cap 2_iunie 2010

REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA R.A. ADMINISTRATIA PARCULUI NATURAL BUCEGI R.A

PLAN DE MANAGEMENT

CAPITOLUL II 2. DESCRIEREA PARCULUI NATURAL BUCEGI 2.1. DESCRIERE GENERALParcul Natural Bucegi este situat n partea estic a Carpailor Meridionali i cuprinde integral Masivul Bucegi desfurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudic i delimitat de abrupturi ce depesc frecvent 1000 m fa de zonele limitrofe, precum i perimetre limitate din Masivul Leaota, munii Dudele (1954 m), Raciu (1518 m) i Rtei (1504 m). Limita vestic este de natur structural-tectonic i morfohidrografic. n partea sa sudic, Valea Brteiului i aua Buca despart Bucegii de Masivul Leaota, iar spre nord, obriile vilor Moieciu (Grohotiului) i imon, de terminaiile Leaotei i Culoarului Bran Rucr Dragoslavele. Limita nordic este cea mai impuntoare, printr-un abrupt tectono-structural (front de cueste), fragmentat de vi glaciare, care domin cu 1200 1400 m Culoarul Rnovului i Clbucetele Predealului. Ctre est, Culoarul Prahovei formeaz limita cea mai bine definit i cel mai impresionant abrupt tectonoeroziv din Romnia (Abruptul Prahovean), care are denivelri de 1000-1500 m i este fragamentat de numeroase vi sau toreni fluvionivali, cu izvoare i cascade. n sud, pante mai domoale, cu frecvente rupturi de +/- 200m fac trecerea ctre Subcarpai, fiind delimitat de valea Izvorului i valea Ialomicioarei separate prin Muntele Paduchiosu. Fizionomia Masivului Bucegi trdeaz structura i litologia ca elemente de baz n individualizarea sa teritorial. Nodul geografic principal l constituie Vf. Omu (2505 m) ce corespunde unei zone n care conglomeratele includ n masa lor blocuri de roci cristaline i calcare. Din acest vrf se desprind dou linii de relief cvasigeometrizate cu aliniamente de vrfuri: vrfurile din est delimiteaz Abruptul Prahovean (Cotila 2498 m, Caraiman 2384m, Jepii Mici 2143m, Jepii Mari 2072m , Piatra Ars 2001 m, Furnica 2103m, Vrful cu Dor 2030m i Vnturi 1851m) iar cele din vest Bazinul Hidrografic al Ialomitei (Doamnele 2181m, Ttaru 1998m, Luccil 1895m, etc.). Relieful de creast este cel mai impuntor, cel tectonic i de eroziune ncadrnd sub forma unui semicerc edificiul Bucegilor. Cuestele de eroziune alctuiesc un al doilea front de culmi (intern) care poate fi reconstituit n configuraia cumpenei de12Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

ape Ialomia Izvorul Dorului formata dintr-un ir de curmturi i vrfuri (Babele, Cocora, Lptici, Blana, Nucet, Oboarele i Dichiu). Eroziunea difereniat din Masivul Bucegi este subliniat att de abrupturi, ct i de relieful carstic. n lungul Ialomiei se desfoar n calcar cheile: Petera Ursilor, Ttarul Mic, Ttarul Mare, Znoaga Mic, Znoaga Mare, Orzei i Dobreti. Specifice carstului sunt i vile de tip horoaba cu rupturi de pant mari i surplombe condiionate de un drenaj subteran. Cele mai numeroase peteri sunt amplasate n cheile Peterii, Ttarului i pe Valea Rteiului. Oscilaiile climatice au fost nregistrate sub diverse forme. Pe conglomeratele i gresiile eterogene din Bucegi s-au format Babele i Ciupercile, sub aciunea fenomenelor de iroire, a regimului de nghedezghe difereniat i a eroziunii eoliene. Aspecte deosebite rezult din morfologia glaciar a Bucegilor. Aciunea ghearilor cuaternari este localizat n jurul Vf. Omu; masa de ghea a mulat vile dispuse radiar (Ialomia, Obria Sugrilor i Doamnei n sud, Cerbului i Morarului n est, igneti, Mlieti i Urltoarelor n nord i Gaura n vest) i suprafeele slab nclinate. Formele glaciare de acumulare nu sunt reprezentative pentru Bucegi, poziia, tipul i numrul morenelor fiind foarte controversate. Altitudinea, masivitatea, configuraia vilor i a interfluviilor ca i poziia n extremitatea estic a Carpailor Meridionali explic particularitile climatice i implicit reflectarea acestora n peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este cel legat de etajarea climatic, astfel la Vf. Omu temperatura medie anual este de -2,5 C, iar la Sinaia la staia meteo Cota 1500 de 3,7 C. ngheul are o frecven mare fiind posibil n tot cursul anului la altitudini de peste 1800 m unde i numrul zilelor cu i fr nghe este egal, cu efect puternic pe suprafeele nclinate. La altitudini de peste 2400 m covorul vegetal este discontinuu alctuit din plante oligoterme. Pe Podul Bucegilor predomin pajitile de epoic Nardus stricta i de pruc Festuca ovina ssp. sudetica. n circurile glaciare de pe vile Ialomia, Mlieti, igneti factorii edafici favorizeaz dezvoltarea jnepeniurilor, a plcurilor de pajiti subalpine cu tufriuri de smrdar, afin, merior. Expoziia diferit a pantelor, albedoul calcarelor, prezena bazinetelor adpostite, a vilor puternic ncrustate se reflect n gradul de insolaie i implicit n repartiia vegetaiei, respectiv extensiunea molidiurilor pe versantul nordic sau penetraia acestora pe vile cu inversiuni termice. Tot un rezultat al condiiilor climatice sunt pdurile de molid cu exemplare de tis i brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaz la altitudini mai mici fagul. Resursele de ap ale Masivului Bucegi confirm influena pe care o are etajarea bioclimatic, structura i litologia. Principalele artere hidrografice sunt13Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Ialomia care formeaz un bazin simetric i Prahova care prin afluenii si deine suprafaa cea mai mare din Bucegi. Periferia nordic este drenat de vi afluente ale Rnoavei, iar partea de vest este drenat de afluenii colectai de vile Poarta i Brtei. Situat n apropierea unor axe vechi i foarte active de circulaie, ca cea a Prahovei i a culoarului Bran Rucr Dragoslavele precum i a unor centre industriale cu o mare concentrare a populaiei, Masivul Bucegi a nregistrat mutaii de fond n structura patrimoniului natural i a peisajului. Activiti de tradiie favorizate de bogaia punilor i de apropierea de drumurile de transhuman sunt cele pastorale. Importante modificri au aprut datorit valorificrii lemnului, a exploatrii calcarelor precum i a valorificrii potenialului energetic al zonei. Calitatea peisajului din Masivul Bucegi constituie o component de baz a activitii turistice a crei valorificare cunoate o continu evoluie. n Bucegi se afl cele mai vechi cabane din Carpai la altitudini mari, o bogat reea de transport pe cablu, osele modernizate, trasee turistice i trasee de alpinism. Platoul Bucegilor i Abruptul Prahovean constituie o zon de turism permanent, cu solicitri maxime n sezonul de iarn, iar Valea Ialomiei o adevrat axa turistic a Masivului care concentreaz reeaua de osele, de marcaje i de cabane din aceast zon.

2.1.1. LOCALIZARE I ACCESParcul Natural Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei judee: Dmbovia, Prahova i Braov, fiind situat n extravilanul localitilor: Moroieni, Sinaia, Buteni, Rnov, Bran, Moeciu. n perioada de elaborare a Planului de Management a fost parcurs procedura legal pentru obinerea Autorizaiei de Mediu pentru proiectul de Extindere a zonei de intravilan a Comunei Moroieni i elaboarea P.U.G.-ului acestei localiti. Conform acestui proiect n perimetrul Parcului vor fi constituite un numr de 3 zone turistice montane, Zona Montan Petera-Scropoasa, Zona Montan Glma-Scropoasa, Valea Rteiului, Valea Brteiului, precum i Zona Valea Ialomicioarei, Stnioara, Poiana Muchiului, Crpeni, Cota 1000 avnd ca punct de plecare unitile turistice deja nfiinate n aceste zone . Localizarea ariei protejate pe teritoriul trii este prezentat n Anexa nr. 2.1.1. Puncte de acces n Parcul Natural Bucegi: Auto:

DmboviaTrgovite - Fieni Runculeu Valea Raciului Trgovite - Moroieni (Pucheni) Valea Ialomiei Valea Brteiului Trgovite - Moroieni(Glod) Sanatoriul Moroieni Orzea

Prahova14Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Ploieti Sinaia Valea Izvorului Pduchiosu Cuibu Dorului Dichiu Ploieti Sinaia Valea cu Brazi Cota 1400 Buteni Cabana Gura-Diham

BraovPredeal Pasul Rnoava Cabana Forban aua Baiului Poiana Izvoarelor Rnov La Uzina Electric Valea Gljeriei Bran Valea Poarta Poiana Urltoarea Cascada Urltoarea Bran Valea Simonului Bran Moeciu de Sus Valea Grohotiului Telecabin: Sinaia - Cota 2000, Buteni spre cabana Babele i Hotel Petera. Trasee turistice: plecarea se face din localitile: Moroieni, Sinaia, Buteni, Azuga, Predeal, Bran, Rnov, Moieciu, etc.

2.1.2. DREPTUL DE PROPRIETATE/ADMINISTRARE I DE FOLOSIN AL TERENURILORA. EVIDENA SUPRAFEELOR PARCULUI DUP FOLOSINA TERENURILORDin care suprafete (ha) Judet ul Jnepenis uri si raristi naturale din subalpin Teren aferen t cladiri Drumuri altele decat cele forestiere Construc ti (cabane, refugii,st atii telecabi na) Partii de schi bob Total Fond forestier national Carier e de calcar

Pasuni si gol alpin

Luciu de apa

Stancarii

Damb ovita Praho va Braso v

16.634,5 0 8.008,50 7.853,80 32.496, 80 100

11.125,0 0 4.826,10 5.459,90 21.411, 00 65,89%

Total%

4.897,0 0 2.557,8 0 1.748,0 0 9.202, 80 28,32%

257,70 391,00 183,20 831,90 2,56%

3,80 5,30 1,60 10,7 0 0,03 %

28,40 34,30 0,00 62,70 0,19%

53,2 0 12,4 0 0,00 65,6 0 0,20 %

111,6 0 0,00 0,00 111, 60 0,34 %

20,00 6,00 0,50 26,50 0,08%

0,00 10,30 0,00 10,3 0 0,03 %

137,80 165,30 460,60 763,70 2,35%

B. EVIDENA SUPRAFEELOR PARCULUI DUP TIPUL PROPRIETATIIFond ForestierDin care Stat Total (ha)5555 2766,67 1000 9321,67

Pajisti, pasuni si alte categoriiPersoane fizice (ha)5475 2059,43 0 7534,43

JudetulDambovita Prahova Brasov

Total (ha)16634,5 8008,5 7853,8 32496,8

Total (ha)11125 4826,1 5459,9 21411

Privat Total (ha)5570 2059,43 4459,9 12089,33

Composesorat (ha)0 0 3759,9 3759,9

Primarii (ha)0 0 0 0

Biserici (ha)95 0 700 795

Total (ha)5509,5 3182,4 2393,9 11085,8

Primarii (ha)101 3182,4 600 3883,4

Persoane fizice (ha)5408,5 0 1793,9 7202,4

Total PNB

15Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

NOTA: Evidena suprafetelor a fost intocmit n perioada de elaborare a prezentului plan putndu-se nregistra modificri pe msura punerii n aplicare a legilor funciare, precum si dupa aprobarea prezentului Plan de Management ca urmare a constituirii Z.D.D..

2.1.3. RESURSE DE MANAGEMENT I INFRASTRUCTURSediul Administraiei se afl n comuna Moroeni, Judeul Dmbovia. Pentru desfurarea activitii, Administraia PNB, la data elaborrii Planului are n dotare urmtoarele: mijloace de transport 2 autovehicule utilitare ; echipamente de teren: 2 binocluri, 5 aparate foto digitale; alte echipamente/materiale necesare realizrii activitii din teren (ranie, unelte, motofierstru, generator electric, etc.); echipament de birotic,GPS, statii emisie-receptie. Administraia Parcului Natural Bucegi RA este constituit ca unitate cu personalitate juridica in subordinea Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA , are 17 angajai conform prevederilor H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora acoperind urmtoarele domenii de activitate: planificarea, coordonarea i supravegherea activitii; financiar contabil; paz; biolog; educaie i contientizare public; relaii cu comunitile i cu ali factori interesai; tehnologia informaiei.

2.1.4. BAZA CARTOGRAFIC(planuri de baz, hrti, aerofotograme, imagini satelitare) n funcie de categoria de folosin a terenurilor aflate n administrare, baza cartografic are 3 componente principale: 1. Pentru fondul forestier Au fost preluate hrile amenajistice ntocmite la nivel de unitate de producie, avnd scri diferite n funcie de mrimea acestora, dup cum urmeaz:Ocolul Silvic Pucioasa Moroeni Unitatea de productie III Raciu IV Bratei V Obarsia Ialomitei VI Ialomicioara Scara 1:20.000 1:20.000 1:20.000 1:20.000 16Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Sinaia

IV Valea Izvorului V Sinaia VI Piatra Ars

1: 10.000 1: 10.000 1: 10.000 1:10.000 1: 10.000 1: 20.000 1: 20.000 1: 20.000 1: 20.000

Azuga RASNOV RA BRASOV RPL.PIATRA CRAIULUI RA RPLP.BUCEGI PIATRA CRAIULUI RA

I Caraiman II Valea Cerbului IX Rul Mare I Valea Porii II Valea imonului III Valea Moeciului

Pentru ocoalele silvice din perimetrul Parcului au fost preluate i hrile amenajistice n format GIS, elaborate cu ocazia ultimei amenajri, iar pentru celelalte ocoale silvice a cror suprafa n administraie provine din fostul Ocol Silvic Rnov existent la data constituirii Parcului, evidenele n format GIS au fost elaborate doar pentru fondul forestier proprietate de stat. Pentru fondul forestier proprietate privat a fost eliberat n format GIS, doar perimetrul acestuia pe uniti amenajistice, informaiile privind descrirea acestora din punct de vedere amenajistic urmnd a fi completate de ctre Administraia Parcului pe perioada de derulare a prezentului plan. Aceste hri amenajistice au fost echipate cu limitele Parcului conform H.G. 230/2003 i limitele zonrii interioare, devenind hri tematice, anexe ale prezentului Plan de Management. Prin asamblarea hrilor mai sus menionate, I.C.A.S. Bucureti a editat Harta General a Parcului la scara 1: 50.000.2.

Pentru puni i pajiti alpine Au fost preluate hrile amenajistice ale Amenajamentelor silvopastorale ntocmite nainte de anul 1989 care au fost actualizate. De asemenea i aceste hri au fost echipate cu limitele Parcului conform H.G. 230/2003 i limitele zonrii interioare conform O.M. 552/2003, devenind hri tematice, anexe ale prezentului Plan de Management. Pentru terenurile cu alte folosine Pentru sectorul dmboviean au fost preluate Planurile din documentaia P.U.G.-ului comunei Moroieni.17Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

3.


PLAN DE MANAGEMENT

Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor a elaborat o hart n sistem GIS a Parcului, hart ce a fost actualizat pe baza planurilor i hrilor mai sus menionate fiind necesar prelucrarea, scanarea i asamblarea acestora.

2.1.5. Limitele i zonarea Parcului, suprafaa operaional a Planului de Management2.1.5.1 Limitele Parcului Natural Bucegi sunt urmtoarele, conform HG 230/2003: Limita nord-vestic. Pornete din Valea Mare (Provia) aval de confluena cu Valea Grigarul (borna silvica 224 UP III, OS Rnov) i urmrete limita fondului forestier, pn n albia prului Sumeria, afluent al Pnicerului (borna silvic 241, UP III, OS Rnov). Apoi, urc pe versantul stng al Sumeriei (Dl. Tinoasa sau Piscul Scurt), pe limita fondului forestier, trece peste Dealul Tinoasa i coboar n prul Pnicer (borna silvic 262, UP III, OS Rnov), de unde urc n Culmea Crbunarilor la cota 1122m (borna silvic 261 UP III, OS Rnov). Traverseaz pdurea pe versantul nord-vestic al Culmii Crbunarilor pn la culmea de pe dreapta prului lui Opri (borna silvic 8 UP IV, OS Rnov), dup care, pe direcia SV, ajunge la drumul forestier DF 25 (borna silvic 28 UP IV, OS Rnov) pe care-l urmeaz pn la captul sudic al fneelor din Muntele Frunii (borna silvic 65 UP IV, OS Rnov). n continuare urmeaz limita fondului forestier pe versantul drept al Vii Poarta pn la rscrucea dintre DF 24 cu drumul forestier care duce n Muntele Frunii (borna silvic 74 UP IV, OS Rnov). De aici urmeaz limita fondului forestier pe Muchia Noaghia (borna silvic 62, UP IV, OS Rnov) pn la confluena unde se formeaz Valea Rece (borna silvic 28 UP V, OS Rnov), prin borna silvic 29 UP V, OS Rnov. Mai departe limita urmrete n amonte Valea Rece, pn la cea de-a doua confluen de la izvoare (borna silvic 31 UP V, OS Rnov), dup care urc culmea, pe limita fondului forestier (borna silvic 35 UP IV, OS Rnov ). n continuare tot pe limita fondului forestier se orientez spre VSV pn n valea Tisei (borna silvic 58 UP V, OS Rnov), de unde continua spre sud pe versantul drept al vii, pe limita fondului forestier, pentru a reveni n Valea Tisei (borna silvic 72 UP V, OS Rnov). Din Valea Tisei urc Muchia Predu (borna silvic 81 UP V, OS Rnov ) i se menine pe culme pn la cota 1369,0 m (borna silvic 81 UP V, OS Rnov). Coboar pe linia de cea mai mare pant n Valea Simon [VIII-1.50.4.3] (borna silvic 87 UP V, Rnov), urc Muntele Pleei(borna silvic 146 UP V, OS Rnov), i ajunge n borna 230 bis UP VI, OS Rnov, trecnd prin cotele 1301m i 1311,2m.18Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Limita vestic. Din Muntele Pleei (de la borna 230 bis UP VI, OS Rnov), limita coboar pe o culme secundar n Valea Bngleasca, (borna silvic 231 UP VI, OS Rnov), urc din nou pe cumpna apelor n Culmea Pleei (borna silvic 232 UP VI, OS Rnov) apoi coboar din nou n Valea Bngleasca (borna silvic 236 UP VI, OS Rnov). De aici se menine pe pru avale pn la ieirea acestuia din pdure (borna silvic 296 din UP VI, OS Rnov). Apoi trece pe versantul stng al vii i traverseaz Culmea Barbuleului, pe la limita fondului forestier, pn n Valea Moeciu Rece (Moiecel) [VIII-1.50.4] (borna silvic 314 UP VI, OS Rnov) i urc pe pru pn la obrie i ajunge n Vrful Gorganului (1597,5m). De aici se ndreapt spre SSE, pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice ale Vii Negre [XI-1.1.1] i Brtei [XI-1.1], pn la confluena Prului Negru/Valea Brteiului, pe culmea Muntele Lacului, prin Vrful Dudele Mari (1954,3m) i Culmea Dudele Mici (1714,5m). n continuare limita urmrete aval malul drept al prului Brtei pn la borna 94 UP IV, OS Moroeni. De aici limita traverseaz interfluviul dintre bazinele hidrografice Brtei i Izvorul Rtei [XI-1.2] (Valea Rteiului), pe culme secundar, prin Culmea Rteiu (1535 m), pn n Valea Rteiului (borna silvic 39 UP IV, OS Moroeni). De aici limita parcului urc pe interfluviul dintre Izvorul Rtei i Raciu [XI-1.3] la cota 1635,5m (borna silvic 40 UP IV, OS Moroeni), de unde se menine pe acest interfluviu pn la borna silvic 197 UP III, OS Moroeni din culmea Muntele Raciu i coboar pe o culme secundar n prul Raciu (borna silvic 191 UP III, OS Moroeni). Limita sudic. Din prul Raciu (borna silvic 191 UP III, OS Moroeni) urmrete malul drept al acestuia vrsarea n Ialomia [XI-1], urmrete amonte malul stng al Ialomiei pn la confluena cu Prul Porcului (borna silvic 229 UP III, OS Moroeni). Traverseaz interfluviul Ialomia/Glodu [XI-1.4.1], prin Plaiul Priporului, la sud de cota 1309 m, i coboar n Prul Glodu la borna 31 UP VI, OS Moroeni, pe care l urmeaz n aval pn la vrsarea n Ialomicioara [XI-1.4]. De la confluen, limita urc pe Ialomicioara pe malul stang, secondnd oseaua Trgovite-Sinaia pn la circa 200 m aval de confluena Prului Crpini (Crpeni) [XI-1.4.a]cu Ialomicioara, se menine pe limita fondului forestier, pe marginea poienii din aval de confluena, pe care o ocolete pentru a reveni n amonte de confluena, dar pe stnga Ialomicioarei i urc pe afluentul Cheia Mare pn la cota 1209 m (256 UP VI, OS Moroeni). n continuare urmeaz spre nord culmea principal dintre Ialomicioara i Prahova [XI-1.20], de unde coboar la obria Prului Negru (borna silvic 52 UP IV, OS Sinaia), pe care l urmrete n aval, pn la vrsare n Prul Izvorul Dorului [XI-1.20.6] pe care l urarete n aval pn n dreptul bornei silvice 3 UP V, OS Sinaia, de pe versantul stng al vii. Limita estic. Pornete din valea Izvorul Dorului (borna silvic 3 UP V, OS Sinaia) i urmrete limita fondului forestier prin bornele silvice 33 din Valea Zgrbura, 40 din Plaiul Casariei i 56 din Valea Pele [XI-1.20.5], toate din UP V,19Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

OS Sinaia pn n culmea Plaiul Palatului pe limita fondului forestier pn la intersecia drumului forestier Opler cu limita dintre subparcelele 1D si 4 din UP VI, OS Sinaia, apoi urmrete n continuare limita pe subparcele, prin bornele 4, 7, 14, 19, 24, 29, 42, toate din UP VI, OS Sinaia, pn deasupra DN1 (borna silvic 41 UP VI, OS Sinaia). De aici se continu pe limita fondului forestier pn n Valea Cerbului [XI-1.20.2], (borna silvic 25 UP I, OS Azuga), ocolind intravilanul localitilor Poiana apului i Busteni prin bornele silvice 21 si 31 UP VII, OS Sinaia (ultima din Valea Jepilor) i prin borna silvica 22 UP I, OS Azuga din Valea Alb. n continuare limita urmrete n amonte Valea Cerbului pe limita fondului forestier din versantul drept pn la cabana Gura Diham, formeaza un intrnd pe culmea Muntele Diham ntre bornele silvice 59, 99 i 152 UP I, OS Azuga (ultima situat la confluena Valea Cerbului/Cracu Diham-Valea Seac). De la confluen limita urmrete amonte malul stng al Vii Cracu Dihamului, pn n aua Baiu dintre Vf. La Clete (1461,0 m) i Vf. Baiului (1518,8 m) apoi urc n Vf. Baiului (Diham) pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale rurilor Olt [VIII-1] i Ialomia [XI-1]. De aici continu spre SV prin nseuarea dintre Vf. Diham i Vf. Cpana Porcului (1593,9 m) situat deasupra cabanei Poiana Izvoarelor, de unde coboar n obria prului Rul Mare (borna silvic 157 UP III, OS Rnov) pe care l urmeaz pn la confluena cu Prul lui Dobre. De la confluen urmrete limita fondului forestier de pe stnga vii Rul Mare pn ntlnete limita de NV a parcului n borna silvic 224 UP III, OS Rnov. Din punct de vedere al zonrii interioare aceasta a avut mai multe criterii i au fost elaborate hrile i evidenele specifice pentru fiecare criteriu n parte astfel: 2.1.5.2. Zonarea interioar din punct de vedere a conservrii speciale a biodiversitii conform O.M. 552/2003 Zonele de conservare special ale Parcului Natural Bucegi includ parcelele i subparcelele forestiere 55A.C, 56-62, 63B.C, %64, 65-73, 74B.C.D, 75B-G, 76B.C, 79B din UP IV Valea Izvorului a OS Sinaia, 8B.C, 10B-E, 11B-F, 12B-F.V1, 13, 14, 27D, 28D.E.F.N1, 29A.B, 30, 31, 32B.C.D.V1 din UP V Sinaia a OS Sinaia, 1012,17C-H, 18-25, 31-35, 40-43, 26, 30, 36, 39 din UP VI Piatra Ars a OS Sinaia, 1, 2, 3B, 4C.D, 5B, 6A.B, 7A.C, 8, 9, 10A, 12C, 13A.B.C.D, 14A.B.N, 15A, 17A.B.C, 18B.C.D, 19A.B.C.D.E, 20A.B.C.E, 21B.G.F, 23-29 din UP I Caraiman a OS Azuga, 5-9, 15-18, 25, 26, 35-39, 41-49, 55-58 din UP II Valea Cerbului a OS Azuga, 61-64, 68, 69, 75-78, 84, 85, 103, 107-109, 113-115 din UP III Rul Mare a OS Rnov, 2028 din UP IV Valea Porii a OS Rnov, 63-69, 74-77 din UP V Valea imonului a OS Rnov, 44-57, 65B, 66B din UP VI Valea Moieciului a OS Rnov, 4A.B, 6D, 7A, 8A, 10C, 11, 30-37, 38B, 39B, 40-45, 193, 194A.B.D.E, 195, 196B.C.D.E.N din UP IV Brtei a OS Moroieni, 1N1.N2, 3-13, 39-42, 47A, 48A, 53-59, 62C, 75V,20Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

76V, 81, 82, 112-114, 123-126, 130-134 din UP V Obria Ialomiei a OS Moroieni, 130B din UP VI Ialomicioara a OS Moroieni, enclavele aflate n interiorul acestor grupuri de parcele precum Poiana Cotilei, Poiana Stnii (Soarelui), Poiana Ferigii, .a., ct i golul alpin al Muntelui Vnturi aflat la sud i la est de Vf. Pduchiosu n bazinul hidrografic al Vii Vnturiu, zona de abrupt a Cascadei Vnturi, inclusiv Avenul Vnturi, Colii lui Barbe, abruptul estic, nordic i estic ncepnd din Valea Piatra Ars, pn dup aua Strunga, n vrful Buca, inclusiv bazinul superior al vii Ialomiei ce include colii Obriei, zona bazinului higrografic al vii Horoabei ce exclude punea din zona superioar a muntelui Strungile Mari, incluznd ns calcarele de la Strungulia i zona de jnepeni i abrupt pn n aua Strungii, precum i versantul drept al vii Doamnelor, izbucul Coteanu, zona Sfinx - Babele, jnepeniul de la Piatra Ars i zona Cocora - Babele ce include zona de jnepeni, platoul cu ciuperci de gresie i avenul din piciorul Babelor. n cazul n care prin reamenajarea fondului forestier se modific numerotaia unitilor amenajistice sau denumirea i numerotaia unitilor de producie se va face corespondena cu evidena amenajamentelor silvice pe baza crora a fost elaborat OM 552/2003. Menionm ca zona de conservare special stabilit prin actul normativ mai sus menionat, a crei suprafaa totala este de 11008,4 ha, din care 6493,5 ha fond forestier i a 4514,9 ha pajiti alpine cu diverse folosine, a fost inclus n zona de protecie strict i zona de protecie integrala n funcie de importana i vulnerabilitatea elementelor de patrimoniu natural identificate pe aceste suprafee. Suprafaa totala a zonei de protectie strict i integral este de 11384.09 ha, aceasta depaind cu 375.69 ha suprafaa zonei de conservare special, ca urmare a identificrii i evaluarii din punct de vedere a biodiversitii a acestei diferene de suprafa n perioada de elaborare a Planului de Management. 2.1.5.3. Sectoare de Management Pentru buna administrare a patrimoniului natural ncredinat ct i pentru monitorizarea permanent a tuturor activitailor ce se desfoar n perimetrul Parcului a fost necesar delimitarea unui numr de 11 sectoare, numr ce corespunde ncadrrii cu agenii de teren stabilit prin H.G. 230/2003. La delimitarea acestor sectoare s-a avut n vedere diversitatea patrimoniului natural, omogenitatea n ceea ce privete proprietarii/administratorii de drept, posibiliti de acces, cazarea personalului, etc.



PLAN DE MANAGEMENT

Principalele caracteristici ale sectoarelor sunt:Suprafata in zona de protectie integrala si strictaFond forestier (FF) (ha) Pajiste /gol de munte, alte categorii de terenuri (ha)

Sector

Judetul

Suprafata totala (ha) nr.Denumire

Suprafat a FF

Suprafata Pajisti/gol de munte, alte categorii de terenuri (ha)

Suprafata in zona de management durabil

Suprafat a in zona de dezvoltar e durabila

Fond forestier (FF) (ha)

(ha)

Pajiste /gol de munte, alte categorii de terenuri (ha)

(ha)

0

1. 1 2 3 4 5 6

2. Bratei ZanoagaLespezi Obarsia Ialomitei Dichiu Ialomicioara Vanturis Piatra Arsa Caraiman Bucsoiu Simon Bangaleasa

3. 3876,55 2286,59 3077,24 2741,44 4158,85 2843,52 2038,35 3620,42 2842,32 3350,3 1661,3 32496,88

4. 3211,57 1518,43 711,86 2083,27 3599,9 1250,41 1515,63 2060 1856,22 2324,9 1278,8 21410,99

5. 664,98 768,16 2365,38 658,17 558,95 1593,11 522,72 1560,42 986,1 1025,4 382,5 11085,89

6. 505,08 563,47 253,25 456,27 0,91 497,86 844,35 1435,46 921,36 745,16 419,32 6642,49

7. 0 28,45 661,19 0 0 282,32 312,43 1148,13 984,58 1023,07 301,4 4741,57

8. 2680,51 851,92 291,34 1442,08 3464,98 726,12 593,23 425,97 871,61 1522,63 788,53 13658,92

9. 646,96 550,95 1416,7 576,95 446,57 1207,66 149,03 347,55 0,95 0 47,1 5390,42

10. 43,99 291,79 454,76 266,13 246,39 129,56 139,31 263,31 63,81 59,44 104,95 2063,44

Prahova

Dambovita

7 8 9

Brasov

10 11 Total

2.1.5.4. Structura general a Parcului Aceast structur este principalul instrument de lucru al Consiliului tiinific al Parcului Natural Bucegi, pentru conservarea rezervaiilor i al monumentelor naturii, a peisajului, avizarea investiiilor, managementul i dezvoltarea durabil a ariei protejate. Structura general a fost stabilit prin Decizia nr. 2 a Consiliului tiinific, decizie ce a fost adoptat n sesiunea de lucru a acestuia din 2 iulie 2005 i este urmtoarea: 1. Perimetre cu turism intensiv:22Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Valea Ialomiei ntre staia de telecabin Petera i bazinetul Bolboci, cu excepia sectoarelor de chei, stncrie sau pdure; Zona Sinaia-Furnica, ntre cotele 1300-2000, cabana Mioria pn n Dorului; Valea Cerbului, aval de Gura Diham; Platoul Bucegi, n perimetrul cabanelor Piatra Ars-Babele-Caraiman;

Perimetre cu zone slbatice i peisaj nedegradat: T. grohotiului, flancul vestic i nordic, Valea Gljriei, marginea Poienii Morar, Platoul Palanca; Domeniul schiabil Znoaga-Bran; Flancul vestic i nordic perimetrul Valea Coteanu, aua Ttaru-Strungulia, Valea Cerbului, aua Obria, Culmea Muntelui Obria, marginea vestic a bazinetului Ialomia ugrile, Cheile Urilor, baza stncriei din Poiana Horoaba; Flancul sud-vestic: Znoaga-Luccila, Orzea-Znoaga, Cheile i Colii Rteiului, Platoul Carstic din muntele Lespezi; Flancul sud-estic: Bazinul Vnturi-Colii lui Barbe; Abruptul Prahovean: de la Valea Sfnta Ana pn la Valea Cerbului inclusiv Muntele Caraiman (Clile, Vf. Caraiman, Vf. Cotila). 3. Perimetre afectate de exploatri industriale: Cariera Lespezi; Cariera Crpini; Cariera Furnica Sinaia; Cariera Znoaga Mare; Bazinetul Bolboci Aval (organizarea de antier a barajului); Captarea Ogaul Spumos (Romaqua). Decizia nr. 2 a Consiliului tiinific din 2.07.2006 este prezentat i n Anexa nr. 2.1.5.4.2.

2.1.5.5. Zonarea intern a Parcului Natural Bucegi Parcul Natural Bucegi, arie natural de interes naional a fost structurat n 4 zone distincte : zona de protecie strict (ZPS), zona de protecie integral (ZPI), zona de management durabil (ZMD) i zona de dezvoltare durabil a activitilor umane (ZDD). Definirea i delimitarea acestor zone interne de ctre Consiliul tiinific al Parcului Natural Bucegi a avut la baz Studiul de fundamentare al Parcului Natural Bucegi precum i studii de cercetare, lucrri de specialitate etc., referitoare la patrimoniul natural al Parcului. n zona de protecie strict au fost incluse zonele slbatice n care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. Inaccesibilitatea acestor23Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

zone datorit reliefului accidentat n cazul Abruptului Prahovean, zonei Colii lui Barbe i a Cheilor Orzei i Znoagei precum i restricionarea accesului n Petera Rtei au favorizat conservarea unor elemente de mare importan tiinific a cror protecie i conservare necesit un management special.

Zona de protecie integral cuprinde cele mai valoroase elemente de patrimoniu natural din perimetrul Parcului, protecia i conservarea acestora impunnd adoptarea unor msuri de management conservativ fiind totui permise acele activiti care nu aduc prejudicii acestui patrimoniu. Zona de management durabil a fost constituit din acele suprafee de teren a cror valoare a biodiversitii permite i utilizarea raional a resurselor naturale precum i activiti de protecie a pdurilor i activiti tiinifice i educative. Zona de dezvoltare durabil a activitilor umane a fost constituit pe baza solicitrilor formulate de ctre comunitile locale din vecintatea Parcului. Definirea i delimitarea acestei zone s-a fcut astfel nct prin activitile de investiiidezvoltare n infrastructura turistic s nu se nregistreze efecte negative semnificative asupra biodiversitii. Avnd n vedere specificul masivului Bucegi, una dintre cele mai vizitate arii naturale protejate din Romnia, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii turistice a domeniului schiabil i a instalaiilor de transport pe cablu aferente, reprezint unul din cele mai importante obiective ale comunitilor locale, influennd n mod direct i nemijlocit nivelul de trai al locuitorilor i implicit poziia acestora fa de aria natural i obiectivele de management ale acesteia. Avnd n vedere aspectele mai sus menionate, zonarea intern a Parcului Natural Bucegi pe categorii i suprafee este urmtoarea:


ZONAREA INTERN A PARCULUI NATURAL BUCEGITOTAL suprafata din care: Judet Dambovi ta Prahova Brasov TOTAL PNB (ha) 16634,5 8008,5 7853,8 32496,8 ZPS (ha) 626,6 3389,5 0 4016,10 ZPI (ha) 1842,05 1131,04 4394,9 7367,99 ZMD (ha) 12813,3 3 3005,20 3230,79 19049,3 6 ZDD (ha) 1352,53 482,75 228,15 2063,39 TOTAL (ha) 11125,0 0 4826,1 5459,9 21411,0 0 ZPS (ha) 625,62 1663,11 0,0 2288,73 Fond forestier ( FF ) din care: din care: ZPI (ha) 1153,37 1114,55 2085,84 4353,76 ZMD (ha) 8730,85 1745,32 3182,77 13658,9 4 ZDD (ha) 615,2 303,1 191,3 1109,6 TOTAL (ha) 5509,5 3182,4 2393,9 11085,8 ZPS (ha) 0,96 1726,3 9 0,0 1727,3 5 Pajisti si alte categorii de folosinta (stancarii, lacuri, etc.) din care : ZPI (ha) 688,68 16,49 2309,0 6 3014,2 3 ZMD (ha) 4082,4 8 1259,8 8 48,02 5390,4 2 ZDD (ha) 737,33 179,65 36,85 953,79

NOTA 1 : ZPS Zona de protectie stricta= ZPI Zona de protectie integrala=

12,36% 22,67%

ZMD Zona de management durabil= ZDD Zona de dezvoltare durabila=

58,62% 6,35%

NOTA2: Suprafetele zonarii interne a Parcului sunt obtinute in urma interogarii evidentelor GIS in baza carora au fost elaborate hartile anexate prezentului Plan de Management. Suprafetele zonei de dezvoltare durabila fac obiectul Anexei 2.1.5.5. , anexa ce contine extras din evidenta GIS.



PLAN DE MANAGEMENT

Cu toate c zona de protecie strict ct i zona de protecie integral reprezint un tot unitar a cror elemente de patrimoniu interacioneaz i se completeaz pentru a putea asigura monitorizarea i managementul eficient al suprafeelor i habitatelor incluse n aceste zone, au fost delimitate i definite un numr de 15 uniti de management din care 4 aferente zonei de protecie strict i 11 zonei de protecie integral: A. EVIDENTA SUPRAFETELORsuprafata (ha) nr.crt. zona interna denumire unitate management fond forestier 1044,09 619,02 593,67 31,95 2288,73 7,76 166,8 245,03 15,18 0,18 0 2085,84 211,94 40,2 473,14 1106,07 4352,14 6640,87 pajisti alpine cu diferite folosinte 1551,89 174,5 0,96 0 1727,35 0 0,72 4,99 0 0 74,12 2310,68 331,58 277,27 0 16,49 3015,85 4743,2

total

1 2 3 4 zona de protectie stricta

S1. Abruptul Prahovean S2. Coltii lui Barbes (inclusiv Vanturis si Zgarbura) S3. Orzea-Zanoaga S4. Pestera Ratei Total Zona de protectie stricta

2595,98 793,52 594,63 31,95 4016,08 7,76 167,52 250,02 15,18 0,18 74,12 4396,52 543,52 317,47 473,14 1122,56 7367,99 11384,0 7

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 zona de protectie integrala

N1. Plaiul Hotilor N2. Cheile Tatarului N3. Zanoaga-Lucacila N4. Turbaria Laptici N5. Poiana Crucii N6. Complexul paleonotologic si carstic din muntele si platoul Strunga N7. Zona Bucsoiu, Malaiesti, Gaura N8. Sistemul carstic Horoaba-Pestera Ialomitei (inclusiv Cheile Ursilor si Poiana Horoabei) N9. Cocora N10. Cheile si Coltii Brateiului N11. Peles-Urlatoarea-Poiana Costilei Total Zona de protectie integrala Total General Zona de Protectie



PLAN DE MANAGEMENT

B. AMPLASAREA UNITATILOR DE MANAGEMENTamplasare/descriere nr.crt. zona interna denumire unitate manegement fond forestier (UP/ua)* UP V Sinaia ua: 27D; 28D,E,F,NN; 29A,B; 30A,B,C,D; 31A,B,C; 32B,C,D,VV; UP VI Piatra Arsa ua: 18A,B,C; 19A,MM,AA; 20A,B,C,D,VV; 21; 23A,B,C; 24; 32A,B,C,D; 33A,B; 40A,B; 41A,B; 42A,B; 43B; UP I Caraiman ua: 23-29; 205B; 206B; 207B; 208B; 225B; 226B; 236B; 237B; 238B; 239B; 242B,C; 243B,C; 244D,VV; UP IV Valea Izvorului ua: 55A,C; 56A,B; 57A,B; 58; 59A,B; 60; 61A,B; 62A,B; 63B; 64%; 65A,B; 66-71; 72A,B,C,D,NN; 73A,B,C,VV; 74B,C,D; 75B,C,D; 76B,C; 79B; 89; E1; E2; UP V Sinaia ua: 8B,C; 10B,C,D; 11B,C,D,E,F; 12B,C,D,E,F,VV; 13A,B,C,VV1,VV2; 14,A,B,C; pajisti alpine cu diferite folosinte

1

S1. Abruptul Prahovean

cuprinde versantul sud-estic al Muntelui Morarului, Coltii Morarului, Valea Cerbului, Ceardacul din Valea Cerbului, abruptul Costilei, Valea Jepilor pana in limita superioara a padurii; Abruptul muntilor Jepii Mici, incluzand jnepenisurile din Piatra Arsa, Muntele Piatra Arsa, Saua Pelesului, abruptul muntelui Furnica pana in Valea Pelisorului

2 zona de protectie stricta

S2. Coltii lui Barbes (inclusiv Vanturis si Zgarbura)

golul alpin al Muntelui Vanturis, aflat la sud si la est de Vf. Paduchiosu in bazinul hidrografic al Vaii Vanturisului, zona de abrupt a cascadei Vanturis, inclusiv avenul din Vanturis, Coltii lui Barbes, abruptul estic al muntelui Paduchiosul coborand pe culmea Paduchiosu pana in dreptul DJ 713 Sinaia - Piatra Arsa

3

S3. Orzea-Zanoaga

UP V Obarsia Ialomitei ua: 1NN2; 3A,B,D,E,F; 4,A,B,C,D; 5A,B,C,D; 6A,B; 7A,B,C,D; 8A,B,C,D; 112A,B,C,D,E; 113A,B,C,D; 114A,B,C,NN1,NN2; 125; 126A,B; 130A,B,C; 131A,B,C,D; 131LEG1; 132A,C; 132LEG1; 133; 134;

cuprinde versanii calcaroi i conglomeratici situai de o parte i de alta a Cheilor Znoagei Mari, Lacului Scropoasa i Cheilor Orzei, inclusiv bazinele hidrografice afluente; se ntinde ntre marginea bazinetului de la Bolboci (amonte) i bazinetul Dobreti (aval); stncriile i versanii abrupi se limiteaz la sectoarele de chei, iar pe culmile interfluviale i n platoul carstic Lespezi (SV) apar cteva pajiti discontinui, n rest terenul fiind mpdurit; zona de protecie a Peterii Rtei cuprinde sectorul calcaros al Cheilor Rteiului (sub care se dezvolt petera) de la ponorul situat n amontele vii, pn la limita calcarului, din aval; terenul este bine mpdurit, cu excepia abruptului calcaros din versanii cheilor; suprafee mpdurite, situate pe interfluviul dintre V. Izvorului (baz. Prahovei) i Ialomicioara (baz. Ialomiei), n care apar sub forma unor stnci izolate, olistolite calcaroase cu faun fosil jurasic; aria protejat este constituit pe calcarele jurasice, n care Ialomia a spat Cheile Ttarului; calcarele sunt distribuite relativ simetric de o parte i de alta a vii, n peisaj predomin versanii, cu stncrii sau acoperii de pdure, care au forme abrupte (n baza cheilor) sau sunt dezvoltai n trepte (la partea superioar); suprafaa pajistilor este nesemnificativ, vegetaia specific acestora apare pe treptele litologice, sau ntre lamele lapiezurilor (mic platou deasupra cheilor, versantul stng);

4

S4. Pestera Ratei

UP IV Bratei ua: 11A,NN; 32C; 33A,B,C;

5

N1. Plaiul Hotilor

UP IV Valea Izvorului ua: 29B; 30B; UP VI Ialomicioara ua 130B;

zona de protectie integrala 6 N2. Cheile Tatarului

UP V obarsia Ialomitei ua: 39A,B; 40A,B; 41A,B,C,NN; 42A,NN,LEG; 47A; 48A,LEG; 51LEG; 81A,B,C,D,E,G,ALEG; 82A,B,C,D,E,F,G,H,I,J,K,L;



PLAN DE MANAGEMENT

7

N3. ZanoagaLucacila

UP V obarsia Ialomitei ua: 9A,B,C,D,F,NN,VV%; 10A,B,NN; 11A,B,C; 12A,B,C,D,E,F%,G; 13A,B%,C%,D%,E,F %,G;

rezervaia cuprinde Muntele Znoaga (1788 m) situat n dreapta Ialomiei i se ntinde spre est pn la Cheile Znoagei Mici (pe care le nglobeaz) i Cheile Znoagei Mari (versantul drept), iar spre vest pn n saua de obrie a vii lui Luccil; n versanii cheilor este o alternan de stncrii (abrupturi, conuri de grohoti), plcuri de pdure i polie structurale cu vegetaie termofil, iar n partea vestic, la nivelul neurii apar suprafee de pajite, care spre marginea pdurii sunt invadate de arbuti i buruieniuri situat pe stnga Ialomiei ntr-o arie umed format, la nivelul luncii, datorit unor aflueni (care au gura de vrsare colmatat conuri de dejecie, aluviuni, sol splat, vegetaie) i descrcrii acviferelor coluviale, printr-o linie de izvoare aproape continu; flora este specific turbriilor cu sphagnum.

8

N4. Turbaria Laptici

UP V obarsia Ialomitei ua: 75VV1%; 75VV2%; 75LEG18%; 76VV%; 76B%; 76H %; 76BLEG%; 76DLEG%; 76VVLEG%;

9

N5. Poiana Crucii

UP V obarsia Ialomitei ua: 62CLEG%;

nu include

10

N6. Locul Fosilifer si platoul carstic din muntele Strunga

~~~~

arealul cuprinde culmea munilor Strungele Mic, Strungele Mari i Coli (V), versantul stncos din estul acestor muni i platoul carstic format din plci de calcar jurasic acoperite de lapiezuri; cmpurile de lapiezuri sunt uor suspendate (10-20 m), au o dispunere transversal (V-E) i bordeaz mici culoare acoperite de pajiti; n marginea estic a rezervaiei se afl un uluc depresionar (N-S) acoperit, de asemenea cu pajiti;

11

N7. Zona Bucsoiu, Malaiesti, Gaura

UP IX Raul Mare ua: 61ABCD; 62A,B; 63; 63LEG18; 64A,B,VV,CC; 68A,B,LEG18; E2; E3; 69A,B; 75; 76A,B; 77; 78; 84; 85A,B; 103; 103LEG18; 107; 107LEG18; 108; 108LEG18; 109; 113A,B,C,D; 114A,B; 115A,B,C,VV; UP I Valea Portii ua: 20A,B,C,D,LEG18; 21A,B,LEG18; 22A,B,H,I,J; 23A,B,LEG18; 24A,B,C,VV,AA,LEG18; 25, 25A,B; 26; 26A; 27A,B; 28; UP II Valea Simonului ua: 63A,B; 64A,B,C,D,E; 65A,B,C,D,NN; 66A,B,LEG18; 67; 69; 74A,B; 75A,B,C; 76; 179A,B,C,D,E; UP III Valea Moieciului ua: 44A,B,CC,D,E,VV; 45A,B,C; 46A,B,AA; 47A,B,C,D,E,F; 48A,B,C,D,E,F,G; 49; 1; 50; 2; 51A,B; 3A,B; 52A,B,C; 4A,B; 53A,B; 5A,B; 54; 6; 55A,B,C;7; 56B,56LEG18; 57B,E,LEG18; 65B,LEG18; 66B;

cuprinde tot golul alpin al masivului Bucegi in zona brasoveana Muntele Bucsoiu incepand din Culmea Bucsoiului, bazinul hidrografic al vaii Malaiesti, Tiganesti, Valea Gaura, pasunea alpina Gutanu, Muntele Gutanu, Muntele Grohotis, pana in Muntele Bucsa.

12

N8. Sistemul carstic Horoaba-Pestera Ialomitei (inclusiv Cheile Ursilor si Poiana Horoabei)

UP V obarsia Ialomitei ua: 53A,B; 54A,B,C,D,VV; 55; 56; 57A,B,C,D,E,F,NN,VV,CC,LEG; 58A,B,C,D,E,F,LEG; 59,59LEG;

este situat n versantul drept al Ialomiei, ntre confluena acesteia cu V. Doamnele i bazinetul din Poiana Horoaba, incluznd Cheile Urilor (Ialomia), Valea i Poiana Horoaba, abruptul i marginea estic a platoului calcaros de deasupra acestor chei i bazinete; versanii sunt alctuii din alternane de abrupturi i plcuri de pdure iar suprafeele de platou i nterfluviile dintre vi sunt acoperii de pajiti continui, n care apar mici mameloane stncoase, cu lapiezuri; rezervaia cuprinde mai multe trupuri situate n Obria Ialomiei (amonte de cascade), arealul Cabanei Babele (relieful rezidual) i Pdurea Cocora (pduri de molid; arealul din Obria Ialomiei, nglobeaz abruptul estic al Muntelui Doamnele i jumtatea nordic a Muntelui Colii Obriei, terenul fiind acoperit de pajiti, cu plcuri de jneapn i poriuni de roc la zi cu abrupturi i lapiezuri; rezervaia cuprinde Cheile Brteiului i interfluviul predominant calcaros dintre vile Brtei i Rtei, nconjurnd arealul rezervaiei speologice Petera Rtei; terenul este deosebit de abrupt, cu versani stncoi i grohotiuri, n V. Brtei i mai domol n valea Rtei unde este foarte bine mpdurit; pajitile apar pe o suprafa redus ntre lapiezurile din culmea Muntelui La Piatr;

13

N9. Cocora

UP V obarsia Ialomitei ua: 60NN;

14

N10. Cheile si Coltii Brateiului

UP IV Bratei UA: 11B; 30A,B,C,D; 31A,B,CC; 32A,B; 34A,B,C,D,E,F,VV; 38B; 39B; 40A,B; 41A,B,NN; 42A,B,NN; 43A,B,C; 44A,B,C,D,E,F; 45A,B,C; 193A,B,C,NN; 194A,B; 195A,NN; 196B,C,D,NN



PLAN DE MANAGEMENT

15

N11. PelesUrlatoarea-Poiana Costilei

UP VI Piatra Arsa ua: 10; 11A,B; 12A,B; 17B,C,D,E,F; 22A,B,C; 25A,B; 26; 30; 31; 34A,B; 35A,B; 36A,B; 39A,CC; 43A; UP I Caraiman ua: 1A,B; 2A,B,C,D; 3B; 4C,D; 5B,D; 6A,B; 7A; 8; 9; 10A; 12C; 13A,B,C,D; 14A,B,NN; 15A; 17A,B,C; 18B,C,D; 19A,B,C,D,E; 20A,B,C,E; 21B,F,G; 20 5A; 206A; 207A; 208A; 209A,B; 215A,B; 216; 217A,B; 218A,B; 225A; 226A; 235; 236A; 237A; 238A; 239A; 241A,B; 242A; 243A; 244A,B,C; 245A,B,C,VV; 246; 247A,B,C,D; 248A,B; 249A,B; 255A,B,C,D,E,AA; 256A,B,C,D,E,AA; 257A,B,C,D,E,AA; 258A,B,C,D,E,AA;

cuprinde Poiana Costilei, Poiana Stanii, Poiana Ferigii

*numerotatie si denumire conform amenajamentelor silvice valabile la data de 01.01.2010

2.2. DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC2.2.1.Geologie Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, n limitele sale, dou entiti geotectonice majore i anume: Pnza Getic din cadrul Dacidelor mediane i Pnza de Ceahlu din cadrul Dacidelor externe (Sndulescu, 1984). Ambele uniti geotectonice afloreaz pe largi suprafee att n Carpaii Meridionali ct i n Carpaii Orientali. Zona de contact a celor dou uniti este ascuns sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii i superioare. n partea vestic a Masivului, delimitat de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice (Bajocian Tithonian) si Cretacice (Neocomian Aptian inferior), in timp ce pe versantii estici si sudici ai Masivului apar la zi depozite de flis Neocomian pana la Aptian. Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti Tamas si Subseria Calus Tamasel. Formatiunile sedimentare care acopera cristalinul de Leaota apartin Jurasicului si Cretacicului inferior. n cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- i neojurasice, aparinnd Seriei de Braov precum i Seriei de Pre-Leaota difereniate prin litofaciesuri sedimentare (Patrulius, 1969). Formaiunile mai sus menionate sunt bine reprezentate pe Muntele Lespezi, Znoaga, Cheile Znoagei, Cheile Rteiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile i Valea Ttarului. Aceste depozite se dezvolt ca o band aproape continu, pe o direcie aproximativ nord sud, ncepnd din aua La Poliie (n nord) i continundu-se pn la Lespezi (n sud). Stratele prezint o direcie general N 100 E, cu o nclinare de 200 250 spre est. Succesiunea depozitelor jurasice este strbtut de mai multe falii transversale i direcionale, de-a lungul crora compartimentele sunt decroate cu amplitudini diferite (Lazar, 2006). Dup Patrulius (1969) seria de Pre-Leaota apare n partea de nord-vest a Masivului Bucegi, din Valea Gaura pn sub Muntele Ciubotea cuprinznd calcare oolitice, pseudoolitice, avnd n baza micro-conglomerate cuartitice. Succesiunea29Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

depozitelor medio-jurasice din versantul vestic al masivului Bucegi, a fost ncadrata din punct de vedere lithostratigrafic de Lazar (2006) ntr-o singur formaiune i anume Formaiunea de Strunga. Stratotipul acestei formaiuni se extinde pe o distan de aproximativ 4 km. ncepnd cu profilul tip din zona Muntele Grohotiul i continund cu cele din Vama Strunga, Colii Ttarului, Pasul Strungulia, Vrful Ttarul, Obria Vii Ttarului. Coordonatele GPS ale acestor zone de aflorare sunt: Muntele Grohotisul: N 45 23 70; E 25 24 50 Atitudine 1740m; Pasul Strunga: N 45 23 43; E 25 24 49 Atitudine 1904m. Formaiunea de Strunga cuprinde trei membrii: - Membrul de Strungulia - limita inferioar a acestui membru i a Formaiunii de Strunga se traseaz n baza nivelului de conglomerate cuaritice; membrul cuprinde n principal alternane de strate decimetrice de gresii calcaroase i calcarenite i strate centimetrice de siltite, toate fiind foarte bogat fosilifere; grosimea total a acestui membru este de aproximativ 26 metri; toate cele trei nivele lumaelice descrise de Patrulius (1969) sunt cuprinse n acest membru; limita superiorar a membrului de Strungulia se traseaz deasupra ultimelor nivele de gresii calcaroase, calcarenite i biocalcarenite bogat fosilifere; - Membrul de Vrful Ttarul limita inferioar se traseaz n baza alternanei de: gresii cuaritice albe cu crinoidoclaste i ciment calcaros, calcarenite nisipoase, nivele conglomeratice cu mici galei de cuar, bine rotunjii i cuararenite cu nivele centimetrice puternic feruginoase, succesiune se dezvolt pe o grosime de maximum 17-25 m; limita superioar se traseaz n partea superioar a ultimului strat de gresii cuaroase, slab cimentate, feruginoase, fr macrofaun; - Membrul de Muntele Grohotiul limita inferioar se traseaz n baza unui strat de calcar fin bioclastic, cu ooide feruginoase, de culoare glbuie ruginie, noduli limonitici de dimensiuni centimetrice, cu o bogat faun de ammonoidee, de obicei nvelite n pelicule limonitice concentrice. La partea superioar a bancului se dispune o suprafa de induraie de tip hard ground, limonitizat, de culoare brun-rocat, deosebit de dur, care are o grosime cuprins ntre civa milimetri i cinci centimetri; limita superioar se traseaz la partea terminal a suprafeei de induraie de tip hard ground, respectiv n baza stratului de calcar fin micitic verzui-roietic bogat n crinoidoclaste, belemnii i chiar ammonoidee; grosime acestui membru este cuprins ntre 0. 5 i 1 m. Acest membru a fost descris n numeroase lucrri anterioare sub numele de bancul cu cephalopode. Formaiunile eocretacice aparinnd Pnzei de Ceahlu sunt reprezentate prin: - Formaiunea de Sinaia in partea inferioara sisturi argilo-grezoase si argilosiltice cu intercalatii de calcare si calcarenite, cu microfauna caracteristica, iar la partea superioara sisturi argilo-siltice si argilo-grezoase cu intercalatii de gresii30Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

calcaroase. In cadrul lor apar olistolite din calcare Jurasice fosilifere cum sunt cele de la Plaiul Hotilor, Sfanta Ana, Piatra Piticului, olistolitele din Valea Zgarbura; - Formaiunea Comarnic depozite de flis grezos, calcaros, cu intercalatii de brecii cenusii la partea inferioara si crem la partea superioara, ultima fiind caracterizata de prezenta calcarenitelor fin stratificate, fosilifere, cu amoniti de varsta barremiana; - Formaiunea Piscul cu Brazi (Aptian inferior si mediu) cunoscuta si sub numele de flisul marno-grezos ruginiu este mai raspandita pe versantul estic al Bucegilor intre formatiunea de Comarnic si conglomeratele de Bucegi. Este alcatuita din gresii calcaroase cu alteratii ruginii, marne argiloase si nisipoase precum si din siltite marno-argiloase fin micacee; - Flisul grezos i grezos-conglomeratic se dezvolta la partea superioara a formatiunii Piscul cu Brazi, mai gros in partea de sud a masivului (Muntele Paduchiosu) si progresiv mai subtire catre nord (Valea Jepilor) unde conglomeratele si gresiile se intercaleaza intre depozitele de flis marno-grezos. Conglomeratele asociate acestui flis, constituite din elemente calcaroase caracteristice, sunt cunoscute sub numele de Conglomerate de Bucegi. - Alte varieti de roci n flisul Aptian apar pe lng Conglomeratele de Bucegi pe versantul vestic al masivului si sunt alcatuite din breciile si conglomeratele de tip Raciu, foarte dezvoltate pe culmile Galma, Piscul cu Brazi si Raciu, disparand la nord de Valea Alba la limita cu Conglomeratele de Bucegi; - Breciile conglomerate de tip Rotunda intercalate in flisul grezos bine reprezentate intre Plaiul Domnesc si Piciorul Paduchiosului; - Conglomeratele poligene de tip Pele, care la diferite nivele cuprind secvente carbonatice cum ar fi cele de pe Valea Pelesului, de la Piatra Arsa si partial de la Sfanta Ana; - Breciile i conglomeratele de tip Diham, apar pe Muntele Diham, Paraul Morarului, Valea Glajeria si sunt constituite din claste de sisturi cuartice sericitocloritoase si claste de calcare neojurasice; - Conglomeratele de tip Velicanul Mic cu elemente carbonatice provenite din calcare aptiene, au fost semnalate in carierele de la Furnica, Sf. Ana, Piatra Arsa si Paraul Rece. Molasa albiana, cuprinde conglomeratele de Bucegi medii si conglomeratele de Bucegi superioare, asociate cu gresiile de Babele si de Scropoasa-Laptici. Aceasta formatiune reprezinta versantul estic al Masivului atingand o grosime de 1400 m.

Gresia de Scropoasa - Laptici se dezvolta in partea centrala a Masivului, versantul estic al Ialomitei unde se intrepatrunde cu gresia de Babele.31Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de directie NS, cuprinzand depozite sedimentare mezozoice, asezate in transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre marginea rasariteana masivului, in portiunea inferioara a versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazema pe formatiunile flisului Cretacic inferior, cuprinzand Stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor Barremian si Aptian. Calcarele neojurasice sunt indeosebi de bine reprezentate in Culmea Strunga si pe V. Ialomitei, dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele carstice. De-a lungul intregului versant vestic al masivului, intre calcarele neojurasice si fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor si radiolaritelor (Callovian Oxfordian), precum si gresii si calcarenite brune apartinand Doggerului (Bajocian Callovian). Conglomeratele de Bucegi constituie marea masa a sinclinalului acestui masiv. Catre vest ele se reazema pe calcarele jurasice din zona Tatarului-Strunga-Ciubotea si se intind peste V. Poarta pana in regiunea Bran, in acesta portiune acoperind direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase, poligene. 2.2.2. Geomorfologie Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografic de abrupturi tectono-structurale de dimensiuni mari care se opresc n vile Prahovei, Cerbului i Brteiului, ori se continu pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. nlimea maxim atins n Parc este de 2505m (vf. Omu). nlimea reliefului determin etajarea condiiilor de sol, vegetaie i clim, rezultnd un peisaj armonios i complex. Munii Bucegi sunt alctuii din dou ramuri principale, n form de potcoav, care nchid ntre ele bazinul superior al Ialomiei. Cele dou culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului i din care se desprind alte ramuri secundare. Platoul Bucegilor este mai dezvoltat n ramura estic a masivului, la sud de vf. Omu, ngloband micile platouri din munii Cotilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Ars, Vnturi. Pe partea dreapt a vii Izvorul Dorului, Platoul Bucegilor se continu cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Lptici etc. n ramura vestic a munilor Bucegi, platoul prezint n componena sa poriuni mai joase din culmile: Doamnele, Guanu, Batrna, Grohotiu, Ttaru, Deleanu Luccil i Lespezi.



PLAN DE MANAGEMENT

Caracteristic pentru Platoul Bucegilor este prezena stncilor izolate ca: Babele, Sfinxul etc, forme reziduale rezultate ca urmare a proceselor eoliene, nghe-dezghe i iroire. 2.2.3. Carstul i peterile n Parcul Natural Bucegi exist deopotriv relieful dezvoltat pe calcarele Oxfordian-Tithonic, considerat carst tipic i relieful dezvoltat pe conglomeratele cu ciment sau elemente calcaroase, albiene, considerat ca aparinnd clastocarstului sau pseudocarstului. Din punct de vedere al organizrii n sisteme de reele subterane limita hidrogeologic dintre cele dou tipuri de roci este mai greu de evideniat, ele comportndu-se adesea ca acvifere unitare pentru partea vestic a masivului. n jumtatea estic a acestuia unde nu exist calcare, circulaia subteran prin conglomerate este de tip carstic. O caracteristic a carstului din Bucegi este insularizarea unor suprafee relativ unitare n sisteme carstice. Pentru fiecare subunitate de relief dezvoltate pe calcare i individualizat orografic corespunde un sistem carstic materializat printr-o arie receptoare clar delimitat, o reea subterana i o resurgen carstic unic. Sistemul Batrna-Petera Ialomiei cuprinde extremitatea sud-estic a Muntelui Btrna, Cheile Urilor i Petera Ialomiei. Pestera dreneaza apele ce se pierd prin ponoare pe suprafata platoului i n cursul superior al vii Horoaba. Sistemul Horoabele cuprinde bazinul vii Horoaba i un foarte important lapiez situat in versantul drept. Descrcarea apelor infiltrate pe suprafata lapiezului si in cheile Horoabei se face prin Izbucul din Gura Cheilor. Sistemul Strunga-Coteanu cuprinde lapiezul din muntele Strunga, dolinele din Valea Coteanu i Izbucul Coteanu aflat n apropiere de confluena cu Valea Ialomiei. Sistemul Muntele Ttarului cuprinde un foarte interesant carst instalat atat pe suprafetele plane din zona somitala (lapiezuri), cat si pe numeroasele polite structurale si fracturi tectonice din versanti (doline, mici depresiuni alungite). Un fenomen carstic notabil sunt Cheile Tatarului in care se cunosc si doua pesteri. Descarcarea sistemului se face prin resurgenta de la Izvorul Pastravariei. Sistemul Muntele Znoaga-Lespezi cuprinde muntii calcarosi cu acelasi nume (partial distrusi de cariere), Cheile Zanoagei si Orzei. Pe suprafata relativ plata a acestor munti se gasesc foarte interesante forme paleocarstice (Claile, in Lespezi). Resurgena sistemului este Izvorul Orzei. Sistemul Rtei este situat intre Valea Brateiului si Valea Rateiului si cuprinde cel mai important fenomen endocarstic din Parcul Natural Bucegi, Pestera Ratei cu o dezvoltare de peste 7 km. n flancul estic al Bucegilor conglomeratele comporta reele subterane de tip carstic ce dubuseaz prin resurgene puternice: Vlcelul Spumos, Izvorul Urltorii,



PLAN DE MANAGEMENT

Izvorul Peleului, etc. Tot n conglomerate se ntlnesc drenaje subterane locale care au generat peteri i avene cum ar fi cele din piciorul Babelor i din Vnturi. n Masivul Bucegi sunt cunoscute n prezent 97 de peteri i avenuri superioare dintre acestea 2 fiind remarcabile: Petera Ialomiei i petera Rtei. Petera Ialomiei, cunoscut i sub numele de Petera Schitul Ialomiei, Petera Schitului sau Petera Ialomicioarei (Catalog Goran 1982: 1241/1) se afla n Cheile Peterii pe versantul drept al Ialomiei la 18 m deasupra talvegului, fiind spat n calcare jurasic superioare n culmea sud-estic a muntelui Btrna la altitudinea de 1530 m. nsumeaza 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe dou etaje. Temperatura aerului n peter variaz ntre 9 o si 12 o C, iar umiditatea de la 85 la 100%. Pestera Rtei, numit i petera de la Izvorul Rteiului (Catalog Goran 1982: 1252/1), este situat pe versantul stng al prului Rtei, afluent drept al Ialomiei la o altitudine de 1.060 m n masivul Leaota muntele La Piatra. Ea este spat n calcare jurasice prinse ntre complexul de japsuri n baz i conglomeratele de Bucegi la partea superioar. Este o petera foarte mare suborizontal cu galerii dispuse pe etaje nsumnd aproximativ 7.000 m. Aceasta peter a fost format prin aciunea combinat a apelor provenite din rurile de suprafa i din infiltrarea precipitaiilor. Temperatura apei prurilor subterane variaz ntre 2,2o 7,5o C n funcie de anotimp. Temperatura aerului n galeriile active este direct influenat de temperatura apei, fiind cu 2-3,0o C superioar acesteia. Curenii de aer din galerii sunt n general slabi, iar umiditatea aerului variaz ntre 90 i 100%. Importana tiinific a peterii rezid n primul rnd din morfologia galeriilor din etajul mijlociu activ (Galeria Meandrelor) i subfosil unde se dezvolt pe 2.200 m lungime unele dintre cele mai remarcabile galerii meandrate. Demn de semnalat este i prezena n galerii a concreiunilor de calcit, gips i aragonit, situaie mai rar ntlnit n peterile din ara noastr. Evidena i ncadrarea peterilor conform Ordinul Ministrului Mediului nr.604/4 iulie 2005 pentru aprobarea Clasificrii peterilor i a sectoarelor de peteri arii naturale protejate, este prezentat n Anexa 2.2.3 2.2.4. Hidrologia Conformaia Masivului n form de potcoav determin n mod evident dispunerea i direcia de curgerea rurilor. Vile pornesc radiar din jurul vrfului Omu, principala ax de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomia, care are un bazin simetric. Aceast vale, alimentat din zpezi i ploi, izvorte la mare nlime de sub vrful Omu i curge spre sud, n lungul axului sinclinalului. n sectoarele



PLAN DE MANAGEMENT

calcarose, Ialomia este alimentat i subteran, prin drenaj carstic, de ctre apele care se pierd pe suprafaa platourilor cu lapiezuri i se ndreapt ctre izvoarele din axul sinclinalului (conform nclinrii stratelor). Numeroi aflueni cu obria pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mrimea debitului rului colector. Menionm printre ei: Doamnele, Horoaba, Ttaru, Mircea, Bolboci, Znoaga pe dreapta; ugri, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa i Orzea pe stnga. n general, afluenii sunt seci n cursul mediu i superior dar n timpul averselor de ploaie au un regim torenial. ntre vile din interiorul Masivului Bucegi, prul Izvorul Dorului prezint un caz aparte. El izvorte de sub Cabana Babele, strbate n lung platoul aflat n Culmea estic (dinspre Prahova), la nlimi de 2100-1700 m, pe un traseu paralel cu Ialomia i suspendat cu 300-400 m deasupra acesteia. ntre Colii lui Barbe i Vnturi, Izvorul Dorului formeaz o frumoas cascad, face un cot de 90o i se ndreapt spre est, pentru a se varsa n Prahova. n cursul superior, mare parte din pru este sec (ca i micii lui aflueni) sau are puin ap, dar n regiunea n care i schimb direcia, ncepe s aib ap i i mrete debitul, aa nct la vrsare apare ca un pru viguros, capabil s transporte i s depun mari cantiti de aluviuni. Praiele de la exteriorul Bucegilor aparin bazinelor Prahovei i Oltului. Praiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urltoarea, P. Babelor, Pele i Zgarbura se vars n Prahova. Versantul nordic este drenat de praiele Gljriei, Mlieti, igneti, care, reunite, formeaz Ghimbavul. Prul Ciubotei, Gaura - ptruns mult n interiorul masivului i Grohotisul converg spre Brsa, apele lor ndreptandu-se spre Olt. Praiele care dreneaz abruptul Bucegilor au pante repezi i sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaz mult mai jos, la 1000-1300 m altitudine, la baza conglomeratelor i sunt determinate de formaiunile impermeabile barremian aptiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce nconjoar abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate praiele au scurgere permanent. 2.2.5. Hidrogeologia Masivului Bucegi Structura geologic i tectonic a Masivului Bucegi rezultat n urma proceselor de evoluie a cutrilor alpine, ofer condiii excelente de acumulare i circulaie a apelor subterane, dat fiind i poziia altitudinal, un nivel ridicat al precipitaiilor lichide i solide. Existenta unor hidrostructuri in Masivul Bucegi si la nord de acestea in culoarul Dmbovicioara Postvarul - Piatra Mare este condiionata de o serie de factori de favorabilitate. Astfel se poate separa hidrostructura nord Bucegi ce ocupa arealul munilor Ciubotea, Omu, Obria, Btrna, Doamnele, Cotila, Caraiman, Babele, Jepii Mici i Mari. Alimentarea sistemului acvifer este de tip pluvionival, prin35Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

scurgerea apelor de suprafata din cristalinul Leaotei. Drenajul principal al acestei structuri se situeaza in versantul estic al Bucegilor, prin emergentele bogate ce apar la contactul dintre conglomeratele albiene si flisul cretacicului inferior, pe aliniamentul Valea Morarului, la nord i Valea Peleului la sud. Descrcarea hidrostructurii ctre est si sud-est tine de stilul tectonic al zonei, aproape fiecare emergenta fiind insotita de falii cu orientarea est-vest sau nord-vest la su-est: falia Jepilor Mari, falia Jepilor Mici, falia Urltoarea Mic, faliile din Piatra Ars, legate probabil din Valea Babei si a Peleului. Prin urmare cea mai mare parte din debitul hidrostructurii nord Bucegi este deversat catre Valea Prahovei, si numai o parte este restituit Vii Ialomiei. Conturarea unor rezerve exploatabile de ape subterane in hidrostructuri carstice a constituit si constituie una din problemele hidrogeologice dificil de rezolvat datorita complexitatii hidrodinamice a acestora. 2.2.6. Clima Prin poziia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin dou etaje: 1. montanforestier (intre 800 si 1800 m altitudine pe versantii sudici si 8001600 m altitudine pe versantii nordici) 2. alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 2000 m si respectiv 1600 1800 m altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor citate mai sus). Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influenele circulatiei generale a atmosferei (de vest predominanta la peste 18002000 m altitudine pe versantii vestici si nord-vestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 m, forme variate, vegetatie diversa, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (cu temperaturi cuprinse intre -3,9C si -5,2C in etajul montan si -10,8C in etajul alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie (cu temperaturi intre +14,4C si +15,7C in etajul montan si +5,6C in etajul alpin). Umezeala relativ a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioara a etajului montan, remarcandu-se un climat racoros si umed.



PLAN DE MANAGEMENT

Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, ngheul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0C, chiar si in lunile de varaiulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215230. n etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265. In Parcul Natural Bucegi, vntul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu peste 16 metri/secunda, producand pe Platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile maselor de aer se produc pe axa vest-est. Directia aproape constanta dinspre VNV a vanturilor in regiunile inalte ale masivului si intensitatea lor, determina diferentieri nete ale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in timp ce versantii estici si sud-estici, situati sub vant se bucura de o acoperire bogata de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare. Cantitatea de precipitaii cazute in perioada de vegetatie (iunie septembrie) este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie 378 mm ploaie, la Petera Ialomiei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm.



PLAN DE MANAGEMENT

Fenomenele de eroziune torenial pe versanii exteriori par s fie maxime n jur de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300 m pare sa reprezinte limita superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunieaugust). Pe culmile Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie martie). In acest interval zapezile acopera aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi. Valorile lunare ale nebulozitii ne arata c n general, in Bucegi primavara este foarte noroasa si toamna foarte senina. Att la Sinaia, la Petera ct i la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in septembrie si octombrie. Ceaa in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica. Durata strlucirii soarelui este strns legat de regimul nebulozitii i al ceii. 2.2.7. Soluri Marea varietate a factorilor pedogenetici (clim, vegetaie, substrat litologic, relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine. n general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona forestiera, de la cele brune slab acide (saturate, eubazice) de padure, pana la podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure montane. Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destructie. Eroziunea prin apa si vant a determinat pe de o parte,38Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de alta parte, mentinerea in stadii de tinerete a unor soluri si distrugerea partiala sau totala a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen si chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca si prin scurgerile torentiale, au contribuit de asemenea, in mare masura la modificarea conditiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Linitea necesara pentru formarea si evolutia solului, si timpul scurs de la inceperea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel conditii ale pedogenezei, in mod deosebit realizate pe diferite spatii din Muntii Bucegi. Variabilitatea pe suprafete relativ mici a factorilor si conditiilor de pedogeneza explica numeroasele asociatii de soluri, cu variatii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen si specie de sol, oglindite obisnuit in gruparile vegetale respective. Datorit turismului, exploatarii pajistilor, unor cai de circulatie dezorganizate, in conditiile proceselor de siroire foarte intense, mari suprafete din Platoul Bucegilor au solurile degradate.

2.3. DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC2.3.1. Flora Flora Munilor Bucegi a constituit cu predilecie un punct de atracie pentru botaniti ori de cte ori au ajuns n acest col al naturii fie ca turiti, fie cu preocupri stricte de cercetare. Pentru istoricul cercetrilor amintim contribuiile aduse de U. Hoffman n domeniul botanic nca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care i gsesc loc n literatura de specialitate. Cu pregnan deosebit apar lucrrile lui Al. Beldie (1940, 1967, 1972) privitoare la flora i vegetaia Munilor Bucegi, ca i cele ale lui Tr. Stefureac asupra briofitelor sau ale colectivului condus de D. Pucaru ce abordeaz problema paunilor alpine. De asemenea, studiile realizate de Academia Roman prin Institutul de Biologie Bucureti au contribuit semnificativ la mbogairea bazei de date privind biodiversitatea Muntilor Bucegi. Diversitatea formelor de relief, structura geologic, altitudinea ce se ridic la peste 2500 metri, ofer condiii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe ct de bogat, pe att de variat, cuprinznd toate grupele mari de plante. Algele n cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali ce apartin la 8 filumuri: Cyanophyta (138 taxoni), Chlorophyta (78 taxoni), Xanthophyta (49 taxoni), Bacillariophyta (81 taxoni), Chrysophyta (6 taxoni), Flagellata (1 taxon), Euglenophyta (2 taxoni), Pyrophyta (2 taxoni). Algele au fost gsite n mai multe biotopuri: ape, pe roci, soluri, n peteri. Dintre acestea Sinaiella terricola Gruia i Oxicoccus irregularis Gruia, precum i formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. f. amorpha Gruia i Hydrurus vaucherii C.Ag. f. caulinara Gruia sunt unitti39Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

sistematice noi pentru tiin, semnalate n decursul mai multor ani de ctre cercettorul Lucian Gruia (1962-1979) (Anexa 2.3.1.plante inferioare reprezentative pentru Masivul Bucegi). Micoflora Flora micologic a Munilor Bucegi este deosebit de bogat i divers n alctuirea ei, majoritatea criptogamelor gsind n acest areal condiii din cele mai favorabile dezvoltrii lor. Din aceast cauz, regiunea s-a bucurat de mult atenie din partea oamenilor de tiin. Menionm contribuia substantial adus de Eugenia Eliade concretizat n numeroase lucrri (1960-1990), dar i de Traian Svulescu i Olga Svulescu, care au pus n eviden prezena n Munii Bucegi a numeroase ciuperci parazite din grupa Uredinalelor i a Peronosporaceelor. n baza datelor din literatura de specialitate privind Muntii Bucegi sunt cunoscute 835 specii parazite i saprofite identificate pe diferite substraturi, aparinnd la 281 genuri de ciuperci (Anexa 2.3.1.). Licheni Desi exist referine despre lichenii colectai din Masivul Bucegi de mai bine de acum 100 ani (Heufler, 1853), lichenii din aceast zon sunt puin cunoscui. Lucrrile dedicate studiului lichenilor aparin lui Cretzoiu, 1930, 1931 i se opresc n anul 1970 (Mantu). Sunt identificai 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acetia, 4 specii i o varietate sunt endemice pentru munii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) i sunt descrise doua specii noi pentru tiin, cu locus classicus n aceast regiune (Calicium cretzoiui Nadv. i Caloplaca calcivora Zasch.) (Anexa 2.3.1.). Muchii Studiul briofitelor din Bucegi, a nceput i a evoluat treptat n paralel cu studiul florei cormofitelor efectuate att de botaniti autohtoni ct i din alte tri. Dintre acetia, mai importani citai de Stefureac (1963) menionm: Baumgarten (1864), Radian (1901, 1903, 1915), Domian (1914), Podpra (1931), Stefureac (1946, 1948, 1949, 1951, 1955). Conspectul briofitelor din Bucegi ntocmit pe baza datelor i a studiilor realizate de Academia Romna prin Institutul de Biologie Bucureti, cuprinde un numar de 259 specii ce aparin la 135 genuri i 63 familii. Cea mai mare parte este reprezentat de elementele montane (36,7 %), polizonale (25,1%), montan alpine (16,6%), i respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al substratului predomin speciile tericole (27,7%) i saxicole (23,1%). Numrul mic al speciilor corticole se explic prin prezena lor i pe alte substraturi ceea ce a dus la ncadrarea acestora n categoria poliedaficelor. n privina exigentelor hidrice predomin net speciile mezofile (53,2%), i higrofile (15,4%). Stefureac (1955, 1963)40Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

menioneaz o serie de elemente boreale, cum sunt: Grimmia alpicola, Catoscopium nigritum, iar dintre speciile gsite numai n Bucegi sunt citate Riccia sorocarpa var. nana, Tayloria tenuis, s.a. Multe elemente sunt de origine teriar cuaternar, fiind relicte arctice i subarctice (Conostomum boreale) (Anexa 2.3.1.). Briofitele sunt prezente att n toate etajele ct i n toate formaiunile de vegetaie, cu variaii n funcie de condiiile de mediu. Se ntlnesc, n etajul pajitilor alpine, grupri razlee de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae s.a., Pe vile reci, umbroase gsim Bucegia romanica, descrisa n 1899 de Radian i despre care s-a crezut ca este endemism din Bucegi, ulterior fiind semnalat i n alte masive muntoase. n pdurile de molid i de amestec predomin specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a. Majoritatea staiunilor cu elemente briofloristice importante se afl preponderent n rezervaiile naturale. De exemplu n Rezervatia botanic Turbaria Lptici, pe cursul superior al rului Ialomia, exist formaiuni turboase de Sphagnaceae pe care se dezvolt numeroase elemente relictare ce merit protejate. Cormofitele Masivul Bucegi reprezint o unitate aproape complet diferit fa de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafa relativ mic prezentnd o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in aceasta zon a unei flore deosebit de bogate, cu numeroase rariti floristice i specii endemice de mare interes tiinific. Aceast bogaie de specii a atras de-a lungul timpului un numar mare de botaniti, dintre care putem meniona pe C. Baumgarten (1816, 1846) i U. Hoffman (1864). Este de remarcat faptul c W. Schott i T. Kotschy (1851) descriu n acest masiv specii noi pentru tiin, la timpul respectiv, i anume: Rhododendron myrtifolium, Saxifraga luteo-viridis, Gentiana phlogifolia, s.a. Contribuii valoroase la cunoaterea florei Bucegiului i a Romniei n general, au adus-o botanitii I. Prodan (1923), Al. Borza (1944) i Al. Beldie (1967). Numrul speciilor de plante superioare semnalate pn n prezent din Munii Bucegi este de 1183 la care se mai adaug 111 subspecii, taxoni cuprini n 96 de familii. Numrul speciilor semnalate din Bucegi reprezint circa 30% din totalul taxonilor cunoscui n flora Romniei. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositele cu 179 de specii i Gramineele cu 103 specii. Cu peste 50 de taxoni sunt patru familii (Brassicaceae - 56 de specii, Caryophyllaceae - 52 de specii, Leguminosae - 51 de specii, Rosaceae - 49 de specii, Scrophulariaceae - 49 de specii, Ranunculaceae - 44 de specii i Labiatae - 41 de specii). Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numr de 339 specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor menionai. Urmeaz n ordine ca numar de specii, elementul european cu 106 taxoni, adic 12,78% din numrul total. Deosebit de bine reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum i cel circumpolar41Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate Administratiei Parcului Natural Bucegi R.A., in calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.


PLAN DE MANAGEMENT

cu 154 de specii, adic 12,30%. Numrul mare de specii circumpolare se explic prin condiiile de clim din Masivul Bucegi, ce se caracterizeaz prin temperaturi mai scazute i precipitaii mai abundente. Flora endemic, periclitat, vulnerabil i rar Aceasta categorie de plante din Munii Bucegi reprezint ceva mai mult de jumatate din lista speciilor similare, alcatuit pentru ntreaga ara de Peterfi, Boscaiu, Toniuc (1977) n scopul de a intra n regim de ocrotire, n dorina de a asigura conservarea genofondului Romniei. Munii Bucegi au o mare diversitate floristic constituind o rezerva serioas a genofondului romnesc, chiar i n privina unor taxoni cu importana mai deosebit. Speciile endemice reprezint 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomic

cap 2_iunie 2010

Documents