Coperta: Silvia ColfescuIlustra{ia copertei: Ocupanti in fafa casei lui Take Ionescu,

fotografi e, coleclie Particular[Redactor: Silvia ColfescuCorector: Maria NiculaTehnoredactor: Dan Amza

PLANETABUCURESTI

Coleclia Planeta BucureSti este inifiat[ 9i coordonatl de

SILVIACOLFESCU

Copyright @ pentru prezetta edi,tie, Editura Ytemea,20l7

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RominieiBACALBA$A, CONSTANTIN

Capitala sub ocupafia duqmanului : 1916-1918 / Constantin

Bacalbaqa. - Bucureqti : Yremea, 2017

ISBN 978-973-645-8 1 0- 1

94(498 Bucureqti)

Constantin Bacalbasa

Capitalasub ocupa{ia du$manului

L9t6-1918

EDITURAYREMEABUCURE$TI

2017

Dem. Oprescu; I. Dimancea; N'N' S[ulescu; C'M' Oprescu; Al'G'

Negrescu; C. Protopopescu; C'C' Bosie;

Grefier: (ss) N. Br[tianu

OPINIE SEPARATA

Subsemna/ii fiind de acord cu majoritatea in ceea ce priveSte

groriror"o d*poiiyiunilor din ordonanla Comandamentului Supe-orioo

ger*on qi *oi ,1", acelea referitoare la infinlarea Tribunalelor

exceplionale ;i sustragerea rominului de la Judecdtorii sdi naturali'

suntem de pdrere cd este cazul insd ca Curtea sd inceteze in totul

activitatea sa.

(ss) $t. Urlileanu;Em. Miclescu; D'I' Diaconescu; Ionescu-Dolj;

Gr. Sevescu; N. Algiu.

Cele coprinse in aceast[ a"i'i"'" au fost aduse la cunoqtin]a

Ministerului de Justilie cu adresaNo' 559 din 2 iunie 1917'

Acelaqi simlimdnt de mdndrie qi neatArnare l-au manifes-

tat qi femeile care au fost arestate pe la mdnistiri' acelagi fior

fut iotl" a strabetut intreaga populafie, in zita in care duqma-

nul biruit a Plecat din Bucureqti'

*

Cu multi dreptate s-a zis c[ nenorocirea este o inleleaptl

inv[f6toare. Dar nenorocite sunt popoarele care nu qtiu s[ tragl

invSlSminte Ei foloase din nenorocire'

Nenorocirea pentru un popor este ca materiile dejectale

pentru un pdmdnf de culture' Plmdntul fertil nu suferi atin-

!.r"u r.r.rrdariilor dec6t spre a da in schimb o producfie bogatl

ie plante superioare. Poporul, care dupd urma nenorocirilor

sale nu se alege cu innobilarea simlirilor qi cu irnbogltirea

mintei, rim0ne numai cu umilinla gi cu ruqinea !

Sd ndddjduim c[ invaziunea a 16sat dupd plecare' intocmat

precum apeie Nilului lasd dup[ retragere' un p6m6nt roditor'

un suflet superior preg[tit pentru cultura frumoaselor sen'

timente Ei a marilor idei. Bucureqti, l92l

Cuprins

inainte de ocupa{ie ........ 5

Capitularea Bucureqtilor ................20Evacuarea Capitalei .......................23Retragerea ruqi1or......... .................. 30

Intrarea in Capitald a oqtirilor inamice....... ....... 33

Intrarea mareEalului Mackensen .......................37Defilarea trupelor inamice .............40Ocupaliunea. Teroarea bulgireascl ...................43Germanii sunt infometali............. .....................45Ausveisurile qi cartelele .................47intre germani qi bulgari.. ................49Kaizerul propune pacea.......... ........ 51

Sub germani.................. ................. 55

O iarni fbrd mil5 .........64Arestirile... .................. 68

Tot qtiri diverse ...........75Comisiunea interimari la Primlrie ...................76Arestarea mea............. ...................79Ce este in Bucuregti ....................... 87

Situalia politic[ ........... 88

Cum administreazd, germanii ......... 98

Noua administralie comunalS ...... 100

Alimentele. ...............102Purismul german ....... 105

Cum au fost furate automobilele maregalului Mackensen

sub ocupafiune............... ......... 109

Bo1i1e.......... ...............112

Administra{ia german6. ................113

Generalul Mackensen, Tulph von Tscheppe qi

colonelul Hentsch ...................115

228

Evreii sub ocupafie ......................117

Eweicere sub ocupalie ..:.:..:....:.:..:.::..:....::.:...... ................. t22lJzina de gaz qi elechicitate, apa.......... ........... 124

C[pitanul Kremnitz.... .................1,25

Ofensiva germanl in contra Moldovei.... ........127Vije1ia........ .............. 132

Evenimentele din Rusia ............... 139

Fabrica de niscociri ...................142Ieqirea Rusiei Ei a Ucrainei din lupti ..............I44Pdnd la incheierea pdcii........... ....147Furarea moaqtelor Sf. Dumitru .................... ...I52Cdderea guvernului Brdtianu ...... 155

Vin conservatorii........... .............. 159

Discutareatratatuluidepace....... ..........'........ 161

Campania electoral5.... ................. 166

Diverse qtiri............. .................... 168

Germanii opereazdmereu ...........l7lScumpetea vie}ii........... .................... ................ 173

M[suri administrative bune....... ..................... 175

Viala se scumpeqte mereu......... .....................176Ofensiva german[ pe Somme .....178Germanii inspiri temere........ ....... 180

Darea in judecati a miniqtrilor cabinetului Br[tianu .........182Politica noului guvern Marghiloman .............. 183

Ancheta contra miniqtrilor liberali........ .......... 184

Mizeriapopula{iunii .................... 186

Tratatul d. pu..' zvonuri de crizdministeriald .................. I 8 8

Manifestele din aeroplane................. .............. 190

Germanii gi 16ranii...... .................I92Germanii merg r6u ... 195

Ofensiva victorioasi a Franlei ....197C[derea Bulgariei.... .................... 199

Se apropie sfdrqitul...... ........,........202Bucuregtenii se ridicd contra germanilor ........204Bucureqtenii in contra germanilor.. ................207

Pentru facilitarea accesului cititorilor la text, ortografia a fost adusl

la zi; s-au plstrat in vechea lor formd unele cuvinte care dau saYoare

lecturii.Edilia pdstreazdnotele autorului, menlionate in text cu n.aut'

Celelalte note sunt adbugate de redaclie qi aduc informa{ii asupra

semnificaliei unor cuvinte (majoritatea ieqite din uz) qi (in principal)

asupra localizdrii unor edificii bucureqtene dispdrute.

inainte de ocupafie

Nu trecuse incd luna dinzita in care Rom6nia declarase

rdzboiAustro-Ungariei qi cele dint6i aeroplane germane ap6-

rurd deasupra Bucureqtilor.

Era in zira de 12 septembrie, vechiul stil, anul 1916. Pe la

orele 2 d.a., cinci Tauber germane aplruri deasupra Capitalei.

Bateriile instalate pentru apdrare incepuri s[ tune, Erapnelele2

se spdrgeau fEri folos sub ele in pdmdtufuri de puf alb, iar

de sus plslrile de prad[ v[rsau proiectilele inveninate asupra

populaliei surprinse Ei aiurite.

Aceste atacuri lipsite de bdrb[1ie asupra oragelor fbrd

apdrare vor r6mAne ca una dintre cele mai negre pete pentru

germani.

Degi Bucureqtiul este califlcat cd ar fi o cetate, judecat

dup6 cingdtoarea de forturi ridicate dupl planurile generalului

Brialmont3, in realitate Capitala regatului e un ora$ deschis.

Forturile sale nu mai au nicio intrebuinlare militari fiindci au

fost demult dezarmate, iar germanii cunoqteau aceast[ impre-jurare.

Dar ura impotriva ![rii, pe tronul cireia domnea un Hohen-

zollern ridicat impotriva casei sale, qi metodele rdzboinice, a

cdror temelie morali era numai dorinfa de a birui cu orice pre!,

t Rumpler-Taube - avion proiectat in 1909 9i avAnd primul zbor in1910, a fost primul avion militar monoplan produs in mas['2

$rapnel - proiectil de artilerie incdrcat cu gloanle care sunt impr[g-tiate prin explozie intr-un anumit punct de pe traiectorie'3 HenriAlexis Brialmont (1821-1903), proiectantul celor 36 de forti-ficalii - l8 forturi Ei l8 baterii -, construite cu o frecven![ aproxima-

tivl de 2 km, fiind unite intre ele printr-un set de tuneluri subterane,

menite si faciliteze apdrarea sau abandonarea fiecdrui punct al cen-

turii Bucureqtilor.

au impins pe potentatul teuton s[ ordone cel mai odios mdcel

asupra populafiilor civile.in codul rdzboaielor st6, ca o axiom6, principiul cd oricare

civil prins cu anna in mdn6, cd oricare om descoperitin zona

rdzboinicd cu intenfii ostile qi ftrd calitate militard sd fie privitdrept spion qi trecut sub arme. Aceastd axioml admite, dar, cd

rlzboiul nu este legitim qi tolerat dec6t numai intre militari.Dar dacd atactl cu m6na inarmatd a civililor impotriva arma-

telor este privit ca o infracfiune la statornicirile rdzboiului qi

dacl civilul prins cu arma in mdnl este scos de sub garanfiilece acoperd pe militarii cFnt[i pringi, cu cdt mai mare asprimenu ar trebui pedepsit atacul militarilor asupra civililor?

inziua de 12 septembrie, aeroplanele au aruncat bombeasupra cartierelor cel mai populate ale oraqului, au nimerit inmijlocul tuturor aglomerafiilor qi au omorAt mai cu osebirefemei qi copii. Morlii gi rdnifii acestei intdi isprdvi germanice

au fost cifrali la aproape 800.

A doua zi, 13 septembrie, escadrila de 5 Taube apdru asu-

pra Bucureqtilor la orele 11 a.m.

La ll ftrd cdteva minute, clopotul cel mare de la Mitro-polie incepu s[ zguduie vdzduhul cu mugetul sdu lugubru, ser-

genlii de oraq fluierau sinistru, publicul, care umplea strdzilein aceast[ zi atdt de senin[ qi plin[ de soare, alerga acum spdi-mdntat sd caute un adipost.

Pds6rile de pradd se ivird deasupra Arsenalului armateidin strada 13 Septembrie. O bombd, cdztt drept in poarta casei

cu nr. 48 in al cSrei parter locuiam. Toate geamurile aparta-mentului din parter fur[ sfbrAmate, femeia de menaj imi fuucis[ in stradl, tofi c6!i se aflau in acel moment prin apropiere:un soldat de ordonanlI in poarta casei cu nr. 31, un tlietor de

lemne, un birjar furd omor61i. Cdteva persoane au fost rdnite.De la 12 septembrie qi pdni in zita evacuirii, populafia

bucureqteand atrdit, tot mereu, zi qi noapte, sub teroarea avia-

liei germane:. zita erat aeroplanele, noaptea era zepelinul.Cdte scene tragice, cdte doliuri, c0te nenorociri.

Una dintre cele mai spiimdntitoare ffagedii mi-a fostpoves-

titi intr-una din zilele u."l.r. Era inff-o duminic6' intr-o cdsu!5

din cartierul G6rii de Nord, un mic funcfionar de la clile ferate

int6rziase in pat pdni la orele 8%, fiindzi de odihnd. in antreul

casei, cei doi copilaqi se jucau. Deodat[, o groazfricd explozie

izbucneqte. Omul tresare Ei se scoal6, dar in clipa aceea vede

rostogolindu-se, din tindl in odaia de culcare, capetele copilaqi-

lor. Omul a innebunit Pe loc.

Bucure;tenii indurau cu mare greutate necazurile rdzbo-

iului. oraqul scufundat in intuneric din cauza vizitelor zepelinu-

lui, oprirea circulafiei pe str[zi de la orele 9 seara, suspendarea

tuturor spectacolelor, indatorirea de a stinge toate luminile in16-

untrul locuinlelor la intaia somafiune a poli{iei, deqteptarile de

noapte in concertul sinistru al clopotului de la Mitropolie, al

pocnetelor qrapnelelor de la posturile de ap[rare, al groaznice-

lor explozii cdztte din zepelin, toate acestea efau o risturnare

prea repede a tuturor obiceiurilor de p6nd atunci'

Populalia bucureqteand avea un suflet de timp de pace'

Cresculi intr-o epoci de bun ffai, de lini,ste, de prosperitate con-

tinud qi aproape generald,bucureqtenii nu aveau sufletul pregS-

tit ca s[ indure nici lipsurile materiale, nici zguduirile morale.

Degi fondul acestui suflet nu este laq, totuqi o lung[ deprindere

in belqug qi nep[sare a gdsit pe toat[ lumea aceasta prea slabd

in fa\a evenimentelor Prea mari.

Rdsfr1a1ii unei prea lungi perioade de linigte s-a,u tdzxtd-

tit sub cele dintai lovituri ale soartei potrivnice. De aceea sila

misurilor de ordine Ei rigoare, scumpetea viefii care incepea,

lipsurile materiale, nevoia de a renun(a la confort, iar mai in

urm6 qtirile rele de pe cflmpul de fizboi au dat naqtere unei

dispoziliuni de addncd nemu$umire.- in dosul frontului militar, sSnatos inc6, Bucureqtiul consti-

tuia acum frontul ,,defetisf'.Mai cu seam6 dupd infrAngerea noastr[ de la Turtucaia,

Capitala iqi pierdu caPul.

Militarii care veneau de pe front, mai ales cei care veneaudin Carpali, unde moralul, pdnd,la o vreme, fusese destul debun, se minunau de ce vedeau in Bucuregti. C[ci aci foiau qizilnic nftteau niscocirile, qtirile rele, toate inchipuirile unorminfi bolnave.

Bdtdliade la Turtucaia a gisit populalia bucureqteani feri_cit[ in optimismul ei tr6ndav.

Fdrd munca controlatoare, mulfumitl cu declamdrile seciale politicienilor, educati politiceqte sub epoca lungii domnii aregelui Carol, in care un singur cap gdndea qi o singurd voin!6lucra, presa de toate culorile, c6t qi partidele politice credeauc[ militlreqte suntem o putere de neinvins. Despre bulgari,incaltea, aveau o idee plin[ de mild. Ce erau in stare s[ faci infala noastrd acei ,,zarzavagii!?,,

Deplinul succes dob0ndit peste Dundre in campania din1913, cdnd amrcpezit 300.000 de oameni asupra unei lIri fbrdapdrare, faptul de arme de la Ferdinandovo unde divizia de3000 de cdlireli rom6ni a putut captura o brigadd bulgard de8000 de soldali, care n-au mai rmrt s[ se bati, ne ziplciserdcu desdvdrqire.

Un politicianism de suprafal[, de vorbe goale, de auto_la_ude, de exagerare a puterilor qi a virtufilor ce aveam crease ostare mintald atdt de fals optimistd, inc6t nu erau dec6t foarte,dar foarte pufini rom6ni care s5-qi inchipuie cum cd armataromAnd ar putea fi betute de bulgari.

De aceea bitdlia de la Turtucaia era aqteptat[ cu o naiv[incredere.

Bineinfeles, la Turlucaia armata romdn6 nu s_a aflat numaiin fa[a armatei bulgare. Publica{iunile militare germane arat6cd armata bulgarl nu forma dec6t un procent redus al corpu_lui care a atacat Dobrogea. La Turtucaia, armatarom6nd s_aaflat in fala unei armate compuse din germani, austro_germani,furci qi bulgari, iar comandanful suprem, care a conceput qi acondus bdtdlia, era unul dinhe cei mai mari generali germani,

lbldmareEalul von Mackensen. Meritul bulgarilor a fost prin ur-mare mediocru.

tn cele mai multe zile cuprinse intre dureroasa infrdngerede la Turtucaia gi evacuarea Bucureqtilor de citre autorit[{ile qiarmata rom6n5, am dejunat intr-un cabinet particular al restau-rantului Europa, cu ministrul Industriei, defunctul AlexandruRadovici.

Alexandru Radovici imi era un vechi prieten, atunci imiera qi ministru, clci eram preqedinte al Casei Centrale a Mese-riilor. Atdt pentru afaceri de serviciu c6t qi din spirit de cama-raderie, eram foarte des cu el la masi; in zilele acestea stlteamin curent cu varialiunile dispoziliei suflete;ti a guvernului inceea ce se atingea de mersul operaliunilor militare.

Un fapt care m-a surprins foarte neplicut qi m-a autori-zat sd augureza r5;t pentru rezultatul campaniei eta acela cd,in loc sd ne strdngem r6ndurile infa\aprimejdiei, dimpotriv[ne dezmdfam in fala duqmanului, care inainta biruitor asupranoastr[. Caracteristic era c[ sferele guvernamentale, chiar intoiul luptei, lucrau ca sd stdnjeneascd acfiunea generaluluiAverescu.

*Aci o uqoar[ abatere de la povestire.tncd de la declararea rdzboiului, ba chiar qi de mai inainte,

trei bdrbafi fineau asupra lor pironite privirile pline de incre-dere ale publicului. Acegti trei bdrbali erau: Ion I.C. Brdtianu,qeful guvernului, Nicu Filipescu, geful Partidului Conservator,partizan al inhdrii in acfiune, qi generalul Averescu.

Ion I.C. Brdtianu era qeful guvernului. Felul in care con-dusese negocierile diplomatice, faptul cd intdrziase intrareain acliune p6nd ce Rusia a fost adusd ca sd iscileasci un tratatde alianlE care ne acorda toate revendiclrile noastre terito-riale, inclusiv Torontalul in Banat qi Cerniu{ii in Bucovina,litptul celSlalt ci Britianu era nu numai in fruntea unui mare

{ A augura (italienism)- a prevesti, a prezice.

9

partid politic, dar era Ei mogtenitorul unui nume popular qi

cu o puternic[ tradilie de patriotism, il recomandau increderiigenerale.

Nicolae Filipescu era qi cea mai simpaticd qi cea mai rom6-

neascd figur5 politicd a momentului.Comunicativ, prietenos, inarmat cu o activitate fermecdtoare,

bun qi mare romdn, suflet cavaleresc, curajos p6n[ la temeri-

tate, bl6nd qi iertdtoq destoinic de mari acliuni pdtimaqe, dar

incapabil de vreo micqorime sufleteasci, in stare sd iubeascd

ca niciunul altul, dar neEtiind sd urascd cu rdutatea sufletelor

meschine, acest om tira dup[ el increderea populard.

Deqi boier de neam qi conservator de idei, era, dacd nu un

democrat, dar desigur cel mai populist dintre fruntaqii politici.

Iubitor al excentricului ;i al punerilor in scend politice, nu o

dat6, in expediliile sale electorale sau de altd naturd politicd,

s-a travestit qi qi-a modificat figura. Una din plicerile sale era

ca, din weme in vreme, sd msn6nce citmali qi fleici la masa

unei cdrciumi modeste in v6zul tuturor, inconjurat de electorii

sii favorili.Nicolae Filipescu, care-qi iubea lara qi neamul mai presus

de toate, era puterea vie qi neadormitd, sufletul cald gi olelit care

infl[cdra !ara, impingea guvernul la acfiune, omul care a con-

tribuit s[ creeze in Rom6nia acea unanimd pornire rlzboinic['Generalul Averescu, bine apreciat in cercurile militare, nu

era deloc un om popular. Datoritd n-aq putea spune clrei minu-

nate intdmpliri, dar mai ales datoritd infrdngerilor suferite de

a{i generali, numele sdu se ivi deodati mai pe toate buzele.

Armata incepu sd creadi orbeqte in el.

CAnd, dupd dezastrul de la Turtucaia, i se dddu, in loculgeneralului Aslan, comanda armatdi de la Dun[re, increderea

generali renlscu gi in oqtire qi in public. Nu era un militar care

s[ nu-gi fi pus toatd nidejdea in el.

Eram intr-o zi pe platforma unui tramvai unde se aflau Ei

doi sergenfi din infanterie. Sergenfii plecau a doua zi pentru

armata din Dobrogea.

t0

F

La intrebarea unui domn dac[ sunt speranle ca bulgarii sd

fie respinqi, unul dintre sergen{i rispunse z6mbind:

- Dumneata n-ai a.uzit cd acum comand6 acolo generalulAverescu? Dacd e domnul general Averescu, nu avem nicioteamd.

Am fEcut aceast6 abatere de la girul povestirii, spre a notacare era situalia moralS a generaluluiAverescu in wemea aceea.

Armata aproape intreagd iqi punea sperantele in el; pe strS-

zile Bucureqtiului, cdnd trecea in automobil, trecitorii in grupuriil salutau ridic6nd p6ldriile qi strigau: ,,SI trdieqti, domnulegeneral! Scap6-ne de duqmani!".

CAnd, peste cdteva zile, Comunicatul Oficial anun!5 cd ar-mata rom6nd a trecut Dunirea la Fl[mdnda sub comanda gene-

ralului Averescu, in tot Bucureqtiul nu fu decdt un lung strigitde entuziasm. Fabrica de ndscociri, ce a funclionat cu acti-vitate in tot timpul rdzboiului, revdrsi in chiar zi:ua aceea lnpotop de gtiri.

Se spunea cd au trecut in Bulgaria 4 divizii complete, sau

80.000 de oameni. Martori oculari, sosili intr-adins de la fa\alocului, aflrmau cd au ydzrtt trecerea. S-a aflat mai tdrzit cd,spre a stimula voia bun[ a armatei, comandantul concentrasela punctul de trecere c6teva sute de blrci in care soldalii de

infanterie au fost imbarcafi. Apoi, in sunetul muzicilor gi inurale nesfhr;ite, soldalii rom6ni au pus piciorul pe malul cel6-lalt. Aceastd trecere nu s-a ficut insd ftrd jertfe.

*

Una din tainele acestei campanii a fost c[ orice hotlr6reluatl de cdtre Marele Stat-Major qi de c[tre comandantul romdnera in scurt timp cunoscuti de c6tre inamic. De aceea aproapenicio acfiune de surprindere n-a putut fl executat6 de trupelenoastre. Tot astfel qi la Fldmdnda. in momentul in care trupelerom0ne incepur[ s[ treac6 Dunbrea, o escadrild de aeroplanegermane apdru pe cer Ei bombardi trupele romdne cu toateproiectilele de care dispunea. Ai noqtri avuri cu acest prilejnumeroqi morfi qi r[ni!i.

l1