INTRODUCERESCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA

INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Judeţul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, judeţul se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti. Judeţul se întinde pe o suprafaţă de 1.583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării.

Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al judeţului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) şi apoi ocupaţia romană (106-271/275) a Daciei, au influenţat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupaţiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viaţa locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau.

Primele referiri la existenţa teritorială a judeţului Ilfov datează de la începutul secolului al XV-lea, fiind legate de râul Ilfov, de la care se pare ca judeţul a preluat numele. Prima menţiune documentară, despre judeţ apare într-un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghiţa de către domnul Basarab cel Tânăr, prin care domnitorul dăruieşte Mânăstirii Snagov unele sate şi munţi şi-i oferă unele privilegii. De atunci judeţul a evoluat şi s-a dezvoltat în limite variate, fiind (în ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat şi mai ajustat judeţ al ţării.

De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, Judeţul Ilfov a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1.583 kmp, pentru ca la 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov. În 1996, conform Legii nr. 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar, în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997, a fost trecut în categoria judeţelor.

Tribunalul Ilfov a reînceput să funcţioneze la data de 1 noiembrie 2011 şi are în aria sa de competenţă întreg judeţul Ilfov, cu 8 oraşe: Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Popeşti Leordeni, Otopeni, Chitila, Buftea, Bragadiru, 32 de comune, între care menţionăm Corbeanca, Baloteşti, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Domneşti, Chiajna, Cernica, Berceni, Ciolpani, Tunari şi 102 sate.

Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte - care are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi de colegiul de conducere.

Structura organizatorică a tribunalului cuprinde şi compartimentele auxiliare: grefă, registraturi, arhive, departament economico-financiar şi administrativ, informatică, biroul de informaţii şi relaţii publice.

Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii - civilă şi penală, conducerea acestora fiind asigurată de preşedinţii de secţie.

Tribunalul Ilfov funcţionează într-un sediu situat în oraşul Buftea, sediu în care funcţionează şi Judecătoria Buftea. Sub acest

2

aspect, învederăm că, la nivel teoretic, dar nu şi practic deocamdată, există demersuri de edificare a unui sediu nou, pe un teren în suprafaţă de 10.000 mp., situat în centrul oraşului Buftea.

Urmare demersurilor efectuate în anul 2014 şi continuate în anul 2015 de conducerea Tribunalului Ilfov, prin Programul naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor din reşedinţă de judeţ, discutat în şedinţa de Guvern din 10 decembrie 2014, printre cele 13 construcţii noi aprobate pentru sistemul judiciar se numără şi Palatul justiţiei pentru judeţul Ilfov.

În privinţa Tribunalului Ilfov mai trebuie menţionat că, atât în anul 2014, cât şi în anul 2015 este tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător, situaţie generată de creşterea explozivă a volumului de activitate coroborată cu scăderile succesive ale schemei de personal în ceea ce priveşte corpul magistraţilor, dar şi cu fluctuaţia acestei categorii de personal, toate acestea având un impact negativ asupra activităţii instanţei.

Referitor la situaţia resurselor umane, Tribunalul Ilfov a început activitatea în anul 2015 cu o schemă de personal de 18 posturi de judecător, distribuite astfel: 12 posturi în cadrul Secţiei civile şi 6 posturi în cadrul Secţiei penale, din care ocupate efectiv la data de 01 ianuarie 2015 - 9 posturi în cadrul Secţiei civile şi 4 posturi în cadrul Secţiei penale. Urmare diligenţelor efectuate de către conducerea administrativ-judiciară a Tribunalului Ilfov, în anul 2015 s-a reuşit reîntregirea schemei de personal la 21 de posturi de judecător, la care se adaugă alte 3 posturi obţinute în condiţiile art. 1341 din Legea nr.

3

304/2004, existând date neoficiale că aceste posturi vor fi ocupate în totalitate la următorul concurs de promovare în funcţii de execuţie organizat la data de 03 aprilie 2016.

În ceea ce priveşte funcţiile de conducere ale Tribunalului Ilfov în cursul anului 2015 s-a înregistrat o stabilitate a exercitării acestor funcţii, în sensul că, începând cu data de 15 octombrie 2013 (urmare detaşării doamnei judecător Roxana Ioana Petcu - Preşedintele Tribunalului Ilfov, pentru o perioadă de 3 ani la Consiliul Superior al Magistraturii), atribuţiile funcţiei de Preşedinte al Tribunalului sunt exercitate, prin delegare, de către doamna judecător Evelina Oprina.

Funcţia de vicepreşedinte este ocupată de către doamna judecător Alma Manuela Ciornei, iar funcţiile de preşedinte de secţii sunt, de asemenea, ocupate de către domnii judecători Răzvan Păştilă - Secţia Penală, respectiv Mircea Epuran - Secţia civilă.

În ceea ce priveşte Colegiul de conducere, acesta a funcţionat în tot anul 2015 în compunerea stabilită de Regulamentul de ordine interioară, format din preşedinte şi un număr de 6 judecători, funcţiile devenite vacante fiind ocupate în urma alegerii de noi membri.

Schema de personal auxiliar de specialitate şi conex a Tribunalului Ilfov a rămas neschimbată de la data punerii în funcţiune fiind formată dintr-un număr de 43 de posturi, repartizate pe categorii de personal astfel: 33 grefieri, 4 grefieri

4

arhivari-registratori, 2 agenţi procedurali, 1 aprod, 2 specialişti IT, 1 conducător auto şi un muncitor.

Judecătoria Buftea are în raza sa de competenţă un număr de 22 de localităţi situate în Judeţul Ilfov - Afumaţi, Chitila, Ciolpani, Chiajna, Corbeanca, Dascălu, Dragomireşti Vale, Găneasa, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Stefăneştii de Jos, Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, Voluntari.

Începând cu anul 2006 instanţa are constituite două secţii: Secţia Civilă şi Secţia Penală.

Conducerea Judecătoriei Buftea este asigurată de un preşedinte, care exercită atribuţii manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii judecătoriei, ajutat de un vicepreşedinte-delegat, ale cărui sarcini sunt stabilite prin ordin de serviciu, emis de Preşedinte şi supus aprobării Colegiului de Conducere. Acest organ colegial de conducere este compus din preşedinte (care este membru de drept) şi 2 reprezentanţi ai judecătorilor, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor. Sunt supuse dezbaterii Colegiului de Conducere, problemele generale de conducere a instanţei, adoptând hotărâri menite să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.

Din punct de vedere al compartimentelor auxiliare prevăzute de Legea nr. 304/2004 republicată şi de Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor (Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 cu modificările ulterioare)

5

instanţa are următoarele compartimente: registratură, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, bibliotecă.

Schema de personal a Judecătoriei Buftea la începutul anului 2015 a fost de 18 judecători (inclusiv preşedintele instanţei), ocupate efectiv un număr de 16 posturi.

Pe parcursul anului 2015, schema de judecători a Judecătorie Buftea a fost mărită, în prezent aceasta fiind de 21 de posturi, dintre care ocupate efectiv 19 posturi.

În privinţa Judecătoriei Cornetu, menţionăm că această instanţă funcţionează începând cu data de 01.10.2006 în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2149/C/27.09.2006 şi a avizului conform pentru punere în funcţiune dat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 558/22.08.2006.

Instanţa are în raza sa de competenţă un număr de 18 localităţi situate în zona de est, sud şi vest a judeţului Ilfov, astfel: Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Cernica, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Cornetu, Dărăşti - Ilfov, Dobroieşti, Domneşti, Glina, Jilava, Măgurele, Pantelimon, Popeşti - Leordeni, Vidra, 1 Decembrie.

Din punct de vedere al sediului, menţionăm că, încă de la începutul anului 2013, sediul instanţei în suprafaţă totală de 1.986,31 mp. se află situat în comuna Cornetu, Şos. Alexandriei nr. 138, judeţul Ilfov, în clădirea Casei de Cultură, în care îşi desfaşoară activitatea specifică întreaga instanţă, inclusiv sălile de judecată şi toate compartimentele auxiliare ale instanţei. Tot

6

aici se află şi spaţiile de depozitare şi conservare a dosarelor soluţionate.

Schema de personal a Judecătoriei Cornetu la începutul anului 2015 a fost de 16 judecători (inclusiv preşedintele instanţei), fiind ocupate efectiv 14 posturi, 1 post vacant, 1 post temporar vacant, ca urmare a intrării doamnei judecător Călin Delia în concediu pentru creştere şi îngrijire copil. Începând din luna iunie 2015 doamna judecător Stoian Irina a intrat în concediu prenatal, iar începând din luna iulie 2015 şi-a început activitatea doamna judecător stagiar Vasilache Alina Mihaela.

În luna februarie 2015 pentru Judecătoria Cornetu a optat în urma examenului de capacitate doamna judecător Bărăscu Maria Virginia, iar începând din luna septembrie 2015 încă un post a fost ocupat prin transferul domnului judecător Sîrbu Călin Teodor.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, la începutul anului 2015, din totalul de 23 grefieri ai instanţei inclusiv grefierul-şef, 15 dintre aceştia au fost grefieri de şedinţă, iar 8 grefieri au îndeplinit atribuţii specifice la compartimentele instanţei.

CAPITOLUL ISTAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Secţiunea I Activitatea instanţei în anul 2015

7

I.1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

I.1.1.1 Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2015 (Anexa 1)

Instanţa Stoc

Dosare

intrate în

cursul anului

Total dosare din stoc plus

dosare nou intrat

e

Soluţio-

nate

Stoc la sfârşit

ul perioa-

dei:

Suspen-date

Operativita-te %

Tribunalul Ilfov 5.201 9.037 14.23

8 9.645 4.593 550 70,46

Judecătoria Buftea

9.595 13.911

23.506

17.480

6.026 708 76,67

Judecătoria Cornetu

3.003 7.770 10.773

7.854 2.919 475 76,27

Total general

17.799

30.718

48.517

34.979

13.538 1.733 74,77

Astfel, în anul 2015 la Tribunalul Ilfov şi instanţele arondate s-au înregistrat un număr de 30.718 cauze ce s-au adăugat la un stoc de 17.799 cauze, fiind soluţionate 34.979 cauze. Dacă calculăm operativitatea la numărul cauzelor nou intrate şi a cauzelor soluţionate, astfel cum prevede Raportul privind eficienţa activităţii instanţelor de judecată, valoarea indicelui de operativitate este de 113,87%, ceea ce ne determină că afirmăm că atât Tribunalul Ilfov, cât şi instanţele arondate au atacat stocul de dosare.

8

În anii precedenţi 2013 - 2014, volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate se prezenta astfel (Anexa 2)

Instanţa Stoc

Dosare intrate

în cursul anului

TOTAL dosare

din stoc plus

dosare nou

intrate

Soluţiona-te

Stoc la sfârşitul perioad

ei:

Suspen-date

Volum de activitate 2014 Tribunalul Ilfov 4.906 9.784 14.690 9.489 5.201 629Judecătoria Buftea

9.346 16.615 25.961 16.366 9.595 955

Judecătoria Cornetu 4.771 10.718 15.489 12.486 3003 691

Total general 19.023 37.117 56.140 38.341 17.799 2.275

Volum de activitate 2013

Tribunalul Ilfov 2.958 9.505 12.463 7.557 4.906 692Judecătoria Buftea 7.888 15.734 23.622 14.276 9.346 1.372Judecătoria Cornetu 10.027 8.013 18.040 13.269 4.771 1.215

Total general 20.873 33.252 54.125 35.102 19.023 3.279

După cum se poate observa volumul de activitate al Tribunalului Ilfov şi al judecătoriilor arondate a înregistrat o scădere în anul 2015, comparativ cu anul 2014 şi anul 2013, în sensul că în anul 2015 numărul dosarelor nou intrate înregistrate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate s-a redus cu 6399 cauze, comparativ cu anul 2014, respectiv 2534 cauze comparativ

9

cu anul 2013. Procentual numărul cauzelor nou intrate s-a diminuat cu 17,24 % faţă de anul 2014 şi respectiv 8,25% faţă de anul 2013.

Referitor la volumul de activitate al Tribunalului Ilfov, din datele statistice anterior menţionate se poate constata că numărul dosarelor nou intrate în anul 2015 s-a diminuat cu 747 cauze, comparativ cu anul 2014, respectiv cu un procent de 7,63 % şi cu 468 cauze comparativ cu anul 2013, respectiv un procent de 5,18 %.

Acelaşi constatări pot fi reţinute şi cu privire la activitatea instanţelor arondate, care, de asemenea, au înregistrat o scădere a numărului de dosare nou intrate. Astfel, Judecătoria Buftea a înregistrat o scădere a dosarelor nou intrate cu 2.704 cauze (16,27%) iar Judecătoria Cornetu cu un număr de 2.948 cauze (27,50 %), comparativ cu anul 2014.

Cu toate acestea, se apreciază că această scădere nu se va menţine şi în anul 2016, deoarece principala cauză care a determinat reducerea volumului de activitate a fost trecerea în competenţa executorului judecătoresc a soluţionării cererilor având ca obiect încuviinţare executare silită, în anul 2014, modificarea care a fost declarată neconstituţională la data de 17 decembrie 2015.

I.1.1.2.Volumul de activitate pe secţii la Tribunalul Ilfov, pe anul 2015, comparativ cu anul 2014 (Anexa 3 ):

Instanţa Stoc Dosare intrate

TOTAL dosare

Soluţio-nate

Stoc la sfârşitul

Suspe

10

în cursul anului

perioadei n-date

Secţia penală 124 1769 1893 1700 193 0Secţia civilă 5.077 7.268 12.345 7.945 4.400 550

Total general 2015 5.201 9.037 14.238 9.645 4.593 550

Secţia penală 79 1.838 1.917 1.793 124 0Secţia civilă 4.827 7.946 12.773 7.696 5.077 629

Total general 2014 4.906 9.784 14.690 9.489 5.201 629

Din datele analizate, reiese că în cursul anului 2015, deşi stocul de dosare a fost mai mare decât în anul 2014, atât în cadrul Secţiei civile, cât şi în cadrul Secţiei penale, urmare eforturilor depuse de către personalul Tribunalului Ilfov, la finele anului 2015, tribunalul înregistrează un stoc mai mic de dosare, respectiv de 4.593 cauze, faţă de 5.201 cauze înregistrate în anul 2014.

Grafic situaţia se prezintă astfel:

11

02000400060008000

10000120001400016000

Secţiapenală

Secţiacivilă

Totalgeneral2015

Secţiapenală

Secţiacivilă

Totalgeneral2014

Volumul de activitate pe secţii la Tribunalul Ilfov, pe anul 2015, comparativ cu anul 2014

Stoc

Dosare intrate încursul anuluiTOTAL dosare

Soluţionate

Stoc la sfârşitulperioadei Suspendate

I.1.1.3. Volumul de activitate pe complete specializate/materii la Tribunalului Ilfov:

Secţia civilă 2015:

Nr.

crt.

MateriaStadiul procesu

al

Stoc iniţial la data

de 01.01.2

015

Dosare nou

intrate

Total dosare (volum

de activita

te)

Soluţio-nate

Stoc final

la data de

31.12.

2015

Suspen-

date

Opera-

tivitate%

1 Civil

Fond 217 360 577 366 359 19 65,59Apel 739 1.212 1.951 1.413 1.504 46 74,17Recurs 643 325 968 461 968 97 52,93Total 1.599 1.897 3.496 2.240 2.83

1 162 67,19

2 Proprietate intelectua

Fond 1 4 5 3 2 0 60,00Apel 0 0 0 0 0 0 0Recur 0 0 0 0 0 0 0

12

Nr.

crt.

MateriaStadiul procesu

al

Stoc iniţial la data

de 01.01.2

015

Dosare nou

intrate

Total dosare (volum

de activita

te)

Soluţio-nate

Stoc final

la data de

31.12.

2015

Suspen-

date

Opera-

tivitate%

lăsTotal 1 4 5 3 2 2 60,0

0

3

TOTAL(civil + proprietate intelectuală)

Fond 218 364 582 369 213 19 65,54Apel 739 1.212 1.951 1.413 538 46 71,17Recurs 643 325 968 461 507 97 52,93Total 1.600 1.901 3.501 2.243 1.25

8 162 67,18

4 Faliment

Fond 645 1.396 2.041 1.387 654 70 70,37Apel 0 0 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0 0 0Total 645 1.396 2.041 1.387 654 70 70,3

7

5Litigii cu profesioniştii

Fond 368 407 775 412 363 68 58,27Apel 224 771 995 652 343 41 68,34Recurs 236 128 364 205 159 33 61,93Total 825 1.306 2.134 1.269 865 142 63,7

0

6

TOTAL(faliment+ litigii cu profesionişti)

Fond 1.013 1.803 2.816 1.799 1.017 138 67,18Apel 224 771 995 652 343 41 68,34Recurs 236 128 364 205 159 33 61,93Total 1.473 2.702 4.175 2.656 1.51

9 212 67,02

7 Litigii de muncă

Fond 229 307 536 229 307 42 46,36Apel 0 0 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0 0 0Total 229 307 536 229 307 42 46,3

68 Asigurări

socialeFond 146 253 399 218 181 1 54,77Apel 0 0 0 0 0 0 0Recurs

0 0 0 0 0 0 0

13

Nr.

crt.

MateriaStadiul procesu

al

Stoc iniţial la data

de 01.01.2

015

Dosare nou

intrate

Total dosare (volum

de activita

te)

Soluţio-nate

Stoc final

la data de

31.12.

2015

Suspen-

date

Opera-

tivitate%

Total 146 253 399 218 181 1 54,77

9

TOTAL(litigii de muncă + asigurări sociale)

Fond 375 560 935 447 488 43 50,11Apel 0 0 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0 0 0Total 375 560 935 447 488 43 50,1

1

10

Contencios administrativ şi fiscal

Fond 488 644 1.132 775 357 26 70,07Apel 261 1.329 1.590 531 1.059 1 33,24Recurs

1.572 132 1.704 1.293 411 106 80,91

Total 2.321 2.105 4.426 2.599 1.827

133 60,54

TOTAL GENERAL

(linia 3+ linia 6+ linia 9+

linia 10)

Fond 2.094 3.371 5.465 3.390 2.075 226 64,71Apel 1.224 3.312 4.536 2.596 1.940 88 58,36Recurs

2.451 585 3.036 1.959 1.077 236 69,96

Total 5.769 7.268 13.037 7.945 5.092

550 63,63

Secţia penală 2015:

Stadiul proces

ual

Stoc iniţial la data de

01.01.2015

Dosare

nou intra

te

Total dosare (volum

de activita

te)

Soluţionate

suspendate

FOND 91 743 834 721 0

14

Penal C-NCPP 33 1.026 1.059 979 0TOTAL 124 1.76

91.893 1.700 0

Volumul de activitate pe materii, la nivelul anului 2014, se prezenta astfel:

A. Secţia civilă 2014:

Nr. crt. Materia

Stadiul

proce-sual

Stoc iniţial la data de 01.01.2014

Dosare nou

intrate

Total dosare

(volum de activitate)

Soluţio

-nate

Suspen-date

1 CivilFond 188 262 450 233 31Apel 239 1.079 1.318 579 51Recurs 542 513 1.055 412 59Total 969 1.854 2.823 1.224 141

2Proprietate intelectuală

Fond 0 2 2 1 1Apel 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0Total 0 2 2 1 1

3

TOTAL(civil + proprietate intelectuală)

Fond 188 264 452 234 142Apel 239 1.079 1.318 579 0Recurs 542 513 1.055 412 0Total 969 1.856 2.825 1.225 142

4 FalimentFond 944 1.343 2.287 1.642 44Apel 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0Total 944 1.343 2.287 1.642 44

5Litigii cu profesioniştii

Fond 289 597 886 518 51Apel 25 401 426 202 12Recurs 311 229 540 304 28Total 625 1.227 1.852 1.024 91

6

TOTAL(faliment + litig. cu pro-fesioniştii)

Fond 1.233 1.940 3.173 2.160 95Apel 25 401 426 202 12Recurs 311 229 540 304 28Total 1.569 2.570 4.139 2.666 135

7 Litigii de muncă

Fond 164 252 416 187 34Apel 0 0 0 0 0

15

Nr. crt. Materia

Stadiul

proce-sual

Stoc iniţial la data de 01.01.2014

Dosare nou

intrate

Total dosare

(volum de activitate)

Soluţio

-nate

Suspen-date

Recurs 0 0 0 0 0Total 164 252 416 187 34

8 Asigurări sociale

Fond 137 302 439 293 15Apel 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0Total 137 302 439 293 15

9

TOTAL(litigii de muncă + asigurări sociale)

Fond 301 554 855 480 49Apel 0 0 0 0 0Recurs 0 0 0 0 0Total 301 554 855 480 49

10Contencios administrativ şi fiscal

Fond 452 841 1.293 805 44Apel 0 672 672 411 35Recurs 2.228 1.453 3.681 2.109 58Total 2.680 2.966 5.647 3.325 337

TOTAL GENERAL

(linia 3+ linia 6+ linia 9+

linia 10)

Fond 2.174 3.599 5.773 3.679 210Apel 264 2.152 2.416 1.192 88Recurs

3.081 2.195 5.276 2.825 331

Total 5.519 7.946 13.465 7.696 629

B. Secţia penală 2014

Stadiul proces

ual

Stoc iniţial la data de

01.01.2014

Dosare

nou intra

te

Total dosare (volum

de activita

te)

Soluţionate

Suspendate

Penal FOND 72 1.116 1.188 1.097 0C-NCPP 0 679 679 646 0APEL 2 10 12 12 0RECURS

5 33 38 38 0

TOTAL 79 1.838

1.914 1.793 0

16

Din analiza datelor statistice anterior menţionate se constată că, în materie penală, s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului dosarelor nou intrate (69 cauze), aceasta s-a datorat, în principal, reducerii numărului acţiunilor având ca obiect - aplicarea legii penale mai favorabile -, acţiuni care în cursul anului 2014 au înregistrat o creştere deosebită pe fondul intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.

În această materie se constată că volumul de activitate este constant, reducerea numărului de cauze cu stadiul procesual fond fiind compensată de creşterea numărului de cauze cu stadiul procesual contestaţie, în anul 2015 fiind înregistrate 1.026 de cauze nou intrate cu acest stadiu procesual, faţă de 679 de astfel de cauze, înregistrate în anul 2014. Cauza principală a creşterii acestui tip de cauze este modificarea Codului de procedură penală, care stabileşte în competenţa Tribunalului Ilfov soluţionarea contestaţiile formulate împotriva soluţiilor pronunţate de Judecătoria Sector 4 Bucureşti în materia liberării condiţionate.

În materiile non penale se constată că în civil, litigii cu profesioniştii şi procedura insolvenţei s-a înregistrat, comparativ cu anul 2014, o creştere sensibilă de 183 cauze, respectiv de 45 dosare în materie civilă, 79 cauze în materia litigii cu profesioniştii şi 53 cauze în procedura insolvenţei. Nu aceeaşi situaţie o regăsim în materia contenciosului administrativ şi fiscal, materie în care numărul cauzelor nou intrate a scăzut cu 861 de dosare nou intrate, comparativ cu anul precedent.

17

Pe stadii procesuale, în anul 2015 a crescut în mod simţitor numărul dosarelor cu stadiul procesual apel (de la 2.152 cauze înregistrate în anul 2014 la 3.312 cauze înregistrate în anul 2015), în detrimentul dosarelor cu stadiul procesual recurs, care a înregistrat o scădere importantă, de la 2.195 cauze în anul 2014 la 585 cauze în anul 2015. Această situaţie este determinată de modificările intervenite în materie civilă, referitoare la căile ordinare de atac şi competenţa materială a tribunalului.

I.1.1.4. Volumul de activitate la judecătoriile arondateLa nivelul instanţelor arondate situaţia privind încărcătura

pe materii se prezintă astfel a) Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Buftea în

anul 2015(Anexa 4)Ramura de drept

Stoc Intrate

Cauze pe rol

Soluţionate Stoc la sfârşitul lunii din care

Suspendate

PENAL 157 1.017 1.174 978 196 2CIVIL 9.43

812.89

4 22.332 16.502 5.830 706TOTAL 9.59 13.91 23.506 17.480 6.026 708

18

5 1

Comparativ cu anul 2014Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate

Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Penal 171 977 1148 991 157 3

Civil 9175 15638 24813 15375 9438 952Total 9346 16615 25961 16366 9595 955

Cu privire la numărul de dosare nou - intrate înregistrate în anul 2015, de către Judecătoria Buftea se constată, faţă de anul precedent, o scădere a acestora, cu 2.704 cauze, scăderea reflectându-se în numărul cauzelor civile - respectiv 2.744 de dosare nou intrate, compensată de o uşoară creştere a cauzelor din materie penală (cu 40 de dosare nou intrate).

Astfel, la nivelul anului 2015 la Judecătoria Buftea au fost înregistrate un număr total de 13.911 cauze faţă de 16.615 dosare la nivelul anului 2014.

b) Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Cornetu în anul 2015(Anexa 5)

Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

19

Penal 326 1.025 1.351 1.001 350 0Civil

2.677 6.745 9.422 6.853 2.569 475

Total 3.003 7.770 10.773 7.854 2.919 475

Comparativ cu anul 2014Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Penal 352 910 1262 936 326 1

Civil 4419 9808 14227 11550 2677 690

Total4.771 10.718 15.489 12.486 3.003 691

Numărul cauzelor nou intrate în anul 2015 la Judecătoria Cornetu a scăzut faţă de anul 2014 cu 2.948 dosare, ceea ce corespunde unei scăderi procentuale de 27,6%.

Reducerea semnificativă a numărului de dosare nou intrate a fost influenţată de trecerea în competenţa executorului judecătoresc a soluţionării cererilor având obiect încuviinţare executare silită, în anul 2014 existând un număr semnificativ de dosare cu acest obiect. Pe de altă parte, numărul dosarelor având ca obiect învestire cu formulă executorie înregistrat pe rolul acestei instanţe în anul 2015 a fost nesemnificativ.

O scădere s-a înregistrat la dosarele suspendate, mai puţine cu 216 faţă de anul trecut, respectiv o micşorare cu 31,25%.

20

I.1.2. Încărcătura pe judecător Încărcătura pe judecător la Tribunalul Ilfov (Anexa 6)

Dosare Număr de judecă-tori, conform schemei

Număr de judecă-tori efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv

Stoc+ dosare nou intrate

Dosare rulate Raport

at la stoc

Raportat la rulate

Raportat la stoc

Raportat la rulate

2015 14.238 31.692 21 13 678 1.509 1,095 2.438 2014 13.465 30.237 18 14 748 1.680 962 2.160

I.1.2.1 Încărcătura pe judecător la Tribunalul Ilfov, pe secţiia) În cadrul Secţiei penale situaţia pe anul 2015, comparativ

cu anul 2014, se prezintă astfel (figura 1)penal Dosare Numă

r judecă-tori, conform schemei

Număr de judecă-tori efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv

Stoc+ dosare nou intrate

Dosare rulate Rapor

-tat la stoc

Raportat la rulate

Raportat la stoc

Raportat la rulate

2015 1.893 2.474 5 4 379 495 473 619 2014 1.914 2.158 6 4 319 360 479 540

21

Figură 1

b) În cadrul Secţiei civile încărcătura pe judecător în anul 2015, comparativ cu anul 2014 se prezintă astfel (figura 2)

Civil Dosare Număr judecăTori, conform schemei

Număr de judecă-tori efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv

Stoc+ dosare nou intrate

Dosare rulate Rapor

-tat la stoc

Raportat la rulate

Raportat la stoc

Rapor-tat la rulate

2015 12.345 29.218 16 9 772 1.826 1.372 3.2462014 13.465 28.079 12 10 1.122 2.340 1.347 2.808

22

Figură 2

În anul 2015 la nivelul Tribunalului Ilfov s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate constând în încărcătura pe judecător ce a funcţionat efectiv, atât în ceea ce priveşte încărcătură raportată la volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), cât şi în ceea ce priveşte încărcătură determinată în funcţie de dosarele rulate. În acest sens, menţionăm că în anul de referinţă, în materie penală încărcătură determinată pe judecătorii care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2015 a fost de 473 dosare, raportat la volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), respectiv de 619 dosare, raportat la numărul dosarelor rulate.

În materiile non penale, încărcătura determinată pe judecătorii care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2015 a fost de 1.372 dosare, raportat la volumul de activitate (stoc + dosare nou

23

intrate), respectiv de 3246 dosare, raportat la numărul dosarelor rulate.

Din datele statistice comunicate la nivel naţional de către Consiliul Superior al Magistraturii, se constată, că, atât în anul 2014, cât şi în anul 2015, Tribunalul Ilfov este tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător pe ţară. În acest sens, precizăm că în anul 2014 încărcătura la Tribunalul Ilfov era de 1.680 dosare/judecător din schemă şi 2.160 dosare/judecător efectiv, cu mult peste media naţională de 818 dosare/judecător din schemă şi 916 dosare/judecător efectiv. În anul 2015, încărcătura Tribunalului Ilfov a fost de 2.207 dosare pe judecător/efectiv, respectiv de 1.366 dosare pe judecător/schemă, faţă de media la nivel naţional de 798 dosare pe judecător/efectiv şi 710 dosare/judecător schemă.

Principalele cauze care au determinat menţinerea Tribunalului Ilfov şi în anul 2015, pe primul loc în ceea ce priveşte volumul de activitate sunt: creşterea constantă, în anii precedenţi (2013 şi 2014), a numărului de dosare nou intrate coroborată cu diminuarea schemei de personal a Tribunalului Ilfov, care a avut ca efect, pe de o parte creşterea stocului de dosare, iar, pe de altă parte, menţinerea unei încărcături mari determinată de dosarele nou intrate ce se repartizau unui număr mic de judecători.

Şi în condiţiile în care Tribunalul Ilfov ar fi funcţionat în anul 2015 cu o schemă completă de judecători de 21 de posturi, încărcătura înregistrată potrivit datelor comunicate la nivel

24

naţional de Consiliul Superior al Magistraturii ar fi situat tribunalul tot pe primul loc în ceea ce priveşte încărcătura.

I.1.2.2. Încărcătura pe judecător la judecătoriile arondate (Anexa 7)

a). JUDECĂTORIA BUFTEAÎn anul 2015, comparativ cu anul 2014, situaţia privind

încărcătura pe judecător la Judecătoria Buftea, determinată în funcţie de volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), se prezintă astfel:

Materia Total dosareStoc+ intrate

Număr judecători conform schemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă

Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători

Penal 1148 3 3 383 383Civil 24813 15 10 1654 2481Total 2014

25.961 18 13 1.442 1.997

Penal 1.174 4 3 295 391Civil 22.332 15 11 1.489 2.030Total 2015 23.506 19 14 1.237 1.679

La Judecătoria Buftea, în anul 2015, încărcătura prin raportare la numărul de judecători din schemă şi prin raportare la numărul mediu de judecători, comparativ cu anul 2014, a scăzut de la 1.442 dosare în anul 2014, la 1.237 dosare/judecător

25

schemă, respectiv de la 1.997 dosare, în anul 2014, la 1.679 dosare/judecător efectiv.

Potrivit datelor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii, în anul 2014, Judecătoria Buftea înregistra o încărcătură raportată la dosarele rulate de 1.593 dosare/judecător schemă, respectiv 2.205 dosare/judecător efectiv, situându-se între primele patru judecătorii cu cea mai mare încărcătură pe judecător. În anul 2015, Judecătoria Buftea a înregistrat o încărcătură de 1.797 dosare/judecător efectiv şi, respectiv 1.348 dosare/judecător schemă, date care situează instanţa pe locul VII la nivel naţional.

b). JUDECĂTORIA CORNETU Încărcătura pe judecător a Judecătoriei Cornetu, în anul

2015 comparativ cu anul 2014, determinată în funcţie de volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), se prezintă astfel:

Materia

Total dosareStoc+ intrate

Număr judecători conform schemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă

Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători

Penal 1262 4 4 316 316Civil 14227 12 11 1186 1293Total 2014 15.489 16 15 968 1.033Penal 1.351 4 3 338 450Civil 9.422 12 10 785 942Total 10.773 16 13 673 829

26

2015

Sintetizând, în anul 2015, Judecătoria Cornetu a înregistrat o scădere a încărcăturii pe judecător, atât în ceea ce priveşte încărcătura determinată la numărul de judecători din schemă, cât şi încărcătura efectivă care în anul de referinţă a fost de 829 cauze/judecător efectiv, faţă de 1.033 înregistrată în anul 2014.

Prin raportare la datele comunicate de Consiliului Superior al Magistraturii, Judecătoria Cornetu în anul 2014 a înregistrat o încărcătură de 1.444 dosare/judecător schemă, respectiv 1.540 dosare/judecător efectiv, încărcătura care, la fel ca şi în cazul Judecătoriei Buftea, depăşeşte media înregistrată la nivel naţional de 1.061 dosare/judecător schemă, respectiv 1.208 dosare/judecător efectiv. În anul 2015 la nivelul Judecătoriei Cornetu situaţia s-a prezentat astfel: 1.220 dosare/judecător efectiv, respectiv 991 dosare/judecător schemă.

Din analiza datelor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii se constată că cele două judecătorii arondate Tribunalului Ilfov au o încărcătură peste media înregistrată la nivel naţional de 1.060 dosare/judecător efectiv, respectiv 917 dosare/judecător schemă.

I.1.2.3. Nominal, situaţia încărcăturii pe judecător la Tribunalul Ilfov, în anul 2015, este redată în Anexa 8 la prezentul Raport de activitate.

Potrivit acestei anexe, în cadrul Secţiei penale, doamna judecător Nadia Aionese a rulat cel mai mare număr de dosare,

27

respectiv 631 cauze şi a participat la 128 de şedinţe. Este urmată de domnul judecător Roman Mihai Radu care a rulat un număr de 608 dosare şi a participat la 142 de şedinţe, de domnul judecător Răzvan Păştilă care a rulat 588 cauze şi a participat la 119 şedinţe şi doamna judecător Cristina Grecu, care a rulat un număr de 422 dosare şi a participat la 73 de şedinţe, cu precizarea că doamna judecător Cristina Grecu a reluat activitatea începând cu luna aprilie 2015, până la aceea dată, în cadrul secţiei, desfăşurându-şi activitatea doamna judecător Mihaela Raluca Andra ̀s, care, în perioada ianuarie - mai 2015 a rulat 225 cauze, a soluţionat 156 cauze şi a participat la 50 de şedinţe de judecată.

Dacă luăm ca date de referinţe numărul dosarelor soluţionate, în cadrul Secţiei penale domnul judecător Mihai Radu Roman a soluţionat cele mai multe cauze - 457 dosare şi tot atâtea hotărâri i-au revenit spre redactare, urmat de doamna judecător Nadia Aionese - 433 cauze soluţionate şi redactate, domnul judecător Răzvan Păştilă - 383 cauze, de asemenea soluţionate şi redactate şi doamna judecător Cristina Grecu - 271 cauze, tot atâtea revenindu-i spre redactare.

În cadrul Secţiei civile, judecătorul cu numărul cel mai mare de dosare rulate este domnul judecător Mircea Epuran, care a rulat 3.619 dosare şi a participat la 47 şedinţe de judecată, urmat de doamna judecător Evelina Mirela Oprina - care a rulat un număr de 3.251 dosare şi a participat la 42 şedinţe de judecată. Ceilalţi judecători ai Secţiei civile au rulat un număr de dosare mai mic de 3.000 de dosare, în acest sens, menţionăm pe domnul

28

judecător Gheorghe Negrescu care a rulat un număr de 2.682 dosare şi a participat la 42 şedinţe de judecată, doamna judecător Loredana Geanina Antonescu care a rulat un număr de 2.597 dosare şi a participat la 44 şedinţe de judecată, doamna judecător Alma Manuela Ciornei care a rulat un număr de 2.489 dosare şi a participat la 41 şedinţe de judecată şi doamna judecător Alina Dumitrescu care a rulat un număr de 2.033 dosare şi a participat la 37 şedinţe de judecată. Începând cu luna iunie a anului 2015 în cadrul Secţiei civile şi-au mai desfăşurat activitatea domnul judecător Vlad Alexandru Radu, care a rulat un număr de 1.313 dosare şi a participat la 22 şedinţe de judecată, doamna judecător Mariana Ene care a rulat un număr de 1.109 dosare şi a participat la 20 şedinţe de judecată şi doamna judecător Daniela Ivan care a rulat un număr de 887 dosare şi a participat la 14 şedinţe de judecată. De asemenea, în anul 2015, în cadrul Secţiei civile şi-au mai desfăşurat activitatea doamnele judecător Eugenia Voineag (în perioada ianuarie - iunie), care a rulat un număr de 1.529 dosare şi a participat la 19 şedinţe de judecată şi Cristina Dobrescu (în perioada ianuarie - mai 2015) care a rulat un număr de 1.234 dosare şi a participat la 14 şedinţe de judecată

Dacă ne raportăm la numărul dosarelor soluţionate, domnul judecător Mircea Epuran a soluţionat un număr de 2.041 cauze, din care un număr de 896 hotărâri i-au revenit spre redactare, urmat de doamna judecător Evelina Mirela Oprina care a soluţionat un număr de 1.860 cauze, din care 879 hotărâri i-au revenit spre redactare şi domnul judecător Gheorghe Negrescu

29

care a soluţionat un număr de 1.641 cauze, din care 784 cauze i-au revenit spre redactare. Pentru ceilalţi judecători care şi-au desfăşurat activitatea în tot anul 2015, situaţia se prezintă astfel: Alma Manula Ciornei a soluţionat un număr de 1.600 dosare, din care 872 hotărâri i-au revenit spre redactare, doamna judecător Alina Dumitrescu a soluţionat un număr de 1.371 de cauze, din care 829 hotărâri i-au revenit spre redactare şi doamna judecător Loredana Geanina Antonescu care a soluţionat un număr de 1.356 dosare, din care 775 hotărâri i-au revenit spre redactare. De precizat că judecători anterior menţionaţi au intrat în compunerea completurilor de fond, apel şi recurs.

În materia insolvenţei, judecătorii desemnaţi să judece astfel de cauze nu participă şi în compunerea completelor de apel şi recurs. Statistic, domnul judecător Petre Valentin Bădiţa - a rulat un număr de 3.593 cauze, în 28 şedinţe de judecată, domnul judecător Mihai Cătălin Constantin - a rulat un număr de 2.842 dosare în 23 şedinţe de judecată. Începând cu luna noiembrie 2015 în această materie îşi desfăşoară activitatea şi domnul judecător Mihnea Constantin Nicolaescu care a rulat un număr de 40 dosare şi a participat la 2 şedinţe de judecată. Din punct de vedere al dosarelor soluţionate, domnul judecător Mihai Cătălin Constantin a soluţionat 994 cauze, tot atâtea revenindu-i spre redactare, iar domnul judecător Petre Valentin Bădiţa a soluţionat un număr de 858 dosare şi tot atâtea a redactat în anul 2015.

În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător, la instanţele arondate, situaţia nominală se prezintă în Anexa 9

30

Analizând datele din anexa anterior menţionată, la Judecătoria Buftea, în Secţia penală, constatăm că domnul judecător Răzvan Cristian Ilie a rulat un număr de 753 dosare, a participat la 23 şedinţe de judecată şi a soluţionat un număr de 443 dosare. În Secţia civilă se evidenţiază doamna judecător Alina Ghihaniş care a rulat un număr de 2.219 dosare şi a participat la 22 şedinţe de judecată, soluţionând un număr de 1.369 cauze, doamna judecător Andreia Nicoleta Martin care a rulat un număr de 2.053 dosare în 23 de şedinţe şi a soluţionat un număr de 1.243 de cauze şi doamna judecător Alina Loredana Florescu care a rulat un număr de 1.957 dosare, în 23 de şedinţe şi a soluţionat un număr de 1.196 cauze.

În ceea ce priveşte Judecătoria Cornetu, în materie penală constatăm că doamna judecător Maria Virginia Bărăscu a rulat un număr de 614 cauze, a participat la 29 şedinţe de judecată şi a soluţionat un număr de 294 cauze, urmată de doamna judecător Nicoleta Constantinescu care a rulat un număr de 572 dosare penale în 24 de şedinţe şi a soluţionat un număr de 223 cauze. În materie civilă, constatăm că domnul judecător Lucian Durdea a rulat un număr de 2.274 cauze, a participat la 37 de şedinţe de judecată şi a soluţionat 1.101 cauze, domnul judecător Vasile Bogdan Marin a rulat un număr de 1.973 cauze, a participat la 23 de şedinţe şi a pronunţat un număr de 868 hotărâri, iar doamna judecător Anca Lavinia Filipescu a rulat un număr de 1.815 cauze, a participat la 23 şedinţe de judecată şi a pronunţat un număr de 639 hotărâri.

31

I.1.3. Managementul resurselor umaneI.1.3.1. Resurse umane la Tribunalul Ilfov

32

Statul de funcţii al Tribunalului Ilfov, aşa cum a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 3135/C/29.12.2010, cu modificările ulterioare, cuprindea 21 de posturi de judecători (inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele instanţei), 43 posturi personal auxiliar de specialitate, 2 asistenţi judiciari, 9 posturi funcţionari publici şi un post personal contractual.

În perioada anilor 2013 - 2014, schema de personal a tribunalului, în ceea ce priveşte numărul posturilor de magistraţi, s-a diminuat de la 21 posturi, la 18 posturi. La începutul anului 2015, cele 18 posturi erau repartizate pe secţii astfel: 12 posturi pe Secţia civilă, 11 posturi ocupate, din care efectiv - 9 posturi, două posturi fiind temporar vacante (postul doamnei judecător Carcia Laura Cristina - detaşată la Consiliul Superior al Magistraturii pentru o perioadă de un an, începând cu noiembrie 2014, perioadă ce a fost prelungită cu încă 3 ani şi postul domnului judecător Meiu Constantin Emilian, detaşat la Institutul Naţional al Magistraturii, pentru o perioadă de un an, începând cu iulie 2014 care, de asemenea, beneficiază de o prelungire de 3 ani) şi 6 posturi în cadrul Secţiei penale, din care ocupate efectiv 4 posturi, două fiind temporar vacante (postul doamnei judecător Petcu Roxana Ioana, detaşată la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani începând cu 15 octombrie 2013 şi postul doamnei judecător Cristina Grecu aflată în concediu de risc maternal). La începutul anului 2015, la cele 18 posturi anterior menţionate erau adăugate un număr de 3 posturi atribuite Tribunalului Ilfov în condiţiile art. 1341 din Legea nr.

33

304/2004, conform Hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 220/06 martie 2014 (post atribuit pentru postul temporar vacant al doamnei judecător Roxana Ioana Petcu) şi nr. 1285/27 noiembrie 2014 (două posturi atribuite pentru posturile temporar vacante ale magistraţilor Laura Cristina Carcia şi Constantin Emilian Meiu). Dintre acestea un post era ocupat la începutul anului, respectiv cel atribuit pentru postul doamnei judecător Roxana Ioana Petcu, post ce a fost ocupat prin valorificarea examenului de promovare de către doamna judecător Eugenia Voineag, post ce a fost mutat din cadrul Secţiei penale în cadrul Secţiei civile, prin hotărârea Colegiului de conducere.

În cele 18 posturi din schema de personal sunt incluse şi posturile aferente funcţiilor de conducere, în număr de 4, respectiv preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţi de secţii.

În cursul anului 2015, ca şi în anii precedenţi, Tribunalul Ilfov a înregistrat o fluctuaţie permanentă de personal în ceea ce priveşte magistraţii. Astfel, în urma examenului de promovare în funcţii de execuţie la instanţa superioară din 29 martie 2015, schema de personal a Tribunalului Ilfov s-a modificat, în sensul că începând cu luna iunie 2015, la Tribunalul Ilfov au promovat doamnele judecător Mariana Ene şi Daniela Ivan, precum şi domnul judecător Vlad Alexandru Radu. De asemenea, cu aceeaşi dată, de la Tribunalul Ilfov au promovat la instanţe ierarhic superioare doamnele judecător Mihaela Raluca Andra ̀s, care a promovat la Curtea de Apel Bucureşti şi doamna judecător

34

Eugenia Voineag, care a promovat la Curtea de Apel Ploieşti. Mai mult, începând cu luna noiembrie 2015, a mai fost ocupat un post de judecător din cadrul Secţiei civile, prin numirea domnului Mihnea Constantin Nicolescu din funcţia de procuror în funcţia de judecător la Tribunalul Ilfov.

Schema de personal a Tribunalului Ilfov a suferit în cursul anului 2015 modificări determinate şi de reluarea, respectiv de suspendarea activităţii (ca urmare a intrarării în concediu pre şi postnatal) unor magistraţi. În acest sens, menţionăm că doamna judecător Cristina Grecu a reluat activitatea în cadrul Secţiei penale începând cu luna aprilie 2015, iar doamna judecător Cristina Dobrescu a intrat în concediu pre şi postnatal, începând cu 01 iunie 2015. În ceea ce o priveşte pe doamna judecător Cristina Dobrescu, menţionăm că aceasta a fost transferată la Tribunalul Bucureşti întrucât cu data de 01 ianuarie 2016.

O realizare a anului 2015 în privinţa managementului resurselor umane o constituie reîntregirea schemei de personal în ceea ce priveşte posturile de magistraţi la 21 de posturi. În acest sens, amintim că în urma numeroaselor demersurilor întreprinse de conducerea administrativ - judiciară a Tribunalului Ilfov, atât în anul 2015, cât şi în anul 2014, prin Ordinul Ministrului de Justiţie nr. 1695/C din 15 mai 2015, statul de funcţii şi de personal a Tribunalului Ilfov s-a modificat, prin transferul a două posturi de judecător, unul de la Tribunalul Brăila şi unul de la Tribunalul Specializat Argeş, schema ajungând la 20 de posturi de judecător. Ulterior, prin Ordinul Ministerului

35

Justiţiei nr. 3831/C din 13 noiembrie 2015, schema de personal a Tribunalului Ilfov s-a modificat de la 20 de posturi, la 21 de posturi.

Astfel, la finele anului 2015, Tribunalul Ilfov avea vacante un număr de 5 posturi de judecători, care au fost scoase la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 3 aprilie 2016, existând probabilitatea ca acestea să fie ocupate în totalitate.

De remarcat, în ceea ce priveşte structura schemei de personal, este faptul că în anul 2015, s-a asigurat o stabilitate a personalului, datorată în principal neavizării, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a cererilor de transfer, deşi s-au formulat numeroase astfel de cereri, determinate de motive obiective, cum ar fi - volumul de activitate şi probleme de ordin personal.

Cu toate acestea, pe fondul reducerii schemei de personal intervenită în perioada 2013 - 2014, numărul relativ redus de judecători ce şi-au desfăşurat efectiv activitatea în cursul anului 2015, coroborat cu numărul mare de dosare, au avut un impact negativ asupra activităţii instanţei, reflectate în volumul de activitate al instanţei şi supraaglomerarea judecătorilor. S-a ajuns la situaţia ca toţi judecători din cadrul secţiei civile, cu excepţia celor doi magistraţi ce soluţionează cauze în materia insolvenţei, să intre în compunerea completelor de apel şi recurs, complete ce judecă în toate materiile, nemaifiind astfel posibilă respectarea principiului specializării judecătorilor.

36

Toţi aceşti factori - reducerea numărului de personal, imposibilitatea respectării specializării judecătorilor şi creşterea volumului de activitate - au exercitat o presiune în plus asupra personalului instanţei, ducând, inevitabil la tensionarea acestuia.

Cu privire la funcţiile de conducere ale Tribunalului Ilfov în cursul anului 2015 nu s-au înregistrat modificări, în sensul că toate funcţiile de conducere sunt ocupate, fie prin delegare - funcţie de preşedinte al Tribunalului Ilfov, atribuţiile fiind exercitate de către doamna judecător Evelina Mirela Oprina, fie prin concurs - funcţia de vicepreşedinte, Alma Manuela Cionei începând cu 01 ianuarie 2015, fie prin numire - funcţii de preşedinţi de secţie - Mircea Epuran, numit în funcţia de preşedinte al Secţiei civile începând cu 07 aprilie 2015 şi Răzvan Păştilă, numit în funcţia de preşedinte al Secţiei penale începând cu 28 mai 2013.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, precizăm că şi această categorie de personal a înregistrat numeroase fluctuaţii, determinate în principal de suspendarea activităţii ca urmare a intrării în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la un an, respectiv doi ani şi de aprobarea unor cereri de transfer.

Cele 43 de posturi de personal auxiliar şi conex sunt repartizate astfel: la Cabinet - un post de prim grefier şi un post de grefier al cărui titular exercită atribuţiile specifice funcţiei de statistician şi de documentarist.

37

În cadrul Secţiei penale sunt repartizate: 11 posturi de personal auxiliar de specialitate, repartizat astfel: 1 post grefier şef secţie, 6 posturi de grefier cu atribuţii privind activitatea de judecată, ocupate efectiv 4 (două posturi vacante temporar, titularii acestora - Ciocârdel Mihaela şi Andrei Magdalena fiind în concediu creştere copil, respectiv concediu pre şi postnatal), 2 posturi de grefier la Compartimentul executări penale, un post de grefier la Compartimentul Registratură şi 1 post de grefier arhivar. Tot în cadrul Secţiei penale îşi desfăşoară activitatea doamna grefier Văsi Victoria - grefier numit temporar pe postul doamnei Rusu Marioara din cadrul Secţiei civile, aflată în concediu pentru creştere copil şi domnişoara grefier arhivar Ţepoş Iulia Mădălina - numită temporar pe postul de grefier arhivar al doamnei Vasile Aura Eliza (aflată în concediu fără plată), al cărui post este evidenţiat în Secţia civilă. În acelaşi timp, pe postul doamnei grefier Ciocîrdel Mihaela este numită temporar doamna grefier Ionescu Simona Mihaela care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei civile. La Compartimentul executări penale îşi mai desfăşoară activitatea doamna grefier Simion Irina Mihaela - detaşată de la Judecătoria Buftea. La acelaşi compartiment, era repartizat şi postul doamnei grefier Aliu Cătălina, detaşată la Consiliul Superior al Magistraturii, post ce a devenit vacant prin promovarea titularului la Curtea de Apel Bucureşti, post ce a fost trecut în cadrul Secţiei civile.

În cadrul Secţiei civile sunt repartizate 25 de posturi, din care 1 post grefier sef secţie, 16 posturi de grefier cu atribuţii

38

privind activitatea de judecată, din care 11 posturi ocupate efectiv, 4 posturi temporar vacante (postul doamnei grefier Adam Victoria Florentina, postul doamnei grefier Toma Elena Lelia, postul doamnei grefier Rusu Mărioara - ocupat temporar de Văsi Victoria şi postul doamnei grefier Dumitrescu Ioana Monica - ocupat temporar de Seidăcariu Alisz Mihaela). La Compartimentul registratură îşi desfăşoară activitate de 1 grefier şi un grefier registrator, aflat în prezent în concediu pentru creşterea copilului (postul doamnei grefier registrator Tomuleasa Laura Daniela ocupat temporar de Căzănaru Maria). În cadrul acestui compartiment îşi desfăşoară activitatea şi doamna grefier Ionescu Simona Mihaela (grefier temporar pe postul doamnei grefier Ciocîrdel Mihaela din cadrul Secţiei penale). Arhiva Secţiei civilă este împărţită în Arhiva pentru insolvenţă şi litigii cu profesioniştii în care îşi desfăşoară activitatea un grefier registrator (Căzănaru Maria - pe postul doamnei grefier Tomuleasa Laura Daniela) şi un aprod şi Arhiva pentru celelalte cauze de competenţa tribunalului, unde îşi desfăşoară activitatea un grefier şi doi agenţi procedurali. În această Arhivă îşi mai desfăşoară activitatea doamna grefier Seidăcariu Alisz Mihaela, grefier temporar pe postul doamnei grefier Dumitrescu Ioana Monica, aflată în concediu medical de lungă durată.

Din categoria personalului auxiliar de specialitate de la Tribunalul Ilfov mai fac parte 2 specialişti IT, care deservesc şi instanţele arondate, un post de conducător auto şi un post de personal contractual.

39

Pe categorii de personal cele 43 de posturi sunt distribuire astfel: 33 grefieri, 4 grefieri arhivari-registratori, 2 agenţi procedurali, 1 aprod, 2 specialişti IT, 1 conducător auto şi un muncitor.

La finele anului 2015, Tribunalul Ilfov avea un număr de 2 posturi vacante de grefier şi 2 posturi temporar vacante.

De remarcat că posturile, temporar vacante, au fost ocupate pe durată determinată, prin grija conducerii administrativ - judiciare a Tribunalului Ilfov şi cu sprijinul conducerii - administrativ judiciare a Curţii de Apel Bucureşti care a răspuns nevoilor acestui tribunal. În acest sens, precizăm că şi pentru posturile vacante anterior menţionate, este în desfăşurare un concurs de promovare şi un concurs de ocupare pe durată determinată a acestor posturi.

Concluzionând, Tribunalul Ilfov se confruntă cu o lipsă acută de personal, atât în ceea ce priveşte numărul de magistraţi, cât şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţei, aspecte ce au făcut obiectul numeroaselor solicitări adresate de conducerea Tribunalului Ilfov, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Curţii de Apel Bucureşti.

Se apreciază că pentru o dimensionare corectă a schemei de personal a Tribunalului Ilfov, aceasta ar trebui mărită cu un număr de cel puţin 10 magistraţi şi cel puţin 12 posturi de personal auxiliar de specialite (10 grefieri şi 2 grefieri arhivari).

În ceea ce priveşte Departamentul Economico - Financiar şi Administrativ, schema de personal este formată din 8 posturi

40

studii superioare. În cele 8 posturi cu studii superioare intră şi postul managerului economic şi al inginerului constructor.

În anul 2015, din posturile anterior menţionate au fost ocupate efectiv un număr de 6 posturi studii superioare. Şi în cadrul acestui departament au intervenit modificări cu privire la schema de personal, în sensul că postul de consilier economic superior a fost ocupat începând cu 01 februarie 2015.

De menţionat că activitatea acestui compartiment este condusă de domnul manager Cârjă Bogdan, care a gestionat în mod eficient atât resursele umane ale compartimentului, cât şi resursele materiale, contribuind la desfăşurarea în condiţii optime a activităţii tribunalului şi a instanţelor arondate.

I.1.3.2. Resurse umane la judecătoriile arondatea). Judecătoria BufteaÎn anul 2015, în cadrul Judecătoriei Buftea îşi desfăşoară

efectiv activitatea un număr de 3 judecători în cadrul secţiei penale şi 11 judecători în cadrul secţiei civile. Este de precizat faptul că un judecător este detaşat la C.S.M., iar două posturi sunt vacante.

Nu trebuie pierdută din vedere împrejurarea că situaţia actuală a Judecătoriei Buftea este generată în principal de fluctuaţia ridicată a personalului. Este de notorietate că Judecătoria Buftea a fost şi este şi în prezent considerată de către magistraţi a fi o judecătorie de tranzit, fie către judecătoriile din Bucureşti, fie către instanţele ierarhic superioare.

41

O schemă mai mare a personalului instanţei, precum şi ocuparea în întregime a acesteia ar fi avut un efect benefic în ceea ce priveşte încărcătura existentă pentru fiecare judecător în parte.

Din cauza fluctuaţiei mare de personal, în anul 2015 s-a impus desfiinţarea mai multor completuri de judecată, dosarele aferente acestor completuri fiind repartizate ciclic completurilor (deloc numeroase) rămase active, acest fapt generând implicit creşterea volumului de activitate a celorlalţi judecători. Astfel, în cursul anului 2015 s-a procedat la luarea în avans faţă de data de recomandare a unui număr de 80 de dosare lunar, în ordinea înregistrării acestora la instanţă.

Numărul mare de dosare din fiecare şedinţă de judecată, în medie 80 de dosare pe şedinţă, în unele cazuri ajungând şi la mai mult de 100 de cauze într-o şedinţă (au existat în cazul Judecătoriei Buftea şedinţe de judecată în care judecătorii au intrat în sală având 150 de cauze pe rol), poate afecta calitatea actului de justiţie, în contextul în care pe lângă activitatea desfăşurată în legătură cu şedinţa de judecată, magistraţii au de îndeplinit şi alte îndatoriri, cum ar fi cele legate de soluţionarea cererilor în cursul urmăririi penale date în competenţa judecătorului secţiei penale (activitate care se realizează adesea şi în afara orelor de program sau în zilele nelucrătoare), activitatea judecătorului desemnat purtător de cuvânt al instanţei, activitatea judecătorilor delegaţi la diferite compartimente ale

42

instanţei (ex. executări penale, executări civile, evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Aceeaşi situaţia este şi în cazul personalului auxiliar, în condiţiile în care în perioada 2008 - 2015 schema de personal privind magistraţii s-a mărit în mod constant, schema privind personalul auxiliar rămânând aceeaşi în decursul acestei perioade - respectiv 31 de posturi.

În concluzie, faţă de menţinerea constantă a volumului mare de activitate raportat la schema redusă de personal, se poate observa că se impune ajustarea schemei de personal, atât în ceea ce priveşte magistraţii, cât şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar şi, de asemenea, este imperios a se acorda o importanţă deosebită şi calităţii actului de justiţie corelat cu soluţionarea cu celeritate a cauzelor, în acest sens stabilirea volumului optim de muncă fiind un instrument util pentru a asigura o calitate superioară actului de justiţie.

Având în vedere volumul de activitate şi modificările procedurale survenite, considerăm necesară suplimentarea schemei de personal auxiliar al instanţei cu un număr de 8 posturi, respectiv: 4 grefieri, 1 grefier registrator, 2 grefieri arhivari, 1 agent procedural.

b). Judecătoria CornetuSchema de personal a Judecătoriei Cornetu la începutul

anului 2014 a fost de 16 judecători (inclusiv preşedintele instanţei), fiind ocupate efectiv 16 posturi.

43

În prezent Judecătoria Cornetu are o schemă de 22 de grefieri, inclusiv grefierul şef, repartizaţi după cum urmează: 15 grefieri de şedinţă, 2 grefieri cu studii superioare repartizaţi la compartimentul registratură, 2 grefieri cu studii superioare la compartimentul executări penale, 1 grefier repartizat la compartimentul arhivă, 1 grefier cu studii superioare la compartimentul executări civile (plângeri contravenţionale) şi 1 grefier cu studii superioare la compartimentul persoane juridice.

Analiza resurselor umane şi a volumului de activitate pe judecător şi grefier relevă faptul că numărul de personal auxiliar este insuficient sub aspectul dimensionării schemei de personal auxiliar.

Având în vedere numărul grefierilor de şedinţă din cadrul instanţei - 15, raportat la numărul judecătorilor - 16, precum şi faptul că din cei 15 grefieri un grefier este repartizat la compartimentul persoane juridice şi încuviinţări executări silite şi unul la compartimentul executări civile, pentru funcţionarea instanţei în condiţii normale, este necesară mărirea schemei de personal auxiliar cu cel puţin 4 grefieri.

44

I.1.4 Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.

Prin Hotărârea nr. 1305 din 9 decembrie 2014 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr.149 din 19 martie 2015 s-a apreciat că pentru a evalua eficienţa şi performanţa instanţelor este nevoie de un set de indicatori în baza cărora se poate face o examinare a activităţii instanţelor.

În urma dezbaterilor au fost identificaţi următorii cinci indicatori de performanţă, care, combinaţi, dau o imagine asupra eficienţei activităţii instanţelor: Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate, Stocul de dosare - mai vechi de 1 an şi 6 luni pentru tribunale, Ponderea dosarelor închise într-un an; Durata medie de soluţionare şi Redactările peste termen legal.

I.1.4.1 Analiza activităţii Tribunalului Ilfov din perspectiva indicatorilor de eficienţă.

Detaliem, mai jos, cei cinci indicatori de performanţă a activităţii Tribunalului Ilfov în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2015:

a) Rata de soluţionare a dosarelor:

45

În perioada de referinţă, rata de soluţionare a dosarelor este de 115,26% calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate şi reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă de 9.139 cauze şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă un număr de 10.534 dosare soluţionate. Potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători la acest indicator Tribunalului Ilfov se încadrează în gradul „FOARTE EFICIENT”.

Redăm datele generate de aplicaţia Statis aferente acestui indicator, pe materii:

Materia Număr dosare

Valoare indicator%

Grad de eficienţă

Soluţionate

Intrate

Foarte eficient

Eficient

Satisfăcător

Ineficient

Asigurări sociale 218 253 86,17

Civil 2195 1549 141,70Contencios administrativ şi fiscal

2873 2119 135,58

Faliment 1676 1484 112,94Litigii cu profesioniştii

1325 1306 101,45

Litigii de muncă 228 307 74,27Minori şi 367 348 105,46

46

familiePenal 1650 1769 93,27Proprietate intelectuală

4 2 50,00

Total 10534 9139 115,26

Pe materii, se constată că la nivelul Tribunalului Ilfov gradul „Foarte eficient” s-a înregistrat în materiile civil, contencios administrativ şi fiscal, faliment şi cauze de minori şi familie. Gradul „Eficient” s-a înregistrat în cauzele având ca obiect litigii cu profesioniştii, gradul Satisfăcător s-a înregistrat în materie penală, iar graful ineficient în materiile - asigurări sociale, litigii de muncă şi proprietate intelectuală.

b) La indicatorul de performanţă Stoc de dosare Tribunalul Ilfov s-a încadrat în gradul „EFICIENT”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305 din 9 decembrie 2014 a Secţiei pentru judecători. Indicatorul a fost determinat funcţie de dosarele mai vechi de 1 ani şi 6 luni, respectiv 457 dosare din totalul de 6.329 dosare aflate în stoc, reprezentând un procent de 7,22 %.

Redăm datele generate de aplicaţia Statis aferente acestui indicator, pe materii:

Materia Număr dosare

Valoare

Grad de eficienţă

47

indicator%

Soluţionate

Intrate

Foarte eficient

Eficient

Satisfăcător

Ineficient

Asigurări sociale 182 9 4,95

Civil 1.043 93 8,92Contencios administrativ şi fiscal

2.162 145 6,71

Faliment 956 132 13,81Litigii cu profesioniştii

1.044 52 4,98

Litigii de muncă 267 4 1,50Minori şi familie 194 8 4,12

Penal 478 13 2,72Proprietate intelectuală

3 1 33,33

Total 6.329 457 7,22

Din punct de vedere al dosarelor mai vechi, materiile asigurări sociale, litigii cu profesioniştii, litigii de muncă, minori şi familie şi penal s-au încadrat în gradul „Foarte eficient”, materiile civil şi contencios administrativ şi fiscal în gradul „Eficient”. La polul opus s-a situat materia proprietate intelectuală care s-a încadrat în gradul „Ineficient”.

48

c). La indicatorul Ponderea dosarelor închise într-un an, Tribunalul Ilfov a obţinut calificativul „EFICIENT”, corespunzător procentului de 75,93,%. Acest calificativ reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare, respectiv 7998 dosare, raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, respectiv de 10.534 dosare soluţionate.

Redăm datele generate de aplicaţia Statis aferente acestui indicator, pe materii:

Materia Număr dosare

Valoare indicator%

Grad de eficienţă

Soluţionate

Intrate

Foarte eficient

Eficient

Satisfăcător

Ineficient

Asigurări sociale 218 196 89,91

Civil 2195 1674 76,26Contencios administrativ şi fiscal

2873 1522 52,98

Faliment 1676 1382 82,46Litigii cu profesioniştii

1325 1084 81,81

Litigii de muncă 228 194 85,09Minori şi familie 367 324 88,28

Penal 1650 1620 98,18Proprietate intelectual

2 2 100,00

49

ăTotal 10534 7998 75,93%

Deşi Tribunalul Ilfov a realizat la şapte materii din nouă materii, respectiv asigurări sociale, faliment, litigii cu profesioniştii, litigii de muncă, minori şi familie, penal şi proprietate intelectuală, gradul de performanţă „Foarte eficient”, pe instanţa s-a obţinut calificativul anterior menţionat.

d). La indicatorul Durata medie de soluţionare, calculat numai pentru stadiul procesual fond, Tribunalul Ilfov a obţinut calificativul „FOARTE EFICIENT”. Acest indicator reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final. În penal, această durată a fost de 2,92 luni, iar în materiile non penal a fost de 7,79 luni.

Prezentăm extras cu datele generate din aplicaţia STATIS, pe materii:

Materia Dosare soluţionate

Durata medie soluţionare

Grad de eficienţă

Penal

Non penal

Foarte eficient

Eficient

Satisfăcător

Ineficient

Asigurări sociale 216 0,00 6,07

Civil 176 0,00 11,19Contencio 733 0,00 10,22

50

s administrativ şi fiscalFaliment 1676 0,00 7,25Litigii cu profesioniştii

386 0,00 6,76

Litigii de muncă 227 0,00 8,40Minori şi familie 198 0,00 3,47

Penal 682 2,92 0,00Proprietate intelectuală

2 0,00 5,57

Total 4296 2,92 7,79

Cu excepţia materiei civil, la acest indicator toate materiile au obţinut calificativul „FOARTE EFICIENT”.

e) La ultimul indicator Hotărâri redactate peste termenul legal, Tribunalul Ilfov a obţinut calificativul „INEFICIENT”, corespunzător unui procent de 51,19 %. Acest indicator a fost determinat in funcţie de hotărârile redactate peste termen - de 5.221, din totalul de 9.251 dosare soluţionate.

Redăm datele generate de aplicaţia Statis aferente acestui indicator, pe materii:

Dosare soluţionate

Valoare

Medie depăşi

Foarte

Eficient

Satisfăcător

Ineficient

51

Indica-tor%

re în zile

eficient

Prin hotărâre

Din care neredactate în termen

Asigurări sociale 213 26 12,21 39,46

Civil 2136 930 43,54 67,86Contencios administrativ şi fiscal

2822 1987 70,41 87,87

Faliment 1256 786 62,58 52,69Litigii cu profesioniştii

1234 564 45,71 52,81

Litigii de muncă 227 46 20,26 16,33Minori şi familie 361 204 56,51 55,75

Penal 1000 677 67,70 35,62Proprietate intelectuală

2 1 50,00 55,00

Total 9251 5221 56,44 66,31

Cu mici excepţii - materiile asigurări sociale şi litigii de muncă - toate celelalte materii au obţinut la acest indicator „INEFICIENT”, însă această situaţie s-a datorat unor cauze obiective cum ar fi: volumul mare de activitate înregistrat la Tribunalul Ilfov în anul 2014 şi 2015 (astfel cum am arătat în precedent, Tribunalul Ilfov s-a situat pe primul loc la nivel naţional privind încărcătura pe judecător), schema judecătorilor subdimensionată, precum şi numărul mic de judecători ce şi-au desfăşurat efectiv activitatea în cadrul Tribunalului Ilfov, în

52

perioada 2014 - 2015. Toţi aceşti factori coroboraţi cu imposibilitatea respectării principiului specializării judecătorului şi a programului de normare a muncii au condus, inevitabil, la creşterea duratei de redactare a hotărârilor pronunţate.

În concluzie, din analiza tuturor indicatorilor, se constată că activitatea Tribunalului Ilfov, în ansamblul său se încadrează în gradul general de eficienţă - EFICIENT. Apreciem că acest indicator reflectă atât activitatea instanţei, cât şi eforturile depuse de personalul acestui tribunal, în condiţiile în care schema Tribunalului Ilfov este mult subdimensionată, iar volumul de activitate este triplu faţă de media înregistrată la nivel naţional de tribunale.

Materia Grad general de eficienţăFoarte eficient

Eficient Satisfăcător

Ineficient

Asigurări socialeCivilContencios administrativ şi fiscalFalimentLitigii cu profesioniştiiLitigii de muncăMinori şi familiePenalProprietate intelectualăGrad general

53

I.1.4.2 Analiza activităţii instanţelor arondate din perspectiva indicatorilor de eficienţă.

a) Judecătoria Buftea: În perioada analizată instanţa s-a încadrat în gradul de

performanţă „SATISFĂCĂTOR”, motiv pentru care vor fi continuate măsurile luate în vederea reducerii stocului de dosare şi a numărului de hotărâri redactate peste termenul legal şi pe cale de consecinţă a creşterii gradului general de eficienţă al instanţei.

Pe indicatori de performanţă Judecătoria Buftea a obţinut următoarele calificative:

a) Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor - calificativul FOARTE EFICIENT, corespunzător unui procent de 122,16%

b) Indicatorul Stocul de dosare - calificativul SATISFĂCĂTOR, rezultat din raportul dosarelor mai vechi de 1 an - 1an si 6 luni de 1021 dosare din 9959 dosare aflate în stoc.

c) Indicatorul Ponderea dosarelor închise într-un an - calificativul „INEFICIENT”, corespunzător unui procent de 62,42%.

d) Indicatorul Durata medie de soluţionare - calificativul „FOARTE EFICIENT”. În acest sens se reţine că în penal durată medie de soluţionare a fost de 3,61 luni, iar în materiile non penale a fost de 10,83 luni.

54

e) Indicatorul Redactările peste termenul legal - a obţinut calificativul „INEFICIENT”, corespunzător unui procent de 64,20 %.

b) Judecătoria Cornetu: În anul 2015 Judecătoria Cornetu s-a încadrat în gradul de

performanţă SATISFĂCĂTOR, urmând ca în perioada imediat următoare să se ia măsuri pentru creşterea gradului de eficienţă al instanţei. Una dintre aceste măsuri constă în remedierea erorilor din sistemul informatic ECRIS, prin închiderea tuturor actelor finale de dezinvestire a instanţei.

Detaliat, calificativele obţinute de Judecătoria Cornetu la cei cinci indicatori, se prezintă astfel:

a) Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor - calificativul FOARTE EFICIENT, corespunzător unui procent de 150,42%.

b) Indicatorul Stocul de dosare - calificativul SATISFĂCĂTOR, rezultat din numărul mai vechi de 1an si 6 luni de 443 din totalul de 4166 dosare aflate în stoc.

c) Indicatorul Ponderea dosarelor închise într-un an - calificativul „INEFICIENT”, corespunzător unui procent de 63,32%.

d) Indicatorul Durata medie de soluţionare - calificativul „SATISFĂCĂTOR”. În acest sens se reţine că în penal durată medie de soluţionare a fost de 8,56 luni, iar în materiile non penale a fost de 16,97 luni.

55

e) Indicatorul Redactările peste termenul legal - a obţinut calificativul „INEFICIENT”, corespunzător unui procent de 60,32 %.

Având în vedere că ambele instanţe arondate Tribunalului Ilfov au obţinut în perioada de referinţă gradul general de eficienţă - SATISFĂCĂTOR, împreună cu conducerile administrativ judiciare ale Judecătoriilor Buftea şi Cornetu, se vor continua activităţile de monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţii instanţelor şi a indicatorilor care au înregistrat cel mai scăzut calificativ, cum ar fi redactarea în termen a hotărârilor pronunţate şi reducerea duratei de soluţionare a dosarelor.

56

I.1.5 Probleme generale de management al instanţei. Rolul conducerii administrativ judiciare al unei instanţe de

judecată înseamnă a coordona activităţi profesionale foarte complexe, desfăşurate de judecători independenţi care, în acelaşi timp răspund în faţa societăţii pentru calitatea actului de justiţie şi, în egală măsura, a coordona şi îndruma activitatea personalului auxiliar de specialitate.

Relaţiile umane în cadrul instanţei nu presupun doar rolurile jucate de judecători şi preşedintele instanţei. Relaţiile care se stabilesc intr-o organizaţie caracterizează organizaţia, deci, cei care o compun o şi definesc, în egală măsură. Resursele umane ale instanţelor sunt cele care generează actul juridic, dând valoare tuturor celorlalte resurse. Fiecare individ are propriile sale nevoi şi interese, acţiuni şi reacţii, soluţii şi întrebări.

Pericolele pe care sistemul românesc de justiţie le păstrează şi care pot afecta motivaţia judecătorului sunt: condiţiile de muncă din instanţe, supraîncărcarea profesională şi insecuritatea specializării judecătorului.

Referitor la condiţiile muncă, după cum se ştie Tribunalul Ilfov nu funcţionează într-un spaţiu adecvat pentru activitatea de judecată, conducerea administrativ - judiciară a Tribunalului Ilfov efectuând demersuri în acest sens, demersuri ce s-au concretizat, prin menţionarea în cadrul programului de investiţii

57

pentru justiţie a obiectivului privind construirea unui „Palat de justiţie” pentru Tribunalul Ilfov.

Cu toate acestea, putem afirma că din punct de vedere al dotărilor necesare funcţionării instanţei, activitatea Tribunalului Ilfov se desfăşoară în parametri relativ normali, în sensul că fiecare judecător şi personal auxiliar are echipament IT propriu, acces la programul legislativ şi la internet, fiecare birou este prevăzut cu imprimată.

Nu acelaşi lucru putem afirma despre supraîncărcarea profesională şi insecuritatea specializării judecătorilor. După cum am arătat, în secţiunile anterioare, diminuarea schemei, fluctuaţia personalului şi creşterea volumului de activitate, au condus la situarea Tribunalului Ilfov pe primul loc în ceea ce priveşte încărcătura pe judecător înregistrată la nivelul tribunalelor, ceea ce a creat reale probleme în ceea ce priveşte activitatea personalului tribunalului şi gestionarea resurselor umane.

Mai mult, din cauza numărului mare de dosare la acest tribunal este aproape imposibilă respectarea programului de normare a muncii şi respectarea specializării judecătorului, probleme care au avut un impact negativ asupra activităţii de judecată şi care pot influenţa şi calitatea actului de justiţie.

Din analiza datelor statistice corespunzătoarea activităţii tribunalelor comunicate la nivel naţional de către Consiliul Superior al Magistraturii se poate observa că tribunalele cu un număr relativ egal de dosare nou intrate cu cele înregistrate la

58

Tribunalul Ilfov au o schemă de magistraţi cuprinsă între 27 - 38 de posturi de judecător.

În concluzie, principala problemă a managementului resurselor umane o constituie dimensionarea schemei de personal a Tribunalului Ilfov. Astfel, se apreciază că pentru desfăşurarea în condiţii optime de muncă schema de personal a Tribunalului Ilfov ar trebui mărită cu un număr de cel puţin 10 magistraţi şi cel puţin 12 posturi de personal auxiliar de specialitate (10 grefieri şi 2 grefieri arhivari).

Cu aceleaşi probleme privind lipsa de personal se confruntă, în egală măsură, şi judecătoriile arondate.

În ceea ce priveşte Judecătoria Buftea din analiza resurselor umane şi a volumului de activitate pe judecător şi grefier reiese faptul că numărul de personal auxiliar şi judecători este insuficient atât sub aspectul dimensionării schemei de personal, cât şi sub aspectul gradului de ocupare al acesteia fiind necesare suplimentarea schemei de personal.

Totodată, în ceea ce priveşte personalul auxiliar se impune continuarea demersurilor în vederea remedierii problemelor ridicate de lipsa spaţiului pentru arhivă şi comasarea fondului arhivistic într-un singur spaţiu, mai precis dotarea compartimentului arhivă cu cel puţin două camere de dimensiuni mari, pentru a avea posibilitatea unificării arhivelor instanţei. Evitarea supraîncărcării personalului din arhive impune continuarea colaborării cu Arhivele Statului pentru desfăşurarea

59

în bune condiţii a activităţii de arhivă şi continuarea demersurilor pentru adoptarea noului nomenclator arhivistic (aprobat în 2011) în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 16/1996 a arhivelor naţionale şi organizarea activităţii de respectare a obligaţiei prevăzute de art. 5 lit. h) din Legea arhivelor privind pregătirea profesională periodică a personalului cu atribuţii de arhivă şi intensificarea asistenţei de specialitate prin întâlniri stabilite de comun acord de conducerea instituţiilor implicate.

O altă soluţie apreciată de conducerea Judecătoriei Buftea referitoare la activitatea de arhivă, cu consecinţe pe termen lung, şi în ceea ce priveşte resursele materiale, dar şi resursele umane este reorganizarea modului de arhivare a dosarelor soluţionate, în sensul de a se renunţa la organizarea numerică a dosarelor şi a se adopta un nou mod de arhivare după următoarele criterii: 1. Termene de păstrare (permanent, 3 ani, 5 ani, 10 ani, etc.), 2. An de înregistrare, 3. Număr de dosar.

Acest mod de organizare, adoptat concomitent cu selecţionarea dosarelor cu termene scurte (3, 5 ani), ar permite atât diminuarea fondului arhivistic, cât şi o mai bună gestiune a restului arhivei.

Alte măsuri care ar permite o îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, cu efect indubitabil asupra efectelor de motivare a personalului pot fi reprezentate de: igienizarea birourilor, spaţiilor destinate publicului, precum şi a sălilor de judecată, înlocuirea calculatoarelor achiziţionate în anul 2005, dotarea cu

60

imprimante performante, precum şi asigurarea consumabilelor necesare, achiziţionarea de birouri şi scaune pentru înlocuirea mobilierului uzat, asigurarea necesarului de birotică pentru buna desfăşurare a activităţii.

Aşa cum am arătat şi anterior, repartizarea personalului auxiliar nu a fost întotdeauna una tocmai eficientă.

Astfel, au fost întâlnite situaţii în care grefieri cu o experienţă redusă (angajaţi pe perioadă determinată) au fost repartizaţi în şedinţele de judecată, deşi anterior îşi desfăşuraseră activitatea în alte compartimente ale instanţei pe o perioadă scurtă de timp. Lipsa de experienţă a acestora referitoare în principal la relaţia cu judecătorul, dar şi la activitatea specifică grefierului de şedinţă a generat, pe de o parte, crearea unei situaţii conflictuale cu magistratul, iar, pe de altă parte, îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ale acestuia, în acest fel fiind îngreunată activitatea judecătorului. În acelaşi timp, grefieri cu studii superioare, având o vechime de peste 20 de ani în instanţă şi de peste 15 ani ca şi grefier repartizat în şedinţele de judecată, au fost repartizaţi să-şi desfăşoare activitatea în compartimentele auxiliare ale instanţei (arhivă, registratură).

În cadrul Secţiei Civile au fost constatate în activitatea grefierilor de şedinţă decalaje mari cu privire la numărul dosarelor rulate, existând grefieri în cadrul acestei secţii care au rulat un număr de aproximativ 800 de dosare într-o perioadă de 4 luni de zile şi alţi grefieri, care au rulat în aceeaşi perioadă

61

între 130 şi 440 de dosare, fără ca aceştia din urmă să exercite şi alte atribuţii în cadrul instanţei.

O altă măsură ce se impune este pregătirea noilor grefieri, prin rotirea lor între compartimente, astfel încât să cunoască în profunzime toate procedurile şi activităţile efectuate.

Referitor la Judecătoria Cornetu se reţine că la nivelul acestei instanţe nu s-au înregistrat probleme deosebite de management.

Secţiunea a II -a Infrastructura şi capacitatea instituţională a

instanţei

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintă o condiţie necesară pentru supremaţia legii şi a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenţei sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi la aplicarea acestuia în practică.

Capacitatea instituţională a Tribunalului Ilfov rezultă din organizarea internă şi infrastructura disponibilă şi este definită prin următoarele criterii:

62

a) structura organizatorica şi manageriala;b) baza materială;c) resursele umane

a) Structura organizatorică şi managerialăStructura organizatorică reprezintă un sistem unitar şi

coerent de elemente materiale şi imateriale, alcătuite din elemente omogene şi semiomogene bazate pe departamentare, subordonări, nivele ierarhice, relaţii de comunicare, toate aceste elemente fiind subordonate aceluiaşi scop.

Este esenţial ca instanţele să ofere servicii societăţii de pe o poziţie strict neutră; ele pot funcţiona adecvat doar dacă reuşesc să administreze corespunzător toate riscurile legate de dependenţa administrativă - pe de o parte, de protejarea poziţiei de imparţialitate a judecătorilor şi a instanţei, de relaţia judecătorilor şi a instanţelor cu publicul, de capacitatea instanţei de a trata adecvat cantitatea de dosare care sunt prezentate spre rezolvare, de cunoştinţele de ordin juridic ale judecătorilor şi personalului instanţei - pe de alta parte.

Sub acest aspect, o preocupare constantă a conducerii instanţei, la toate nivelurile, a constituit-o pe tot parcursul anului trecut, asigurarea condiţiilor materiale optime de lucru pentru magistraţi şi întregul personal auxiliar de specialitate, dar şi iniţierea şi susţinerea demersurilor pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul tribunalului şi suplimentarea schemei de personal, demersuri ce au fost concretizate în parte.

63

Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte - care are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi de colegiul de conducere.

Structura organizatorică a tribunalului mai cuprinde compartimente auxiliare: grefă, registraturi (Secţia penală şi Secţia civilă), arhive (Secţia penală, Secţia civilă, care la rândul său este împărţită în arhiva pentru cauzele din materia insolvenţei şi litigii cu profesioniştii şi arhiva pentru celelalte cauze civile), departament economico-financiar şi administrativ, informatică, biroul de informaţii şi relaţii publice şi departament documente clasificate.

Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii - civilă şi penală. Conducerea celor două secţii este asigurată de preşedinţii de secţie.

Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului au exercitat atribuţiile manageriale şi de administrare ale instanţei, conform art. 12, art. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, asigurând buna desfăşurare a activităţii tribunalului şi instanţelor arondate, realizarea unui management eficient al resurselor umane şi materiale de care a dispus, la tribunal şi la instanţele din circumscripţia sa, iar preşedinţii de secţie au exercitat atribuţiile prevăzute de art. 26 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii organizând şi coordonând activitatea secţiei,

64

urmărind respectarea dispoziţiilor cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată conform Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti de către preşedintele tribunalului, respectiv de către vicepreşedinte, ori de câte ori a fost necesar, respectiv cu ocazia luării unor decizii ce cad în sarcina acesteia, fiind pronunţate un număr de 7 hotărâri.

De asemenea, în ceea ce priveşte Colegiul de conducere al Tribunalului Ilfov, format din preşedinte şi şase judecători, acesta a fost convocat de preşedintele tribunalului conform Regulamentului de ordine interioară, lunar, dar şi de câte ori a fost nevoie pentru luarea unor decizii ce cad în sarcina acestuia, în acord cu prevederile art. 22 şi art. 25 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar fi constituirea completelor de judecată, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc alte atribuţii decât cele de judecată, organizarea activităţii de judecată urmare modificărilor legislative intervenite, stabilirea gradului maxim de complexitate/judecător, probleme la repartizarea aleatorie a cauzelor având anumite obiecte, avizarea planificărilor şedinţelor de judecată, pronunţând un număr de 14 hotărâri în cursul anului 2015.

65

Transparenţa deciziilor s-a asigurat prin ponderea însemnată a deciziilor colective, dar şi ca urmare a consultării magistraţilor instanţei, direct sau prin intermediul preşedinţilor de secţie.

De asemenea, tot în scopul transparenţei deciziilor luate de conducerea tribunalului s-a procedat, în concordanţă cu modificările aduse Regulamentului de ordine interioară al instanţelor de judecată, la publicarea pe site-ul Tribunalului Ilfov a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere privind compunerea completelor de judecată.

Şi în cursul anului 2015 preşedintele tribunalului, la propunerea preşedinţilor de secţii şi cu avizul colegiului de conducere a stabilit modul de desfăşurare a activităţii judecătorilor la compartimentele auxiliare: executări penale, executări civile, judecătorul delegat cu aplicare apostilei, judecătorul delegat cu analiza practicii instanţelor de control judiciar, judecătorul delegat pentru măsurile privind unificarea practicii, purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătorii desemnaţi pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

În acest context, în realizarea atribuţiilor ce le revin, preşedintele, vicepreşedintele şi cei doi preşedinţi de secţie au coordonat în mod corespunzător - din punct de vedere administrativ şi managerial - activitatea magistraţilor, cu respectarea principiului independenţei lor, a personalului auxiliar şi, implicit, rezolvarea problemelor administrative aduse la cunoştinţă de prim-grefierul al instanţei. Inclusiv în perioada vacanţei judecătoreşti s-a asigurat buna funcţionare a instanţei

66

prin planificarea concediilor de odihnă, în condiţiile unui volum mare de activitate şi număr mic de judecători.

De asemenea, a fost organizată corespunzător, controlată şi coordonată activitatea personalului auxiliar, prin repartizarea acestuia în compartimentele auxiliare, cu echilibrarea atribuţiilor grefierilor pentru a se asigura un climat corespunzător desfăşurării activităţii, s-a verificat activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţei, inclusiv activitatea grefierilor de şedinţă, urmărindu-se echilibrarea sarcinilor repartizate.

În general, în activitatea managerială de conducere, organizare şi administrare a activităţii instanţei, apreciem că nu au existat disfuncţionalităţi majore care să afecteze actul de justiţie. Se constată şi în acest an, o exercitare corespunzătoare a atribuţiilor manageriale de către preşedinte, vicepreşedinte, colegiu de conducere şi judecători în raport cu activităţile ce exced activităţii de judecată, atât sub aspectul organizării eficiente a activităţii, comportament şi comunicare, precum şi în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţilor specifice funcţiei.

b). Baza materială Tribunalul Ilfov funcţionează în aceeaşi clădire cu

Judecătoria Buftea, spaţiul aferent acestui tribunal fiind format

67

din etajele II şi III ale clădirii, judecătoria desfăşurându-şi activitatea la parterul şi etajul I al clădirii.

Pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată Tribunalul Ilfov are la dispoziţie două săli de şedinţă pentru Secţia civilă şi o sală de şedinţă pentru Secţia penală - sala în care au loc şi şedinţele din cadrul Secţiei penale a judecătoriei. Toate sălile de judecată sunt prevăzute cu mobilier corespunzător, echipament IT (calculator, imprimantă), precum şi tehnica necesară înregistrării şedinţelor de judecată atât în materie penală, cât şi în materie civilă. Sala în care se desfăşoară şedinţele în materie penală este prevăzută cu sistem pentru audierea martorilor protejaţi, respectiv pentru videoconferinţă.

Pentru birourile magistraţilor şi personalului auxiliar, Tribunalul Ilfov are la dispoziţie un număr de 12 astfel de spaţii, număr ce include şi biroul preşedintelui tribunalului, vicepreşedintelui şi primului - grefier. La acestea se adaugă spaţiile amenajate pentru: ▪ Arhiva şi Registratura Secţiei penale (1 birou); ▪ pentru Biroul Executări Penale (1 birou); ▪ pentru Arhiva curentă a Secţiei civile (două încăperi, una destinată arhivei cu dosarele în materia insolvenţei şi în materia litigii cu profesioniştii, iar cel de-a doua destinată pentru celelalte cauze de competenţa tribunalului); ▪ pentru Arhiva pasivă a Secţiei civile (o încăpere destinată arhivei pasive şi o încăpere destinată dosarelor înregistrate potrivit dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă) şi pentru Registratura Secţiei civile.

68

Tot în cursul anului 2015, urmare demersurilor efectuate la Primăria oraşului Buftea s-a reuşit atribuirea, cu titlu gratuit, a unui spaţiu, în care a fost amenajată arhiva pasivă a Judecătoriei Buftea şi a Tribunalului Ilfov, fiind astfel obţinute noi spaţii pentru crearea de birouri la Judecătoria Buftea, respectiv pentru decongestionarea activităţii arhivelor civile ale Tribunalului Ilfov.

În ceea ce priveşte Departamentul economic-financiar şi administrativ, acest compartiment îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu cu două încăperi, situat la etajul I al clădirii.

Birourile anterior menţionate sunt dotate cu mobilier corespunzător, fiecare magistrat şi personal auxiliar beneficiind de echipament IT (calculator). De asemenea, în fiecare birou este montată câte o imprimantă, unele birouri (cum ar fi cel al primului - grefier, grefierilor de şefi de secţie, grefierilor Secţiei penale, grefierilor de la Biroul executări penale) fiind dotate şi cu faxuri sau scanere.

Ambele registraturi ale Tribunalului sunt dotate cu faxuri ce funcţionează în mod permanent.

Concluzionând, Tribunalul Ilfov beneficiază de baza materială necesară funcţionării, singura problemă care trebuie evidenţiată este lipsa spaţiului. Aceasta întrucât, după cum se ştie Tribunalul Ilfov funcţionează începând cu data de 01 noiembrie 2011, însă în perioada imediat următoare (2 - 3 ani) spaţiul aferent acestei instituţii va fi neîncăpător în raport cu volumul de activitate.

69

Situaţia financiară a Tribunalului Ilfov în cursul anului 2015 se prezintă astfel:

Concluzionând, Tribunalul Ilfov beneficiază de baza materială necesară funcţionării, singura problemă care trebuie evidenţiată este lipsa spaţiului. Aceasta întrucât, după cum se ştie Tribunalul Ilfov funcţionează începând cu data de 01 noiembrie 2011, însă actualmente spaţiul aferent acestei instituţii este neîncăpător în raport cu volumul de activitate.

Situaţia financiară a Tribunalului Ilfov în cursul anului 2015 se prezintă astfel:

În anul 2015 bugetul total iniţial alocat Tribunalului Ilfov a fost de 16.454 mii lei din care 1.967 mii la titlul II Bunuri şi Servicii.

Pe parcursul anului au avut loc numeroase rectificări de buget, bugetul final al anului 2015 fiind de 17.549 mii lei din care 2.888 mii lei la titlul II Bunuri şi Servicii.

În ansamblu, bugetul total s-a mărit, acest lucru datorându-se majorării la titlul I Cheltuieli de Personal, dar şi la titlul II Bunuri şi servicii. Având în vedere că bugetul solicitat pentru anul 2015 pentru titlul II Bunuri şi Servicii a fost de 3.225 mii lei, se constată că nevoile reale şi prognozate au fost acoperite în proporţie de aproximativ 83 %.

Suplimentarea bugetului s-a făcut în baza notelor de fundamentare ce reliefau nevoile reale şi urgente ale instanţei pentru anul 2015.

70

Astfel, putem spune că bugetul pentru anul 2015 a fost sub nivelul la care ar fi trebuit pentru ca Tribunalul Ilfov să poată ajunge la standardele dorite. Bugetul alocat a fost consumat în proporţie de 96,00 %. Mai mult, comparativ cu anul 2014, in anul 2015 bugetul final pentru titlul II Bunuri si servicii a fost mai mare cu 271 mii lei (2888 mii lei fata de 2617 mii lei in anul 2014).

Analiza pe articole bugetare a alocării bugetuluiAlineat 20.01.01 - „Furnituri de birou “ - buget 0 leiAlineat 20.01.02 - „Materiale pentru curăţenie” - buget 0 lei.Alineat 20.01.03 - „Încălzit, iluminat, forţă motrică“ - buget

428.994 lei consumat 354.081 lei.Se cuprind costurile energiei termice şi al apei calde, costul

gazelor pentru încălzit, costul energiei electrice. Consumul de energie electrică reprezintă o cheltuială constantă, care nu poate fi raţionalizată decât relativ, având în vedere necesitatea alimentării sistemului informatic al instanţelor. Având în vedere că activitatea instanţelor este integral informatizată oprirea furnizării energiei electrice ar duce în mod direct la blocarea activităţii instanţei.

Alineat 20.01.04 - „Apa ,canal, salubritate” - buget 42.430 lei consumat 41.686 lei.

Alineat 20.01.05 - „Carburanţi şi lubrifianţi” - buget 53.920 lei consumat 52.943 lei. Sunt cuprinse cheltuielile pentru combustibil - auto şi generator electric Judecătoria Cornetu.

71

Alineat 20.01.06 - „Piese de schimb” - buget 12.458 lei, consumat 11.690 lei.

Se cuprind piese schimb auto, piese schimb obiecte de inventar, piese schimb tehnica de calcul. Bugetul este insuficient, fiind consumat pentru piese schimb auto, dar şi piese echipamente IT sau aparate aer condiţionat.

Alineat 20.01.08 - „Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet” - buget 57.000 lei, consumat 49.355 lei ( contract telefonie ).

Alineat 20.01.09 - „Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional” - buget 631.030 lei ( in creştere fata de anul 2014 – 441.282 lei), consumat 630.681 lei.

Se cuprind servicii poştale, tonere, registre, tipizate, hârtie, coperţi etc.. Consumul acestora s-a triplat odată cu implementarea noilor Coduri.

Bugetul este insuficient având în vedere că:- pentru tonere necesarul pe un an este de 255.000 lei.- pentru hârtie necesarul pe un an este de 110.000 lei.- pentru coperţi necesarul pe un an este de 40.000 lei.- pentru servicii poştale necesarul pe un an este de 120.000

lei.- pentru plicuri necesarul pe un an este de 130.000 lei.- registre, tipizate, linie ISDN, etc. 20.000 lei.Alineat 20.01.30 - „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere

şi funcţionare” – buget 727.600 lei, consumat 724.601 lei.

72

Se cuprind servicii de întreţinere a autovehiculelor, servicii curăţenie, servicii mentenanţă: clădire, instalaţii, mobilier, centrală telefonică, procurare de accesorii necesare iluminatului, servicii spălare jaluzele, mochete, covoare, etc.. Având în vedere că Tribunalul Ilfov funcţionează într-o clădire veche în care nu s-a învestit bugetul a fost insuficient. Noua clădire în care funcţionează Judecătoria Cornetu dublează cheltuielile: chirie cladire alineat 20.30.04 -300.000 lei anual, întreţinerea clădirii (inclusiv sediu Buftea (300.000 lei anual), curăţenie (inclusiv sediu Buftea 223.200 lei anual). Cheltuieli cu întretinere echipamente it 90.000 lei anual. Clădirea din Buftea, în care funcţionează Judecătoria Buftea şi Tribunalul Ilfov necesită reparaţii majore. Alte cheltuieli accesorii necesare iluminatului, mentenanţă aparate aer condiţionat, siguranţe, ştechere, prize, întrerupătoare, prelungitoare, spălare covoare, anvelope, materiale, calorifere, întreţinere extinctoare, contract prestări servicii,etc. 200.000 lei.

Alineat 20.05.01 - „Uniforme” - buget 9.800 lei, consumat 9.800 lei.

Alineat 20.05.30 - „Obiecte de inventar buget” - 259.604 lei, consumat 259.132 lei.

Din acest buget s-au achiziţionat: căşti microfon, mobilier săli judecată, proceduri sistem, ştampile, insigne, drapel, aparate de aer condiţionat pentru Tribunalul Ilfov, judecătoria Buftea şi judecătoria Cornetu (în acest moment exista aparate de aer condiţionat în toate spatiile/camerele existente), rafturi metalice

73

pentru a înlocui rafturile existente din lemn, vechi şi nesigure si rafturi necesare pentru desfăşurarea activităţii la Judecătoria Buftea 85% din necesar şi Judecătoria Cornetu 85% din necesar), Tribunalul Ilfov 80%.

Alte cheltuieli cu aviziere, scari arhiva, scaune vizitator, etc..

Alineat 20.11 - ˝Cărţi, publicaţii si materiale˝ - buget 2.000 lei , consumat 1.958 lei.

Alineat 20.14 - ˝Protecţia muncii˝ - buget 7.501 lei , consumat 7.424 lei.

Alineat 20.28 - „Ajutor public judiciar” - buget 594.218 lei, consumat 593.799 lei.

Având în vedere că reparaţia capitală preconizata la clădirea Tribunalului Ilfov nu s-a materializat până în prezent, s-au alocat fonduri la alineatul 20.02 - Reparaţii curente in suma de 167.100 lei, consumat 163.196 lei, reparaţii hidranţi interiori si izolaţie acoperiş clădire Buftea, s-au efectuat zugrăveli birouri la clădirea Judecătoriei Cornetu (interior) si Judecătoriei Buftea.

Sunt necesare reparaţii precum reamenajarea curţii interioare (asfaltare), reamenajare clădiri anexe pentru crearea de spatii pentru arhive.

La capitolul 71 - „Active nefinanciare” - 71.01.02 - maşini, echipamente şi mijloace de transport s-au alocat 152.800 lei, ce au fost utilizaţi pentru achiziţionarea a doua maşini pentru transport dosare Dacia Logan Prestige, preţ 92.246,84 lei si 13 staţii de lucru DELL, preţ 40.042 ,08 lei .

74

- 71.01.30 – alte active fixe s-au alocat 19.500 lei, ce au fost utilizaţi pentru achiziţionarea a 13 licenţe Microsoft Office , pret 19.489,08 lei.

Sediul Judecătoriei Buftea se află în aceeaşi clădire cu Tribunalul Ilfov, dispune de 3 săli de judecată cu toate dotările aferente (mobilier, calculatoare, imprimante, dispozitive de înregistrare audio, aer condiţionat). Două săli au fost destinate şedinţelor de judecată din materie civilă şi cea de-a treia a deservit şedinţelor de judecată din materie penală.

Instanţa mai dispune de 4 birouri de judecători, un birou preşedinte, un birou grefier sef şi grefier şef secţie civilă, un birou vicepreşedinte, 4 birouri de grefieri, un birou pentru Serviciul Registratură civilă, un birou pentru Serviciul Registratură şi Arhivă Penală, un birou pentru compartimentul executări penale, executări civile şi executări contraventionale, 3 camere arhivă veche - depozitare dosare, 1 cameră server.

Compartimentul arhivă civilă este compus din 2 încăperi, într-una fiind arhiva curentă, iar în cealaltă birourile personalului, încăperea din arhiva curentă a fost reamenajată în sensul că au fost înlocuite toate rafturile existente cu rafturi metalice, creându-se spaţiu pentru dosarele cu dată de recomandare (procedura prealabilă).

Sediul actual al Judecătoriei Cornetu se află în clădirea Casei de Cultură, dispune de patru săli de judecată cu toate dotările aferente (mobilier, calculatoare, imprimante, dispozitive de înregistrare audio, aer condiţionat), din care trei săli au fost

75

destinate şedinţelor de judecată din materie civilă şi cea de-a patra a deservit şedinţele de judecată din materie penală, una din sălile de şedinţă - „sala mică” fiind utilizată şi ca sală de consiliu în materie penală.

Instanţa mai dispune de 8 birouri de judecători, 10 birouri de grefieri, un birou pentru Compartimentul Registratură, 2 camere arhivă veche - depozitare dosare, 5 celule pentru arestaţi, 1 cameră server şi 1 cameră destinată martorilor sub acoperire - neexistând echipamente în acest sens.

Compartimentul arhivă este compus din 2 încăperi, într-una fiind arhiva curentă, iar în cealaltă birourile personalului.

În privinţa resurselor materiale, precizăm că în anul 2014 judecătorii şi grefierii din cadrul Judecătoriei Buftea şi din cadrul Judecătoriei Cornetu au beneficiat de câte un computer personal, birou şi acces la imprimantă, iar, la Judecătoria Cornetu, cu sprijinul Ministerului Justiţiei au fost înlocuite calculatoarele vechi, neperformante, uzate moral, cu altele mai bune, dar nu noi.

La Judecătoria Buftea pentru funcţionarea în condiţii normale a activităţii instanţei este necesară înlocuirea calculatoarelor vechi, neperformante, uzate moral, cu altele noi.

Atât judecătorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de serviciile unui calculator cu acces direct la internet, la reţeaua internă a instanţei, la aplicaţia ECRIS şi la două programe de legislaţie.

76

Secţiunea a III - aCalitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.

a). La nivelul Tribunalului Ilfov: ▪ Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare la Tribunalul Ilfov Ponderea de atacabilitate înregistrată în anul 2015 a fost de

14,97 %, determinată la numărul de hotărâri atacate de 1.444 raportate la numărul total de hotărâri pronunţate de 9. 645, în scădere faţă de anul 2014, când s-a înregistrat o pondere de atacabilitate de 18,56%, din totalul de hotărâri pronunţate de 9.489 au fost atacate 1761 de hotărâri,

Pe secţii, ponderea hotărârilor atacate în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel (Anexa 10)

Secţia Anul Hotărâri pronunţate

Total soluţii atacate

Ponderea

Civilă 2015 7.945 1206 15,18 %2014 7.696 1.241 16,13 %

Penală 2015 1.700 238 14,00 %2014 1793 520 29,00 %

77

Se observă, că atât în materie penală, cât şi în materie civilă s-a înregistrat o scădere a ponderii de atacabilitate, ceea ce demonstrează că soluţiile pronunţate sunt în conformitate cu prevederile legale, iar motivările acestora sunt convingătoare.

▪ Indicele de desfiinţare/modificare (Anexa 11) La nivelul Tribunalului Ilfov, în anul 2015, acest indice este

de 4,13%, fiind desfiinţate/modificate un număr de 398 soluţii din numărul total de 9645 hotărâri pronunţate. Acest procent a înregistrat o constată în evoluţia sa, având în vedere că în anul 2014, indicele de desfiinţare/casare a fost de 4,10%.

Pe secţii, indicele de desfiinţare/modificare în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

Secţia Anul Hotărâri pronunţate

Soluţii admise, din care

Modifi-cate Casate

Indicele de Desfiinţare

/modificare

Civilă 2015 7.945 362 265 97 4,562014 7.696 312 192 120 4,05

Penală 2015 1.700 36 35 1 2,122014 1793 77 75 2 4,29

Din datele redate în tabelul de mai sus, se constată că în materiile non penale indicele de casare/desfiinţare s-a menţinut la

78

o valoare relativ constantă. Pe de altă parte, se constată că în materie penală indicele de casare/desfiinţare s-a redus de la 4,29% înregistrat în anul 2014 la 2,12 %.

▪ Indicele de casare al hotărârilor (Anexa 12) Valoarea acestui indice a fost determinată în funcţie de

dosarele casate şi trimise spre rejudecare, respectiv de 98 cauze, raportat la numărul total de soluţii pronunţate de 9.645 cauze, fiind de 1,02%, în scădere faţă de anul 2014, când valoarea acestui indicator a fost de 1,29%

Pe secţii, indicele de casare în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

C

Concluzionând, se constată, în ansamblu, că valoarea indicelui de desfiinţare/modificare şi a indicelui de casare a scăzut în anul 2015, comparativ cu anul 2014, ceea ce demonstrează o creştere a calităţii actului de justiţie la nivelul Tribunalului Ilfov,

Secţia AnulHotărâri

pronunţate Casate Indicele de casare

Civilă 2015 7.945 97 1,22 %2014 7.696 120 1,56 %

Penală 2015 1.700 1 0,06 %2014 1793 2 0,11 %

79

datorată, în principal, eforturilor susţinute ale magistraţilor tribunalului, care au pronunţat, în general, soluţii bine structurate în fapt şi în drept, au evaluat în mod corespunzător probatoriul administrat şi au aplicat în mod temeinic dispoziţiile legale incidente cauzei, funcţie de ansamblu probator, situaţia de fapt şi drept specifică fiecărei speţe.

Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti este apreciabilă şi aceasta se datorează preocupării continue a magistraţilor ce funcţionează la această instanţă de a se perfecţiona profesional, de a fi întotdeauna la curent cu toate modificările legislative şi orientările practicii judiciare a instanţelor ierarhice.

b) La instanţele arondate, Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu:

▪ Ponderea hotărârilor atacate în anul 2015, comparativ cu anul 2014 (Anexa 13)

Pe materii, la Judecătoria Buftea, ponderea atacabilităţii a fost de 13,4%, în materie civilă, respectiv din 16.502 hotărâri pronunţate, au fost atacate 2.212 soluţii, iar în materie penală din cele 978 hotărâri pronunţate, au fost atacate 100 hotărâri, ponderea atacabilitãţii fiind de 10,22%.

Instanţa Anul Hotărâri pronunţate

Hotărâri atacate

Ponderea atacabilităţii

Judecătoria Buftea

2015 17.480 2.312 13,23 %

2014 16.366 1.652 10,09 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 2.054 26,152014 12.486 3.995 32,00%

80

La Judecătoria Cornetu, pe materii, ponderea atacabilităţii a fost de 27% în materie civilă, din cele 6853 hotărâri pronunţate, au fost atacate 1871 hotărâri, iar în materie penală de 18,2%, din cele 1001 hotărâri pronunţate au fost atacate 183 hotărâri.

La nivelul celor două judecătorii din totalul de 25.334 cauze soluţionate în anul 2015 au fost atacate, cu apel, recurs sau contestaţie, după caz, un număr de 4.366 cauze, rezultând, astfel, că ponderea atacabilităţii hotărârilor pronunţate în anul 2015 a fost de 17,23 %, în scădere comparativ cu anul 2014, când valoarea acestui indicator a fost de 19,57 %, determinat în funcţie de numărul cauzelor pronunţate în anul 2014 de 28.852 cauze, din care au fost atacate 5.647 cauze.

▪ Indicele de desfiinţare/modificare înregistrat la instanţele arondate în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel (Anexa 14)

Instanţa AnulHotărâri pronunţate

Soluţii admise

Modificate

Casate Indicele de desfiinţare/ modificare

Judecătoria Buftea

2015 17.480 404 355 49 2,31 %

2014 16.366 407 337 70 2,49 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 607 567 40 7,73 %2014 12.486 1.028 995 33 8,23 %

La nivelul celor două judecătorii, în anul 2015, din totalul de 25.334 cauze soluţionate au fost desfiinţate/modificate de către

81

instanţele de control judiciar un număr de 1.011 cauze, astfel că, valoarea indicelui de desfiinţare/modificare, în anul 2015, este de 3,99 %, în scădere faţă de anul 2014 când, din totalul de 28.852 cauze pronunţate un număr de 5.647 cauze au fost desfiinţate/modificate, rezultând un indice de 4,97%.

▪ Indicele de casare al hotărârilor înregistrat la instanţele arondate în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel (Anexa 15):

Instanţa Anul Hotărâri pronunţate

Soluţii admise

Casate

Indicele de casare

Judecătoria Buftea

2015 17.480 404 49 0,28 %

2014 16.366 407 70 0,43 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 607 40 0,51 %2014 12.486 1.028 33 0,26 %

La nivelul celor două judecătorii, în anul 2015, din totalul de 25.334 cauze soluţionate au fost casate de către instanţele de control judiciar un număr de 89 cauze, astfel că, valoarea indicelui de casare , în anul 2015, este de 0,35 %, uşor în scădere faţă de anul 2014 când, din totalul de 28.852 cauze pronunţate un număr de 103 cauze au fost desfiinţate, rezultând un indice de 0,36 %.

Din analiza datelor de mai sus, la nivelul celor două instanţe arondate, se constată, în anul 2015, un progres înregistrat de magistraţii Judecătoriei Buftea, în antiteză cu Judecătoria Cornetu la care se evidenţiază o scădere a calităţii actului de justiţie,

82

această instanţă înregistrând o dublare a indicelui de casare, de la 0,26 %, în anul 2014 la 0,51%, în anul 2015. Apreciem că progresul înregistrat de Judecătoria Buftea se datorează efortului susţinut de magistraţii acestei instanţei, de soluţiile pronunţate, bine structurate în fapt şi în drept, de evaluarea în mod corect a probatoriul administrat. În considerentele hotărârilor pronunţate se regăsesc probleme legate de aplicarea legii în timp şi în spaţiu, interpretare şi calificare juridică, efecte ale conflictelor ivite între normele procedurale.

* * * Analizând motivele de desfiinţare a hotărârilor pronunţare

de Tribunalul Ilfov şi instanţele arondate, a rezultat că principalele cauze care au condus la desfiinţarea/modificarea hotărârilor judecătoreşti în căile de atac sunt următoarele:

► necercetarea fondului cauzei; ► nelegala compunere a completului de judecată; ► neasigurarea continuităţii completului de judecată; ► nesoluţionarea fondului în sensul administrării de probe

noi; ► neavizarea rapoartelor de expertiză;► greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale; ► greşita apreciere a probelor. ► lipsa de rol activ a completului de judecată; ► greşita calificare a naturii litigiului;► lipsa de motivare a unora dintre hotărâri.

83

În materie penală în principal, casările vizează: ► reevaluarea probelor şi a pericolului social de către

instanţa de control judiciar apreciindu-se că se impune luarea/menţinerea/înlocuirea sau revocarea unei măsuri preventive;

► greşita individualizare a pedepsei.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

a). Durata de soluţionare a cauzelor la Tribunalul Ilfov, pe materii, se prezintă astfel:

MateriaDosare soluţio-nate (total)

Durata medie de soluţionare a cauzelor0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Nr. ds.

soluţio-

nate

Procent

(%)

Nr. ds.

soluţio-

nate

Procent(%)

Nr. ds. soluţionate

Procent

(%)

Nr. ds.

soluţio-nate

Procent

(%)

11 2 3

4 (col. 3

X 100/col.

2)

56

(col. 5 X 100/col.2)

78

(col. 7x 100/col .

2)9

10(col. 9x 100/col

.2

penal 1.700 1.658 97,52 24 1,42 15 0,88 3 0,18

civil 2.240 1.515 75,75 364 18,20 311 15,5

5 50 2,50proprietate intelectuală

3 2 66,68 0 0 1 33,34 0 0

84

litigii cu profesion.

1.269 874 69,92 238 19,04 133 10,64 24 1,92

Faliment 1.387 824 57,68 294 20,58 207 14,49 62 4,34

litigii de muncă 229 111 48,84 85 37,4 22 9,68 11 4,84asigurări sociale 218 156 71,76 44 20,24 16 7,36 2 0,92contencios adm.-tiv şi fiscal

2.599 855 34,2 896 35,84 692 27,68 156 6,24

TOTALTOTAL cauzecauze

solusoluţţionaionatete

9.645 5.995 59,95 1945 19,45 1.39

713,97 308 3,08

Analiza acestor date reliefează că 82% din cauze au fost soluţionate într-un interval de un an, din care 59,95 % în primele şase luni. În materie penală, peste 98% din cauze s-au soluţionat în mai puţin de un an, din care peste 97% în mai puţin de şase luni. În materiile non penale peste 65 % din cauze s-au soluţionat într-un interval de un an, din care peste 54% în primele şase luni.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată în mod direct de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea dosarelor de către judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de asigurarea resurselor materiale, de complexitatea cauzelor înregistrate pe rolul acestei instanţe care constituie indiscutabil, un argument care ar justifica o durată mai mare de timp pentru soluţionare.

Faţă de situaţia reală cu care se confruntă Tribunalul Ilfov, fiind tribunalul cu cea mai mare încărcătură, soluţionarea unui

85

număr de 7.940 cauze într-un interval de un an, din totalul de 9.645 cauze soluţionate în anul 2015, ne îndreptăţeşte să apreciem, că în general, durata de soluţionare a cauzelor a fost rezonabilă, în condiţiile date.

Unele cauze care au condus la tergiversarea soluţionării dosarelor pot fi reţinute în sarcina instanţei (cauze obiective), însă sunt şi cauze care pot fi reţinute în sarcina părţilor şi a celorlalţi participanţi la proces.

Ca şi cauze de tergiversare a soluţionării pricinilor amintim: lungimea primului termen de judecată, determinat de număr redus de magistraţi raportat la numărul mare de cauze înregistrate, dificultăţi în administrarea probelor, formularea informă a cererilor, lipsa pregătirii juridice a părţilor, formularea cu rea-credinţă a unor cereri şi exercitarea abuzivă a drepturilor procesule.

La acestea se adaugă factori externi, de natură să influenţeze soluţionarea cu celeritate a cauzelor, cum ar fi: nedepunerea la termen a expertizelor judiciare dispuse în cauze, înlocuirea experţilor datorită invocării unor motive obiective (probleme de sănătate), refuzul interpreţilor de a asigura traducerea în cauzele în care sunt desemnaţi, efectuarea procedurilor de citare în statele membre ale Uniunii Europene.

La finele anului 2015, stocul Tribunalului Ilfov era format din 4.593 din care 4.400 cauze civile (550 cauze suspendate) şi 193 cauze penale. Dintre acestea un număr de 614 cauze civile cu stadiul procesual fond (568 cauze) şi apel (46 cauze) au o vechime

86

mai mare de un an şi 263 cauze cu stadiul procesual recurs au o vechime mai mare de şase luni. În materie penale din cele 193 de cauze, 9 dosare au o vechime mai mare de un an.

În materiile non penale cea mai mare vechime, respectiv mai mare de 4 ani, o înregistrează un număr de 6 dosare, toate în procedura insolvenţei. Din cele 46 de cauze cu stadiul procesual apel, un număr de 6 dosare au o vechime mai mare de 4 ani, iar din cele 263 de dosare cu stadiul procesual recurs, un număr de 4 dosare au o vechime pe rolul tribunalului mai mare de 3 ani.

În materie penală un număr de 2 cauze înregistrează o vechime mai mare de 2 ani.

b) Durata de soluţionare a cauzelor la judecătoriile arondateLa Judecătoria Buftea situaţia se prezintă astfel:

Materia Dosare

soluţionate (total

)

Durata medie de soluţionare a cauzelor0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Nr. ds. soluţionate

Procent(%)

Nr. ds. soluţionate

Procent(%)

Nr. ds. soluţionate

Procent(%)

Nr. ds. soluţionate

Procent(%)

11 2 3

4 (col.

3x 100/col

.2

56

(col. 5 x 100/col.

27

8(col. 7

x100/col.2

910

(col. 9x 100/col

.2

penal 978 896 91,61 67 6,85 10 1,02 5 0,51civil 16.5

026.89

4 41,77 4.105 24,87 4.809 29,14 694 4,20

TOTAL cauze soluţionate

17.480

7.790

44,56

4.172 23,86 4.819 27,56 699 3,99

87

Analiza acestor date arată că peste 68% din cauzele soluţionate în anul 2015 s-au soluţionat într-un interval de un an, din care peste 44% într-un interval de şase luni.

În ceea ce priveşte procentul dosarelor soluţionate în cadrul Secţiei Penale se observă că acesta este de 91,61% pentru perioada 0 - 6 luni, 6,85% pentru perioada 6 - 12 luni, 1,02% pentru perioada 1 - 2 ani şi 0,51% pentru dosarele cu o vechime mai mare de 2 ani.

Referitor la dosarele soluţionate în cadrul Secţiei Civile se constată că peste 66% din cauze au fost soluţionate într-un interval mai mic de un an, din care peste 41% din cauze într-un interval mai mic de şase luni. Numărul relativ mic de dosare, soluţionate în interval de un an, a fost influenţat de situaţia anterioară existentă în cadrul Judecătoriei Buftea. Astfel, trebuie luat în considerare faptul că la data de 01.01.2015, la nivelul Judecătoriei Buftea, exista un stoc de 9.438 de dosare la Secţia Civilă în care nu era demarată procedura de regularizare. Totodată, în anul 2015 în cadrul Secţiei Civile de la Judecătoriei Buftea au fost înregistrate un număr de 12.894 de dosare, la data de 01.01.2016 fiind un stoc de 5.830 de dosare.

La Judecătoria Cornetu situaţia se prezintă astfel:

Materia

Dosare

soluţio-

nate (total

)

Durata medie de soluţionare a cauzelor0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Nr. ds.

soluţionate

Procent

(%)

Nr. ds.

soluţionate

Procent

(%)

Nr. ds.

soluţionate

Procent

(%)

Nr. ds.

soluţionate

Procent(%)

1 2 3 4 (col. 3x

100/col.2

5 6(col. 5x

100/col.2

7 8(col. 7x

100/col 2

9 10(col. 9x

100/col 2

88

) )penal 1001 876 87,51 86 8,59 37 3,69 2 0,19civil 6273 4617 73,60 867 13,82 113 1,80 676 10,77litigii cu profesioniştii

580 552 95,17 16 2,75 5 0,86 7 1,20

TOTAL cauze sol.

7854 6045 76,96 969 12,33 155 1,97 685 8,72

În cadrul Judecătorie Cornetu se observă că peste 89% din numărul dosarelor pronunţate au fost soluţionate într-un interval de un an, din care peste 76,96% într-un interval de şase luni.

În materie penală, se observă, că în intervalul 0-6 luni au fost soluţionate 87,51% din totalul dosarelor soluţionate, în intervalul 6-12 luni au fost soluţionate 8,59% din dosare, în intervalul 1-2 ani au fost soluţionate 3,69%, iar peste 2 ani s-a realizat un procent de 0,19%.

În materie civilă şi litigii cu profesioniştii în intervalul 0-6 luni au fost soluţionate 75,42% din totalul dosarelor soluţionate, în intervalul 6-12 luni au fost soluţionate 12,88% din dosare, în intervalul 1-2 ani au fost soluţionate 1,72%, iar peste 2 ani s-a realizat un procent de 9,96%.

Analiza cauzelor care au condus la întârzierea soluţionării pricinilor plasează responsabilitatea atât în sarcina instanţelor, dar şi în sarcina părţilor şi a celorlalţi participanţi la proces. Conduita părţilor determină în numeroase cazuri tergiversarea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, lipsa de pregătire juridică a justiţiabililor, reflectată în învestirea instanţei cu cereri

89

confuze, informe, necesitând acordarea de termene în vederea precizării exacte a cadrului procesual sau suspendarea judecăţii.

Formularea de cereri cu petit subsidiare, multiple precizări ale acţiunilor, cereri de probaţiune ambigue, exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale încă de la primul termen de judecată (dreptul la apărare, dreptul de recuzare) sunt numai câteva exemple în care conduita părţilor influenţează celeritatea actului de justiţie.

90

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

a). Unificarea practicii la Tribunalul IlfovAplicarea neunitară a legii rămâne una dintre

vulnerabilităţile sistemul nostru judiciar, generând discriminări nejustificate şi, evident, sentimente de injustiţie în rândul justiţiabililor.

Legat de mecanismele de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei în cursul anului 2015, se observă că la nivelul Secţiei civile nu au fost identificate probleme care să genereze practică neunitară.

În vederea asigurării unei practici unitare la nivelul instanţei, menţionăm că, în cursul anului 2015, s-au organizat lunar întâlniri profesionale cu judecătorii, în cadrul cărora s-au dezbătut principalele probleme de drept susceptibile de a primi o soluţionare diferită, în urma cărora toţi judecătorii implicaţi în soluţionarea respectivelor chestiuni de drept, au achiesat la opinia majoritară exprimată.

În cadrul Secţiei penale coordonatorul activităţii de unificare a practicii judiciare a fost domnul judecător Răzvan Păştilă - preşedintele Secţiei penale. Pentru evitarea unor probleme ce ar fi putut genera practică neunitară şi pentru asigurarea unei practici judiciare unitare s-au organizat, lunar, şedinţe de învăţământ profesional în cadrul cărora s-au dezbătut Deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi în recursurile în

91

interesul legii. De asemenea, în cadrul acestor întâlniri s-au discutat minutele trimestriale întocmite de curţile de apel în soluţionare unor probleme de practică neunitară şi care s-au comunicat tribunalului prin grija Compartimentului documentare al Curţii de Apel Bucureşti.

În cadrul Secţiei penale în cursul anului 2015 nu s-au evidenţiat probleme care să genereze pronunţarea unor soluţii diferite în cadrul secţiei. Cu toate acestea, Secţia penală a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015, cu o problemă de practică neunitară ivită între tribunal şi instanţele arondate, constând în momentul emiterii adresei către persoana vătămată, în situaţia în care în cadrul măsurii controlului judiciar luate faţă de inculpat i s-a impus obligaţia prevăzută de art. 215 alin. (2) lit. d) C. pr. pen.. Dacă aceste dispoziţii se aplică şi în situaţia arestului la domiciliu.

Tot în scopul unificării practicii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a continuat şi intensificat activităţile menite să asigure îndeplinirea rolului de unificare a practicii judiciare în materie penală prin instituţiile pronunţării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar şi prin mecanismul recursului în interesul legii.

În materie penală, în cursul anului 2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate un număr de 35 de sesizări. Dintre acestea, amintim, cu implicaţie directă asupra activităţii tribunalului, următoarele:

92

▪ decizia nr. 5 pronunţată în dosarul nr. 169/1/2015, care stabileşte că hotărârea pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului;

▪ decizia nr. 9/17 aprilie 2015 pronunţată în dosarul nr. 533/1/2015, care stabileşte că în aplicarea dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare, iar încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale;

▪ decizia nr. 10/22 aprilie 2015, pronunţată în dosarul nr. 610/1/2015, care în interpretarea dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi (6) din Codul penal stabileşte că, în ipoteza în care odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicităţii;

▪ decizia nr. 11/22 aprilie 2015, pronunţată în dosarul nr. 612/1/2015, care stabileşte că în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al

93

României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul vamal comunitar fără a fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal;

▪ decizia nr. 12/06 mai 2015, pronunţată în dosarul nr. 857/1/2015, care stabileşte că în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal;

▪ decizia nr. 13/06 mai 2015, pronunţată în dosarul nr. 878/1/2015 care stabileşte că în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea condiţionată a executării, care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se realizează potrivit

94

dispoziţiilor art.15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior.

▪ decizia nr. 15/22 mai 2015, pronunţată în dosarul nr. 1028/1/2015, dată în aplicarea art.17 din Decizia - Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art. 144 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi care stabileşte că: după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România;

▪ decizia nr. 22/09 iunie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1321/1/2015, care stabileşte că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.466 alin. 1 din Codul de procedură penală, obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii;

95

▪ decizia nr. 25/08 octombrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 3009/1/2015, care stabileşte că subiect activ al infracţiunii prevăzute de art.16 din Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice persoană fizică sau juridică;

▪ decizia nr. 27/29 octombrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 3061/1/2015, care stabileşte că, redeschiderea urmăririi penale prevăzută de art.335 din Codul de procedură penală este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, atât în urma infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de art.336 şi urm. din Codul de procedură penală, cât şi în cazul infirmării dispuse din oficiu;

▪ decizia nr. 29/19 noiembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 3465/1/2015, care stabileşte că în procedura de modificare a pedepsei prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în cadrul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal;

▪ decizia nr. 32/11 decembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 2265/1/2015, care stabileşte că, noţiunea de „contrabandă” utilizată de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr.

96

86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă” priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal;

▪ decizia nr. 33/11 decembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 2370/1/2015, care stabileşte că, în aplicarea dispoziţiilor art. 341 alin. 6 lit. c din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de renunţare la urmărirea penală poate dispune admiterea plângerii şi schimbarea soluţiei de renunţare la urmărirea penală în soluţia de clasare, atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare.

Tot în vederea unificării practicii judiciare o soluţie eficientă a constituit-o promovarea de recursuri în interesul legii, în aria aspectelor soluţionate în mod diferit. În materie penală, evidenţiem:

▪ Decizia nr. 3/19 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul nr. 8/2014, prin care s-a stabilit că admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului;

▪ Decizia nr. 4/19 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul 13/2014, prin care s-a stabilit că: în cursul urmăririi penale,

97

competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;

▪ Decizia nr. 7/16 martie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1/2015, prin care s-a stabilit că: la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv;

▪ Decizia nr. 17/05 octombrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 14/2014, prin care s-a stabilit că: în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală;

▪ Decizia nr. 25/07 decembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 21/2015, prin care s-a stabilit că: încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat ori s-a prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.

98

b) Unificarea practicii la judecătoriile arondate La nivelul celor două judecătorii au fost luate măsuri pentru

unificarea practicii judiciare, constând în şedinţe de lucru cu judecătorii, organizate de preşedintele instanţei, în cursul anului 2015.

La Judecătoria Buftea, în cursul anului 2015 au fost organizate şedinţe lunare de unificare a practicii judiciare, la care au participat toţi judecătorii instanţei, fiind întocmite minute şi referate în acest sens.

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 7 din data de 26.02.2015 s-a dispus organizarea unor astfel de şedinţe în care să se discute toate problemele de practică neunitară identificate la nivelul instanţei. În acest sens, au fost desemnaţi judecători responsabili cu pregătirea şedinţelor de practică neunitară şi cu întocmirea unor referate despre cele mai importante probleme. În cadrul şedinţelor de practică neunitară organizate la nivelul judecătoriei au fost discutate şi principalele motive de casare/modificare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorii din cadrul instanţei, cu scopul de a identifica eventuale probleme de interpretare sau aplicare a legii şi de a alinia pe cât posibil practica instanţei cu cea a instanţelor superioare. Şi în acest caz au fost desemnate persoane responsabile cu analiza practicii de casare, sintetizarea şi prezentarea motivelor de casare/modificare a hotărârilor judecătoreşti şi, în final, întocmirea unor referate care au fost

99

discutate în cadrul şedinţelor şi au fost comunicate fiecărui judecător spre studiu.

De asemenea, în cadrul şedinţelor au fost aduse la cunoştinţa magistraţilor instanţei principalele modificări legislative, decizii în interesul legii sau de dezlegare a unor probleme de drept pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizii ale Curţii Constituţionale, pronunţate în cursul lunii respective. În plus, tot în acest context, trebuie menţionate şi participările judecătorilor instanţei la şedinţe de practică neunitară sau de pregătire profesională organizate de Curtea de Apel Bucureşti sau de Institutul Naţional de Magistratură.

Toate aceste demersuri, au avut drept efect reducerea cazurilor de practică neunitară atât între soluţiile pronunţate de judecătorii instanţei cât şi între acestea şi cele pronunţate de judecătorii din cadrul altor instanţe de acelaşi grad.

Ca şi în anul precedent, în anul 2015 magistraţii din cadrul Judecătoriei Cornetu au procedat la analiza practicii de casare cu o frecvenţă lunară, fiind organizate întâlniri în vederea dezbaterii motivelor de casare şi a stabilirii măsurilor adecvate care se impun în vederea diminuării numărului de hotărâri judecătoreşti desfiinţate în căile de atac.

Cât priveşte existenţa şi caracteristicile practicii judiciare la nivelul acestei instanţe, în cursul anului 2015 a existat practică judiciară neunitară, în mod izolat, în legătură cu soluţionarea cererilor de încuviinţare a executării silite în care creditor este C.N.A.D.N.R. în sensul că majoritatea completurilor resping astfel

100

de cereri cu motivarea, în esenţă, a aplicării legii contravenţionale mai favorabile, soluţiile fiind menţinute de tribunal, iar completul C2 MF le admite sau respinge cererile în funcţie de existenţa la dosar a dovezii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei prin poştă, cu confirmare de primire soluţia fiind dată fără cale de atac.

Sub aspectul măsurilor luate în cursul anului 2015, în vederea stimulării procesului de unificare a practicii judiciare, s-au organizat întâlniri lunare pentru discutarea practicii de casare şi pentru dezbaterea problemelor de practică neunitară (incluzând aici şi întâlnirile şi discuţiile informale în colectivul de judecători); studierea şi dezbaterea actelor normative nou apărute, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unor recursuri în interesul legii şi a hotărârilor preliminarii, a deciziilor Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei relevante a CEDO şi a CJUE; analiza practicii de casare şi organizarea de întâlniri profesionale de îndată ce este sesizată o problemă ce ar putea fi interpretată neunitar; studierea practicii altor instanţe şi a buletinelor de jurisprudenţă; asigurarea accesului informatizat direct la site-uri specializate de jurisprudenţă, legislaţie şi doctrină naţională şi europeană: Jurindex, juridice.ro şi alte link-uri; monitorizarea practicii propriei instanţe; sesizarea instanţelor de control judiciar cu problemele discutate la nivelul secţiilor, participarea judecătorilor la seminarii sau întâlniri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, delegarea în materie civilă a domnului Călin Adrian

101

şi în materie penală a doamnei Bărăscu Maria Virginia pentru unificarea practicii judiciare. Nu lipsite de relevanţă pentru domeniul analizat au fost considerate de către judecătorii instanţei discuţiile informale purtate între ei sau pe forumurile informatice specializate şi asigurarea unei dotări corespunzătoare a instanţelor cu lucrări de doctrină sau publicaţii periodice de specialitate, editarea de către curtea de apel a unor culegeri de jurisprudenţă şi o mai bună relaţionare cu mediul academic, precum şi implicarea magistraţilor în proiecte de cercetare.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul asupra sistemului judiciar

Pornind de la premisa că atunci când se soluţionează cauze care implică drepturi şi libertăţi fundamentale, judecătorul naţional ar trebuie să înceapă prin a se documenta în mod temeinic asupra practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului dar şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, având în vedere prevederile art. 20 din Constituţie, la nivelul Tribunalului Ilfov a

102

existat, şi în cursul anului 2015, o preocupare constantă în a analiza aceste documente, dar, mai ales, în ceea ce priveşte însuşirea raţionamentelor juridice pertinente.

Ne vom referi în cele ce urmează doar la o parte dintre deciziile pronunţate de instanţele internaţionale în anul 2015, cu menţiunea că nu au fost avute în vedere în practica instanţei doar deciziile pronunţate contra României.

a) Hotărâri pronunţate de Curtea Europenă a Drepturilor Omului

▪ Prin Decizia pronunţată la 24 martie 2015 în cauza Zaieţ c. României Curtea a stabilit că anularea adopţiei, după 31 de ani de când aceasta se încheiase, la cererea surorii adoptatei, a constituit o ingerinţă nejustificată în dreptul reclamantei la respectarea vieţii sale de familie, garantat de art. 8 din Convenţie. S-a reţinut că anularea unei adopţii trebuie să aibă ca suport considerente suficiente şi cu greutate nu numai în interesul copilului, dar care să respecte principiul securităţii juridice.

În cauză, Curtea a observat că, la data la care sora reclamantei a introdus acţiunea, prevederile relevante privind adopţia erau reglementate de O.U.G. nr. 25/1997. La 26 iunie 2004, după ce prima instanţă a pronunţat hotărârea, dar în timp ce cauza se afla în apel, Legea adopţiei nr. 273/2004 a intrat în vigoare. Curtea a mai notat că decizia privind anularea adopţiei a fost pronunţată în urma unei acţiuni a surorii reclamantei, aceasta fiind la rându-i adoptată de mama sa. Reclamanta a

103

susţinut astfel că sora sa nu avea calitate procesuală activă pentru a contesta adopţia, întemeindu-se pe prevederile Codului de procedură civilă şi invocând lipsa interesului legitim al surorii sale. Prima instanţă a respins excepţia, reţinând existenţa interesului legitim în obţinerea anulării titlului de proprietate asupra celor 10 ha de pădure. Conform art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997, doar un adoptat care a ajuns la vârsta de 10 ani sau Comisia de Protecţie a Copilului pot contesta adopţia, numai în interesul copilului.

Decizia curţii de apel a fost pronunţată la trei luni de la intrarea în vigoare a Legii adopţiei, care stabilea (art. 57) că, după ce un adoptat dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu, doar adoptatul poate invoca motive de anulare a adopţiei. Deşi reclamanta nu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active în faţa curţii de apel, instanţa putea invoca din oficiu, în baza rolului său activ, această excepţie, cu atât mai mult cu cât era o excepţie absolută şi peremptorie. Având în vedere aceste considerente, Curtea a arătat că are serioase îndoieli asupra faptului că măsura anulării adopţiei a respectat legea, în sensul art. 8 din Convenţie.

▪ Prin Decizia pronunţată la 10 februarie 2015 în cauza Penchevi c. Bulgariei Curtea a reţinut că lipsa unei analize reale şi eficiente a interesului superior al copilului şi adoptarea unei masuri mai degrabă pe baza unei abordări formale constituie încălcarea art. 8 din Convenţie

104

Curtea a reţinut că, indubitabil, aprecierea interesului superior al copilului este de o importanta crucială (see Diamante and Pelliccioni, cited above, § 176, 27 September 2011; Zawadka, cited above, § 54; Hokkanen v. Finland, 23 September 1994, § 55, Series A no. 299-A), precum şi faptul că există un larg consens, inclusiv în dreptul international, în sprijinul ideii că în toate deciziile privind copiii interesul lor superior trebuie să fie prioritar (X v. Latvia [GC], no. 27853/09, § 96, ECHR 2013).

Curtea a reiterat de asemenea că, pentru a asigura respectarea dreptului la viaţa de familie aşa cum el este protejat de art. 8 din Convenţie, trebuie avută în vedere situaţia reală şi concretă a fiecărui caz, în scopul de a se evita aplicarea mecanică a legislaţiei naţionale unei situaţii particulare (see, mutatis mutandis, Emonet and Others v. Switzerland, no. 39051/03, § 86, 13 December 2007).

Curtea a reţinut, totodată, că în analizarea interesului superior al copilului, instanţa supremă naţională nu a făcut nicio referinţă la elementele de natură psihologică, emoţională, materială sau medicală. De asemenea, s-a reţinut că nu a fost făcută o evaluare a calităţilor celuilalt părinte, a modului in care acesta se putea îngriji de copil, a factorilor de risc la care ar fi putut fi supus copilul si nici a modului in care acesta s-a adaptat.

Curtea a apreciat, de aceea, ca factorii anterior menţionaţi, luaţi împreună, dau nastere unui dubiu rezonabil asupra eficientei analizei pe care instanţa naţională a făcut-o cu privire

105

la interesul superior al copilului (see, mutatis mutandis, Šneersone and Kampanella, cited above, § 95). În aceste circumstanţe, Curtea a apreciat ca nu poate concluziona altceva decât că instanţa naţională nu a realizat o analiză suficientă şi eficientă, ci s-a limitat mai degrabă la ceea ce s-ar putea numi o “analiză formală” (see, mutatis mutandis, in the context of Article 6,Koskina and Others v. Greece, no. 2602/06, § 24, 21 February 2008; Vasilakis v. Greece, no. 25145/05, § 32, 17 January 2008; Efstathiou and Others v. Greece, no. 36998/02, § 33, 27 July 2006; Běleš and Others v. the Czech Republic, no. 47273/99, § 69, ECHR 2002-IX; Zvolský and Zvolská v. the Czech Republic, no.46129/99, § 55, ECHR 2002-IX).

▪ Prin Decizia de la 10 februarie 2015 în cauza Colac c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 par. 3 lit. d) coroborat cu art. 6 par. 1 din Convenţie întrucât în nicio fază procesuală reclamantului nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor absenţi în faza cercetării judecătoreşti, ce fuseseră audiaţi în faza urmăririi penale, martori ale căror declaraţii au avut o importanţă considerabilă în stabilirea vinovăţiei reclamantului. În plus, autorităţile interne nu au respectat normele de procedură penală în vigoare la momentul faptelor, care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa martorilor, iar declaraţiile date în etapa urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost citite în proces pentru a putea fi folosite ca probe

106

Curtea a reamintit că garanţiile consacrate de art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie reprezintă aspecte specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 par. 1 din Convenţie, care trebuie luate în considerare în cadrul oricărei evaluări a caracterului echitabil al procedurii. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să examineze plângerea din perspectiva celor două dispoziţii coroborate [a se vedea, Al-Khawaja şi Tahery c. Regatului Unit (MC), nr. 26.766/05 şi 22.228/06, pct. 118, CEDO 2011, şi Aigner c. Austriei, nr. 28.328/03, pct. 33, 10 mai 2012].

Curtea a observat că cererea formulată nu priveşte martori a căror identitate nu a fost dezvăluită acuzatului. În cauză un număr semnificativ al victimelor şi al martorilor la evenimentele contestate, respectiv C.R., G.C.R., C.R.R., F.P.D., I.A.P., I.I.C., T.E.P., M.M.K., Y.F., N.K., K.S.E., S.S. şi G.C., au refuzat să depună mărturie în instanţă şi, astfel, nu au putut fi audiaţi de către instanţa de judecată. Nici apărarea nu a putut să îi examineze sau să le observe comportamentul în cadrul interogatoriului pentru a-şi forma propriul punct de vedere asupra probităţii şi credibilităţii lor. În ciuda argumentelor hotărârii Curţii de Apel Iaşi din 21 februarie 2006, cu excepţia mărturiei lui I.I.C., nu există nicio probă în dosar că declaraţiile date în etapa urmăririi penale a procedurii de către martorii menţionaţi mai sus în prezenţa unui procuror au fost citite efectiv în proces înainte de a fi admise ca probe de către instanţele interne. Reiese din probele aflate la dosar şi din susţinerile părţilor că, atunci când martorii au fost audiaţi în

107

etapa urmăririi penale a procedurii, reclamantul şi avocatul său nu erau prezenţi. Astfel, apărarea nu a avut ocazia de a confrunta martorii respectivi în nicio etapă a procesului.

În ceea ce priveşte acceptarea ca probatoriu a declaraţiilor unor martori care nu s-au prezentat în instanţă şi care nu au putut fi interogaţi de către acuzat în nicio etapă a procesului, Curtea a clarificat în hotărârea sa pronunţată în cauza Al-Khawaja şi Tahery că pentru a determina dacă admiterea unor astfel de probe era compatibilă cu dreptul la un proces echitabil trebuia să se stabilească mai întâi că exista un motiv temeinic pentru neprezentarea martorilor. În al doilea rând, atunci când depoziţia unui martor absent era temeiul unic sau decisiv pentru o condamnare, erau necesare măsuri de contrabalansare suficiente, inclusiv existenţa unor garanţii procedurale solide, care să permită o apreciere echitabilă şi corespunzătoare a fiabilităţii probelor în cauză.

▪ Cauza Mateiuc c. României pronunţată în data de 28.04.2015 prin care s-a stabilit în esenţă neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, prin folosirea declaraţiei unui coinculpat, date în faţa organelor de poliţie, în lipsa unui avocat.

▪ Cauza Pop ş i al ţ ii c. României pronunţată în data de 24.03.2015 prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, întrucât nu a fost respectată cerinţa independenţei şi imparţialităţii instanţei interne, prin faptul că reclamanţii civili au fost judecaţi de un tribunal militar.

108

▪ Cauza Ionu ţ Lauren ţ iu Tudor c. România pronunţată la data de 27.07.2015 prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 3 din Convenţie, în ceea ce priveşte condiţiile de la locul de detenţie, respectiv spaţiul personal mai mic decât limita recomandată de CPT. Încălcarea art. 5 par. 3 din Convenţie, deoarece instanţele nu au motivat corespunzător prelungirea măsurii arestării preventive.

▪ Cauza Naidin c. Romaniei prin care s-a stabilit în esenţă neîncălcarea art. 8 coroborat cu art. 14 din Convenţie, ca urmare a refuzului autorităţilor de a-l înscrie pe reclamant pe lista membrilor corpului de rezervă al subprefecţilor şi a interdicţiei de reintegrare în funcţia publică, din cauza colaborării sale cu poliţia politică a regimului comunist.

▪ Cauza Mateescu c. Romaniei prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 8 din Convenţie, respectiv a dreptului la respectarea vieţii private, ca urmare a lipsei de previzibilitate a dispoziţiilor legale care reglementează exercitarea profesiei de avocat de o persoană care exercita şi profesia de medic. Includerea activităţilor de natură profesională sau comercială în noţiunea de viaţă privată.

▪ Cauza Hietsch c. României prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, prin respingerea contestaţiei reclamantei, pe motiv că dovada plăţii taxei judiciare de timbru datorate în recurs nu se afla la dosar, deşi s-a transmis tribunalului, prin scrisoare recomandată, proba acestei plăţi, în forma şi termenele prevăzute de Codul de procedură civilă.

109

▪ Cauza Fundaţia Cămine de Elevi a Bisericii Reformate şi Stanomirescu c. României prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, prin faptul că autorităţile naţionale nu au acţionat diligent şi în timp util pentru a asigura reclamanţilor punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti favorabile acestora.

▪ Cauza Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu c. României prin care s-a stabilit în esenţă respingerea excepţiei incompatibilităţii ratione personae în legătură cu Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), invocată de guvern, având în vedere circumstanţele excepţionale ale cauzei şi gravitatea acuzaţiilor formulate, chiar dacă nu a primit procură pentru a acţiona în numele lui Valentin Câmpeanu şi chiar dacă acesta a decedat înainte de introducerea acţiunii.

▪ Cauza Preda şi alţii c. României prin care s-a stabilit în esenţă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca urmare a neexecutării hotărârii judecătoreşti de restituire parţială a bunului naţionalizat şi neepuizarea căilor de atac interne ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

▪ Cauza Cutean c. României, în care Curtea a constatat că schimbarea completului de judecată la instanţa de fond şi faptul că instanţele de apel şi recurs nu i-au ascultat pe reclamant şi pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil, prin urmare, a fost încălcat art. 6 din Convenţie

110

b) Hotărâri relevante pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

▪ În cursul lunii octombrie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat trei hotărâri cu impact asupra prelucrării şi protecţiei datelor personale, astfel:

A1. Hotărârea din 1 octombrie 2015 în cauza Smaranda Bara şi alţii împotriva Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) - (C-201/14).

Prin această hotărâre, Curtea a statuat faptul că articolele 10, 11 şi 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naţionale, precum cele în discuţie în litigiul principal, care permit unei autorităţi a administraţiei publice a unui stat membru să transmită date personale unei alte autorităţi a administraţiei publice şi prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Această hotărâre consfinţeşte importanţa deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor care o privesc.

A2. Hotărârea din 6 octombrie 2015 în cauza Maximillian Schrems împotriva Data Protection Commissioner din Irlanda (C-362/14), prin care Curtea a declarat nevalidă Decizia Comisiei Europene 2000/520 (cunoscută sub numele de Decizia ”Safe Harbour”).

Astfel, Curtea a statuat faptul că articolul 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE , astfel cum a fost modificată prin

111

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003, interpretat în lumina articolelor 7, 8 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că o decizie adoptată în temeiul acestei dispoziţii, precum Decizia 2000/520/CE a Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46 privind caracterul adecvat al protecţiei oferite de principiile „sferei de siguranţă” privind protecţia vieţii private şi întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerţului al S.U.A., prin care Comisia Europeană constată că o ţară terţă asigură un nivel de protecţie adecvat, nu se opune ca o autoritate de supraveghere dintr-un stat membru, în sensul articolului 28 din această directivă, cu modificările ulterioare, să examineze cererea unei persoane de protecţie a drepturilor şi libertăţilor sale în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal care o privesc, care au fost transferate dintr-un stat membru către această ţară terţă, atunci când această persoană invocă faptul că dreptul şi practicile în vigoare în aceasta nu asigură un nivel de protecţie adecvat.

A3. Hotărârea din 1 octombrie 2015 în cauza Weltimmo s.   r.   o. împotriva Nemzeti Adatvédelmi és Információszabadság Hatóság din Ungaria (C-230/2014), prin care Curtea a statuat următoarele:

a. Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46/CE trebuie interpretat în sensul că permite aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal a unui alt stat

112

membru decât cel în care este înmatriculat operatorul, în măsura în care acesta exercită, într-o formă de instalare stabilă pe teritoriul acestui stat membru, o activitate efectivă şi reală, chiar minimă, în cadrul căreia este efectuată prelucrarea în discuţie.

Pentru a determina, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, dacă acest condiţii sunt îndeplinite, instanţa de trimitere poate îndeosebi să ţină cont de faptul, pe de o parte, că activitatea operatorului, în cadrul căreia are loc prelucrarea, constă în exploatarea unor site-uri internet de anunţuri imobiliare privind bunuri imobile situate pe teritoriul statului membru menţionat şi redactate în limba acestuia şi că ea este, în consecinţă, în principal sau chiar în întregime orientată către acest stat membru şi, pe de altă parte, că acest operator dispune de un reprezentant în statul membru menţionat, care este însărcinat să recupereze creanţele care rezultă din această activitate, precum şi să îl reprezinte în proceduri administrative şi judiciare privind prelucrarea datelor în cauză.

În schimb, este lipsit de pertinenţă aspectul cetăţeniei persoanelor vizate de această prelucrare de date.

b. În ipoteza în care autoritatea de supraveghere a unui stat membru sesizată cu plângeri, conform articolului 28 alineatul (4) din Directiva 95/46, ar ajunge la concluzia că dreptul aplicabil prelucrării datelor cu caracter personal în cauză este nu dreptul statului membru respectiv, ci cel al unui alt stat membru, articolul 28 alineatele (1), (3) şi (6) din această directivă trebuie interpretat în sensul că această autoritate de supraveghere nu ar

113

putea exercita competenţele efective de intervenţie care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din directiva menţionată decât pe teritoriul statului membru din care provine. Prin urmare, ea nu poate aplica sancţiuni pe baza dreptului acestui stat membru operatorului care nu este stabilit pe acest teritoriu, ci ar trebui, în temeiul articolului 28 alineatul (6) din aceeaşi directivă, să solicite autorităţii de supraveghere provenind din statul membru al cărui drept este aplicabil să intervină.

B1. La data de 9 iulie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a furnizat Curţii de Apel Cluj răspunsul la întrebările preliminare adresate în afacerea C-183/14, Salomie şi Oltean.

Cu privire la întrebările adresate, în urma concluziilor scrise şi orale prezentate de părţi, dar fără audierea concluziilor Avocatului General, Curtea de Justiţie a Uniunii Europenea o ferit următoarea interpretare:

1) Principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime nu se opun, în împrejurări precum cele din litigiul principal, ca o administraţie fiscală naţională să decidă, în urma unui control fiscal, să supună anumite operaţiuni taxei pe valoarea adăugată şi să impună plata unor majorări, cu condiţia ca această decizie să se întemeieze pe reguli clare şi precise, iar practica acestei administraţii să nu fi fost de natură să creeze în percepţia unui operator economic prudent şi avizat o încredere rezonabilă în neaplicarea acestei taxe unor astfel de operaţiuni,

114

aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere. Majorările aplicate în astfel de împrejurări trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.

2) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată se opune, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, unei reglementări naţionale în temeiul căreia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată datorate sau achitate în amonte pentru bunuri şi servicii utilizate în cadrul operaţiunilor taxate îi este refuzat persoanei impozabile, care trebuie în schimb să achite taxa pe care ar fi trebuit să o perceapă, pentru simplul motiv că nu era înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atunci când a efectuat aceste operaţiuni şi aceasta atât timp cât nu este înregistrată în mod legal în scopuri de taxă pe valoarea adăugată şi nu a fost depus decontul taxei datorate.

b2. La data de 14 aprilie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat Hotărârea în cauza C-76/14, Manea, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Braşov în cadrul unui litigiu între domnul Manea, pe de o parte, şi Instituţia Prefectului - Judeţul Braşov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, pe de altă parte. Curtea a declarat că:

„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul:• că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe

autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu

115

ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă,

• că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.”

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

Ca şi în anii precedenţi, şi în anul 2015, formarea profesională continuă a judecătorilor s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/24 august 2005, modificată prin Hotărârea nr. 2223/17 decembrie 2009 şi completată prin Hotărârea 1081/08 octombrie 2013.

Având în vedere pe de o parte faptul că pregătirea profesională a judecătorilor constituie o garanţie a independenţei şi a imparţialităţii acestora, reglementată expres de art. 35 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar şi conştientizată de fiecare judecător în parte, iar pe de altă parte noile modificări legislative intervenite începute încă din anul 2011, nevoie de formare profesională a devenit şi mai pregnantă în anul 2015.

116

Se impune de aceea ca formarea continuă descentralizată să vizeze cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor metodologice precum şi abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.

Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii actului de justiţie, în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora.

Pregătirea profesională a magistraţilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judiciar constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă atât în materie civilă - urmare intrării în vigoare a noilor dispoziţii civile, cât şi în materie penală, în lumina imediatei intrării în vigoare a dispoziţiilor penale. Prin programele de formare iniţială şi formare continuă, se urmăreşte actualizarea cunoştinţelor magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar.

Dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională descentralizată a judecătorilor reprezintă un indice de calitate esenţial al modului de funcţionare al instanţei.

117

Programul de formare al magistraţilor la nivelul Tribunalului Ilfov a fost format din mai multe elemente:

▪ formare continuă la nivel centralizat, prin participarea magistraţilor Tribunalului Ilfov la seminariilor organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi la seminariile organizate prin reţeaua EJTN;

▪ formare continuă la nivel descentralizat prin participare la seminariile organizate în cadrul programului de formare continuă aprobat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv prin participare la şedinţele de învăţământ profesional organizate lunar la nivelul secţiilor tribunalului.

A. Formarea continuă la nivel centralizat s-a concretizat în cursul anului 2015 prin participarea judecătorilor Tribunalului Ilfov la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, după cum urmează:

La nivelul Secţiei civile:

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Denumirea seminarului Perioada Locul

1. OPRINA EVELINA MIRELA

Noul Cod civil şi Noul Cod de procedură civilă

Eveniment de lansare oficială a modulelor e-learning în domeniul noilor coduri

23-23 februarie 201516-17 aprilie 201528-29 mai 2015

22 iunie 2015

Bucureşti-Curtea de Apel Bucureşti

Consiliul Superior al Magistraturii

2. CIORNEI Masă rotundă dreptul 27 ianuarie Bucureşti-

118

ALMA MANUELA

muncii

Intâlnire profesională - reţea tribunale

Analiză practică neunitară în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale

Analiză practică neunitară în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale

The rights of child in practice: exploring a multidisciplinary approach to child-friendly justice in European law

2015

21-22 mai 2015

5 mai 2015

26 noiembrie 2015

7-8 decembrie 2015

Institutul Naţional al Magistraturii

Arad - Institutul Naţional al Magistraturii

Bucureşti -Curtea de Apel Bucureşti

Bucureşti -Curtea de Apel Bucureşti

Bucureşti - Institutul Naţional al Magistraturii

3. EPURAN MIRCEA

Intâlnire profesională -reţea tribunale

Etică şi deontologie profesională

15-16 octombrie 2015

16-17 noiembrie 2015

Sibiu - Institutul Naţional al Magistraturii

Bucureşti - Consiliul Superior al Magistraturii

4. ANTONESCU LOREDANA GEANINA

Dreptul Uniunii Europene în contencios administrativ. Fonduri structurale şi TVA

18-19 iunie 2015

Bucureşti - Institutul Naţional al Magistraturii

7. ENE MARIANA Noul Cod de procedură civilă

1-2 octombrie 2015

Bucureşti -Curtea de Apel Bucureşti

8. IVAN DANIELA Conferinţa „Medierea pentru judecători şi procurori”

22-23 octombrie 2015

Bucureşti - CSM

119

9. MIHAI CĂTĂLIN CONSTANTIN

Răspunderea penală a societăţilor comerciale pentru traficul de fiinţe umane

European payment order, european small claims procedure

Cross-border divorce and maintenance: jurisdiction and applicable law

Seminar engleză

26-27 februarie

25-26 mai 2015

9-11 septembrie 2015

9-13 şi 23-26 noiembrie 2015

Trier - Academia de Drept European

Slovacia - OmsenieEJTN

Portugalia - Lisabona - Academy of European LawBuzău - Tribunalul Buzău

10.

NEGRESCU GHEORGHE

Comunicare non-verbală cu elemente de programare neuro-lingvistică

18-20 mai 2015

Bârlad - Centrul de pregătire a magistraţilor - Institutul Naţional al Magistraturii

11.

RADU VLAD ALEXANDRU

Analiză practică neunitară în materie civilă

2 decembrie 2015

Bucureşti -Curtea de Apel Bucureşti

La nivelul Secţiei penale:

Nr. crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Denumirea seminarului

Perioada Locul

1 RĂZVAN PĂŞTILĂ „Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ca parte integrantă a

metodologiei judiciare- motivarea hotărârilor”

28-29 septembrie

2015

Lublin - Polonia

2 NADIA AIONESE „Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ca parte integrantă a

metodologiei judiciare- motivarea hotărârilor”

28-29 septembrie

2015

Lublin - Polonia

120

Limba engleză 18-19 noiembrie

2015

CJUE Luxemburg

3 ROMAN MIHAI RADU

Administrarea probatoriului în

procesul penal din perspectiva respectării dreptului la un proces

echitabil

16 martie 2015

Tribunalul Bucureşti -

Secţia Penală

- în cadrul Programul

ui de formare continuă

descentralizat

Noul Cod de procedură penală

09 - 10 noiembrie

2015

Curtea de Apel

Bucureşti

B. Formarea continuă la nivel descentralizat s-a realizat prin participarea la seminariile organizate în cadrul programului de formare continuă aprobat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv prin participare la şedinţele de învăţământ profesional organizate lunar la nivelul secţiilor tribunalului.

În şedinţelor de învăţământ profesional organizat la nivelul fiecărei secţii a Tribunalului Ilfov au fost elaborate şi prezentate următoarele teme:

Secţia civilă:

Nr. crt.

Tematica Judecător responsabil

Referat/moderato

r

Locul desfăşură

rii

Data

1 Libertatea de stabilire a

EpuranMircea

Epuran Mircea

Tribunalul Ilfov

27 februarie

121

persoanelor - sală şedinţă 4

2015ora 1400

2 Executarea silită în reglementarea Noului Cod de procedură civilă

EpuranMircea

Oprina Evelina Mirela

Tribunalul Ilfov- sală

şedinţă 4

27 martie 2015

ora 1400

3 Reglementarea TVA în Codul fiscal. Deductibilitate în măsura intrării partenerului comercial în insolvenţă

EpuranMircea

Mihai Cătălin

Constantin

Tribunalul Ilfov- sală

şedinţă 4

29 mai 2015

ora 1400

4 Suspendarea actului administrativ

EpuranMircea

Antonescu

Loredana Geanina

Tribunalul Ilfov- sală

şedinţă 4

26 iunie 2015

ora 1400

5 Procedura insolvenţei la cererea debitorului. Etape.

EpuranMircea

Badita Petre

Valentin

Tribunalul Ilfov- sală

şedinţă 4

28 octombrie 2015

ora 1400

6 Concedierea pentru motive imputabile salariatului

EpuranMircea

NegrescuGheorghe

Tribunalul Ilfov- sală

şedinţă 4

18 decembrie 2015ora 1400

În cadrul Secţiei Penale:

Nr. crt.

Tematica Judecător responsa

bil

Referat/moderato

r

Locul desfăşură

rii

Data

1 Instigarea la tentativa de omor. Aspecte teoretice. Comparaţie între vechiul Cod penal şi noul Cod penal. Practică judiciară recentă.

Răzvan Păştilă

Roman Mihai Radu

Tribunalul Ilfov

- camera 303 -

26 martie 2015

2 Apelul. Răzvan Păştilă

Cristina Grecu

Tribunalul Ilfov

25 iunie 2015

122

- camera 303 -

3 Principiul oportunităţii în dreptul procesual penal.

Răzvan Păştilă

Nadia Aionese

Tribunalul Ilfov

24 septembrie 2015

4 Procedura de cameră preliminară.

Răzvan Păştilă

Răzvan Păştilă

Tribunalul Ilfov

26 noiembrie 2015

La judecătoriile arondate Tribunalului Ilfov, în anul 2015 s-a manifestat interesul cuvenit pentru formarea profesională a personalului.

Astfel, la Judecătoria Buftea ca şi în anul precedent, s-a menţinut interesul magistraţilor de a-şi perfecţiona pregătirea profesională. În acest sens, pe parcursul acestui an, mai mulţi judecători au participat la cursuri de formare continua ţinute si organizate de INM, precum si la diferite seminarii organizate în materie civila şi penala, în tara.

Se impune de aceea ca formarea continuă descentralizată să vizeze cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor metodologice, precum şi abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.

Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii actului de justiţie, în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora.

123

Dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională descentralizată a judecătorilor reprezintă un indice de calitate esenţial al modului e funcţionare al instanţei.

În şedinţele de învăţământ profesional organizat la nivelul Judecătoriei Buftea au fost elaborate şi prezentate următoarele teme:

Nr. crt.

Tematica Judecător responsab

il

Referat/moderator

Locul desfăşurăr

ii

Data

1 Exercitarea autorităţii părinteşti

Radu Vlad Alexandru

Ghihaniş Alina

Judecătoria Buftea

29.01.2015 ora 14,00

2 Partajul judiciar Radu Vlad Alexandru

Toma Dan Sterică

Judecătoria Buftea

26.02.2015ora 14,00

3 Încuviinţarea executării silite şi învestirea cu formulă executorie

Radu Vlad Alexandru

Bulangă Maria Petronela

Judecătoria Buftea

26.03.2015ora 14,00

4 Contestaţia la executare

Radu Vlad Alexandru

Florescu Alina Loredana

Judecătoria Buftea 29.04.20

15 ora 14,00

5 Plângerea împotriva încheierii de carte funciară

Radu Vlad Alexandru

Ene Mariana Judecătoria Buftea

27.05.2015 ora 14,00

6 Urmărirea imobiliară

Radu Vlad Alexandru

Cojocaru Adrian

Judecătoria Buftea

25.06.2014Ora 14,00

7 Procedura ordonanţei de plată

Radu Vlad Alexandru

Iordăchescu Elisabetaa Mihaela

Judecătoria Buftea

24.09.2015Ora 14,00

8 Confiscare Radu Vlad Tăşcan Judecători 28.10.20

124

extinsă şi specială

Alexandru Adriana a Buftea 15Ora 14,00

9 Art. III din Legea 169/1997Nulităţile titlului de proprietate

Radu Vlad Alexandru

Radu Vlad Alexandru

Judecătoria Buftea

19.11.2015Ora 14,00

10 Plângerea contravenţională

Radu Vlad Alexandru

Martin Andreia Nicoleta

Judecătoria Buftea

17.1.2015Ora 14,00

În ceea ce priveşte Judecătoria Cornetu, în cursul anului 2015, la nivelul instanţei, lunar, au avut loc şedinţe de învăţământ profesional, separat pentru judecători şi pentru personalul auxiliar, în care au fost prezentate teme prin care s-a urmărit perfecţionarea continuă a magistraţilor şi a grefierilor, şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest sens. Majoritatea temelor au avut ca subiect modificări legislative şi instituţii civile şi penale cu caracter de noutate introduse prin intermediul noului Cod civil, a noului Cod de procedură civilă, a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Magistraţii acestei instanţe au participat la cursuri de formare profesională continuă, seminarii şi conferinţe organizate de INM şi de Curtea de Apel Bucureşti, după care au diseminat colegilor judecători problemele discutate şi soluţiile oferite.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, la nivelul Judecătoriei Cornetu au fost

susţinute următoarele teme:

Nr. crt.

Tematica Judecător responsa

bil

Referat/moderato

r

Locul desfăşurări

i

Data

125

1 Ordinul de protecţie Bogea Mihaela

Davidoiu Monica Elena

Judecătoria Cornetu

28.01.2014, orele

1400

2 Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare

Bogea Mihaela Călin

CriostianJudecătoria

Cornetu25.02.201

5Ora 14,00

3 Promisiunea de vânzare-cumpărare

Bogea Mihaela Delcea

SergiuJudecătoria

Cornetu25.03.201

5Ora 14,00

4 Evacuarea în procedura specială - art. 1033 Cod procedură civilă

Bogea Mihaela Budei

Oana Claudia

Judecătoria Cornetu 28.04.201

5Ora 14,00

5 Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane

Bogea Mihaela Stoian

IrinaJudecătoria

Cornetu27.05.201

5Ora 14,00

6 Teoria Imperviziunii Bogea Mihaela Gociu

MarianJudecătoria

Cornetu24.06.201

5Ora 14,00

7 Punerea în întârziere a debitorului conform noului Cod civil

Bogea Mihaela

Flipescu Anca

Lavinia

Judecătoria Cornetu

22.07.2015

Ora 14,008 Atribuţiile

judecătorului de Cameră Preliminară

Bogea Mihaela Dascălu

LivişorJudecătoria

Cornetu20.08.201

5Ora 14,00

9 Conţinutul noţiunii de autoritate părintească exercitată în comun de ambii părinţi, în lumina noului Cod civil

Bogea Mihaela

Bogea Mihaela

Judecătoria Cornetu

28.09.2015

Ora 14,00

10 Ordonanţa preşedinţială

Bogea Mihaela Damaschi

n Eniko

Judecătoria Cornetu

26.10.2015

Ora 14,00

11 Revizuirea Bogea Mihaela

Magdalena Nicolae Ctălin

Judecătoria Cornetu

25.11.2015

Ora 14,0012 Inculpatul şi

drepturile acestuiaBogea

Mihaela Cazacu Camelia

Judecătoria Cornetu

18.12.2015

Ora 14,00

126

Pregătirea profesională a personalului auxiliarCalitatea actului de justiţie este direct condiţionată de o

formare profesională la nivel înalt a tuturor categoriilor de personal.

Justiţia nu poate ignora aceste tendinţe, mai ales că în contextul reformei sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a personalului auxiliar este un mijloc de realizare a transformărilor de sistem.

Funcţionarea justiţiei ca serviciu public se reflectă în modul în care se desfăşoară fiecare proces în parte, precum şi în conduita profesională individuală a tuturor persoanelor implicate, fie că este vorba de judecător sau procuror ori de grefier. Poziţia grefierului în cadrul procesului judiciar nu este în niciun caz una marginală. Dimpotrivă, chiar dacă nu este implicat în procesul de decizie în cauză, grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o hotărâre sau a dispune o soluţie în cauză, după cum misiunea sa este fundamentală în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii judiciare şi apărarea drepturilor părţilor.

O formare profesională de calitate presupune o formare centrată pe nevoile sistemului, o formare care reuşeşte să-şi atingă obiectivele, adaptată contextului social şi care foloseşte în mod optim toate resursele care îi stau la dispoziţie.

Potrivit art. 32 din Legea nr. 567/2004 cu modificările ulterioare, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a

127

participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri.

Tematica acestor seminarii cuprinde discipline precum: drept procesual civil şi penal; dreptul muncii; drept administrativ; management; drept comercial; comunicare şi deontologie; informaţii clasificate; cooperare judiciară internaţională în materie penală, civilă şi comercială; arhivarea documentelor şi registratură; informatică; comunicare şi relaţii publice şi e-learning.

Ca şi în cazul magistraţilor, pregătirea personalului auxiliar de specialitate al instanţei are două componente, respectiv:

▪ pregătirea prin participarea la seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri şi

▪ pregătire prin participarea la învăţământul profesional organizat trimestrial în cadrul instanţei.

Participarea grefierilor la seminariile organizate de Şcoala Naţională de Grefieri se prezintă astfel la nivelul Secţiei Civile:Nr. crt.

Numele şi prenumele grefierului

Denumirea seminarului

Perioada Locul

1. CĂZĂNARU MARIA

Stagiu de specializare pentru grefierii arhivari şi registratori

1 februarie 2015 - 30 aprilie 2015

BucureştiScoala Naţională de Grefieri

2. DUMITRACHECARMEN

Seminar statistică - STATIS

Septembrie 2015

Bucureşti - Curtea de Apel Bucureşti

3. ILIE LOREDANA ELENA

Drept procesual civil. Ecris

Drept procesual civil.

12-15 mai 2015

4-5 iunie 2015

Constanţa - Scoala Naţională de Grefieri

Bucureşti – Tribunalul Bucureşti

128

4. ILIE MARIA MADALINA

Drept procesual civil. Ecris

6-9 octombrie 2015

Cheia – Scoala Naţională de Grefieri

5. MICAN ANA MARIA

Drept procesual civil – e-learning

4-28 mai 2015 Scoala Naţională de Grefieri

Şi, la nivelul Secţiei penale

Nr. crt.

Numele şi prenumele grefierului

Denumirea seminarului

Perioada Locul

1.CĂLIN VERONICA Drept procesual

penal. Ecris.24 – 27

martie 2015

Centrul de Pregătire Constanţa (seminar

organizat de SNG)

2. DOBRE IOANA Separarea funcţiilor judiciare

– judecătorul de cameră

preliminară

08 decembrie

2015

Curtea de Apel

Bucureşti

3. SIMION IRINA Executări penale 30.09-02.10.2015

Centrul de Comunicaţii

Cheia4. CHIVU

GEORGETA ELENA

Arhivă şi Registratură

19 – 21 octombrie

2015

Centrul de Comunicaţii

Bîrlad

Învăţământul profesional al personalului auxiliar de specialitate s-a organizat trimestrial şi a constat în elaborarea unor teme de către grefieri şi susţinerea acestora.

Temele au privit în principal activitatea grefierilor şi modificările aduse legislaţiei.

Secţia Civilă a prezentat următoarele teme:

Nr. Tematica Judecător Referat/ Locul Data

129

crt. responsabil

moderator desfăşurării

1 Cazurile de incompatibilitate absolută a judecătorului şi obligaţia grefierului de şedinţă de a le verifica în condiţiile art.43 alin.1 Noul Cod de procedură civilă

Epuran Mircea

Ocnărescu Ana-Maria

Micu Mirela-

Pompilia

Tribunalul Ilfov

sala 4

20 martie 2015

ora 1400

2 Organizarea şi gestionarea arhivelor instanţelor. Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate privind evidenţa, selectarea şi casarea documentelor păstrate în arhivă.

Epuran Mircea

Sava PaulNicu

Larisa-Elena

Tribunalul Ilfov

sala 4

31 iunie 2015

ora 1400

3 Gestionarea şi instrumentarea dosarelor cu acces restricţionat şi atribuţiile personalului de specialitate în legătură cu aceste dosare.

Epuran Mircea

Minculete Andreea-

MariaIlie

Loredana-Elena

Tribunalul Ilfov

sala 4

18 septembrie 2015ora 1400

4 Aspecte practice privind conexarea, disjungerea şi formarea dosarelor asociate (conform noului cod de procedură civilă)

Epuran Mircea

Sandu Onorica

Mican Ana-Maria

Tribunalul Ilfov

sala 4

11 decembrie 2015ora 1400

În cadrul Secţiei Penale s-au prezentat următoarele teme: Nr. crt.

Tematica Judecător responsa

bil

Referat/moderator

Locul desfăşură

rii

Data

1 Citarea şi comunicarea actelor de procedură

conform Noului Cod de procedură penală

RăzvanPăştilă

Iacobescu Maria Crina

Neacşu Magdalena

Tribunalul Ilfov

27 martie 2015

ora 1400

2 Dosarul asociat. Răzvan Chivu Geta Tribunalul 19 iunie

130

Situaţii şi procedură Păştilă Ţepoş Mădălina

Ilfov 2015ora 1400

3 Activitatea premergătoare

şedinţei de judecată

RăzvanPăştilă

Călin VeronicaFlorescu Cecilia

Tribunalul Ilfov

25 septembrie 2015ora 1400

4 Măsurile asigurătorii - executare

RăzvanPăştilă

Mirică LiliSimion Irina

Vladimirescu Alina

Tribunalul Ilfov

11 decembr

ie2015

ora 1400

La nivelul Judecătoriei Buftea pregătirea profesională continuă a grefierilor reprezintă şi ea o componentă de bază a independenţei sistemului judiciar, dat fiind rolul grefierilor în actul de justiţie şi anume acela de a degreva judecătorul de activităţile nespecifice funcţiei sale.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional organizate la nivelul Judecătoriei Buftea s-au dezbătut următoarele:

Nr. crt.

Tematica Judecător responsa

bil

Referat/moderator

Locul desfăşură

rii

Data

1 Sesizarea instanţei de judecată

Burcea Laura

Andreea

Manolescu Sorina Ioana

Judecătoria Buftea 28.01.2015

Ora 13,002 Evidenţa activităţii

instanţeiBurcea Laura

AndreeaChiţu

RemusJudecătoria Buftea

18.02.2015

Ora 13,003 Procedura

divorţuluiBurcea Laura

Andreea

FlutureGeorgeta

Judecătoria Buftea

26.03.2015

Ora 13,00

4 Amenzi judiciare Burcea Laura

Ursache Roxana

Judecătoria Buftea

23.04.2015

131

Andreea Ora 13,005 Procedura punerii

sub interdicţieBurcea Laura

Andreea

Dina Sofica Judecătoria Buftea

20.05.2014

Ora 13,006 Citarea şi

comunicarea actelor de procedură

Burcea Laura

Andreea

Chiriacov Vasilica

Judecătoria Buftea

24.06.2014 ora 13,00

7 Incheierea de şedinţă

Burcea Laura

Andreea

Capanu Liliana

Judecătoria Buftea

24.09.2015

Ora 13,008 Cererea de

chemare în judecatăBurcea Laura

Andreea

Matei Georgeta

Judecătoria Buftea

29.10.2015

Ora 13,009 Punerea în

executare a mandatelor de executare

Burcea Laura

Andreea

LiţăMariana

Judecătoria Buftea

26.11.2015

Ora 13,00

10 Procedura de confiscare sau desfiinţare a unui înscris în cazul clasării

Burcea Laura

Andreea

Flăcău Ioana

Judecătoria Buftea

17.12.2015

Ora 13,00

De asemenea, în cursul anului 2015, la Judecătoria Cornetu, lunar, au avut loc şedinţe de învăţământ profesional şi pentru personalul auxiliar, în care au fost prezentate teme prin care s-a urmărit perfecţionarea continuă a grefierilor, şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest sens.

Nr. crt.

Tematica Judecător responsa

bil

Referat/moderator

Locul desfăşură

rii

Data

1 Activitatea în timpul şedinţei de

Bogea Mihaela

Rusu Nina Florentina

Jud. Cornetu

28.01.2015, orele

132

judecată 13,002 Citarea şi

comunicarea actelor de procedură privind procedura prealabilă.

Bogea Mihaela

Drăgan Dan

Jud. Cornetu 25.02.201

5, orele 13,00

3 Activitatea ulterioară şedinţei de judecată.

Bogea Mihaela

Buzuriu Sebastian

Jud. Cornetu

25.03.2015, orele 13,00

4 Activitatea grefierului de şedinţă - art. 103 - 110 din R.O.I.

Bogea Mihaela

Golea Simona

Jud. Cornetu

28.04.2015, orele 13,00

5 Încheierea de şedinţă faţă de dispoziţiile Noului Cod de procedură civilă.

Bogea Mihaela

Goga Alina Jud. Cornetu

27.05.2015, orele 13,00

6 Activitatea grefierului de şedinţă după închiderea şedinţei de judecată.

Bogea Mihaela

Cristache Mirela

Jud. Cornetu

24.06.2015, orele 13,00

7 Răspunderea personalului auxiliar de specialitate

Bogea Mihaela

Mateescu Camelia

Jud. Cornetu

28.09.2015,

orele 13,00

8 Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originale.

Bogea Mihaela

Anghel Tudor

Jud. Cornetu

28.10.2015, orele 13,00

9 Punerea în executare a amenzii judiciare.

Bogea Mihaela

Chiţă Adela

Jud. Cornetu

25.11.2015, orele 13,00

10 Atribuţiile agentului procedural.

Bogea Mihaela

Costea Mariana

Jud. Cornetu

19.12.2015, orele 13,00

133

CAPITOLUL II PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI

JUDICIAR ÎN ANUL 2015

a) În materie civilăDeşi principalele acte normative în baza cărora se

desfăşoară activitatea de judecată în materie civilă (Codul civil, Codul de procedură civilă) nu au suferit modificări substanţiale în cursul anului 2015, trebuie să evidenţiem că prin O.U.G. din data de 23 decembrie 2015 a fost amânată cu încă un an intrarea în vigoare a termenelor prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013, care privesc:

prevederile ce reglementează cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu;

dispoziţiile privind pregătirea dosarului de apel/recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă;

134

prevederile referitoare la pragul valoric (500.000 lei) care delimitează hotărârile (ne)susceptibile de recurs;

dispoziţiile privind compunerea completului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competent să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (complet alcătuit din preşedintele secţiei corespunzătoare a ICCJ sau un judecător desemnat de acesta şi 12 judecători din cadrul secţiei respective).

De asemenea, o serie de decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Constituţionale, în materie civilă, şi-au pus amprenta asupra activităţii instanţei.

Dintre acestea menţionăm:

a.1) Decizii ale Curţii ConstituţionalePrin Decizia nr. 1 din 14.01.2015 Curtea Constituţională

a admis în parte, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene sunt neconstituţionale.

135

Prin Decizia nr. 12/15.01.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituţionale.

Prin Decizia nr. 13/15.01.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 78 alin.(11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol se realizează de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

De asemenea, a constatat că prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor

136

permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt constituţionale în măsura în care obligaţia de menţinere în categoria de folosinţă a pajiştilor incumbă deţinătorilor de pajişti înregistrate ca atare în Registrul agricol la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

Prin Decizia nr. 195/31.03.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în ţări care au aderat la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, şi în ţări cu care România are încheiate convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare.

Prin Decizia nr. 380/26.05.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constat că prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt neconstituţionale.

137

Prin Decizia nr. 387/27.05.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.

Prin Decizia nr. 485/23.06.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale art. 84 alin. (2), precum şi ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, sunt neconstituţionale

Prin Decizia nr. 745/3.11.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că sintagma „cu excepţia prevederilor art. 15” cuprinsă în dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante este neconstituţională.

Curtea a reţinut că sancţiunea nulităţii absolute a clauzelor abuzive prevăzută de art. 15 din Legea nr. 72/2013 a fost

138

reglementată pentru neîndeplinirea unor cerinţe prevăzute de lege nouă, iar potrivit dispoziţiilor de lege criticate, această sancţiune se aplică şi clauzelor inserate în contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013, respectiv data de 5 aprilie 2013, pentru încălcarea unor cerinţe neprevăzute de legea în vigoare la data încheierii contractelor.

Or, potrivit principiului constituţional al neretroactivităţii legii, nulitatea unui act juridic trebuie să fie cârmuită de legea în vigoare la momentul încheierii acestuia. Astfel, contractele valabil încheiate sub imperiul unei legi nu pot desfiinţate de legea nouă.

În fine, deşi soluţia pronunţată nu a influenţat activitatea de judecată în anul 2015, urmând a-şi produce efectele numai în ce priveşte cauzele născute după pronunţarea acesteia, apreciem că se impune să amintim şi faptul că, printr-o decizie pronunţată la 17.12.2015 Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis  excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale art. 21 alin. (3) şi art. 124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii,

139

nu sunt respectate, iar, pe de altă parte, înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc.

De asemenea, Curtea a reţinut încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta.

a.2) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

Prin Decizia nr. 24 pronunţată în dosarul nr. 19/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului.

Prin Decizia nr. 23 pronunţată în dosarul nr. 15/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul competent să

140

judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba-Iulia şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

Prin Decizia nr. 21 pronunţată în dosarul nr. 17/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

141

Prin Decizia nr. 19 pronunţată în dosarul nr. 12/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii exercitat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art. 76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, a stabili că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

Prin Decizia nr. 12 pronunţată în dosarul nr. 6/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.073 şi art. 1.077 din Codul civil de la 1.864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, în situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de

142

contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.

Prin Decizia nr. 8 pronunţată în dosarul nr. 2/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că înn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi  art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă;

cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători

instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.Prin Decizia nr. 12 pronunţată în dosarul nr.6/2015

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că în  interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri în plata preţului de piaţă, întemeiată pe prevederile art. 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate acorda reclamantului preţul actualizat plătit la momentul

143

încheierii contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă  s-a formulat un capăt de cerere distinct în acest sens.

a.3) Decizii pronuntaţe de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 28/21.09.2015 a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că explicitarea pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art.130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă se poate invoca excepţia necompetenţei materiale în limitele efectului devolutiv al judecării unei cauze, în apel.

144

Prin Decizia nr. 34/16.11.2015 a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.

b) În materia dreptului muncii:Încă de la începutul anului 2015 Codul muncii a suferit o

serie de modificări de substanţă, odată cu intrarea în vigoare, la 25.01.2015, a Legii nr. 12/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 22.01.2015

Dintre acestea, cele mai importante vizează:- reglementarea expresă a modului de calcul al vechimii în

muncă, prin introducerea, la art. 16 C.muncii, a două noi alineate care prevăd expres că durata concediului fără plată, cu excepţia celui acordat pentru formare profesională în temeiul art. 155 şi 156 C.muncii se scade din vechimea în muncă.

- Modificarea condiţiilor de încetare de drept a contractului individual de muncă ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare, funcţie de tipul de pensie ca care salariatul este îndreptăţit.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin 1 lit. c în noua formulare contractul de muncă încetează de drept (1) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a

145

stagiului minim de cotizare pentru pensionare (în cazul pensiei pentru limită de vârstă); (2) la data comunicării deciziei de pensie (în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare) sau (3) la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă (în cazul invalidităţii de gradul I sau II);

- reglementarea expresă a nivelului de salarizare a angajatului temporar, prin raportare la salariul angajatului utilizatorului care prestează aceeaşi muncă sau una similară

- reglementarea modului de calcul şi de acordare a concediului de odihnă.

Astfel, în noua reglementare, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată, acordarea acestuia in cursul unui an caledaristic nemaifiind dependentă, ca anterior, de activitatea efectiv prestată de salariat în cursul anului în discuţie.

De asemenea, potrivit noii reglementări, salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18

146

luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical (art. 145 alin. 6 C. muncii)

De asemenea, odată cu intrarea în vigoare la 11.05.2015 a Legii nr. 97/2015, durată repaosului săptămânal a fost modificată de la doua zile consecutive la 48 ore consecutive, menţinându-se precizarea că acestea vor fi acordate, de regulă, sâmbăta şi duminica.

De menţionat că modificările legislative survenite în cursul anului 2015 nu au vizat şi Legea nr. 62/2011, a dialogului social.

În afară de modificările legislative mai sus menţionate, o serie de decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în soluţionarea recursurilor în interesul legii şi-au pus amprenta asupra activităţii instanţei, fie în sensul modificării practicii acesteia în soluţionarea cauzelor având ca obiect conflicte de muncă fie în sensul creşterii încărcăturii

In acest sens menţionăm:

b.1) Decizii ale Curţii ConstituţionalePrin Decizia nr. 814/24.11.2015 Curtea Constituţională a

admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

Prin Decizia nr. 279/23.04.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că

147

dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

Prin Decizia nr. 270/23.07.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 48alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt neconstituţionale

b.2) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

Prin Decizia nr. 5 pronunţată în dosarul nr. 10/2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la art. 38 şi art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului,

148

iar drepturile salariale încasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de rezidenţiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă, încheiat în condiţiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 8 pronunţată în dosarul nr. 7/2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că:

- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 78 din Codul muncii cu referire la art. 75 alin. 1 din acelaşi cod, neacordarea preavizului cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. 1 din Codul muncii republicat, respectiv cu durata cuprinsă în contractele colective sau individuale de muncă, dacă aceasta este mai favorabilă angajatului, atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere.

- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. b din Codul muncii raportat la dispoziţiile art. 78 din acelaşi cod, lipsa, din cuprinsul deciziei de concediere, a menţiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancţionată cu nulitatea deciziei şi a măsurii concedierii, atunci când angajatorul face

149

dovada că i-a acordat salariatului preavizul cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. 1 din Codul muncii sau cu durata prevăzută în contractele colective sau individuale de muncă, în ipoteza în care aceasta este mai favorabilă angajatului.

b.3.) Decizii pronuntaţe de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 21/22.06.2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I Civilă şi stabilit că în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1.079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 şi 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (art. 161 alin. 1 şi 4 din Codul Muncii în forma anterioară republicării) şi art. 1.088 Cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 1.535 din Codul civil, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani de la data introducerii acţiunii.

Prin Decizia nr. 32/19.10.2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I Civilă, şi, în consecinţă, a stabilit că în raport de

150

prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispoziţiilor sale şi de cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectivă a valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din anexele Legii-cadru nr. 284/2010, ţinând seama şi de prevederile art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010, se va face distincţie între reîncadrare, potrivit Legii-cadru de salarizare şi plata efectivă a drepturilor salariale.

Astfel, plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010.

Prin Decizia nr. 23/29 iunie 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu completările şi modificările ulterioare şi art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din  Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de

151

aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea  indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5%, 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului  bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizaţie avută” şi vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor.

Prin Decizia nr. 26/21.09.2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, şi, în consecinţă, a stabilit că majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani se aplică în

152

condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Prin Decizia nr. 27/21.09.2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, a stabilit că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările ulterioare.

c) În materia asigurărilor socialeŞi Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

a suferit, în cursul anului 2015, o serie de modificări de substanţă.

153

Deşi necesare, aceste modificări, menite în mare parte, să înlăture o serie de inechităţi existente cu privire la modul de calcul al pensiei, au generat un val de cauze înregistrate pe rolul instanţei, generate de nemulţumirea pensionarilor faţă de modalitatea de recalculare a pensiei în conformitate cu noile dispoziţii legale sau doar faţă de întârzierea Caselor de Pensii în emiterea deciziilor de recalculare.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare, la 25.06.2015 a Legii nr. 155/2015 s-a procedat la reglementarea unitară a condiţiilor de reducere a vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1.04.2001, in condiţii speciale de muncă şi în alte condiţii de muncă potrivit art. 29 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.

Ulterior, prin intrarea în vigoare, la 11.07.2015, a Legii nr. 192/2015 a fost înlăturată o altă inechitate a Legii nr. 263/2010, prin acordarea beneficiului majorării punctajului mediu anual pentru activitatea desfăşurată în grupe superioare de muncă şi persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis ulterior datei de 1.04.2001 însă anterior datei de 1.01.2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010), cu menţiunea că recalcularea drepturilor de pensie prin raportare la aceste prevederi urmează a fi făcută începând cu 1.01.2016.

În fine, o altă modificare survenită în cursul anului 2015 a vizat creşterea intervalului de timp la care se impune reevaluarea condiţiilor speciale de muncă de la 2 ani la 5 ani,

154

precum şi reglementarea posibilităţii angajatorului de a reînnoi avizul de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru o perioadă de maxim 3 ani, cu menţiunea că perioada scursă între 31.12.2015 şi data reînnoirii avizului constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă (Legea nr. 325/2015 şi O.U.G. nr. 65/2015)

În afară de aceste modificări legislative, asupra volumului de activitate al instanţei în această materie şi-au pus amprenta şi o serie de decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţate fie în recurs în interesul legii fie în interpretarea unor chestiuni de drept, după cum urmează:

c.1) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

Prin Decizia nr. 18 pronunţată în dosarul nr. 7/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea art. 3 alin. (1) lit. p) şi art. 19 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completările şi modificările ulterioare, a stabilit că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată şi a urmat cursurile unei şcoli profesionale:

1. Anterior datei de 1 ianuarie 1949, va fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicii au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale;

155

2. Între 1 ianuarie 1949 şi 1 ianuarie 1954 va fi considerată vechime în muncă, indiferent dacă în privinţa ucenicilor a existat obligaţia virării contribuţiilor la fostele case de asigurări sociale, dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de  asigurări sociale;

3. După 1 ianuarie 1954 şi până la 1 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de cotizare şi vechime în muncă perioada practicii în producţie.

Prin Decizia nr. 16 pronunţată în dosarul nr. 11/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de „nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.

Prin Decizia nr. 11 pronunţată  în dosarul nr. 5/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările

156

ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 este :

- 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă

- 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;

- 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a IlI-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare.

c.2.) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 22/29 iunie 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti -

157

Secţia I civilă şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30398/3/2013 şi nr. 27255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.

d) În materia contenciosului administrativCodul fiscal a suferit, în cursul anului 2015, o serie de

modificări vizând în principal nivelul şi modalitatea de accizare a băuturilor alcoolice, altele decât berea (O.U.G. nr. 6/2015), reglementarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru achiziţiile intracomunitare (O.G. nr. 4/2015), nivelul impozitului pentru mijloacele de transport hibride (O.U.G. nr. 2/2015)

158

De menţionat că, începând cu data de 1.01.2016 Codul fiscal (2003) a fost abrogat, odată cu intrarea în vigoare, la această dată, a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 688/10.09.2015.

Chiar înainte de intrarea sa în vigoare acest nou Cod fiscal a suferit o serie de modificări, cele mai importante fiind aduse prin O.U.G. nr. 41/2015.

O.U.G. nr. 41/2015 a modificat punctual mai multe prevederi din domenii diferite de activitate. Din cauza faptului că modificările sunt punctuale, trebuie analizate în contextul celorlalte reglementări, astfel încât le vom prezenta în continuare doar pe cele care au incidenţă în materia contenciosului fiscal.

1. Potrivit art. 495 lit. f) din noul Cod fiscal adoptat prin Legea nr. 227/2015, consiliile locale au obligaţia să aprobe până pe data de 7 noiembrie 2015 nivelul impozitelor şi taxelor datorate către bugetul local - impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe autoturisme - având în vedere că noul Cod fiscal permite aplicarea unor procente diferenţiate de la localitate la localitate, în condiţiile şi în intervalul stabilit de noul Cod fiscal.

Ce nu a prevăzut noul Cod fiscal este faptul că sunt situaţii când aceste consilii locale sunt dizolvate sau sunt în imposibilitatea funcţionării conform legii.

În acest caz, pentru localităţile în care consiliul local este în imposibilitate de a funcţiona conform prevederilor legale, nivelul

159

taxelor locale se aprobă prin dispoziţie de primar sau prin decizie emisă de secretarul unităţii administrativ teritoriale ori persoana înlocuitoare, de la caz la caz, când nici primarul nu poate să îşi exercite mandatul, cu avizul administraţiei judeţene a finanţelor publice, până la acelaşi termen de 7 noiembrie 2015. Acelaşi temei normativ reglementează şi procedura de reconstituire a consiliului local dizolvat sau a consiliului judeţean dizolvat.

2. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili primeşte prin această ordonanţă personalitate juridică distinctă, fiind în subordinea ANAF. Organizarea şi funcţionarea se vor reglementa prin hotărâre de guvern. Actualul personal din Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili se va prelua în noua structură juridică, în condiţiile legii.

3. Ocuparea unei funcţii de conducere în compartimentul/direcţia de contabilitate a unei instituţii publice este condiţionată de deţinerea certificatului de atestare a cunoştinţelor în Sistemul European de Conturi.

Persoanele ce ocupă aceste funcţii au obligaţia să îl obţină până la data de 20 octombrie 2015, conform art. III din Legea nr. 270/2013 privind modificarea Legii finanţelor publice, cu modificări ulterioare. Acest termen se prorogă cu 2 ani. Prin urmare, în această perioadă, persoanele interesate pot participa la atestarea făcută gratuit de şcoala de Finanţe Publice şi Vamă din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

160

Participarea la concursurile următoare pentru conducător departament financiar contabil din instituţiile publice se va face condiţionată de deţinerea acestui certificat.

4. Reprezentarea României sau a instituţiilor publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţional, când sunt clauze pentru protecţia reciprocă a investiţiilor, se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice poate să delege către o altă instituţie publică din subordonarea sau coordonarea acesteia competenţele de reprezentare în faţa Curţii de Arbitraj Internaţional.

În acest sens, ordonanţa analizată introduce procedura de colaborare între Ministerul Finanţelor Publice şi respectiva instituţie publică.

Desigur, Ministerul Finanţelor Publice se va subroga în toate drepturile şi obligaţiile aferente acestor tipuri de litigii.

Codul de procedură fiscală nu a suferit modificări de substanţă în cursul anului 2015.

Se impune totuşi a fi menţionat faptul că, începând cu data de 1.01.2016 acesta a fost abrogat prin intrarea în vigoare, la această dată a Legii 207/2015 de aprobare a Codului de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 547/23.07.2015

Nici Legea Contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu a suferit, în cursul anului 2015, modificări legislative de substanţă.

161

Cu toate acestea, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-au pus amprenta asupra activităţii instanţei în acest domeniu, fie în sensul modificării practicii, fie în sensul creşterii numărului de cauze înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov.

Dintre acestea menţionăm:d.1) Decizii ale Curţii ConstituţionalePrin Decizia nr. 5/15.01.2015 Curtea Constituţională a

admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii sunt neconstituţionale.

Prin Decizia nr. 351/7.05.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale.

Prin Decizia nr. 637/13.10.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt neconstituţionale.

Prevederile legale declarate neconstituţionale instituie reguli referitoare la termenele de efectuare a evaluării, calificativele care pot fi acordate şi la stabilirea prin ordin al

162

ministrului administraţiei şi internelor a metodologiei privind evaluarea.

Prin Decizia nr. 694/20.10.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 124 alin. (1) raportate la cele ale art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituţionale.

De menţionat că dispoziţiile legale declarate neconstituţionale reglementează dreptul contribuabilului de a primi o dobândă fiscală pentru sumele de restituit de către organele fiscale. Acesta are dreptul la primirea dobânzii în urma constatării dreptului său la restituirea unei sume de bani printr-o hotărâre judecătorească sau a recunoaşterii de către organele fiscale a unei erori săvârşite de către ele cu ocazia prelevării unei sume de bani în baza unei decizii de impunere nelegale. Contribuabilul poate să formuleze cererea de restituire, potrivit dispoziţiilor legale criticate, numai după recunoaşterea dreptului la restituirea sumei de bani plătite de contribuabil ca urmare a emiterii unei decizii de impunere de către organele fiscale, decizie emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Prin Decizia nr. 747/4.11.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului sunt neconstituţionale.

163

În esenţă, legea supusă controlului de constituţionalitate urmărea introducerea, în conţinutul normativ al Legii nr. 215/2001 şi al Legii nr. 340/2004, a controlului de legalitate al prefectului cu privire la actele preşedintelui consiliului judeţean, în condiţiile în care o atare competenţă a prefectului era deja prevăzută de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001. De asemenea, legea criticată acorda prefectului competenţa de a verifica măsurile întreprinse în baza delegării atribuţiilor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean.

Prin Decizia nr. 750/4.11.2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2711

alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi a constatat că sintagma “şi să prevadă plata necondiţionată  la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă”, este neconstituţională.

Soluţia pronunţată are în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, potrivit cărora reţinerea necondiţionată a garanţiei de bună-conduită în cazul respingerii contestaţiei/cererii/plângerii îngrădeşte accesul liber la justiţie, prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie, prin descurajarea contestatorului de a formula o

164

contestaţie/cerere/plângere, considerându-se de plano că orice respingere se converteşte într-o sancţiune pentru un comportament necorespunzător. De asemenea, prin reţinerea necondiţionată a acestei garanţii de bună-conduită este afectat şi dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie, diminuarea patrimoniului autorilor contestaţiilor/cererilor/ plângerilor neputând fi consecinţa directă a exercitării unui drept sau libertăţi fundamentale, respectiv a unui drept procesual. 

d.2) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

Prin Decizia nr. 20 pronunţată în dosarul nr. 13/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.28716 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a tribunalului în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau

165

denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică, poate fi atacată numai cu recurs.  Prin Decizia nr. 13  pronunţată în dosarul nr. 8/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect acţiuni prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.  Prin Decizia nr. 14 pronunţată în dosarul nr. 9/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de Avocatul Poporului şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că:

166

- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, aprobată de Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 120 alin. (7) şi art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile cu art. 120 alin. (7) din acelaşi act normativ.

- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 994 din Codul civil de la 1.864, art. 1.535 din Codul civil, art. 124 alin. (1) şi art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătoreşti, este reprezentat de data plăţii acestor taxe.

Prin Decizia nr. 9 pronunţată în dosarul nr. 3/2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin.

167

(1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art. 135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64  şi art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

d.3.) Decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 10/11 mai 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de  Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi a stabilit că dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării 

168

hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Prin Decizia nr. 11/11 mai 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi a stabilit că în interpretarea dispoziţiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2014, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 63 alin. (5) lit. e) şi art. 115 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 123 alin. (5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 12/25 mai 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi a stabilit că în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a

169

ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

e) În materia insolvenţei, în cursul anului trecut a fost adoptată Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, a cărei intrare în vigoare a fost amânată până la data de 31.12.2016 prin Ordonanţa de urgenţă adoptată la 23 decembrie 2015.

f) În materie penalăModificările majore au intervenit în această materie în anul

2014, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri. În anul 2015, în materie penală, nu s-au evidenţiat

modificări majore, cu excepţia Ordonanţei de urgenţă nr. 24/30 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin care a fost reglementată instituţia arestului la domiciliu - durata şi verificarea periodică a acestuia, în faza procedurii de cameră preliminară, respectiv în timpul judecăţii - urmare admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a art. 222 Cod procedură penală ( Decizia Curţii Constituţionale nr. 361/07 mai 2015).

170

CAPITOLUL IIIINDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

Exigenţele impuse de realizarea unui act de justiţie de calitate se regăsesc nu numai în activitatea de judecată propriu-

171

zisă, ci şi în activitatea personalului instanţelor, care prin atribuţiile pe care le are de îndeplinit, contribuie prin conduită, seriozitate şi pregătire profesională la îndeplinirea acestui obiectiv.

Deşi independenţi în exercitarea funcţiei, judecătorilor le revin o serie de obligaţii şi responsabilităţi a căror încălcare poate duce la promovarea de acţiuni disciplinare.

În principiu, un management participativ ar trebui să aibă ca rezultat necesitatea minimă de a sancţiona. În măsura în care deciziile de management se iau cu o largă consultare - atunci când este cazul, desigur - şi sunt, deci, asumate la nivel individual de toţi destinatarii - şi eficienţa activităţii va creşte.

Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă comunicarea. Sub acest aspect, instanţele din judeţul Ilfov sunt favorizate de numărul relativ redus al personalului, ceea ce ar permite, în principiu, reducerea comunicării formale, încurajând în consecinţă receptarea corectă a mesajelor, contribuind şi la consolidarea unei culturi organizaţionale adecvate.

În cursul anului 2015, nici în rândurile judecătorilor şi nici în rândurile personalului auxiliar de la Tribunalul Ilfov nu au existat cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare.

În ceea ce priveşte Judecătoria Buftea, precizăm că nici la nivelul acestei instanţe nu s-au aplicat sancţiuni disciplinare magistraţilor sau personalului auxiliar al instanţei.

Toate sesizările efectuate de justiţiabili cu privire la activitatea desfăşurată de judecătorii din cadrul Judecătoriei

172

Buftea au fost respinse ca neîntemeiate şi calificate ca atare de inspecţia judiciară din cadrul CSM, care a concluzionat că nu se prefigurează nicio situaţie de încălcare a dispoziţiilor legale sau a deontologiei profesionale.

În ceea ce priveste Judecătoria Cornetu, în anul 2015 nu au existat presiuni sau imixtiuni în actul de justiţie, fiecare judecător soluţionând cauzele repartizate aleatoriu potrivit propriei conştiinţe. În anul 2015 nu au fost aplicate sancţiuni nici magistraţilor şi nici personalului auxiliar.

III.2 Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

Nici în rândul personalului Tribunalului Ilfov şi nici în rândul personalului instanţelor arondate nu s-au înregistrat, în cursul anului 2015 situaţii de natură să atragă răspunderea penală a personalului judecătoresc sau a personalului auxiliar de specialitate şi conex.

173

Capitolul IVROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPENEAN ŞI COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea unui astfel de spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel european.

De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii:

▪ politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;

▪ cooperarea judiciară în materie civilă; ▪ cooperarea judiciară în materie penală; ▪ cooperarea poliţienească.

174

În contextul aderării României la Uniunea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007, judecătorul român a trebuit să-şi asume rolul de judecător european şi să se alinieze legislaţiei europene printr-o permanentă pregătire profesională în materie comunitară, prin adoptarea şi aplicarea principiilor spaţiului comunitar, prin analizarea posibilităţii trimiterii unor cereri preliminare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în temeiul art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Într-un spaţiu marcat de o mobilitate în creştere, prioritatea ar trebui să o constituie dezvoltarea şi promovarea unui spaţiu european pentru cetăţeni, înlăturând obstacolele actuale în exercitarea drepturilor acestora. Prin urmare, hotărârile judecătoreşti trebuie să fie recunoscute şi executate de la un stat membru la altul fără dificultăţi. În acest sens, în anul 2015, în aplicaţia ECRIS a fost introdus codul ECLI = European Case Law Identifier. Pe scurt, codul ECLI este un cod unic la nivel european acordat hotărârii judecătoreşti, adiţional numărului naţional.

Principiul recunoaşterii reciproce reprezintă piatra de temelie a construcţiei Europei justiţiei. Relevante, la Tribunalul Ilfov, sub acest aspect sunt două domenii, respectiv cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi cooperarea internaţională în materie penală.

Mai mult, pentru implementarea dispoziţiilor internaţionale, judecătorii tribunalului şi ai instanţelor arondate au participat în permanenţă la seminarii de pregătire organizate de reţeaua EJTN.

175

IV.1 - COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi

comercială reglementată prin dispoziţiile Legii nr. 189/2003, republicată, vizează ansamblul procedurilor de cooperare între autorităţile judiciare române şi străine în vederea soluţionării unui litigiu.

Din momentul aderării României la Uniunea Europeană comunicarea de acte în/din statele membre se face direct între instanţele române şi autorităţile competente din statele membre al Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1.393/2007.

La nivelul Secţiei civile a Tribunalului Ilfov, urmare modificării Regulamentului de ordine interioară, în anul 2015, activitatea de cooperare judiciară în materie civilă a fost coordonată de către un judecător desemnat în acest sens.

Solicitări de acordare apostilă în anul 2015

Obiect Număr cereri Admise Respinse

Apostilă 43 43 0

În activitatea de judecată magistraţii Tribunalului Ilfov au acordat, în practică, eficienţa cuvenită practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, transpunând în dreptul intern Deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mai mult, în situaţia în care s-a constatat o neconcordanţă între dreptul civil intern şi cel

176

internaţional, s-a dat eficienţă dispoziţiilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

IV.2 COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ:

În aplicarea principiului recunoaşterii reciproce, la nivel european funcţionează instituţii juridice precum: mandatul european de arestare, cererea de urmărire internaţională, recunoaşterea reciprocă şi executarea condamnărilor, cu şi fără privare de libertate.

În materia cooperării judiciare internaţionale în materie penală un rol important l-a avut adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr. 302/2004 - care reglementează unitar diferite forme de cooperare judiciară internaţională.

În anul 2015, la nivelul Tribunalului Ilfov, s-au înregistrat trei cereri de extrădare activă, respectiv:

▪ în dosarul nr. 35/93/2015, în care s-au constatat îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării condamnatului Belli Askin şi s-a propus Ministerului Justiţiei să se solicite autorităţilor judiciare din Georgia extrădarea persoanei condamnate;

▪ în dosarul nr. 1399/93/2015, în care s-au constatat îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării inculpatului Zhang Xiugong şi s-a propus Ministerului Justiţiei să se solicite autorităţilor judiciare din Serbia extrădarea persoanei faţă de care s-a emis mandat de arestare preventivă - persoană ce a fost predată autorităţilor judiciare din România;

177

▪ în dosarul nr. 2793/93/2015 în care s-au constatat îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării inculpatului Ding Tian şi s-a propus Ministerului Justiţiei să se solicite autorităţilor judiciare din Filipine extrădarea persoanei faţă de care s-a emis mandat de arestare preventivă - persoană ce a fost predată autorităţilor judiciare din România;

De asemenea, în anul 2015, Tribunalul Ilfov a emis un număr de 11 mandate europene de arestare, ce au fost transmise în vederea executării Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol din cadrul IGPR. Un singur mandat a fost tradus în limba spaniolă şi transmis către Juzgado Central de Instruccion Tres de la Audiencia National - Madrid, Spania.

În aceeaşi perioadă de referinţă au fost executare un număr de 3 mandate europene de arestare.

O solicitare de emitere a mandatului european de arestare a fost respinsă (solicitare ce a făcut obiectul dosarului nr. 1740/93/2015), judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 88 şi art. 65 din Legea nr. 302/2004, întrucât pedeapsa de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 885/2010 a Tribunalului Bucureşti a fost executată.

Pe cale incidentală, în anul 2015, Tribunalul Ilfov a procedat la recunoaşterea unui număr de 5 hotărâri judecătoreşti care impun pedepse sau măsuri privative de libertate emise de autorităţile judiciare ale altor state (Germania, Franţa, Austria,

178

Spania) şi a respins o astfel de cerere, în considerarea faptului că faptele pentru care s-a solicitat contopirea nu sunt concurente.

Alte forme de cooperare judiciară înregistrate la nivelul Tribunalului Ilfov au constat în formularea de către tribunal a unor cereri de cooperare judiciară intenţională (în număr de 7 astfel de solicitări - 5 în Turcia, 1 în Austria şi 1 în Ucraina), având ca obiect comunicarea unor acte de procedură, cereri ce au fost transmise Ministerului Justiţiei ca autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

La rândul său Tribunalul Ilfov a fost sesizat de către autorităţi judiciare din Spania, Republica Elenă şi Germania, cu un număr de 3 cereri de comisie rogatorie internaţională, având ca obiect comunicarea de acte procedurale.

De asemenea, în anul 2015, Tribunalul Ilfov a fost învestit cu o cerere de predare temporară, formulată în baza art. 93 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului dispunând predarea temporară a unei persoane reţinute în Franţa, în vederea participării la urmărirea penală desfăşurată de organele de cercetare penală române, procedură ce a fost îndeplinită cu sprijinul autorităţilor judiciare franceze.

În ceea ce priveşte activitatea judecătorilor se observă o preocupare constată a acestora pentru respectarea dispoziţiilor dreptului european, din analiza hotărârilor pronunţate de magistraţii Secţiei penale se constată că dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului îşi găsesc aplicare şi în hotărârile

179

pronunţate de Tribunalul Ilfov, cu precădere cele referitoare la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei, de către o instanţă independentă şi imparţială, drept reglementat atât în art. 5 punctul 3 din Convenţie, cât şi în art. 6 punctul 1 din aceeaşi Convenţie. Mai mult, noile dispoziţii procedurale în materie penală transpun în dreptul intern o serie de norme europene. În acest sens, reţinem că actualul Cod de procedură penală transpune prevederile art. 5 din Convenţie, cu privire la drepturile persoanelor arestate.

În scopul aprofundării dispoziţiilor europene, judecătorii din cadrul Judecătoriei Buftea au participat în permanenţă la seminarii de pregătire în domeniul dreptului comunitar şi au manifestat deschidere şi interes în studierea hotărârilor Curşii de Justişie a Uniunii Europene.

În materie civilă, pe rolul Judecătoriei Buftea au fost înregistrate cereri de emitere de somaţii europene de plată, care au fost soluţionate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului european şi al Consiliului. De asemenea au fost soluţionate în cadrul instanţei noastre şi cereri de notificare acte între statele membre ale Uniunii Europene în baza Regulamentului (CE) nr. 1393/2006 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială.

În materie penală, în anul 2015, pe rolul Judecătoriei Buftea s-a înregistrat o cerere de extrădare activă. De asemenea, în

180

cursul anului 2015, Judecătoria Buftea a emis un număr de 6 mandate europene de arestare din care 2 au fost şi executate.

Alte mecanisme de cooperare judiciară internaţională înregistrate în materie penală, la Judecătoria Buftea, au constat în cereri de transfer de proceduri - 10 cereri pasive din care 9 admise şi o cerere respinsă, şi 7 cereri de recunoaştere a hotărârilor care impun sancţiuni pecuniare.

În perioada de referinţă apreciem că magistraţii Judecătoriei Cornetu, prin activitatea depusă, au îndeplinit cerinţele privind asigurarea şi consolidarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, ca obiectiv major al integrării şi acţiunii României în cadrul Uniunii Europene.

Activitatea instanţei s-a desfăşurat în cadrul general al preocupării tuturor instanţelor de îmbunătăţire a actului de justiţie.

Astfel, în limitele competenţelor materiale şi teritoriale, magistraţii instanţei şi-au îndeplinit cu devotament şi succes atribuţiile conferite de lege privind evidenţa, administrarea, soluţionarea cauzelor, atât penale cât şi civile, în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, constituţionale, al apărării proprietăţii publice şi private, al ordinii publice şi securităţii cetăţeanului.

În materie penală, în anul 2015, pe rolul Judecătoriei Cornetu s-a înregistrat o cerere de extrădare activă. În aceeaşi perioadă au fost emise un număr de 12 mandate europene de arestare, au fost executate 3 mandate europene de arestare,

181

emise în anul 2014 şi 19 solicitări de recunoaştere a hotărârilor care impun sancţiuni pecuniare.

De asemenea, în cursul anului 2015, Judecătoria Cornetu a solicitat autorităţilor judiciare din Elveţia audierea prin videoconferinţă a inculpatului Leon Bogdan, încarcerat în Penitenciarul Solthurn, căreia nu i s-a dat curs, întrucât autorităţile din Elveţia au comunicată că nu există posibilitatea de a se realiza conferinţe video în penitenciar.

182

CAPITOLUL V

RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII SI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA

CIVILĂ

Relaţiile Tribunalului Ilfov cu Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti si Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfăşurat in cursul anului 2015 in limitele prerogativelor instituţionale ale fiecăreia dintre aceste instituţii

O problemă specială a constituit-o, pe întreaga durată a anului 2015, numărul extrem de mic de judecători la nivelul Tribunalului Ilfov, raportat la volumul de activitate.

Aprobarea ulterioară a alocării unor posturi din fondul de redistribuire nu a fost de natură să conducă la îmbunătirea situaţiei existente la nivelul acestei instanţe, câtă vreme aceste posturi (5 la număr) erau vacante la sfârşitul anului 2015 şi nu există premisele ocupării acestora anterior trimestrului al doilea al anului 2016.

Colaborarea Tribunalului Ilfov cu Institutul Naţional al Magistraturii a vizat pregătirea profesională centralizată a magistraţilor, prin organizarea de seminarii şi conferinţe

183

Raporturile de colaborare cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov au vizat desfăşurarea, în condiţii de legalitate a procedurilor judiciare, nefiind semnalate aspecte negative în acest sens. Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în condiţii optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate cauzele penale şi civile în care participarea procurorului este obligatorie, conform legii.

În activitatea desfăşurată, Tribunalul Ilfov si instantele din subordine au avut o colaborare productivă cu Baroul de Avocaţi Ilfov, care a răspuns prompt la solicitările instanţei, în sensul acordării asistenţei juridice, în cazurile în care, potrivit legii, aceasta este obligatorie, şi în situaţia când instanţa a apreciat că o parte, alta decât inculpatul, nu-şi poate asigura singură apărarea, precum şi în materie procesual civilă, în aplicarea art 58 şi art. 167 din Codul de procedură civilă care reglementează instituţia curatorului special.

În ceea ce priveşte raporturile cu justiţiabilii, s-a constatat că nu a existat vreo situaţie de natură a perturba raporturile normale care trebuie să caracterizeze activitatea unei instanţe. Solicitările acestora au fost rezolvate cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cel mai scurt timp posibil după momentul înregistrării cererilor, numărul mic de petiţii înregistrat la Biroul de informare şi relaţii publice fiind edificator în acest sens.

184

În vederea asigurării creşterii transparenţei activităţii desfăşurate, la nivelul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor aflate în raza sa de circumscripţie au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o comunicare eficientă atât în interiorul instanţei, cât şi externă, pornind de la premisa că sistemul judiciar îndeplineşte rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin furnizarea transparentă a tuturor informaţiilor ce permit publicului să înţeleagă modul de funcţionare al instanţei şi procedurile judiciare aplicabile

În realizarea acestui deziderat, s-a urmărit dezvoltarea, prin mijloace specifice, a unei comunicări eficiente, corecte şi directe, în interiorul instanţei, cât şi externe, urmărindu-se îmbunătăţirea percepţiei publice asupra justiţiei şi a stabilirii unei relaţii corespunzătoare între justiţie şi mass-media.

Astfel: ▪ prin intermediul programului ECRIS, pe paginile web ale

instanţelor judecătoreşti sunt postate toate informaţiile necesare pentru buna informare asupra structurii, organizării şi funcţionării instanţelor de diferite grade, privind programul instanţelor, lista proceselor, precum şi o serie de alte informaţii cu caracter general;

▪ programul şedinţelor de judecată şi programul compartimentelor care desfăşoară activitate cu publicul sunt afişate la loc vizibil în instanţă, iar listele de şedinţă sunt afişate cu o zi înainte şi cuprind toate informaţiile necesare pentru identificarea unei speţe;

185

▪ portalul instanţelor de judecată asigură justiţiabililor posibilitatea consultării on-line a datelor cu caracter informativ în legătură cu dosarele (circuit, termene, hotărâri pronunţate);

▪ tot în sprijinul informării mai facile a justiţiabilului, atât la sediul Tribunalului Ilfov, cât şi la cele ale instanţelor din raza sa teritorială sunt amplasate info-chioşcuri.

În asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate în instanţe un rol important l-au avut Birourile de Informare şi Relaţii Publice, acestea analizând cererile formulate de diferite persoane sau autorităţi privind furnizarea de informaţii din activitatea instanţei, comunicând apoi acele informaţii care pot prezenta interes public, în limitele prevăzute de lege.

Creşterea transparenţei în realizarea actului de justiţie a constituit o prioritate pentru activitatea Birourilor de Informare şi Relaţii Publice şi din perspectiva aplicării dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind soluţionarea petiţiilor.

În planul comunicării interne, în vederea asigurării informării întregului personal judecătoresc asupra măsurilor manageriale, asupra activităţii Colegiului de conducere, în general asupra activităţii întregii instanţe, s-au luat masuri în vederea aducerii la cunoştinţa tuturor judecătorilor a hotărârilor adoptate de acesta.

Pentru aplicarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul judiciar şi îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei, conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ilfov a avut ca prioritate, în principal:

186

▪ organizarea corespunzătoare a activităţii funcţionarilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului (analizarea cererilor de furnizare a informaţiilor publice, dispunerea cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces, luarea măsurilor pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal);

▪ asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;

▪ analizarea petiţiilor înregistrate şi dispunerea cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;

▪ repartizarea petiţiilor compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, asigurând soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;

▪ furnizarea informaţiilor de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete.

De asemenea, pe parcursul anului 2015, raporturile instanţelor din judeţul Ilfov cu organele de jandarmerie s-au desfăşurat în condiţii normale, în spiritul legii şi cooperării.

Menţionăm că, pe tot parcursul anului trecut nu s-au constatat incidente deosebite privind asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică la Tribunalul Ilfov şi la judecătoriile arondate, iar cele ivite au fost semnalate urgent şi înlăturate în

187

timp util, părţile nefiind prejudiciate, astfel încât actul de justiţie s-a realizat în mod eficient.

Organele de jandarmerie alocate la sediile instanţelor din judeţul Ilfov au răspuns prompt solicitărilor judecătorilor, atunci când a fost necesară participarea acestora la efectuarea anumitor acte procedurale şi au luat toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii desfăşurării procedurilor judiciare şi protecţiei personale a magistraţilor.

Relaţiile Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate cu societatea civilă s-au desfăşurat în condiţii foarte bune.

A existat - din partea magistraţilor - disponibilitatea de a participa la seminarii organizate de societatea civilă, de a participa activ la susţinerea proiectelor promovate de asociaţiile profesionale.

Se remarcă, totuşi, pe fondul unui volum de activitate foarte ridicat, că există o tendinţă de pasivitate faţă de proiecte care solicită un consum mare de timp.

Or, rolul judecătorului în viaţa cetăţii s-ar cuveni să devină mai pregnant, astfel că se impune ca, prin măsuri concrete, să-i fie permis magistratului timpul şi disponibilitatea necesare pentru a manifesta cuvenita implicare.

188

Capitolul VI CONCLUZII

La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2015, deşi s-a desfăşurat în parametri relativ normali, eforturile depuse au fost considerabile, în condiţiile în care, chiar şi pe fondul suplimentării schemei de personal cu 3 posturi, instanţa s-a confruntat în continuare, întocmai ca şi în anul 2014, cu un volum crescut de activitate, care a plasat Tribunalul Ilfov, atât în Semestrul I al anului 2015, cât şi în Semestrul al II-lea al acestui an, pe primul loc, ca fiind tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător din ţară, ceea ce a presupus depunerea unui efort considerabil de către întreg personalul instanţei - judecători şi

189

grefieri - pentru a se putea face faţă tuturor atribuţiilor presupuse atât de activitatea propriu-zisă de judecată, cât şi de activitatea administrativă specifică, aceasta constituind principala vulnerabilitate constatată la nivelul instanţei în anul 2015.

Astfel, după cum se poate observa din analiza datelor statistice, în cursul anului 2015, Tribunalul Ilfov a înregistrat o uşoară scădere a volumului de activitate raportat la anul 2014, în sensul că în anul 2015 numărul dosarelor nou intrate înregistrate la Tribunalul Ilfov s-a diminuat cu 747 cauze, comparativ cu anul 2014, respectiv cu un procent de 7,63 % şi cu 468 cauze comparativ cu anul 2013, respectiv un procent de 5,18%.

În materie penală, s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului dosarelor nou intrate (69 cauze), aceasta datorându-se, în principal, reducerii numărului acţiunilor având ca obiect - aplicarea legii penale mai favorabile. În această materie se constată că volumul de activitate este constant, reducerea numărului de cauze cu stadiul procesual fond fiind compensată de creşterea numărului de cauze cu stadiul procesual contestaţie, în anul 2015 fiind înregistrate 1.026 de cauze nou intrate cu acest stadiu procesual, faţă de 679 de astfel de cauze, înregistrate în anul 2014. Cauza principală a creşterii acestui tip de cauze este modificarea Codului de procedură penală, care stabileşte în competenţa Tribunalului Ilfov soluţionarea contestaţiile formulate împotriva soluţiilor pronunţate de Judecătoria Sector 4 Bucureşti în materia liberării condiţionate.

190

În materiile non penale se constată că în civil, litigii cu profesioniştii şi procedura insolvenţei s-a înregistrat, comparativ cu anul 2014, o creştere sensibilă de 183 cauze, respectiv de 45 dosare în materie civilă, 79 cauze în materia litigii cu profesioniştii şi 53 cauze în procedura insolvenţei. Nu aceeaşi situaţie o regăsim în materia contenciosului administrativ şi fiscal, materie în care numărul cauzelor nou intrate a scăzut cu 861 de dosare nou intrate, comparativ cu anul precedent.

Pe stadii procesuale, în anul 2015 a crescut în mod simţitor numărul dosarelor cu stadiul procesual apel (de la 2.152 cauze înregistrate în anul 2014 la 3.312 cauze înregistrate în anul 2015), în detrimentul dosarelor cu stadiul procesual recurs, care a înregistrat o scădere importantă, de la 2.195 cauze în anul 2014 la 585 cauze în anul 2015. Această situaţie este determinată de modificările intervenite în materie civilă, referitoare la căile ordinare de atac şi competenţa materială a tribunalului.

Retrospectiv se poate observa că activitatea Tribunalului Ilfov este în continuă creştere. Astfel, dacă la nivelul anului 2013 Tribunalul Ilfov era printre primele şase tribunale cu cea mai mare încărcătură pe judecător, în anii 2014 şi 2015, Tribunalul Ilfov a fost instanţa cu cea mai mare încărcătură pe judecător, cu mult peste media naţională. Potrivit datelor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul acestui tribunal, încărcătura se prezintă astfel: 1366 dosare/judecător din schemă şi 2207 dosare/judecător efectiv, dublu faţă de media naţională care este de 710 dosare/judecător din schemă şi,

191

aproape triplu faţă de încărcătură pe judecător efectiv de 798 dosare.

O altă vulnerabilitate înregistrată la nivelul Tribunalului Ilfov vizează dezechilibrul între volumul de activitate al instanţei, astfel cum s-a arătat corelat cu scăderea, intervenită în anul 2013 a schemei de personal (de la 21 posturi, cât era iniţial la 18 posturi de judecători) acţiuni care au avut un impact negativ asupra activităţii instanţei. Deşi în cursul anului 2015, schema de posturi de judecători s-a reîntregit la numărul iniţial de 21, în fapt acest demers nu a avut consecinţe concrete, practice, posturile alocate prin redistribuire nefiind ocupate până la sfârşitul anului 2015, în ciuda numeroaselor demersuri efectuate în acest sens de conducerea administrativ-judiciară a instanţei, niciun magistrat de la alte instanţe nemanifestându-şi intenţia de a se transfera/delega la Tribunalul Ilfov.

Privitor la problematica fluctuaţiei de personal cu care s-a confruntat în mod acut Tribunalul Ilfov în anii 2013-2014, învederăm că aceasta nu s-a mai evidenţiat în anul 2015, ca urmare a respingerii de către Consiliul Superior al Magistraturii a cererilor de transfer formulate de magistraţii acestei instanţe (cu excepţia doamnei judecător Cristina Dobrescu), ceea ce a determinat ca în cursul anului 2015, la Tribunalul Ilfov să funcţioneze efectiv în medie 16 judecători.

Cu toate acestea, problema încărcăturii excesive a magistraţilor instanţei a continuat să se manifeste cu intensitate pe tot parcursul anului 2015, posturile efectiv vacante nefiind

192

ocupate decât urmare examenului de promovare în funcţii de execuţie.

Menţinerea unui număr ridicat de dosare nou intrate, existenţa unui număr de 5 posturi de judecător efectiv vacante la sfârşitul anului 2015, creşterea numărului de dosare în stadiul procesual apel în materie civilă au influenţat în mod negativ activitatea instanţei în cursul anului 2015, consecinţele fiind atât pe planul volumului de muncă al fiecărui judecător, cât şi pe planul constituirii completelor de apel şi recurs, motiv pentru care Colegiul de conducere al instanţei a hotărât, pe de o parte, ca toate completele de apel şi recurs să judece în toate cauzele non-penale, nemaifiind astfel posibilă respectarea principiului specializării judecătorilor.

În ceea ce priveşte funcţiile de conducere ale Tribunalului Ilfov în cursul anului 2014 nu s-au înregistrat modificări.

O a treia vulnerabilitate manifestată constă în numărul redus de grefieri cu care Tribunalul Ilfov şi-a desfăşurat activitatea în cursul anului 2015, un număr de 8 grefieri aflându-se în concedii medicale ori concedii postnatale şi pentru creşterea copilului, pentru diverse perioade de timp asigurându-se ocuparea temporară a acestor posturi, ceea ce a determinat ca instanţa să funcţioneze în medie cu un număr de 31 grefieri, fiind imposibil de asigurat necesităţile practice ale tribunalului.

O a patra vulnerabilitate identificată la nivelul Tribunalului Ilfov constă în spaţiul necorespunzător activităţii de judecată, actualul sediu al instanţei fiind, pe de o parte, folosit împreună cu

193

Judecătoria Buftea şi, pe de altă parte, necorespunzând cerinţelor specifice unei instanţe, actuala clădire fiind concepută şi edificată cu o cu totul altă destinaţie.

Prin urmare, apreciem că desfăşurarea activităţii în birouri în care lucrează câte 3-4 judecători, respectiv 4-5 grefieri, cu doar două săli de judecată alocate Secţiei civile şi o singură sală de judecată alocată Secţiei penale, aceasta din urmă folosită împreună cu Judecătoria Buftea nu este de natură decât să creeze o stare de disconfort, de tensiune, toate acestea având influenţă negativă asupra calităţii actului de justiţie, în general, concretizată în lipsa unor condiţii adecvate de spaţiu şi linişte pentru studiul dosarelor, redactarea hotărârilor judecătoreşti, a încheierilor şi a celorlalte lucrări specifice activităţii noastre.

Sub aspectul condiţiilor de desfăşurare a activităţii, menţionăm că, în cursul anului 2015, ca urmare a eforturilor depuse de conducerea administrativ-judiciară a Tribunalului Ilfov, s-a reuşit încheierea unui contract de comodat cu Consiliul Local Buftea în vederea mutării arhivei pasive a Tribunalului Ilfov şi a Judecătoriei Buftea, scopul fiind acela al obţinerii unor spaţii suplimentare pentru amenajarea de birouri.

Conducerea administrativ-judiciară a Tribunalului Ilfov a întreprins mai multe demersuri pentru mărirea schemei de personal şi este de aşteptat, în consecinţă, că în cursul anului 2016, să se dispună măsuri cu referire mai ales la suplimentarea schemelor de personal - judecători şi grefieri - şi la demararea

194

lucrărilor pentru edificarea unui nou sediu, astfel cum s-a menţionat în programul de investiţii pentru justiţie, sens în care apreciem că în continuare este nevoie de sprijinul şi implicarea activă şi neîntârziată atât a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Curţii de Apel Bucureşti, dar, mai ales, a Ministerului Justiţiei.

În ceea ce priveşte schema de personal a Tribunalului Ilfov apreciem, prin raportare cu tribunalele cu aceeaşi încărcătură, că aceasta ar trebuie mărită cu cel puţin 10 magistraţi şi un număr similar de grefieri.

La Judecătoria Buftea ca şi în anii anteriori, problemele şi riscurile cu care se confruntă instanţa au rămas în principal aceleaşi: volumul ridicat de activitate, schema redusă de personal auxiliar, sediul impropriu, spaţiile insuficiente.

Din datele statistice efectuate anual de Consiliul Superior al Magistraturii reiese faptul că Judecătoria Buftea în anul 2015 a fost una dintre instanţele cu o încărcătură de dosare alocate fiecărui judecător cu mult peste media naţională. Cu toate acestea, eforturile deosebite depuse de magistraţii acestei instanţe cu condus la obţinerea unor rezultate spectaculoase comparativ cu anul 2014, la sfârşitul anului 2015 nemaiexistând aproape deloc stocul de peste 7.000 de dosare aflate în procedura de recomandare, acumulat în anul 2014.

Pe fondul acestor eforturi, încărcătura de dosare per judecător a crescut, în acelaşi timp, însă, crescând şi ceilalţi indicatori de monitorizare a eficienţei instanţei.

195

Pentru remedierea situaţiei dificile existente la nivelul Judecătoriei Buftea, în anului 2014, cu privire la respectarea „termenului rezonabil” în lumina Hotărârii CSM nr. 718/2014, au fost adoptate măsuri de către Colegiul de Conducere al instanţei, magistraţii dând dovadă de responsabilitate şi asumându-şi cu maturitate şi seriozitate rolul ce le revine.

La Judecătoria Cornetu, se poate aprecia că activitatea desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior, a fost foarte bună, rezultatele obţinute de aceştia fiind exprimate în datele din bilanţ.

Activitatea eficientă a Judecătoriei Cornetu în anul 2015 a fost susţinută printr-un efort considerabil depus de întreg personalul instanţei. Astfel, acesta merită toată lauda şi aprecierea penru diminuarea numărului dosarelor suspendate, redactarea în termene rezonabile a hotărârilor pronunţate, judecarea cu celeritate a cauzelor, în special a celor cu o vechime mare pe rolul instanţei, respectarea cu stricteţe a termenelor procedurale.

Judecătoria Cornetu, prin eforturile conjugate ale tuturor judecătorilor şi personalului auxiliar, având sprijinul important al Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Ilfov a devenit o instanţă apreciată de către toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie, existând premise serioase ca, în cursul anului 2016, să se întâmple la fel şi în ceea ce priveşte Judecătoria Buftea.

196

Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau seminariile organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea acestora.

Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.

Prin măsura luată la nivelul CSM de obligativitate a raportării dosarelor mai vechi de 1 an, se creează astfel un mod de lucru ce implică controlul direct şi indirect, permanent, asupra managementului de caz la nivel de judecător, a termenelor în care aceştia soluţionează cauzele repartizate.

Astfel, se vor contabiliza acele cazuri de acordare de termene inutile, de prelungire nejustificată a judecării unor cauze adesea iniţial fără o complexitate deosebită, de amânare a pronunţării de mai multe ori doar pentru ca, în final, cauza să se repună pe rol.

197

Judecătorii vor fi nevoiţi să înţeleagă că soluţionarea cauzelor în termen rezonabil nu numai că răspunde unor principii pentru nerespectarea cărora adesea România a fost condamnată, dar îi ajută în mod direct prin scăderea numărului de dosare din şedinţa de judecată.

În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate. Aceasta se datorează, în principal volumului mare de activitate.

Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte, dar şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor, precum şi frecvenţa acestora.

Conclusiv, raportat la toate cifrele comunicate, atât sub aspectul numărului de cauze, cât şi sub aspectul resurselor umane, avem aşteptări ca în anul 2016, să existe perspective reale, favorabile pentru justiţie şi pentru justiţiabili, în care actul de justiţie să se manifeste mult mai activ, să stabilească - nu doar

198

la nivel minimal - o politică corectă şi echilibrată de resurse umane, logistice şi legislative.

ANEXA NR. 1

1.1.1. Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2015 ( Anexa I)

Instanţa Stoc

Dosare

intrate în

cursul anului

Total dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşit

ul perioa

dei:

Suspendate

Operati-vitate %

Tribunalul Ilfov 5.201 9.037 14.23

8 9.645 4.593 550 70,46

Judecătoria Buftea

9.59513.91

123.50

617.480

6.026 708 76,67

Judecătoria Cornetu 3.003 7.770 10.77

3 7.854 2.919 475 76,27

Total general

17.799

30.718

48.517

34.979

13.538 1.733 74,77

Grafic nr. 1

199

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

Tribunalul Ilfov JudecătoriaBuftea

JudecătoriaCornetu

Total general

Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2015

Stoc

Dosare intrate în cursulanului

Total dosare din stoc plusdosare nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Operativitate %

ANEXA NR. 2 Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2014:

Instanţa Stoc

Dosare intrate

în cursul anului

TOTAL dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioad

ei:

Suspendate

Volum de activitate 2014 Tribunalul Ilfov 4.906 9.784 14.690 9.489 5.201 629Judecătoria Buftea

9.346 16.615 25.961 16.366 9.595 955

Judecătoria Cornetu 4.771 10.718 15.489 12.486 3003 691

Total general 19.023 37.117 56.140 38.341 17.799 2.275

200

Grafic nr. 2.1

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

TribunalulIlfov

JudecătoriaBuftea

JudecătoriaCornetu

Total general

Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2014

Stoc

Dosare intrate încursul anului

TOTAL dosare dinstoc plus dosare nouintrateSoluţionate

Stoc la sfârşitulperioadei:

Suspendate

Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2013:

Instanţa Stoc

Dosare intrate

în cursul anului

TOTAL dosare

din stoc plus

dosare nou

intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitu

l perioad

ei:

Suspen

date

Tribunalul Ilfov 2.958 9.505 12.463 7.557 4.906 692Judecătoria Buftea 7.888 15.734 23.622 14.276 9.346 1.372Judecătoria 10.027 8.013 18.040 13.269 4.771 1.215

201

Cornetu

Total general 20.873 33.252 54.125 35.102 19.023 3.279

Grafic nr. 2.2.

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

Stoc Dosare intrateîn cursul anului

TOTAL dosaredin stoc plusdosare nou

intrate

Soluţionate Stoc la sfârşitulperioadei:

Suspendate

Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate pe anul 2013

Tribunalul Ilfov

Judecătoria Buftea

Judecătoria Cornetu

Total general

ANEXA 31.1.2.Volumul de activitate pe secţii la Tribunalul Ilfov, pe anul 2015, comparativ cu anul

2014:

Instanţa Stoc

Dosare intrate

în cursul anului

TOTAL dosare

Soluţio-nate

Stoc la sfârşitul perioade

i

Suspen-date

Secţia penală 124 1769 1893 1700 193 0

202

Secţia civilă 5.077 7.268 12.345 7.945 4.400 550Total general

2015 5.201 9.037 14.238 9.645 4.593 550Secţia penală 79 1.838 1.917 1.793 124 0Secţia civilă 4.827 7.946 12.773 7.696 5.077 629

Total general 2014 4.906 9.784 14.690 9.489 5.201 629

Grafic 3

02000400060008000

10000120001400016000

Secţiapenală

Secţiacivilă

Totalgeneral2015

Secţiapenală

Secţiacivilă

Totalgeneral2014

Volumul de activitate pe secţii la Tribunalul Ilfov, pe anul 2015, comparativ cu anul 2014

Stoc

Dosare intrate încursul anuluiTOTAL dosare

Soluţionate

Stoc la sfârşitulperioadei Suspendate

ANEXA NR. 4La nivelul instanţelor arondate situaţia privind încărcătura

pe materii se prezintă astfel:

203

a) Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Buftea în anul 2015

Ramura de drept

Stoc Intrate

Cauze pe rol

Soluţionate Stoc la sfârşitul lunii din care

Suspendate

PENAL 157 1.017 1.174 978 196 2CIVIL 9.43

812.89

4 22.332 16.502 5.830 706TOTAL 9.59

513.91

1 23.506 17.480 6.026 708

Grafic nr. 4.1.

0

5000

10000

15000

20000

25000

Stoc Intrate Cauze pe rolSoluţionate Stoc lasfârşitul lunii

din care

Suspendate

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Buftea în anul 2015

PENAL

CIVIL

TOTAL

204

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Buftea în anul 2014

Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate

Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Penal 171 977 1148 991 157 3

Civil 9175 15638 24813 15375 9438 952Total 9346 16615 25961 16366 9595 955

Grafic nr. 4.2

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Stoc laînceputulperioadei

Intrate Cauze perol

Soluţionate Stoc lasfârşitul

perioadei

Suspendate

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Buftea în anul 2014

Penal CivilTotal

205

ANEXA NR. 5

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Cornetu în anul 2015

Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Penal 326 1.025 1.351 1.001 350 0Civil

2.677 6.745 9.422 6.853 2.569 475

Total 3.003 7.770 10.773 7.854 2.919 475

Grafic nr. 5.1.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Stoc laînceputulperioadei

Intrate Cauze perol

Soluţionate Stoc lasfârşitulperioadei

Suspendate

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Cornetu în anul 2015

Penal Civil Total

206

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Cornetu în anul 2014

Ramura de drept

Stoc la începutul perioadei

Intrate Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioadei

Suspendate

Penal 352 910 1262 936 326 1

Civil 4419 9808 14227 11550 2677 690

Total4.771 10.718 15.489 12.486 3.003 691

Grafic nr. 5.2

207

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Stoc laînceputulperioadei

Intrate Cauze pe rol Soluţionate Stoc la sfârşitulperioadei

Suspendate

Volumul de activitate pe materii la Judecătoria Cornetu în anul 2014

Penal Civil Total

ANEXA 6

1.2. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Ilfov

Dosare Număr judecător conform schemei

Număr de judecăt efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv Stoc+

dosare nou intrate

Dosare rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

2015 14.238 31.692 21 13 678 1.509 1,095 2.438 2014 13.465 30.237 18 14 748 1.680 962 2.160

Grafic nr. 6.1

208

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000 35.000

2015

2014

Încărcătura pe judecător la Tribunalul IlfovÎncărcătura pe judecător/efectivRaporat la rulate

Încărcătura pe judecător/efectivRaportat la stoc

Încărcătura pejudecător/schemă Raporat larulateÎncărcătura pejudecător/schemă Raportat lastocNumăr de judecăt efectiv

Număr judecător conformschemei

Dosare Dosare rulate

Dosare Stoc+ dosare nouintrate

Încărcătura pe judecător la Tribunalul Ilfov, pe secţiiÎn cadrul Secţiei penale situaţia pe anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel

penal Dosare Număr judecător conform schemei

Număr de judecăt efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv Stoc+

dosare nou intrate

Dosare rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

2015 1.893 2.474 5 4 379 495 473 619 2014 1.914 2.158 6 4 319 360 479 540

Grafic nr. 6.2

209

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500

2015

2014

În cadrul Secţiei penale situaţia pe anul 2015, comparativ cu anul 2014

Încărcătura pe judecător/efectiv Raporat la rulate

Încărcătura pe judecător/efectiv Raportat la stoc

Încărcătura pe judecător/schemă Raporat la rulate

Încărcătura pe judecător/schemă Raportat la stoc

Număr de judecăt efectiv

Număr judecător conform schemei

Dosare Dosare rulate

Dosare Stoc+ dosare nou intrate

În cadrul Secţiei civile încărcătura pe judecător în anul 2015, comparativ cu anul 2014 se prezintă astfel Civil Dosare Număr

judecător conform schemei

Număr de judecăt efectiv

Încărcătura pe judecător/schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv Stoc+

dosare nou intrate

Dosare rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

Raportat la stoc

Raporat la rulate

2015 12.345 29.218 16 9 772 1.826 1.372 3.2462014 13.465 28.079 12 10 1.122 2.340 1.347 2.808

210

Grafic nr. 6.3

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000

2015

2014

În cadrul Secţiei civile încărcătura pe judecător în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Încărcătura pe judecător/efectiv Raporatla rulate

Încărcătura pe judecător/efectiv Raportat la stoc

Încărcătura pe judecător/schemă Raporat la rulate

Încărcătura pe judecător/schemă Raportat la stoc

Număr de judecăt efectiv

Număr judecător conform schemei

Dosare Dosare rulate

Dosare Stoc+ dosare nou intrate

ANEXA 7

Încărcătura pe judecător la judecătoriile arondateÎn anul 2015, comparativ cu anul 2014, situaţia privind încărcătura pe judecător la

Judecătoria Buftea, determinată în funcţie de volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), se

prezintă astfel:

Materia Total dosareStoc+ intrate

Număr judecători conform schemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă

Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători

Penal 1148 3 3 383 383

211

Civil 24813 15 10 1654 2481Total 2014

25.961 18 13 1.442 1.997

Penal 1.174 4 3 295 391Civil 22.332 15 11 1.489 2.030Total 2015 23.506 19 14 1.237 1.679

Grafic nr. 7.1

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Penal Civil Total2014

Penal Civil Total2015

Încărcătura pe judecător pentru anul 2015, comparativ cu anul 2014

Stoc+ intrate

Număr judecători conformschemei

Număr mediu dejudecători

Încărcătura pe judecătorraportat la număruljudecătorilor din schemăÎncărcătura pe judecătorraportat la numărul mediude judecători

Încărcătura pe judecător a Judecătoriei Cornetu, în anul 2015 comparativ cu anul 2014, determinată în funcţie de volumul de activitate (stoc + dosare nou intrate), se prezintă astfel:

Materia

Total dosareStoc+ intrate

Număr judecători conform schemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilo

Încărcătura pe judecător raportat la numărul

212

r din schemă

mediu de judecători

Penal 1262 4 4 316 316Civil 14227 12 11 1186 1293Total 2014 15.489 16 15 968 1.033Penal 1.351 4 3 338 450Civil 9.422 12 10 785 942Total 2015 10.773 16 13 673 829

Grafic nr. 7.2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Penal Civil Total2014

Penal Civil Total2015

Încărcătura pe judecător pentru anul 2015, comparativ cu anul 2014

Stoc+ intrate

Număr judecători conformschemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecătorraportat la număruljudecătorilor din schemăÎncărcătura pe judecătorraportat la numărul mediude judecători

ANEXA 8

Situaţia încărcăturii pe judecător la Tribunalul Ilfov, în anul 2015

213

Nr.Nr.crt.crt.

Numele şiNumele şi prenumeleprenumele

judecătoruluijudecătorului

Nr. deNr. de şed. laşed. la care acare a

participparticipatat

Nr. deNr. de şedinţşedinţ

ee conducondu

sese

DosaDosarere

rulatrulatee

DosaDosarere

soluţsoluţio-io-

natenate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

pestepeste termeterme

nulnul legallegal

ObservaţObservaţiiii

TRIBUNALUL ILFOVTRIBUNALUL ILFOVSECŢIA PENALĂSECŢIA PENALĂ

1.1. AIONESE AIONESE NADIANADIA 128128 128128 631631 433433 433433 1313

2.2. ANDRAŞ ANDRAŞ RALUCARALUCA 5050 5050 225225 156156 156156 00

A A desfăşuradesfăşurat t activitate activitate în în perioada perioada ianuarie –ianuarie –mai 2015mai 2015

3.3. GRECU GRECU CRISTINACRISTINA 7373 7373 422422 271271 271271 1414

reluatreluat activitateactivitate

lunaluna aprilieaprilie

4.4. PĂŞTILĂ PĂŞTILĂ RĂZVANRĂZVAN 119119 119119 588588 383383 383383 4444

5.5. ROMAN ROMAN MIHAI RADUMIHAI RADU 142142 142142 608608 457457 457457 5858

TOTAL TOTAL SECŢIE SECŢIE PENALĂPENALĂ

512512 512512 2.472.4744

1.701.7000 1.7001.700 129129

SECŢIA CIVILĂSECŢIA CIVILĂ

1.1.OPRINA OPRINA EVELINA EVELINA MIRELAMIRELA

4242 3434 32513251 18601860 879879 00

2.2.CIORNEI CIORNEI ALMA ALMA MANUELAMANUELA

4141 4141 24892489 16001600 872872 00

3.3.ANTONESCU ANTONESCU LOREDANA LOREDANA GEANINAGEANINA

4444 2222 25972597 13561356 775775 111111

4.4. BĂDIŢĂ BĂDIŢĂ PETRE PETRE

2828 2828 35933593 858858 858858 00

214

Nr.Nr.crt.crt.

Numele şiNumele şi prenumeleprenumele

judecătoruluijudecătorului

Nr. deNr. de şed. laşed. la care acare a

participparticipatat

Nr. deNr. de şedinţşedinţ

ee conducondu

sese

DosaDosarere

rulatrulatee

DosaDosarere

soluţsoluţio-io-

natenate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

pestepeste termeterme

nulnul legallegal

ObservaţObservaţiiii

VALENTINVALENTIN5.5. DUMITRESCUDUMITRESCU

ALINAALINA 3737 2828 20332033 13711371 829829 8787

6.6. EPURAN EPURAN MIRCEAMIRCEA 4747 2424 36193619 20412041 896896 2222

7.7.MIHAI MIHAI CĂTĂLIN CĂTĂLIN CONSTANTINCONSTANTIN

2323 2323 28422842 994994 994994 8282

8.8. NEGRESCU NEGRESCU GHEORGHEGHEORGHE 4242 2020 26822682 16411641 784784 00

9.9. IVAN IVAN DANIELA DANIELA 1414 88 887887 400400 158158 8989

începeîncepe activitateactivitatea cu lunaa cu luna

iunieiunie 20152015

10.10. ENE ENE MARIANAMARIANA 2020 77 11091109 952952 268268 9797

începeîncepe activitateactivitatea cu lunaa cu luna

iunieiunie 20152015

11.11. RADU VLAD RADU VLAD ALEXANDRUALEXANDRU 2222 1717 13131313 768768 391391 3939

începeîncepe activitateactivitatea cu lunaa cu luna

iunieiunie 20152015

12.12.NICOLAESCU NICOLAESCU MIHNEA MIHNEA CONSTANTINCONSTANTIN

22 11 4040 1818 99 00

ÎncepeÎncepe activitateactivitatea cu lunaa cu luna noiembrienoiembrie

20152015

13.13. DOBRESCU DOBRESCU CRISTINACRISTINA 1414 66 12341234 703703 371371 00

14.14. VOINEAG VOINEAG 1919 88 15291529 10621062 527527 00

215

Nr.Nr.crt.crt.

Numele şiNumele şi prenumeleprenumele

judecătoruluijudecătorului

Nr. deNr. de şed. laşed. la care acare a

participparticipatat

Nr. deNr. de şedinţşedinţ

ee conducondu

sese

DosaDosarere

rulatrulatee

DosaDosarere

soluţsoluţio-io-

natenate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

HotărâHotărâriri

redactredactateate

pestepeste termeterme

nulnul legallegal

ObservaţObservaţiiii

EUGENIAEUGENIATOTAL TOTAL SECŢIE SECŢIE CIVILĂCIVILĂ

395395 267267 29.229.21818

15.215.26464 8.6118.611 527527

TOTAL TOTAL TRIBUNALUL TRIBUNALUL ILFOVILFOV

907907 779779 31.631.69292

16.916.96464

10.3110.3111 656656

ANEXA 9Situaţia încărcăturii pe judecător la judecătoriile arondate, în

anul 2015 JUDECĂTORIA BUFTEA

Nr.crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronun-ţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

1 Tascan Adriana

penal 8 8 288 133 132 1 46%46%civil 15 15 1485 928 774 154 62,49%62,49%

Total 23 23 1773 1061 907 155 59,8459,84%%

216

Nr.crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronun-ţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

2.Florescu Alina Loredana civil

23 23 1957 1196 116234

61,1161,11%%

3.

Martin Andreia Nicoleta - începând cu 18.09.2014

civil 22 22 2052 1243 1098 145 60,50%60,50%

Penal

1 1 1 0 00

Total23 15 2053 1243 1098

14558,5558,55

%%

4.

Toma Sterică Dan – începând cu 01.07.2014

civil 12 12 1268 663 618 45 52,29%52,29%penal 9 9 387 194 153 41 50,13%50,13%

Total21 21 1655 857 771

86 51,7851,78%%

5

Ene Marianapană la 01.06.2015

civil

1 1 10 9 9

0

90%90%

6.Burcea Laura Andreea

civil 23 23 1840 1255 118174 68,2168,21

%%

7 Ghihaniş Alina civil

22 22 2219 1369 1105264 61,6961,69

%%

8Iordăchescu Elisabeta Mihaela

civil

22 22 1881 1271 1167104

67,5767,57%%

9 Radu Vlad Alexandru

civil

10 10 1235 504 504 0 40,8140,81%%

217

Nr.crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronun-ţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

pană la 01.06.2015

10. Cojocaru Adrian

civil 20 20 1578 890 890 0

penal 1 1 2 0 0 0

Total

21 21 1580 890 8900 56,3356,33

%%

11.

Bulangă Maria Petronela – începând cu 15.07.2014 – complet de stagiar

civil

22 22 2209 1687 1687

0

76,3776,37%%

12.

Voineag Marilena – începând cu 01.01.2015- complet de stagiar

civil

17 17 1536 1224 1224

0

79,6979,69%%

13

Roman Lavinia Calina – începând cu 27.01.2015

civil

20 20 1692 1081 1047

34

63,8963,89%%

218

Nr.crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronun-ţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

14

Geană IrinaÎncepând cu data de 01.07.2015

civil

11 11 1659 1363 1363

0

82,1682,16%%

15

Peter RuxandraÎncepând cu data de 01.07.2015

civil

11 11 1150 1150 1150

0

100%100%

16

Axinte Roxana AdrianaÎncepând cu data de 15.07.2015

civil

10 10 1207 600 277323

49,71%49,71%

penal 1 1 14 14 14 0 100%100%

total 11 11 1221 614 291 323 50,2950,29

%%

17

Dumbravă Edgar Laurenţiu

civil 3 3 54 44 44 0 81,4881,48

%%penal

10 10 409 166 1660 40,5940,59

%%

Total

13 13 463 210 210

045,3645,36

%%

18 Ilie Răzvan Cristian

civil 3 3 25 25 25 0 100%100%penal

20 20 728 418 401 17 57,42%57,42%

219

Nr.crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronun-ţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

Total 23 23 753 443 426 17 58,8358,83

%%

19Layet Carmen Mihaela

penal

5 5 88 53 530 60,2360,23

%%Total civil 267 267 2505

7 16502 15326

1176 66,0766,07%%

Total penal 55 55 1917 978 919 18 51,0251,02

%%Total 322 322 2697

4 17480 16286

1194 64,9964,99%%

JUDECĂTORIA CORNETU

220

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronunţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

1 Nicoleta Constantinescu

penal 24 24 572 223 223 0civil 0 0 0 0 0 0Total 24 24 572 223 223 0

2Magdalena Nicolae Catalin

penal 16 16 223 101 101 0 01.01.201

5-15.06.201

5perioada

activ. instanţă

civil 0 0 0 0 0 0

Total

16 16 223 101 101 0

3Bărăscu Maria Virginia

penal 29 29 614 294 294 0

civil 0 0 0 0 0 0Total 29 29 614 294 294 0

4 Dascălu Livişor

penal 33 33 537 259 259 0

civil 0 0 0 0 0 0Total 33 33 537 259 259 0

5Sîrbu Călin Teodor

penal 11 11 292 123 122 1

civil 0 0 0 0 0 0Total 11 11 292 123 122 1

6 Bogea Mihaela

penal 0 0 0 0 0 0

civil 22 22 1724 684 680 4Total 22 22 1724 684 680 4

7 Budei Oana Claudia

penal 0 0 0 0 0 0

civil 20 20 1692 614 602 12

221

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronunţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

Total 20 20 1692 614 602 12

8Călin Adrian Cristian

penal 0 0 0 0 0 0

civil 20 20 1172 560 560 0Total 20 20 1172 560 560 0

9 Damaschin Eniko

penal 0 0 0 0 0 0

civil 21 21 1650 753 746 7Total 21 21 1650 753 746 7

10Davidoiu Monica Elena

penal 0 0 0 0 0 0

civil 22 22 1370 622 622 0Total 22 22 1370 622 622 0

11 Durdea Lucian

penal 0 0 0 0 0 0

civil 37 37 2274 1101 1001 96Total 37 37 2274 1101 1001 96

12Filipescu Anca Lavinia

penal 0 0 0 0 0 0

civil 23 23 1815 639 536 103Total 23 23 1815 639 536 103

13 Gociu Marian

penal 0 0 0 0 0 0

civil 46 46 1665 763 763 0Total 46 46 1665 763 763 0

14Marin Vasile Bogdan

penal 1 1 1 1 1 0

civil 23 23 1973 868 703 166

222

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. de şed. la care a partici

pat

Nr. de şedinţ

e condu

se

Dosare

rulate

Hotărâri

pronunţate

Hotărâri redactate

Hotărâri

redactate

peste termenul legal

Observaţii

Total 23 23 1973 868 703 166

15 Stoian Irina

penal 0 0 0 0 0 0

civil 1 1 116 79 79 0Total 1 1 116 79 79 0

16 Vasilache Alina

penal 0 0 0 0 0 0

civil 12 12 342 171 171 0Total 12 12 342 171 171 0

Total 360 360 18.031 7854 7469 389

ANEXA 10

223

Pe secţii, ponderea hotărârilor atacate în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

Grafic nr. 10

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

Civil 2015 Civil 2014 Penal 2015 Penal 2014

Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Total soluţii atacate

Ponderea

ANEXA 11

Pe secţii, indicele de desfiinţare/modificare în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

Secţia Anul Hotărâri pronunţate

Total soluţii atacate

Ponderea

Civilă 2015 7.945 1206 15,18 %2014 7.696 1.241 16,13 %

Penală 2015 1.700 238 14,00 %2014 1793 520 29,00 %

224

Secţia Anul Hotărâri pronunţate

Soluţii admise, din care

Modificate Casate

Indicele de Desfiinţare/modificare

Civilă 2015 7.945 362 265 97 4,562014 7.696 312 192 120 4,05

Penală 2015 1.700 36 35 1 2,122014 1793 77 75 2 4,29

Grafic nr. 11

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

Civil 2015 Civil 2014 Penal 2015 Penal 2014

Indicele de desfiinţare/modificare în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Soluţii admise, din care

Modifi-cate

Casate

Indicele de desfiinţare/modificare

ANEXA 12

Indicele de casare, pe secţii în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

225

Grafic nr. 12

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

Civil 2015 Civil 2014 Penal 2015 Penal 2014

Pe secţii, indicele de casare în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Casate

Indicele de casare

ANEXA 13

Secţia Anul Hotărâri pronunţate Casate Indicele de

casare

Civilă 2015 7.945 97 1,22 %2014 7.696 120 1,56 %

Penală 2015 1.700 1 0,06 %2014 1793 2 0,11 %

226

La instanţele arondate, Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu:

▪ Ponderea hotărârilor atacate în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Grafic nr. 13

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

JudecătoriaBuftea 2015

JudecătoriaBuftea 2014

JudecătoriaCornetu 2015

JudecătoriaCornetu 2014

Ponderea hotărârilor atacate în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Hotărâri atacate

Ponderea atacabilităţii

Instanţa Anul Hotărâri pronunţate

Hotărâri atacate

Ponderea atacabilităţii

Judecătoria Buftea

2015 17.480 2.312 13,23 %

2014 16.366 1.652 10,09 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 2.054 26,152014 12.486 3.995 32,00%

227

ANEXA 14

Indicele de desfiinţare/modificare înregistrat la instanţele arondate în anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

Instanţa AnulHotărâri pronunţate

Soluţii admise

Modificate

Casate Indicele de desfiinţare/ modificare

Judecătoria Buftea

2015 17.480 404 355 49 2,31 %

2014 16.366 407 337 70 2,49 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 607 567 40 7,73 %2014 12.486 1.028 995 33 8,23 %

Grafic nr. 14

228

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.000

JudecătoriaBuftea 2015

JudecătoriaBuftea 2014

JudecătoriaCornetu

2015

JudecătoriaCornetu 2014

Indicele de desfiinţare/modificare înregistrat la instanţele arondate în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Soluţii admise

Modificate

Casate

Indicele dedesfiinţare/ modificare

ANEXA 15

Indicele de casare al hotărârilor înregistrat la instanţele arondate în anul

2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

Instanţa Anul Hotărâri pronunţate

Soluţii admise

Casate

Indicele de casare

Judecătoria Buftea

2015 17.480 404 49 0,28 %

2014 16.366 407 70 0,43 %

Judecătoria Cornetu

2015 7.854 607 40 0,51 %2014 12.486 1.028 33 0,26 %

Grafic nr. 15

229

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

JudecătoriaBuftea 2015

JudecătoriaBuftea 2014

JudecătoriaCornetu 2015

JudecătoriaCornetu 2014

Indicele de casare al hotărârilor înregistrat la instanţele arondate în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Hotărâri pronunţate

Soluţii admise

Casate

Indicele de casare

230