cap 7 studiu de caz

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a flexibilit\]ii acesteia

Cap. 7 Studiu privind structura capitalurilor [i posibilit\]i de `mbun\t\]ire a flexibilit\]ii financiare la SC COMPA SA Sibiu

7.1 Prezentarea general\ a societ\]ii

Informa]ii despre societate

- denumire:-Societatea Comercialã “COMPA” SA- înregistratã la Registrul Comertului Sibiu sub numarul J 32 / 129 din 12.02.1991;- cod fiscal R 788767;- sediul societatii: SIBIU, str. HENRI COANDA, nr.8;- telefon : 069 / 433490; 069 / 431410- fax : 069 / 431968

Principalele produse realizate de societate

Principalele produse [i servicii ale Societ\]ii Comerciale COMPA SA sunt: Produc]ia de componente auto care cuprinde urm\toarele grupe de produse:

arcuri de toate tipurile (`nf\[urate la cald, `nf\[urate la rece, arcuri `n foi ), transmisii cardanice, casete de direc]ie, aparatur\ de frân\, subansamble cabin\, cilindri de frân\;

Produc]ia de repere presate [i inele de siguran]\; remorci; scule, dispozitive, verificatoare, standuri, utilaje [i instala]ii dup\ proiecte

proprii; furnizarea de energie termic\; analize [i test\ri fizico-chimice; proiectare [i asisten]\ tehnic\ de specialitate;

Perspectivele de dezvoltare a activit\]ii societ\]ii

~n pofida greut\]ilor mari ce se `ntrev\d `n conjunctura actual\ `n anul 1997, unitatea estimeaz\ men]inerea relativ ridicat\ a profitabilit\]ii, precum [i a celorlal]i indicatori cu influen]\ asupra criteriilor de performan]\, precum sunt: volumul crean]elor [i al obliga]iilor, nivelul stocurilor, consumul de combustibil [i energie electric\.

Pe perioada 1998 - 2002, S.C. COMPA S.A. preconizeaz\ o cre[tere constant\ a cifrei de afaceri cu o rat\ medie anual\ de 3 - 5%, sus]inut\ de orientarea produc]iei pe pia]a intern\ spre fabrica]ia de repere pentru autoturismele realizate de S.C. Automobile S.A. Pitesti [i S.C. DAEWOO Automobile S.A. Craiova, precum [i prin extinderea pie]ei externe. De asemenea,

Pagina 64


S.C. COMPA S.A. Sibiu promoveaz\ ac]iuni de atragere a investitorilor str\ini care s\ conduc\ la un transfer tehnologic aliniat la standardele interna]ionale.

~n acest sens `n anul 1996 s-a `nfiin]at firma mixt\ Krupp Bilstein COMPA `n domeniul fabrica]iei de amortizoare, existând discu]ii avansate `n constituirea unor firme mixte cu concernul Krupp Germania, privind produc]ia de arcuri lamelare precum [i cu firma Knorr Bremse Ungaria, `n domeniul fabrica]iei de aparatur\ de frân\.

Politica investi]onal\ a S.C. COMPA S.A. preconizeaz\ un volum de investi]ii de cca 50 mld.lei `n perioada 1998 - 2002, orientat\ cu prec\dere spre retehnologizare prin achizi]ionarea unor instala]ii [i utilaje care s\ le `nlocuiasc\ pe cele existente, cu o vechime medie cuprins\ `ntre 15 - 25 ani, astfel `ncât produsele realizate [i ating\ parametrii de calitate [i pre]ul de pe pia]a European\.

Aceste considerente, credem c\ reprezint\ un suport `n men]inerea `ncrederii ac]ionarilor `n posibilit\]ile de dezvoltare ale societ\]ii [i continuare a procesului de privatizare.

Evenimente importante `n activitatea S.C. COMPA S.A.

Ca eveniment important `n activitatea SC COMPA SA `n anul 1996 a fost semnarea contractului de `nfiin]are a firmei mixte KRUPP BILSTEIN COMPA SA - `n fabrica]ia de amortizoare - care a avut loc `n data de 26 aprilie , iar ca `ncepere efectiv\ de func]ionare, a avut loc `n data de 1 iunie 1996.

Tot `n anul 1996, `n luna decembrie, firma KRUPP [i-a exprimat dorin]a de a `nfiin]a o firm\ mixt\ (scrisoare de inten]ie [i protocol de inten]ie) `n fabrica]ia arcurilor de suspensie pentru autovehicule. La ora actual\ societatea este `n faza de negociere a contractului, a statutului, elaborarea studiului de fezabilitate, etc. Preciz\m c\ firma mixta se va putea realiza pân\ la finele anului acesta.

~n martie1997 firma german\ Knorr Bremse, prin filiala din Ungaria [i-a exprimat dorin]a printr-o scrisoare de inten]ie s\ `nfiin]eze o firm\ mixt\ `n fabrica]ia de aparatur\ de frân\ pneumatic\. Tratativele sunt `n curs.

~n acest an SC COMPA SA a reu[it s\ conving\ firma mixt\ DAEWOO Automobile România, s\ accepte s\-i devin\ furnizor de componente primind de la dân[ii cereri de asimilare pentru un num\r mare de repere.

~n luna aprilie 1997, societatea a primit o scrisoare de inten]ie de la firma turc\ TIRYAKILER, pentru colaborarea `n domeniul fabrica]iei de cardane. Prima `ntâlnire `n vederea negocierilor va avea loc `n luna iunie 1997.

Ca eveniment negativ amintim recesiunea economic\ din trimestrul I - 1997, care afecteaz\ `n mod nefavorabil [i SC COMPA SA.

Principalii 5 furnizori [i principalii 5 beneficiari ai S.C.COMPA-S.A

Primii 5 furnizori ai S.C.COMPA -S.A. sunt:a. S.C.COS Târgovi[te 13,8 % laminate o]el arcb. S.C.ROMAN-S.A.Bra[ov9,6% semifabricate forjate

Pagina 65


c. S.C.C.M. Câmpia Turzii 9,0% sârme [i bare de o]el arcd. S.C.Combinatul Siderurgic Hunedoara 5,7% laminate o]el arce. S.C.RULMENTUL-S.A.Bra[ov 2,8% rulmen]i [i bile de rulment

Principalii 5 beneficiari ai S.C.COMPA-S.A. sunt:a. S.C.Autoturisme Dacia - S.A.Pite[ti 15,754%b. S.C.ROMAN-S.A.Bra[ov 11,074%c. S.C.ARO-S.A.Câmpulung Muscel 4,407%d. Magazin de desfacere S.C.COMPA-S.A. 3,778%e. S.C.ROCAR-S.A.Bucure[ti 2,497%

Segmentul de pia]\ ocupat de S.C.COMPA-S.A. pe pia]a intern\ [i extern\:

Segmentul de pia]\ intern\ a S.C.COMPA-S.A. este constituit de toate `ntreprinderile produc\toare de autovehicule din România [i distribuitorii de piese de schimb pentru produsele din profilul S.C.COMPA-S.A.;

Segmentul de pia]\ extern\ este `nc\ nesemnificativ, S.C.COMPA-S.A.exportând la ora actual\:

arcuri lamelare pentru ma[ini agricole `n Germania; inele elastice pentru cale ferat\ `n Bulgaria; diverse piese de schimb pentru diverse autocamioane pe comenzi arcuri lamelare de suspensie pentru autocamioane `n Yugoslavia; transmisii cardanice pentru autocamioane `n Yugoslavia; arcuri spirale de suspensie `n Germania; aparatur\ frân\ pneumatic\ pentru autocamioane `n Cuba.Principalii competitori ai S.C. COMPA-S.A.

~n general, S.C.COMPA de]ine pozi]ie de monopol `n fabricarea produselor din nomenclatorul produselor fabricate.

~n ultima perioad\ au ap\rut câteva firme, care fac concuren]\ S.C.COMPA-S.A., cum ar fi:

Firma DIOC din Bucure[ti `n fabrica]ia de amortizoare cu produc]ie strict limitat\ la amortizoarele de DACIA;

~n fabrica]ia de arcuri `nf\[urate la rece au ap\rut cei mai mul]i `ntreprinz\tori particulari pentru arcurile nepreten]ioase.

La arcurile cu preten]ii tehnice ridicate, ca arcurile de supap\ motor, arcurile de ambreaj, arcurile pentru pompe de injec]ie, S.C.COMPA-S.A. Sibiu de]ine `n continuare pozi]ia de monopol.

~n fabrica]ia de arcuri spirale de suspensie este S.C.ASTRA-S.A.Arad, care produce arcuri spirale pentru suspensia vagoanelor [i ar putea trece [i la fabricarea arcurilor spirale pentru suspensia autovehiculelor;

~n fabrica]ia aparatelor de frâna (câteva `ncerc\ri de fabrica]ie) la S.C.AMCO-S.A.Bârlad.

Pagina 66


Obiective ale societ\]ii pe termen scurt

Situa]ia societ\]ii la 31 decembrie 1997 – oportunit\]i [i dificult\]i

Activitatea SC COMPA SA a fost influen]at\ de evolu]ia economiei române[ti din ultima perioad\. Reducerea puterii de cump\rare a popula]iei a influen]at `n mod negativ vânz\rile de autoturisme [i implicit vânz\rile de piase de schimb pe pia]a intern\.

Blocajul financiar care se men]ine `n continuare creeaz\ dificult\]i `n recuperarea crean]elor. Decapitalizarea progresiv\ `nceput\ cu ani `n urma [i accelerat\ `n ultima perioad\, este resim]it\ destul de puternic [i a condus la accentuarea blocajului financiar [i lipsa lichidit\]ilor. De asemenea, dobânzile excesiv de mari la creditele pentru dezvoltare `ntârzie realizarea programelor de restructurare tehnologic\. Principalele dificult\]i cu care se confrunt\ societatea sunt:

slaba activitate a firmelor produc\toare de autovehicule (ROMAN, ROCAR, ARO);

competi]ia insuficient\ la nivelul furnizorilor; sc\derea nivelului exporturilor; resurse financiare insuficiente pentru retehnologizare; dependen]a de un num\r mic de clien]i puternici; `ntârzierea restructur\rii economiei române[ti;~n acela[i timp exist\ oportunit\]i pe care societatea le va valorifica `n viitor: asimilarea unui num\r important de componente pentru DAEWOO; asimilarea componentelor [i pieselor de schimb pentru export; contracte joint-venture pentru produsele noi [i pie]e noi; intensificarea distribu[iei pieselor de schimb; reglement\ri legale `n autorizarea producerii de piese de schimb `n

România; relansarea produc]iei de tractoare agricole; lipsa apari]iei unor competitori interni puternici.

Plan strategic pentru 1998:

Obiectivul principal al societ\]ii r\mâne p\strarea pozi]iei de lider pe pia]a intern\. ~n acela[i timp, strategia societ\]ii este orientat\ spre realizarea de piese de schimb [i componente primare competitive pe pia]a interna]ional\. Aceste obiective generice vor fi atinse prin urm\toarele mijloace:

1. alocarea de resurse pentru produsele care pot deveni competitive prin modernizare;

2. `ncetarea irosirii resurselor financiare pentru produsele care nu au pia]\ sigur\

3. cel mai bun raport pre] –calitate;

4. asocierea unor module cu firme str\ine de prestigiu care aduc tehnologie, resurse financiare, pia]\;

5. aplicarea unui management performant;

Pagina 67


6. implementarea politicilor de personal;

Pagina 68


7.2 Analiza structurii financiare

7.2.1 Ponderi [i rate `n structura capitalurilor

BILANTURI SIMPLIFICATE (pe perioada 1995-1997) mii lei

Posturi bilantiere 1995 Pondere (%)

1996 Pondere (%)

1997 Pondere (%)

ACTIVImobilizari 76,494,21

7 67.98% 83,682,84

3 59.65% 87,157,22

955.50%

Corporale 76,469,717

67.96% 77,897,093

55.53% 78,978,773

50.29%

Financiare 24,500

0.02% 5,785,750

4.12% 8,178,456 5.21%

Active circulante 35,993,749

31.99% 56,464,132

40.25% 69,769,646

44.42%

Stocuri 15,684,461

13.94% 23,237,789

16.56% 29,291,644

18.65%

Creante 17,543,501

15.59% 30,038,967

21.41% 40,033,278

25.49%

Disponibilitati 2,765,787

2.46% 3,187,376 2.27% 444,724 0.28%

Conturi de regularizare

33,679

0.03% 137,998 0.10% 126,856 0.08%

TOTAL ACTIV 112,521,645

100.00% 140,284,973

100.00% 157,053,731

100.00%

PASIVCapitaluri proprii 91,700,6

80 81.50% 102,700,2

49 73.21% 109,699,9

74 69.85%

Capital social 74,175,375

65.92% 74,175,375

52.87% 74,175,375

47.23%

Fonduri proprii 17,525,305

15.58% 28,524,874

20.33% 35,524,599

22.62%

Datorii totale 20,775,170

18.46% 37,325,041

26.61% 46,953,972

29.90%

Credite bancare pe ts

4,592,157

4.08% 6,413,948 4.57% 4,928,993 3.14%

Datorii de exploatare

16,183,013

14.38% 30,911,093

22.03% 42,024,979

26.76%

Furnizori 4,656,984

4.14% 5,103,943

3.64% 14,656,207

9.33%

Alte obligatii 11,526,029

10.24% 25,807,150

18.40% 27,368,772

17.43%

Pagina 69


Conturi de regularizare

45,795

0.04% 259,684 0.19% 399,785 0.25%

TOTAL PASIV 112,521,645

100.00% 140,284,974

100.00% 157,053,731

100.00%

Contul de profit si pierdere mii lei

INDICATORI 1995 1996 1997

Cifra de afaceri (CA) 91,646,893 166,152,469 231,136,318 Dobanzi (Dob) 1,936,193 2,418,159 5,009,326 Profit brut 10,181,574 18,731,743 11,697,978 EBIT 12,117,767 21,149,902 16,707,304 Profit net 7,263,389 11,517,867 5,992,261 EPS (lei) 98 155 81 Dividend pe actiune (lei) 36 57 29

Pagina 70


1 Structura posturilor bilan]iere

Simpla observare a acestor date din bilan]urile simplificate face s\ apar\ principalele evolu]ii care au afectat structura capitalurilor pe perioada 1995-1997.

Astfel se observ\ `n pasiv c\ au sc\zut capitalurile proprii `n m\rime relativ\ de la 81.5% `n 1995, 73.2% `n 1996 la 70% `n 1997 de[i `n m\rime absolut\ acestea au crescut de la 91,7 mld lei `n 1995 la 109,7 mld lei `n 1997. Aceast\ sc\dere a capitalurilor proprii s-a datorat devans\rii ritmului de cre[tere al fondurilor proprii de c\tre cre[terea mai mare a datoriilor de exploatare (de la 14% `n 1995 la 26.7% `n 1997).

De cealalt\ parte a bilan]ului, `n activ, se remarc\ urm\toarele: sc\derea imobiliz\rilor `n m\rime relativ\ (68% `n 1995 fa]\ de 55,5% `n

1997, cu ocre[tere absolut\ de cca 10,6 mld. lei), `n special `n cazul imobiliz\rilor corporale;

cre[terea activelor circulante datorate atât m\ririi valorii stocurilor de la 13,9% `n 1995 la 18,6% `n 1997, cât [i a valorii crean]elor (de la 15,6% `n 1995 la 25,5% `n 1997)

sc\derea drastic\ a disponibilit\]ilor de la 2,4% `n 1995 la numai 0,3% `n 1997.

Cre[terea stocurilor [i a obliga]iilor fa]\ de furnizori, atât `n m\rime absolut\ cât [i `n m\rime relativ\, se explic\ prin cre[terea volumului de activitate, cifra de afaceri crescând de la 91,6 mld. lei `n 1995 la 231,1 mld. lei `n 1997 (152%).

2 Ratele referitoare la structura pasivului reflect\ compozi]ia resurselor `ntreprinderii. ~n acest sens, ele exprim\ politica sa de finan]are, aceasta constând `n combinarea diverselor resurse accesibile `ntreprinderii.

Pentru a eviden]ia stabilitatea resurselor vom calcula rata capitaluri permanente/pasiv total. ~n cazul `ntreprinderii COMPA SA se observ\ c\, `n absen]a datoriilor pe termen lung, capitalurile permanente coincid cu cele proprii. Astfel c\ vom avea pe cei trei ani urm\toarele date:

ANI 1995 1996 1997CPR/PASIV 81,5% 73,2% 70%

Aceste date reflect\ faptul c\ `ntreprinderea se caracterizeaz\ printr-o mare stabilitate [i autonomie financiar\ pe termen lung, `ntrucât aproape trei p\trimi din mijloacele de finan]are sunt reprezentate de surse proprii.

Complementara ratei de mai sus o reprezint\ rata datorii totale / pasiv total, denumit\ [i gradul de `ndatorare al `ntreprinderii. Evolu]ia gradului de `ndatorare:

ANI 1995 1996 1997Datorii totale/Pasiv 18% 26,6% 29,8%

reflect\ o cre[tere a `ndator\rii `n special prin m\rirea obliga]iilor fa]\ de ter]i (furnizori, clien]i creditori, stat, salaria]i).

Pagina 71


Evolu]ia structurii capitalurilor proprii [i `mprumutate este reflectat\ `n graficul de mai jos. Dup\ cum se observ\, finan]area activit\]ii s-a f\cut, `n ultimii trei ani, din ce `n ce mai pu]in din resursele proprii (capitalurile proprii). Astfel, ponderea capitalurilor proprii `n total pasiv se reduce de la an la an, `n acela[i timp crescând corespunz\tor sursele `mprumutate.

~n ansamblu, ponderea datoriilor `n totalul pasivului nu ar trebui s\ `ngrijoreze conducerea `ntreprinderii, `ns\ ]inând cont c\ aceste datorii sunt pe termen scurt, ar fi necesar de studiat situa]ia trezoreriei nete, reprezentat\ de diferen]a dintre Fondul de Rulment [i Necesarul de Fond de Rulment.


Fondul de rulment 15,218,579 19,139,091 22,815,674

Necesarul de fond de rulment 17,044,949 22,365,663 27,299,943

Trezoreria neta -1,826,370 -3,226,572 -4,484,269

Dup\ cum se observ\, `n to]i cei trei ani fondul de rulment este pozitiv, ceea ce reflect\ faptul c\ `ntreprinderea este capabil\ s\-[i finan]eze integral activele imobilizate din capitalurile proprii, ba chiar [i o parte din activele circulante. ~ns\ necesarul de fond de rulment care are un caracter permanent datorit\ nevoii re`nnoirii continue a stocurilor sau finan]\rii imobiliz\rii de fonduri corespunz\toare crean]elor de primit din partea clien]ilor dep\[e[te `n aceast\ perioad\ fondul de rulment, rezultând o trezorerie net\ negativ\. Acest lucru semnific\ faptul c\ `ntreprinderea este dependent\ de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast\ situa]ie de dependen]\ sau tensiune asupra trezoreriei eviden]iaz\ faptul c\ lichidit\]ile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Men]inerea resurselor de trezorerie apare ca o constrângere impus\ `ntreprinderii [i limiteaz\ autonomia financiar\ pe termen scurt. Dar dac\ trezoreria net\ negativ\ exprim\ o cert\ dependen]\ financiar\, ea nu trebuie s\ fie interpretat\ imediat ca un simptom de insolvabilitate.

Pagina 72


Se poate remarca `ns\ faptul c\ din 1995 pân\ `n 1997 se men]ine acest deficit al trezoreriei nete, tensiune care a crescut de la 1,8 mld lei `n 1995 la 4,5 mld lei `n 1997. Trezoreria negativ\ timp de mai mul]i ani poate atrage dup\ sine efecte nefavorabile precum costurile suplimentare la cheltuielile cu dobânzile. Putem calcula costul dobânzilor raportându-le la valoarea creditelor contractate.


Dobanzi (mii lei) 1,936,193 2,418,159 5,009,326

Credite bancare pe termen scurt (mii lei)

4,592,157 6,413,948 4,928,993

Costul mediu al datoriei 42.16% 37.70% 101.63%

7.2.2 Costul capitalurilor

Costul capitalurilor este compus din costul datoriilor [i costul capitalurilor proprii pe care le vom calcula `n continuare.

a) Costul datoriilor se determin\ luând `n considerare doar posturile din bilan] purt\toare de costuri, `n cazul nostru fiind creditele pe termen scurt. Dac\ ]inem cont [i de faptul c\ `ntreprinderea beneficiaz\ [i de o economie fiscal\ vom avea:

Unde =cota de impozit pe profit= 38%.

b) Costul capitalurilor proprii se poate determina ]inând cont de mai multe aspecte:

1. dac\ se poate calcula o rat\ medie de cre[tere a dividendelor (g) prin intermediul evolu]iei trecute a remuner\rii capitalurilor ac]ionarilor:

Anul Div/ac]iune Varia]ia absolut\ Varia]ia relativ\1994 14,56 - -1995 36,22 +21,66 148,76%1996 56,74 +20,52 56,65%1997 28,58 -28,16 -49,62%

Pagina 73


Costul capitalurior proprii va fi:

Unde DIV1 este dividendul pe ac]iune `n anul urm\tor, iar P0 pre]ul ac]iunii

`n anul curent. Costul capitalurilor proprii pe 1997 este:

2. dac\ vom calcula costul capitalurior proprii ]inând cont de profitul net pe ac]iune (EPS) raportat la pre]ul unei ac]iuni pe pia]\ (reflectând a[tept\rile ac]ionarilor privind activitatea viitoare a societ\]ii) vom ob]ine:

Costul total al capitalurilor se determin\ ca un cost mediu ponderat:

Având `n vedere cele dou\ posibilit\]i de calcul a costului capitalurilor proprii vom avea dou\ valori diferite a costului total al capitalului. Fie CMPC1

costul total al capitalului `n cazul `n care costul capitalurilor proprii se determin\ prin intermediul ratei medii de cre[tere a dividendului iar CMPC2 `n cel de-al doilea caz. Astfel vom ob]ine:

Dintre cele dou\ m\rimi ale CMPC (53,6% [i 8,64%) cea mai aproape de realitate pare a fi cea calculat\ `n cazul 2 [i aceasta pentru c\ prima metod\ de calcul a costurilor capitalurior proprii are câteva dezavantaje:

nu putem calcula rata de cre[tere a dividendelor aplicând varia]ia relativ\ de la an la an pentru c\ aceasta nu este corespunz\toare cu realitatea, mai ales c\ `n ultimul an s-a `nregistrat o sc\dere foarte mare a dividendului pe ac]iune;

mai elocvent\ ar fi determianrea unei rate a cre[terii dividendelor luând `n calcul evolu]ia viitoare a beneficiilor distribuite, `ns\ dat\ fiind incertitudinea reac]iei pie]ei la oferta de produse a `ntreprinderii deci, la o m\rime concret\ a `ncas\rilor, nu putem [ti exact cum vor evolua pe

Pagina 74


viitor dividendele (`ntreprinderea nu duce nici o politic\ de dividend constant sau de cre[tere, ci acesta este acordat ac]ionarilor `n func]ie de profitul `ncasat, societatea nefiind obligat\ s\ pl\teasc\ o sum\ fix\).

Deci, valoarea relativ\ de 8,64% a costului mediu ponderat al capitalurilor este foarte mic\ reflectând faptul c\ societatea nu suport\ cheltuieli de finan]are prea mari pentru c\:

dividendele distribuite sunt mici `n compara]ie cu capitalurile proprii investite;

de[i costul datoriilor este foarte ridicat (63%) acestea de]in o pondere infim\ `n totalul capitalurilor investite determinând o atenuare a efectului nefavorabil al costului dobânzilor.

Pagina 75


7.2.3 Efectul de pârghie [i performan]ele financiare

Problemele prezentate `n capitolul 5 “ Influen]a structurii capitalurilor asupra performan]elor financiare ale `ntreprinderii” le vom exemplifica `n continuare `n cazul SC Compa SA Sibiu. Apelând la datele din bilan] [i contul de profit [i pierdere al acestei `ntreprinderi putem calcula o serie de indicatori prin care se poate eviden]ia corela]ia dintre rezultatele ob]inute de firm\ [i resursele alocate ca `n tabelul de mai jos:


Rata rentabilitatii economice 1(EBIT/ACTIV)

10.77% 15.08% 10.64%

Rata rentabilitatii economice 2EBIT/(CPR+CREDITE/TS)

12.58% 19.38% 14.58%

Rotatia activelor (rotatii)(CA/ACTIV)

0.81 1.18 1.47

Grad de indatorare(DAT/CPR)

22.66% 36.34% 42.80%

Rata dobanzii(DOB/CREDITE/TS)

42.16% 37.70% 101.63%

Rata rentabilitatii financiare(PROFIT NET/CPR)

7.92% 11.22% 5.46%

Dup\ cum se observ\, activitatea firmei studiate se caracterizeaz\ printr-o evolu]ie destul de oscilant\ reflecatt\ prin rata rentabilit\]ii economice care a cunoscut o cre[tere `n 1996 fa]\ de 1995 de la 10,7% la 15%, pentru ca `n 1997 s\ scad\ la 10,63%.

Sc\derea rentabilit\]ii economice nu trebuie v\zut\ neap\rat ca un efect negativ, dat fiind faptul c\ `ntreprinderea a realizat investi]ii `n 1997, crescând astfel activele economice, iar adaptarea produc]iei fiind influen]at\ atât de modernizarea tehnic\ [i tehnologic\ dar [i de sc\derea cererii de produse pe pia]\. O problem\ foarte important\ ce ar trebui s\ `ngrijoreze firma este reducerea ratei rentabilit\]ii financiare care a oscilat `n perioada analizat\ de la 7,9% `n 1995, 11,2% `n 1996 la numai 5,4% `n 1997. Cauzele acestei reduceri a rentabilit\]ii financiare pot fi eviden]iate prin corela]ia dintre rentabilitatea financiar\, rentabilitatea economic\, efectul de pârghie [i efectul fiscalit\]ii.

Rfin=[Rec+(Rec-RDAT)*DAT/CPR](1-)

Din datele din tabel putem observa c\ `n to]i cei trei ani rata dobânzii a fost cu mult mai mare decât rata rentabilit\]ii economice. Rezultatul contract\rii creditelor pe termen scurt

Pagina 76


a avut efect de m\ciuc\ asupra rentabilit\]ii financiare, eviden]iat `n tabelul de mai jos.

ANI 1995 1996 1997Rata rentabilitatii financiare 7.9% 11.2% 5.4%Rata rentabilitatii economice 12.6% 19.4% 14.6%Rata dobanzii 42.2% 37.7% 101.6%Efectul de maciuca -1.5% -1.3% -4.0%

Sc\derea rentabilit\]ii financiare datorate efectului de m\ciuc\ are drept cauz\ primar\ `nregistrarea unei sc\deri drastice a vânz\rilor efective, comparativ cu cele previzionate care s\ asigure un profit ridicat, ce ar fi determinat cre[terea rentabilit\]ii economice superioar\ ratei dobânzii. Tot ca aspect nefavorabil se poate considera [i cre[terea ratei infla]iei care a determinat m\rirea costurilor cu dobânzile.

7.2.4 Rata cre[terii suportabil\ [i previzionat\

Pentru anul 1998, managementul firmei [i-a propus o cre[tere a produc]iei societ\]ii cu 3-5%. Acest lucru va determina implicit o cre[tere a NFR-ului (`n principal a stocurilor). Pentru a studia dac\ societatea duce o politic\ realist\, care nu va afecta stanilitatea sa financiar\, vom calcula o rat\ a cre[terii economice suportabil\ de c\tre firm\. Considerând c\ societatea COMPA nu va mai contracta noi credite (adic\ structura sa financiar\ nu va suporta modific\ri `n valori relative), singurele surse de finan]are ale cre[terii economice le vor reprezenta sursele proprii, adic\ profitul net reinvestit, cel alocat fondului de dezvoltare `n valoare de 2.703.681.000 lei. Deci rata cre[terii economice va putea evolua direct propor]ional cu cre[terea mijloacelor de finan]are.

Fie r= rata cre[terii economice, R = rata profitului reinvestit [i CPR = capitaluri proprii. Vom avea:

Pentru a eviden]ia mai bine elementele ce pot fi influen]ate pentru a cre[te r, vom descompune rata rentabilit\]ii financiare:

Pagina 77


Din calcule vom ob]ine:

r=0,45*2,6%*1,47*(1+42,8%)=2,45%

Deci, `n condi]iile men]inerii structurii financiare din anul precedent, rata cre[terii suportabile de firm\ este de 2,45% comparativ cu 3-5% rata cre[terii propuse. ~n concluzie cre[terea economic\ ar putea fi sus]inut\ prin cre[terea elementelor sale componente:

cre[terea rota]iei activelor, prin scurtarea ciclului de produc]ie. Acest lucru este posibil `n cazul `n care investi]iile ar degaja un randament crescut.

Cre[terea rentabilit\]ii comerciale prin cre[terea marjei de profit (m\rirea pre]urilor `ns\ f\r\ a determina sc\derea cererii de produse).

Cre[terea ratei de `ndatorare (DAT/CPR), ceea ce va determina modificarea structurii financiare. ~ntrucât celelalte elemente sunt destul de incerte, [i dac\ ar fi posibil men]inerea nivelului acestora, putem calcula noul nivel de `ndatorare. Dac\ rata cre[terii economice propus\ de `ntreprindere este de 3%, atunci gradul de `ndatorare ar trebui s\ fie 0,74 , adic\ datoriile pe 1998 s-ar ridica la 81.177.980.000 lei fa]\ de 46.953.972.000 lei cât au fost datoriile `n 1997.

Posibilit\]ile societ\]ii sunt urm\toarele:

1. Cre[terea datoriilor fa]\ de furnizori cu condi]ia ob]inerii unor termene de plat\ mai lungi, astfel `ncât exigibilitatea acestora s\ dep\[easc\ lichiditatea stocurilor;

2. Celelalte surse de finan]are stabile pe termen scurt (pasive stabile) constând din plata amânat\ a im[pozitelor, taxelor, datoriilor fa]\ de salaria]i, posturile de clien]i creditori pot fi [i ele utile dar nu pot cre[te prea mult. De exemplu impozitele fa]\ de Bugetul de Stat presupun rambursarea la timp a acestora `ntrucât `ntârzierile se penalizeaz\ crescând astfel costurile firmei.

3. Creditele bancare trebuie studiate cu mare aten]ie mai ales prin prisma exigibilit\]ii corelat\ cu cheltuielile privind contractarea de credite (dobânzi, comisioane [i alte cheltuieli aferente). Dat\ fiind instabilitatea economic\, infla]ia galopant\ precum [i condi]iile severe impuse de b\nci, creditele pe termen lung nu sunt rentabile, iar majoritatea `ntreprinderilor `ncearc\ s\ le evite. De aceea firmele apeleaz\ la credite pe termen scurt pentru a-[i acoperi golurile temporare de trezorerie. ~ns\ cre[terea datoriei pe 1998 fa]\ de 1997 este imposibil de realizat `n procent de 73%, deci ar trebui s\ se realizeze o cre[tere combinat\ sau o cre[tere simultan\ a tuturor elementelor ce determin\ indicatorul cre[tere economic\: marja profitului, rota]ia activelor [i rata `ndator\rii.

Pagina 78


7.3 Concluzii [i recomand\ri privind activitatea financiar\ la nivelul `ntreprinderii

Privind echilibrul financiar (solvabilitatea firmei), analizând autonomia finaciar\ a societ\]ii putem concluziona urm\toarele:

Pe termen lung, situa]ia `ntreprinderii se poate aprecia ca fiind favorabil\ `ntrucât sursele permanente sunt compuse numai din capitaluri proprii, iar ponderea acestora dep\[e[te 70% din total pasiv `n perioada analizat\. Deci societatea se caracterizeaz\ prin stabilitate financiar\ pe termen lung. Aceasta nu a contractat datorii pe termen lung sau mediu [i pe bun\ dreptate `ntrucât condi]iile economice [i financiare la nivel macro (`n primul rând cre[terea ratei dobânzii datorit\ inflatiei galopante).

Pe termen scurt – fondul de rulment este pozitiv `n to]i ace[ti ani `nregistrându-se astfel un excedent de lichidit\]i poten]iale pe termen scurt fa]\ de exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, `ntreprinderea având o situa]ie favorabila\ `n termeni de solvabilitate pentru c\ este `n m\sur\ s\ fac\ fa]\ obliga]iilor la scaden]\ (sau a unei p\r]i importante din acestea). ~ns\ este important de remarcat c\ nevoia de fond de rulment care are un caracter permanent dep\[e[te fondul de rulment creând o situa]ie nu tocmai bun\ pentru trezoreria net\ care este negativ\ pe toat\ periada [i necesit\ o finan[are a nevoilor permanente de exploatare din credite bancare pe termen scurt. Deci societatea este dependent\ de sursele de finan]are pe termen scurt atrase din exterior, lucru care afecteaz\ negativ stabilitatea financiar\ pe termen scurt a `ntreprinderii. Cum fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment putem trage concluzia c\ societatea COMPA SIBIU a adoptat o strategie de risc privind finan]area nevoilor sale permanente din credite pe termen scurt, `nc\lcând astfel legea echilibrului minim (armonizarea lichiodit\]ii posturilor de activ cu exigibilitatea posturilor de pasiv).

Conform datelor din tabel avem:

Ratele lichidit\]ii 1995 1996 1997

Rata lichidit\]ii generale (Active circulante/Datorii pe termen scurt)

1,73 1,51 1,48

Rata lichidit\]ii restrânse

(Crean]e+Disponibilit\]i)/Datorii pe termen scurt

0,97 0,89 0,86

Rata lichidit\]ii imediate

(Disponibilit\]i/Datorii pe termen scurt)

0,13 0,08 0,01

Pagina 79


Studiind primele dou\ rate (Rata lichidit\]ii generale [i Rata lichidit\]ii restrânse), la prima vedere situa]ia `ntreprinderii este surpeinz\tor de bun\ de[i aceste rate au suferit sc\deri `n perioada analizat\: Rata lichidit\]ii generale a sc\zut de la 1,73 `n 1995 la 1,48 `n 1997 iar Rata lichidit\]ii restrânse de la 0,97 `n 1995 la 0,86 `n 1997. ~ns\ analizând cea de-a treia rat\, Rata lichidit\]ii imediate putem observa c\ aceasta are valori extrem de reduse, sc\zând vertiginos de la 0,13 `n 1995 la 0,01 `n 1997. Aceasta `nseamn\ c\ `ntreprinderea se bazeaz\ foarte mult pe `ncas\rile din vânz\ri (lichiditatea stocuriilor de produse finite [i ob]inerea de cash), precum [i pe `ncasareaa crean]elor de la clien]ii s\i. Deci, acum ar fi potrivit\ compararea vitezei de rota]ie a stocurilor [i a crean]elor cu viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare.

zile CA

Indicatori 1995 1996 1997

Viteza de rota]ie a stocurilor 62,4 51 46,2

Viteza de rota]ie a crean]elor 69,8 66 63,2

Viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare 64,4 67,9 66,3

Dup\ cum se observ\ din datele de mai sus, viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare este `n general destul de mic\ (ceva mai mult de dou\ luni), iar vitezele de rota]ie a activelor circulate, stocuri [i crean]e, sunt `n cre[tere (stocurile de la dou\ luni `n 1995 la 1,5 luni `n 1997, iar crean]ele de la 70 de zile la 63,2 zile `n perioada 1995-1997). Totu[i `ntreprinderea nu-[i poate finan]a atât stocurile cât [i crean]ele prin amânarea pl\]ii datoriilor de exploatare, fiiind nevoit\ s\ [i le acopere cu credite pe termen scurt (lucru eviden]iat [i prin trezoreria net\ negativ\.

Deci un punct slab al societ\]ii este finan]area nevoilor sale permanente de exploatare din credite pe termen scurt, lucru care poate afecta solvabilitatea `ntreprinderii mai târziu datorit\ lipsei de lichidit\]i.

Performan]ele economico financiare ale `ntreprinderii

Dup\ cum am mai ar\tat rata rentabiliat\]ii economice a societ\]ii este inferioar\ ratei dobânzii, afectând negativ rata rentabilit\]ii financiare.

Pagina 80


ANI 1995 1996 1997Rata rentabilitatii financiare 7.9% 11.2% 5.4%Rata rentabilitatii economice 12.6% 19.4% 14.6%Rata dobanzii 42.2% 37.7% 101.6%Efectul de maciuca -1.5% -1.3% -4.0%

Putem remarca faptul c\ pe perioada analizat\, de[i levierul a sc\zut de la 5% `n 1995 la 4,4% `n 1997, efectul nefavorabil al `ndator\rii a crescut `ntrucât:

A sc\zut volumul vânz\rilor previzionate, iar rat rentabilit\[ii economice a `nregistrat valori destul de sc\zute;

Au crescut cheltuielile cu dobânzile datorit\ permanentiz\rii golurilor de trezorerie [i a cre[terii infla]iei.

Mai putem observa c\ rata rentabilit\]ii financiare variaz\ de la an la an lucru care duce la m\rirea riscului financiar. Vom calcula `n continuare dispersia [i abaterea medie p\tratic\ pentru a eviden]ia mai bine riscul financiar.

Fie R*fin=rata medie a rentabilit\]ii financiare pe perioada 1995-1997

iar 2=dispersia, [i = abaterea medie p\tratic\.

=2,37%

Deci rata rentabilit\]ii financiare poate varia cu 2,37% `n plus sau `n minus, risc destul de mare ]inând cont c\ valoarea medie a rentabilit\]ii financiare este de numai 8,16%.

Posibilit\]ile viitoare de dezvoltare ale `ntreprinderii

Pe perioada 1998-2000 conducerea firmei a planificat cre[terea produc]iei cu 3-5% rata a cre[terii economice propus\ ce poate fi comparat\ cu rata cre[terii economice suportabil\ de `ntreprindere. Rata cre[terii economice suportabile = 2,45% < 3% = rata minim\ a cre[terii economice planificat\.

Cre[terea economic\ nu va influen[a negativ solvabilitatea `ntreprinderii `n cazul `n care firma p\strându-[i vechea structur\ financiar\ va fi capabil\ s\ `[i creasc\ marja profitului [i/sau s\ `[i reduc\ ciclul de produc]ie prin cre[terea rota]iei activelor. ~ns\ pentru a demara cre[terea economic\, societatea trebuie s\ `[i finan]eze cre[terea nevoii de fond de rulment care este acoperit\ `ntr-o oarecare m\sur\ din credite pe termen scurt. Contractarea unor noi datorii bancare pe termen scurt va deteriora [i mai mult situa]ia trezoreriei nete astfel c\ societatea are dou\ posibilit\]i:

Pagina 81


S\-[i finan]eze nevoile permanente prin alocarea de fonduri proprii (profit reinvestit [i amortizare), neglijându-[i astfel investi]iile privind modernizarea [i retehnologizarea activelor.

S\-[i procure `n condi]ii mai avantajoase surse externe prin emisiune de titluri de valoare, ac]iuni sau obliga]iuni.

}inând cont de perspectivele de lung\ durat\ ale societ\]ii, privind dezvoltarea activit\]ii sale (ne referim la crearea unei societ\]i mixte cu firma german\ Krupp, asocieri cu alte firme str\ine, contactarea de noi clien]i cu situa]ie solid\ DAEWOO), emisiune de titluri pe pia]a intern\ sau extern\ constituie o cale de a scoate societatea din impas pentru acoperirea golului persistent al; trezoreriei nete, finan]area nevoilor permanente de exploatare precum [i cre[terea economic\ viitoare.

Optimizarea flexibilit\]ii financiare

~n aceast\ privin]\ firma se confrunt\ cu dificult\]i la nivelul creditelor pe termen scurt, o nou\ contractare de credite afectându-I [i mai mult situa]ia prin cre[terea cheltuielilor cu dobânzile. Deci solu]ia emisiunii de obliga]iuni apare astfel nepotrivit\ din dou\ motive:

1. I-ar cre[te gradul de `ndatorare, marcându-I flexibilitatea financiar\, reducându-I accesul la credite. Situa]ia este complex\ pentru c\ la un grad mai ridicat de `ndatorare, `n caz de criz\ economic\ sau oportunitate strategic\ sau de investi]ii, societatea se va vedea `nl\turat\ de concuren]\;

2. Deficitul bugetar al statului este cel de-al doilea motiv, `ntrucât prin politica dus\ de stat o nou\ emisiune de bonuri de tezaur sau obliga]iuni de stat, care au o rat\ a dobânzii net superioar\ celei ce ar putea fi oferit\ de `ntreprindere, ar periclita succesul unei emisiuni de obliga]iuni a firmei

~n cazul emisiunii de ac]iuni, solu]ie mai prudent\ din punct de vedere financiar, flexibilitatea financiar\ a societ\]ii va fi p\strat\, chiar va cre[te cu propor]ia `n care va cre[te [i capitalul social. A[tept\rile ac]ionarilor `n leg\tur\ cu viitorul firmei sunt destul de optimiste, dat fiind faptul c\ ac]iunile societ\]ii sunt cotate peste valoarea nominal\ de 1000 lei adic\ la peste 1200 lei pe ac]iune.

O bun\ publicitate a societ\]ii [i o prezentare a perspectivelor sale de dezvoltare `n urma asocierii cu partenerii straini iar putea crea condi]iile de emisiune de ac]iuni atât pe pia]a intern\ cât [i `n exterior.

F\r\ a avea preten]ia descoperirii tuturor meandrelor managementului financiar la nivelul firmei `n ceea ce prive[te armonizarea structurii financiare cu mediul economic din care aceasta face parte, demersul pe care mi l-am propus se opre[te aici [i `n acela[i timp tot de aici `ncepe o nou\ descoperire a finan]elor `ntreprinderii [i, de ce nu, a flexibilit\]ii sale financiare..

Pagina 82

cap 7 studiu de caz

Documents