capiol 1
DESCRIPTION
Capitol 1TRANSCRIPT
1. INTRODUCERE
1.1. Locul proiectării pe spirala calităţii mecanismelor
1.1.1 Terminologie
Conform dicţionarului explicativ (DEX98), cuvântul PROIECT are următoarele semnificaţii:
1. Plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru
2. Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat şi
aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare. ♢ Proiect de lege = text provizoriu al
unei legi, care urmează să fie supus dezbaterii organului legiuitor (şi opiniei publice).
3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-
economice, desenele, instrucţiunile etc. necesare executării unei construcţii, unei maşini etc. ♢
Proiect de diplomă = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza căreia studenţii institutelor
politehnice, institutelor de arhitectură etc. obţin diploma la sfârşitul studiilor.
AFÁCERE, afaceri, s.f. 1. Tranzacţie financiară, comercială sau industrială, bazată de obicei
pe speculă sau pe speculaţii. 2. (Fam.) Întreprindere cu rezultat favorabil. 3. Treabă (importantă),
îndeletnicire, ocupaţie. ♢ Afaceri interne (sau externe) = treburi obşteşti privind problemele interne
(sau externe) ale unei ţări. – (după fr. affaire). Sursa: DEX '98 |
[ http://dexonline.ro/search.php?cuv=proiect ]
SPECULÁ, speculez, vb. I. 1. Tranz. A trage foloasele dintr-o anumită situaţie, a avea un profit
din ceva; a exploata, a înşela pe cineva (profitând de anumite împrejurări). ♦ A face speculă (1), a vinde
cu suprapreţ. 2. Tranz. A face tranzacţii de valori. 3. Intranz. şi tranz. A face speculaţii (2). – Din fr.
spéculer.
Sursa: DEX '98
[ http://cultural.srr.ro/articole/art.shtml?a=494&c=11&g=3 ]
ESCRÓC, -OÁCĂ, escroci, -ce, s. m. și f. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin
mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan. – Din fr. escroc.
Sursa: DEX '98
ÎNȘELÁ, înșél, vb. I. I. Tranz. (Înv.) A pune șaua pe cal, a înșeua. II. 1. Tranz. A induce în
eroare, a abuza de buna-credință a cuiva; a amăgi.
Pe 9 februarie 1893 vicontele Ferdinand de Lesseps, unul dintre iniţiatorii proiectului de
construcţie a canalului Suez şi promotorul afacerii de succes, este condamnat la închisoare pentru
fraudă (moare în 1894). Cu 4 ani înainte, în biroului Societăţii Geografice franceze se hotăra
construcţia unui canal asemănător cu cel al Suezului, în Panama, pentru a micşora timpul de călătorie
între este şi vest. Proiectul îi este încredinţat lui Lesseps, deşi avea aproape 74 de ani. De data aceasta,
însă, proiectul nu a mai fost un succes şi a fost oprit din mai multe cauze:
o solului foarte instabil;
o lipsei medicamentelor care să ţină în frâu epidemiile de malarie şi de holeră;
o prelungirea lucrărilor neaşteptat de mult şi de desele acuzaţii de corupţie faţă de cei care
conduceau proiectul.
Proiectul fost în final abandonat şi atenţia opiniei publice s-a îndreptat asupra vinovaţilor.
Printre ei: Lesseps şi fiul său care se ocupase şi el de construcţia canalului şi încă 100 de responsabili.
Toţi au fost găsiţi vinovaţi de luare de mită; cât s-a lucrat la Canalul Panama, toţi acţionarii
„Companiei generale a canalului interoceanic” au primit în mod regulat dividende. Mulţi au sperat la
câştiguri mari, investind în faimoasa construcţie; O dată cu eşecul din 1893, cuvântul „panama” nu era
atât utilizat cu sensul de pălărie de plajă, cât se referea mai ales la:
o afacerile mari şi înşelătoare,
o actele de corupţie ale funcţionarilor şi
o presa „la comandă”.
Abia în 1914 acest proiect a fost finalizat, după ce noile medicamente au micşorat riscul de
izbucnire a epidemiilor.
[ http://cultural.srr.ro/articole/art.shtml?a=494&c=11&g=3 ]
Pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii este foarte util să se facă distincţie între:
o ştiinţă şi pseudo ştiinţă;
o informare şi dezinformare în luarea deciziilor pentru grupuri de decidenţi (pentru
persoane fizice sau juridice).
O tragedie mult mai mare, datorată acestei lipse de preocupare a fost efectul propagandei
doctorului în filozofie Goebbels, războaiele Germaniei naziste; a enunţat catastrofalul principiu:
“Nu e misiunea propagandei să fie inteligentă, misiunea sa este să aducă succes”.
[ http://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Goebbels ]
Din nefericire, acest principiu se aplică încă; acest fapt face necesar să se acorde mai multă
atenţie protejării la dezinformare.
1.1.2 Ciclul rentabilităţii şi spirala calităţii
În condiţiile concurenţei foarte intense pe plan mondial a producătorilor de mecanisme sau
maşini, producătorul rezistă pe piaţă dacă produce mecanisme cu preţuri cât mai scăzute, caracteristici
funcţionale adecvate nevoilor clienţilor şi fiabilitate în concordanţă cu uzura morală.
Perioada de garanţie (durata normală de utilizare) este preferabil să fie mai mare decât perioada
estimată a uzurii morale.
Ciclul rentabilităţii poate fi reprezentat ca în fig. 1.1; fazele din ciclul rentabilităţii sunt
prezentate în corelare cu spirala calităţii [Juran] fig. 1.2.
Fig. 1.1
I. Asimilarea în fabricaţie (faza in care se fac cheltuieli şi nu există vânzări, încasări)
1. Cercetarea pieţei: în care se efectuează studii cu privire la
Clienţi potenţiali
Caracteristici de performanţă necesare.
Tendinţa concurenţei;
2. Studii tehnico-economice:
Planul de afaceri
Estimarea ratei rentabilităţii interne prin simularea fluxului de numerar (cash flow)
Evaluarea preţului de cost în funcţie de seria de fabricaţie;
3. Oferte de comenzi, comenzi;
4. Proiectarea prototipului;
5. Testarea prototipului;
6. Proiectare serie zero. Pregătire de fabricaţie. Execuţie serie zero;
7. Testare serie zero.
II. Producţie şi vânzări până la compensarea cheltuielilor de asimilare în fabricaţie
III. Producţie şi vânzări pe piaţă în expansiune
IV. Producţie şi vânzări pe piaţă în restrângere.
În fig. 1.2 este reprezentată spirala calităţii
ncom – număr de comenzi;
no – număr minim de comenzi, pentru care proiectul poate fi rentabil.
Standardele principale, din familia ISO 9000, prin intermediul cărora se poate configura un
sistem de management al calităţii competitiv şi care poate fi, ulterior, "Certificat ISO 9001" sunt [ 1 ]:
SR EN ISO 9000 "Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular",
descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si defineste terminologia
pentru sistemele de management al calitatii.
SR EN ISO 9001 : 2008, "Sisteme de management al calităţii. Cerinţe" , stabileşte cerinţele
pentru un sistem de management al calităţii
SR EN ISO 9000 : 2000, "Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi
vocabular", descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii si defineşte
terminologia pentru sistemele de management al calităţii.
SR EN ISO 9004 : 2001, "Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor", furnizează linii directoare care depăşesc cerinţele prezentate în ISO
9001:2008 in scopul de a lua in considerare atât eficacitatea cât şi eficienţa unui sistem şi management
al calităţii şi in consecinţa potenţialul de îmbunătăţire a performanţelor unei organizaţii.
Familiei ISO 9000 îi sunt asociate şi standardele următoare:
SR ISO 10007 : 2005, "Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul
configuraţiei", este aplicabil pentru a susţine produsele de la concepţie până la eliminare şi oferă
îndrumări pentru utilizarea managementului configuraţiei în cadrul unei organizaţii:
o planificarea managementului configuraţiei,o identificarea configuraţiei,
o controlul modificărilor,
o evidenţa stadiului configuraţiei,
o auditul configuraţiei;;
SR ISO 10005 : 2007, "Managementul calităţii. Linii directoare pentru instruire", furnizează liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea strategiilor şi sistemelor de instruire care influenţează calitatea produselor furnizate de o organizaţie
SR ISO 10012-2 : 2000, "Asigurarea calităţii pentru echipamente de măsurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de măsurare" , cuprinde recomandări şi îndrumări de implementare a acestora, referitoare la asigurarea calităţii proceselor de măsurare efectuare de organizaţie
SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996, "Condiţii de asigurare a calităţii pentru echipamente de măsurare. Partea 1: Sistemul de configurare metrologică a echipamentului de măsurare", cuprinde condiţiile de asigurare a calităţii aplicabile de organizaţie pentru a se asigura ca măsurările sunt efectuate cu exactitatea dorită.
SR ISO 10013 : 1997, "Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii", furnizează liniile directoare pentru pregătirea, elaborarea şi controlul manualelor calităţii.
SR 13405 : 1998, "Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru planurile calităţii", furnizează linii directoare pentru a ajuta organizaţiile în analiza, aplicarea şi revizuirea planurilor calităţii; este aplicabil planurilor calităţii din orice industrie, pentru:
o proiecte,o contracte,
o procese,
o produse(hardware, software, materiale procesate)
o servicii.
SR ISO 10015 : 2000, "Formare profesionala. Terminologie", defineşte termenii frecvent utilizaţi în domeniul formării profesionale, în relaţiile dintre serviciile de formare şi beneficiarii acestor servicii.
ISO 19011 :2003, "Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii sau de mediu",
furnizează îndrumări referitoare la principiile de auditare, conducerea programelor de audit,
desfăşurarea auditurilor sistemului de management al calităţii şi auditurilor sistemului de management
de mediu.
SR EN 45014 : 1993, "Criterii generale pentru declaraţia de conformitate dată de furnizori",
specifică criteriile generale pentru declaraţia de conformitate dată de organizaţie clienţilor săi.
Simbolurile amplasate în faţa numărului unui standard (dintre cele menţionate mai sus), au
următoarea semnificaţie:
SR - standard cu aplicabilitate la nivel naţional,
EN - standard cu aplicabilitate la nivel european,
ISO - standard cu aplicabilitate la nivel internaţional.
[ http://www.asro.ro/ ]
Fig. 1.2
Fig. 1.3
Faza de elaborare
Creare
Proiectare
AQ
Producţie
Proiectare
Fază de verificare
Aprobare
Fază de
distribuire
Fază de
înmagazinare
Revizuire
Flux de informaţii Hârtie CD dischetă pe bandă magnetică
Este necesar a se porni cu un SMC bazat pe ISO 9001 dar care sa funcţioneze corect, urmand
apoi o tranziţie la ISO TS 16949 pentru organizaţiile din industria de componente auto / sau ISO 9004
pentru restul domeniilor si abia dupa implementarea si funcţionarea corectă a acestor sisteme sa se
demareze un plan de trecere la Lean Manufacturing, de aplicare Six Sigma etc.
[ http://www.alexandrutudose.ro/ ]
În urma analizei spiralei calităţii se poate stabili locul calculului structural, cinematic şi
cineto-static în proiectarea mecanismelor.
Pentru a putea dimensiona elementele mecanismului şi pentru a putea alege sursa de
energie este necesară cunoaşterea forţelor care acţionează pe elemente, să se facă calculul
cinetostatic pe ciclul complet de funcţionare.
Mai întâi trebuie cunoscute forţele şi momentele de inerţie. Deci distribuţia de acceleraţii
trebuie cunoscută înainte de calculul cinetostatic; se determină cu ajutorul analizei cinematice.
Pentru a putea face eficient analiza cinematică şi cinetostatică, este util să fie folosite
metode şi programe de calcul specifice grupelor structurale; ca urmare, este util să se facă
anterior analiza structurală.
1.1.3. Modele de planuri de afaceri pentru mecanisme; locul şi importanţa calculului rentabilităţii
Marea diferenţă între a fi om de afaceri şi a fi angajat constă în capacitatea de a privi în
ansamblu afacerea.
Promotorul afacerii îşi dă interesul dacă este convins de rentabilitatea, profitabilitatea pe termen
cât se poate mai lung a proiectului, de şansa sa de a intra şi a rămâne pe piaţă, de avantajul afacerii
respective faţă de concurenţii existenţi pe piaţă. Pentru a obţine această convingere în mod întemeiat,
promotorul afacerii trebuie să-şi elaboreze planul afacerii; în cadrul panului trebuie identificate
obiectivele care trebuie atinse de-a lungul timpului. În acest mod se obţin puncte de reper care-i permit
promotorului afacerii să verifice oricând dacă este sau nu pe drumul cel bun.
Dacă planul de afaceri este întocmit pentru obţinerea unei finanţări, trebuie să se insiste pe
profitabilitatea afacerii respective şi să se explice foarte clar în ce constă avantajul afacerii în
comparaţie cu activitatea concurenţilor existenţi pe piaţă.
În general, structura planului de afaceri nu este strict determinată; aceasta variază în funcţie de
mai mulţi factori, ca de exemplu:
- Destinatarul final (promotorul afacerii, investitorul, partenerii etc.);
- Amploarea proiectului mecanismului;
- Specificul afacerii, activităţii respective.
În continuare se face o sistematizare a informaţiilor strict necesare referitoare la planurile de
afaceri, din literatura de specialitate, cu aplicabilitate la rentabilitatea mecanismelor proiectate.
1.1.3. 1 Scopul planului de afaceri, poate fi:
o Instrument de planificare
o Program de vânzare
o Ghid de activitate
1.1.3.2 Planul de afaceri poate fi utilizat:
o În mediul extern al firmei
- în obţinerea de capital
- în organizarea strategiei afacerilor
- în identificarea şi testarea prezumţiilor
- în simularea rezultatelor
- în găsirea susţinătorilor financiari
o În mediul intern al firmei
- în orientarea activităţii operaţionale
- în măsurarea performanţelor
1.1.3.3 Planul de afaceri trebuie să răspundă la următoarele probleme:
o Care este avantajul investitorului
o Care şi cât de mari sunt cerinţele acţiunii, afacerii, firmei coordonatoare a afacerii
o Cum vor fi satisfăcute cerinţele şi cum se va realiza profit din activitate
o Care sunt perspectivele de succes şi ce va determina succesul
o De ce mai are nevoie pentru a atinge succesul, firma care şi-a asumat afacerea, proiectarea
mecanismului respectiv.
1.1.3.4 Secţiunile de bază ale planului de afaceri
Se prezintă în continuare, din multitudinea de structuri de planuri de afaceri, două variante, una
concisă (A) şi a doua detailată (B)
Varianta A
A1. DESCRIEREA AFACERII
o Domeniul de activitate al firmei
o Produsul sau serviciul oferit şi caracteristicile care îi oferă unicitate (unique selling point); ce
beneficii aduce clientului şi de ce este necesar pe piaţă; analiza caracteristicilor produsului în
funcţie de cerinţele clienţilor.
A2 STRATEGIA DE MARKETING
o Cunoaşterea clienţilor
o Cunoaşterea concurenţei, punctele tari şi punctele slabe
o Politica de preţ; costurile de producţie, profitul urmărit corelat cu preţurile uzuale pe piaţă.
o Publicitatea
A3 STRATEGIA MANAGERIALĂ
o Modul de organizare a firmei; tipul utilajelor disponibile pentru producţia sistemului mecanic
mobil respectiv, precum şi numărul şi calificarea angajaţilor, atribuţiile fiecăruia, ierarhia lor,
nivelul salariilor şi a altor beneficii materiale, modalitatea de recrutare şi instruire a lor.
A4 Strategia de management financiar
o Bugetul iniţial, care include cheltuielile de înfiinţare, investiţiile în utilaje, sediu şi eventual
puncte de lucru, cheltuieli pentru aprovizionare, salarii, marketing;
o Metode contabile aplicate;
o Estimări ale balanţei contabile;
o Cifra de afaceri;
o Împrumuturi
o Profit
Varianta B
B1 COPERTA
o Numele, adresa şi telefonul firmei
o Data planului de afaceri
B2. CUPRINSUL LUCRĂRII
B3. INTRODUCERE (3 sau 4 pagini)
o scopul planului (atragerea de investitori sau de împrumuturi / credite)
o descrierea sumară a afacerii( ce bunuri sau servicii va oferii firma)
o oportunitatea şi strategia de afaceri( avantaje, factori cheie pentru succes, tendinţe în industria
de profil, alte evidenţe ale oportunităţii, natura şi intensitatea concurenţei, tăria sau
vulnerabilitatea concurenţilor, etc.)
o cercetarea şi dezvoltarea produsului / serviciilor şi planul de producţie (stabilirea şi
dimensionarea eforturilor, programele de protecţie a protecţiei, a proprietăţii intelectuale şi
secretului comercial)
o echipa managerială ( oameni cheie, experienţă şi performanţe)
o informaţii financiare (venituri, cheltuieli profit / pierderi, flux de numerar / buget de casă, bilanţ
pro-forma, etc)
B4 DESCRIEREA FIRMEI
o istoric – realizări anterioare
o concepţia de lucru
o obiective generale şi specifice
o puncte de interes pentru atragerea conlucrării partenerilor necesari ( asociaţi, investitori, etc.)
B5. PRODUSELE ŞI SERVICIILE FIRMEI
o descrieri şi comparaţii
o utilitatea şi valoarea produselor sau serviciilor pentru consumatori
o statutul proprietăţii intelectuale ( înregistrarea zi protecţia legală a brevetelor, investiţiilor,
mărcilor de fabrică şi comerţ )
o produsele ( aflate în producţie curentă şi cele proiectate pentru viitor )
o preţurile
o ce va determina pe cumpărători să cumpere produsele firmei
B6. DESCRIEREA PIEŢEI ACCESIBILE FIRMEI
o piaţa totală
o segmente de piaţă specifice
o identificarea primilor virtuali clienţi ( min. 5 )
o gradul de prezentare pe piaţa accesibilă ( gradul de la primul la ultimul an prognozat )
o creşterea actuală şi în perspectivă din domeniul de producţie în care se circumscrie firma şi
produsele sale.
B7. CONCURENŢA
o descrierea tuturor produselor similare concurente şi firmelor care produc şi le comercializează
( comparaţii tehnice şi comerciale )
o elemente distinctive ale concurenţilor ( puncte forte şi slăbiciuni )
o evidenţierea caracteristicilor unice ale produselor proprii sau ale serviciilor – după caz.
B8. STRATEGIA DE MARKETING
o canalele de distribuţie (directe, indirecte / comisionari, distribuitori, producători ai unor
echipamente originale, francizori etc. )
o instruirea şi simularea forţei de vânzare
o prognozarea vânzărilor şi bugetul de casă
B9. PLANUL DE PRODUCŢIE
o explicaţii concise asupra procesului de producţie sau de exercitare a serviciilor.
o controlul calităţii şi recepţia produselor
o bugetul necesar producţiei
o probleme ale calificării forţei de muncă
o necesarul de aprovizionat, inclusiv componente de la subcontractori
o prototipuri de produse şi proiecte de prototipuri
B10. PLANUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE
o descriere
o scopul şi elementele determinate
o programare şi buget
o avantaje faţă de concurenţă
o prognozarea evoluţiei produsului
o protejarea proprietăţii intelectuale
B11. ORGANIZARE, PERSONAL ŞI FACILITĂŢI
o schema de organizare ( organigrama )
o fondatorii firmei şi principalii angajaţi
o descrierea posturilor
o planul de personal
o comitetul director ( directori executivi – consilieri )
o mişcări de personal, pe termen scurt şi pe termen lung
o alte probleme majore legate de personal
B12. PLANUL FINANCIAR
o situaţia financiară actuală
o plăţi şi încasări previzibile
o controlul costurilor
o detalierea analizei costurilor
o prognoza rezultatelor financiare pentru primul an ( pe luni ) al doilea an ( pe trimestre ) şi
pentru următorii trei ani ( anual );
a) bugetul de casă
b) raport asupra rezultatelor financiare ( profit / pierdere prognozate )
c) bilanţ pro – forma.
ANEXE
- Modele de buget de casă
- Raport asupra rezultatelor financiare( profit / pierderi ) prognozate
- Bilanţ actual şi prognozat
1.1.3.5 PROGRAME DE CALCUL A RENTABILITĂŢI. Cel mai utilizat produs informatic, utilizat
pentru calcule economice, de rentabilizare, este EXCEL; este o aplicaţie Windouws, adică un program
de calcul conceput pentru a fi executat sub controlul sistemului de operare Windous; există si variantă
care rulează sub Apple. Face parte din pachetul Microsoft Office, cel mai larg utilizat pachet de
programe. În cadrul lucrărilor aplicative asociate cursului se vor dezvolta aplicaţii referitoare la
rentabilizare SMM folosind limbajul de programare VBA. ca sistem RAD (de dezvoltare rapidă ded
aplicaţi). Aplicaţia cu caracter general EXCEL pune la dispoziţia utilizatorilor numeroase funcţii
matematice, statistice, financiare, pentru baze de date etc.. Aplicaţiei cu caracter general Excel este
consacrată ca un instrument software pentru realizarea de aplicaţii particulare, care să rezolve probleme
specifice, ca de exemplu, aplicaţii pentru rentabilizare sistemelor mecanice mobile. În continuare sunt
prezentate mai multe funcţii EXCEL care sunt utile în determinarea rentabilităţii SMM şi optimizarea
lor, aşa cum sunt explicate aceste funcţii de producătorul programului.
Valoarea netă actualizată ( NPV )
Cu această funcţie se poate calcula valoarea netă actualizată a unei investiţii într-un mecanism, prin
utilizarea unei rate de actualizare (rata de scont), a unei serii de plăţi (valori negative) şi încasări
(valori pozitive) viitoare.
Sintaxă
NPV(rate;value1;value2; ...)
Rate este rata de actualizare pe parcursul unei perioade.
Value1, value2, ... sunt de la 1 până la 29 de argumente care reprezintă plăţi şi încasări.
Value1, value2, ... trebuie repartizate la aceleaşi intervale de timp şi trebuie efectuate la sfârşitul
fiecărei perioade.
NPV foloseşte ordinea argumentelor value1, value2, ... pentru a interpreta ordinea fluxurilor de
numerar. Asiguraţi-vă că valorile plăţilor şi încasărilor sunt introduse în succesiunea corectă.
Argumentele care sunt numere, celule goale, valori logice sau reprezentări text ale numerelor,
sunt luate în calcul, iar argumentele care nu se pot converti în numere sunt ignorate.
Dacă un argument este o matrice sau o referinţă, sunt luate în calcul numai numerele din
matrice sau din referinţă. Celulele goale, valorile logice, textele sau valorile de erori din matrice
sau din referinţă sunt ignorate.
Observaţii
Funcţia NPV îşi începe calculele cu o perioadă înaintea primului flux de numerar (value1) şi le
termină cu ultimul flux de numerar din listă. Calculul funcţiei NPV se bazează pe fluxuri de
numerar viitoare. Dacă primul flux de numerar are loc la începutul primei perioade, prima
valoare trebuie adăugată la rezultatul dat de NPV şi nu inclusă în argumentele de tip value.
Pentru mai multe informaţii, vezi exemplele de mai jos.
Dacă n este numărul de fluxuri de numerar din lista de argumente, formula pentru NPV este:
(2.7)
NPV este asemănătoare cu funcţia PV (valoarea actualizată). Diferenţa semnificativă dintre PV
şi NPV este că PV acceptă fluxuri de numerar care au loc fie la începutul, fie la sfârşitul
perioadei. Spre deosebire de valorile variabile ale fluxurilor de numerar din cazul NPV,
fluxurile de numerar din PV trebuie să fie constante pe toată perioada investiţiei. Pentru
informaţii despre anuităţi şi funcţii financiare, vezi PV.
NPV mai este înrudită şi cu funcţia IRR (rata internă de rentabilitate). IRR este rata pentru care
NPV este egală cu zero: NPV(IRR(...), ...) = 0.
Exemple
Să presupunem cazul unei investiţii pentru care plătiţi 10.000 LEI peste un an şi primiţi anual venituri
de 3.000 LEI, 4.200 LEI şi 6.800 LEI în cei trei ani care urmează. Considerând o rată de actualizare
anuală de 10 procente, valoarea netă actualizată a investiţiei este:
NPV(10%; -10000; 3000; 4200; 6800) egal 1.188,44 LEI
În exemplul precedent, dvs. includeţi costul iniţial de 10.000 LEI ca pe una dintre valori, deoarece plata
se face la sfârşitul primei perioade.
Consideraţi o investiţie care porneşte de la începutul primei perioade. Presupunem că sunteţi interesat
în cumpărarea unui magazin de încălţăminte. Costul afacerii este de 40.000 LEI şi vă aşteptaţi să
primiţi următoarele venituri pentru primii cinci ani de activitate: 8.000 LEI, 9.200 LEI, 10.000 LEI,
12.000 LEI şi 14.500 LEI. Rata de actualizare anuală este de 8 procente. Aceasta poate reprezenta rata
inflaţiei sau rata dobânzii unei investiţii concurente.
Dacă cifrele de costuri şi de venituri din magazinul de încălţăminte sunt introduse în celulele de la B1
la B6 respectiv, atunci valoarea netă actualizată a investiţiei pentru magazinul de încălţăminte este dată
de:
NPV(8%; B2:B6)+B1 egal 1.922,06 LEI
În exemplul precedent, nu includeţi costul iniţial de 40.000 LEI ca pe una dintre valori, deoarece plata
se face la începutul primei perioade.
Să presupunem că acoperişul magazinului de încălţăminte se năruie în cel de-al şaselea an şi că aţi avea
o pierdere de 9000 LEI în acel an. Valoarea netă actualizată a investiţie in rentabilizarea SMMei după
şase ani este dată de:
NPV(8%; B2:B6; -9000)+B1 egal -3.749,47 LEI
Rata rentabilităţii interne (IRR)
Întoarce rata internă de rentabilitate pentru o serie de fluxuri de numerar reprezentate de numerele din
argumentul values. Aceste fluxuri de numerar nu trebuie neapărat să fie egale, cum ar trebui să fie
pentru o anuitate. Oricum, fluxurile de numerar trebuie să apară la intervale de timp regulate, de
exemplu, lunare sau anuale. Rata internă de rentabilitate este rata dobânzii primite pentru o investiţie in
rentabilizarea SMMe constând din plăţi (valori negative) şi încasări (valori pozitive) care apar la
perioade regulate.
Sintaxă
IRR(values;guess)
Values este o matrice sau o referinţă la celule care conţin numerele pentru care vreţi să calculaţi rata
internă de rentabilitate.
Values trebuie să conţină cel puţin o valoare pozitivă şi una negativă pentru a putea calcula rata
internă de rentabilitate.
IRR foloseşte ordinea numerelor din argumentul values pentru a interpreta ordinea fluxurilor de
numerar. Asiguraţi-vă că aţi introdus plăţile şi încasările în secvenţa corectă.
Dacă un argument matrice sau referinţă conţine text, valori logice sau celule goale, acele valori
sunt ignorate.
Guess este un număr care estimaţi că ar fi apropiat de rezultatul dat de funcţia IRR.
Microsoft Excel utilizează o tehnică iterativă pentru calculul funcţiei IRR. Începând de la
valoarea guess, IRR ciclează prin calcule până la o precizie a rezultatului de 0,00001 procente.
Dacă IRR nu găseşte un rezultat după 20 de încercări, este întoarsă valoarea de eroare #NUM!.
În cele mai multe cazuri nu este nevoie să daţi argumentul guess pentru calculul funcţiei IRR.
Dacă guess este omis, se presupune a fi 0,1 (10 procente).
Dacă IRR dă eroarea #NUM! sau dacă rezultatul nu este apropiat de cel aşteptat, încercaţi din
nou cu o nouă valoare pentru argumentul guess.
Observaţii
IRR este înrudită îndeaproape cu funcţia NPV, funcţia pentru calculul valorii nete actualizate. Rata
rentabilităţii calculată de IRR este rata dobânzii corespunzătoare unei valori nete actualizate egale cu 0(
zero). Formula următoare demonstrează relaţia dintre funcţiile NPV şi IRR:
NPV(IRR(B1:B6);B1:B6) egal 3,60E-08 [La precizia de calcul a funcţiei IRR, valoarea 3,60E-08
este efectiv 0 (zero).]
1.1.3.6. Exemplu de calcul al fluxului de monetar implicat de proiectarea unui mecanism
Se prezintă în continuare un exemplu de calcul pentru fluxul de monetar implicat de proiectarea unui
mecanism pentru brichetarea reziduurilor vegetale (rumeguş, paie etc.)
OPERAŢIUNEA
PERIOADA
A
nul 0
A
nul 1
A
nul 2
A
nul 3
A
nul 4
A
nul 5
I. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII ŞI
FINANŢARE
A. Total intrări de lichidităţi din: 5
1300
0 0 0 0 0
Aport la capitalul social B9
Vânzări de active, inclusiv TVA
Credite pe termen lung
B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 5
1300
0 0 0 0 0
Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv TVA 5
Achiziţii de active fixe necorporale, inclusiv TVA 7
Creşterea investiţiilor în curs 0
C. Excedent/Deficit de lichidităţi (A-B) 0 0 0 0 0 0
D1. Rambursări de credite pe termen mediu si lung 0
D2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen mediu şi
lung
0
E. Flux de lichidităţi din investiţii şi finanţare (C-D1- 0 0 0 0 0 0
D2)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE, ALTE
ACTIVITĂŢI
F. Încasări din activitatea de exploatare, inclusiv
TVA (F1+F2)
0 1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
F1. Vânzări existente (fără proiectul ce urmează a fi
creditat)
F2. Vânzări generate de proiectul ce urmează a fi
creditat
1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
G. Încasări din activitatea financiara
H. Încasări din activitatea excepţională (amenzi,
penalităţi)
I. Credite pe termen scurt
J. Total intrări de numerar (F+G+H+I) 0 1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
1
21500
K. Plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv
TVA (după caz), din care:
0 5
6685
5
6685
5
6685
5
6685
5
6685
K1. Materii prime şi materiale 7
875
7
875
7
875
7
875
7
875
K2. Cheltuieli cu personalul direct productiv 6
000
6
000
6
000
6
000
6
000
K3. Cheltuieli cu personalul de conducere
K4. Alte cheltuieli cu personalul (inclusiv CAS)
K5. Chirii, redevenţe leasing operaţional 1
500
1
500
1
500
1
500
1
500
K6. Utilităţi (combustibil, energie, apa, gaze etc.)
K7. Transport 4
1160
4
1160
4
1160
4
1160
4
1160
K8. Costuri funcţionare birouri
K9. Reclamă/publicitate
K10. Deplasări
K11. Asigurări
K12. Întreţinere şi reparaţii
K13. Servicii profesionale
K14. Impozite pe clădiri, terenuri, mijloace de
transport etc.
1
50
1
50
1
50
1
50
1
50
L. Flux brut exclusiv plăţi pentru impozit pe profit şi
TVA (J-K)
0 6
4815
6
4815
6
4815
6
4815
6
4815
M. Plăţi pentru impozite si taxe 0 2
2685
2
2685
2
2685
2
2685
2
2685
M1. TVA de plătit 1
2315
1
2315
1
2315
1
2315
1
2315
M2. Impozit pe profit 1
0370
1
0370
1
0370
1
0370
1
0370
N1. Rambursări de credite pe termen scurt
N2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen scurt
O1. Plăţi excepţionale (amenzi, penalităţi)
O2. Dividende
P. Total plăţi, exclusiv cele aferente exploatarii
(M+N1+N2+O1+O2)
0 2
2685
2
2685
2
2685
2
2685
2
2685
Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 0 4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
III. FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH FLOW)
R. Flux de lichidităţi net al perioadei Fi (Q+E) 0 4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
S. Disponibil de numerar al lunii precedente
T. Disponibil de numerar curent (S+R) 4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
4
2130
1.2. Standarde referitoare la proiectarea mecanismelor
Un proiect are o parte desenată (schiţată) şi o parte scrisă .
Partea desenată trebuie elaborată conform STAS 6857:1 / 1985 (Documentaţia tehnică în
construcţia de maşini. Condiţii generale pentru desene de execuţie). Partea scrisă trebuie elaborată
conform STAS 6857:2 / 1985 ( Documentaţia tehnică în construcţia de maşini. Condiţii generale pentru
documente scrise)
[ http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=2&lg=1&adv=1&search=STAS%206857 ]
Documentaţia tehnică de produs şi gestionarea documentelor fac obiectul standardului SR EN
ISO 11442:2006. Documentaţia nu se ţine într-un singur loc, se ţine în locuri diferite pentru a evita
pierderea informaţiei, în caz de forţă majoră ( trebuie să existe o copie de siguranţă, în caz de inundaţii,
incendii etc.). În prezent aceste copii, daca nu conţin informaţii confidenţiale, se pot stoca pentru
siguranţă prin email; gmail oferă peste 7000 MB (10 CD-uri) spaţiu, iar yahoo nelimitat. Pentru a
dezvolta cultura digitală, este obligatorie utilizarea de astfel de spaţii de stocare gratuite, pentru copiile
de siguranţă ale prezentului proiect. Trebuie verificat daca acest standard nu a fost anulat si înlocuit; un
standard similar este SR ISO 10007 : 2005, “Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru managmenetului configuratiei" ; oferă îndrumări pentru utilizarea managementului
configuratţiei în cadrul unei organizatii (acesta include planificarea managementului configuratiei,
identificarea configuratiei, controlul modificarilor, evidenta stadiului configuratiei si auditul
configuratiei); este aplicabil pentru a sustine produsele de la conceptie pana la eliminare.
1.3. PLM, CAD / CAM / CAE
Datorită creşterii performanţelor şi scăderii preţurilor de cumpărare a calculatoarelor personale,
au devenit accesibile sistemele integrate de proiectare asistate de calculator concepute pentru staţiile
grafice (SIPAC).
Astfel de soft-uri sunt CATIA, SOLID WORKS, IDEAS, Pro/ENGINEER, INVENTOR etc.
Aceste medii integrate permit micşorarea riscului în asimilarea de fabricaţie prin creşterea
ponderii lucrărilor pe calculator în domeniul proiectării şi testării şi micşorarea cheltuielilor materiale.
PLM reprezintă prescurtarea pentru Product Lifecycle Management - Managementul ciclului de
viaţă al produsului. Este o strategie a afacerii care ajută companiile să-şi administreze mai eficient
informaţiile relative la produs, prin aplicarea de proceduri folosite de toţi cei implicaţi si prin folosirea
pârghiilor cunoaşterii colective, pentru a dezvolta produsele, de la concepţia lor până la debarasare sau
reciclare, în scopul asigurării dezvoltării întreprinderii. Se realizează colaborarea tuturor celor
implicaţi în viaţa produsului (clienţii, partenerii de afaceri, departamentele companiei, furnizorii etc.);
PLM face posibil ca întreaga reţea implicată în viata produsului sa acţioneze ca o singura entitate, la
concepţia, proiectarea si asistenţa tehnică. Soluţiile PLM permite marilor companii să se adapteze mai
rapid la cerinţele pieţei, iar companiilor mici să intre în competiţie la scară globală.
Cu CATIA prototipul digital este definit şi simulat, virtual.
Cu DELMIA sunt definite virtual (digital) procesele de fabricaţie pentru optimizarea producţiei
cu cheltuieli mai mici.
Cu ENOVIA MatrixOne se fluidizează şi se unifică procesele ciclului de viaţă al produsului cu
soluţiile de interoperabilitate.
Cu ENOVIA SmarTeam informaţiile relativ la ciclul de viaţă sunt administrate în cooperare,
incluzând configuraţia produsului, procesul cunoaşterii si resursele informaţionale. Soluţie integratoare
pentru toate aplicaţiile informatice in vederea gestionarii documentelor; este o aplicaţie de gestiune
documente şi control ciclu de viaţă pentru departamentele de conducere şi marketing. Se configurează
baza de date ENOVIA-Smarteam, se validează pe proiecte pilot a soluţiei PLM şi apoi se definitivează
baza de date ENOVIA-Smarteam
Este nucleul întregii implementări PLM
Cu ENOVIA VPLM se gestionează colaborativ ciclul de viaţă al produselor pentru produsele
de înaltă complexitate, în întreprinderile de dimensiune medie sau mare
CATIA, DELMIA, ENOVIA şi SMARTEAM sunt total integrate, compatibile; acest fapt face
ca fluxul de date între ele să fie foarte eficient.
CATIA
CATIA, una din soluţiile IBM PLM la care s-a făcut referire mai sus, oferă programe educaţionale
bazate pe două obiective simple, dar puternice:
a) Se dezvăluie utilizatorilor cele mai bune practici de proiectare dezvoltare.
b) Să ajute inginerii să realizeze aceste metode la lucru.
Tot procesul de educaţie se bazează pe procese de proiectare standard şi există module concepute să
satisfacă toate nivelele de cunoştinţe şi nevoile de producţie. Se aplică metodologii eficiente şi efective
pentru învăţarea funcţiilor şi tehnicilor de modelare a corpurilor solide sau a suprafeţelor acestora.
Cursurile sunt bazate pe calculator şi folosesc noile soluţii de învăţare pe bază de Web; pentru CATIA
Versiunea 5, se prezintă teoria şi se fac demonstraţii pe ecran, într-o mod independent, conceput ca
fiecare student să lucreze în propriul său ritm. Ambele opţiuni învaţă funcţiile CATIA şi ENOVIA care
corespund cel mai bine proceselor stabilite şi ajută la dezvoltarea creativităţii profesionale, la realizare
de produse noi şi interesante. IBM are de asemenea programe şi oferte speciale pentru universităţi sau
alte şcoli superioare, care pot fi ajustate la nevoile studenţilor care se pregătesc să lucreze în producţie
sau proiectare.
CATIA V5 este o soluţiei integrată CAD / CAM / CAE; soluţiile integrate CAD / CAM / CAE sunt
pachete de programe, care au funcţia de a facilita realizarea de mecanisme, maşini noi, cu cheltuieli şi
riscuri mult diminuate în comparaţie cu metoda clasică (fără utilizarea calculatoarelor electronice).
Aceste programe sunt utilizate în proiectarea constructivă şi tehnologică, modelarea şi testarea
prototipului virtual, elaborarea programelor pentru maşinile unelte cu comandă program şi ale roboţilor
industriali, organizarea şi urmărirea producţiei.
1.1 CAD reprezintă iniţialele conceptului Computer Aided Design; Această expresie se traduce
uzual în limba română prin „proiectare asistată de calculator”. Considerăm că această traducere este
imperfectă, pentru că un proiect conţine două părţi:
- o parte desenată;
- o parte scrisă.
Soluţiile CAD / CAM / CAE, nu au în preocupare şi elaborarea părţii scrise; multe colective de
proiectare folosesc pentru elaborarea părţii scrise, produsul MSOffice: acesta are în compunerea sa
programele Word şi Excel, cele mai folosite în procesarea textelor şi efectuarea calculelor necesare
părţii scrise. Mai uşor de folosit în elaborarea părţii scrise este utilitarul MathCAD; cu ajutorul acestui
utilitar se pot elabora fişiere în care se efectuează calcule (inclusiv funcţii, programe de calcul) şi se
procesează şi texte.
O traducere mai corectă a expresiei CAD, ar fi „desenarea asistată de calculator” (de la
Computer Aided Draft; este interesant faptul că dicţionare uzuale traduc desen numai prin draft, iar
proiect atât prin draft cât şi prin design; în construcţia de maşini, în ţările care au ca limbă oficială,
limba engleză, este însă folosit cuvântul draft pentru „desen”, iar cuvântul design pentru proiect.
În soluţiile actuale CAD, se concep piesele în trei dimensiuni, pentru că sunt corpuri;
reprezentarea pe hârtie în trei dimensiuni era incomodă şi documentaţia de execuţie era compusă din
reprezentări plane. După testarea prototipului digital, soluţiile integrate CAD / CAM / CAE, permit
elaborarea desenelor de execuţie prin reprezentări plane.
1.2. CAM reprezintă iniţialele conceptului Computer Aided Manufacturing. Acest termen
desemnează orice activitate de fabricaţie asistată de calculator; se realizează cu ajutorul calculatorului
pregătirea, conducerea, desfăşurarea şi controlul procesului de fabricaţie, inclusiv programele pentru
comanda maşinilor unelte cu comandă program.
1.3 CAE reprezintă iniţialele conceptului Computer Aided Engineering. Acest termen
desemnează orice activitate de inginerie asistată de calculator, concepţia mecanismelor noi asistată de
calculator; în sens mai restrâns, expresia Computer Aided Engineering semnifică totalitatea
programelor de calcul folosite pentru concepţia construcţiei maşinilor. Este similar clasicului „manual
al inginerului”; cuprinde baze de date, sisteme expert, programe de calcul cu element finit sau pentru
analiza şi sinteza mecanismelor etc.
Programele speciale, adaptate necesităţilor unei firme şi elaborate de aceasta, sunt numeroase
dar rar folosite; din acest motiv sunt foarte scumpe.
Programele de uz general, care nu sunt specifice firmei care le produce, sunt puţine ca număr,
dar larg folosite; datorită globalizării aceste programe sunt puternic selectate şi rămân din ce în ce mai
puţine; au preţuri accesibile unui segment de piaţă tot mai larg, datorită creşterii performanţelor
calculatoarelor personale peste nivelul staţiilor inginereşti (foarte scumpe), fabricate în secolul trecut,
cărora le-au fost iniţial dedicate.
Versiunea CATIA V5 este o versiune, dintr-o nouă generaţie a soluţiilor Software ale firmei
„Dassault Systemes” şi este adresată satisfacerii necesităţilor proceselor de proiectare avansată în
domeniul mecanic [3]. Este adaptată standardelor Windows. DMU Kinematics Simulator este un
produs CAD independent, destinat să simuleze mişcarea ansamblurilor. Este destinat verificării
proiectelor cu ajutorul unui mediu de modelare numerică (DMU- digital mock-ups) şi se poate utiliza
pentru o largă gamă de produse, de la bunuri de consum la automobile foarte mari, proiecte
aerospaţiale, precum şi uzine, nave şi maşini grele. DMU Kinematics Simulator dispune de o masă de
lucru pentru modelare numerică navigabilă (DMU Navigator workbench); care este disponibilă atât în
mediile UNIX cât şi Windows XP.
DELMIA
Reprezintă prescurtarea de la „Digital Enterprise Lean Manufacturing Interactive Application” –
Aplicaţie Interactivă Digitală în Sprijinul Întreprinderilor Industriale. Este o soluţie PLM a firmei
Dassault Systèmes, în sprijinul ingineriei proceselor de producţie industrială. Oferă posibilitatea
elaborării planurilor de fabricaţie, monitorizării şi controlului producţiei şi întreţinerii proceselor
industriale. Aplicaţia DELMIA este construită în jurul remarcabilului model al firmei Dassault
Systèmes: Product Process Resource (PPR)şi asigură o acoperire completă a diversităţii proceselor de
producţie.
ENOVIA
Reprezintă o prescurtare de la Enterprise InNOvation VIA – Drumul Inovării Întreprinderii. Oferă
posibilitatea utilizatorilor de a recepţiona, administra şi utiliza invenţiile sau inovaţiile, care sunt create
pentru dezvoltarea producţiei. Oferă marilor companii un spaţiu de lucru pentru colaborarea în
proiectarea tridimensională prin Intrernet, la care sunt asociaţi clienţii, distribuitorii şi furnizorii.
ENOVIA este adresată în principal marilor companii de aviaţie, autoturisme etc.
ENOVIA SMARTEAM
Este o soluţie PLM a firmei Dassault Systèmes, pentru administrarea bazată pe Web a datelor privind
producţia - Web-based product data management (PDM). Oferă fabricanţilor posibilitatea specializării
şi schimbului de informaţii între întreprinderi pe lanţul furnizorilor. Ca urmare a costului eficient şi
uşurinţei punerii în aplicării, SMARTEAM foloseşte ca element esenţial în sistemul de colaborare în
producţie „Collaborative Product Commerce (CPC)”. Oferă cele mai bune soluţii pentru fabricaţie,
administrarea fabricilor, în industria de autovehicule, de echipament medical, în construcţii, în
procesele industriale şi energetice; micşorează costurile, creşte productivitatea şi micşorează timpul de
lansare pe piaţă. SMARTEAM este adresat în principal companiilor mici şi mijlocii. Iniţial coopera cu
AUTOCAD, pentru calculatoare personale.
SISTEMELE SUPORT PENTRU DECIZII DE GRUP (SSDG)
Extrem de importanta pentru manageri este de asemenea si valoarea informaţiei, valoarea care
deriva din schimbările în comportamentul decizional provocate de disponibilitatea informaţiei. In
aprecierea valorii informaţiei trebuie luat însa în calcul si costul producerii ei. Astfel, achizitionarea,
manevrarea, înregistrarea si procesarea datelor , indiferent de mijloacele utilizate, nu produc
valoare ci presupun doar costuri. Valoarea apare doar în momentul în care datele sunt
comunicate si întelese de destinatar transformându-se astfel în informatii .
Fiecare organizaţie, fie ca este guvernamentala sau privata, non-profit sau plătitoare de impozit
pe profit si-a dezvoltat un tip de proces decizional pe baza caruia functioneaza si de care, în final
ajunge sa depinda. Din acest motiv adoptarea unei tehnici/metode noi este, de cele mai multe ori, o
schimbare dificila pentru manageri care ajung sa apeleze la aceasta optiune doar în cazuri extreme, în
care utilizarea vechilor metode a condus la o eroare de decizie cu consecinte grave asupra organizatiei.
În sens larg, un sistem informatic pentru asistarea managementului poate exercita doua functii
în cadrul procesului decizional:
I In timp ce managerul ia decizia, sistemul informatic pentru asistarea managementului:
o furnizează informaţii,
o explorează alternative si
o oferă suport pentru celelalte operaţii necesare adoptării deciziei.
II Sistemul informatic pentru asistarea managementului ia el însuşi decizia - acest tip de sistem
este recomandat numai în cazul deciziilor de rutină la nivelul operaţional unde regulile de decizie sunt
cunoscute.
Sistemele suport pentru decizii de grup (SSDG) sunt utilizate în procesul decizional din cadrul
unei organizatii, când mai multi decidenti lucreaza împreuna (manageri departamente), pentru a ajunge
la o concluzie comuna în privinta problemelor ridicate de proiectele organizaţiei;
Solutiile alternative propuse în cadrul dezbaterilor de grup sunt semnificativ mai multe datorită
faptului că, potentialul creator al unui grup este mai mare decât suma contributiilor individuale;
procesul decizional de grup conduce la o buna cunoastere a mecanismelor de luare a deciziei si implicit
de functionare a organizatiei de catre un numar mai mare de angajati ai acesteia, ceea ce are ca efect
îmbunatatirea performantelor personalului.
Groupware se defineste ca ansamblul metodelor, procedurilor, programelor si platformelor
informatice care permit persoanelor asociate unui proiect sa conlucreze cu maximum de eficacitate.
O alta abordare a sistemelor suport pentru decizii de grup se bazeaza în totalitate pe serviciile
oferite de retelele de calculatoare. Un astfel de sistem este cel numit "decizie în retea" care porneste de
la ideea unor întâlniri asincrone în cadrul deciziilor de grup.
În mod obisnuit un astfel de proces de luare a deciziei durează câteva zile.
Brainstorming
Brainstormingul este o metodă de lucru pentru colectarea unui număr cât mai mare de idei, în
condiţiile în care inhibiţiile sunt eliminate, referitoare la rezolvarea unei probleme precizate. Se
consideră că o echipă constituită din toate persoanele implicate, va genera mai multe idei decât una
singură, oricât de expertă este aceasta, în domeniul referitor la tema precizată; practic s-a demonstrat că
cel puţin este eficace în rezolvarea problemei.
Reuniunea trebuie pilotata de un moderator.
Participantii trebuie stimulati sa genereze cat mai multe idei, indiferent cat de "nebunesti ar fi".
Criticarea ideilor celorlalti trebuie sa fie strict interzisa. Moderatorul va enunta problema / sau tema de
discutie la inceputul sedintei. Acesta va aduce la cunostinta participantilor regulile de desfasurare a
reuniunii; vor fi incurajati de moderator sa isi dea frau liber ideilor si sa nu critice ideile celorlalti.
Moderatorul va explica si clarifica problema. Apoi va incepe efectiv brainstormingul.
Exista doua posibilitati de a organiza un brainstorming : prin intermediul unui tur de masa sau
pe baza unor biletele, pe care participantii noteaza ideile. In primul caz, moderatorul va cere cate o idee
fiecarui participant; daca o persoana nu are in acel moment nici o idee va zice pas; moderatoul va nota
ideile participantilor. Un avantaj al acestei abordari este cresterea numarului de idei - pe baza unei idei
enuntate anterior un participant isi va genera si /sau dezvolta o idee proprie. Dezavantajul este ca ideile
nu mai sunt anonime iar unele persoane se pot simti intimidate, in special daca provin din nivele
ierarhice diferite - ce se intampla daca un operator sta la masa cu directorul fabricii de exemplu?!.
In al doilea caz, se va aloca un timp rezonabil activitatii de generare a ideilor; din practica mea am
observat ca 30 - 40 de minute sunt suficiente; fiecare persoana va nota idelile pe biletele. La finalul
timpului alocat, moderatorul va strange biletele si va incepe activitatea urmatoare - de sistematizare a
idelor.
In a doua activitate, ideile elaborate vor fi grupate in categorii; in cazul nostru (aplicarea
diagramei Ishikawa), metodele vor fi grupate in categorii (OM,
MASINA,MATERIAL,MEDIU,...). Ideile dublate vor fi inlaturate; de asemenea se inlatura si
ideile care nu au legatura cu problema discutata. Tot din practica, recomand investirea
moderatorului cu putere de decizie in activitatea de selectare si grupare a ideilor, pentru evitarea
discutiilor interminabile.
BIBLIORAFIE
1. http://www.premier-management.ro/articol11.html#s9000