capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solulapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea...

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 3

___________________________________________________________________________

81

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul

Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un

amestesc de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea culturilor agricole.

Solul, în decursul timpului poate suferi diferite procese care îi pot afecta structura şi calitatea; aceste procese pot fi de natură fizică, chimică sau biologică, fiecare dintre acestea având o influenţă pozitivă sau negativă asupra sa.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor unui anumit teritoriu şi modul lor de utilizare. Calităţile naturale ale fondului funciar constituie premisa fundamentală a activităţilor agricole.

Având în vedere faptul că solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută, acestea necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor, proprietarii de terenuri agricole renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora.

Conform datelor furnizate de DADR Sălaj, suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 238.913 ha.

Din tabelul de mai jos se poate remarca faptul că suprafaţa de teren agricol la nivelul judeţului Sălaj s-a redus treptat, începând cu anul 1999 până în anul 2010, iar din anul 2013, la fel ca şi în anul 2012, se observă o creştere a acestei suprafeţe.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentru anul 2013 se constată o creştere a terenurilor ocupate de vii şi livezi şi o scădere a terenurilor arabile, fâneţe şi păşuni.

Nr. crt.

Anul Categoria de folosinţă Total

agricol Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 123.715 78.090 32.082 2.627 4.969 240.943

2. 2000 123.401 77.896 31.974 2.620 5.052 240.943

3. 2001 123.557 77.902 31.923 2.580 4.826 240.788

4. 2002 122.603 78.314 32.566 2.578 4.720 240.781

5. 2003 121.534 78.738 33.861 2.413 4.156 240.702

6. 2004 121.505 78.814 34.320 1.936 4.115 240.690

7. 2005 121.495 78.577 33.924 2.568 4.097 240.661

8. 2006 121.554 78.504 33.894 2.621 4.088 240.661

9. 2007 121.430 78.508 33.952 2.586 4.085 240.561

10. 2008 120.570 78.507 34.807 2.586 4.085 240.555

11. 2009 120.447 76.039 36.014 2.564 4.330 239.394

12. 2010 120.572 74.348 36.609 2.564 4.323 238.416

13. 2011 120.588 74.672 36.781 2.500 4.425 238.966

14. 2012 120.586 74.671 36.780 2.500 4.425 238.962

15. 2013 120.428 74.521 36.604 2.533 4.4827 238.913 Tab. 4.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă


___________________________________________________________________________

82

Repartitia procentuala a terenurilor pe categorii de folosinta

51%

31%

15%

2%1%

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

Fig 4.1.1 Repartiţia procentuală a terenurilor agricole pe categorii de folosință, în anul 2013

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, din tabelul de mai jos se

evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă teren arabil şi păşuni în perioada 1999–2013.

Comparativ cu anul 2012, în 2013 suprafeţele scoase din circuitul agricol au crescut, după cum se poate observa în tabelul următor:

Nr. crt.

Anul Categoria de folosinţă (ha) Total

Agricol (ha)

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 0.35 1.32 0.55 0 0 2.22

2. 2000 2,74 0 0.01 0 0 2.75

3. 2001 0.57 3.90 0.06 0 0 4.53

4. 2002 4.49 22.0 0.01 0 0 26.50

5. 2003 0.70 0 0 0 0 0.70

6. 2004 10.58 0.40 0 0 0 10.98

7. 2005 1.33 1.21 0 0 0.03 2.57

8. 2006 5.17 0.14 0.11 0.06 0.25 5.73

9. 2007 27.14 14.00 0.55 0.08 1.25 43.02

10. 2008 5.15 1.00 0.18 0.01 0.04 6.38

11. 2009 6,29 0,26 1,9 0 0,06 8,51

12. 2010 6,73 2,85 1,37 0,10 0,14 11,10

13. 2011 2,03 0,08 0,38 0,03 0,25 2,77

14. 2012 2,35 1,24 0,21 0,03 0,08 3,91

15. 2013 4,34 0,32 0,11 0,01 0,81 5,59 Tab. 4.1.2. Suprafeţele scoase din circuitul agricol

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Calitatea solului integrează o serie de caracteristici cum ar fi capacitatea de a-

şi îndeplini funcţiile în cadrul ecosistemului sau geosistemului, potenţial în menţinerea biodiversităţii precum şi a calităţii apei, aerului, ciclul nutrienţilor.

Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate (clasa I, II, III, IV, V).


___________________________________________________________________________

83

Conform datelor furnizate de către Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, în judeţul Sălaj există următoarele clase şi tipuri de soluri:

Fo

losin

ţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă

Arabil 53 0,04 5.247 4,36 35.249 29,27 49.527 41,17 30.294 25,16

Păşuni 1.536 2,06 6.178 8,29 12.905 17,32 23.477 31,50 30.425 40,83

Fâneţe 992 2,71 2.950 8,06 5.434 14,85 13.086 35,75 14.142 38,63

Vii - - 52 2,05 319 12,59 1.272 50,22 890 35,14

Livezi 10 0,21 317 6,27 780 16,16 2.440 50,55 1.280 26,52

Total agricol

2.591 1,08 14.744 6,17 54.687 22,89 89.857 37,61 77.034 32,25

Tab. 4.1.3. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

În judeţul Sălaj conform datelor transmise de OSPA, încadrarea terenurilor pe

tipuri de sol se prezintă în felul următor:

Tip de Sol Suprafaţa (ha/%) pe tipuri de sol

ha %

Litosol 318 0,13

Regosol 2.323 0,97

Psamosol 249 0,10

Aluviosol 30.438 12,71

Entiantrosol 15 0,01

Rendzină 113 0,05

Faeoziom 23.779 9,97

Eutricambosol 1.207 0,50

Districambosol 387 0,16

Preluvosol 45.626 19,10

Luvosol 75.561 31,63

Gleiosol 9.232 3,86

Stagnosol 13.276 5,56

Erodosol 36.389 15,23

Total 238.913 100

Tab. 4.1.4. Încadrarea terenurilor pe tipuri de sol

Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de una

sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi a funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului.


___________________________________________________________________________

84

Aceste restricţii sunt determinate, fie de factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor în judeţul Sălaj sunt: - temperatura medie anuală; - precipitaţii medii anuale; - starea de gleizare a solului; - starea de stagnogleizare a solului; - salinizarea/alcalinizarea solului; - textura solului; - gradul de poluare; - panta terenului; - alunecări de teren; - adâncimea apei freatice; - inundabilitate prin revărsare; - porozitate totală; - conţinut de carbonat de calciu; - reacţia solului; - volumul edafic; - rezerva de humus; - excesul de umiditate de suprafaţă. Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea

lor ca amploare, gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităţii solului. Astfel, a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă, cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia.

S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.

În contextul conservării şi sporirii fertilităţii solurilor este foarte important, ca prin studiile elaborate, să se facă o analiză detaliată a factorilor limitativi şi restrictivi ai producţiei agricole, în vederea identificării solurilor supuse degradării şi poluării, cu slabă vocaţie pentru o agricultură durabilă şi economic eficientă, a delimitării perimetrelor de manifestare şi a gradului de intensitate, pentru a se putea interveni prin activităţi de organizare, prin acţiuni de prevenire sau prin lucrări de combatere şi ameliorare.

4.1.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor La nivelul judeţului Sălaj conform adresei OSPA Sălaj, impactul activităţilor din

sectorul agricol asupra mediului au constat în : - eroziune de suprafaţă - 72.368 ha – 30,30% din care: - slab – 19.723 ha – 8,26% - moderat – 13.682 ha – 5,73% - puternic – 7.289 ha – 3,05% - foarte puternic – 26.140 ha – 10,94% - excesiv – 5.534 ha – 2,32% - soluri acidifiate - 81.488 ha – 34,10% din care - puternic acidă – 13.151 ha – 5,50% - moderat acidă – 68.337 ha – 28,60% - exces de umiditate - 1.154 ha – 0,48%

din care: - stagnogleizat excesiv – 268 ha – 0,11% - gleizat excesiv – 886 ha – 0,37%


___________________________________________________________________________

85

- carenţă de fosfor - 174.209 ha – 72,90% - foarte slabă – 95.275 ha – 39,87% - slabă – 78.937 ha – 33,03% Conform datelor furnizate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare la sfârşitul anului 2013, 35.700 ha din suprafaţa agricolă este afectată de procese accelerate de degradare naturală, antropică şi vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de degradare al solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire etc.) Formele de degradare sunt structurate după cum urmează: - eroziune puternică de suprafaţă – 10375 ha

- eroziune de adâncime - 4 657 ha - alunecări de teren - 8343 ha - excavaţii şi depozite – 398 ha - poluare – 159 ha - eroziune geologică – 356 ha - eroziune de mal – 109 ha - sărături - - exces de umiditate – 8961ha - vegetaţie fără valoare - 2342 ha Eroziunea hidrică Dintre diferitele forme de manifestare a eroziunii cea mai răspândită este

scurgerea de suprafaţă. Atunci când are loc eroziunea, pierderea stratului de suprafaţă provoacă reducerea fertilităţii solului şi contaminează ecosistemul acvatic. Pierderea fertilităţii solului şi descompunerea structurii duc, în final, la deşertificare.

Degradarea fizică Cele mai importante forme ale proceselor degradării fizice, ca urmare a

activităţilor antropice necorespunzătoare, se referă la compactare şi crustificare. Compactare solului reduce capacitatea solului de a reţine apa şi de a furniza

oxigen către rădăcinile plantelor. Atunci când un sol reţine apa mai greu, producţia scade, gradul de scurgere a apei creşte, iar solul este mai vulnerabil la eroziune si alunecări de teren. Degradarea chimică a solului

Principalele forme ale poluării chimice a solului sunt acidifierea solului, contaminarea cu pesticide sau alţi produsi chimici utilizaţi în agricultură, poluarea cu deşeuri şi reziduuri menajere din industrie şi din agricultură.

Îngrăşămintele

Datorită solubilităţii crescute a îngrăşămintelor chimice de sinteză, se asigură o creştere rapidă a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite.

Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (nitriţi care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). Din aceste motive în agricultura biologică se preferă utilizarea îngrăşămintelor organice sau minerale în care elementele nutritive, greu solubile, sunt mobilizate cu ajutorul microorganismelor din sol.

Principalele surse de îmbogăţire a terenului, utilizate în agricultura biologică, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte, resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate în urma curăţatului pomilor etc.), combinate într-o proporţie adecvată cu îngrăşăminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur.


___________________________________________________________________________

86

Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor

agricole şi datorită structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului după cum urmează:

- penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător; - sunt mutagene, teratogene şi cancerigene; - produc efecte secundare necunoscute cauzate de interacţiunea dintre ele şi

metaboliţii plantelor; - distrug echilibrele naturale, pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt

distruse şi cele utile; - reducerea sau distrugerea fertilităţii solului datorită efectelor secundare

asupra micro- şi macroorganismelor acestuia; - reducerea biodiversităţii din ecosisteme; - remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane. Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la utilizarea pesticidelor,

este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor acestor produse şi a prestatorilor de servicii în acest domeniu.

Conform datelor furnizate de DADR Sălaj – Unitatea Fitosanitară Sălaj, în cursul anului 2013, consumul de pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi se prezintă astfel:

Nr. crt.

Cultura Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)

1. Grâu 0,060 0,106 1,214

2. Orz - 0,002 0,120

3. Porumb - - 9,950

4. Floarea soarelui - - 1,140

5. Cartofi de toamnă 0,350 10,100 2,330

6. Legume total 0,360 2,860 2,600

7. Pomicultura total 3,236 6,310 1,690

8. Viţă de vie 0,330 1,380 0,324

9. Alte culturi - - 0,1

Total 4,336 20,578 19,468

Tab. 4.1.5. Pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi

La nivelul judeţului Sălaj, în anul 2013, ca şi în anii precedenţi, predomină

utilizarea de fungicide (46 %), după cum se poate observa în figura următoare:

10%

46%

44%

Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)

Fig 4.1.2 Situaţia utilizarii pesticidelor în județul Sălaj, în anul 2013


___________________________________________________________________________

87

În perioada 2008 – 2013, la nivelul judeţului Sălaj, se remarcă faptul că, s-a redus treptat consumul de pesticide utilizate în sectorul agricol.

Pesticide 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Insecticide (t) 9,486 2,915 3,949 3,034 1,792 4,336

Fungicide (t) 61,779 71,143 61,287 38,986 26,537 20,578

Erbicide (t) 36,796 28,493 25,247 26,512 16,411 19,468

Total (t) 108,61 102,551 90,483 68,532 44,740 43,645 Tab. 4.1.6. Pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi, în perioada 2008 – 2013

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011 2012 2013

pesticide (t)

Fig 4.1.3 Situaţia utilizării pesticidelor, în judetul Sălaj, în perioada 2008 - 2013

Soluri afectate de reziduuri zootehnice Utilizarea incorectă, depozitarea sau evacuarea necontrolată a reziduurilor

zootehnice produse poate determina dezechilibre de micro- şi macroelemente din structura solului, precum şi contaminarea apelor subterane şi de suprafaţă.

La nivelul judeţului Sălaj există unităţi de creştere a animalelor care pot afecta prin reziduurile rezultate calitatea solului. Predomină fermele cu număr mic de capete de animale.

De asemenea sunt ferme pentru creşterea intensivă a animalelor, autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. Pentru aceste terenuri fermierii au întocmit un Studiu pedologic şi agrochimic privind managementul produselor organice reziduale. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) Activităţile din sectorul industrial, prin emisiile de poluanţi şi depozitarea deşeurilor, determină acidifierea solului, suprafertilizarea solului, acumularea în sol de diferite tipuri de metale grele cum ar fi Pb, Cu, Zn, Cd, care pot afecta starea de calitate a solului. Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Sălaj şi deţinători de depozite sunt:

- S.C. Silcotub S.A. (depozit deşeuri periculoase şi nepericuloase); - S.C Michelin România S.R.L (fosta S.C. Silvania S.A.) (depozit deşeuri

nepericuloase); - S.C. Rominserv Valves IAIFO S.A. (depozitul de zgură şi nisip ars);


___________________________________________________________________________

88

- S.C. Uzina Electrică Zalău S.A. (depozit deşeu nepericulos de zgură şi cenuşă).

Organizarea depozitelor de deşeuri industriale duce la scoaterea din circuit a unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective.

În Sălaj există un singur depozit de deşeuri periculoase – Depozitul Ţunder Uleios situat în Crişeni, care ocupă o suprafaţă totală de 0,085 ha, unde S.C. Silcotub S.A. depozitează deşeurile provenite din procesele tehnologice, depozit autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului.

În cazul depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase sunt prevăzute termene de închidere şi sistare a activităţilor de depozitare după cum urmează:

- pentru depozitul de zgură şi cenuşă al S.C. Uzina Electrică S.A. termenul pentru sistarea depozitării în hidroamestec a zgurii şi cenuşii este 31.12.2013. Practic sistarea depozitării s-a realizat începând cu anul 2005 când unitatea a trecut pe funcţionarea cu gaz metan şi se apreciază că nu va mai funcţiona pe cărbune;

- depozitul de deşeuri industriale nepericuloase al S.C. Rominserv Valves IAIFO Zalău şi-a sistat activitatea de depozitare în anul 2009, conform angajamentelor;

- S.C Silcotub S.A. deţinător al unui depozit de deşeuri nepericuloase a fost reglementat din punct de vedere al protecţiei mediului prin aviz la încetarea activităţii, nr. 1/09.01.2009, având ca termen de închidere ecologică data de 16.07.2011.

Începând cu data de 16.07.2009 activitatea de depozitare a deşeului de şlam de neutralizare în depozitul de deşeuri nepericuloase Crişeni a fost sistată, iar în data de 20.11.2009 au fost finalizate lucrările de închidere ecologică a depozitului, lucrări care au fost recepţionate în data de 02.12.2009 prin semnarea procesului verbal de recepţie finală a lucrărilor. Conform avizului de închidere, agentul economic are obligaţia monitorizării post-închidere până la 16.07.2014;

- depozitul de deşeuri al S.C. Michelin România S.R.L. (fosta S.C. Silvania S.A.) şi-a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor din 2004, iar lucrările de reconstrucţie şi ecologizare s-au finalizat la sfârşitul anului 2007. Conform avizului de mediu pentru încetarea activităţii nr. 1/02.05.2006 revizuit la 04.11.2009 agentul economic are obligaţia de a realiza monitorizarea post-închidere pe o perioadă de 30 de ani.

În urma activităţilor extractive ale S.C. Sălajul S.A., pentru toate siturile contaminate (mine, cariere), au fost demarate programe de reconstrucţie ecologică care au fost reglementate prin avize de încetare, mai puţin cariera de suprafaţă Bobota II care este în exploatare, aceasta fiind singurul obiectiv de exploatare a cărbunelui din judeţul Sălaj.

În ultimii ani, activităţile miniere de extragere a zăcămintelor de pietriş, nisip, argilă, tuf vulcanic etc. au condus la diminuarea suprafeţelor agricole. Pentru toate aceste activităţi s-au întocmit planuri şi proiecte de refacere şi ecologizare a zonelor afectate cu constituirea garanţiilor financiare pentru lucrările propuse. Impactul activităţilor din sectorul agricol

Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului, în special asupra solului, prin:

- cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă; sărăturarea şi deşertificarea pământurilor prost administrate sau

compactizarea solului; - utilizarea excesivă a pesticidelor (folosite la combaterea dăunătorilor) şi

îngrăşămintelor (folosite la fertilizarea solurilor); - pătrunderea poluanţilor din sol în stratul freatic favorizată şi de practicarea

inadecvată a irigaţiilor;


___________________________________________________________________________

89

- creşterea animalelor şi mangementul dejecţiilor; - arderea miriştilor. Pentru a reduce la minimum influenţele negative ale agriculturii se impune

respectarea metodelor noi perfecţionate/utilizate în sectorul agricol:

conversia dejecţiilor de la fermele zootehnice, prin utilizarea lor în producerea biogazului, în zonele unde există un număr mare de animale (ex. complexele de porci Cehu Silvaniei);

efectuarea de împăduriri în zona cu teren agricol degradat;

cultivarea de culturi care fixează azotul în sol (soia, mazăre etc);

înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie în zonele fermelor zootehnice cu efective mari de animale;

aplicarea îngrăşămintelor chimice, depozitarea şi utilizarea gunoiului de grajd să se facă conform codului de bune practici agricole;

conversia deşeurilor de origine animală în biogaz;

practicarea agriculturii ecologice. La nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă, astfel

cantităţile de îngrăşăminte chimice şi pesticide utilizate sunt reduse. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Termocentralele care folosesc drept combustibil cărbunele, pot influenţa mediul înconjurător, prezentând un impact complex asupra tuturor factorilor de mediu din zona învecinată acestora (atmosferă, apă, sol, floră şi faună). Principalul poluator al zonei de influenţă a termocentralei este cenuşa. Începând cu anul 2005 SC Uzina Electrică SA utilizează gaz pentru producerea agentului termic renunţându-se la folosirea cărbunelui. În ceea ce priveşte calitatea solului în jurul haldei, în urma Bilanţului de Mediu Nivel II s-au constatat următoarele:

- Construcţia haldei a determinat formarea unor protosoluri antropice pe aproximativ 30% din suprafaţa haldei.

- Conţinutul în humus este foarte scăzut. - Conţinutul în sulf a protosolurilor din imediata apropiere a haldelor este de

650 ppm, mult mai mare decât cel al solurilor martor analizate. - Concentraţiile metalelor neferoase sunt sub limita de detecţie. Compartimentul II al acestui depozit a fost concesionat în vederea exploatării şi

utilizării deşeului pentru fabricarea de blocuri ceramice. Poluarea solului în urma activităţilor din această unitate industrială se poate provoca prin:

- pătrunderea în sol a diferitelor suspensii, substanţe poluante, din antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii;

- depunerea cenuşii pe sol şi contaminarea stratului superficial cu metale grele a căror acumulare poate afecta fertilitatea solului;

- creşterea feromagnetismului datorită conţinutului de fier din cenuşă şi zgură;

- transportul hidraulic al cenuşii pe traseu, datorită pierderilor accidentale din conductele de transport a suspensiei de zgură, pot determina apariţia unor zone înmlăştinate şi sărăturate;

- acumularea de metale neferoase cu grad ridicat de toxicitate, efectul acestora fiind potentat de scăderea pH–ului din sol şi din apele din precipitaţii, cu consecinte negative asupra apelor de suprafaţă şi subterane.


___________________________________________________________________________

90

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Fenomenele de eroziune, alunecările de teren, excesul de umiditate

determină extinderea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor. De asemenea depozitele de deşeuri menajere şi industriale, activităţile de

exploatare, prin ocuparea de suprafeţe de teren cu halde de steril, cariere şi alte amenajări aferente acestor activităţi constituie zone critice sub aspectul degradării solurilor. La nivelul judeţului Sălaj, din totalul de 239 630 ha teren agricol, conform datelor ANIF filiala Sălaj, suprafeţele afectate de eroziune şi cu risc de eroziune însumează 186 812 ha (72%), iar cele afectate de exces de umiditate însumează 25.379 ha (10%), suprafeţe cu potenţial amenajabil.

La finalul anului 2013 suprafaţa amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare a judeţului Sălaj este de 133.484 ha, fiind structurată pe următoarele tipuri de lucrări:

- 119.161 ha– combaterea eroziunii solului (64% din potenţialul amenajabil); - 14.323 ha – desecare (56% din potenţialul amenajabil).

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Formele de degradare ale terenurilor sunt:

eroziune de suprafaţă eroziune de adâncime alunecări de teren, excavaţii şi depozite, poluare eroziune geologică eroziune de mal sărături exces de umiditate vegetaţie fără valoare Conform studiului întocmit de către ISPIF Bucureşti, în anul 1999, suprafaţa

afectată de alunecări de teren este de 8343 ha (2,2 % din suprafaţa judeţului) şi este grupată pe trei clase:

1. Clasa I – alunecări active cu grad ridicat de risc, care afectează obiective social economice şi cu potenţial mare de dezvoltare, S = 4.860 ha.

2. Clasa II – alunecări active cu risc mediu de dezvoltare care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval, S = 2.741 ha.

3. Clasa III – alunecări active şi semistabilizate care afectează terenuri agricole şi nu produc pagube în aval, S = 742 ha.

La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală, antropică şi de vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului, fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire, constituire de rezervaţii naturale, etc.)

De asemenea la nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate o lungime totală de 386.398 km, formaţiuni torenţiale în număr de 278 torenţi din care 21 în Bihor Crişuri şi 257 în Bihor Someş, Crasna.

Lungimea formaţiunilor torenţiale în fond forestier este de 57.816 km; în fond agricol de 254.519 iar în alte sectoare de 83.063 km.


___________________________________________________________________________

91

Managementul siturilor contaminate în judeţul Sălaj Sit contaminat este o zonă definită geografic, delimitată în suprafaţă şi în

adâncime, nedivizată, în care activităţile antropice au determinat prezenţa unor substanțe chimice şi biologice la un nivel de concentraţii care generează un risc inacceptabil pentru sănătatea umană şi mediu, atât pentru situl existent cât şi pentru zonele învecinate. Inventarul siturilor contaminate se desfăşoară conform prevederilor HG 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, pe baza unor chestionare transmise agenţilor economici, deţinători de terenuri şi autorităţilor locale.

În anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2 ale HG 1408/2007), către operatorii economici/autorităţile publice locale sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminare a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj.

În urma analizării chestionarelor de către ANPM, a fost întocmită o listă preliminară (conform tabelului 4.1.7.), care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj:

Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ

Nr. crt.

Denumire Sit

Lo

ca

lita

te

Su

pra

faţa

(ha

)

Statut Proprietate/

Titular Risc

Depăşit prag de interve

nţie

Tip informaţie disponibilă

1 Depozit de zgură și nisip ars - S.C. Rominserv S.A.

CRIŞENI 2,7 În

operare SC IAIFO

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 2)

2 Depozit deşeuri industriale - Silvania Zalău

CRIŞENI 0,674 In

operare SC Silvania

SA Scăzut FS

Memoriu Tehnic, Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

3

Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,32 Neopera-

ţional SC Silcotub

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

4 Depozitul de deşeuri industriale periculoase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,0855 In

operare SC Silcotub

SA Scăzut FS


5 Depozitul de deşeuri menajere Jibou

JIBOU 2,6 In

operare

SC Romentrans

Serv SRL

Scăzut FS


6 Depozitul de deşeuri menajere ZALĂU

CRIŞENI 3,788 In

operare

Consiliul Judeţean

Sălaj

Scăzut FS


7 Halda cariera Zăuan Bai - Carastelec - S.C. Sălajul S.A.

IP 1 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 2)

8 Halda steril mina Ip - S.C. Sălajul S.A.

IP 1,3 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-


9 Halda steril Sărmăşag - S.C. Sălajul S.A.

SĂRMĂŞAG

9 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-

Studiu de Impact (EIA)

10 Halda steril Zăghid I - S.C. Sălajul S.A.

HIDA 0,8 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-



___________________________________________________________________________

92

11 Halda steril Zăghid II - S.C. Sălajul S.A.

HIDA 0,25 - SC Sălajul

SA Scăzut

-


12 Halda steril Zăuan - S.C. Sălajul S.A.

IP 0,6 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-


13

Parc 3, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac

MARCA 0,3234 Neopera-

ţional SC Petrom

SA Scăzut

-

Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC

14


MARCA 0,2014 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC

15


MARCA 0,3786 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


16

Parc 5, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac -

MARCA 0,4245 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


17


MARCA 0,9875 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


18


MARCA 0,3892 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


19


MARCA 0,4303 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


20 Platforma industrială S.C. MICHELIN ROMSTEEL CORD SA

ZALĂU 9 In

operare SC Michelin România SA

Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA)

21 Platforma industrială S.C. SILCOTUB S.A.

ZALĂU 30 In

operare SC Silcotub

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Raport de amplasament

22 Platforma industrială S.C. SILVANIA S.A.

ZALĂU 25,35 In

operare SC Silvania

SA Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Investigare Preliminara

23 S.E.L.C. Jibou JIBOU 5,2108 In

operare RTFC Cluj Scăzut FS


Tab. 4.1.7. Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ


___________________________________________________________________________

93

În tabelul 4.1.7. sunt prezentate şi siturile la care s-a depăşit pragul de intervenţie la folosinţa sensibilă (FS) a terenurilor. Valorile de referinţă sunt conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Modalităţi de investigare Conform H.G. nr.1408/2007, în cazul siturilor contaminate, după analiza raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic împreună cu evaluarea de risc, se va decide dacă sunt necesare măsuri de refacere a zonelor în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate. Aceste măsuri vor fi cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.

Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se realizează în următoarele cazuri:

- constatarea unei poluări potenţial periculoase pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

- elaborarea bilanţului de mediu; - stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al

terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice, executate de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, conform legislaţiei în vigoare.

În judeţul Sălaj, pentru zonele contaminate cu poluanţi proveniţi de la diferite tipuri de activităţi, se folosesc următoarele metode de investigare şi evaluare a poluării solului:

Metode geochimice: – prelevări de probe de sol – prelevări probe de apă subterană – analize mineralogice pentru apă, sol – analize fizico–chimice apă, sol Metode geofizice: – metoda de absorbţie atomică în flacără a extractelor acide cu

spectrofotometru – metoda de determinare prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Foraje: – foraje de hidroobservaţie – foraje pentru prelevarea probelor de sol.

Reconstrucţia ecologică a solurilor În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2013, toate carierele şi exploatările de agregate minerale în terasă, reglementate de APM Sălaj, au planuri şi proiecte tehnice de refacere a mediului.


___________________________________________________________________________

94

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluările accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc în toate

structurile acestuia şi din motive foarte complexe. În toate cazurile urmările acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic.

Poluările accidentale pot fi:

poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijenţe umane;

poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere;

poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie;

poluări accidentale cauzate de factori naturali. Poluările industriale precum şi cele din agricultură sau transporturi, pot fi

evitate prin respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi. Paralel cu intensificarea educaţiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu stricteţe a principiului „poluatorul plăteşte ”.

Calamităţile naturale pot fi substanţial diminuate prin întărirea activităţii de supraveghere, prevedere, prognoză, pregătire de acţiuni în diverse scenarii posibile şi aplicarea promptă a măsurilor celor mai adecvate situaţii care se ivesc.

În judeţul Sălaj, în anul 2013 nu s-au produs accidente majore de mediu.

4.2. Starea pădurilor Potrivit mai multor ecologişti, actualmente suprafaţa pădurilor de pe planeta noastră a atins limitele minim admisibile pentru funcţionarea normală a biosferei. Acest lucru se datorează în proporţii de 90 la sută iresponsabilităţii şi atitudinii neglijente a oamenilor faţă de resursele forestiere. În acelaşi timp, un hectar de pădure filtrează anual 50 – 70 de tone de praf, absoarbe 6 tone de bioxid de carbon şi produce circa 4 tone de oxigen, ceea ce este suficient pentru a menţine respiraţia a 18 oameni pe an.

Nu mai puţin important este rolul pădurii ca factor de regularizare a cursurilor râurilor. De asemenea, pădurea este menită să asigure cerinţele de agrement și turism, tot mai accentuate în condiţiile vieţii moderne, ambianţa biofizică indispensabilă localităţilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante şi animale foarte utile etc.

Fig. 4.2.1.

Rolul şi importanţa pădurilor au suferit o serie de schimbări ale sistemului de valori de-a lungul timpului, acestea fiind percepute diferit în strânsă legătură cu dezvoltarea inegală a societăţii româneşti din diferitele regiuni biogeografice. Astfel, dacă în trecut importanţa pădurii era cea de a oferi omului primitiv hrană şi adăpost, mai târziu ele au fost preţuite pentru cantitatea de fructe sau pentru cantitatea şi calitatea vânatului oferit.


___________________________________________________________________________

95

4.2.1. Fondul forestier Un fapt demn de semnalat în cazul structurii de proprietate a fondului forestier

naţional, este că, la nivelul României, suprafeţele acoperite cu păduri cu regim de proprietate de stat, aflate în administrarea R.A. Romsilva, au continuat să scadă de la 4,3 milioane ha la sfârşitul anului 2005, la 2,3 milioane ha în perioada următoare.

Tab. 4.2.1. Evoluţia fondului forestier în judeţul Sălaj în perioada 2001-2013

În această tendinţă a structurii de proprietate, la nivelul judeţului Sălaj, a

apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

Astfel, suprafaţa totală ocupată de vegetaţia forestieră în judeţul Sălaj la sfârşitul anului 2013, este de 95.876 ha, fără a apărea diminuări în raport cu anul 2012, iar din punctul de vedere al tipului de proprietate această suprafaţă se prezintă astfel:

1. Terenuri forestiere proprietate publică a statului - 30.205 ha; 2. Terenuri forestiere proprietate publică a unităţilor administrativ-

teritoriale – 12.257 ha; 3. Terenuri forestiere proprietate a persoanelor juridice şi fizice – 53.394

ha; 4. Terenuri forestiere proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale

– 20 ha.

Se observă astfel o diminuare a fondului forestier proprietate publică a statului şi o creştere semnificativă a pădurilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice precum şi a celor proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale.


___________________________________________________________________________

96

Fig. 4.2.2. Proprietatea asupra pădurilor

Această suprafaţă este distribuită în funcţie de principalele grupe de specii

lemnoase după cum urmează - 1. răşinoase – 6.905 ha, reprezentând 7% din suprafaţa totală; - 2. foioase – 87.802 ha, reprezentând 93% din suprafaţa totală; - 3. alte tipuri 1.169 ha

Fig. 4.2.3. Principalele grupe de specii lemnoase

Fig. 4.2.4.


___________________________________________________________________________

97

4.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Pe lângă rolul economic al pădurilor este şi cel ecologic şi de protecţie a mediului; în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc există două grupe funcţionale, care la nivelul anului 2013 în judeţului Sălaj se prezintă astfel:

a) grupa I, care cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei, pădurile de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. Aceste tipuri de păduri ocupă 13.003 ha, ceea ce reprezintă 13,59% din totalul suprafeţelor.

b) grupa II, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie. Acestea ocupă o suprafaţă de 83.509 ha, ceea ce reprezintă 86,41% din totalul suprafeţelor.

13003

83509

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

1

GRUPAFUNCŢIONALĂ I

GRUPAFUNCŢIONALĂ II

Fig. 4.2.5.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

În decursul anului 2013, a fost exploatat şi pus în circuitul economic un volum de 192.500 m³ de masă lemnoasă.

Luând în considerare regimul de proprietate al pădurilor, cantităţile de masă lemnoasă se prezintă astfel:

Proprietate publică a statului

Proprietate publică a unităţilor

administrativ teritoriale

Proprietate privată a persoanelor fizice şi

juridice

Vegetaţie forestieră din afara fondului

forestier

66.500 mc 16.200 mc 100.900 mc 8.800 mc

Tab. 4.2.1.

Şi în acest caz se poate evidenţia o creştere tot mai mare a aportului de masă

lemnoasă exploatată din pădurile aparţinând diverşilor proprietari privaţi. Dacă ne referim la grupele de specii lemnoase, volumul de masă lemnoasă

pusă în circuitul economic se poate reprezenta astfel: 1. răşinoase 6,2 mii mc 2. foiase 186,3 mii mc – fag – 64,5 mii mc

stejar – 69,5 mii mc diverse specii tari – 44,3 mii mc diverse specii moi 8 mii mc


___________________________________________________________________________

98

Fig. 4.2.6 Situaţia masei lemnoase exploatate pe grupe

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj se prezintă astfel : - până la 200 m – 20.991 ha; - între 201 m şi 400 m – 31.456 ha; - între 401 m şi 600 m – 25.089 ha; - între 601 m şi 800 m – 16.216 ha; - între 801 m şi 1000 m – 954 ha. Total – 95.847 ha.

22%

33%

27%

17%1%

pana la

200 m

201-400 m

401-600 m

601-800 m

801-1000

m

4.2.7. Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj

4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

Pentru realizarea nivelului evaluării stării de sănătate a vegetaţiei forestiere se folosesc metode analitice distribuite pe 2 nivele respectiv următoarele:

- nivelul 1 – bazat pe reţele naţionale şi pe reţeaua europeană, cu sondaje permanente pentru evaluarea anuală a defolierii coroanei arborilor;


___________________________________________________________________________

99

- nivelul 2 şi 3 - bazate pe o reţea intensivă de supraveghere a principalilor parametri de stare a ecosistemelor forestiere.

Principalii dăunători şi agenţi patogeni identificaţi în cursul anului 2013, în pădurile judeţului Sălaj, conform statisticilor, sunt următorii: Tahumaetopoea processionea, Limantria dispar, Tortrix viridana, Orchester fagi, Pristiphora abietina, Balaninus glandium, Lophodermium pinasuri. Atacul acestor dăunători a fost semnalat în anumite arborete, însă gradul de infestare a fost foarte slab, fără a produce pagube arboretelor în care au fost semnalaţi.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul defolierii frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi (1598), 97,5% se află

pe clasele 0-1 şi 2,5% în clasele 2-4. Defolierea pe grupe de specii (răşinoase, foioase) şi clase de vătămare la

nivelul anului 2013 este următoarea :

Grupa de specii

Nr. arbori inventariaţi

0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

Răşinoase 96 83

86,5 13

13,5 - - - - -

13 13,5

Foioase 1502 1278 85,0

185 12,3

28 1,9

4 0,3

7 0,5

11 0,8

39 2,7

224 15,0

Total 1598 1361 85,1

198 12,4

28 1,8

4 0,3

7 0,5

11 0,7

39 2,5

237 14,9

Tab. 4.2.2.

Fig. 4.2.8

Având în vedere intensitatea atacului dăunătorilor pe diferite grupe de vârstă a arborilor monitorizaţi situaţia ne arată un atac mai accentuat la grupa de vârstă 80-100 de ani.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi (1598) 98,8% se

încadrează în clasele 0-1 adică în categoria nedecoloraţi.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

nr.

de

arb

ori

def

olia

ti

0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

clase de vatamare

Rasinoase Foioase


___________________________________________________________________________

100

Decolorarea arborilor din grupa foioase s-a produs la un număr foarte mic de arbori, aceştia reprezentând un procent de 1,0%, diferenţa de 99% sunt nedecoloraţi. La răşinoase nu a fost semnalată producerea decolorării, toate exemplarele fiind încadrate în categoria nedecoloraţi. Decolorarea pe grupe de specii şi clase de vătămare este următoarea:

Grupa de specii Nr. arbori

inventariaţi 0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

Răşinoase 96 86

89,6 10

10,4 - - -

10 10,4

Foioase 1502 1396 92,9

92 6,1

4 0,3

3 0,2

7 0,5

10 0,7

14 1,0

106 7,1

Total 1598 1482 92,7

102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.3.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului, pe clase de vârstă situaţia se prezintă în tabelul de mai jos:

Clase de vârstă

Nr. arbori inventariaţi

0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

0-20 ani 88 76

86,4 12

13,6 - - - - -

12 13,6

21-40 ani 244 229 93,3

15 6,1

- - - - - 15 6,1

41 –60 ani 729 675 92,6

42 5,8

3 0,4

3 0,4

6 0,8

9 1,2

12 1,6

54 7,4

61-80 ani 423 389 92,0

33 7,8

1 0,2

- - - 1

0,2 34 8,0

81 –100 ani 114 113 99,1

- - - 1

0,9 1

0,9 1

0,9 1

0,9

Total 1598 1482 92,7

102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.4.

Urmărind valorile anuale ale proporţiei în diferite clase sau grupe de clase de defoliere şi decolorare se observă că nu sunt diferenţe semnificative. Răşinoasele prezintă o stare de sănătate mai bună decât foioasele. Pădurile din judeţul Sălaj pot fi considerate ca păduri slab afectate de defoliere şi decolorare.

La nivelul pădurilor administrate, nu se înregistrează fenomene de uscare anormală a arborilor. Uscarea produsă în fond forestier se încadrează în limitele normale şi este cauzată în special de concurenţa intra şi interspecifică dintre specii.

În cursul anului 2013 nu au fost efectuate lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor deoarece pădurile judeţului Sălaj sunt stabile din punct de vedere fitosanitar.

Pentru menţinerea arboretelor sănătoase se urmăreşte atent dinamica populaţiilor de dăunători specifici ecosistemului forestier, obiectiv realizat prin utilizarea mijloacelor moderne de depistare, prognoză şi combatere. 4.2.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

În urma activităţilor silvice de întreţinere şi regenerare a pădurilor, în anul 2013 a fost parcursă cu diverse tipuri de tăieri o suprafaţă de 35.917 ha de păduri. Aceste lucrări au urmărit: creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei de masă lemnoasă; păstrarea şi ameliorarea stării de


___________________________________________________________________________

101

sănătate a arboretelor; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii; sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători.

În funcţie de scopul urmărit, aceste tăieri au fost de următoarele tipuri : - 1. tăieri de igienă– 32.155 ha; - 2. tăieri de îngrijire – 1.635 ha; - 3. tăieri de regenerare – 631 ha; - 4. tăieri accidentale – 1.496 ha.

Fig. 4.2.9. Tipuri de tăieri

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt prin definiţie zonele cu terenuri neproductive, degradate, iar acestea în majoritatea cazurilor aparţin proprietarilor persoane fizice, acţiunile de împădurire fiind dificile deoarece colaborarea cu aceştia se dovedeşte a fi deficitară, de cele mai multe ori neexistând acordul proprietarilor.

În anul 2013 au fost scoase 1 ha suprafeţe din fondul forestier al judeţului Sălaj.

4.2.8. Suprafeţe cu păduri regenerate în anul 2013

Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor un factor determinant este regenerarea acestora. În acest sens, în anul 2013 prin campania de împăduriri s-a parcurs cu lucrări de regenerare o suprafaţă totală de 154 ha din care:

1. s-au parcurs cu tăieri de regenerare ( regenerări natural ) 43 ha.

2. în urma substituirii şi refacerii de arboreta (regenerări artificial) 111 ha.


___________________________________________________________________________

102

Fig. 4.2.10. Suprafeţe cu păduri regenerate

Suprafaţa forestieră a judeţului Sălaj a crescut în anul 2013 faţă de anul 2012

de la 95.847 ha la 95.876 ha ca urmare a introducerii în fondul forestier a unor păşuni împădurite.

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Oamenii s-au obişnuit demult cu peisajul culturilor agricole ce intersectează masivele forestiere, adesea chiar înlocuindu-le. Practicile agriculturii intensive au condus la un adevărat „măcel” al resurselor forestiere, fără a se lua în consideraţie funcţiile lor protectoare. Bunăoară, un hectar de fâşii forestiere de protecţie a câmpurilor sporesc productivitatea culturilor agricole până la 20 – 25%.

Pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor şi contravenţiilor silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, păşunat abuziv şi altele, personalul silvic în colaborare cu organele de poliţie organizează permanent acţiuni de patrulare, pânde fixe şi controale ale circulaţiei materialului lemnos, atenţionarea prin pancarte la intrarea în pădure asupra prevenirii incendiilor de pădure, interzicerii depozitării de gunoaie şi alte resturi menajere în fondul forestier şi accesul în pădure numai pe drumurile special amenajate.

Astfel, în cursul anului 2013, au fost efectuate un număr de 2.595 de controale şi verificări în teren, în urma cărora au fost aplicate un număr de 526 contravenţii şi au fost constatate un număr de 72 de infracţiuni, dispunându-se confiscarea unui volum de 419 m3 material lemnos.

Pădurea, aurul verde al Pământului, dintotdeauna a reprezentat o sursă nelimitată de viaţă atât pentru om cât şi pentru animale. În perioada preistorică, pe când pădurile ocupau jumătate din suprafaţa Terrei, omul, aflat la începutul existenţei sale, era un partener supus al acestora, făcând parte integrală din natură. Se ştie că pe atunci mintea omului fiind încă prea puţin dezvoltată a făcut ca acesta să cunoască doar funcţiile materiale ale pădurilor, resursele lor, care îi asigurau viaţa de zi cu zi.

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Datorită multiplelor funcţii pozitive exercitate de pădure asupra mediului,

implicit şi instituirea unui regim eficient de management forestier cu implementarea


___________________________________________________________________________

103

celor mai noi practici silviculturale, în concordanţă cu conţinutul amenajamentelor silvice, nu pot avea decât o influenţă net pozitivă asupra evoluţiei factorilor de mediu, atât de intim legaţi de acest component de mediu care îl reprezintă pădurea.

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse

şi mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure este subordonat şi se interacţionează tot mai mult cu mediul social uman. Vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier.

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenţie deosebită din partea sivicultorilor, deoarece ele constituie un procent mic, dar găzduiesc principalele populaţii de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roşie. Pentru a păstra genofondul din aceste arboreturi se recomandă regenerarea lor pe cale naturală şi nu artificială. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament a atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumă totodată o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană, atât de influenţată şi afectată de efectele progresului tehnic şi a dezvoltării industriale.

4.3. Tendinţe

Din suprafaţa totală a judeţului Sălaj, de 386.438 ha, 238,913 ha (61,82 %) reprezintă teren agricol, restul de 147.472 ha (38,17%) fiind reprezentată de terenuri neagricole (păduri, terenuri cu ape, căi de comunicaţii, căi ferate, terenuri ocupate cu construcţii, ş.a.m.d.). Cea mai mare pondere din cadrul terenului agricol o are terenul arabil (51 %), urmat de păşuni (31 %), fâneţe (15 %), livezi (2 %) şi vii (1 %).

Se poate remarca faptul că suprafeţele de terenuri agricole la nivelul judeţului Sălaj s-au redus treptat, începând cu anul 1999 şi până în anul 2010, iar din anul 2011 suprafaţa de teren agricol a crescut. În anul 2013, se observă o scădere uşoară a acestor suprafeţe, faţă de anul anterior.


___________________________________________________________________________

104

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă, pentrul anul 2013, se constată o creştere a terenurilor ocupate de vii şi livezi şi o scădere a terenurilor arabile, fâneţe şi păşuni, faţă de anul precedent.

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, se evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada 1999–2013. Comparativ cu anul 2012, în 2013 se constată o creştere de 1,68 ha de teren scos din circuitul agricol.

Se remarcă faptul, că începând cu anul 2008 s-a redus treptat consumul de pesticide utilizate în sectorul agricol. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2), către operatorii economici/autorităţile publice locale sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminare a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj. Chestionarele completate au fost trimise la ANPM, iar după analizarea şi evaluarea lor, a fost întocmită o listă preliminară, care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj, care au fost introduse în baza de date “on-line” de pe site-ul ANPM. Pe baza valorilor de referinţă din Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, din cele 23 de situri la 16 este depăşit pragul de intervenţie. Aceste situri sunt încadrate în felul următor:

- terenuri cu folosinţă sensibilă: 16 situri, - terenuri folosinţă mai puţin sensibilă: 15 situri.

După finalizarea listei siturilor contaminate va urma procedura de stabilire a siturilor care vor intra în programele de reconstrucţie ecologică.

Comparativ cu anul anterior, numărul surselor de presiune asupra solului şi intensitatea impactului pe care acestea îl au asupra calităţii solului, se menţine constant.

Studiile pedologice şi agrochimice au avut ca scop identificarea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor în vederea iniţierii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ce se impun pentru fiecare caz în parte. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor au fost întreprinse o serie de acţiuni: lucrări de distrugerea vegetaţiei acvatice pe canale pentru menţinerea capacităţii de transport, întreţinere construcţii hidrotehnice, lucrări de decolmatări canale, măsurători topo în vederea determinării volumelor de lucrări.

În judeţul Sălaj, în anul 2013 nu s-au produs accidente majore de mediu. S-au făcut demersuri semnificative pentru prevenirea poluării şi reducerea

impactului activităţilor antropice asupra mediului în special în contextul angajamentelor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Fig. 4.3.1.


___________________________________________________________________________

105

Vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier.

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenţie deosebită din partea sivicultorilor, deoarece ele constituie un procent mic, dar găzduiesc principalele populaţii de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roşie. Pentru a păstra genofondul din aceste arboreturi se recomandă regenerarea lor pe cale naturală şi nu artificială. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament a atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumă totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii care, datorită esteticii sale, se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în perioada 2005–2013, a apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure, având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

.

capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solulapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea...

Documents