F'ACULTATEA DE WANAGEblENT TUPJSTlC $1 COMERCW, CLUJ-NAPOCA

AmcI PdEGUCIOFJ - coordonator -

Gb,eorghe DPTU Anton DR%GOESCU Sabin POP

Editura GEORGE BARITU Cluj -Napoca, 1998

QBIECa2TL ECQNO=I POLITICE 3.1. Odginea Benu~phkX Economic!, politice

*n istoria gandiril economice este unanim adrnis c5 a temenu1 de "Economie politic$' a fost intrebuinpt Lipentru prima dam de c5tre Antoinc dc Monicfitien de

Vattefle. Discuoi sunt numd? in legStur3 cu data athibuirii acestei denumiri. in majoritatea lucerdor se mentjoneazs drept det5 anu1 1615, c k d termenu! este prezent 'm titlul l u c m lui A- Montchretien

. > ! . : I .. . .

politic5 era inteleas5 in pcri~cip1-l r z abministaare a pathoniduH. Dup5 oopbia unor speciaJi~ti partea adjecYvd.8 a expresiei a fost utilizat5 in opozice cu sau . pentru a subbnia c5 cbiectul de studiu nu este comportamentul individului *m gestionarea patrimo;.-dului s8u ci studiul fenomenelor referitoare la administrarea bunuriior unor entiap umane date (stat, state, grupuri etc.). Aceast5 entitate putea s5 fie redus5 in mod abstract $i la un singur individ - clasicul R. Crusoe - care -mgloDa top o m e r s .

0 asemenea pozipe ~endt5 de pilda din urmatoarea propziuune ce a p m e lui Mac Cullock care a scris: 'se poate spune cB Economia politic2 este pentru stat ceea ce economia casnlcB este pentru o familie".

Lercy-Beaulieu a reunit aceste adjective denumind lucrarea sa "'tratat de Ekoncrnie politic3 ~i privat5" deoarece cea mai mare parfe a Iegilor consbtate de c5tre Ecor~omla politics. se apUcZi tot aqa de bine $i la activitatea unui singur om $i la menajul unui particular, ca .c,i !a acti~ltatea unui popor qi la menajui unei natiuni. Cele de rnai sue con* elemente care %at8 cB in cazuri!e respective iildividul este supus nagucii aau statsllui gi de ce adjectivul ccpoliticSi>> a fost preferat altor adjective propuse de nenum5rate ori. cum suni: , , >, . N O W ins5 c3 aici conceptele de natiune $i stat nu sunt privite Zn sensul Literal al cuvCmtului ci in st e colectivitate.

Adjectivele: iuonal2>>; au -m mod incontestabil un sens restrictiv -m materie $i de aceea, xu LibunZit5tesc denumirea inlocuind adjectivul >. Acesta din urmH este mai cuprinzi3tor qi s-a impus p r h generalitatea sa, chiar dac3 $i el r&ni .tr-un =urnit punct de vedere imperfect. El fiu este perk este mai potrivit decat celelalte adjective care 1-au concurat.

in scopul imbuna denumirii s-a propus -mlocuirea adjectivului -iectivul >. Se pare c3 pentru prima datS denumirea de

u e ved :

politice gi impunerii", iar lu-rare2 L- ,- ;; - IL i 23h Stuart Mill se numegte "Principiile Lcanomiej 3-:' --'

Mult tirnp politica propriu-zi organMrii 2wor a fost confundat5 cu Econc degi. dupa

parereti multor economigti, aceasta din uma m a @ oarnenii cum se forme&, se distribuie gi se consum2 bogilpile, care sunt independente de orgarikirea politics. fn princiwiu, nu se poate colttesta c5 un stat poate ssB prospere dac2 este bine admirdstrat, indiferent de foma de guvern2xnikt. $i istoria real5 ~i concretA cunoaqte exemple de napuni care s-au finbogatit degi ( 'ganizate *m monarfi absolate $i nauuni care ruiaa :rau orgadate in alte form? statale.

erau 01 t degi e

r i cone

. .

ltul gii sau !

2 .

-

s-au

egi in nruite Hri denurnirea ae "monome pouuca- s-a irnpus ~i a devenit. dominant3, ea a fost gi continua s B fie concuratii de alte denumiri. Mult

nai vecN dec5t ea sunt denumirile de "Eccnomie" ~i de "Ecanomica" utilizate inc5 din antichitate. Aceste. denumiri se h t a e s c in 1ucrBrile lui Xenofon gi . Cunoscl nditor susmea cB indiferent de f2 c5 cineva posed5 nu avere, exist5 totugi o stiinf .

tel face In lucrWe gi *m o deosebire nel e ceea ce el numegte CKeccnorme domesticFi>> $i . Prima - econolnxia domestici - are drept sc.op fundamental agonisirea naturaI8, adic2 strkgerea de bunuri naturde. Aceass form5 de agonisire se limiteaza de regulg, la trbuintele de consum $i de folosinf8, adicB vizeaz8 nernijlocit subzistenp. Cea de a doua - haematistdca - se bazeaz3 pe schimb gi vizeaz5 acumularea nelirnitat5 a bog5pei sub forma pecuniara (de bani). Prin urmare. hrematistica nu-gi ia caqtigul din natura. Aristotel in~elegea. economia ca fiind o gtdfntii practid. Obiectul ei ' i l constituia studierea comportarnentuiui omului, privit ca mernbru al unei comunitgp social-statale, al unei cet5p. Scogul ei i l reprezit3 bogZitia. Pentru a se inizptui acest scop, dupii p5rerea lui Mstotel erau necesare gi deci se impuneau dou5 dernersuri esenpale qi anurne: a) m m e a , creqterea averii prin inmulprea ei; b) inl5turarea cheltuielilor inutile gi economisirea resurselor

! 03 ceG@. Cele dou8 demersuri menoanate cmstituiau In esentB dau6 c a de imbogiipe.

a fost preferat5 dc Leroy-Seaulieu qi z ~ o i de A. Landly. Acesta din urn5 $i- ~ l a t cuwul predat . Dup5 opinia MI, Economia politic8 ?rin care e+&ologic, se intelege administrarea pstrimoniului :?+gtii, de semned rnai degraS9 gti inp fma~ciarzi qi exprimg mai mult o art2 decat o

A

Intre denumirile cudidate la ;hcet5lenire bibliogda sbiectului a ret@ut .

ii, str5daniilor sale de a creea G :c _L- zco--..nicG original5, o $tiin@ de acelagi tip cu fizica. Econnmizs-ui a insemna.t pentru el "un aparat matematic specific folosit pentru aprecierea cantitativB a cauzelor $i a -m15rilor actlvit5w omului".

0 important5 mai mare pen'm zcredit-area acestei denumiri in Anglia a avut Phed Marshall $i $coda economic5 GuritA de el, la Cambridge. in anul 1890 a a p m t lucrarea sa fundamentala "Principles of Econumics" (Principiiie Economiei) . Ls: cererea lui A. Marshall, cond~icerea IJniversit5@i din Cambridge. a -mlocuit m^ anul 1902 -m planul de ' m v 8 ~ i i n t disciplina de Economie politic5 cu disciplina Economics. fn azelagi an 1902, in Enciclopedia Eritanic5, -m locul tradiponalului articol despre Economia politic& a ap-t, sub sem8tura lui V. Havins, articolul cu titlul- Economics.

Aceastii denumire a trecut repede oceanul $i s-a bucurat de credibilitate in Statele Unite ~i mai &iu in Canada. hcepv.tu1 a fost facut de profesorul AHadley, care in anul 1896 $i-a gublicat Economics-ul s5u. Cunoscutul profesor american Paul Samuelson qi-a ktitulat manudul s5u zu acela~i nume - Fxonornics .

In de le noastre denumirea de )mie politic5 este preferat5 -m majoritatea mrilor, iar denumirea de Zconomcs este preferats in tk-ile anglosaxone.

ReprezinW aceasta ntlmai o deosebire formal5 de nume sau prin denumirea de Economics se spune altceva decSt prin termcnul de Ecsnomie politics? W.S.Jevons a dorit s3 creeze o $tiin+$ de un cu totul alt tip. Pentru el sfera cercetikii acestei 9tiinte se reduce, m^ principiu, la problemele vaiorii $i ale schimbului devi nu a respins total $i alte probleme.

Existents unor deosebiri care privesc conpnutul ~i - de cuprindere -mtre Economla politic2 $i Economics este a f i qi sustinutii $i de alti econordgtA. Sunt ins5 $i econornivti pun semnul egalitsui intre cele dou5 denumiri. Nu este lipsit de importanw s5 menuon- cs ins5qi A.Marskall i$i -mcepe manualul asffel: "Ekcnomia politics sau Jikonomics-ul se ocup5 cu cercehtea activitiitii vitale ncmale a societ5p ornene~ti; ea studiazs acea sfer5 a ac~unilor individuale qi sociale, care este legat5 -in modul eel mai s t r a s de crearea gi folosirea bazei materiale a bun5st5rii". Pe marginea textului acestei definjgi A.Marsh& a notat: "Economics-ul reprezint5 cercetarea boggpei qi -m parte cercetarea ornului". Este adevilrat, ins5 ca mai Grziu,

Econr

srera mat5 care

105 A.Marshal1 va preciza, cum vorn vedea rnai jos, c5 dup5 p&erea lui denumirea de Eco~lomics este mai cup6xGitoare dec&t cea de Econo~de poliuc8.

Paul Samueison este mai consecvent in considerarea Econorniei politice $i a Eccnomics-ului ca a v a d in esenp acela~i conwut. El scrip c5 "Economics-ul" - sau dac5 se prefer5 termenul traditional, Economia politics, a parcurs rnai multe etape de demoitare". "Economics-ul - sau, pentru a folosi termenul tradiponal, Eco~ornia politics - se invecheaza cu alte discipline academlce importante".

!n Dicponarul englez-romh elzborat sub egida Ins+cituttllui de UngvisticCi al Academiei Rominiei, apkut -m anul 1974 termenul 'economics" folosit la singular, este trzdus prin: 1. economic, gtiinp economiei si 2. Economie politic&

in acelagi ccntext no- cB. denumirea manualului "Economics' elaborat de Pau! Smuelson este tradus *m limba francaii prin "E'Economique" (Economie) . Lucrarea cunoscutului economist american John Kenneth Gdbraith, cu titlul: "Economics and the Public Purpose" ct.-e in limbs rornk3 titlul: "Stiinp. economic5 $i interesui public".

Critericl pe baza ckdia se poate solupona problema aflat2 aici 'm discutie este obiectd de cercetare.

A. Marshall defmevte -mtr-o formui5 rnai larg5 Economics- ul ca f i d "$tiin@ care cercete.az5 aspectele economice $i condiwle view sale socialen. fn sarcina Economics-ului intr5 ~bpnerea do cuno~tinte despre slhe ins8qi $i, elaborarea ghidului de cornportarnent in vista praz'cic3, inainte de toate -m cea socials. Ea i ~ i propune de facto sarcina s5 ajute omul de stat mi numai s5 determine -an ce va consta scopul politicii, ci s5 gi recomande cele mai bune rnijloace pentru 'Infaptuirea unei politici consecvente $i pentm realizarea scopului. De aceea, ea este o gtiinw pur5 $i aplicaW3 $i nu qtiinp $i art5 -m acelaqi timp. Iat3 de ce este rnai bine ca ea s5 fie denurnits cu termenul rnai cuprinzstor Economics, dec$t cu termenul rnai reskiins de "Political Economy". Puun rnai t&rziu, revenind la obiectul acestei ramuri a qtiintei va scrie: "Economics-ul este pe de o parte, vtiinta despre bogspe, iar pe de alta, acea parte a stiintei sociale despre acpunile omului in societate care se refer5 la efbrturile -mtreprinse de el pentru satisfacerea trebuineelor sale -an acele limite ^m care aceste eforturi ~i trebuinte se supun

- ..

A:.. 2

rn5surkIi m^ uniiSti de bog.5Qe ss.2 ;f... r:c,:czmtr=.~';ul ~i general, adic2 -m bani".

Paul Samuelson. retae in mmudul s5u cinci definipi date Economics-ului. ~i apoi prezint& propria sa definipe. Potrivit acesteia "Econorr9cs-ul ce rce t ea modul -m care ozmenii gi societZitile decid, folosind sau nu moneda, s5 afecteze resursele productive rare producuei de m5.rfmi-i si serv',cii de-a !ungul timpului fji sZi le repartizeze in scopul cosumului prezent * viitor intre diferip indivizi ~i coiectivit5~i care constit societ~tea''.

Examinarea comparativ5 a d e f h w o r date Economics-ului .gi J3conomfei politice duce la c~nsiatarea c5 in majoritatea lor sunt fie identice, fie deosebit de asemZin5toare. in aceste cazuri cele doua denumiri nu desernned dou5 rarnuri ale cunoayterii, ale ~tiintei $i nici dou5 discipline academice distincte, ci una singur5, pentru care se utilizec".& dous d e n u W . $I, -mtruc2t denumirea de Econodcs nu este superioar5 celei traditionale de Economde politic5 noi o prefer& pe aceash. Obiectul ei nu dispare nici in cazul in care denumirii de Economics i se atlibuie un sens mai cuprinz5tor ~ i , deci, -m hpt, un dt obiect dc: studiu. in acest caz se i rnpu~e insa inl5turarea imixtiunilor sthjenitoare in obiectul altor ranauri ale cunoa~terii economice ~i o delimitare rnai riguroasii a dimensitmilor obiectului de cercetare.

3.3. OpinU despre obiecful Economiei politfce a n a din problemele cardinale ale statutului unei

j j 4 ranauri a vtiintei este definirea c5t rnai exaciS a 'L@ obkctului de studiu, vtiut fiind c5 orice ramuri5 a

qtiintei se definegte. ^m primul r h d , prin obiectul s5u. OdaB cu trecerea timpului, cu extinderea cArnpului cercetmi economice s-au ^uunul$it $i definipile date obiectului Economiei politice. Inventarul lor este deosebit de bogat. In fapt, nici in prezent. la peste 380 de ani de la atribuirea numelui de Economie politic& nici o defhipe nu se bucur5 de rec~noa~tere unanina5. Asentimentul general a1 corpului de economi~ti cercetiltori lipseqte.

0 incursiune in bibliografia obiectului atest24 c5 definipile date de majoritatea covkqitoare a economi$tilor sunt centrate pe unniitoarele probleme $i concepte econornice cardinale: A)

ii ecor banilc

din del mate. . -

107 ~ebuintele qi bungstzrea; B) boggtia (avuiia!: C ) progresul ~ ~ c i d ; D) valoarea, schirnbul; E) relatiile econom'Ice ce se =htomicesc intre membrii societ5tii in proccsul cle acpune a ~cestora asupra naturii ~i f~flelor ei. pentru a obline bunuri economice.

Pentru ilusth-z~e menPon5m c5teva h i v e fcmnulate 3 cactrul fiec&uia dintre grupurile nenfic

A] DafSni$ii care Urniteaz5 obtectlu EC~nodei po~tick la hebuEn{elle s d bungstarea membrilor societi$iP.

A,. Qonomia politic5 are drept :~biect studierea activitgw urnme in m5sura in car2 aceast5 activitate urm5reqte obmerea de b u ~ u r i $i se~cii.(H.Tnlchy - Ctus, p.1). sl, Economia politic5 este qtiirtta fenomenelor care rezule din activitatea In cornun a oarnenilor, desfquratg -m vederea obtkerii de lucruri mzteriale pentru satisfacerea trebuintelor lor (I,. Pdier, Cws, ~ . 4 . ) . A,. Scopul Economiei politice este explicarea cauzelor generale de czre depinde bungstarea material5 a fiintelor urnale; &. Studiul bungstfir lomice ribrilor societgtii mssurate cu ajutorul )r C O ~ S U L U ~ C Economics-ul (A. Rgou, The Ecorlonccs of Welfare). A,. Economics este ~tiinta care constat5 legile generde carre determini% actjvitatea gi eficienb efarturilor umane pentru producerpa gi posesiunea diferitelor bunuri, pe care natura nu le acnrd8 gratuit $i spontan omului (Leroy-Beaulieu) . &. Bungstarea k i c 5 a omului, at2t c8t ea poate fi opera gdvernului S ~ U , este obiectul Economiei politice (S . De Sismondi). A,. Economia politic3 are ca obiect, dintre raporturile oarnerdor tr5ind in societate, pe aeelea nmrai, care tind la -mplinirea nevoilor lor materide, la tot ceea ce prive~te buna lor stare (Charles Gide. Curs de Econornie politicg). &. Econom!cs-ul este un studiu a1 umanitSQi in &acerile ordinare ale vietii. Economics-ul exarnineazg acea parte a activiigw individuale qi sociare care este esenualrnente consacrat5 obfjnerii $i folosirii condipilor rnateriale ale bungstiM (Alfred Marshall) &. "Stiinta economicil are drept obiect a1 cercetgrii ei cunoagterea activitsfii omenesti desfagurate intr-tin cadru

1 - - .,-:?' social 'm vederea satisface, f i P.C. ..:.-,, . . .. . :,. Je (economice)

ale fiec-i hdivid sau 2 i n i n g ~ colectivit5tiW(V. Sliivescu, Curs de Economie politicii) . B). Definifu care p l a s e e Zn ceatrd lor bagiitia B,. Economia politic5 este qtiinta bog5slor (Rossi, Curs, 1836- 1837). B,. Obiectul Economiei politice este s5 fac5 s5 se $tie cum se formeaz5, se distribuie qi se consurn& bog5me. Obiectul Economiei politice pare c5 a iost res t rhs la cunoavterea legilor care p rez idea formarea, distribuirea ~i consumul bogiiwlor" (J.B.Say, Curs cornplet de Economie politics). Aceasti3 defmitie este prezenA% $i in Tratatul de Economie politic5 pblicat de J.B. Say pentru prima data -m anul 1803. B,. Obiectul Econorniei politice il constivaie predarea sau cercetarea esentei bogfipei, a legilor producerii yi repwtizm ei (John Steuart Mill). 13,. Economia politic5 este qtiinta legilor naturale care determinii proprietatea napunilor. adic5 a bog5pilor lor yi a civilizapilor lor (H. Stroch). B,. Boggpa ~i nu fericirea este subiectul de care trcbuie sCi se ocupe economistul (Nassau Senior, Essai sur l"6conomie pclitique) . B,. "Obiectui Economiei politice este dar cercetarea fenomenelor economice $i politice, adic5 a acelor fenomene care le produc din necesitatea naturals a poporatiei umane de a se psstra, produchdu-gi mijloacele de trai. Raportul ei cu aceste mijloace sau cu avupa cum s-a zis, intrebuintAndu-se un c u v k t impropriu, sunt stiipbite, fireqte, de anumite legi naturale, intmcat ele sunt expresia 'insuqirilor firevti ale omullui $i ale puterilor naturii; de legi sociale, ca forme cle manifestare ale acestor legi naturale, dup5 moduri'le de 'impreunii vietuire a oamenilor, cu privire la Indestularea trebuintelor lor; precum gi de factori anumip, naturali, artiftciali gi sociali; factori ~i legi, pe care tocmai qtiinta noastrg. e chemat5 s5 'le cerceteze $i s5 le determine. Putem dar zice: Ecsnomia politics este +tiinfa care detenniG legile $i fgactorfi care stiipbesc propoqia ummg fn raport cu mijlaaceb ei de existen$&" (A.I.Cuza, Obiectul Economiei politice, 1901).

UC.

la rea

are -.

3'

uie 5ur

rea ,

:ne tiei rai. cis, ite, lllL

ilor ale

- --

eie ce.

lE ce) B,. S t ih t - economics este $-fa ac ln~ls t r&i i resurselor CV . rare. Ea studiaz-5 formele FP care re ia comportamentul

uman in m-eizajarea acestor resurse; ea analizeazs gi explic5 modalit5Qle du?5 care un i r~di id sau o societate

--. afecteaz5 mijloacele limitate pen'cru satisfacerea hebuintelor umane, numeroase $i nelimitate ( nde

;tie Barre. ~conornie politique 0. Dup3 paerea p ~ l u i :1- fkincez, Econornia polltic2 studiaz3:

a) tanfe formele comp~rtameniu:ui u m m in lupta Lmpotiva &tZi@. Admiristrarea resurselor rare nu se reduce numai la schiqbui pur qi operas aFa cum a fast prezentati adesea $i timp indelungat. Ea comport5 de asemenea, restricw pubhce $i private exercitate de catre stat, de grupuri de agenu sau de cZitre agenp economic; individuali puternici. Ea presu- pune in plus recurgerea la donatu (daruri) sau la alte transferuri unilaterale echivalent) de bm-i (de exemplu, prestawe sociale) .

b) refaffile dintre scopurile activigtii umane $i mijloacele utilizate peritxu inEiptuirea acestor scopuri. Degi studiazg aceste relaw, Economia politics esre neutrii fat5 de aceste scopuri. Ea nu are nici a le explica. nici a le aprecfa in aceast5 calitate. Ea =at5 numai cum scopurile cornand5 activitatea economic5 a omului ~i cum transformarea lor influenfed asupra acestor activit8p. Stiinfa economic8 exarnineaza pe de o parte, care dicntre multiplele scopuri ale activiGw sunt cornpatibile unele cu altele ~i care dintre ele sunt redhibile, iar pe de altZi parte, cerceteaz2 cele red bune mijloace pentru InfSptuirea lor.

Potrivit acestei inlelegeri, conbinutul $tiinlei economice i$i gssegte expresia 'n urmCitoarele momente:

1. in primul r2ind. $tiin@ economic3 i$i propune 235 descrie metodele de admindstme a resurselor rare, care se manifest8 in timp $i in spapu; ea observ5 $i clasific2 invs-tele desprinse din experienw.

2. in ai doilea r h d , ea orgmizeazi faptele intr-o asemenea manierii in care apar unifomit5flle $i regularitstile care caracterizeaz5 comportamentele umane. $tiinfa economic5 apare asffel in calitate de teorie sau analdz5 economic8, care elaboreazg concepte, cerceteazg determlnanpi (cauzele) $i efectele fenomenelor, pune in lumin2 relapile generale qi durabile care se stabilesc intre ele, abstrage din realitate o explicatie simplificat5 a funcponikii unei economii. Teoria economic5

1 r elabsreazs sisteme logice, czre cor;:;,-c': zc%erne explicative ale realitiiw economice .

Dup8 o foarte fericiB expresie, teoria ecornomic2 este o . Ea nu Fwnizeaz5 concluzii gata fabricate, ci ea este o metodg. o tekuric2 deosebitii care perrnite s5 se trag5 concluzii corecte din fapte.

3. In a1 treflea &d, ea contd la orientarea politicif economice. $tiin@ economic2 a., ,Lv,+me obiective economice sau sociale; dar pentru obiectivele economice sau sociale date, ea dedineqe coeren@ politicli economice. Aceasta ^mseamn2 c5 ea arat5 pe de o parte, dac2 obiectivele preconizate sunt cornpatibile unele cu altele gi dac5 ele stlnt econamicegte reall9;abilt iar pe de a l e parte, dac2 rnijloacele alese pentru 1Saptuirea obiectivelor stabilite sunt convensbil adaptate la ele gi, dac5 ele constituie cea mai bun5 manier5 de a !e realiza. StiinB economic2 pune in relief aversele implicatjl ale politicii economice; ea marche& limitele sau pretul care trebuie pl5tit penLw a le depiigi.

4. In al patrulea riind, ~t i inta econorrJcii ehboreazi ^m Euncve de anumite obiective si pentn.1 conditii empirice date, reguale dc utiIizare opt_im& a resurselor economice $i

,dallt5filt de realizare a bun5stMi (Welfare). B,. Economics-ul cerceteaz3 modul 'm care oamenii $i societatea detid, folosind sau nu banii, sg aloce resursele productive rare pentm producpa de rn&furi qi sezsricii de- a Iungul timpului gi s2 le rep&&eze in scopul consumului prezent qi Viitar inwe diferiti indivizi qi cslectivit5p care constituie societatea (Paul Samuelson, Economics). C. Refinif if care cornside6 cii olbiactul Economiei

poUtlce fl constitude progresu? social, ag$iunib gi actiunile eficieate.

Pantaleoni a sustinut la timpul s8u cZi obieciul economiei 11 constituie obpnerea rnaxinrului de randarnerit, cu rninimul de efort. inscriindu-se in aceeaqi viziune Ch. Bodh duma b ale sale "Principes de science economique" ca Economia este $tiin@ celei mai mari eficiente cu efortul dorit.

) Definitii care consider5 c i obiectd Economief politice il constltde valoarew, schfmbrrl, pretul, rcmae~d .

D,. Eeonomia politic5 mi se pare a f3. acea ranzur5 a politicii care t r a t e a mijloacele de existent5 ale unei

11 1 natiuni. Aceste miljloace sunt in mod vgdit indivizii cai-e o compun gi resursele care seIvesc pentm existenfa acestor h&ivizi. Po?ulaQa $i bogZifia sunt deci cele dou5 titluri sub care aveaz3 (se mduiesc) toate p ~ c i p i i l e Economiei politice (Pierre Prevost, primul traduciitor d ilui Malthus in h 5 a francez5 in Pdncipes). D,. Economia politic5 p;"Ivit3 ca o ramur5 de cunogtinfe ale omului de stat sau d e legiuitorului, i ~ i propune dou5 scopuri distincte: in prirnu! r h d , de a procura populauei an venit sail o subz!stenp abmdentil sau, mai bine zis, de a o face capabC5 sB-$i procure acest venit sau aceast5 subzislen~5 ahunclenta: ~i Zn al doilea rind, de a procura statului sau colectiv',t5@, un venit suficient pentru s e ~ c i i l e publice. Ea i ~ 1 prcpune sS imbog5teascZi in acelafji t3mp gi poporu! qi pe suveran. Cre~terea diferit5 a belsugului, In epoci ~i la naQuni diferite, a dat navtere la doua slsteme diferite de Economie politics, cu privire la imbog5lirea popoarelor. Unul poate fi numi? sistemul comercial, iar celddt. sistemul agricol (Adam Smith, Avuf ia napunilor, vol. 1). I),. Economics-ul este $tiin@ care trateaz5 fenomenele din punctul de vedere al pretului (Davenport, Economics of Entreprise) 9,. Subiectui monomiei politice. dupli opinia general3 este onnul privit 'm activitatea sa de ordin material $j situat fa@ cu natura care ii adr~ce un concurs indispensabil, dar oneros si b i t a t (Baudin, 'm Traite collectif). D,. Economia politic3 poate fl definia drept 9tiint.a legilor care guverneazg producpa, acumularea, distribuirea si consumul de mZirfuri de !arb consum (merinde) sau de produse care sunt necesare, utile sau agreabile omului vi care posed5 in acela~i timp o valoare de schimb (Mac Culloch) . D,. Economia politic3 sau Ekonomics-ul este $tiin@ schimburilor sau a corneflului in acceppunea sa cea mai lag3 (M.D. Mac Leod, Economics for Beginners). D,. Obicctul Stiintei economice este comequl [Condillac). D,. Economia politic5 reprezintii studiul acelor fapte de schimb prin care un indyid abandonea altuia ceea ce el dewe pentru a obfine in contra-pafie ceea ce doregte,

. . - %.,

actii~ni datorit5 c5ror8 se st,?L:ii. ; - - ??--;b,.:a ?::.::re producpa de bogiipe si sztisfacerea trebuinf.chr2;S. ?irou, 'rraitt5). D,. Ceea ce caracterizesz.3 act.~l economic nu es;e ^m esenp nici satisfacerea trebuintei, nici caracteml trebuinfei satisflacute, ci mai ales forma mijloacelor folosite pentru satisfacerea acestei trebuinte, adic5 schimbul oneros (Fr. Perroux, kcon dWCconomie politique). Do . Economia politic5 p a t e fi definit5 ca $tiint$ a afaceriior (Walter Bagehot, Economic studies). E. Dtfiniffi cart susth C& obiectd Economjti politice

911 constitde rehQMle de producffe sau rela$!ile economice. E,. tn intelegerea lui K . M a i , Economia politic5 este stiinta care studiaz~ relawe de producpe determinate. necesare, independente de vointa oarnenilor -m care acegtia intra in producpa social5 a view lor $i care corespund unei trepte de dezvo1ta.e determinate a fonelor lor nlateriale productive. Aceasts htelegere este inEirit5 rle M a x prin sublinierea c5 producfia este ^mtotdeauna o r m u r 2 deosebits de producpe, de exemplu. agricultura, cregterea vitelor, manufsctura etc., sau totditatea lor. Dar Econornia politic% nu este tehologie (Con.tribuoi la critica Economiei politice). &. Econcmia politie5, in sens l a g este qtiinm "condipilor gi fomelor 'm care se efectueaz3 producpa $i schimbul, in cadrul diferitelor societ5t.i omeneqti, qi in care ccrespunz3itor cu aceasta are loc de fiecare dat5 repartipa produselcr (R.Engels, Anti-Duhring). E,. Economia politic5 este o ~tiinta social& Ea nu studiaz5 economia unui' indivici sau a unor indivizi W n d izolag ci raporturi sociale care se nasc h t re oameni cu prilejul activit2iV lor economice (V. Madgearu, Curs de Economie politicil). in leg5tur5 cu intelegerea lui V.Madgearu se irnpune s5 a d g u g h c3, -mtr-un anurnit sens el pune sernnul egalitsp intre ~tiinta EconomicB, Economia politic5 $i Economia sociala. Mai mult dec2t atAt. El consider5 c5 denumirea cea mai proprie a Stiintei economice nu este Econornia politics, ci Economia socials. E,. "$tiin@ a relatiilor de producve aflate in interacp-unea dialectic5 cu foeele de producoe qi suprastructura., Economia politic5 cerceteazs legile obiective care guvemeaz5 fenomenele $i procesele econornice pe diferitele

1 I3 trepte de dezvoltare a sociesui onenegti" uratat de Economie conternporan5, vnl. 1). E,. "Ca qtiint5 social-~1man5, Econsmirr pogtici r-tr trebul SG se oc71pe, in noilIe condigi gi cerkje cu studiuf cantitativ-calitativ, micro qi rnacroeconcdc al condi$iilor $i factorCor de producpe, a1 cadrului social in care se realizeaza ea, ai comportamentului agenulor economici gi a1 legilor economice obiective, cu scopul identifici%i moddil%Qlor teoretice gi practice de mhimizare a ehrturilor (cheltuielilor) ~i de maximhare a rezultatelor (avutiei). asigur&ii b u n 5 s W individude si sociale" ( E c o ~ c r ~ i a politic8, vol. 1 , M i t u n Porto-Franco, Galap, 1991). Defini+fle reproduse nu epuizeazii nici pe departe "zestrea"

bqgat2 acumulaG de bibliografia obiectului. Marea diversitate a definipilor date obiectului Economiei

plltice se explic3, in pri;.?_cipd, prin umgtoarele a d e v k i : 1. Complexitatea obiectului sau a domeniuhi acestei

ramuri a ~tiinfei; 2. Caracterul dinamic al obiectului Economiei publice,

care ii conl'ers acestui obiect actualitate permanent5: 3. Cregterea in 12rgirne qi -m adacime a cunoqtintelor

despre obiectul Economiei politice, fapt ce pemite imb~rn5tgSirea definifiior fornulate mai inainte;

4. Pozitiile metodologice diferite pe care se situeaz5 diferip cercetiitori in materie.

Definiuile date de di:eiifi autori oferg numeroase elemente t~tile pentru a putea intelege qi pentru a retrasa dmmul urmat in constitukea Economiei p~litice ca ramura a gtiintei despre societate, ca gi pentn~ aprecierea nivelului la care ea s-a situat 31 diferite momente ale propriei deveniri.

Bazadu-ne pe progresele -mregistrate de Economia politic& In propria sa definire, propunern urm3toarea definire aproximativii a obiectului acestei raanuri a q'ciintei: "Economia poUtic5 este, in prirnul r k d . gtiinta fenomenelor, proceselor gi xporturilor economice care apar. se desG$oarii de &itre actorii ~conomici $i se statornicesc intre ei in 1eg;ltufi cu miqcarea - produceiea, repartizwea (distribuirea), schimbul gi consumul - Sunurilor economice, pe toate treptele de demoltare a socieGW ?conomice gi in cadrul diferitelor sisteme economice. Ea este, in al doilea rind, gtiinta proprilei sale dezvolM, a autodezvolt5rii.

, ' -. . L

- . inteleas3 astfel, Ecc7r)mia ' 3 3 ~ 3> ~ ~ - - . - ~ ~ z ~ t e ?-in dublu scop cognitfv nem%jlo@it. Fe de o pate , ea urmZire$te descoperirea, cunoa~terea $i explicarea principiilor $i legilor obiective care guverneaz5 rni$mea economic3 - funcponarea normal5 gi dezvoltarea sistemelor economice. Cu Ate cuvinte, ea are drept scop nemijlocit cunoaqterea subsistemului "anatomo- morfologic" ~i a subsistemulul "fiziologic" al organismului economic. fn felul acesta ea dezvduie rnecanisrnul de ansamblu al hncpon5rii $i dezvoltZirii view econornice 'm ansarnblul ei. Pe de a!Ei parte. Economia politic5 are drept scop nemijlocit descoperirea $i cunoa~terea principiilor $i . Iegdor care prezideazil propria ei rA$care.

Obiectul Economiei politice constituie o realitate cu o stiuctur5 deosebit de conapl t~ . Ca urmare, complex cste ~i trebuje s5 fie sistemul sBu categorid, sistemul de infZipqare "ieoretic5 a sistemului economic. Cunoa~terea $tiin@c3 trebuie 39 "desconpun8" sistemele economice 9- stucturile lor micro- macro $i mondo-cconornice m^ plan vertical, precum ~i in verigile sde esenpale in plan orizontal ~i apoi s& le "integrae" in cadiul sistemului economic de ansamblu. Concomitent ea trebuie sa > in plan analitic mecanismui dz functionare a sistemului economic in toate resorturile $i p&ghii!e sale componente, s3 le exarnineze sepxat $i apci s5 le asmbleze pe toate m^ acest mecanism, dezv%uind modul sBu de fiinctionare gi principiile care g u v e m e a funcgonarea relativ norrnalS a view economico-sociaie.

3.4. Economie pars, Economie apScat5 gi Economic SsciaS

An orientarea ce rceW econ~mice s-au contcrat la un Jrnoment dat donH oAent5A: prima - const5 in -"Lformularea de ipoteze relative la inlhtuirea conceptelor

generale (prelurile, oferta, cererea, venitul etc.) $i este denurnit5 &onode ipurg; cea de a doma orientare se ntaqeaz3 evolupei fenomenelor -m realitatea lor istoric3 $i este nuniitii Economic ~pllcatzi.

Un rol important in conturarea acestei orientari a avut Leon V i a h s . in cea de a treia. lectie a cllrsului s5u de "Elemente de Economie politic5 pur5" profesorul de la Universiatea din Lausanne prezint5 Economia politic5 pur5

115 :rept qtiin@ cwe cercet.eaz5 qi explic5 si.steme1.e de schimb f~finind condiwle de echilibru spre care aceste s i s t e ~ t tind, lchilibru 'm c x e i ~ i vor =la vdoarea lor bunurile de toate --'urile - bunulile materiaie ~i seniciile - incluzhd munca ~~gaja 'd, capiaul imprumutst yi. de asenznea, banii care :?mind la miisurarea tuturor celorldte valori, au ~ropr ia lor --doare. La uima urmei, Eccnnrfa politicil pur5 este h eseni5 -=aria determin2rii prefurilor *mtr-un regirn ipotetic de :?~c?curents liber2 absoluts. !n aceass ~iziune abicctul de =:udiu a1 Economiei politice pure il ccnstituie descoperirea 5gilor fundamentale. AceastS rarllura a $tEintei foloseqte 0 ~ e t ~ d i i czfe irnplic5 efecharea de abstractw prealabile prin -?rermediul c5rorz se creeazs conceptele economice $i agelarea :< scar5 mare la deductie pentru 3 f~rmula iyctezele referitoare

relame dinlire conceptele econcmice. de exernplu legea o f e ~ e i - i Zegea cererii. Practic. in plan metodologic. Walras pune ;?rnn;ll egalit2W. mai exact' semnul idenWSpi, intre Economia :q!itic5 pufi gi metoda matematic5 folosi6 -m cercetarea : roceselor ~i fenornene!or econc -' - - precur- - a legilor :-onomice. in *onon a bog8pei s?cide.

Ixportan@ Econorniei polit lainte de . :3ate, -h um8toarele:

fn prirnul m d , ea presxpune : - m~t: examinarea ?c&ui praces economic, a 9ec-i fenomen economic, a fiecarui ?rincipiu economic, a fiecaei legi economice in sine, in forma 2 r ideal5, pur5, G c h d abstracoe de legsturile lor cu alte

';lnomene, procese, principii ~i legi economice, ca $i de leggturile '7r cx lumea social2 extraeconomic5.

fn al doilea r&d, ea ofer2 o notiune general5 despre ?chdlib.rul economic ~ i , pentru un moment, noi nu un mijloc mai bun pentru a ajunge la el.

!I., al treilea r h d , examinarea fenomenelor, proceselor, --lapilor $i legilor economice in forma lor purs, ided5, oferii 9emente imp~rtante pentru deterrninarea 5eckmia dintre ele $i pentru cercebrea statutului lor real qi :oncret qi are deci o red5 valoare metodologic& -"C5nd se stildiaza cristaloga-afia - observa Vilfredo Pareto,- se incepe cu studiesea geometriei nu pentm c3 se crede cii cristalele sunt rorpuri geometrice perfecte, ci pentru c5 studiul acesteia fumizeazi3 elemente indispensabile pentru studiul cristalelor. in

ice pu re con

gi perr

avem

utilit fiind ;

! lt. mod analog, noi am i ncep t prh stl;?i.~l Fxoa?o,miei pure, nu pentru c5 noi considerSm c2 fenomenele abskacte ale acestei stiinte ar fi identice cu fenomenele concrete. ci, pur $i simplu, pentru c5 acest prim studiu ne este util pentru a-1 intrepriride pe cel secund".

in acelagi timp este necesar s5 nu se piard5 din vedere faptul c5 fenomenele si procesele pe care !e studiazii Economia pur5 cu ajutorul ipotezelor sale, difes. uneori pum, alteori mult, de fenomenele $i procesele eco reale. Din acest motiv, ni se pare dernn5 de remut obsl lui Vilfredo Pareto gotrivit ckeia, teoriile care nu pun h l a p ~ l ~ deciit vdoarea $i treapta final5 a utilit5jii nu au a mare ate pentru Economia politic5, teoriile cele mai utile acelea care considers 'in general echilibrul economic ~i cerceteaz-3 modul 'm care acesta se stabileyte -m opozifie cu gusturile $i cu diferitele obstacole.

in aceeavi ordine de idei credem c5 este pufrn rezonabil s5 se pretind5 c5 fenomenele gi procesele economice, miqcarea - fux:c$marea ~i dezvoltarea - economic5 s5 fie reglat5 numai de ciitre teoriile economice pure. Aceasta ar s5r5ci ^msagi obiectul Econorniei politice deoarece fenomenele, procesele, relawle, principiile $i legile economice nu fiint,eazS, deci nu se. manifest5

. dec5t in 1egSturB unele cu altele. Ekanomia politic5 aplicatii este inteleas5 ca fiind $tiin@

care studiazZi fenomenele, relafiile ~i procesele econornice in realitatea lor istoric5. in plan metodologic aceastZi $tiin@ s-a ngscut din hvestigarea istordcH $i inductivg a acestor realitgp economice. fn ei de cunoagtere, ipteza apare m^ cel mai bun caz do= ca un gi a devenit ap~logrtt a1 deciziilor

117 golitice pztizs-~e. Aceastz a avut repercuciuni negative asupra pngresului Eccnoiniei politice i r~ msmblul ei.

DUDS opinia noastr3 Sconom!a politic5 pura ~i Economia politic5 aplicat8 nu sunt 2 ramuri distincte ale stiintei, sau cum se spune uneori dou5 gtiinte de s h e stSt5toare. Ele sunt mai degrab2 eelmente structrrrai~ logice ale unei singure ranuri a sentei, ale Economiei politice. De dtfel, potrivit unar puncte d.e vedere demne de luat in seam5. distinctia facus intre Economia politic5 pur5 si Econotnia pciLiYc5 aplicas vi-a pierdut mult din irnp~r"xn@ el, r,'im&xkid h esenp numai o valoare istosic8, dups aparipa Feonornetrr,ei - $tiin@ m8sudrii fenomenelor $i relapilor economrrice qi a eqrirn&ii lor in tenneni matematici.

Uneori se crede c5 unirea, integrarea, sinteza Economiei pure $i a Eccnorniei aplicate a condus la fomarea Economiei sosiale. in leg5tur5 cu aceast5 denurnire este necesar s5 menfiongm cB ea are mai rnulte acceppuni, semniflcap. Uneori termenul este considerat echivalent, de fapt sinonirn cu co~cepiul de Economic politic5. Alteori a fost apreciat ca fiind mai potavit decgt tennenui de Economie politic5 si s-a sustinut ideea incet5tenirii lui. fn unele imoare bibliografice Economia social5 este considerztg doar ca G parte a Economiei politice. N u lipsesc nici cazurile c a d Economia social8 este folosit5 in sensul de Eoonomie. fncg Jean-Baptist Say sublinia in cursul s5u complet de Economie politic8 Practic5 ideea c5 "Economia politic5 nu este nimic altceva dec5.t econornia societ3tjin. Si continu2adu-qi ideea el scna: 'Cuvintele , , sunt sinonime: sociestile politice pe car Le nurnim naliuni sunt corpuri care triijesc la fel ca $i ( Le rrmane. Ele nu subzist5, nu trZesc decat prin jocul p a ~ i o r uln care se rompun, aga cum corpul individului nu subzistA. dec2t prin actiunea organelor sale. Studiul care se face asupra naturii ~i functidor corpului uman a creat ~ti in@ fniologiei. Studierea naturii $i a funcjiiior diferitelor p5Gi ale corpului social a creat $Unp care a foat numit5 Economia p~LZtic5, qi care ar fi putut f'i mai bine numit5 Economie Socialii". Profesorul Virgil Madgearu, socotea, de asemenea, dup3 cum s-a v a u t mai inalnte, c5 denumirea de Economie social5 ar fi mai potriviB decAt cea dc Economie politic&. Leaon Walras care se socotea un economist social ~i un urmas al orientSxdlor lul John Stuart Mill considera posibil5 inlocuirea elementelor Economiei poli~ce

.e noi I