele achitate reprezentând contribuţia unităţii si a personalului la constituirea

fondului pentru ajutorul de şomaj(437);

-sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca datorii sociale(438);

-sumele plătite la buget , reprezentând impozitul pe profit(441);

-plata către buget a taxei pe valoare adăugata datorata si taxa pe valoarea adăugata plătita

în vama(4423, 4426);

-plăţile efectuate către organismele publice privind taxele si vărsămintele asimilate

datorate(447);

-plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite , taxe si vărsăminte asimilate(446,

448);

-plata către buget a impozitului pe venituri de natura salariilor(444);

-sumele achitate asociaţilor(455, 456);

-sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor din dividendele cuvenite(457);

-sumele achitate creditorilor diverşi(462);

-restituirea sumelor aflate în curs de clarificare(473);

-plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate si subunităţi(481);

-valoarea serviciilor bancare plătite(627);

-diferenţele nefavorabile de curs valutar , aferente disponibilităţilor aflate în conturi la

banca în valuta, la încheierea exerciţiului financiar sau operaţiunilor efectuate în cursul

anului(665).

Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei si în valuta, iar soldul creditor ,

creditele primite.

Contul 518 “Dobânzi”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobânzilor datorate , precum si a

dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente ,

respective disponibilităţilor aflate în conturile curente.

Dobânzile datorate si cele de încasat , aferente exerciţiului în curs, se înregistrează

la cheltuieli financiare, respective venituri financiare.

50

Contul 518 este un cont bifuncţional.


-dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente(766)

-dobânzile plătite aferente împrumuturilor primate(512)


-dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente(666)

-dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente(512)

Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de bănci pe termen

scurt.

Contul 519 este un cont de pasiv.


-creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi

bancare distincte , inclusiv dobânzile datorate(512,666)

In debitul acestui cont se înregistrează1 :

-creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite(512)

Soldul contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

GRUPA 53 “CASA”

Din grupa 53”Casa” fac parte:

Contul 531 “Casa”


51

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat în casieria unităţii,

precum si a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor si plaţilor efectuate.



-sumele ridicate de la bănci(581);

-sumele încasate de la clienţi(411, 419);

- sumele încasate de la asociaţi(455);

- sumele încasate reprezentând decontări în cadrul grupului si decontări privind

interese de participare(451, 452);

- sumele încasate reprezentând aport la capitalul social(456);

- sumele încasate de la debitori(428, 461);

- sumele încasate de la creditori diverşi(462);

- sumele încasate reprezentând venituri anticipate(472);

- sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie

Neutilizate(542);

- sumele încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen scurt cedate(501,

502, 503, 506, 508);

-sumele încasate din prestări de servicii , vânzarea mărfurilor si alte activităţi(704,

707, 708);

- sumele încasate din despăgubiri si alte venituri din exploatare(758);

-diferenţe favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valuta la încheierea

exerciţiului financiar sau operaţiunilor efectuate în valuta(765).


-depunerile de numerar la bănci(581);

-costul de achiziţie al investiţiilor financiare cumpărate în numerar(261, 262, 263, 265,

269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509);

-plăţile efectuate către furnizori(401, 404);

-valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări

de lucrări(409)l

-sumele achitate personalului(421, 423, 424, 425, 426, 427, 428);

52

-sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau propriri din remuneraţii

- sumele achitate reprezentând decontări în cadrul grupului si decontări privind interese

de participare (451,452);

-sumele restituite asociaţilor(455, 456);

-dividendele plătite acţionarilor sau asociaţilor(457);

- sumele achitate diverşilor creditori(462);

-plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate si subunităţi(481);

-avansurile de trezorerie acordate(542);

-plăţile în numerar reprezentând alte valori achiziţionate(532);

-diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilităţilor în valută la încheierea

exerciţiului financiar sau operaţiunilor efectuate în valută în cursul exerciţiului(665);

-plăţile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare(658).

Soldul contului reprezintă numerarul existent în casierie.

Contul 532 “Alte valori”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice , timbrelor fiscale si

poştale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de călătorie, tichetelor de

masa, a altor valori, precum si a muscarii acestora1.



-valoarea bonurilor valorice , a timbrelor fiscale si poştale, biletelor de tratament si

odihna, tichetelor si biletelor de călătorie, tichetelor de masa, a altor valori,

achiziţionate(401,531,542).


- valoarea bonurilor valorice , a timbrelor fiscale si poştale, biletelor de tratament si

odihna, tichetelor si biletelor de călătorie, tichetelor de masa, a altor valori,

consumate(301,428,604,624,625,626)


53

Soldul contului reprezintă alte valori existente.

GRUPA 54 “ACREDITIVE”

Din grupa 54 “Acreditive” fac parte :

Contul 541 “Acreditive”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor deschise în bănci pentru

efectuarea de plăţi în favoarea terţilor.

Contul 541 este un cont de active


-valoarea acreditivelor deschise la dispoziţia terţilor(581)

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente soldului la încheierea exerciţiului

financiar privind acreditivele deschise în valuta(765)


-sumele plătite terţilor sau virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a încetării

valabilităţii acreditivului(401,404,581)

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor efectuate în valuta în

cursul exerciţiului sau soldului privind diferenţele favorabile de curs valutar, aferente

operaţiunilor efectuate în valuta în cursul exerciţiului sau soldului privind acreditivele

deschise în valuta, la încheierea exerciţiului financiar sau la lichidarea acestora(665)

Soldul contului reprezintă valoarea acreditivelor deschise în bănci, existente.

Contul 542 “Avansuri de trezorerie”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie.



- avansurile de trezorerie acordate(531)

54

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie. în valuta, la

încheierea exerciţiului financiar(765).


- avansurile de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri(301, 302, 303, 331, 346, 361,

371, 381, 401)

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valuta, sau

la încheierea exerciţiului financiar(665).

Soldul contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie , nedecontate.

GRUPA 58 “VIRAMENTE INTERNE”

Din grupa 58 “Viramente interne” fac parte:

Contul 581 “Viramente interne”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa viramentelor de disponibilităţi între

conturile de trezorerie.



-sumele virate dintr-un cont de trezorerie într-un alt cont de trezorerie(512,531,541,542)


-sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie(512,531,541,542).

De regula , contul nu prezintă sold.

GRUPA 59 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE

TREZORERIE”

Din grupa 59 “Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie” fac parte

conturile:

55

591 “Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul

grupului”;

592” Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii”;

593” Provizioane pentru deprecierea acţiunilor”;

595” Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise si răscumpărate”;

596” Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor”;

598” Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare si creanţe asimilate”.

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se ţine evidenţa constituirii

provizioanelor pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul

grupului, acţiunilor proprii, acţiunilor, obligaţiunilor emise si răscumpărate, obligaţiunilor

si a altor investiţii financiare şi creanţe asimilate, precum si a suplimentarii, diminuării

sau anularii acestora, potrivit legii.

Conturile din aceasta grupă sunt conturi de pasiv.


-valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau

suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane(686).


-sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea

conturilor de trezorerie(786)

Soldurile conturilor din aceasta grupa reprezintă valoarea provizioanele

constituite pentru deprecierile constatate existente la sfârşitul perioadei1.

2.2 CONTABILITATEA NUMERARULUI SI A FLUXURILOR

DE NUMERAR


56

2.2.1. NUMERARUL

2.2.1.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND NUMERARUL

Numerarul in lei şi în devize din casieria societăţii este reprezentat de banii lichizi

de care dispune unitatea la un moment dat si prin intermediul cărora se fac operaţiuni de

plăti cu persoanele fizice si juridice sau la care se adaugă lichidităţi ca urmare a

încasărilor efectuate.

Realizarea decontărilor intre persoane juridice prin intermediul numerarului

prezintă avantajele rapidităţii si siguranţei in efectuarea operaţiunilor (pentru furnizori),

dar si dezavantajele utilizării unui volum mare de lichidităţi si nesiguranţei transferului

fizic, la care se adaugă aspectele privind indiscipline financiara in operaţiunile de încasări

si plati.

Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se realizează prin casieriile societăţilor

comerciale în limita unui anumit plafon, de 20.000.000 lei.

Principial, documentul justificativ care sta la baza înregistrării in contabilitate a

încasărilor si plaţilor cash prin casierie este Dispozitia de plată-încasare către casierie,

care îndeplineşte următoarele funcţii:

Dispoziţie pentru casierie, in vederea achitării in numerar a unor sume, potrivit

dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum

si a diferenţei de încasat de către titularul de avans in cazul justificării unor sume mai

mari decât avansul primit, procurarea de materiale etc.

Dispoziţie pentru casierie, in vederea încasării in numerar a unor sume , potrivit

dispoziţiilor legale

Document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in

cazul plaţilor in numerar efectuate fără alt document justificativ

Când Dispozitia de plată-încasare către casierie este utilizata ca Dispoziţie de

încasare , pentru sumele încasate , casierul trebuie sa emită o chitanţa, formular cu regim

special de tipărire, înscriere si numerotare, care îndeplineşte următoarele funcţii:

Document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria societăţii

57

Document justificativ de inregistrare in registrul de casa(cu respectarea

regulamentului operaţiunilor de casa) si in contabilitate

Chitanţa este un formular cu regim special, tipizat in doua versiuni

Chitanţa obişnuita

b.Bon de comandă-chitanţă, formular cu regim special de tipărire, înseriere si

numerotare, care serveşte ca document pentru:

Contractarea serviciilor

Confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat

Încasarea sumei de la client

Determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate

Bonul de comandă-chitanţă se întocmeşte numai de plătitorii de TVA.

Neplătitorii de TVA întocmesc Bonul de comandă-chitanţă care conţine

informaţii similare Bonului de comandă-chitanţă cu excepţia elementului rând TVA.

Având in vedere volumul de încasări si plati in numerar, acestea nu se

înregistrează, in contabilitatea curenta, document cu document, ci centralizat, in baza

Registrului de casa, care îndeplineşte următoarele funcţii:

Document de inregistrare operativa a încasărilor si plaţilor in numerar, efectuate prin

casieria societăţii pe baza actelor justificative

Document de stabilire la sfârşitul fiecărei zile a soldului de casa

Document de inregistrare zilnica in contabilitate a operaţiilor de casa

Registrul de casa se întocmeşte in doua exemplare, zilnic, de casierul societăţii

sau de alta persoana împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări si plati.

In cazul in care o suma plătita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in

Registrul de casa se trece distinct fiecare operaţie in parte.

Registrul de casa se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării

operaţiunilor efectuate si de către persoana din compartimentul financiar-contabil

desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative.

Se completează zilnic, in ordinea efectuării operaţiilor, fără a lasă spatii libere.

La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din Registrul de casa se bazează.

58

Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului

operaţiilor de casa.

Soldul de casa al zilei precedente se raportează in primul rând al Registrului de

casa pentru ziua in curs.

Se înregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează (inclusiv soldul

de casa reportat al zilei precedente), se înregistrează apoi toate plăţile, iar totalul

acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a stabili

soldul de casa al zilei respective.

2.2.1.2 CONTABILITATEA NUMERARULUI

Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţilor patrimoniale şi a

mişcării acestora ca urmare a încasărilor şi plăţi1or efectuate în numerar se ţine distinct in

lei i în devize eu ajutorul contului 531 ,,Casa”, desfăşurat pe două conturi sintetice de

gradul II, respectiv 5311 ,,Casa in lei” i 5134 ,,Casa in devize”.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în devize se efectuează eu

respectarea regulamentului operaţiilor de casa, a regulamentelor emise de Banca

Naţională si a altor reglementări.

Contul 531 şi subconturile sale sunt conturi de activ.

Contul 5311 ,,Casa in lei” funcţionează astfel: se debitează eu sumele încasate în

numerar exprimate in lei i se creditează eu sumele plătite in numerar exprimate în lei.

Soldul debitor reprezintă numerarul in lei existent in casieria societăţilor

comerciale.

Se constată că Registrul de Casă in lei şi documentele anexate ale societăţii

INOX SA la data de 20 ianuarie 2003 confirmând încasări de 21.900.000 lei, din care

3.000.000 lei aport in numerar la capitalul social, 2.000.000 lei debite de la persoane

fizice, 5.000.000 lei numerar ridicat de la bancă i 11.900.000 lei sume încasate de la

societatea METCHIM SA din Ploieşti , suma reprezentând contravaloarea Facturii fiscale

nr 655234din data de 5 ianuarie 2003, si plăţi în sumă de 12.830.000 lei din care

3.000.000 lei titluri de participare cumpărate, 8.330.000 lei către furnizorul OTELINOX

59

SA din Târgovişte, suma reprezentând contravaloarea Facturii fiscale nr.543890 din data

de 13 ianuarie 2003 , 1.000.000 lei bilete de călătorie, 500.000 lei timbre fiscale.

Societatea INOX SA a contabilizat următoarele înregistrări:

1.Încasări prin casa:

5311 = % 21.900.000 lei

„Casa in lei” 581 5.000.000 lei

„Viramente interne”

456

„Decontări cu asociaţii” 3.000.000 lei

461 2.000.000 lei

„Debitori diverşi”

11.900.000lei

“Clienţi-interni”

2. Plăti prin casă:

% = 5311 12.830.000 lei

3.000.000lei

“Titluri de participare” “Casa in lei”

8.330.000lei

“Furnizori- interni”

1.500.000lei

“Alte valori”

60

3. Utilizarea altor valori in valoare de 1.500.000 lei

% = % 1.500.000lei

624 5323 1.000.000lei

“Cheltuieli cu transportul “Tichete si bilete

de bunuri si personal” de călătorie”

626 5321 500.000lei

“Cheltuieli poştale si “Timbre fiscale si

de telecomunicaţii” poştale”

2.2.1.3 ALTE VALORI

2.2.1.3.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND ALTE VALORI

In categoria generica “alte valori” sunt incluse elemente structurale ale trezoreriei

sub forma de timbre fiscale si poştale, bilete de tratament si odihna, Tichete si bilete de

călătorie , Tichete de masa si alte valori păstrate in casieria societăţii.

Aceste valori se procura de către societate prin cumpărare prin furnizori

autorizaţi, iar evidenta se tine la nivelul valorii lor nominale.

Influenta altor valori din casieria societăţii asupra volumului de lichidităţi nu este

majora , ele au o pondere mica in totalul valorilor de trezorerie si sunt folosite, in general,

pentru nevoile proprii de derulare in bune condiţii a activităţii de exploatare. Fac excepţie

de la aceasta regula societăţile economice in care folosirea acestor valori este impusa de

desfăşurarea activităţii de exploatare, cum ar fi :agenţii economici care procura pentru

salariaţi bilete de odihna şi tratament si Tichete de masa, unităţile de tratament si odihna

din staţiuni balneoclimaterice , societăţile de transport intern si internaţional pentru

bonuri valorice ,pentru carburanţi etc.

61

O particularitate a operaţiunilor cu “alte valori ” de trezorerie o constituie faptul;

ca au un efect anticipat asupra lichidităţilor prin realizarea de plăti parţiale sau totale

înaintea producerii efective a evenimentului consumator de asemenea valori.

O problema importanta care apare in condiţiile creşterii generale a preturilor

consta in plăţile suplimentare ce pot sa apară la anumite valori gestionate in casieria

societăţii, cum sunt: timbre fiscale, judiciare si poştale , bilete de călătorie , bonuri

valorice pentru carburanţi etc. Este cazul situaţiilor in care intre momentul achiziţiei si

momentul consumului , trece o perioada mai mare de timp sau are loc o creştere

sensibila a preturilor la produsele si serviciile respective, ceea ce va conduce la o

scădere a valorii reale a acestor “altor valori” sau la o ieşire suplimentara de numerar.

2.2.1.3.2 CONTABILITATEA ALTOR VALORI

Contabilitatea altor valori se realizează eu ajutorul contului 532 ,,Alte valori” are

se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul doi.

Planul de conturi , aprobat prin OMFP306/ 2002 a rezervat conturi operaţionale

de gradul II pentru următoarele valori asimilate numerarului:

Contul 5321 Timbre fiscale si poştale, de utilitate relativ redusa , deoarece , in

condiţiile fluctuaţiilor taxelor fiscale si poştale, agenţii economici prefera sa le

plătească prin viramente bancare sau in numerar, pe măsura necesitaţilor (apariţiei

lor).

Contul 5322 Bilete de tratament si odihna , utilizabil cu predilecţie de către agenţii

economici specializaţi in turism care contractează si derulează astfel de acţiuni

turistice in colaborare cu unităţile Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale.

Contul 5323 Tichete si bilete de călătorie , deasemenea , de utilitate redusă, datorită

schimbărilor intermitente , la intervale relativ scurte, a tarifelor de călătorie, motiv

pentru care agenţii economici preferă să deconteze contravaloarea acestora prin

intermediul avansurilor de trezorerie (avansuri de deplasare in interes de serviciu).

Contul 5328 Alte valori ,utilizabil, actualmente, in special pentru contabilizarea

tichetelor de masă, care se acorda in limita prevederilor bugetului de stat, sau, după

62

caz, a bugetelor locale, pentru activităţile din sectorul bugetar si in limita bugetelor

de venituri si cheltuieli aprobate, pentru celelalte categorii de angajatori.

Toate aceste conturi sunt conturi de activ şi funcţionează astfel: se debitează la

procurarea altor valori i se creditează la ieşirea altor valori din întreprindere.

Soldul debitor exprimă alte valori existente în casieria întreprinderii la un moment dat.

2.2.2 FLUXURILE DE NUMERAR

Fluxurile de numerar sau fluxurile de trezorerie cum mai sunt

denumite ,reprezintă o parte din ansamblul fluxurilor financiare dintr-o societate ,

respectiv cele cu efect imediat asupra trezoreriei.

Fiecare acţiune desfăşurata de întreprindere determină ,imediat sau mai târziu, o

intrare sau o ieşire pentru trezorerie, ceea ce conduce la decalaje între fluxurile

operaţiunilor economice si modificările trezoreriei. O analiza asupra acestor fluxuri

urmăreşte descrierea fenomenelor economice in dinamica lor, rezultatele unei astfel de

analize fiind esenţiale pentru luarea unor decizii viitoare.

Fluxurile de numerar (sau de trezorerie) sunt reprezentate de ansamblul

intrărilor si ieşirilor de numerar şi echivalente de numerar:

Fluxurile de numerar Constituie pentru utilizatorii situaţiilor financiare o baza de

evaluare a capacităţii entităţii de a genera numerar si echivalente de numerar;

Cu ajutorul lor se Determina necesarul de lichidităţi al întreprinderii şi se prevăd

riscurile si scadentele încasărilor viitoare.

De asemenea, fluxurile de numerar Fundamentează modalităţile in care

întreprinderea utilizează fluxurile de numerar si compară rezultatele întreprinderilor

eliminând efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii

şi/sau evenimente.

Fluxurile de numerar corespund mişcării efective de lichidităţi ale unei societăţi şi

anume:

63

-echivalentul unui flux real, de sens opus si desfăşurat in acelaşi timp cu transferul de

bunuri sau servicii

-echivalentul unor drepturi sau obligaţii , de sens opus, dar decalate in timp fata de

acestea.

Corespunzător celor trei tipuri de activităţi specifice unei întreprinderi , constatăm

trei funcţii esenţiale ale acesteia , şi anume: de exploatare , de investiţii şi de finanţare,

flecare dintre aceste funcţii contribuind la variaţia trezoreriei.

Atât sistemul contabil continental european cat si cel anglo-saxon recunosc cele

trei categorii de fluxuri de trezorerie , grupate după natura activităţilor ce le generează in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare

a) Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Aceste fluxuri sunt generate de activităţile principale producătoare de venit ale

întreprinderii, deci putem spune că ele sunt , in general, rezultatul operaţiilor şi

evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare constituie o parte importanta

a situaţiei fluxurilor de numerar deoarece indica:

succesul înregistrat de activităţile entităţii la generarea unor fluxuri suficiente pentru

rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investiţii fără ca

entitatea să fie nevoită să apeleze la surse externe de finanţare;

posibilităţile viitoare ale întreprinderii in ceea ce priveşte realizarea de noi investiţii;

Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al

măsurii in care societatea a degajat, prin exploatarea sa , suficiente fluxuri de trezorerie ,

pentru a rambursa împrumuturile sale, a menţine capacitatea sa de exploatare , a vărsa

dividende si a realiza noi investiţii, fără să recurgă la alte surse externe de finanţare.

64

Împreuna cu alte informaţii, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri

istorice de trezorerie legate de exploatare pot sa fie utile pentru previziunea fluxurilor

viitoare de trezorerie aferente exploatării.

conform IAS 7 in fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare sunt

incluse:

încasările in numerar din vânzarea de bunuri si prestarea de servicii ;

încasările in numerar din redevenţe, onorarii , comisioane si alte venituri ;

plăţile in numerar către furnizorii de bunuri si servicii ;

plăţile in numerar către si in numele angajaţilor;

încasările si plăţile in numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime si

despăgubiri, anuităţi si alte beneficii din poliţe de asigurare;

plăţile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate

ca activităţi de investiţie sau finanţare;

încasările si plăţile in numerar provenite din contracte încheiate in scopuri de

plasament sau de tranzacţionare.

Datorita faptului ca o societate poate sa deţină titluri in scopuri comerciale

fluxurile de trezorerie care provin din achiziţionarea si cesiunea de titluri deţinute în

scopuri comerciale , sunt incluse in categoria activităţilor de exploatare.

Ase3manator sunt clasificate si avansurile de casa si împrumuturile acordabile de

instituţiile financiare in categoria activităţilor de exploatare , ştiut fiind faptul ca ele se

refera la principala activitate generatoare de venituri a unei societăţi.

Conform IAS 7 o societate trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie(numerar) aferente

activităţii de exploatare făcând referire la una dintre cele două metode:

metoda directa

metoda indirecta

1.METODA DIRECTA

65

Aceasta metoda presupune operarea directa in fluxuri monetare , pe care le

grupează in diferite categorii de încasări si plati. Este de remarcat faptul ca informaţiile

furnizate se refera la încasări si plati brute (intrări si ieşiri de fonduri).

IAS 7 nu face referire la categoriile de incasări si plati ce trebuie constituite .

Conform metodei directe , informaţiile privind principalele categorii de intrări si

ieşiri de fonduri brute pot sa fie obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale

întreprinderii , fie prin ajustarea vânzărilor, costului vânzărilor (sau dobânzilor si

veniturilor asimilate si dobânzilor debitoare si cheltuielilor asimilate, pentru o instituţie

financiara) si celelalte elemente ale contului de profit si pierdere in funcţie de: variaţiile

intervenite in cursul exerciţiului, in cadrul stocurilor, creanţelor si datoriilor din

exploatare, de celelalte elemente fără incidente monetare sau de celelalte elemente pentru

care incidentele monetare constau in fluxuri de investiţii sau de finanţare.

Metoda directa a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare

poate fi prezentata sub forma următorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda directa):

Încasări de la clienţi x

Plati către furnizori si personal (x)

Dobânzi plătite (x)

Impozitul pe profit plătit (x)

Elemente extraordinare ± x

Alte plati generate de activitatea de exploatare (x)

FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE EXPLOATARE ± X

Unde:

INCASARI DE LA CLIENTI= Vânzări – Δ Creanţe + Creanţe achiziţionate

PLATI CATRE FURNIZORI SI PERSONAL= Costul vânzărilor + Δ Stocuri – -Δ

Furnizori – Intrări stocuri + Furnizori achiziţionaţi

66

DOBANZI PLATITE= Cheltuieli cu dobânzile – Δ Dobânzi

IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATIT= Cheltuiala privind impozitul pe profit –

-Δ Impozit pe profit datorat

Specialiştii in domeniu au concluzionat următoarele avantaje si dezavantaje

referitor la aceasta metoda:

Avantaj: este metoda recomandata de SIC 7 pentru ca permite evidenţierea fluxurilor

viitoare si furnizează mai multe date despre societate. Plăţile si încasările, evidenţiate la

valoarea brută, sunt prezentate pe clase majore, in funcţie de natura cheltuielilor sau

veniturilor care le-au generat.

Dezavantaj: este rar utilizata in practica deoarece identificarea încasărilor si plăţilor este

greu de realizat in contextul unei contabilităţi de angajamente.

2.METODA INDIRECTA

Conform acestei metode rezultatul net este corectat pentru a tine cont de influenta

operaţiilor care nu au caracter monetar, de orice report sau regularizare a încasărilor sau

plăţilor trecute sau viitoare , presupuse de exploatare si de elementele de venituri sau

cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizează investiţiile sau finanţarea.

Fluxul de numerar net aferent activităţii de exploatare este determinat pornind de

la profitul sau pierderea netă a exerciţiului înainte de impozitare si elementele

extraordinare. Ajustările care se realizează se refera la:

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au legătura cu activitatea de exploatare;

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenţa asupra trezoreriei;

corijarea cu variaţia nevoii in necesarul de fond de rulment (Δ NFR): variaţia

stocurilor, a creanţelor si datoriilor de exploatare.

67

Metoda indirecta a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare

poate fi prezentata sub forma următorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda indirecta):

Rezultat înainte de impozitare si elemente extraordinare x

Eliminarea elementelor care nu au incidenţa asupra trezoreriei:

- cheltuiala cu amortizarea x

- venituri din reluări ale provizioanelor (x)

Eliminarea elementelor care nu au legătura cu activitatea de exploatare:

- cheltuieli cu cesiunea imobilizărilor si plasamentelor X

- venituri din cesiunea imobilizărilor si plasamentelor (X)

- cheltuieli cu dobânzile X

- venituri din plasamente (X)

Interese minoritare X

Eliminarea variaţiei NFR:

- eliminarea variaţiei stocurilor (X)

- eliminarea variaţiei clienţilor si creanţelor asimilate (X)

- eliminarea variaţiei furnizorilor si a altor datorii din exploatare X

Dobânzi plătite (X)

Impozit pe profit plătit (X)

Elemente extraordinare ± X

FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE EXPLOATARE ± X

Conform metodei indirecte fluxul net de trezorerie care provine din activităţile de

exploatare se determină prin:

68

Eliminarea elementelor care nu au legătura cu exploatarea: ajustările se refera la

eliminarea efectelor pe care le au asupra rezultatului cheltuielile si veniturile

legate de cesiunea imobilizărilor si plasamentelor, precum si alte cheltuieli si

venituri care nu afectează exploatarea;

Eliminarea elementelor care nu au incidenţa asupra trezoreriei: ajustările se refera la

cheltuielile cu amortizarea si la veniturile din reluarea provizioanelor, care nu

reprezintă fluxuri reale de trezorerie.

Corijarea cu variaţia NFR: creşterea unor elemente de activ de natura nemonetara este

interpretata ca o ieşire efectiva de numerar, iar creşterea datoriilor este interpretata

ca o intrare de numerar, in sensul ca întreprinderea a reuşit sa conserve numerarul

si nu a realizat o cheltuiala a acestuia.

Interesele minoritare: apar in situaţia in care consolidarea se realizează prin metoda

integrării globale si reprezintă cota parte din capitalurile proprii ale societăţii

consolidate ce revine altor societăţi, altele decât asociaţii societăţii mamă; acestea

nu influenţează activitatea de exploatare si deci nu sunt luate in considerare la

determinarea fluxului net de exploatare.

Ca o concluzie referitoare la aceasta metoda ar fi faptul ca exista si o alta soluţie de

prezentare a fluxului net de trezorerie provenit din activităţile de exploatare si anume

reliefarea veniturilor si cheltuielilor aferente contului de profit si pierdere si a variaţiilor

intervenite in cursul exerciţiului in cadrul stocurilor , creanţelor si datoriilor din

exploatare.

IAS 7 recomanda societăţilor utilizarea metodei directe , pentru ca această metodă

permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor

viitoare de trezorerie , fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.

b)Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii

Fluxurile care rezulta din activităţi de investiţii indica in ce măsura plăţile au fost

efectuate pentru achiziţionarea de active destinate să genereze venituri şi fluxuri de

trezorerie viitoare.

69

De asemenea, fluxurile de trezorerie ale activităţilor de investiţii oferă informaţii

privind maniera in care societatea işi asigură perenitatea şi creşterea.

Aceste fluxuri sunt prezentate separat pentru a indica măsura in care plăţile

efectuate de întreprindere s-au concretizat in investiţii care sa asigure perinitatea si

fluxurile viitoare de trezorerie ale întreprinderii.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii sunt incluse:

Plăţile in numerar pentru achiziţionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale

si alte active pe termen lung;

Încasările in numerar din vânzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale si

alte active pe termen lung;

Plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale

altor întreprinderi si interesele in asocierile in participaţie;

Încasarea de numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu si de creanţă ale

altor întreprinderi si interesele in asocierile in participaţie;

Plăţile în numerar pentru contractele futures, forward, contractele de opţiuni si

contractele swap (dacă nu sunt integrate la activităţile de finanţare si nu sunt

deţinute în scopuri de plasament sau tranzacţionare);

Încasările in numerar din contractele futures, forward, contractele de opţiuni si

contractele swap (daca nu sunt integrate la activităţile de finanţare si nu sunt

deţinute in scopuri de plasament sau tranzacţionare).

Metoda de prezentare pentru fluxurile de trezorerie generate de activitatea de finanţare

este următoarea , conform IAS 7:

Fluxuri generate de activitatea de investiţii:

Achiziţii de filiale, mai puţin trezoreria achiziţionata (x)

70

Cesiuni de filiale x

Achiziţii de imobilizări (x)

Încasări din cesiunea imobilizărilor x

Achiziţii de plasamente (x)

Încasări din cesiunea de plasamente x

Dobânzi încasate* X

FLUXUL NET DE TREZORERIE GENERAT DE INVESTITII ± X

c)Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care antrenează schimbări in mărimea

şi structura capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale societăţii.

Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de

posibilitatea utilizării lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor

retrage din fondurile (capitalurile) viitoare.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare sunt incluse:

Veniturile in numerar provenite din emisiunile de acţiuni si alte instrumente de capital

propriu;

Plăţile în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor

întreprinderii;

Veniturile in numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, obligaţiuni, credite, ipoteci, si

alte împrumuturi pe termen scurt sau lung;

Rambursările in numerar ale unor sume împrumutate;

Plăţile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de

leasing financiar.

71

Metoda de prezentare de prezentare a fluxurilor generate de activitatea de finanţare este

următoarea:

Fluxuri de trezorerie generate de activitatea de finanţare

Creşteri de capital propriu in numerar x

Rambursări de capital propriu in numerar (x)

Emisiune de împrumuturi x

Rambursări de împrumuturi (x)

Rambursări de datorii rezultate din leasing financiar

FLUXUL NET DE TREZORERIE GENERAT DE FINANTARE ± X

2.3 CONTABILITATEA ECHIVALENTELOR DE NUMERAR şi A

FLUXURILOR DE ECHIVALENTE

Conform IAS 7 echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen

scurt, extreme de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi

care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt, uşor

convertibile în numerar şi cu o perioada de scadenta scurta (de regula, sub 3 luni)

ECHIVALENTELE de numerar sunt păstrate , mai degrabă , în scopul îndeplinirii

angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri.

Pentru a clasifica un plasament în echivalent de numerar , acesta trebuie sa fie

uşor convertibil într-o suma prestabilita de numerar si să fie supus unui risc

nesemnificativ de schimbare a valorii

Deci un plasament este calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are

o scadenta mica, de trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei.

Pe plan internaţional se manifesta de multa vreme tendinţa de creştere a

decontărilor fără numerar datorita în special puternicei dezvoltări a telecomunicaţiilor şi

72

folosirii tehnicilor de plată electronice. Conform reglementărilor contabile simplificate

armonizate cu directivele europene aprobate prin OMF 306/2002 decontările fără

numerar, cu echivalente de numerar cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi

efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valuta, creditele bancare pe

termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor bancare.

Practic societăţile trebuie sa contabilizeze distinct:

valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plata la termen

viramentele(plăţile) prin conturile curente şi de disponibilităţi

dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi

creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.

2.3.1 CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

2.3.1.1 CARACTERISTICI GENERALE A VALORILOR DE INCASAT

In accepţiunea Băncii Naţionale a României (BNR) în sfera ,,Valorilor de încasat”

se include: cecurile de încasat, efectele comerciale de încasat (cambia şi biletul la ordin)

şi efectele comerciale remise spre scontare.

1.CEC-ul

Conform Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr. 83/1994,

cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către

titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni

de încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.

Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar , cecul este un

instrument de plata care pune în legătura, în procesul creării sale, trei persoane:

trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Instrumental este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în

prealabil la o societate bancara, da un ordin necondiţionat acesteia, care se afla în poziţia

de tras, sa plătească , la prezentare , o suma determinate, unei terţe persoane sau însuşi

73

trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătura

prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite

cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.

Pentru ca trăgătorul sa emită cecuri , banca ii eliberează acestuia (clientul sau)

formulare de cecuri în alb, daca acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.

In România sunt reglementate următoarele tipuri de cecuri:

cecul la purtător

cecul barat, caracterizat prin faptul ca trăgătorul sau posesorul unui cec poate

face o barare prin înscrierea a doua linii paralele, orizontale sau oblice , pe

fata cecului. Aceasta înseamnă ca beneficiarul va trebui sa recurgă la serviciile

unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar, direct

de la banca trăgătorului, nefiind posibila.

Bararea poate fi :

generală, dacă nu prezintă nici o menţiune intre cele doua linii

specială, dacă intre cele doua linii este menţionata denumirea unei

bănci.

Bararea generala poate fi transformata în barare speciala . operaţiunea inverse

este interzisa.

Cecul certificate, similar ca standard al conţinutului cu cecul la purtător,

dar prin care banca (trasul) confirm ape cec existenta disponibilului necesar

efectuării plaţii şi persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din

contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.

Cecul de călătorie , prin care trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de

identitatea între semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura

persoanei care încasează respectivul cec la prezentare.

In fapt, posesorul depune o prima semnătura pe cec, în momentul în care îl

cumpăra; a doua oara o face în momentul încasării, în prezenta funcţionarului bancar

de la ghişeul băncii, sau în momentul efectuării unei plăti, în prezenta beneficiarului.

Acest tip de cec oferă un mijloc de plata uşor si, în acelaşi timp, sigur.

Posibilităţile de circulaţie (transmitere ) ale unui cec sunt:

74

Simpla remitere –cazul cecului la purtător care, în momentul emiterii, nu indica

expres beneficiarul, sau poarta menţiunea “la purtător”. Acest cec va fi plătit fie

persoanei desemnate ca beneficiar, fie deţinătorului cecului.

Cesiunea de creanţa ordinară- atunci când cecul este emis pe numele unei anumite

persoane şi conţine menţiunea “nu la ordin”. în acest caz, numai persoana

nominalizata poate sa-l încaseze.

Girarea – operaţiune prin care se transmit, odată cu remiterea , şi toate drepturile

rezultate din cec. Ea este o menţiune speciala făcuta pe verso-ul cecului, în

favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul

sau, sa gireze cecul.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare).

Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise şi plătibile în Romana sunt:

8 zile , daca cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

15 zile, în celelalte cazuri.

Si se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.

Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului

legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor anteriori, în cazul în care cecul nu s-ar fi

plătit.

Toate persoanele care, în orice calitate, s-au obligat prin cec (trăgător, giranţi) sunt

responsabile solidar în ceea ce priveşte plata cecului respective, cu toate ca obligaţiile au

fost asumate în momente diferite.

2. EFECTELE COMERCIALE

Din categoria efectelor comerciale fac parte cambia şi biletul la ordin.

A.CAMBIA

Conform Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi a biletului la ordin , modificata prin

Legea nr. 83/1994, cambia este un titlu de credit , sub semnătura private, care pune în

legătura , în procesul creării sale , trei persoane: trăgătorul , trasul şi beneficiarul.

75

Titlul este creat de trăgător, în calitate de creditor, care da ordin debitorului sau

numit tras, sa plătească o suma fixa la o data determinate în timp fie unui beneficiar , fie

la ordinal acestuia din urma.

Acceptarea cambiei este angajamentul luat de către tras , fata de orice posesor

legitim , de a plăti cambia la scadenta.

Trasul nu este obligat prin lege sa accepte , dar , daca accepta , el devine debitorul

(obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultative – poate fi făcuta oricând prin scadenta

obligator – atunci când trăgătorul indica expres în titlu acest fapt, fixând sau nu , un

termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibila la un anume timp

de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi făcuta oricând, daca trăgătorul nu a fixat

un termen pentru prezentare , darn u mai târziu de data scadentei.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi făcuta atât de posesorul cambiei, cat şi

de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului.

Acceptarea este înscrisa intr-o rubrica special ape cambia. Ea se exprima prin

cuvântul “acceptat” sau orice alta expresie echivalenta şi este semnata de tras. Simpla

semnătura a trasului pusa pe faţa cambiei este socotita acceptare.

Trasul poate restrânge acceptarea la o suma mai mica decât aceea prevăzuta în

cambie.

Posibilităţile de circulaţie (transmitere) a cambiei sunt:

Prin gir-act prin care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane ,

numita giratar, toate drepturile izvorând din cambia.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului , indiferent daca a acceptat sau nu, al

trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie

sa fie necondiţionat şi semnat de către girant.

Prin cesiune de creanţa ordinara, în cazul în care trăgătorul a înscris în cambie

menţiunea “nu la ordin”.

76

Spre deosebire de gir , cesiunea de creanţa ordinara devine valabila numai

începând din momentul notificării ei debitorului sau din momentul în care debitorul o

accepta prin act autentic.

Scadenta este termenul la care cambia trebuie plătita. Ea trebuie sa indice cu

precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie sa se prezinte la

plata. Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi:

La vedere

La un anume timp de la vedre

La un anume timp de la data emiterii

La o data fixa

Posesorul cambiei care nu este plătibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata în

ziua scadentei sale sau la ,cel mult , doua zile de la aceasta. Aceasta prezentare trebuie

efectuata în locul desemnat pe cambia. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta

sa-i fie predate cu menţiunea de achitare scrisa de posesor1.

Posesorul nu poate refuza o plata parţiala. în caz de plata parţiala, cel care

plăteşte, (trasul) poate cere sa I se facă pe cambia menţiunea de plata si a i se dea o

chitanţa . trasul care face plata înainte de scadenta, o face pe riscul sau.

B.BILETUL LA ORDIN

Conform Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi a biletului la ordin , modificata prin

Legea nr. 83/1994, biletul la ordin este un titlu de credit care pune în legătura , în

procesul creării sale, doua persoane: emitentul şi beneficiarul.

biletul la ordin este o promisiune de a plăti sin u un mandate de plata. El se transmite

prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi regulii generale

ca şi cele rezultând dintr-o cambia. Totuşi , acceptarea biletului la ordin nu se admite ,

deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca sic el care accepta o cambia.

Regulile referitoare la plata, scadenta , girarea şi protestul cambiei sunt aplicabile

şi biletului la ordin.

3.EFECTELE COMERCIALE REMISE SPRE SCONATRE

1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

77

Scontul reprezint suma de bani sub forma de dobânda la care se adaug un

comision cuvenit societăţii bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin,

cambie etc.) înainte ca acestea să ajungă la scadenta. Scontul se reţine de câtre bancă din

valoarea efectului comercial.

Scontul este o forma de credit acordat de către o banca posesorului efectului

comercial. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea efectului

comercial, înainte de scadenta, percepându-i un comision (taxa de scont). Urma acestui

act banca respective devine beneficiarul efectului comercial.

In caz de neplata la scadenta de către tras, posesorul unui efect comercial trebuie

sa fac un protest, înainte a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai efectului

comercial (care sunt solidar obligaţi fata de el). Daca un efect comercial este “încasat” de

către o banca , aceasta trebuie sa facă protestul , în caz de neplata.

2.3.1.2 CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

Contabilitatea valorilor de încasat se realizează eu ajutorul contului 511 ,,Valori

de încasat” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul doi pe feluri de valori de

încasat.

2.3.1.2.1 CONTABILITATEA CECURILOR

Cecurile de încasat sunt documente utilizate în decontările dintre furnizor şi

cumpărător. Pentru bunurile cumpărate cumpărătorul completez fila de cec, o înmânezi

furnizorului, iar acesta o depune la bancă în vederea încasării la data scadentă.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor generate de cecurile de încasat se

realizează cu ajutorul contului 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont de activ. Se debitează eu

sumele reprezentând valoarea cecurilor de decontare depuse la bancă pentru a fi încasate i

se creditează eu sumele reprezentând cecurile încasate prin bancă1.

Soldul debitor exprim valoarea cecurilor depuse la bancă pentru a fi încasate, dar

care nu au fost încasate la un moment dat.


78

In calitate de furnizor societatea INOX SA primeşte de la societatea CORIMEX

SRL din Craiova in data de 15 februarie 2003 un cec, în care este înscrisă suma de

11.900.000 lei, reprezentând contravaloarea Facturii fiscale nr 76345 din data de 1

februarie 2003,

cec pe care îl depune la bancă pentru încasare.

Societatea INOX SA a operat în contabilitatea sa următoarele înregistrări:

1. Primirea cecului de la societatea CORIMEX SRL:

5112 = 411 .01 11.900.000 Ici

“Cecuri de încasat” „ Clienţi-interni”

2. Încasarea prin banca a cecului în suma de 11.900.000 lei.

5121.01 = 5112 10.000.000 lei

“Conturi la bănci în lei-BCR” “ Cecuri de încasat”

2.3.1.2.2 CONTABILITATEA EFECTELOR COMERCIALE

Efectele comerciale descriu acel circuit ca şi cecurile de încasat, sumele înscrise

în aceste efecte fiind încasate la scadentă de către furnizori.

Până la încasare furnizorii le înregistrez în contul 5113 ,,Efecte de încasat”, cont

de activ care se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la bănci spre încasare

şi se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bănci.

Soldul debitor reprezint valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la

bănci, dar incă neîncasate.

Societatea INOX SA a livrat la 30.05.2003 societăţii comerciale COMET SA din

Constanta produse în valoare de 11.000.000 lei fără TVA,TVA 19%. Termenul de

plata este 01.07.2003 .

79

Societatea INOX SA emite o cambie , care trebuie plătita de societatea Comet

SA.


1. Depunerea la bancă a cambiei în suma de 13.090.000 lei.

5113 = 413 13.090.000.000 lei

“Efecte de încasat” “ Efecte de primit”

2. Încasarea prin bancă a sumei de 13.090.000 lei reprezentând cambia.

5121.01 = 5113 13.090.000 lei

“Conturi la bănci în lei-BCR” “ Efecte de încasat”

2.3.1.2.3 CONTABILITATEA EFECTELOR REMISE ŞI SCONTATE

Efectele de încasat primite de furnizori de la Clienţi pot fi păstrate în gestiune

până la scadenţă i apoi se depun la bancă spre a fi încasate. Dacă furnizorul are nevoie de

bani înainte de scadentă, el poate să decidă vânzarea acestora, operaţie cunoscută sub

numele de ,,scontare”1.

Aceste operai se fac prin intermediul societăţilor bancare.

Evidenta efectelor comerciale se tine cu ajutorul contului 5114 ,,Efecte remise

spre scontare”, cont de activ. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale, mai pin taxa

de scont, depuse pentru scontare (vânzare) la bănci i se creditează cu sumele încasate din

efectele remise. Soldul debitor reprezintă contravaloarea efectelor comerciale depuse spre

scontare i neîncasate la o anumita data.


80

Societatea comercială INOX SA depune la bancă pentru scontare în data de 2 mai

2003 o cambie în suma de 8.330.000 lei, pentru care banca pretinde un scont de 5% din

valoarea cambiei, adică suma de 416.500 lei.


1. Predarea către bancă a cambiei scontate.

% = 413 8.330.000 lei

5114 7.913.500 lei

“Efecte primate “ Efecte de primit”

spre scontare”

667 416.500 lei

“ Cheltuieli privind

sconturile acordate”

2. Încasarea contravalorii efectelor remise spre scontare

5121.01 = 5114 7.913.500 lei

“Conturi la bănci în lei-BCR” „Efecte primite

spre scontare”

2.3.2CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE şi DE DISPONIBILITATI

2.3.2.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CONTURILE

CURENTE şi DE DISPONIBILITATI

81

Pentru a putea efectua încasările şi plăţile fără numerar sau cu echivalente de

numerar societăţile comerciale trebuie s îi păstreze disponibilităţile băneşti proprii în

conturi deschise pe numele lor la băncile care le deservesc.

Furnizorii (creditorii) încasez de la clienţi (debitorii) sumele care li se cuvin nu în

numerar, ci prin intermediul băncilor la care acestea au deschise conturile în care îi

păstrează mijloacele băneşti. Rezultă că operaţiunile de încasări şi plata fără numerar se

fac de câtre bănci prin virarea sumelor respective din conturile clienţilor (debitorilor) în

conturile furnizorilor (creditorilor). Pentru furnizori (creditori) operaţia de virare

reprezintă o încasare, jar pentru clienţi (debitori) aceea operaţie reprezintă o plată.

Toate operaţiile efectuate prin conturile de la bancă sunt consemnate de banc în

extrasul de cont al acesteia. în acest document se înscriu încasările, plăţile şi soldul final.

Acesta împreună cu actele justificative se predau societăţii comerciale unde pe baza lor se

fac înregistrările în contabilitate.

In accepţiunea Băncii Naţionale a României (BNR) ,instrumental de plata

imediata prin conturile bancare curente şi de disponibilităţi este ORDINUL DE PLATA.

Conform regulamentului BNR nr. 8/19.08.1994 privind ordinal de plata , ORDINUL DE

PLATA este o dispoziţie necondiţionata, data de către emitentul acesteia unei societăţi

bancare receptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o

anumită dată. O astfel de dispoziţie e considerate ordin de plată, dacă:

Societatea bancara receptoare intra în posesia sumei respective , fie prin debitarea

unui cont al emitentului , fie prin încasarea ei de la emitent

şi

Nu prevede că plata trebuie sa fie făcuta la cererea beneficiarului.

Ordinal de plata poate fi emis pe suport clasic ( hârtie) sau pe suporturi

neconvenţionale (magnetic, electronic).

Pe drumul parcurs de ordinal de plata de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai

multe societăţi bancare , acestea efectuând succesiv operaţiuni de recepţie, autentificare,

acceptare şi executare a ordinului de plata.

Participanţii intr-un transfer –credit sunt:

82

Emitentul (non-bancar sau bancar)-persoana care emite un ordinal de plat ape cont

propriu

Plătitorul (client al societăţii bancare iniţiatoare sau însăşi banca iniţiatoare, sau

primul emitent)

Beneficiarul (client al societăţii bancare destinatare sau însăşi banca destinatara)

Societatea bancara iniţiatoare –prima societate bancara emitenta a unui ordin de

plata

Societatea bancara destinatara-ultima banca din lanţul transferului-credit, cea care

recepţionează şi accepta ordinal de plata pentru a pune la dispoziţia beneficiarului

suma de bani înscrisa în aceasta.

In vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului, exprimata prin emiterea

ordinului de plata , societarilor bancare participante în cadrul transferului –credit

respective trebuie sa se efectueze , în ordine, următoarele operaţiuni:

Recepţia-procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plata

Autentificarea-procedura prin care se determina ca ordinal de plata a fost

emis de persoana indicate ca emitent pe ordinal de plata

Acceptarea- procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plata

recepţionat

Refuzul- procedura utilizata în cazul în care o0 societate bancara receptoare

decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata , dat de un emitent,

sau ca executarea ar determina costuri excesive , ori întârzieri în

finalizarea transferului-credit

Executarea-procedura de punere ba “fondurilor băneşti ” la dispoziţia

beneficiarului , în baza ordinului de plata acceptat anterior.

2.3.2.2 CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE şi DE DISPONIBILITATI

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind conturile bancare curente şi

de disponibilităţi se folosesc conturile 5121 “Conturi la bancă în lei” şi contul 5124

83

„Conturi la bănci în devize”, toate acestea când parte din contul sintetic de gradul 1, 512

„Conturi curente la bănci”.

Contul 5121 ,,Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncţional, care se debitează

cu încasările şi se creditează cu plăţile. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei,

jar soldul creditor arată creditele de rambursat băncii.

Soldul creditor al contului 5121 ,,Conturi la bănci în lei” se explică prin faptul că

întreprinderile pot solicita băncilor linii de credit pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi

în situaţia în care nu dispun de disponibilităţi bănet la momentul efectuării plăţii.

Extrasele de cont de la Banca Comerciala Romana Sucursala Decebal ale

societăţii INOX SA şi documentele anexate confirmă in data de 15 iulie 2003 încasări

prin contul deschis la bancă BCR în suma de 101.400.000 lei, din care 23.800.000 lei de

la societatea COMRIMET SRL din Galaţi, reprezentând contravaloarea Facturii fiscale

nr. 234156 din data de 3 iulie 2003,17.850.00 lei de la societatea CORIMEX SA din

Craiova, reprezentând contravaloarea Facturii fiscale nr456234 din data de 30 iunie 2003,

29.750.000 lei reprezentând suma încasata în urma vânzării unui utilaj unui terţ,

20.000.000 lei depuneri de numerar din casieria societăţii comerciale, 10.000.000 lei

dobânzi încasate aferente disponibilităţilor păstrate la bancă, şi plăţi de 43.715.000 lei,

din care 17.850.000 lei unui furnizor de inox in calitatea societăţii comerciale

OŢELINOX Târgovişte reprezentând contravaloarea Facturii fiscale nr 956879 din data

de 25 iunie 2003 si 25.750.000 lei impozit pe salarii.

Pentru tranzacţiile enumerate, banca percepe un comision de 15.000 lei pentru

fiecare încasare efectuată şi 20.000 lei pentru fiecare plată efectuată care apare pe

extrasul de cont alături de plăţi.


1. Încasarea sumei de 101.400.000 lei prin contul bancar:

5121.01 = % 101.400.000 lei

“ Conturi la bănci în lei-BCR” 411.01 23.800.000 lei

84

“Clienţi-interni“

411.01 17.850.000 lei

“Clienţi-interni”

461 29.750.000 lei

“Debitori diverşi”

581 20.000.000 lei

“Viramente interne”

766 10.000.000 lei

“Venituri din dobânzi”

2.Plata din contul de disponibil a sumelor rezultate în urma tranzacţiilor efectuate în ziua

respectivă.

.

% = 5121.01 45.600.000 lei

401.01 “Conturi la bănci în lei-BCR” 17.850.000 lei

“Furnizori interni”

25.750.000 lei

“Impozit pe salarii”

3. Înregistrarea comisionului reţinut

627 = 5121.01 105.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Conturi curente la

bancare şi asimilate” bănci în lei-BCR…….

2.3.3 CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

Societăţile comerciale care nu dispun de suficiente disponibilităţi pentru a-şi

desfăşura în mod normal activitatea apelează la societăţile bancare cărora le solicită

credite pe termen scurt (sub un an).

85

Acordarea creditelor de către bancă unităţilor se poate realiza prin una din

următoarele modalităţi:

a) Acordarea creditelor în limita unor plafoane de creditare (limita de creditare). Banca

achită obligaţiile întreprinderii chiar şi în situaţia în care nu există în contul curent

suficiente disponibilităţi la momentul efectuării plăţilor. Această modalitate de creditare

determină existenţa soldului creditor al contului de disponibilităţi 512.

b) Acordarea creditelor prin virarea de către bancă a sumei respective în contul de

disponibil al întreprinderii. În această ipoteză, acordarea creditului reprezintă alimentarea

contului de disponibil cu suma creditului bancar, situaţie ce impune în contabilitate

utilizarea contului 519 ,,Credite bancare pe termen scurt”, care se dezvoltă pe conturi

sintetice de gradul doi.

Asemenea credite se pot acorda în lei sau devize. Când sunt acordate în devize, la

rambursarea lor pot să apară diferenţe de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, în

funcţie de evoluţia cursului valutar în funcţie de cel de la data contractării creditelor1.

Alături de creditarea bancară pe termen scurt (sub un an) a societăţilor, prin

conturi curente şi de disponibilităţi , prin tehnica limitelor (plafoanelor) şi liniilor de

credit, o amploare deosebită cunoaşte astăzi, acordarea de credite bancare pe termen

scurt prin conturi distincte. In acest scop, s-a instituit contul 519 “Credite bancare pe

termen scurt”, detaliat , în funcţie de natura (felul) creditului, în următoarele conturi

operaţionale de gradul II: 5191”Credite bancare pe termen scurt”, 5192” Credite bancare

pe termen scurt nerambursate la scadentă”, 5193”Credite externe guvernamentale”,

5194” Credite externe garantate de stat”, 5195” Credite externe garantate de

bănci”,5196” Credite de la trezoreria statului”,5198”Dobanzi aferente creditelor bancare

pe termen scurt” .

Conturile 5191, 5193, 5194, 5195, 5196 (deci fără 5192) sunt conturi de datorii.

Se creditează eu creditele bancare pe termen scurt acordate societăţilor comerciale şi se

debitează cu creditele pe termen scurt rambursate, precum şi cu creditele pe termen scurt

nerambursate la scadentă şi trecute în categoria creditelor pe termen scurt nerambursate

la. scadentă. Soldul creditor reprezintă creditele pe termen scurt nerambursate, dar

neajunse la scadenţă.

1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

86

Contul 5192 ,,Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă” reflectă

acele credite bancare pe termen scurt contractate de societăţile comerciale care nu au

putut fi rambursate la scadenţele stabilite şi care se trec la restanţă, atrăgându-i plata unor

dobânzi penalizatoare.

Fiind un cont de datorii, el se creditează cu creditele pe termen scurt nerambursate

la scadenţă stabilită şi trecute la restanţă. Se debitează cu creditele restante rambursate.

Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt existente nerambursate la

scadenţă.

Dobânzile la aceste credite pot fi simple şi se calculează după formula:

D = S * Rd

Unde,

D = dobânda

S = suma împrumutată

Rd= rata dobânzii.

De asemenea, dobânzile pot fi compuse (cu capitalizare, sau dobândă la dobândă),

calculându-se astfel:

D=S(1+Rd)’1 —S

Societatea INOX SA a încasat prin banca BCR-Sucursala Decebal de un credit

bancar pe termen scurt în sumă de 100.000.000 lei, rambursabil în 10 luni. Dobânda

aferentă este de 3% pe lună şi se plăteşte odată cu rambursarea creditului. Datorită unor

dificultăţi, societatea nu reuşeşte să ramburseze creditul decât peste 12 luni de zile. Pe

perioada în care a avut dificultăţi suportă o dobândă de 6%.


1. Încasarea de către societate a creditului acordat de bancă:

5121.01 = 5191 100.000.000 lei

“Conturi la bănci în lei-BCR” “ Credite bancare pe

87

termen scurt”

2. Înregistrarea Dobânzii cuvenită băncii:

100.000.000 lei * 3% * 10 luni = 30.000.000 lei

666 = 5186 30.000.000 Ici

“Cheltuieli privind dobânzile” “ Dobânzi de plătit”

3. Rambursarea în 8 luni a sumei de 76.000.000 lei din creditul pe termen scurt.

5191 = 5121.01 70.000.000 Ici

“Credite bancare “Conturi la bănci în lei-BCR”

pe termen scurt”

4. Virarea sumei de 20.000.000 lei din categoria creditelor bancare pe termen scurt în

categoria creditelor bancare pe termen scurt nerambursate le scadenţă.

5191 = 5192 20.000.000 lei

“Credite bancare pe “Credite bancare pe termen scurt

termen scurt” nerambursate la scadenţă”

5. Rambursarea ulterioară a sumei de 20.000.000 lei.

5192 = 5121 .01 20.000.000 lei

“Credite bancare pe termen “Conturi la bănci în Iei-BCR

Scurt nerambursate

la scadenţă”

5. plata penalizărilor înregistrate datorita neachitării creditului bancar pe termen scurt la

scadenta

88

627 = 5121.02 12.000.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Conturi curente la

bancare şi asimilate” bănci în lei - BCR”

2.3.4 CONTABILITATEA DOBANZILOR AFERENTE DISPONIBILITATILOR

BANESTI ŞI CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

Societăţile comerciale primesc de la unităţile bancare dobânzi pentru păstrarea

disponibilitaţilor în conturile deschise la bănci.

Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se

înregistrează distinct în contabilitate , faţă de cele de plătit , aferente creditelor acordate

de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs , se

înregistrează la cheltuieli financiare respectiv venituri financiare

Aceste dobânzi reprezintă pentru societăţile în cauză venituri financiare şi se

reflectă (dobânzile) în contabilitate cu ajutorul contului 5187 ,,Dobânzi de încasat”.

Acesta este un cont de activ care se debitează cu dobânda de încasat şi se creditează cu

dobânda efectiv încasată. Soldul debitor reprezintă dobânda neîncasată la o anumită dată1.

Societăţi1e comerciale care primesc de la bancă credite curente (credite de plăţi),

precum şi societăţile comerciale care contractează credite bancare pe termen scurt

datorează băncii dobânzi pentru aceste credite.

Dobânzile aferente creditelor de plăţi se reflectă în contabilitate cu ajutorul

contului 5186 ,,Dobânzi de plătit”, iar dobânzile aferente creditelor bancare pe termen

scurt se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 5198 ,,Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”.

Cele două categorii de dobânzi reprezintă pentru societăţi1e comerciale cheltuieli

fïnanciare.


89

Conturile 5186 i 5198 sunt conturi de datorii. Ele se creditează cu dobânzile de

plătit băncii pentru creditele menţionate şi se debitează cu dobânzile plătite băncii.

Soldul creditor exprimă dobânzile încă neplătite.

Conturile 5186, 5187 şi 5198 se folosesc în cazurile în care dobânzile de primit

sau de plătit aparţin unui exerciţiu financiar, dar încasarea sau plata lor se face în

exerciţiul financiar următor. In acest fel se asigură delimitarea în timp, pe exerciţii

financiare a cheltuielilor şi a veniturilor din dobânzile încasate sau plătite.

In luna iulie 2003 societatea INOX SA avea în contul deschis la BCR suma de

220.154.200 lei. în aceasta luna nu s-a efectuat nici o tranzacţie prin acest cont bancar.

Dobânda anuala pe care o acorda Banca Comerciala Romana pentru disponibilităţile la

vedere este de 11%. La sfârşitul lunii iulie 2003 , din extrasul de banca pe care societatea

îl primeşte rezultă ca aceasta va avea de încasat dobânda cuvenita pe o luna şi încasata de

220.154.200 lei*11%/12 luni, adică suma de 2.018.080 lei.


1. Dobânda cuvenită societăţii comerciale pentru disponibilităţile păstrate în cont la

bancă:

5187 = 766 2.018.080 lei

„Dobânzi de primit” „Venituri din dobânzi”

2. Încasarea dobânzii:

5121.01 = 5187 2.018.080 lei

“Conturi la bănci în lei - BCR” „Dobânzi de primit”

2.3.5 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE ECHIVALENTE

Fluxurile contabile de echivalente sunt extreme de diversificate . Ele pot fi

sistematizate in:

90

încasări de creanţe şi stingeri de datorii monetare, respective a creanţelor şi

datoriilor care presupun intrări , respective ieşiri de “numerar

dematerializat”, în şi din conturile bancare, în cuantumul şi la scadenta

determinate

recunoaşteri de venituri şi cheltuieli, respective de câştiguri şi de pierderi,

având ca echivalent intrări, respective ieşiri, efective de “numerar

dematerializat”, în şi din conturile bancare

plăţile cu echivalente de numerar se caracterizează prin :

un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumental de decontare utilizat;

un flux de mesaje intre părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie

executate de băncile comerciale în calitate de intermediari.

Pentru contabilizarea fluxurilor de echivalente se utilizează conturile din grupa 51

“Conturi la bănci”, a cărei structura e reglementată de planurile generale de conturi în

vigoare.

2.3.5.1 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE CARE PROVIN

DIN DOBANZI şi DIVIDENDE INCASATE

Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate , trebuie

prezentate distinct de cele care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite.

Totodată, ele trebuie sa fie delimitate pe cele trei categorii de activităţi ale unei societăţi

(exploatare, finanţare şi investiţii), iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii

trebuie sa fie păstrată de la un exerciţiu la altul.

Pentru instituţiile financiare, dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate

constituie fluxuri din exploatare, pentru ceilalţi agenţi economici , soluţia delimitării este

mai puţin evidenta.

In cazul dobânzilor şi dividendelor plătite exista doua interpretări posibile.

Unii le considera o consecinţă a politicii de finanţare alese, clasificându-le în

categoria fluxurilor de finanţare, în timp ce alţii estimează ca cel mai important lucru

punerea în evidenta a capacităţii societăţii de a degaja, prin activitatea sa activele

necesare finanţării sale , încadrându-le în categoria fluxurilor de exploatare.

91

Aceeaşi problema duală apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate.

Bazându-se pe faptul ca este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate ,

unii le considera fluxuri de investiţii. Alţii le cataloghează în categoria fluxurilor de

exploatare1.

Absenţa unui consens a determinat IASC sa se pronunţe în favoarea unei soluţii

sau alteia.

2.3.5.2CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE CARE PROVIN

DIN IMPOZITELE ASUPRA BENEFICIILOR

Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii , rezultat care

provine atât din operaţiile de exploatare cat şi din activităţile de investiţii şi cele de

finanţare , în mod ideal, acest impozit ar trebui sa fie delimitat pe cele trei componente.

Daca este uşor sa se impute cheltuiala fiscala unei activităţi de investiţii sau de

finanţare , este în schimb, adesea imposibil sa se identifice fluxurile de trezorerie ale

operaţiei generatoare.

Putem spune deci ca plăţile privind impozitul asupra beneficiilor trebuie sa se

clasifice în categoria fluxurilor de trezorerie care provin din activităţi de exploatare.

Atunci când este posibil sa se conecteze fluxul generat de impozit la o operaţie ce

dă naştere unui flux de trezorerie clasificat în categoria activităţilor de investiţii sau de

finanţare , acest flux va fi prezentat , după caz în una din aceste doua activităţi.

In concluzie, IAS 7 încadrează plăţile de impozit asupra beneficiilor în categoria

fluxurilor din exploatare , exceptând situaţia în care el ar putea sa fie clar identificabile

în activităţi de finanţare sau de investiţii.

2.3.5.3 FLUXURILE PRIVIND ELEMENTELE EXTRAORDINARE

Fluxurile implicate de elementele extraordinare trebuie sa fie prezentate separate,

în cadrul fluxurilor din exploatare , de investiţii şi de finanţare , pentru a permite

1 Feleagă N., Ionaşcu N. – Tratat de contabilitate financiară, Volumul I şi II, Editura Economică, 1998

92

utilizatorilor sa înţeleagă natura şi incidental or asupra mişcărilor de trezorerie actuale şi

viitoare ale societăţii.

Aceste informaţii vin în completarea informaţiilor distincte relative la natura şi

mărimea elementelor extraordinare aşa cum cere IAS 8 “Rezultatul net al întreprinderii,

erorile fundamentale şi schimbările de metode contabile”.

2.4. CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE PE

TERMEN SCURT CA ELEMENTE DE TREZORERIE

In viata unei societăţi, de la înfiinţarea şi până la lichidarea sa, pentru atingerea

obiectului de activitate strâns corelat de echipa de manageri, societatea comercială este

intr-o continuă transformare, căutare si adaptare.

Direct prin relaţii de colaborare sau asociere sau indirect pe baza intereselor

latente sau concurenţiale societatea intră in relaţii cu alte societăţi.

In funcţie de bonitatea sa , de politica sa financiara sau de decizia de dezvoltare ,

societatea poate avea un disponibil de capital si atunci penetrează in capitalul altor

societăţi situaţie in care achiziţionează titluri sau o nevoie de capital –situaţie in care

vinde titluri.

Se disting 4 categorii de titluri:

titluri de participare

titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu

alte titluri imobilizate

valorile mobiliare de plasament

din punct de vedere fiscal exista 2 categorii:

titluri de participare

titluri de plasament

Titlurile de plasament in conformitate cu art. 87 din “Regulamentul privind

aplicarea Legii contabilităţii” reprezintă <<acţiunile proprii răscumpărate , acţiunile

achiziţionate de unitatea patrimoniala, obligaţiunile emise si răscumpărate, obligaţiunile

93

achiziţionate si alte titluri de plasament achiziţionate de unitatea patrimoniala in vederea

realizării unui profit pe termen scurt>>, spre deosebire de titlurile de participare, care

conform art 59 din acelaşi Regulament, reprezintă <<drepturile sub forma de acţiuni sau

alte titluri de valoare in capitalul altor unităţi patrimoniale, care asigură unităţii

patrimoniale deţinătoare exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile respectiv

realizarea unui profit pe termen lung>>.

In structura titlurilor de plasament sunt incluse:

ACTIUNI(cotate sau necotate)

OBLIGATIUNI(cotate sau necotate)

ACTIUNI SI OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE DE SOCIETATE

ALTE TITLURI DE PLASAMENT SI CREANTE ASIMILATE(bonuri de tezaur pe

termen scurt, titlurile instituţiilor financiare specializate ,certificatele de depozit)

EVALUAREA TILURILOR DE PLASAMENT

Conform IAS 7 , plasamentele pe termen scurt sunt echivalente de lichidităţi si

reprezintă elemente foarte lichide , convertibile cu uşurinţa intr-o mărime determinate de

lichidităţi si a căror valoare nu riscă să se schimbe in mod semnificativ, ele făcând parte

din categoria fluxurilor de trezorerie.

In privinţa evaluării plasamentelor pe termen scurt, este de semnalat confruntarea

a doua teze principale.

Unii specialişti apreciază ca plasamentele pe termen scurt trebuie evaluate ca

toate activele la valoarea cea mai mica dintre costul de achiziţie si valoarea lor de piaţa.

Alţi specialişti estimează ca, deşi aceasta soluţie are avantajul coerentei, ea nu

este adaptata, totuşi, la natura particulara a plasamentelor pe termen scurt. Deoarece

plasamentele pe termen scurt sunt valori realizabile practic fără scadenţă, constituind,

astfel, adevărate rezerve de lichidităţi, acest grup de specialişti consideră că este mai

adecvat să se evalueze elementele în cauză la valoarea lor de piată1.

In aceasta situaţie variaţiile valorii contabile a plasamentelor pot fi contabilizate la

venituri sau cheltuieli sau înscrise direct in structura capitalurilor proprii.


94

Să presupunem că o acţiune a fost achiziţionată la un cost de 22.000 lei. La

închiderea exerciţiului, acţiunea nu mai valorează decât 20.000 lei. Indiferent care este

metoda folosită, acţiunea va figura în bilanţ la o valoare de 20.000 lei.

Să admitem acum că, fiind cotată, cursul acţiunii, la închiderea exerciţiului este de

25.000 lei. Valoarea sa bilanţieră va fi:

- în conformitate cu evaluarea la valoarea de piaţă: 25.000 lei;

- în conformitate cu metoda celei mai mici valori: 22.000 lei.

Este de aşteptat ca întreprinderile mai puţin rentabile să aleagă metoda bazată pe

valoarea de piaţă, cu speranţa de a ameliora profitul lor în caz de creştere a cursurilor.

Întreprinderile care folosesc metoda celei mai mici valori pot să obţină un rezultat identic,

prin cedarea titlurilor al căror curs este în creştere înainte de închiderea exerciţiului

curent şi pe care să le răscumpere la începutul exerciţiului următor. În felul acesta, ele

transformă plusurile de valoare nerealizată (şi care sunt necontabilizate) într-un câştig

realizat şi contabilizat.

În cazul deprecierii globale a portofoliului, este clar ca prin aplicarea celor două

metode să se ajungă la aceeaşi valoare. În timp ce prin aplicarea celei mai mici valori

portofoliul poate să fie evaluat global pe categorii de plasamente şi la nivelul fiecărui

titlu, ceea ce permite compensarea între plusurile şi minusurile de valoare ale diferitelor

titluri, evaluarea la valoarea de piaţă se face la nivelul fiecărui titlu.

Ca si in cazul celorlalte elemente patrimoniale , titlurile de plasament (investiţiile

financiare pe termen scurt) sunt evaluate in patru momente :

LA INTRAREA IN PATRIMONIU

Titlurile de plasament achiziţionate cu titlu oneros se contabilizează la costul de

achiziţie.

Costul de achiziţie reprezintă preţul de cumpărare sau valoarea determinate prin

contractul de achiziţie a titlurilor de plasament.

Ceea ce este de remarcat este faptul că, spre deosebire de multe alte structuri

patrimoniale, dar la fel ca şi celelalte categorii de titluri, cheltuielile accesorii de

95

cumpărare (comisioane vărsate cu ocazia cumpărării) nu fac parte din costul de achiziţie,

ci sunt înregistrate direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului (contul 627

“Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”).

LA INVENTAR

Titlurile de plasament sunt evaluate la închiderea exerciţiului la valoarea lor

actuala, valoare determinata de cursul mediu al ultimei luni:

Pentru titlurile cotate la bursă-evaluarea se face la valoarea de cotare a acestora din

ziua de 31 decembrie

Constituie titluri cotate titlurile înscrise la cota oficială a unei burse de valori.

Spre deosebire de titlurile de participare şi de titlurile imobilizate în activitatea de

portofoliu, dar la fel ca şi alte titluri imobilizate, creşterea sau scăderea bursei are în mod

necesar o incidenţă asupra valorii de inventar .

Pentru titlurile necotate la bursa-evaluarea se face la valoarea probabila de

vânzare /negociere-care se determină pe baza unuia sau mai multor criterii

obiective , utilizându-se datele din ultimile conturi anuale si datele

referitoare la modalităţile de cesiune eventuală :preţurile stipulate cu

ocazia celor mai recente tranzacţii , valoarea matematică, randamentul,

mărimea profitului, activitatea întreprinderii, mărimea întreprinderii,

volumul creditelor.

Trebuie sa se precizeze pentru fiecare categorie de titluri de plasament asemănătoare:

Numărul de titluri

Preţul de cumpărare

Modul de evaluare

Valoarea actuala

LA INCHIDEREA CONTURILOR/INSCRIEREA IN BILANT

96

Prin aplicarea PRINCIPIULUI PRUDENTEI la compararea intre valoarea de

intrare si valoarea de inventar , plusurile sau minusurile de valoare se stabilesc pe

categorii de titluri de aceeaşi natura(cu caracter global).

In cazul constatării unor deprecieri se constituie provizioane, evaluarea făcându-

se la preţul de cumpărare mediu ponderat.

Normele contabile româneşti nu prevăd modul cum se soluţionează la inventar

problema titlurilor de plasament de aceeaşi natura, având acelaşi emitent dar achiziţionate

la date si preturi diferite, care pot genera, la un moment dat, pentru aceleaşi titluri, atât

pierderi temporare de valoare cât şi câştiguri temporare de valoare.

"O scădere anormală tranzitorie" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- scăderea să fi fost importantă şi să fi avut cu câteva zile înainte de data de

închidere a exerciţiului;

- scăderea să fi fost anulată în primele zile care succed închiderii exerciţiului;

- evoluţia cursurilor până la data publicării cursurilor anuale să demonstreze, în

mod evident, că această scădere brutală şi tranzitorie nu este începutul unei tendinţe noi.

LA IESIREA DIN PATRIMONIU

La vânzarea /cesiunea titlurilor de plasament se utilizează preţul de cesiune / de

vânzare pentru determinarea veniturilor cedate iar pentru scăderea din gestiune valoarea

contabila.

Diferenţa dintre preţul de cesiune si valoarea contabila constituie rezultatul

cesiunii care îmbracă forma de plusuri sau minusuri de valoare.

Valoarea contabila este data de valoarea bruta a titlurilor (costul de intrare –

eventual reevaluat sau costul estimate prin metoda Costului mediu ponderat, metoda

FIFO, metoda LIFO), valoare care reprezintă costul de intrare al titlurilor cedate.

Preţul de cesiune este cel indicat in actul de vânzare si nu este afectat de

cheltuielile de vânzare.

Întâlnim 3 tipuri de operaţii in contabilitatea titlurilor de plasament:

achiziţionarea

Are loc in momentul transferului de proprietate a titlurilor.

97

Următoarele evenimente au loc indiferent daca eliberarea titlurilor de plasament

se face imediat sau nu preţul de achiziţie este înregistrat in debitul conturilor 50 “Titluri

de plasament” pentru valoarea sa totală, adică valoarea totală= partea

eliberată+vărsămintele de efectuat.

In credit se înregistrează :

- daca plata se face imediat - contul de disponibilităţi 5311”Casa in lei”,5121”Conturi

la bănci in lei”, etc.

- daca plata se face ulterior – contul 462 “Creditori diverşi”, pentru partea eliberată

din titlurile de plasament

- contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de

plasament” , pentru partea nevărsată din aceste titluri.

In cazul achiziţionării titlurilor de plasament societatea caută fie utilizarea

temporară a trezoreriei sale in vederea conservării valorii acesteia (mai ales in condiţii de

inflaţie ), fie rentabilitatea plasamentului sau prin percepţia unui venit (dividende,

dobânzi) si/sau prin realizarea unei plusvalori cu ocazia revânzării.

deprecierea

Deprecierile temporare de valoare pe care le înregistrează titlurile de plasament

sunt contabilizate la sfârşitul exerciţiului sub forma provizioanelor pentru depreciere, prin

următoarea inregistrare contabila:

6863 = 591

“Cheltuieli financiare privind “Provizioane pentru deprecierea

provizioanele pentru depreciere” investiţiilor financiare la societăţi din

cadrul grupului “

In cazul in care deprecierea titlurilor de plasament a rămas fără obiect sau in cazul

in care provizionul constituit pentru titlurile de plasament devine excedentar in raport cu

deprecierea înregistrată de titluri , provizionul se virează la venituri:

591 = 7863

“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru

98

Investiţiilor financiare la deprecierea imobilizărilor financiare”

societăţi din cadrul grupului”

cesiunea

Cesiunea titlurilor de plasament se realizează prin intermediul unei societăţi

specializate, de regulă prin intermediul unui agent de schimb.

Conform normelor contabile aflate in vigoare in tara noastră ieşirea titlurilor de

plasament din patrimoniu se înregistrează cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor,

in contabilitate întâlnindu-se doua situaţii:

valoarea contabila a titlurilor de plasament < preţul lor de cesiune , caz in care

diferenţa intre valoarea contabila a titlurilor de plasament si preţul lor de cesiune se

înregistrează in contul 664” Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”

valoarea contabila a titlurilor de plasament > preţul lor de cesiune , caz in care diferenţa

se înregistrează in contul 764 “Venituri din investiţii financiare cedate ”

La stabilirea diferentelor favorabile sau nefavorabile dintre valoarea contabila a

titlurilor de plasament si preţul acestora de cesiune nu se iau in considerare

provizioanele pentru deprecierea titlurilor constituite înainte de operaţiunea de cesiune.

Cu ocazia cesiunii , eventualul provizion aferent titlurilor de plasament cedat este anulat,

prin virarea la contul 7863 « «Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

financiare »1.

Cheltuielile de cesiune se înregistrează in contul de cheltuieli 627 “Cheltuieli cu

serviciile bancare si asimilate”.

Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din grupa

50 „Investiţii financiare pe termen scurt”.

2.4.1 CONTABILITATEA ACTIUNILOR


99

2.4.1.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND ACTIUNILE

ACTIUNILE

Sunt hârtiile de valoare (titlurile) , care reprezintă o parte din capitalul social al unei

societăţi pe acţiuni sau societăţi in comandită pe acţiuni .

Conferă posesorului dreptul de a participa la vot deliberative in luarea deciziilor in

AGA in conformitate cu statutul societăţii şi îi dă dreptul deţinătorului să

primească dividende.

Pot fi -nominative

-la purtător

Sunt negociabile

Pot face obiect al unor tranzacţii de vânzare-cumpărare

Apar in contabilitatea posesorului in următoarele ipostaze:

a. ACŢIUNI PROPRII

In societatea pe acţiuni , capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de

societate, care pot fi nominative sau la purtător.

Felul acţiunilor va fi determinat prin contractul de societate si statut, iar in caz

contrar ele vor fi la purtător.

Acţiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decât valoarea nominala.

Acţiunile neplătite in întregime sunt întotdeauna nominative.

Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi acţiuni, pana nu

vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.

La constituirea societăţii se stabilesc prin contractul de societate numărul de

acţiuni, valoarea nominala a unei acţiuni, numărul acţiunilor ce se achita la început.

Valoarea acţiunilor , în timp, este apreciată prin referinţă la:

Piaţa pe care se negociază aceste acţiuni

Patrimoniul societăţii ca ansamblu al performanţelor trecute acumulate

Rezultatele societăţii

100

Perspectivele pe termen mediu

Imaginea societăţii in faţa terţilor

Calitatea personalului

Altele

Valoarea reţinuta cel mai adesea este o sinteză a diferitelor metode de apreciere.

In funcţie de aceste metode putem vorbi despre:

Valoarea bursiera(VB) , care reprezintă valoarea rezultata din raportul dintre

cerere si oferta care apare prin intermediul pieţei bursiere, raport numit cotaţie, valoare

influenţata uneori in mod semnificativ si de parametrii străini societăţii respective.

Valoarea financiara(VF), care reprezintă suma care, plasata la o anumita rata, pe

parcursul unui an, generează un venit egal cu dividendul acţiunii.

Valoarea de randament(VR), care reprezintă suma care, plasata la o anumita rata

pe parcursul unui an , generează un venit egal cu rezultatul unitar (beneficiul aferent unei

acţiuni).

Valoarea matematica contabila(VMC), care reprezintă activul net contabil aferent

unei acţiuni si reflecta valoarea actuala.

La emiterea de noi acţiuni pentru a proteja pe vechii acţionari / acţionarii

fondatori acţiunile se vor vinde la o valoare de emisiune mai mare decât valoarea

nominala.

101

Protecţia vechilor acţionari este de fapt asigurata prin deţinerea de către aceştia a

drepturilor preferenţiale de subscriere(DS), a căror valoare teoretica este reprezentata de

pierderea de valoare a titlului ca urmare a creşterii de capital.

b. TITLURI DE PARTICIPARE

Sunt acţiunile subscrise la constituirea altor societăţi comerciale pe acţiuni cu o

deţinere durabila.

c. ACŢIUNI DE PLASAMENT

Sunt acţiunile emise de alte societăţi comerciale, achiziţionate si aflate in

portofoliu ca elemente patrimoniale pentru plasarea disponibilităţilor inclusiv de

realizarea de venituri speculative.

2.4.1.2 CARACTERISTICI PRIVIND CONTABILITATEA

ACŢIUNILOR

Deci în categoria acţiunilor se includ acţiunile cotate si necotate la bursă,

cumpărate de la alte unităţi patrimoniale (terţi), fie in vederea obţinerii de dividende, fie

pentru a fi vândute în scopul obţinerii unui plus peste costul lor de achiziţie.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor privind acţiunile se realizează cu ajutorul

contului 503 "Acţiuni" , cont de activ. Acesta se debitează cu costul de achiziţie al

acţiunilor cumpărate si se creditează cu valoarea acţiunilor cedate, înregistrându-se

concomitent venitul sau cheltuiala realizata ca diferenţa intre preţul de vânzare si costul

lor de achiziţie.

Soldul debitor al contului 503 exprimă costul de achiziţie al acţiuniIor cumpărate

si existente în societate la un moment dat.

Veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor (preţul de vânzare este mai mare decât

costul de achiziţie) se înregistrează în contul 764 ,,Venituri din investiţii financiare

cedate”, jar pierderile obţinute din vânzarea acţiunilor (preţul de vânzare este mai mic

decât costul de achiziţie) se înregistrează în contul 664 ,,Cheltuieli privind investiţiile

financiare cedate”.

102

Societatea INOX SA achiziţionează prin intermediul unei societăţi bancare 500

de acţiuni a 10.000 lei/actiune emise de o societate comercială , plata efectuându-se

ulterior Acţiunile sunt cotate la bursă. Achiziţionarea acestor acţiuni ocazionează

cheltuieli în numerar în sumă de 100. 000 ‘ei. Ulterior se negociază la bursa de valori în

vederea vânzării 200 de acţiuni la un curs de 11.000 lei/acţiune.

In contabilitatea societăţii INOX SA s-au operat următoarele înregistrări:

1. Achiziţia acţiunilor:

Preţ de cumpărare: 500 acţiuni * 10.000 lei/actiune =5.000.000 lei

5031 = 462 5.000.000 lei

“Acţiuni cotate” “Creditori diverşi”

2. Plata cheltuielilor accesorii:

627 = 5121.01 100.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile bancare “Conturi la bănci in lei-BCR”

si asimilatele”

3. Plata ulterioară a acţiunilor:

462 = 5121 5.000.000 lei

“Creditori diverşi“ “Conturi la bănci în lei”

4. Vânzarea acţiunilor la bursă:

• Valoarea totală la preţ de vânzare : 200 actiuni*11.000 lei/actiune=2.200.000 lei

- Valoarea totală la preţ de cumpărare : 200 actiuni*10.000 lei/actiune=2.000.000 lei

103

= Diferente de încasat în plus (venituri) 200.000 lei

5121.01 = % 2.200.000 lei

„Conturi la bănci in lei-BCR”

5031 2.050.000 lei

“Acţiuni cotate”

7642 150.000 lei

„Câştiguri din investiţii financiare”

Acţiunile sunt tratate similar. Totuşi, pentru a putea fi considerate instrumente de

trezorerie, aceste acţiuni trebuie să fie lichide, chiar dacă nu sunt cotate la bursă.

Societatea INOX SA a achiziţionate pe data de 1 iulie 500 de acţiuni a 10.000

iei/acţiune, plata efectuându-se prin contul bancar de la Banca Comercială Română-

Sucursala Decebal. Întreprinderea nu intenţionează să deţină acţiunile pe termen mai

mare de un an. Intenţia ei este de a încasa dividendele (estimate a fi ridicate) şi de a

specula o eventuală creştere a cursului. Acţiunile nu sunt cotate la bursă, dar oricând se

pot găsi clienţi pentru ele (sunt lichide). Pe data de 1 martie anul următor se încasează

dividendele cuvenite de la societatea achiziţionată şi suma de 500 lei pe acţiune. Pe data

de 1 mai se vând în numerar 100 de acţiuni la un preţ de 9.000 lei/acţiune.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa următoarele înregistrări:

1. înregistrări ocazionate de plata acţiunilor:

5032 = 5121 1.000,000 lei

“Acţiuni necotate” “Conturi curente la bănci in lei”

2.Înregistrari ocazionate de recunoaşterea dividendelor încasate:

104

Conform IAS 18, societatea va recunoaşte doar venitul aferent perioadei de

deţinere a acţiunii. Dobânda, indemnizaţiile, dividendele i chiriile de primit aferente unei

investiţii sunt in general considerate venit, doar dacă nu reprezintă o recuperare a

costului. Se ştie că înaintea anunţării profitului distribuibil, cursul acţiunilor unei societăţi

creşte liniar, urmând ca după definitivarea şi anunţarea dividendelor să scadă, de obicei

cu o valoare mai mare decât a dividendului distribuit. Este chiar logic ca in anumite

situaţii să considerăm că valoarea de achiziţie a investiţiilor financiare include o parte din

profitul cuvenit. Atunci când acest profit nedistribuit reprezintă clar o recuperare a

costului, se poate reduce proporiona1 costul achiziţiei, urmând ca doar diferenţa să fie

trecută pe venit. Societatea a deţinut acţiunile pe o perioadă de doar 5 luni de zile (august

- decembrie anul precedent distribuirii) timp în care au generat venit.

Venit din dividende: 6 luni/12 luni *(500actiuni*500lei/actiune)=125. 000

Se diminuează costurile acţiunilor cu diferent = (500 actiuni*500 lei/actiune)-

125.000=125.000 lei:

5121 .01 = % 250.000 lei

5031 125.000 lei

“ Conturi la bănci In lei-BCR” “Acţiuni cotate”

762 125.000 lei

„Venituri din investiţii financiare

pe termen lung”

Înregistrări ocazionate de vânzarea acţiunilor cu plata in numerar:

Înregistrarea vânzării trebuie să ţină cont de faptul că a fost micşorat costul de

înregistrare (valoarea contabilă a acţiunilor deţinute) eu 125.000 lei.

Cele 500 de acţiuni deţinute au acum un cost de înregistrare egal cu: 5.000.000 -

125.000 = 4.875.000 lei.

Cele 100 de acţiuni vândute vor avea un cost de: 100/500 actiuni*4.875.000

lei=975.000 lei

105

Preţul total de vânzare este de 100*9.000 = 900.000 lei, ceea ce înseamnă că

societatea înregistrează la vânzarea acţiunilor o pierdere de 75.000 lei.

• Valoarea totală la preţ de vânzare (100 * 9.000) = 900.000 lei

- Valoarea totală la preţ de cumpărare 975.000 lei

= Diferente (cheltuieli) 75.000 lei

% = 5031 975.000 lei

5311 “ Acţiuni cotate “ 900.000 lei

“ Casa In lei “

6642 75.000 lei

“Pierderi privind investiţiile

financiare pe termen

scurt cedate”

2.4.2.CONTABILITATEA OBLIGATIUNILOR

2.4.2.1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND OBLIGATIUNILE

OBLIGATIUNILE

Reprezintă titluri de credit emise de societăţile comerciale pe acţiuni in limitele

maxime prevăzute de lege in raport cu capitalul social vărsat.

Pot fi: - nominative

- la purtător

Sunt negociabile şi producătoare de dobândă

Apar in mai multe ipostaze:

106

OBLIGATIUNILE - SURSA DE ÎMPRUMUT

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni , numite si împrumuturi obligatare ,

sunt împrumuturi pe termen lung, emise de societăţile pe acţiuni. Aceste împrumuturi

sunt divizate în părţi egale numite obligaţiuni, rambursabile la o scadenţă determinată si

generatoare de dobânzi anuale.

OBLIGATIUNILE-CA TITLURI DE PARTICIPARE

Se refera in special la obligaţiunile convertibile in acţiuni.

OBLIGATIUNILE ACHIZITIONATE SI AFLATE IN PATRIMONIU CA

ELEMENTE PATRIMONIALE PENTRU PLASAREA DISPONIBILITATILOR

INCLUSIV REALIZAREA DE VENITURI SPECULATIVE

Se refera în special la obligaţiunile care se răscumpăra la bursa.

Prin structurile contabile se face distincţie între plasamentele care conferă un

drept de proprietate (acţiunile ) şi cele care conferă pur şi simplu un drept de creanţă

(obligaţiunile).

2.4.2.2 CARACTERISTICI PRIVIND CONTABILITATEA OBLIGATIUNILOR

Reflectarea în contabilitate a obIigaiuni1or cumpărate de către unităţile

patrimoniale in vederea vânzării acestora pentru a obţine un profit se realizează eu

ajutorul contului 506 ,,Ob1igaiuni”, cont de activ.

Se debitează cu costul de achiziţie al obligaţiunilor cumpărate şi se creditează cu

valoarea ob1igaţiunilor vândute. Suma obţinută din vânzarea obligaţiunilor poate fi mai

mare sau mai mică decât costul de achiziţie al acestora.

În primul caz societatea în cauză obţine un profit, iar în al doilea caz realizează o

pierdere.

107

Soldul contului 506 exprimă valoarea obligaţiunilor aflate în societate la un

moment dat.

Societatea INOX SA a achiziţionat pe data de 1 ianuarie 2003 , 500 de

obligaţiuni necotate, la preţul de 100.000 lei/obligaţiune, din care 300 de obligaţiuni se

plătesc prin bancă, iar 200 de obligaţiuni se plătesc ulterior in numerar. Valoarea

nominală a obligaţiunilor este de 90.000 lei, dobânda anuală se încasează pe 1 august,

rata dobânzii fiind de 20% pe an. Întreprinderea nu are intenţia de a păstra obligaţiunile

pe termen lung. Pe data de 1 noiembrie se vând în numerar 150 de obligaţiuni la preţul de

vânzare de 120.000 lei/obligaţiune. Pe data de I decembrie se vând 100 de obligaţiuni la

preţul de vânzare de 90.000 lei/obligaţiune, încasarea efectuându-se prin bancă.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa următoarele înregistrări:

1. Înregistrări ocazionate de achiziţia obligaţiunilor:

• Valoarea totală la preţ de cumpărare: (500 * 100.000) = 50.000.000. lei

- Plătite prin bancă (300 * 100.000) = 30.000.000 lei

- Plătite ulterior (200 * 100.000) = 20.000.000 lei

5062 = % 50.000.000 lei

“Ob1igaiuni necotate” 5121 30.000.000 lei

“ Conturi la bănci în lei”

462 20.000.000 lei

“Creditori diverşi”

2. înregistrări ocazionate de Plata în numerar a 200 de obligaţiuni în valoare de

20.000.000 lei.

462 = 5311 20.000.000 lei

“Creditori diverşi” “Casa în lei”

3. Înregistrarea dobânzii de încasat:

108

Ca în cazul dividendelor cuvenite pentru acţiuni, întreprinderea va înregistra un

venit numai pentru perioada în care a deţinut ob1igaţiunile, adică 7 luni (ianuarie -

august).

Diferenţa de dobândă, nerecunoscută ca şi venit, va micşora costul obligaţiunilor.

Venitul din dobânzi va fi: 7 luni/12 luni *(20%*90.000)*500obligaliuni

=750.000 lei

= % 1.500.000 lei

5062 750.000 lei

“Dobânzi la obligaţiuni “ Obligaţiuni necotate”

si titluri de plasament „ 762 750.000 lei

„Câştiguri din investiţii

financiare pe termen scurt”

4. înregistrări ocazionate de încasarea în numerar a dobânzii înregistrată:

5311 = 5088 1.500.000 lei

“Casa in lei” “ Dobânzi la obligaţiuni

i titluri de plasament”

5.Înregistrări ocazionate de vânzarea cu încasarea în numerar a 150 de ob1igaţiuni la

preţul de vânzare de 120.000 lei/obligaţiune.

Înregistrarea vânzării trebuie să ţină cont de faptul că a fost micşorat costul de

înregistrare ( valoarea contabi1ă a obligaţiunilor deţinute) cu 750.000 lei.

Cele 500 de obligaţiuni deţinute au acum un cost de înregistrare egal cu: 50.000.000 -

750.000 = 49.250.000 lei.

Costul unitar va fi de: 49.250.000/500 obligaţiuni=98.500 lei/obligaţiune

109

•Valoarea totală la preţ de vânzare:(150 obligaţiuni

*20.000lei/obligatiune)=18.000.000lei

-Valoarea totală la preţ de cumpărare:(150 obligaţiuni * 98.500lei/obligatiune)=

14.775.000 lei

=Diferenţe (venit) 3.225.000lei

5311 = % 18.000.000 lei

“Casa în lei” 5062 14.775.000 lei

“Obligaţiuni necotate

7642 3.225.000 lei

“ Câştiguri din investiţii

financiare pe termen scurt cedate”

6.Înregistrări ocazionate de vânzarea a 100 de ob1igaţiuni la preţul de vânzare de 90.000

lei/obligaţiune, încasarea efectuându-se prin bancă.

• Valoarea totală la preţ de vânzare: (100 obligatiuni*90.000

lei/obligaţiune)=9.000.000 lei

- Valoarea totală la preţ de cumpărare: (100 obligaţiuni*98.500

lei/obligaţiune)=9.850.000 lei

= Diferente (cheltuială)

( 850.000 lei)

% = 5062 9.850.000 lei

5121 “Obligaţiuni necotate” 9.000.000 lei

“Conturi la bănci în lei”

6642 850.000 lei

“Pierderi privind investiţiile

financiare pe termen

scurt cedate”

110

2.5 CONTABILITATEA ALTOR ELEMENTE DE

TREZORERIE ALE INTREPRINDERII

In categoria “alte elemente de trezorerie” ale societăţii INOX SA includem

următoarele:

ACREDITIVUL

AVANSURILE DE TREZORERIE

VIRAMENTELE INTERNE

2.5.1.ACREDITIVUL

Acreditivul reprezintă disponibilităţi băneşti ale societăţii , aflate intr-un cont

bancar, la dispoziţia unui terţ (de regula furnizor), si destinate platii acestuia pe măsura

îndeplinirii condiţiilor aferente acreditivului (livrării de mărfuri, prestării de servicii etc).

Acreditivul este o formă de decontare solicitată de furnizor pentru a avea certitudinea că

îi încasează de la client contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate si a

serviciilor prestate în contul acestuia.

Acreditivul se constituie la bancă prin virarea unei sume de bani din contul de

disponibilităţi băneşti al cumpărătorului intr-un cont distinct ţinut la dispoziţia

furnizorului din care urmează a se efectua plata acestuia. Aceasta operaţie (plata) se face

pe măsura ce furnizorul face băncii dovada ca i-a realizat obiectul prevăzut în contractul

dintre parţi.

Daca cumpărătorii nu dispun de suficiente disponibilităţi băneşti, acreditivul se

poate constitui la cererea acestora si din credite bancare pe termen scurt.

După deschiderea acreditivului, banca cumpărătorului comunică acest lucru

băncii furnizorului, împreună cu condiţiile în care el se realizează.

111

Conform OMFP306/2002 , in vederea achitării unor obligaţii fata de furnizori,

persoanele juridice pot solicita deschiderea de acreditive in bănci, in lei sau devize, in

favoarea acestora.

Documentul care sta la baza operaţiunilor cu acreditive este Dispoziţia /ordinal

de deschidere a acreditivului, care după ce este întocmit este dat de cumpărător băncii

sale , denumita banca emitenta si cuprinde toate condiţiile de termene si documente pe

care trebuie sa le îndeplinească vânzătorul pentru a I se face plata.

2.5.1.1 CONTABILITATEA ACREDITIVELOR

Din punct de vedre al contabilităţii de trezorerie , acreditivele reprezintă

disponibilităţi puse de cumpărător la dispoziţia vânzătorului din care acesta din urma îşi

poate incasa contravaloarea bunurilor livrate, la prezentarea documentelor de livrare

convenite printr-un contract comercial, prezentate de banca vânzătorului (banca emitenta)

băncii cumpărătorului (banca plătitoare).

Înregistrarea in contabilitate a operaţiilor de constituire si utilizare a acreditivului

se realizează cu ajutorul contului 541 ,,Acreditive”, cont de activ care se desfăşoară pe

două subconturi şi anume:

5411 ,,Acreditive în lei” si

5412 ,,Acreditive în devize”.

Contul 541 cu subconturile sale se debitează la constituire cu sumele preluate din

contul de disponibilităţi băneşti sau din creditele bancare pe termen scurt si se creditează

cu sumele plătite furnizorilor din acreditive, precum si cu sumele virate în conturile de

unde au provenit în cazul neutilizării lor până la data expirării acreditivului (deoarece

acreditivul se deschide pentru o anumită perioadă de timp înscrisă în contractul încheiat

între partenerii de afaceri).

Soldul debitor al contului 541 şi al subconturilor sale reprezintă acreditivele

neconsumate până la expirarea termenului stipulat în contract.

Societatea INOX SA deschide la Banca Comerciala Română-Sucursala Decebal

pe data de 30 octombrie 2003 un acreditiv in valoare de 10.000.000 lei. A doua zi achită

112

societăţii OŢELINOX SA contravaloarea Facturii fiscale nr 234213 din data de 12

octombrie 2003 in sumă de 5.000.000 lei.


1.Deschiderea acreditivului

5411 = 581 10.000.000 lei

„Acreditive in lei” „Viramente interne”

2.Plata furnizorului

401.01 = 5411 5.000.000 lei

„Furnizori-interni” „Acreditive in lei”

2.5.2.AVANSURILE DE TREZORERIE

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor

salariaţi din unitate în vederea aprovizionării cu materiale, efectuării unor cheltuieli de

protocol, reclama si publicitate, a unor cheltuieli de transport, deplasări, detaşări, servicii

de postă si telecomunicaţii etc.

Avansurile pot fi acordate în lei sau in devize.

În cazul în care se acordă în devize, la decontarea lor pot sa apară diferente de

curs valutar favorabile sau nefavorabile, care se înregistrează în contabilitate.

Principial, documentul justificativ care sta la baza înregistrărilor in contabilitatea

avansurilor de trezorerie acordate personalului propriu pentru deplasări in interes de

serviciu, in tara, este Ordinul de deplasare, care îndeplineşte următoarele funcţii:

Dispoziţie către persoana delegata sa efectueze deplasarea.

Document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate

113

Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans

Document justificativ de inregistrare in contabilitate

In cazul in care , la decontarea avansului, suma cheltuielilor efectuate este mai

mare decât avansul primit , pentru diferenţa de primit de titularul de avans se intocmeşte

Dispoziţie de plată-incasare către casierie.

In cazul in care , la decontarea avansului, sumele privind cheltuielile efective

sunt mai mici decât avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se

depune la casierie pentru care se emite Chitanţa.

2.5.2.1 CONTABILITATEA AVANSURILOR DE TREZORERIE

In practicile contabile curente , avansurile de trezorerie sunt reprezentate , de

regula , de avansurile spre decontare reprezentând sume acordate de întreprinzător, fie

personalului firmei, fie unor terţe persoane din afara acesteia in vederea îndeplinirii unui

mandat in interesul întreprinzătorului.

Conform OMFP 306/2002 ,sumele depuse la bănci, precum si sumele in numerar

puse la dispozitia personalului sau a terţilor, persoane juridice sau fizice, in vederea

efectuării unor plăti in favoarea persoanei juridice , se înregistrează in contabilitate in

conturi distincte.

De regula, justificarea avansului si transformarea, totala sau parţială, a acestuia in

cheltuiala efectiva are loc la incheierea mandatului, pe baza unui decont de cheltuieli.

Contabilitatea sintetică a acestor avansuri se realizează cu ajutorul contului

542 ,,Avansuri de trezorerie”, un cont de activ care se debitează cu avansurile acordate si

se creditează cu avansurile justificate sau restituite ca neutilizate.

Soldul debitor al contului 542 reflecta avansurile nejustificate.

Societatea INOX SA acorda pe data de 3 noiembrie 2003 unui salariat un avans

de trezorerie in suma de 1.190.000 lei. După două zile acesta justifică avansul cu o

factură pentru piese de schimb, TVA 19%.


114

1 Acordarea avansului:

542 = 5311 1.190.000 Iei

„Avansuri de trezorerie” „Casa in lei”

2. Justificarea avansului de trezorerie:

% = 542 1.190.000 lei

6024 „ Avansuri de trezorerie” 1.000.000 lei

„Cheltuieli privind piesele

de schimb”

4426 190.000 lei

„TVA deductibilă”

2.5.3 VIRAMENTELE INTERNE

Viramentele interne reprezintă viramentele de disponibilităţi dintr-un cont de

trezorerie in alt cont de trezorerie sau, mai general, a operaţiunilor care trebuie sa facă

obiectul unei înregistrări in mai multe registre auxiliare.

Societăţile comerciale îi păstrează mijloacele băneşti atât în conturile deschise la

bănci, cât şi în casieria proprie în limita unui plafon.

Desfăşurarea activităţii acestor societăţi presupune efectuarea unor operaţii de

încasări şi plăţi de la alte societăţi sau către alte societăţi comerciale.

Aceste operaţii se prezintă sub forma unor transferuri băneşti, fie între conturile

societăţii deschise la bănci diferite, fie între conturile bancare ale unei societăţi şi casieria

proprie.

115

De regula, astfel de operaţiuni au la baza acelaşi document justificativ, extrasul

de cont, care se ridica de la banca la sfârşitul fiecărei luni.

2.5.3.1 CONTABILITATEA VIRAMENTELOR INTERNE

Efectuarea înregistrărilor contabile aferente viramentelor interne implică

utilizarea a două conturi de trezorerie, ceea ce complică operarea lor in mai multe registre

deoarece documentele primare sunt aceleaşi pentru ambele elemente de trezorerie care

suferă modificări,

Pentru a se putea efectua asemenea operaţii distinct i separat în mai multe registre,

în planul de conturi a fost introdus un cont intermediar, 581 ,,Viramente interne”, cont de

activ cu ajutorul căruia se tine evidenţa viramentelor de disponibilităţi între conturile de

trezorerie. În cazul în care elementele de trezorerie au ajuns la destinaţia stabilită prin

asemenea mişcări interne, contul 581 nu trebuie să prezinte sold la sfârşitul perioadei.

Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie,

se creditează eu sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie.

Contul nu prezintă sold.

Între ziua depunerii la bancă a documentelor privind transferul de sume

între conturile de trezorerie şi ziua consemnării lor in extrasul de cont al băncii intervine

o anumită perioadă de timp. În această perioadă societăţile comerciale folosesc contul

581 ,,Viramente interne,,.

Societatea INOX SA pe data de 15noiembrie 2003 ridica suma de 10.000.000 lei

ca urmare a încasării unei creanţe asupra unui client. Pe data de 25 noiembrie 2003

societatea depune numerar in banca in suma de 7.500.000 lei in vederea efectuării unei

tranzacţii bancare in scopul achitării unui furnizor.


1.Încasarea de la bancă a sumei de 10.000.000 lei.

116

5311 = 581 10.000.000 Iei

„Casa în lei” „Viramente interne”

2. Depunerea la bancă a sumei de 7.500.000 lei.

581 = 5311 7.500.000 lei

„Viramente interne” „Casa in lei”

3. Ulterior, pe baza extrasului de cont ridicat de la bancă, se face înregistrarea

5121 = 581 7.500.000 Iei

„Conturi la bănci in Iei” „Viramente interne”

2.6 CONTROLUL CONTABIL OPERATIV ASUPRA TREZORERIEI

ÎNTREPRINDERII

Este prudent a se compara la perioade de timp regulate (zilnic sau la sfârşitul

lunii) soldurile conturilor la bancă înregistrate în contabilitate cu soldurile de pe extrasele

de cont emise de bancă. Această comparaţie se numeşte ,,punctaj bancar” şi permite

identificarea şi justificarea diferenţelor apărute între evidenţa ţinuta de întreprindere şi

cea ţinută de bancă.

Dacă nu este vorba de o eroare (fie în evidenţa băncii, fie în cea a societăţii)

diferenţele apărute se pot datora uneia din următoarele situaţii:

a) întreprinderea a tras cecuri în favoarea furnizorilor la sfârşitu1 anului, dar aceştia nu

au avut timp să depună cecurile la banca înainte de sfârşitul anului;

117

b) întreprinderea a depus la bancă cecurile încasate de la clienţii săi, dar banca nu a

apucat să consemneze sumele în extrasul de cont de pe data de 31 decembrie;

c) banca a încasat sume de bani în contul întreprinderii, sume ce apar în extrasul de cont

de pe data de 31 decembrie, dar aceasta nu le-a înregistrat neavând încă documentele

necesare;

d) banca a reţinut întreprinderii sume de bani ce reprezintă diverse comisioane bancare,

sume ce apar in extrasul de cont de pe data de 31 decembrie, dar aceasta nu le-a

înregistrat nefiind încă in posesia extraselor de cont ce atesta reţinerile1.


118

capitolul ii.doc

Documents