Iu

a

: 'CAPffi-UL

Fusese o dupl-amiaza de vineri absolut obiSnuita sub cerul

tropical din Panama, pini in momenurl cind Andrew Osnard nu

diduse buzna in magazinul lui Hury Pendel, ca si comande tm

cgshrm pe masura inainte ca Osnard si dea buzra, Pendel fuse-

se acelagi dintotdeauna. Cind plecase, Pendel devenise alt om.

Durata u:izitei: gaptezeci si rapte de minute, conform pendulei

din lemn de mahon, semnatf, Samuel Collier din Eccles, una

dintre multele relicve istorice ale casei Pendel si Braithwaite Co.,

Limitada, croitori ai Casei regale, cu sediul anterior in Savile

Row, Londra, in prezent pe Vfa Esparia, Panama City.

Sau chiar li,nga ViaEsparia. Aft de aproape ci nu mai conta.

Pe scurt P&B.

Zua incepuse de la ora sase, cind Pendel se tlezise fiesirind

la zgomohrl feristraielor cu panglici, al saltierului, al circulatiei

din vale si al vocii virile de la poshrl de radio al Fortelor Armate.

,,Eu nu eram de fatiL, Onorati Curte, erau alti doi tipi. Pe mine

m-a lovit primul. A fost cu acordul ei", pleda Pendel in fata

diminetrii, pradi sentimentului ci pedeapsa era iminentA, degi n-o

putea defini prea bine. iri aminti apoi ci la opt 5i jumatate avea

intilnirc cu directorul bancii si siri din pat exac,t in clipa in care

sotia lui, Louisa, urla:

-Nu, nu, nuliSi tase cear$aful peste cap, pentru ca dimineafa era, pentu

ea, momenhrl cel mai rdu alztlei.

10 John le Carr6 OMUL NOSTRU DIN PANAMA t1

De ce si apelam la asiatici? Sintem destul de bogali. Numai in

orasul f,sta avem o suti Sapte banci, nu-i asa? De ce nu utilizimnarcodolarii no$tri ca sa ne construim propriile fabrici, gcoli 9i

spitale?

,No$tri" nu trebuia luat ca atme' Louisa provenea din zoni

$i crescuse in zona Canalului, pe wemea cind aceasti limb6 de

pemint de cincisprezece kilometri pe gaptezeci $i cinci, inconju-

rati de panamezi demni de tot dispretul, era o concesiune ameri-

cani pe vecie, prin termenii unui tratat obtinut prin fodn' Tatilei, un inginer militar care murise intre timp, fusese deta$at laCanal Si se pensionase mai devreme, ca sa intre tr slujba

Companiei Canalului. Mama ei, moarta 9i ea, fusese profesoar4

de religie htr-ura dinfie Scolile segrega[ioniste din zon6.

- $tii ce se spune, draga mea, rf,spunse Pendel, ridiclndu-si

lobul urechii sibarbiedndu-se sub el.

Se btrrbierea ca $i cum ar fi pictat, iubindu-si bolurile sipimatufirile.

- Panama nu e o tar4, e un cazino. $i-i cunoagtem pe cei ce

conduc cazinoul. Tu lucrezi pentru trnul dintre ei, nu-i aga?

Na, iar o fiLcuse! Cind avea mustriri de con$tiinF, nu se

putea abfine, dupf, cum nici Louisa nu putea, de aldel.

- Nu, Harry, nu-i adevirat. Lucrez pentu Emesto Delgado

gi Emesto nu e unul dintre ej. Emesto e un om cinstit, cu idea-

luri, care crede in viitorul rmei tiri libere si suverane in cadrul

comunitifii naflunilor. Spre deosebire de ei, nu e un profitor gi

nu scoate la mezat mogtenirea larii. Astal face si fie cu totuldeosebit, unic ln felul lui.

Ru$inat fir sinea lui, Pendel dadu drumul robinetului de ladu$ $i incerci apa cu mina.

- Iar a scizut presiunea! exclama el. A;a meritirn, dacilocuim pe deal.

Louisa cobori din pat gi-$i trase cirnaga de noapte peste cap.

Era tnalti, cu talia lungi, cu pdrul negru 9i aspru 9i cu sini tmide sportivi. Cind nu se gindea Laea, erafrumoasi' Dar imediatce redevenea con$tientir, umerii i se lasau 9i capita un aer tist.

- Ar fi de-ajuns un singur om cinstit, Harry, insisti ea

adunindu-gi parul sub casca de baie. Numai de-adt e nevoie pen-

tru ca tam asta si funcfi.on€ze a$a cum trebuie. Un om cinstit de

-.- De ce nu spui gi tu o data,,da, da, da,,? o intrebi el in fala9_gF3, cit a$0epra ca de la robinet si inceapa sa curga apa caldi.Hai, Lou, un pic de optimism, ce naiba!

Cadavrul de sub ceargafgemu, dar nu se migci, aga ci pen_deJ,

9a si se amuz€, incepu si_i dea replica prezentatorului jur_nalului.

Ieri seafi., comandantql 6ef al Foftelor Americane din Emi_sfera de Sud a reaffumat ci. Statele Unite vor respecta,ln spiriatlt:at?tului gi prin fapte, obtigatiile ce le reuin faSa ae piani,declara prezentatorul cu o voce gravi gi viriia.

- Gogogi, iubitule, replici pendel, intinzindu_gi spuma deblrbierit pe fa1a. Dacf, n-ar fi gogogi, "_ai

inrirta aiit, ili;;generale?

Presedintele panamez a sosit astdzi Ia Hong Kong) primaetapd a unei vizite ae

loui siptdmtni tn capiialeleT;G:;;S ud -E st, spuse prezentatorul.

- Aha, e vorba despre seful tau! strigi pendel si ridicd omini slpunita, ca si-i afragi atenfia l.ouiili.EI este fnsotit de o echipd de exprli in economie gi comefi1printre care se aflA fl consilieit pentru plarul Canalului

Panama, doctorul Emesto Delgado.- B1a1o, Emie, aprobf, pendel, privind cu coada ochiului la

nevasta lui, tot culcati.

.. Ly.", delgSatia prezidenliald va pleca la Tokio, pentrudircutii avind drept scop cre$terea iivestitiilor japoneze inP an ama, spuse prezentatorul.

- Cu Emie,al nostruin zona, bietele ghei5e n_or s6 aibi timp3"i .ra.

rgspire, spuse pendel cu un !lur'""uu mai scizut,bArbierindu-Si obrazul stlng.

Louisa se trezi brusc.

. - Harry, nu-mi place cind vorbegti aga despre Emesto, chiar9i in gluma.

-.Bh:, draga. irni pare r6u, dragt. N_o s_o mufac.Nicidati,promise el, atacind zona sensibili de sub nari.

Dar Louisa nu era mulfumitd.

-. - De ce nu poate panama sA investeasci in panama? seplinse ea, aruncind ceargaful si ridicindu_se in capul oaselor, inctuna;a de noapte din in alb pe care o mogtenise de la mama'ei.

12 John le Carr6

calibrul lui Emesto. Nu un orator in plus, nu un egocentrist inplus, ci doar un bun cregtin cu principii etice. Un ia^inirt utot,ca lumea, integru gi competent, care s6 ,"pu* a**u.if"-Sicanal7zarca, s6 rezolve problema saraciei, a crlminalitatii, a

{oeurilor gi care sa pdstreze Canalul, in loc sl_l vtndi celui careofer4 mai mult. IatA la ce aspiri Emesto din toata inima. Nu aidreptul si-l vorbegti de riu. Nimeni nu are dreptul ista.

Pendel se imbrici repede, dar ca de obicei cu grija, 9i segrabi spre bucitdrie. Daci pendelii, ca totri .ei Oin cfasiO! mi;io"din Panama, aveau o mulfime de servitori, un fel de puritanismtacit cerea ca staplnul casei si pregiteasci micul dejun. Ochiuripe_piine prdjiti pentru Mark, comuri 9i brinzl topita"p"rt

" ff*:

yh .$i citeva pasaje dnMikado, destul de frumos cintate, cdci

Pendel iubea muzica. Mark era gataimbricat Si iSi fdceClecfiilela masa din bucitirie. pe Hannah o scoase cu greu din baie undeigi studia cu ingrijorare un cog de pe nas.

Urma un concert de plingeri 9i dq formule de rAmas-bun:Louisa, imbr6cat6, dar in intirziere la serviciul de la CenhulAdminisnativ al Comisiei Canalului panama, sare in peugeot_glei, in timp ce Pendel gi copiii iau Toyota gi pomesc spre gcoali,la stinga, apoi la dreapta,_i3r la stinga la vale, p. p*tu

"L;;;spre $oseaua principali, Hannah minclndu_si comul qi Markluptindu-se sa-$i lermine temele, in ciuda hopurilor, iar pendelzicind:-lmi pare r6u pentru graba de azi, cipli, am a intilnirefoarte devreme cu tipii czue au banii, iar in sinea lui dorindu_SisA nu fi fost atit de meschin fata de Delgado.

l" y"t o trecere pe conftasens, molforrritA a" ehtr operativolfinal, care le permite celor ce fac naveta din suburbii safoloseasc4 ambele benzi de circglafie. lJrmeazd zigzaguiprimejdioase prinne vehiculele in plina viuza, casa ajungaiinnou pe sftadufele marginite de case ln stil american ia ret ca alor, pinl in sahrl din sticla 9i plastic cu Ctrarlie pops, McDonald,s9i Kentucky Fried Chicken gi cu bilciul unde gi_a rupt Markbraf*l la ciocnirea cu o magina inamica, la ultimul 4 Iulie. clndau ajuns la spital, era plin de copii care se arsesera cu petarde.

Pendel cauti iute prin buzunare o moneda pentru nnarulnegru care vinde trandafiri la stop, pe urma togi trei il salutA cumina pe bAb:inul postat de gase luni in acelagi coll de sftada, cu

OMUL NOSTRU DIN PANAMA 13

aceeagi pancarti in jurul gitului, oferindu-Si spre vinzare balan-

soarul pentru doui sute cincizeci de dolari. Din nou strtrzi

lituralnice. it duce pe Mark primul, traversind infemul uritmirositor de la Manuel Espinoza Batista, prin fafa Universitatii

Nafionale 9i hf,gind cu ochiul la picioarele lungi ale studentelor

in bluze albe si cu cartile siib bra1, o privire spre torhrl de mrnta

care e cupola bisericii Del Carmen - Buni dimineata, Doamne -traversind cu riscul viefii Via Espafia si cotind cu un suspin de

ugurare pe Avenida Federico Boyd, apoi pe Via Israel, ca si ias4

in San Francisco, urmind fluxul de masini spre aeroportul

Paitilla, buni dimineata din nou, doamnelor 9i domnilornarco-

traficanti cu frumoasele voastre avioane particulare parcate

printre gunoaie, imobile gata si se pribuSeasci, ciini vagabonzi

gi gaini, dm acirm te rog,.pufin calm, atenfie, respiri adinc, valul

de atentate antisemik din America Latini n-a frecut neobservat:

tinerii cu fefe,impietrite de la intrarea liceului Albert Einstein nu

gtiu de glum4 aga ci vezi cum te podi. Mark, ajuns 9i el o datideweme, sare din malinl si Hannah ii strigi:

- Ti-ai uitat Asta, prostule!

ii arunca ghiozdanul. Mark se lndepirteazi fira sa-5i per-

miti vreo demonstrafie de afecXiune, nici mhcar o fluturare din

mini, ca nu cumva colegii lui s-o interpreleze ca pe un semn de

ptrrere de riu$i din nou in zitpirceala circulatriei, urletele agasate ale

sirenelor poliliei, scrignetul 9i vaierul buldozerelor si al cio-

canelor pneumatice, toati cacofonia, zgomohrl gi protestele

absurde ale unui orag tropical din lumea a treia, ner4bditor s4

moarf, sufocat, inapoi la cergetori, la estopiati Si la vinzatorii de

prosoape, de flori, de cani si de biscuiti, care te asalteazi lafiecare stop - Hannah, coboali geamul. Unde-ai pus cutia cu

monede? - azi e rindul senatorului fari picioare, cu parul alb,

care se propulseazi in ca'rucior, dupl el al frumoasei mame

negrese, care-gi fine copilagul vesel pe gold, cincizeci de cenfi

mamei $i un semn cu mina copilaqului si uite ca apme baiatul inclrje care plhge, cu un picior indoit sub el ca o bananiriscoaptf,, oare plinge cit e ziua de lungi sau doar la orele de

virf? Hannah ii da Si lui o monedi.

t4 John le Carr6

Apoi, pentu scurt timp, drum liber cit urc6 in viteza dealulspre Maria Immaculada, unde.maicufele cu fafa cenugie se agitiT

jryl autobuzelor qcolare din curtea Oin iutu scolii _ S6trorPendel, buenos dias! $ibuenos dfas, sora pieOaOt Buenos dias,sora Imelda! - $i, Hannah, n_ai uitat de banii pentru cheta incinstea sfintului de azi, care_o fi el? a uitat, ia fei ae toanti ca sifrate-s6u, uite cinci dolari, dragi, ui tot ti*puisi ifi doresc o ziU,una.

{aryratr, care e grasufa, ii aa tatalui "i ""

p"pi"""_"#obraz gi pleaci in cautarea sarei, prietenu tu

"uturuo'a din aceasiptirnintr, in timp ce un polifist obez gi zimbitor, cu un ceas deaur lamin6, arati de parci ar fi Mog Ciaciun.

Nimeni nu are nimic de zis, ginde$te pendel aproape-{P*it,privlnd-o pe Hannah

""*-airp*" in mufeime. i.fi"icopiii, nimeni. Nici chiar eu. Un UAut "uru, "* nri dun baiatevreu, o fetifd catolica, nici ea o fetip "iliil, 9i toat6lumea

considerd cI asa e nonq4. i^i p*",a"";;;;il;ilJ;pfaao cel fir.i de pereche, draga me.a, da, J nu e ziua in carefac fapte bune.

Dupi care, bucurindu_se de propria-i tovirdqie, pendel-seyj :.-adin nou pe aurostradi ii pi*" o caseti cu muzici deM.ozart. Dar, ca de fiecare datacind

" ,ing*,-ut*fia lui cregte.se asigur{ maginar cf, portierere rint i""irui" ii " u,"rr,

"u nucumva si intilneasca vreun raufdcdtor specializat in circulafie,

ueun copoi sau vreun alt personaj periculos. Numai ci nu e cu11""*ll agiorat. Trmp de citeva huri dupa invazia americani,oameni aryrutt au pasFat pacea in panama. Daci azi cineva ar:::lte rcv:lverul in mijlocul unui ambuteia.j, imediat s_ar freziFnut rocuntor dln toale celelalte ma$ini, in afari de cea a lui pen_del.

Un soare ant$or, ascuns pinA ahrnci dupi unul dinfte multiizgirie-nori in construcfie, il lovegte brusc'in olhi, .rmbrele s"indesesc, vacarmul oragului se in[ensifici. o ""Ja de curcubeu

shapunge obscuritatea cladirilor ce abia se 1in p" picioare ae festrazile inguste pe care treb^1ie sa mearga. bnrp*if" Oe pe t e_tuar reflecti originea lor africana, indila, cf,ineza gi metisa.Panama e mindrf, de varierarea fiingelor;";;; si a pasarilorei, lucru care ii bucuri in hecare ri inima fuiFenJef, hibrid si el.

OMUL NOSTRU DIN PANAMA 15

l,Inii sint descendenfi din sclavi, altii ca $i cum ar fi, cicilrarnofii lor au fost expediali aici cu zecile de mii, ca sa mun-

Gcasca, iar uneori si moari, pentru Canal.

Drumul se ldrgegte. Reflux 5i lumina palidd deasupra Paci-

ficului. Insulele cenu$ii, de cealalta parte a golfului, par nigte

munfi din China, vazuti din depirtare, suspendagi in ceata cre-

prsculari. Pendel i$i doreste din tot suflehrl si se duc4 acolo'

Foate ca din cauzaLouisei, ale ci.rei angoase, exprimate cu voce

qe, il macind. Sau pentru ca zarc$te deja, in fala lui, virfirl rogu

ca slngele al blocului in care se afla banca 5i care pare ca se joacFr

&-a cine-i mai inalt cu vecinii lui, la fel de hidogi ca 9i el. Vreo

zece vapoare plutesc intr-un $ir fantomatic deasupra liniei qri-zonttrlui invizibil, arzlnd gazu/- cit agteapta si infre in Canal. In-tr-un elan de elnpatie, Pendel simte plictiseala vi{ii la bord' Se

vede transpirind pe puntea nemi$cata, lungit intr-o cabini uritmirositome, printre trupuri shaine 9i vapori de benzini Pentru

mine s-a terminat cu timpii morfi, i$i promite, cutremurindu-se.

Gata. Penfru tot restul zilelor lui, Harry Pendel va profita din plinde fiecare ori din fiecare zi, astae sigur. intrebati-l pe unchiul

Benny, unde-o fi el.Cind infia pe maiestuoasa Avenida Balboa, are sentimentul

cd gi-a luat zboml. La dreapta se afli Ambasada Statelor Unite'mai mare decit palahrl prezidenlial, mai mare chiar decit banca.

Dar, in clipa asta, nu e mai impresionanti decit louisa" koblemamea e ci v6d totul prea ln mare, ii explicl el ei in timp ce inhiin cutea bancii. Dac6 n-ar fi fost aga, nu ag fi nimerit in buclu-

cul in care mi aflu acum, nu m-a$ fi inchipuit niciodata proprie-

tar de terenuri, nu ag fi datorat o groaz4 de bani pe care nu-i am

gi nu l-ag mai ciupi de fund pe Emie Delgado sau pe oricine

altcineva pe care tu il consideri stafuia moralitafii. Cu regret,

inchide radioul, se lntinde spre spatele ma$inii., scoate de pe un

umeras haina - a ales-o pe cea albastru'inchis -- o imbracl 9i-5i

aranjeazir,in oglinda reffovizoare, cravata Denman & Goddard'

Un baiat in uniforma pAze$to cu un aer sumbru intrarea dinsdcla. Are un pistol-mitraliera cu pat rabatabil gi saluti pe oricinepoarta cosfum.

- Don Eduardo, ce mai faci, monseffor? strigh Pendel inenglezl, facind semn cu mina.

t6 John le Car6

Baiatul se topegte de incintare.* Buni dimineata,-do1nulg pendel, rdspunde el cu singuGbcuvinte englezegfi pe care le gfie.

Pentru un croitor, Harry pendel are un fizic neagteptat deimpozanl poate ci e congfient de acest lfrcru, c6ci plgegte cu unaer de fodi refinuti. E inalt.si Uin" fa"ut, "u

paxul cArunt tunsscurt. Are pieptul lat fi.umerii robugti Si fasati ai unui boxer, darmersul ii este demn gi masurar. Mfr;ifil, la inceput ugorindoife de-a lungul "orpyT, ," ** "*r,ioitu ,pu*, ca gi cuma: trece in revista o gardade oloare sau ar sti,-stoic, in fafa unuipluton de execugie (in.imaginafl" iri, pilj"r a ffecur prinamindoui situa(iile). o rt"gyl:"?r" rp"t i"i"t""i;;";;;i

pennite. A botezat-o tegeitul nrai*rwite. --'

Dar pe fata lui, care aratA cei patruzeci de ani pe care ,ii arq,se pot citi cel mai bine enhrziasmuf si Uu"*iu ae a nai. privireaochilor lui de un albastru__d3-schis .oa"*i" J" o inocenfi inso_lenta. Pe buzele lui, chiar si inchis;;;;;; #r;:;ffi;cald. Cind il surprinzi, parci te simfi mai bine.

in Panama, O**l Importanti au ca secretare nigte negresesuperbe, in uniforme,albasfre, severe, a" i*uto* de autobuz.Usile birourilor lor sinr din panouri Ui";;;";;"perire cu lemnde tec amazonian, cu crante din ararna-;;;schid doarla o"-oTTdA

din interior, pentru ca Oamenii Importanfi sa nu fierapifl. Incaperea in carelucra Ram6n n"Jo,l" ir"J,,l qaisprezece,era uriagi qi modemi, cu fer, esfie- gof"r# ain p"Oea 9i plnl lnplafon, ferestre ce dddeau spre golf, si * Ui-ui" dimensiunileunui reren de tenis. naryn nyjO ,i.i.ulgatur p*i la un caparal lui, ca un $oarece foarte mic prins de Jpi#"norrnd. Scundsi dotofan, cu filci albasfii,

"y O*i;il;, ei cu nietefavoriti negri-albastrui, avea ochi shalucitori 9i lacomi. Ca saexerseze, ginea si vorbeasca.pe nas, englezegt". FUtir" ;;;_^de bani ca s6 i se faca arboreli.s3n;d; ,i;;;dea ca s€ ftagedin aventurieri scogieni, esuafi in u""t""to",ri-in **a dezasfru_luin.aveiDari1n Cu gase sapEmini in urma, igi comandase unkih in cutorite famiriei Rudd, ca .;;;iiil;urt. lu o ,.rutadansanrd scotiana ra Crubur Uni6n. il;ffifid ii datora rui

OMUL NOSTRU DIN PANAMA I]

zrremidde dolari pentru cinci costume. Pendel ii datora

lsda cincizeci de mii de dolari lui Rudd, care adauga cu ge-

pozitate la aceastA suma dobinzile neplatite, motiv pentru care

dlsda cre$tea vazind cu ochii.

-O bomboanlcu menti? infiebiRudd, impinglnd spre el o

nip de arama cu niste dulciuri in ambalaj verde.

- Multumesc, Rtm6n, spuse Pendel, dar nu se servi.

Ram6n luf, una.

- De ce mai pldtegti atifia bani unui avocat? intreba Rudd,

dupa o scurti ticere, timp in care supse bomboana gi fiecare se '

lrnrentl in sinea lui in legituri cu ultimele bilanfuri contabile ale

orezi.riei.

- Mi-a zis ci o sa-l mituiasci pe judecitor, explici Pendel

cu umilinta unui'vinovat care se justfficd- Spunea cd sint prieteni.

Ci e mai bine sd nu ma arnestec.

- Atunci de ce-a aminat judechtorul audierile, daci avocatul

tau l-a mituit? se mir6 Rudd. De ce nu fi-a dat fie apa, a$a cum

a promis?

- Fiindci nu mai era acela5i judecf,tor, Ram6n. Dupi alegeri'

a fost numit un nou judecitor $i mita nu era fransferabili de lacel vechi la cel nou. Judecltorul cel nou lasa afacerea s4 keneze,

ca sir vadi care parte vine cu oferta cea mai mare. Grefierulspune ca nici judecitorul f,sta nu e mai integru decit cel vechi,

a$a ca, normal, tariful lui e mai ridicat. Scrupulele sint scumpe

ir Panama, spune el. $i lucrurile se inrbutitesc pe zi ce trece.

Ram6nRudd igi scoase ochelarii, suflipeste lentilrc, le lustrui '

cu o bucitic[ de piele de c[prioard pe care o scosese din buzu-

narul de sus al costumului Pendel & Braithwaite, dupd care igi

fixl cei doi cerQei auriti de urechile lui mici gi lucioase.

- De ce nu mituie$ti pe cineva la Ministerul Agriculturii?intreba el cu rn aer de ribdare superioartr.

- Am incercat, Ram6n, dar cei de acolo sint suflete nobile.Zic ca i-a mituit deja cealalta parte 9i ci n-ar fi cinstit si-$ischimbe poziga.

- Nu poate administratorul tAu si aranjezn ceva? li plategti

un salariu uriag. De ce nu se ocupi el?

- Sincer s6 fiu, Ram6n, Angelo e uneori cam lasi-mA si telas, spuse Pendel, cdruia ii plircea, citesdatd,, sd vorbeasca mai