Candidoza este o afectiune dermatologica, localizata la nivelul tegumentelor sau mucoaselor, caracterizata prin leziuni erozive, acoperite de depozite albicioase, uneori foarte dureroase. Agentul etiologic cauzator este o ciuperca numita Candida albicans, dar mai pot fi si alte specii: Candida tropicalis,Candida glabrata,Candida parapsilosis care pot determina forme profunde si grave de candidoze cu endocardite, neutropenie. Toate spec iile de Candida se gasesc in flora saprofita a omului in special in cavitatea bucala, scaun, vagin dar in anumite conditii se produce multiplicarea lor, generand modificarea patologica

Cauze si factori determinanti:►varsta, respectiv nou-nascutii fac frecvent candidoza oro-faringiana ►existenta anumitor boli: diabet zaharat, SIDA (candidozele mucoase apar printre complicatiile pacientilor ci infectia cu virus HIV) ►prezenta timp indelungat a cateterului intravezical sau tuburilor de dren postoperatorii (generand candidoza cutanatsa), protezelor dentare►existenta unei candidoze vaginale a mamei poate fi risc de infestare a fatului la nastere ►perioada sarcinii (candidoza vaginala) ►scaderea imunitatii ►consumul abuziv de antibiotice ►terapia cu glucocorticoizi poate favoriza instalarea candidozei

Semne si simptome clinice: Candidoza se prezinta sub forma de placarde albe, aderente pe mucoasa orala in special la nivelul limbii, de obicei nedureroase si sub forma unor fisuri la colturile gurii, dureroase; margaritarelul,muguet sau zabaluta apare pe limba si mucoasa bucala,sau sub forma unor fisuri in coltul gurii, care produc usturime si sangerare,  in special la copiii debilitati. Candidoza orofaringiana asociata cu SIDA, atunci cand este trenanta si se exclud alte cauze. Diagnosticul diferential se face cu esofagita herpetica si citomegalovirus.Candidozeie situate la nivelul vulvei sau al vaginului produc, prurit,senzatie de arura si dispareunie (dureri in special la contactul sexual si urinat), eroziuni si o secretie alb branzoasa iar cand se suprainfectgeaza poate deveni verzuie, urat mirositoare.Candidoza urinara se remite de obicei la intreruperea tratamentului antibiotic sau indep;artarea sondei vezicaleCandidoza cutanata se prezinta sub forma de zone intertiginoase rosii, localizate cel mai adesea la nivelul plicilor de flexie (interdigitale, fesier, perianal, santul submamar, flexul inghinal), sau palmele atunci cand mainile sunt tinute in mod frecvent in apa sau manusi de cauciuc.

Complicatia cea mai frecventa este candidoza profunda, fie prin patrundere pe calea tesuturilor indemne (Candida poate trece de pe suprafetele afectate spre planurile profunde) fie pe cale hematogena. Exista cativa factori determinanti:»candidoza cronica, rebela care provoaca in timp eroziuni ale mucoaselor»perforatia traumatica a tractului digestiv, chirurgicala, ulcer gastric perforat»distrugeri de mucoase datorate administrarii de citotoxice secundara chimioterapiei anticanceroase

»scaderea imunitatii si greutatea foarte mica la nastere care poate scadea rezistenta de aparare a gazdei

Diseminarea profunda a infectiei cu Candida poate determina complicatii la nivelul retinei, splina, rinichi, ficat, meninge, miocard, substanta cerebrala (abcese cerebrale sau meningita cronica). In Candidoza diseminata cele mai importante semne clinice sunt:»Infiltratele retiniene albe, pufoase, ce se extind in corpul vitros; se manifesta prin vedere neclara, incetosata, scotoame, senzatie de nisip in ochi sau durere oculara »Leziuni tegumentare eritemato-papuloase, care pot determina leziuni necrotice pana la erodarea straturilor musculare extrem de dureroase; »Candidoza hepato-splenica apare la pacientii cu leucemii, limfoame, chimioterapie si

neutropenie prelungita; se manifesta prin febra, dureri abdominale, cresterea fosfatazei alcaline, hepatosplenomegalie »Endocardita candidozica se produce rar prin diseminare hematogena ( mai frecvent la dependenytii de droguri care se injecteaza ), fiind mai frecventa dupa interventii chirurgicale cardiace de protezare valvulara »Infestarea cu Candida la nivelul articulatiilor se poate produce prin injectarea intraarticulara cu glucocorticoizi sau infectarea in timpul implantarii protezelor articulare

Tratamentul naturist ofera solutii in cazul aparitiei Candidozelor cutanate sau mucoase :►Tratamentul trebuie instituit cat mai curand pentru a evita cronicizarea avand in vedere caracterul trenant si rezistenta la tratament pe care o prezinta formele cronice ►Stimularea sistmului imun de auto-aparare pentru a da posibilitatea corpului de a invinge boala, evitand administrarea cortizonicelor si antibioticelor cu spectru larg si pe perioade lungi, raspunzatoare in mare parte de producerea bolii; tinctura de echinaceea ►Regimul igieno-dietetic : consumul de alimente care au proprietati antibiotice, antimicotice cunoscute de mii de ani: iaurtul, usturoiul, mierea de albine, propolisul, polenul, alimentatie bogata in legume, fructe proaspete care sa mentina pH-ul local fiziologic ►Tonifierea organismului prin administrare de vitamine, minerale ca mijloc de preventie

►Badijonari cu acid boric, glicerina boraxata, bitter suedez ►Spalaturi cu bicarbonat de sodiu

Mentinerea unei flore bacteriene saprofite normale la nivelul tubului digestiv care sa nu permita inmultirea sau aparitia altor germeni patogeni: se indica din alimentatia zilnica sa nu lipseasca iaurtul; bacteria Acidophilus prezenta in iaurt manifesta un control asupra inmultirii germenilor patogeni, inclusiv ciuperca Candida albicans, pe care o combate in mod miraculos.Se pot face tamponamente cu comprese sterile si iaurt pe tegumente,perianale, intravaginale, sau in orice zona a corpului unde s-a instalat o candidoza

Gemoterapice: germeni de grau, extractul din mladite de mur, extractul din mladite de lemn cainesc, extract de muguri de plop negru

Medicina populara recomanda: ►galbenele (Calendula officinalis) au actiune antiseptica, antiinflamatorie, cicatrizanta,dezinfectanta, antialgica, antispastica, coleretica si colagoga; pot fi folosite atat in uz intern cat si extern in rani care se vindeca greu, ulceratii, placi cu puroi, hematoame, contuzii, abcese, degeraturi ►cimbru de gradina (Satureja hortensis) poate fi un adjuvant in micoze, helmintiaze, plagi purulente, alte afectiuni inflamatorii; poate fi folosit pe cale orala sau in uz extern sub forma de bai aromatice sau comprese locale ►rostopasca (Chelidonium majus, Herba Chelidoni) are actiune detoxifianta, antiinflamatorie, antiseptica, antimicotica, dezinfectanta, coleretica, colagoga, cicatrizanta; combate intepaturile de insecte, sucul proaspat ajuta in caz de hemoragii

retiniene, dezlipire de retina dar si pentru a reda claritatea vederii ►salvie (Salvia officinalis) are actiune antiperspiranta, detoxifianta, antiseptica ( impreuna cu musetelul poate actiona benefc prin gargara la nivelul cavitatii bucale ), sau bai de sezut in cazul bolilor venerice ►roinita, melisa (Folia Melissae) are actiune antispasmotica, dezinfectanta, antiinflamatorie, cicatrizanta, tonifica aparatul digestiv, combate colicile, sedativ, calmeaza starile nervoase ►coada calului (Equisetum arvense) combate aciditatea crescuta, mentine un pH alcalin, depureaza, detoxifica, are actiune antiseptica, decongestionanta, cicatrizanta in special la nivelul aparatului uro-genital dar si digestiv, este diuretic, actioneaza benefic in boli de piele, ulceratii canceroase, boli hepatice, renale, genitale; are efecte hemostatice, vitaminiznte, remineralizante ►coada soricelului (Achillea milefolium) are proprietati antiseptice, antiinflamatorii, decongestive, dezinfectante, antimicotice, antihelmintice, iar sucul extras de la frunzele crude este folosit de mii de ani in medicina populara pentru vindecarea ranilor, cicatrizare, regenerarea tesuturilor, evitarea suprainfectiilor; in afectiunile uro-genitale este una din cele mai eficiente plante medicinale ( cistite, vaginite, inflamatii hemoroidale, fisuri anale, etc) Se fac spalaturi vaginale si bai de sezut de doua ori pe zi; substantele continute in planta impiedica multiplicarea aceste ciuperci, ajuta la regenerarea epiteliilor lezate printr-o refacere blanda, fara a perturba flora vaginala saprofita. ►dragaica, sanzienele (Galium verum), este o planta cunoscuta de mai bine de 2000 de ani si a fost folosita de catre medicina populara pentru a usura durerile nasterii, tratarea unor forme de cancer de san, uterin, laringian, tiroidian sau gusa tireopata, iar extern poate fi folosita pentru diverse afectiuni ale pielii si mucoaselor sub forma de comprese din ceai sau suc proaspat; se poate face infuzie pentru baia bebelusilor; a fost considerata o planta magica, numita si "paiele Sfintei Fecioare" deoarece au fost folosite de Sfanta Maria pe patul de Nastere al Mantuitorului. ►plop negru (Populus nigra), efect antiinflamator, balsamic, cicatrizant, febrifug, ►trifoi rosu (Trifolium pratense), actiune antiinflamatorie, antibiotica, antiseptica, antitumorala►urzica moarta alba (Herba lamii alba) este eficienta in afectiuni ginecologice, boli grele ale organelor pelvine, tulburari de menopauza, leucoree, sindrom premenstrual, este un remediu eficient in cele mai diverse afectiuni ale femeii, boli renale, disfunctii sexuale, retentie urinara, afectiuni cutanate ►traista ciobanului, buruiana de friguri (Herba bursae pastoris) are actiune hemostatica, antiinflamatorie, antiseptica►branca ursului (Heracleum sphondylium), poate fi un adjuvant in boli venerice (micoze, gonoree, sifilis, chlamidia), sterilitate, frigiditate, menopauza precoce,

Amestec de plante, pot fi consumate fie pe cale bucala sub forma de infuzie fie extern sub forma de badijonari sub forma de decoct sau cataplasme :1).amestec din: flori de musetel, galbenele, menta, salvie, urzica moarta2).coada calului, galbenele, troscot, urzica moarta ,traista ciobanului 3).rostopasca, salvie, musetrel, galbenele, coada calului, trifoi rosu 4).cimbru, rozmarin, galbenele, musetel, dragaica, urzica moarta

Mersul la piscină, transpiraţia şi încălţămintea neadecvată favorizează aceste ciuperci. Ele se manifestă prinînroşirea unor porţiuni sau prin băşicuţe deseori însoţite de mâncărime. Apoi pielea începe să se decojească. Tratamentele medicamentoase sunt multiple, dar pot fi completate cu succes de soluţiile naturiste.

Împachetări cu cafea

Cafeaua este bună pentru această problemă . Se introduc picioarele curate sau degetele de la mâini (dacă ai micoză la unghii) în cafea concentrată şi se ţin timp de cinci minute. După aceea, zona afectată se înveleşte cu un prosop. Se poate repeta procedeul de două ori pe zi.

Ceaiul antifungic are efect imediatAceastă infuzie se prepară din următorul amestec: gălbenele (30g), urzică vie (10g), răchiţan (10g), coada calului (20g), urzică albă (30g), muşeţel (15g), troscot (20g), coada şoricelului (15g) şi salvie (10g).

Băi cu infuzie din usturoi şi frunze de nucPentru picioare se face următorul preparat: cureţi trei-patru căţei de usturoi, îi mărunţeşti şi îi pui într-un litru de apă fiartă. Acoperi timp de 15 minute, apoi strecori. Se spală

picioarele de două ori pe zi cu această soluţie.

Frunzele de nuc sunt şi ele de ajutor. Prepară un ceai din şase linguri de frunze mărunţite la jumătate de litru de apă. Se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoară. Poţi adăuga în

apă câteva picături de ulei de arbore de ceai, care are şi el proprietăţi antimicotice.

Bicarbonatul de sodiu, eficient în tratarea ciupercilorBicarbonatul de sodiu poate fi folosit şi pentru micozele unghiilor de la mâini sau de la picioare. Se fac băi călduţe locale cu apă în care s-au dizolvat o lingură de bicarbonat şi una de sare.

Ţine regim

Dieta e şi ea importantă. Evită zahărul, alimentele preambalate cu agenţi de creştere, drojdia de bere şi pâinea cu drojdie, făina albă, berea, caşcavalul, grăsimile preparate la temperaturi mari şi băuturile acidulate. Ca să scapi mai repede de micoze, mănâncă mai puţină carne şi nu prepara alimentele la microunde.

Mai mult: Scapă de micoza piciorului cu cafea | Libertatea.ro

Tratament pentru micoze: sarea de mare

Sarea de mare este foarte folosita in cosmetica si bucatarie. Are un gust mai deosebit decat sarea obisnuita datorita continutului sau de minerale. In general, este mai scumpa decat sarea de masa, dar mult mai utila. Pe langa aceste intrebuintari, sarea de mare este foarte eficienta in tratarea anumitor infectii si boli.

Daca esti in cautarea unor remedii naturiste, pentru micoze, instructiunile de mai jos iti vor fi de mare folos. Acestea sunt indicatiile esentiale pentru folosirea sarii de mare in tratarea ciupercilor:

Curatare. In primul rand, curata zona afectata cat mai mult posibil. Astfel, sarea de mare va putea patrunde in zonele atinse de ciuperca.

Pregateste un vas cu apa. Pune apa fierbinte in vasul unde iti asezi picioarele. Nu trebuie sa fie multa apa; este suficient sa iti acopere degetele picioarelor. Temperatura apei trebuie sa fie ridicata, dar suportabila.

Pune un prosop. Ia un prosop si aseaza-l sub vasul cu apa, in partea calcaiului. Astfel, vasul se va inclina si apa va ramane doar la nivelul degetelor.

Adauga peroxid de hidrogen. Scoate picioarele din bazin. Toarna o cana de peroxid de hidrogen in apa, dupa care poti baga picioarele, inapoi, in apa.

Foloseste sarea de mare. Scoate picioarele, din nou, din apa. Toarna sarea de mare pe degetele de la picioare si asteapta 3 minute. Cat timp stai cu picioarele in afara bazinului, pune in apa sare de mare grunjoasa. Dupa aceea, pune picioarele inapoi in apa si relaxeaza-te pentru urmatoarele 30 de minute.

Scoate picioarele din apa. Dupa cele 30 de minute, poti scoate picioarele din vasul cu apa. Sterge-le usor cu un prosop si maseaza-le incet. Acest lucru va ajuta circulatia sangelui.

Pune otet. Pune 2-3 picaturi de otet pe zonele afectate de ciuperca. Lasa picioarele libere pentu catva timp si nu lua ciorapi sau pantofi. Poti purta papuci sau sandale.

Aplicand aceasta procedura cat mai des posibil, vei observa ca infectia va disparea. Trebuie sa continui acest tratament saptamanal, dupa vindecarea infectiei. Astfel, te vei asigura ca nu veti mai avea micoze in viitor.

Micoze

Ciupercile patogene care produc infectii superficiale sunt unele pluricelulare, cu inmultire sexuata si keratinofile iar altele sunt levuri unicelulare cu inmultire asexuata prin diviziune.

Ciupercile pluricelulare au aspectul unor filamente ( de unde numele de ciuperci filamentate ) din care rasar organite de reproducere numite chlamidospori.Genurile importante sunt Epidermophyton si Trichophyton si toate utilizeaza pentru nutritie keratina umana sau animala.Astfel se explica de ce afecteaza tegumetul si anexele sale cornoase dar nu afecteaza niciodata mucoasele.Odata nidate pe tegument vor produce adesea eruptii inelare sau arcuate deoarece se dezvolta ca pe un mediu de cultura, in mod egal in toate directiile.

Ciupercile unicelulare sau levurile sunt reprezentate de Candida albicans si Pityrosporon ovale.Levurile genului Candida utilizeaza ca substrat nutritiv orice hidrocarbonat ( zaharuri ), inclusiv glicogenul din tegument si mucoase. La nivelul mucoaselor fiind mai usor accesibil glicogenul, vom intalni mai frecvent candidoze ale mucoaselor decat ale tegumentului. Levura Pityrosporon ovale ( sinonim Malassezia furfur ) este o ciuperca lipofilica care utilizeaza ca substrat nutritiv trigliceridele sebumului astfel ca manifestarile clinice vor apare pe zonele seboreice ale corpului.Atat Candida cat si Pytirosporon sunt de regula agenti saprofiti ai mucoaselor (prima) respectiv ai zonelor seboreice (a doua) si devin conditionat patogeni daca numarul de colonii depaseste o anumita limita sub influenta favorizanta a unor factori externi sau interni ( de exemplu diabetul zaharat ca factor intern si dermatocorticoizii ca factor extern ).

Patologia produsa de ciupercile filamentate ( keratinofile )

Denumirea latina generica pentru toate aceste micoze superficiale ale pielii este de "tinea" ( sau epidermofitii ).In functie de frecventa localizarilor intalnim urmatoarele forme :

a. tinea interdigitala a picioarelor : localizata cel mai frecvent in spatiile interdigitale IV si III, se manifesta printr-un discret eritem, insotit de descuamatie care poate lua aspectul unui depozit alb-cremos, de regula fisuri interdigitale si subiectiv prurit;

b. tinea plantara : localizarea frecventa si initiala este pe bolta plantara, unde se manifesta ca o pata eritematoasa difuza si discreta pe suprafata careia apar recurent vezicule pruriginoase.In lipsa tratamentului epidermofitia se cronicizeaza si se extinde pe toata planta, care devine eritematoasa si hiperkeratozica, eventual fisurata.Deoarece tinde sa se extinda pe fata dorsala a degetelor si pe fetele laterale ale piciorului, aceasta forma a luat denumirea de tinea "in mocasin".

c. tinea inghinala : unilaterala sau bilaterala, are un aspect caracteristic arcuat, cu o margine eritematoasa, cu descuamatie fina, furfuracee, uneori si microvezicule in timp ce zona centrala a arcului tinde sa recapete un aspect normal ( in acest sens se vorbeste despre "activitatea marginala" ca fiind foarte caracteristica pentru epidermofitii ). Netratatata persista ani in sir, eritemul arcuat largindu-se treptat.Tratamentele eronate cu dermatocorticoizi produc remisiuni aparente temporare, dupa care eruptia recidiveaza mai extinsa decat prima data si asociaza leziuni micronodulare relativ rezistente la terapia antimicotica.

d. tinea manum : aproape intotdeauna este unilaterala, una din palme devenind uniform mai eritematoasa si cu o descuamatie lamelara discreta.Unilateralitatea este unicul argument clinic pentru diagnosticul de tinea, altfel necesitand examen micologic.

e. tinea corporis : ia de regula un aspect complet inelar, uneori mai multe inele eritemato-scuamoase concentrice ( ceea ce corespunde mai multor pusee de activitate, aspect care prin traditie se mai numeste, gresit, herpes circinat ) cu localizare pe trunchi sau coapse.

f. tinea fetei, axilara, submamara sau interdigitala la maini : sunt localizari posibile dar rare si dificil de diagnosticat in lipsa unui examen micologic.

Ca diagnostic diferential toate formele clinice amintite implica eczemele vulgara, atopica sau de contact , psoriazisul vulgar si intertrigourile de orice etiologie.

Sunt circa 100 de specii de ciuperci filamentate patogene pentru om si toate pot afecta atat tegumentul cat si anexele sale cornoase.

Afectarea directa sau coafectarea in cadrul unei epidermofitii a unghiilor se numeste onicomicoza.Mai frecvent sunt afectate unghiile policelor si halucelor, dar se poate ajunge la infectia micotica a tuturor celor 20 de unghii.Unghia afectata apare ingrosata ( proces de hiperkeratoza ), cu marginea libera neregulata, cu santuri transversale si longitudinale si mai ales cu modificarea culorii in alb, galben sau brun. In timp unghiile devin tot mai friabile si uneori sfarsesc prin a fi eliminate complet ( onicoliza ) sau dimpotriva devin dure si groase imitand aspectul unor gheare ( onicogrifoza ).

In psoriazis, in insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare si in unele genodermatoze apar onicodistrofii care imita perfect o onicomicoza.Inainte de a trata o onicomicoza este necesar un examen micologic pentru diagnosticul de certitudine, tratamentul fiind indelungat, costisitor si potential toxic hepatic.Doar tratamentele generale cu ketoconazol, fluconazol, itraconazol sau terbinafina sunt valabile,

deoarece nici un topic nu patrunde suficient in lama cornoasa a unghiei.Aceste tratamente dureaza intre 3 si 6 luni, adica perioada de refacere a unghiilor.

Localizarea infectiei cu ciuperci filamentate la firele de par de pe scalp sau barba produce tricofitiile.Deosebim tricofitii "uscate" (non-inflamatorii) sau "tondante" si tricofitii "umede" (inflamatorii si exudative).

Tricofitiile tondante sunt Microsporia si Tricofitia uscata a scalpului.Ambele sunt produ- se de specii de ciuperci filamentate antropofile, adica strict adaptate keratinei umane imature, prezenta in par pana la pubertate.Ambele sunt intens contagioase si apar ca epidemii de colectivitate in crese, gradinite, orfelinate.Se numesc tondante deoarece parazitarea firelor de par pe o anumita arie produce ruptura acestora dupa emergenta din orificiul folicular, ca si cum parul ar fi fost tuns.In cazul Microsporiei apare de regula o unica arie tondanta mare, parul este rupt la acelasi nivel si examinarea cu lampa Wood ( lampa cu ultraviolete si filtru special ) releva o fluorescenta verzuie.In cazul Tricofitiei uscate sunt mai multe arii tondante mici, firele de par sunt rupte la nivele diferite iar la examenul cu lampa Wood nu apare fluorescenta. Ambele tricofitii se vindeca sponta la pubertate, cand keratina pilara se maturizeaza.

O varianta de tricofitie particulara este Favusul, astazi practic disparut.Desi este produs de o ciuperca antropofila, induce o moderata reactie inflamatorie dermica care explica aspectul clinic deosebit : pe scalp apar zone de alopecie acoperite cu cruste groase de culoare galbena ca sulful cu o depresiune centrala patognomonica ( de unde denumirea de .godeu favic.) iar firele de par afectate sunt rupte la nivele diferite, sunt cenusii si au un miros neplacut caracteristic de urina de soarece. Nu se vindeca la pubertate, persistand toata viata fara tratament. Exista si forme atipice de favus care imita strptococia scuamoasa a scalpului sau psoriazisul scalpului, de unde importanta examenului micologic pentru diagnostic.

Toate aceste trei tricofitii necesita asocierea tratamentului general cu antimicoticele amintite sau cu Griseofulvina, timp de 3 saptamani, cu tratamentul antimicotic local si, in masura posibilului, raderea scalpului.

Exista specii de ciuperci filamentate zoofile (adica sunt mai adaptate la keratina unor animale cum sunt cainii, caii, bovinele, ovinele si pasarile de curte) care produc la om tricofitiile "umede" datorita unei reactii inflamatorii intense. Traditional, afectarea scalpului la copii se cheama Kerion Celsi iar afectarea barbii sau mustatii la barbati postpubertar Sicozis tricofitic.

In ambele cazuri apare o pseudo-tumora inflamatorie cu dimensiuni de ordinul centimetrilor, eritematoasa, calda, dureroasa, acoperita de cruste purulente care aglutineaza firele de par rupte aleator iar la presiunea pe tumora ies picaturi de puroi din orificiile foliculare dilatate. Kerion Celsi si Sicozisul tricofitic sunt practic aceeasi boala; in ambele apare alterarea starii generale cu febra si adenopatie reactiva satelita.Netratata se poate complica cu o suprainfectie stafilococica, pentru diagnostic si tratament corect fiind necesare atat examenul micologic cat si cel bacteriologic.Spre deosebire de tricofitiile uscate, cele umede se vindeca prin alopecia definitiva a zonei afectate.

Tratamentul general cu antimicoticele pomenite deja este obligator, eventual asocierea de antibiotice active pe stafilococi.Ca manevre locale sunt foarte utile pensarea mecanica a tuturor firelor de par afectate ( manevra nedureroasa in acest context ), comprese cu rol antiinflamator si antiseptic si aplicatii de antimicotice topice, ce de exemplu clotrimazol, miconazol, bifonazol, fluconazol, fenticonazol, terbinafina si ciclopiroxolamina. Toate aceste antimicotice topice reprezinta totodata tratamentul de prima intentie in formele de tinea (epidermofitii

banale) descrise mai sus.

Pitiriazisul versicolor

Agentul patogen este Pityrosporon ovale, levura lipofilica care are mai multe suse : unele inhiba sinteza melaninei, producand pete depigmentate, albe, altele exacerbeaza productia de melanina producand pete hiperpigmentate, brune iar altele produc o toxina eritematogena, manifestandu-se prin pete eritematoase, rosii.In functie de susa, toate petele eruptive sunt de aceeasi culoare si in cazul tuturor pe suprafata petelor albe, brune sau rosii se evidentiaza o descuamatie furfuracee.Etimologic, denumirea de "versicolor" provine de la versatil = schimbator,variabil.Petele eruptive se localizeaza pe zonele seboreice ale corpului.Ele apar cel mai frecvent toamna, deoarece in cursul verii caldura si umezeala produsa de excesul de transpiratie sunt factori favorizanti pentru inmultirea coloniilor de Pityrosporon.

Aceeasi levura, localizata pe scalp, este responsabila de "matreata grasa" (pitiriazisul seboroid). Amintim ca unele persoane se sensibilizeaza la prezenta pityrosporonului si dezvolta eczema seboreica a scalpului si fetei.

Tratamentul tuturor acestor forme clinice este in primul rand topic cu antimicotice active pe Pityrosporon : bifonazol ( Biazol ) crema sau sampoane cu ketoconazol ( Nizoral ), cu piritionat de zinc ( Blue-cap ) sau cu sulfura de seleniu ( Selegel, Selsun ), 3 aplicatii / saptamana, timp de 1 - 2 luni.Formele extensive sau rezistente la tratamentele topice beneficiaza de antimicoticele de uz general amintite pentru epidermofitii si tricofitii.

Candidoze cutaneo - mucoase

Candida albicans este un saprofit normal pentru tubul digestiv si cavitatea vaginala la femei si este prezenta la circa 30% din oameni si in cavitatea bucala, fiind in toate cazurile un component important al microbiocenozei locale.Levura devine conditionat patogena in cazul inmultirii excesive prin perturbarea echilibrului biocenotic local, fapt favorizat de urmatorii factori : tratamente prelungite cu antibiotice ( care indeparteaza flora bacteriana saprofita ce mentine in echilibru candida ), cu cortizonice ( care exacerbeaza metabolismul candidei si deprima imunitatea locala ), cu citostatice ( care deprima imunitatea locala cat si generala ), cu anticonceptionale ( care cresc rezervele de glicogen din mucoasa vaginala ), graviditatea si diabetul zaharat prin acelasi mecanism, reinfectarea de la partenera / partenerul netratat si reinfectarea din rezervorul reprezentat de propriul colon.

Candidoze ale mucoaselor

Vulvovaginita candidozica acuta se manifesta prin aparitia unei leucorei albe, cremoase, urat mirositoare, insotita de prurit sau arsura, uneori durere la contactul sexual.La examenul obiectiv se observa enantemul marcat al mucoasei vaginale, vezicule si/sau pustule, transformate majoritatea in mici eroziuni si depozite albe formate din culturi pure de Candida. Frecvent se asociaza si un intertrigo interlabial si inghinal cu fond eritematos difuz si pustulete izolate.Tratamentul formei acute consta in administrarea unei tablete de fluconazol ( Diflucan ) a 150 mg si/sau a unui ovul vaginal de Fenticonazol ( Lomexin ) a 600 mg o data.

Vulvovaginita candidozica cronica persista sau recidiveaza ani in sir cu aceeasi simptomatologie si necesita tratamente generale si locale potente si prelungite 2 - 4 saptamani cat si explorarea atenta pentru depistarea unor eventuali factori favorizanti neglijati. Tratamentele generale active se realizeaza cu Itraconazol ( Orungal ),

fluconazol ( Diflucan a 50 mg ) sau terbinafina ( Lamisil ) in asociere cu tratamentul local cu ovule vaginale cu clotrimazol, econazol, ketoconazol, etc ).

Balanita candidozica acuta are manifestari clinice relativ variate : se exprima clasic printr-un eritem difuz al mucoasei glandului pe fondul caruia apar numeroase pustule, sau un eritem difuz cu depozite albe, cremoase, abundente si detasabile, insotit de prurit sau doar pete eritematoase izolate si modificarea mirosului local.In formele cronicizate se asociaza fisuri dureroase pe gland si preput. La barbat tratamentul este strict local prin topice antimicotice intre 1 si 3 saptamani.

Pentru ambele sexe tratamentul concomitent al partenerului / partenerei sexuale stabile, chiar si in lipsa oricaror manifestari clinice, este obligator.

Stomatita candidozica acuta incepe prin senzatia de arsura a limbii si uscaciune bucala, urmata de eritemul intens al limbii ( limba "lacuita" ), apoi aparitia de depozite albe, detasabile pe limba, peretii jugali si bolta palatina, eventual eroziuni dureroase.In cazul cronicizarii, prin hipertrofia papilelor gustative filiforme apare aspectul de "limba paroasa", initial alba, ulterior neagra ( pentru ca depozitul cornos aberant care se dezvolta pe varful papilelor in urma infectiei candidozice este alb dar in timp se oxideaza si devine negru ). Tratamentul general este acelasi ca in cazul vaginitelor cronice.Local se aplica badijonari cu pimafucin, solutii cu Nistatin sau solutie de albastru de metil 1%.

Cheilita candidozica acuta se manifesta nespecific prin enantemul buzelor, descuamatie furfuracee si fisuri dureroase mediolabiale.

Angulusul candidozic ( perles ) se manifesta nespecific printr-o fisura dureroasa a comisurii bucale, uni- sau bilaterala, anturata de un discret halou eritematos.

Candidoze ale tegumentului

Intertrigoul candidozic inghino-genital al nou-nascutului ( sau "candidoza de scutece" ) este relativ frecvent. Umiditatea zonei, alcalinitatea urinei, abraziunea mecanica produsa de scutece favorizeaza autoinocularea Candidei de la nivel digestiv.Se observa un fond eritematos difuz cu pustulete atat pe zonele rosii cat si in afara lor, la periferia iritatiei.

Intertrigoul candidozic al adultului poate sa apara la nivelul oricarui pliu cutanat. In ordinea frecventei intalnim : intertrigo interdigital al mainii, cand unul sau cateva spatii interdigitale sunt rosii, fisurate, cu depozit alb si pruriginoase ( relativ frecvent este o boala profesionala la cofetari si brutari ); alte localizari implica pliul submamar, mai ales la varstnice, rar pliurile inghinal, interfesier, axilar si exceptional interdigital la picioare.

Perionixisul candidozic se manifesta prin tumefactia si eritemul tegumentului periungheal la unul sau mai multe degete ale mainilor, persistent luni sau ani.Afectarea radacinii unghiei produce in timp onicodistrofii diverse secundare.Boala este mai frecventa la femei datorita activitatilor casnice si manichiurii. Etiologiile alternative stafilococice sau streptococice trebuie luate in considerare.