GeneralitatiPrezentul subcapitol stabileste, pe baza cercetarilor intreprinse in cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara, Facultatea de Hidrotehnica, Catedra de Imbunatatiri Funciare si Dezvoltare Rurala, prescriptiile fundamentale de proiectare a materialelor filtrante si a necesitatii acestora, pentru amenajarile de drenaj orizontal inchis, in vederea asigurarii unei functionari corespunzatoare a retelei de drenaj.Instructiunile se refera la proiectarea materialelor filtrante necesare in jurul tubului de drenaj orizontal, pe terenuri agricole plane, afectate de exces de umiditate. Nu se incadreaza aici proiectareamaterialelor filtrantepentrudrenajul vertical, decaptareasurselordeapa concentrate, de pe versanti etc.Definirea si clasificarea materialelor filtranteFiltrul se defineste ca o masa poroasa prin care trece apa separandu-se de partile in suspensie existente in ea. Materialele filtrante pentru drenaj sunt definite ca fiind materiale mai permeabile decat solul drenat, asezate in jurul tubului de dren prin care pot fi antrenate unele particule fine de sol, colmatandacest material filtrant sautrecandintubul dedrenodatacuaparealizand scaderea capacitatii de transport a drenului.Inmiscareaapei prinsol catredren, materialul filtrant imbunatatesteconditiilede intrare a apei in dren micsorand pierderea de sarcina radiala si cea de intrare prin orificiile tubului de dren. Materialele filtrante pentru drenaj pot fi definite ca materiale cu permeabilitate mult mai maredecata solului din jurul tubului de dren, cu rol protector de filtraresi stabilitateretinandparticuleledesol mai mari de0,05mm. Astfel materialele filtrante prezinta oconductivitate hidraulica marita instadiul initial defunctionare si o conductivitate hidraulica micsorata in stadiul final de functionare datorita colmatarii. Efectul colmatarii filtrului are drept urmare scaderea capacitatii de captare a filtrului care trebuie sa fie mai mare decat debitul posibil de infiltrat prin sol q care in conditiile tariinoastre variaza functie de zonele pedoclimatice intre 7 si 10 mm/zi.Costul ridicat al materialelor filtrante pentru drenaj, care uneori ajunge la valori egale cucel al tubului dedren, impunejustificareaadoptarii solutiei dedrenaj cunecesitatea materialelor filtrantecat si alegereaunormaterialefiltrantecorespunzatoaresi mai ieftine functie de tipul de sol ce se dreneaza si functie de tubul de dren adoptat.Necesitatea diversificarii gamei materialelor filtranteacaror parametrii hidraulici, proprietati fizico-chimice si mecanice, costul, tehnologia de pozare si durabilitatea in timp, in conditiile specifice de sol si apa freatica trebuiesc cunoscute inaintea folosirii lor in productie fiind necesare studii specializate de laborator si calcule tehnico-economice pentru stabilirea solutiei optime. Dupa natura si provenienta lor, materialele filtrante se pot clasifica astfel:Materiale filtrante granularecuprinzand: pietrisul fin sortat, balastul, zgura granulata de furnal, zgura expandata de furnal, nisipul grosier, scoici. Sunt cele mai raspandite in toate conditiile de sol, clima si apa freatica. Ele corespund folosirii la drenajul solurilor cu structura instabila si nivelul apei freatice ridicate, sunt materiale voluminoase si cu greutate specifica mare.Produsele de balastiera sunt raspandite ca materiale locale numai in anumite zone ale tari, scoicile in zona litorala, iar zgura granulata de furnal in zona combinatelor industriale. Desi au un cost de transport ridicat, aceste materiale prezinta unele avantaje:- pot fi realizate in sorturi diferite din punct de vedere al granulometriei, dupa necesitatile impuse de solul ce urmeaza a fi drenat;- au o stabilitate maibuna in timp cu durata lunga de serviciu;- prezinta ceamaibuna comportare hidraulica,reducand mult rezistenta hidraulica la intrarea apei in dren comparativ cu alte materiale, permitand o proiectare a drenajului cu distanta mai mare intre sirurile de drenuri in aceleasi conditii de realizare a normei de drenaj;- colmatare in timp redusa;- potfiintrebuintatecamaterialefiltranteintoatecategoriiledesoluri indiferent de continutul de fier, mangan etc.;- asigura o buna stabilitate si nedeformabilitate a tuburilor de dren;- nuprezintapericol deinfectarechimicasi bacteorologicaamuncitorilor si aapei drenate;- permit mecanizarea lucrarii de asezare intr-un procent ridicat, materialele asezandu-se in jurul tubului de dren (3/4 din dren intr-un strat de 5 15 cm) iar in cazul drenajului incrucisat in transeea filtranta sub tub circa 5 cm si peste tub 30 60 cm.Materialelefiltranteorganicecuprinzand: turba, fibredecocos, paie(ovaz, orz, grau, secara), tulpini de in, pleava de orez, puzderie de canepa, talas de lemn si crengi tocate, rumegus, coceni deporumb,stuf, iarba uscata, sunt folosite pentru prima data la drenajin zonele de delta din nordul si vestul Europei cu rezultate satisfacatoare si in alte zone.Cercetarile si experimentarile de laborator si camp efectuate permit evidentierea urmatoarelor aspecte:- in stare afanata materialele organice sunt voluminoase avand o permeabilitate buna si o greutate volumetrica redusa;- dupaumplerea santuluidedrenaj cu pamant, stratul de material filtrant organic din jurul tubului de dren se taseaza determinand o reducere a permeabilitatii si a porozitatii sale;- datoritatasarii intimp, seformeazainsantul dedrenaj, deasupratubului dedren, goluri si caverne care permit un aflux mai bun al apei catre dren, dar in acelasi timp este favorizata si patrunderea particulelor fine de sol in dren.Pot apare aici si fenomene de prabusire a boltilor cavernelor si golurilor sub actiunea sarcinilor date demasinile si utilajele agricole caresedistribuieneuniformavandcao consecinta turtirea tuburilor riflate din material plastic cu pana la 20% din diametru in unele cazuri.- in solurile minerale si cu apa freatica bogata in compusi de fier si mangan se reduce considerabil eficacitatea filtrului din material organic datorita colmatarii cu compusi de fier si mangan;- in conditii aerobe, in timp are loc o degradare (putrezire) a lor mai accentuata decat in conditii anaerobe, recomandandu-seinspecial inzoneleumedecunivelul freatic permanent ridicat;- rezistentele la intrarea apei in drenurile cu materiale filtrante organice sunt mai mari decat la drenurile cu materiale filtrante granulare;- majoritatea permit mecanizarea operatiunii de pozare a lor in jurul drenurilor (preinfasurat inaintea pozarii) necesitand ca executia sa se faca numai pe timp uscat pentru a putea controla si mentine continuitatea pantei drenului si uniformitatea stratului de material filtrant;- pe timp nefavorabil necesita masuri corespunzatoare de transport si manipulare;- nu estecomplet cunoscutaproblema deteriorariiintimp,indiverseconditiidesol, clima si apa freatica.Materiale filtrante sintetice (sau geotextile) si materiale minerale produse, cuprinzand urmatoarele:- geotextile produse in Romania: madril D, terasin 200 si 400, filtex, netesin si drenatex;- deseuri textile sintetice rezultate de la intreprinderile textile (ex. Burete matlasat);- materiale minerale: impislitura din fibra de sticla (IFS), vata de sticla si vata minerala.Termenul de geotextile desemneaza materialele textile utilizate in tehnologia executiei lucrarilor de pamant.Inprezent putemdefini geotextilelecamaterialetextiletehniceconfectionatedin filtre, filamente sau fire din polimeri sintetice fiabile, carora tehnologia de realizare le confera proprietati filtrante, filtrant-drenante sau de armare consolidare.Avantajele folosirii geotextilelor la amenajari de drenaj agricole sunt:- cresterea productivitatii muncii la executia retelei de drenaj;- posibilitatea mecanizarii complete a executiei;- posibilitatea aprovizionarii cu cantitatile disponibile;Audezavantajul unei colmatari mai pronuntate in anumite soluri, comparativcu materialele filtrante granulare, deasemenea geotextilele au un pret de cost destul de ridicat.O clasificare a materialelor filtrante sintetice (geotextile) se poate face din mai multe puncte de vedere.a) din punct de vedere textil, geotextilele sunt:- tesute, adica produse textile formate prin incrucisarea in unghi drept a doua sisteme de fire (urzealasi batatura), monosaumultifilamentare, omogensauneomogen, inasafel incat fiecare dintre acestea sa treaca deasupra si sub celalalt intr-o anumita ordine (legatura);- netesute, adica produse textile formate prin impaslirea unor fibre, filamente sau fire(lungi sau scurte omogene sau neomogene), asternute (mecanic, chimic sau fizico-chimic).b) din punct de vedere al provenientei materiilor prime, geotextilele sunt:-confectionate din fibre sau fire provenite din refibrarea deseurilor industriale;- confectionate din fibre sau fire noi;- confectionate din combinatii de fibre si fire noi cu cele provenite din deseuri.c) din punct de vedere functional, geotextilele sunt:- filtrante, permit circulatiaapei numai indirectianormalaplanului lor (sunt ingeneral tesute);- filtrant-drenante, permit circulatia apei si a particolelor fine de sol dupa toate directiile (sunt in general netesute si au grosimi de mai multi mm);- armare-consolidare, geotextilele filtrante sau filtrant-drenante cu rezistenta mecanica considerabila, sunt capabile sa preia eforturi de intindere fara modificari esentiale ale caracteristicilor hidrice.In ansamblu materialele filtrante sintetice pot fi impartite in doua categorii:- materiale subtiri (geotextilele) cu rol in special protector;- materiale voluminoase (deseuri textile).Rolul materialelor filtranteFolosirea la drenaj a tuburilor din plastic riflate si a tuburilor de ceramica circulara sau hexagonale, care nu intotdeauna prezinta o calitate buna a perforatiilor la drenurile riflate sau obuna finisare a capetelor la cele de ceramica, pozate pe timp de ploaie, in special pe solurile cu o slaba coeziune a particulelor (determinata de multe ori de prezenta materiei organice) se produce blocarea gaurilor cu particule de sol sau patrunderea particulelor de sol in tubul de dren producand colmatarea.Inprivintamiscarii (antrenarii) diferitelor categorii departiculedesol, sepot face urmatoarele precizari:- miscarea particulelor de sol cu dimensiuni mai mari de 0,15 mm are loc in principal sub actiunea fortei de gravitatie careia i se opun fortele de frecare, putand fi deplasate numai de curentul turbulent;- particulele de sol cu dimensiuni mai mici de 0,05 mm se afla in suspensie in curentii liberi de apa, chiar in curgerea laminara, neputand fi deplasate de forta de gravitatie;- particuleledesol cudimensiuni cuprinseintre0,05si 0,15mmsunt deplasatein principal de forta de gravitatie in conditiile miscarii laminare si a fortei de vascozitate a apei in cazul miscarii turbulente;- particulele de sol mai mici de 0,005 mm din sol tind sa adere la orice material cu care vin in contact datorita naturii lor.Cercetarile efectuate au reliefat necesitatea ca suprafata perforatiilor tubului de dren sa fie de 1 1,5% din suprafata totala desfasurata a drenului, marimea suprafetei perforatiilor peste 1,5% neproducand o crestere importanta a afluxului de apa in dren ci numai o scadere a rezistentei staticeatubuluidedren. Avand drenul cu unanumit diametru sio suprafataa perforatiei rezultacasingurul moddeainfluentaasupraintrarii apei indrenil constituie alegerea corespunzatoare a materialului filtrant de grosime cat mai mare pentrua mari perimetrul de intrare ( ) r u si de a reduce rezistenta hidraulica radiala in miscarea apei spre dren. In mod similar la tuburile de ceramica se recomanda realizarea tuburilor de ceramica cu canale mici in exteriorul tubului in lungul generatoarei si imbinarea tuburilor sa se faca cu o piesa de imbinare din PVC prevazuta cu orificii (1,5% din suprafata laterala a unui tub) si un material filtrant geotextil (fixat in piesa de imbinare).Materialele filtrante asezate in jurul tubului de dren au urmatoarele roluri:- sa previna miscarea catre dren a particulelor de sol care ar putea colmata drenul sau ar bloca orificiile tubului de dren (rol protector si filtrant);- sa asigura si sa creeze in imediata vecinatate a tubului un material mai permeabil decat solul cu scopul de a micsora pierderea de sarcina la intrarea apei in dren si pierderea de sarcina radiala (prin marirea perimetrului de captare a drenului, raza tubului plus filtrul ( ) r u );- sa asigure o stratificare corespunzatoare a solului din jurul drenului;- sa asigure o stabilitate corespunzatoare a stratului de sol in care este pozat drenul.Un material filtrant este ales corespunzator cand prin el trece apa din sol in dren dar nu trec particulele de sol cu dimensiuni mai mici de 0,05 mm. In timp ce stratele de sol din jurul materialului filtrant se stabilizeaza si formeaza o retea rigida de particule prin care trec doar particulelefineceramaninsuspensieinapadrenata. Inacestfeleficacitateamaterialului filtrant poate creste treptat pe parcursul functionarii drenajului prin formarea unui filtru invers in jurul drenului care face ca debitul captat si evacuat de dren sa creasca. Aceasta este insa doar incazul materialelor filtrantegranulare. Uneori intr-unsol binestructurat, cubuna stabilitatesitextura, functionareadrenului fara filtruestebunasi similara cazuluifolosirii materialelor filtrante granulare.Amenajarile de drenaje fara material filtrant se pot realiza numai in baza unui studiu de drenaj depinzand de tipul de dren, sol si apa freatica.Stabilirea necesitatii materialelor filtranteStabilirea necesitatii folosirii materialelor filtrante se face in baza analizelor de laborator. Alegerea unuia sau altui material filtrant intr-o situatie data se face pe baza unui studiu de drenaj cuprinzand:1. Caracteristicile geotehnice determinate prin analiza pamantului saturat la adancimea de pozare a drenurilor determinandu-se:- conductivitatea hidraulica a pamantului prin metode in situ;- granulometria pamantului la adancimea de pozare a drenului;- granulometria balastului sau a nisipului local ce ar urma sa se foloseasca ca material filtrant;- porozitatea drenabila;- porozitatea de aeratie;- porozitatea totala;- indicele de plasticitate;- suma fractiunilor cuprinse intre 0,05 0,005 mm obtinute la analiza microagregatelor (%);- suma fractiunilor cuprinse intre 0,05 0,005 mm obtinute la analiza granulometrica;- indicele de stabilitate a drenurilor cartita;- contractilitatea;- coeziunea.2. Caracteristicile de drenaj determinate in complex asupra pamantului de la adancimeadepozareadrenului asupramaterialelor filtranteaflateladispozitiesi asupra tuburilorde drenajposibildeprocurat. Se realizeaza diverse combinatii posibile de tub de dren cu material filtrant in standuri specializate cu pamant din zona amenajarii determinand urmatoarele:- colmatarea complexului dren+filtru+sol in diferite variante prin curba q = q(t);- obligatoriu se va testa si solutia fara filtru;- conductivitatea hidraulica a materialelor filtrante ce urmeaza a fi folosite, valoarea initiala necolmatata si valoarea finala colmatata;- debitul q(mm/zi) capabil de captat de diferitele variante de sol+material filtrant+dren;- coeficientul pierderii desarcina f i+princomplexul dren+filtru+sol inconditii colmatate calculat analitic si experimental;- coeficientul pierderii desarcinaiin cazul cand nu se foloseste material filtrant, calculat analitic si experimental;-calculul distantei intresirurilededrenuri pentrurealizareaunei normededrenaj z(cm) data in functie de cultura agricola si functie de diversele variante adoptate in complexul dren+filtru+sol;- calculul tehnico-economic al investitiei specifice de amenajare a drenajului pentru diversevariantealecomplexuluitub de dren+material filtrant+sol, recomandand solutiacu investitia specifica minima.Influentaconditiilor deapafreatica si clima asupranecesitatii alegerii tipului de material filtrant pentru drenajeNatura si compozitia chimica diferita amaterialelor filtrante (minerale, organice, sintetice) face ca rezistenta lor in timp sa fie determinata si de conditiile de apa freatica si clima recomandand utilizarea materialelor filtrante dupa cum urmeaza:Conditii climatice Conditiile nivelului de apa freaticaMateriale filtranterecomandate NerecomandateZone aride Permanent - granulare- sinteticesezonier - granulare- sintetice- organiceZone umede si subumedePermanent - granulare- organice- sinteticesezonier - granulare- sintetice- organiceIn privinta gradului de mineralizare a apei freatice se precizeaza ca daca apa freatica contine fier feros 2,3 6,3 mg/l sau FeO peste 8 mg/l nu se recomanda folosirea materialelor filtrante sintetice, deoarece acestea sunt incarcate pozitiv si fixeaza Fe, producandu-se colmatarea lor si in acest fel scaderea afluxului de apa in dren.Pentrusituatiilededrenaj pesoluri cucontinut ridicat deFe(bivalent) si Mnse impunefolosireadoaramaterialelor filtrantegranularesaufarafiltruculuareamasurilor curative necesare.Criterii pentru alegerea materialelor filtrante de drenajEficacitatea drenajului depinde in mare masura de alegerea corespunzatoare a materialului filtrant, de aceea necesitatea, natura (tipul) si compozitia acestuia trebuie sa fie stabilitainfunctiedeconditiiledesol, apafreatica, climasi caracteristiciletuburilor de drenaj.La proiectarea retelelor de drenaj trebuie prevazut studiul, analiza si testarea diferitelor materiale filtrante pentru zona, tipul de sol si tuburi de dren avute la dispozitie, in cadrul unui studiu de drenaj, analizandu-se totul prin urmatoarele criterii:- hidraulic;- pretul de cost;- cantitati disponibile;- tehnologii de pozare;- durabilitatea in timp;- investitia specifica de amenajare;- alte criterii proprii diferitelor tipuri de materiale filtrante.Mareamajoritateasituatiilorde drenajintalnite in tara noastrareclama necesitatea folosirii materialelor filtrante cu rol protector si filtrant pentru drenaj.Cercetarile din Romania dar si din alte tari ale lumii s-au finalizat cu unele recomandari si concluzii care pot constitui elemente ale criteriilor privind necesitatea materialelor filtrante de drenaj.Conditiiledesolinfluenteazaalegereamaterialului filtrant pentrudrenaj prin:tipul general de sol, structura si textura, continutul de saruri etc.Literaturadespecialitatementioneazamai multecriterii dealegereamaterialelor filtrante in functie de conditiile de sol.Criterii de stabilire a necesitatii materialului filtrant la drenaj in conditii favorabile de executie, functie de textura solului drenajDupa Knops si Zuidema (Olanda) avem urmatoarele elemente intabulate:Textura solului la adancimea de pozareAlcatuirea granulometrica % Functia principala a stratului filtrantTipul de material filtrant recomandatArgila 0,1 ... ... ... ... ... filtru nesatisfacatorAstfel dispunemde o clasificare a materialelor filtrante studiate in laborator si prezentate in literatura noastra si din strainatate, alegandu-se materialele filtrante cu. f i+cat mai mici.Gradul de colmatare a materialelor filtrante in contact cu solul care urmeaza a fi drenatPrin studiul de drenaj experimental in laborator se determina pe standul avand drenul asezat orizontal si inconjurat de solul care urmeaza a fi drenat reducerea in timp a debitului captat de dren respectiv reducerea conductivitatii hidraulice a materialului filtrant.Calculand coeficientul de eficienta hidraulica definit ca raportul intre conductivitatea hidraulica a materialului filtrant colmatat a solului si conductivitatea hidraulic a solului:solfccKKe avemurmatorul criteriu de apreciere a efectului materialului filtrant asupra functionarii drenului:ec >> 1 efect deosebit de favorabilec > 1 efect favorabilec = 1 fara efectec < 1 efect defavorabilCriteriul pretului de costConformacestui criteriutrebuiealeseacelematerialefiltrante, corespunzatoaredin punct de vedere tehnic si hidraulic, care au pretul de cost cel mai mic.Se apreciaza ca pretul materialului filtrant trebuie sa fie mai mic decat pretul tubului de dren.Criteriul cantitatilor disponibile (sau al posibilitatii aprovizionarii)Conformacestui criteriu seimpune orientarea sprematerialele care segasescin cantitati suficiente in zona respectiva, pentru ca cheltuielile de transport sa fie cat mai reduse. In cazul in care in zona nu se gasesc materiale locale suficiente pentru acoperirea necesarului saudacamaterialelecesegasescnuindeplinescconditiiledeutilizarecerutedecelelalte criterii, se va analiza posibilitatea folosirii materialelor geotextile (produse).Criteriul tehnologiilor de pozareImpune analiza utilajului existent in dotarea executantului in vederea stabilirii tehnologiei de asezare adecvata a materialelor filtrante, pe cat posibil mecanizat, la un pret de cost cat mai scazut si o productivitate ridicata a executiei.Criteriul investitiei specifice minimePe baza calculelor diverselor variante posibile de tub de dren plus material filtrant plus sol se va determina dupa metodica expusa anterior distanta intre drenuri. Din aceste calcule vor rezultavalori diferite pentruL, lacarecalculandu-seapoi pentru1hasi costul de amenajare (tub + filtru + executie) rezulta o investitie specifica in lei/ha. Se va alege solutia cu valoarea investitiei specifice minime. Distanta intre drenuri fiind calculata din considerente tehnicedefunctionarecorespunzatoareintimpacomplexului tubdedrenplus material filtrant plus sol rezulta ca solutia adoptata prin investitia specifica minima este o solutie Tehnologii de asezare a materialelor filtrante de drenajTehnologiile de asezare a materialelor filtrante trebuie alese in functie de sapatoarele de drenaj (masini de drenaj) executate din dotarea unitatilor specifice.Materialele filtrante preinfasurate pe tubul de dren pot fi pozate concomitent cu drenul in timpul operatiei de sapare (tuburi de PVC flexibile, riflate).Gura de varsare a drenului trebuie bine consolidata cu un masiv de beton si un tub rigid pentru a nu se prelinge apa drenata pe taluzul de pamant al canalului de desecare.O tehnologie completa de realizare a retelei de drenaj cu material filtrant cuprinde in general urmatoarele faze de executie (operatii):- pregatirea si fixarea traseului drenului, prin montarea cordonului la suprafata solului paralel cu panta drenajului;- saparea (santului) transeea de drenaj;- asezarea tuburilor de dren;- asezarea materialului filtrant;- astuparea cu pamant a transeei.In functie de gradul de mecanizare al executantului se va cauta asezarea materialului filtrant concomitent cu drenul.Laasezareamaterialelor filtrantesevarespectaprincipiul catubul dedrensafie acoperit pe toata circumferinta sa.Materialele filtrante granulare pot fi asezate manual sau mecanizat folosind buncare speciale atasate masinii de drenaj sau cu tractoare separat.ConcluziiAlegerea materialelor filtrante la drenajul agricol este o problema tehnico-economica necesitandunstudiude drenaj pentru fiecare amenajare pe unitatile de sol cuprofilul pedologiccaracteristicincadrulunor laboratoare specializate,in cadrul unitatilor deprofil respectiv a institutiilor de invatamant superior din tara noastra.Bibliografie1. Beers, W.F.J., Computingdrainspacings, Tech. Bull. 15/1976, ILRI, Wageningen, The Netherlands;2. Bravo, N.J., Schwab, G.O., Effect of openings of inflowinto corrugated drains, Winter Meeting, ASAE, Palmer House, Chicago, Illinois, 1975;3. Brounghton, R.S., English, B., Damant, C., Ami, S., Mc. Brasseur, J., Tests of filter materials for plastic drain tubes, Third National Drainage Symposium, Chicago, Illinois, 1976;4. Brounghton, R.S., English, B., Test of some drain tube filter envelope materials, Mc. Gill University, Faculty of Agriculture, 1977;5. Buhociu, L., Man T.E., Barascu F., Rezultate preliminare privind folosirea materialelor filtrante textile sintetice ca filtre la drenaj, In: Tehnici si metode noi cu implicatii in proiectarea, realizarea si exploatarea sistemelor de imbunatatiri funciare, nr. IV, Bucuresti, 1979;6. Cavelaars J.C., Hydrological aspects of the application of plastic drain pipe and filter materials, Research Division of the Keninkiijke Nederlands Heidemaatschappy, Arnhem, TheNetherlands, 1965;7. Cavelaars J.C., Problems of water entry into plastic and other drain tubes, Agricultural Engineering Symposium of the Institution of Agricultural Engineers, National College of Agricultural Engineering, Silsoe, Bedford, England;8. DavidI., Asupraunei metodeanaliticepentruevaluareapierderilor desarcinala intrarea apei prin dren si filtru, Studii si cercetari de mecanica aplicata, Ed. Academiei, Bucuresti, 1982;9. DavidI.,WehryA.,ManT.E., Efectul colmatarii filtrului la drenaje agricole, Rev. Hidrotehnica nr. 6, Bucuresti, 1980;10. Davis S., Williardson L.S., Spencer J., Mulder D., Drain envelope performance in a sandy soil, National Drainage Symposium, Chicago, Illinois, 1971;11. Dennis E.C., Filter and fine-grained materials, Lincol E W P Unit, May 1972;12. Dennis E.C., Massey W., Rands J.C., Rycroft D.W., Trafford B.D., Permeable backfill over drains, Paper from the Stoneleingh Conference, 1973;13. Jager A.W. de, Diameter en perforatie van plastic drainbuizen, De ingenieur 72 B, The Netherlands, 1979;14. Irwin R.W., Hore F.W., Drain envelope materials, ILRI, Publ. Nr. 25, Wageningen, The Netherlands, 1979;15. Juusela T.,On themethodsof protecting drain pipes and on the use of gravelas a protective material, Acta Agriculture Scandinavica VIII, 1958;16. Karpoff K.P., The use of laboratory tests to develop design criteria for protective filter, American Society Tests Materials no. 55, 1955;17. Kirkham D., Schwab G.O., The effect of circular perforation on flow into subsurface tubes, Agr. Eng. vol. 32, no. 4, ASAE, Michigan, 1951;18. Knops I.A.C., Diericks W., Drainage materials, ILRI, Publ. 25, Wageningen, Netherlands, 1979;19. Knops I.A.C., Envelope materialsfor subsurface drains, ILRI, Publ. No. 25, Wageningen, The Netherlands, 1979;20. KramerE.D., DeBoerD.W., Field evaluation of drainage envelopes and hydraulic conductivities, paper no. 73-2512, ASAE, Dep. Of Agr. Eng. South Dakota, 1975;21. Lembke W.D., Bucks D.A., A model study of gravel envelope performance for drains in a coarse-silt base material, Annual Meeting ASAE, Indiana, 1969;22. Luthin J.N., Drainage of agricultural lands, Agronomy 7., American Society Agronomy, 1957;23. Nelson W.R., Fiberglass as a filter for closed tile drains, Agr. Eng. 41 (10), 1960;24. Nitu I., Materiale filtrante pentru drenurile agricole, OIFPCA, Suceava, 1979;25. Nieuwenhuis G.J.A., Wesselling J., Effect of perforation and filter material on entrance resistance andeffective diameter ondrainage pipes, ILRI, Publ. No. 5, Wageningen, The Netherlands, 1979;26. Oosterbaan R.J., A review of the International Drainage Workshop held at Wageningen, 16-21 May 1978;27. Overtholt V., Fiberglass filter for tile drains, ASAE, Agr. Eng. 40, no. 10, USA, 1959;28. PietraruV., Calculul infiltratiilor inlucrarile deimbunatatiri funciare, Ed. Ceres, 1976;29. Shull H., Laboratory studies of glass fibers filter materials, ASAE, Chicago, 1977;30. Sisson D.R., Envelope materials their use in drainage, ASAE, Michigan, 1965;31. Someren C.L. van, The use of plastic drainage pipes in the Netherlands, Cultuurtehnische dienst, Utrecht, 1965;32. SomerenC.L.van,Drainage materials,Synthesis ILRI, Food and agri. Org. Of the United Nations, nr. 9, Rome, 1972;33. Terzaghi K., Peck R.B., Soil mechanics in engineering practice, New York, 1968;34. Trafford B.D., The application of synthetic materials to field drainage techniques and practices, Paper R3, 8th ICID Congress, Varna, 1982;35. Trafford B.D., The theoretical background to the use of gravel as the material on and around field drains, FDEU, Tech. Bul. 72/7, Cambridge, 1972;36. WattsD.C.,LuthinJ.N., Tests of thick fiber glass for subsurface drains, Hillgardia 35(5), 1963;37. Wehry A., Man T.E., Buhociu L., Rezultate preliminare privind extinderea gamei de materiale filtrante pentru drenaj, Analele ICITID Baneasa-Giurgiu, 1978;38. WehryA., ManT.E., Studii si cercetari privindfiltrele drenajelor agricole, Rev. Hidrotehnice nr. 7/1979, Bucuresti;39. WidmoserP.,Uneleconcluzii la teoria afluxului catre tuburile de drenaj (traducere CIDT, Bucuresti, mai 1973), Wesser unde Boden, no. 2, 1972;40. Williardson L.S.,Envelopematerials,Drainage for agriculture,sect. IV (9), ASAE, USA, 1974;41. Winger R.J., Ryan W.F., Gravel envelope for pipe drains design paper no. 70-708, Amer. Soc. Agr., Chicago, Illinois, 1970;42. Zaslavsky D., Definition of the drainage filter problem, ILRI, Publ. No. 25, Wageningen, The Netherlands, 1979;43. Zuidema F.C., Scholten J., Model tests on drainage materials,Scientific Departament Smedinghuis, Lelystat, The Netherlands, 1974.