calugaria si casatoria.docx

8/20/2019 CALUGARIA si CASATORIA.docx

1/22

Dialog cu Parintele Arsenie Papacioc- Despre calugarie si casatorie

DESPRE CĂLUGĂRIE

In ce priveste dorul de călugărie, ăsta este cel mai mare lucru, frate. Vezi, nu trebuie săte duci socotind numai că e bine. Ci dintr-o înaltă socotintă. Trebuie să te duci dintr-onecesitate sufletească. Asa cum, într-un fel, apar simptomele acelea de nebunie pentruHristos. i cu un nebun nu te poti întelege. !l una si bună stie" #$ă duc pentruHristos#.

Căci se spune, spun !vang%eliile în tot felul" Cine nu ia crucea si nu-$i urmează si nu

lasă tată si mamă si sot ori sotie, acela nu $ă iubeste. C%iar în !vang%elia de astăzi,spunea că unii se fac pe sine fameni pentru împărătia cerurilor. Adică, înfr&narea de la

plăceri.

Asa că intrarea în m&năstire este intrare în cer. ! o lume mai putin ca lumea. 'incontră" desi călugării sunt oameni si ei, au, însă, r&nduieli unde trebuie să-si taie voia.i nu e usor, bineînteles. Vezi, eu v-am spus de at&tea ori" dacă te duci la m&năstire nute duci ca să găsesti neapărat m&năstirea. & faci tu m&năstire( ă duci o viată asa cumtrebuie. i asta înseamnă că tu faci m&năstire. unt voturile călugăresti, tăierea voii.$ai ales, asta trebuie să o faci cu dragoste, si neapărat trebuie facută. )sta ar putea să

fie punctul care ar caracteriza viata unui călugăr bun - tăierea voii.

!i, vor veni si restul" curătenia si sărăcia. *u că n-ai voie să m&nuiesti bani. ă nu testăp&nească ideea de bogătie. ă ai un ban si să-+ dai dincolo, e altceva. i, deasemenea, viata de curătie trebuie privită si ea în tot felul. Trebuie tăiate imediatg&ndurile care vin, căci g&ndurile vin p&nă la moarte. *u ne lasă.

Asa că, dacă ti-ar auta bunul 'umnezeu să aungi, căci mai ai, într-un fel, oeperientă du%ovniceasc&. 'ar nu te duce la m&năstire cu g&ndul că mai stii ceva.întelegi( Acolo te duci să te smeresti, lucru pe care nu +-ai stiut p&nă acum. Acolo te

smeresti cu orice c%ip. în fata oricui. asă-l asa slab cum este( 'acă el îti porunceste,tu asculti. Căci tu asculti de Hristos si plată îti dă Hristos. /oate că nici acela care-ti

porunceste nusi dă seama de ce servici mare îti face, poruncindu-ti. *u interesează.$erge pe un program, merge pe nu-stiu-ce, dar tu te m&ntuiesti.

Asa că mergerea la m&năstire este cel mai de v&rf lucru din f&nta criptură siasigurător pentru venirea mortii. Te scoli cu liniste, te culci cu liniste, căci e mila lui


2/22

'umnezeu cu tine. *-ai fost nepăsător si ai plecat. 'ar nu-i destul" trebuie săîmplinesti niste conditii. *u te duci acolo să faci ce stii tu, să-i spui la unul si la altul.

Asa că dacă ai mai citit, nu te opreste nimeni să citesti mai departe. ă faci ascultărioric&t de neînsemnate, asa-zise osnice. Cum zic unii" #la coada vacii#. Acestea le faci

cu plăcere. Că nu vei sta într-un loc. Te vor pune la diferite ascultări. 'epinde si dem&năstirea unde te duci. 'ar oriunde te-ai duce, te vei numi frate. 'ar să fii călugăr.'u-te cu g&ndul să faci m&năstire. 'ar lucrul acesta să-+ faci.

Ce trebuie făcut c&nd primesc ascultări la care nu mă pricep sau nu le înteleg0

- *u trebuie să pui conditii, să te duci acolo să faci unele si unele să nu le faci. C%iardacă nu le întelegi, le faci asa cum îti spune. Căci s-a obisnuit să se dea la începătorilucru de începători, e bine. 'ar nu totdeauna a dat rezultate. Trebuie să-+ pui în temăcu adevărul lucrurilor celor mai înalte. i, bineînteles, el singur să păsească spre ele.

Trebuie să-+ încunostiintezi pe începător si despre valorile cele mari. *u să-+ lasi"#tai cu mama aci, p&nă s-o coace turtica, nustiu-ce1 să-ti dea mama să măn&nci(# *u.Astea sunt lucruri mirenesti. Te duci cu g&ndul m&ntuitor cu orice c%ip.

i una si bună să-ti fie" smerenia să nu-ti lipsească, frate, că dacă ti-a lipsit smerenia,ti-a lipsit %arul lui 'umnezeu. *u eu zic1 si e mare adevăr" avem nevoie de %arul lui'umnezeu c&t mai mult. i ne dă, într-adevăr din destul dacă noi avem pozitia primirii%arului. ă-ti aute $aica 'omnului(

e spune undeva că în vremuri de ispită, într-o m&năstire de +22 de călugări, nu se stie

dacă va fi unul care se va m&ntui. Cum vedeti aceasta0

- Aceasta este o părere izolată de adevărul adevărat al vietii călugărilor. /oate săvorbească de la sine. !u nu sunt de părerea aceasta. /oate se înt&mplă să nu sem&ntuiască nici unul, sau să se m&ntuiască toti. 'ar c%iar să nu se m&ntuiască niciunul, e mai greu de crezut. 'esi, dacă a intrat o blestemătie peste toti, acolo, o boală, o

patimă grea este posibil, dar nici c%iar asa cum spui. /entru că un călugăr, si dacăgreseste, se redresează imediat. au mai repede dec&t un laic.

!istă un cuv&nt, tot în /ateric, unde e întrebat f&ntul Is%iron" #*oi ce-am facut0#

3ice" #*oi poruncile 'omnului le-am păzit#. Ceea ce înseamnă mare lucru. Cuadevărat au fost păzite. #'ar cei de după noi0# #Aceia, zice, la umătatea lucruluinostru vor fi#. #'ar cei ai veacului din urmă, ce0# #Aceia nicidecum lucrare nu voravea. In sc%imb, ei vor fi ispititi. i care din ei vor răbda p&nă la sf&rsit, mai maridec&t noi si dec&t părintii nostri se vor c%ema în împărătia cerurilor#.


3/22


4/22

puteai să spui altfel, căci cu dracul nu trebuie să ai eplicatii. la numai faptul, asa cumeste. i atunci trebuie tinut cont tot de legile mari, ca să poti să-+ tai pe acest diavol.

Tot în /ateric era un p&rinte la care au venit t&l%arii si el le-a dat tot ce avea, mai putinun vas. i c&nd au vrut să ia si vasul acela, i-a tr&ntit la păm&nt. Cum trebuie să

intervin& un călugăr în situatii din acestea0

- In situatia asta a apărat un lucru sacru. 6 fi fost vre-un potir, ceva. 5n lucru sacru,dăruit lui 'umnezeu. i aici, foarte bine se zice" #'acă fratele tău îti scoate un oc%i,nu te supăra, că degeaba te superi1 dacă îti taie m&na degeaba te superi. 'ar dacă seleagă de Hristos, m&nie-te tare(# Adică se legase de lucrul acela, care era sacru, careera în sluba lui 'umnezeu, si atunci, el, ca să apere adevărul, să apere pe Hristos, s-am&niat tare.

ă zicem că este un conflict. Ava /imen, din /ateric, i-a lăsat pe frati să se bată p&nă

la s&nge. 'ar stiu de un caz c&nd ati intervenit pentru un părinte si +-ati scăpat dintr-oînfruntare. Cum trebuie pusă problema0

- Adevărul e că depinde de la caz la caz. *u se poate eemplifica printr-un caz degeneralizare. Trebuie să intervii.

!u, acum, într-adevăr, am apărat un părinte de la i%ăstria - îl c%ema $ina - care erasc%imnic si foarte trăitor, +-am apărat în biserică, c&nd niste tineri îl trăgeau decamilafcă si îl sustrăgeau de la rugăciune. i el se tot întorcea si se uita. i c&nd avăzut că eu îl apăr m-a tinut minte.

Intr-o altă împreurare +-am luat de brat pe /ărintele $ina, că trebuia să facem niste procesiuni cu ag%iasmă mare si cu f&ntul Artos, peste c&mpii. -am luat de brat, căera mai bătr&ior. /e mine mă c%ema atunci fratele Ang%el. taret era /ărintele Cleopa.

!u m-am dus acolo după ani de zile, c&nd eram călugărit si preotit si ne-am înt&lnit prin pădure pe acolo, c&nd mergeam cu /ărintele Cleopa, cu acest părinte, $ina. ic&nd +-am văzut, îi zic" #7lagosloveste, părinte( $ă mai pomenesti, p&rinte0# #'a,măi, da. 5ite, uite(# i mi-a arătat o %&rtie ruptă, tocită de at&ta folosit, si unde scria#8ratele Ang%el#. 3ic" #/ărinte, acuma mă c%eamă Arsenie#. 'ar el" #Arsenie,

Arsenie, Arsenie, Arsenie(# $emora, ca să mă tină minte.

'ar înainte de asta, /ărintele Cleopa i-a spus" #/omeneste-mă, /ărinte $ina(# i erastaretul lui. 'ar el" #Cum te c%eamă0# *-a stiut cum îl c%eamă nici pe el, care erastaret( i atunci a fost de uimire. /e mine m-a tinut minte, pentru că îi venisem înautor simtit, si pe staretul lui nu stia cum îl c%eamă0 'ar era un om cu foarte maretrăire. 8oarte mare trăire(


5/22

!i, asta a fost o înt&mplare încuraatoare si am înteles c&t este de constiincios si c&teste de folos1 c&t este de urmat pentru noi toti, ca să ne tinem făgăduintele. 'acă neangaăm într-o pomenire, trebuie să o facem. )sta a fost un eemplu, cel putin pentmmine, grăitor.

Am văzut că spuneti că pot să folosească călugării pe mireni, să-i sfătuiască, fără să-i udece. Ce întelegeti prin" #fără să-i udece#0

- Adică" nu-i udeca pentru faptele lor rele, p&nă într-at&t. 'ec&t numai at&t, să iasă înevidentă că nu e bine ce face, generaliz&nd fapta lui rea. în tot cazul, să nu udece"#Vai, ticălosul, uite ce-a facut(# înseamnă că-+ udeci si-+ condamni. i asta e ogreseală. 'ar c&nd vorbesti de greselile cuiva, îndrept&nd, cu sfaturile pe care le dai,

pe cineva, că #nu e bine să faceti asa si asa#, dacă cineva e vizat că a făcut, tocmai el,aceste lucruri pe care le dai ca eemple, n-ai pus răutate. i va întelege si el că nu erăutate. 'ar nu e bine să udeci, pe oricine ar fi.

$i-amintesc, din /ateric, de un pustnic, care a zis despre unul din sat, că acela e rău.i el era un pustnic vec%i. i a întrebat, c&nd +-a vizitat un consătean de-al lui" #Al luicutare tot asa rău este0# #Tot asa, părinte#. i a zis" #6f, of, of(# - +-a udecat. i a

plecat. a două zile a venit îngerul si i-a spus" #/ărinte, a murit omul acela despre carevoi ati spus că e rău. i m-a trimis 'umnezeu să te întreb" unde să-+ ducem0 în 9aisau în iad0 Că tu +-ai udecat#. i atunci el si-a dat seama că +-a udecat si a făcut omare greseală. i toată viata a dus o luptă de poc&intă mare si cu dorinta să-i dea'umnezeu un semn că este iertat. i nu-i dădea deloc.

Iată, vezi ce-a făcut0 Toată osteneala lui, în pustie, a stins-o prin udecarea altuia. iacela era un mirean. i erau fapte rele cele pe care le făcea. 'ar nu trebuia să-l udece(

'ar dacă cineva este eretic, trebuie udecat0

- Acum, dacă este eretic, se poate vorbi pe fată, căci udeci erezia în sine. Care nutrebuie crutată cu nimic, c%iar dacă - să zicem - un episcop are o greseală din aceasta.Trebuie înfruntat. Că nu episcop înfrunti, ci eretic înfrunti.

'acă este eretic, îl udeci. Au fost udecati toti ereticii ca Arie, toti acestia care au

gresit si au fost condamnati de inoadele ecumenice si locale.

umea ortodoă de astăzi asteaptă mai multe sentinte de la f&ntul inod. în sc%imbnu se citeste cartea lui $i%ai 5rzică" $inuni si false minuni.

- Ce-a spus $i%ai 5rzică în această carte, despre $&năstirea Vladimiresti este unmare adevăr. Acestea sunt un mare adevăr. *oi le-am trăit si le trăim încă, cu


6/22

Vladimirestii si cu maica Veronica. unt abateri foarte grave. *u putem să stămnepăs&tori. Căci dacă strici una din poruncile acestea prea mici, cum spune în f&ntacriptură, prea mic te vei c%ema în împărătia cerurilor. Adică nu te vei putea m&ntui.! si observatia f&ntului loan 4ură de Aur.

Asa că s-au facut abateri foarte grave la Vladimiresti. *u mai zic că acum au intrat siîn erezii" metempsi%oză, adică reîncarnare, c%emarea mortilor, neascultarea de ierar%ietc.

Ava Isidor spunea că noaptea si ziua îi erau lui pravilă. C%iar c&nd era t&năr. Credetică c%iar si începătorii îi vor putea urma sfatul0

- !i, dacă spune acolo si un începător citeste, să ia aminte si el. igur( *u se va puteaface. 'ar e o greseală să stai nepăsător. Vrea să spună" #5ite, ei c&t făceau, cu ce r&vnănemaipomenită făceau si eu stau nepăsător0# i la măsura ta, încearcă si tu( !emplul

este dat dea. *u să fii nepăsător. înteleg că nu avea canon. Trezvia lui înlocuiacanonul.

- !ra o %otăr&re personală, în sf&rsit. Cum a zis si f&ntul Antonie cel $are, c&nd s-aasezat seara la rugăciune si a stat. i a răsărit soarele. I-a zis soarelui" #*-am nevoiede tine( i-a spus Antonie. 'e ce ai apărut0# Adică se rugase toată noaptea. #*-amnevoie de tine(#

5n părinte spunea că era cu vasele si, c&nd a văzut că l-a prins m&nia, a aruncat vaselesi a fugit. e poate părăsi ascultarea, c&nd simti că te cuprinde m&nia0

- e poate, pentru că patima era o mare primedie si atunci vasele nu contau. !le suntmateriale, se pot face, sau poate se regăsesc. igur că da. 8erească 'umnezeu( Asa detotal luptau împotriva patimilor, înc&t nu se uitau la nimic. 'a.

5n alt frate se lupta cu du%ul m&ndriei" #*u cumva esti ca Ava Antonie sau ca Ava/amvo0# au azi" #*u cumva esti ca /ărintele Cleopa0#

- !i, acum, te poti compara. i acel părinte cu viată mare nu se supără că e luat încomparatie. Căci poate să fie cu viată mare si să fie depăsit de unul care e necunoscut

de lume. /rin trăire, prin smerenie. 'a, mai ales prin smerenie. Că si cei cu viată maretrebuie să fie un ad&nc de smerenie, o smerită smerenie continuă. i lucrul acesta eliber să-+ trăiască orice mic trăitor, orice mic crestin. $ic în functie, dar poate mare întrăire. :udecătile lui 'umnezeu sunt altele(

Tot despre m&ndrie" Ava /imen zicea că înconura satul ca să nu se m&ndrească cug&ndul. au altii îi puneau ulei în m&ncare. i asta credeti că e o strategie0


7/22

- 'espre carne se spune că îi puneau ulei ca să-+ smerească, să nu spună că #*oi num&ncăm carne(# i ca să se smerească, îi puneau. Că si dacă îi puneau, nu eram&ncător de carne. Carnea însă, n-o măn&nci, dar trebuie foarte mare griă, să n-odefaimi. Carnea si nunta să nu le defaimi, dacă e cazul să răm&i în m&năstire.

Tot în /ateric se spune" #'acă nu te vei asemăna locului, însusi locul te va goni petine#.

- Trebuie să faci ale locului, cum se spune. i dacă în locul acela e o viată de nevointă,asa trebuie să o duci, căci altfel esti depăsit. Că dacă este un loc rău, acolo unde esteun obicei împătimitor, trebuie să lupti împotriva obiceiului care este acolo. lar dacă nulupti, te vei face si pe tine împătimit.

Cum să luptăm să facem pace si armonie0

- 'acă e vorba de păcat si de adevăr, armonia este să apărăm adevărul, nu patima.Asta nu este nearmonie, c&nd aperi adevărul, c%iar cu cura mare. Cum se spune" #6dată rabzi, a doua oară rabzi, a treia oară fă-te sabie#. C&nd te faci sabie nu înseamnăcă strici armonia, ci tai tocmai dezarmonia. Armonia nu poate fi dec&t în adevăr(

Ce ne puteti spune despre neascultare0

- 'ragă, dacă nu asculti de cei pe care i-a r&nduit 'umnezeu să asculti, este usor deînteles că asculti de satana. 'acă spune" Cine ascultă de voi, de $ine ascultă, care eun lucru precizat, si nu se ascultă de cel care are această competentă, atunci omul cu

sigurantă ascultă de satana. 'ar el zice" #7a nu( !u nu ascult de dracul(# #7a da,asculti( Căci starea ta de neascultare e o stare drăcească#.

i, mai mult, /ravila 7isericească spune că dacă se continuă cu împotrivirea fată deascultare, îl pune în r&ndul păg&nilor.

Vă povestesc despre o pozitie etremă, în care se arată c&t de necesară e ascultarea. /eun frate, pentru ascultare, îl îndemna staretul să fure. i după aceea, părintele dădea peascuns înapoi. /&nă unde merge ascultarea0 înc&t părintele făcea lucrul acesta" îiîncerca ascultarea. însă este riscant. 'acă părintele acela a făcut-o, a făcut-o căci stia

cu cine o face. 'ar e riscant să trimiti să fure, pentru că trebuie să-+ pui în temă si peel, mai t&rziu, pentru a nu se sminti. i nu era nici o pagubă, pentru că dădea lucrurileînapoi. 'ar, vezi, îi încerca ascultarea(

In alt loc spune" #Intre mai multi nu te arăta istet si dascăl, ci ucenic#. *u secontrazice cu #ă nu fie t&cerea ta paguba fratelui#0


8/22

- Te găsesti în anumite împreurări unde nu e nevoie să pălăvrăgesti. 'ar te găsesti siîn împreurări c&nd trebuie să spui ceva" trebuie să spui adevărul, nu trebuie să-+ lasi

pe fratele tău să facă un lucru care-i stricăcios. *u e bine asa. 'acă nu vrea să seîndrepte, trebuie să înteleagă că el va răspunde. 'acă e mult mai grav, atunci poti să-ti

pui si viata în oc, ca să nu facă ticălosia aceea.

Vă spun ce-am mai zis" o rugăciune ad&ncă e o tăcere ad&ncă si o tăcere ad&ncă e orugăciune ad&ncă.

DESPRE CĂSĂTORIE

puneti că mare bucurie trebuie să-i fie celui căruia îi vine g&ndul călugăriei. Vrem să

vă întrebăm despre căsătorie. Cum îi încuraati pe tinerii căsătoriti0 unt ei în lumemai putin apropiati de 'umnezeu0

- *u. $ai înt&i de toate si noi trăim tot în lume si am trăit tot în lume. i noi c%iar,care am plecat la m&năstire. 'ar cum zic, ne-am creat o dragoste de 'umnezeu asa demare, că am căzut într-o nebunie pentru Hristos, cum am zice. i nu ne-a mai interesatnimic, dec&t să- slăvim total, cu trupul si cu sufletul. 'ar nu discutăm acum desprerostul sau frumusetea călugăriei, ci discutăm despre căsătorie.

unteti în lume. /&nă te decizi care îti este calea m&ntuirii, problema se pune" cum stai

în lume0 Te căsătoresti, sau nu te căsătoresti, adică te duci la m&năstire0 unt două pozitii, căci n-ai cum altfel. !ste si a treia, dar e falsă" #*u mă căsătoresc, dar nici lam&năstire nu mă duc(# Trăiesti amestecat si trăiesti bălos, adică esti ispitit din toate

părtile, nici nu stii ce vrei si nu ai r&vnă pentru viata du%ovnicească. 'ar cei mai multise căsătoresc, după cum a lăsat 'umnezeu, si cei mai putini se duc la m&năstire.

5ite, suntem ;-


9/22

nu măn&nc pentru că e gustoasă m&ncarea, ci măn&nc să-mi întretin viata. /lăcerea osă vină. Că te culci cu sotia, cutare. 'acă vă g&nditi la plăcerile astea, după cum multise g&ndesc, se vor înt&mpla. 'ar nu acesta e scopul.

copul nuntii este autorul spre m&ntuirea reciprocă, stimularea celuilalt spre

m&ntuire. /entru că eistă o fortă ascunsă, care de multe ori nu se vede" nu stii ce tec%eamă spre ea, spre casa ta sau spre el. Asta e iubirea, care oacă un rol m&ntuitor sicreator, întotdeauna.

8aptul că eistă un punct de atractie în căsătorie, că te înveseleste, că prinzi puteri, nute descuraezi, nu esti adormit, vorbeste de la sine. !ste însăsi Taina *untii. /luscopiii, care oacă un rol determinativ. /&nă la urmă sunt niste îngerasi, de îti stămintea în loc c&nd îi vezi misc&nd si c&nd încep să-ti pună întrebări. Te miri" #Cine,'oamne, le dă lor în minte0#

Va să zică, această unitate de iubire, de dragoste, de inimă, care este în familie, asta pune în om puterea de a crea, cu autorul lui 'umnezeu. 'eci, căsătoria înseamnă odorintă si o educatie spre m&ntuire, av&nd element sigur iubirea. 'ar dacă te g&ndestinumai la plăceri, astea se consumă si iubirea încetează, pentru că se vesteeste, pentruomul care nu e crestin.

Căsătoria este un prile de întărire crestină a unuia cu celălalt si, cum spun, cuadevărat, c%iar dacă vine si ca figură de stil, să umplem 9aiul de copii crestini(Căsătoria face ad&nc 9aiul de crestini. Călugăria e o altă viată, e o nebunie pentruHristos, e o ducere cu totul în altă lume, prin renuntare la personalitate, la voia

proprie, voia pe care ne-a dat-o 'umnezeu. Vointa liberă, ratiunea si afectele, toateaceste lucruri le avem ca puncte formate, de om întreg, asemenea lui 'umnezeu.Toate aceste lucruri, la călugărie trebuie să le dobori, să-ti tai voia, să faci ce îti zicecelălalt, c%iar dacă nu-ti convine, si s& iei crucea si s&-$i urmezi $ie( Cruceînseamnă să duci ceea ce nu-ti convine.

*astem. 'e ce ne numim părinti0 'e ce nu ne numim maici0 $aternitatea noastră, acălugărilor, e de mii de ori mai mare dec&t cea din lume. /entru că omul e trup sisuflet. i sufletul e omul, nu trupul. i noi nastem fii du%ovnicesti, fiind căsătoriti cuHristos, noi fiind miresele ui. *oi ne numim părinti pentru că ne nastem pe noi

însine. !u, bunăoară, sunt părintele propriei mele nasteri. 9enunt la tot ce a fost înlume, la vointa liberă, la ratiune, renunt la tot. /entru Hristos. i atunci eu mă nasc dinnou. i de aceea ni se sc%imbă si numele la călugărie >pe mine m-a c%emat Ang%el siacum sunt Arsenie?.


10/22

Asa că e mult mai mare maternitatea unui călugăr dec&t a unuia din lume. C&ti fiidu%ovnicesti nu facem noi, de îi punem în situatia de a se m&ntui0 C&te avorturi nuoprim noi să se facă0

Cum sf&tuiti părintii să îsi crească copiii, ca să aungă niste buni crestini0

- /roblema s-a discutat. Trebuie să fii un bun crestin. ! discutată c%estiunea. Adică să-+ educi, să fie educat crestineste. A iesit o fetită de aici, înaintea voastră, cu o doamnămai t&nără. !u am întrebat-o dacă e măritată, căci părea prea t&nără. i mi-a spus"#/ărinte, am @ copii#. Am întrebat-o despre avort. i a pus problema serios si mi-a

plăcut de ea. Avortul este unul dintre cele mai mari păcate. /entru că copilul acela eautonom, nu are voie mama să dispună de viata lui. A ales 'umnezeu ca loc deformare a pruncului p&ntecele mamei. Ar putea cineva să-mi spună un loc mai bun ca

p&ntecele de mamă0 ! o iubire si o ertfa uriasă.

upoaicele, c&nd înt&lnesc copii de om, îi alăptează. i mamele lor îi ucid0( Asa este.8iarele acestea tin la puii lor cumplit, pe viată si pe moarte. Am văzut o luptă întrec&inii de la o st&nă, de unde eram eu, de la o m&năstire si o lupoaică cu doi pui. i eu,c&nd am văzut că-i acolo o bătălie, m-am dus spre tufisul acela, în pădure, si, cu c&tmă apropiam eu, cu at&t mai multă îndrăzneală aveau c&inii asupra ei. !u îi strigam"#unt de partea ta( *u te speria, sunt de partea ta(# !a, însă, văz&nd primedia, că măapropiam eu, săraca, a luat un pui în gură si a fugit. i unul +-am luat eu. i am văzutce iubire de mamă( Ce ertfa nemaipomenită(. 6rice animal, pentru orice fel de pui,c%iar si c%ior, sc%iop, se luptă pe viată si pe moarte.

'eci, este un foarte mare păcat avortul. ă atragem atentia, ca du%ovnici, părintilor căau o canonisire nitel mai mare. 6prire de la împărtăsit ani de zile, cu canon. *-ameagerat, dar n-am putut nici trece peste asta. i atunci, copilul ăsta, vedeti, nu facedec&t ceea ce faci tu" nu miscă dec&t după cum vede miscarea ta. *ici unul din părintinu-+ învată pe copil să vorbească. i totusi, copilul, după doi-trei ani, începe săvorbească. 'e ce0 /entru că te aude pe tine. 'ar si face ceea ce faci tu. !l ia tot ceeace faci tu. i atunci, ia fiecare miscare si fiecare cuv&nt.

'eci trebuie să fii controlat întotdeauna, c&nd este vorba de viata si educatia copiilortăi. ă nu fie desfr&u, betii, certuri, cutare. Acestea toate si nepotrivirile au distrus

familiile. /entru că a avut dreptate f&ntul loan cărarul c&nd a spus că raportul întredreptate si pace este de la B. Adică pacea e de patru ori mai mare dec&t dreptatea.Aplică principiul ăsta aici" #asă, domnule, o să plătesti totul(... asă, că vedem noicine a avut dreptate.# 'ar de ce neapărat trebuie să-ti faci dreptate c&nd n-aungi dec&tla o satisfactie drăcească, animalică0


11/22

Cresterea copiilor este, de fapt, asa cum vorbeam, cresterea frătiilor voastre cu frica de'umnezeu. Cu orice c%ip trebuie băgată ideea de 'umnezeu în sufletele copiilor. i

pe urmă cizelati cu adevărul de credintă, asa cum +-a propovăduit $&ntuitorul, cutraditia 7isericii, cu toate. i cu iubire, mai ales.

Copiii, mai ales, nu cresc ciuntiti dacă nu eistă ceartă sau indiferentă între sot sisotie. Armonie, pace crestină trebuie. /entru că, dacă m-ar întreba cineva să-i spun,într-un singur cuv&nt, ce înseamnă #cultură#, i-as spune" #Armonie, domnule(# 'acăm-ar întreba cineva să-i spun într-un singur cuv&nt ce e 7iblia, i-as spune" #Armonie,domnule(# ! adevărat( Ca să fiu armonios, trebuie să renunt la cutare, trebuie sărenunt la cutare. ă fiu pe o pozitie de iubire si ertfă continuă.

'acă avem niste prieteni, care ne sunt dragi, dar nu sunt credinciosi, cum să le vorbimdespre 'umnezeu ca să-i miscăm cumva0

- $ai mult dec&t a vorbi, este să duceti o viată crestină, să vadă si ei. Asta ar putea săfie predica cea mai de efect. Incolo, e inutilă o discutie cu ei, care s-au antrenat sărăspundă la întrebările propovăduitoare, bune, ale crestinilor. !i stiu ce să răspundă.Că e mai dulce tutunul, e mai dulce betia, e mai dulce curvia, e mai dulce pierderea detimp si preadesfr&narea. $ai ales acum s-au creat at&tea posibilităti de distractie, dedestindere, de pierderea sufletelor...

i atunci, dacă te văd pe tine făc&nd asa, te întreabă" #Ce te face pe tine să ai o asaconduită0# i îi zici" #'ragă, îmi pun problema m&ntuirii( 2 să terminăm odată(... Căcicel mai mare, cel mai greu moment din viata ta, va fi ziua c&nd vei muri( Atunci se va

vedea cum ai trăit(... *u vei mai avea nici un fel de scuze. $ila încetează de la'umnezeu. /&nă acolo e milă, dar de acolo începe dreptatea lui 'umnezeu, dupăfaptele noastre#.

i dacă primeste sfatul, să-i spuneti" #'omnule, eistă udecata lui 'umnezeu. !istă porunci. ă le ascultăm( -a născut lisus Hristos1 'umnezeu fiind, a luat c%ip de robnumai ca să ne m&ntuiasc& pe noi, să ne scape de iad#. Va să zică, începi cu credintade la capăt. 'ar, mai ales, să vadă faptele voastre cele bune. Căci dacă te apuci să facic%efuri, degeaba vorbesti tu si propovăduiesti.

5ite asa se crează un moment pentru folosul tău. ă ai o pozitie folositoare. 'acă nute ascultă, #'iit et salvavem aneam mea#, zice latinul. #!u am zis si mi-am m&ntuitsufletul meu#. a :udecată, c&nd te va înt&lni, să nu-ti zică că nu iai spus. /entru cătoti cei cărora le spuneti ceva în numele adevărului de credintă, fratii mei, toti acestiavă vor vedea pe voi odată si le va suna în cap" #5ite, că mi s-a spus lucrul ăsta de cătrecutare si n-am tinut cont(#


12/22

!i, problema e mare, problema e peste tot, problema e întinsă cu lipsa de credint&( 'easta luptăm din răsputeri. 'ar mai ales asta, fratii mei, să nu faceti sminteli(

'acă unele din faptele noastre +-ar sminti pe aproapele, ar fi mai bine să nu-i maivorbim0

- 'a. $ai bine să nu-i mai vorbiti. *ici nu se pune problema. /oate nu-+ smintesti cuvorba c&t îl smintesti cu fapta. Trebuie să vă măsurati mersul, să vă măsurati

programul si, mai ales, să aveti pace în familie, că asta vă aută foarte mult. Vă autăsă cresteti foarte mult.

Trebuie să fim mărturisitori c%iar atunci c&nd suntem înconurati de atei0

- ă fiti mărturisitori peste tot. $ai ales c&nd se cere să le spuneti ceva. !i, bunăoară,nu cunosc foarte multe lucruri" #'omnule, eu una stiu" mă înc%in în numele Tatălui, al

8iului si al f&ntului 'u%. Adică toată înăltimea, toată ad&ncimea si toată lătimea( înnumele fîntei Treimi. $ă înc%in la $aica 'omnului, ne rugăm la $aica 'omnului,ca să se roage pentm noi#. Adică, cum să nu o recunosc pe $aica 'omnului0 Că ei nurecunosc sfintii si 7iserica, nu ne recunosc ierar%ia preotească, nu recunosc nimic.Asta să spui, că asta vede poporul, că tocmai asta e viata lui. /oporul nu stie multăteologie. 'ar stie un lucru bun" stie să se înc%ine, are /asti, are Crăciun, are Traditie,are posturi, are f&nta iturg%ie si cele sapte finte Taine.

'acă sunteti în stare să luptati cu ei, pregătiti-vă. uati *oul Testament, notati-vă punctele unde atacă ei si atacati si voi. 'espre f&nta Cruce" Crucea pentru noi e

biruintă, e putere, pentru ei este rusine si sminteală. #5ite ce spune f&nta cripturădespre $aica 'omnului( 'e acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut miemărire Cel /uternic si sf&nt este numele ui#.

Cum să procedăm cu sectantii, c&nd ne atacă în public0

- Adevărul este că trebuie să fii si cu putină tactică. *u vă lansati într-o luptă, dacăsunteti înconurati. Căci trebuie să fii as. !u v-am spus cum să procedati dacă e lumemultă. lar dacă vă atacă, puteti să iesiti onorabil, zic&nd" #'omnule, eu mă înc%in,lucru pe care dumneata nu-+ faci( Toată puterea mea este în f&nta Cruce, care este

Tatăl, 8iul si f&ntul 'u%. !u stau de vorbă cu dumneata numai cu conditia că vrei săte lămuresti si să faci ca mine, nu să fac eu ca tine. Atunci stau de vorbă, dacă vrei săte lămuresti. încolo, nu putem sta de vorbă, pentru că eu cinstesc sfintii, pe $aica'omnului si f&nta Cruce#. Asta este si-i destul. /oporul asta crede. i pe urmă îi ia lagoană.


13/22

'ar vă spun" nu stati de vorbă cu ei( 'ec&t at&t" #'omnule, stau de vorbă cu dumneatadacă doresti să vii la credinta adevărată, care este asta" în numele Tatălui si al 8iului sial f&ntului 'u%( !sti în stare să faci lucrul ăsta0 *u-+ faci, atunci nu stăm de vorbă.!sti un eretic( Vă amăgeste, oameni buni(# i pleci.

i Apostolul /avel spune" Cu ereticii nu stati de vorbă( Căci sunt at&t de gălăgiosi, denerusinati si interpretează si nu-stiu-ce. Că lumea, săraca, nevinovată, se ia după ei, căvede că au vorbit mai mult. C%iar dacă nu e adevărul. 'ar precizati lucrurile" Crucea,fintii, fintele Taine(

/ărinte, am avut surpriza să cunoastem crestini, care s-au apropiat mult de 7iseric&,cărora le-au iesit vorbe, că sunt sectanti. Ce e de făcut0

- e răspundeti" #8rate, sunt crestin ortodo. ectarii nu se înc%ină cum mă înc%in eu,cum mă vedeti pe mine făc&nd. Cred în $aica 'omnului că ei tot au ce au cu $aica

'omnului -, cred în sfinti, cred în f&nta Cruce#. Vorbesti cu el si te înc%ini. Asta este.!l o să te facă nebun.

#*ebun, nebun#, dar scăpăm oamenii din nenorociri( #*ebuni, nebuni#, dar nestrălucesc oc%ii( a nebuni sunt oc%ii tulburi(

)sta-i diavolul care vă întreabă asa ceva. ă nu vă păcăliti cu nici un c%ip. 9ăm&netiniste crestini trăitori, si vă învată 'umnezeu ce să spuneti în toate ocaziile. 6riunde atifi. *u putem să le luăm acum pe fiecare în parte. Aveti f&nta criptură. 2 apărati pe$aica 'omnului cu orice c%ip, că e mare lucm. 8oarte mare. Căci ei au ce au cu

$aica 'omnului, pentru că n-o suportă satana cu nici un c%ip. Apărati-o pe $aica'omnului si rugati-vă ei" #ă ne fii nouă $aică(#

/&nă unde trebuie să ertfim din iubirea noastră pentru iubirea aproapelui0

- /&nă unde poti. $ai departe poate 'umnezeu. i după cum se iveste situatia.Important este ca dumneavoastră să aveti o trăire interioară, să vă fiati precis pozitia.i învătati mereu. $ereu să fiti pregătiti, căci pot veni cu probleme, sau să vă întrebecum eplicati asta, ce zice 7iserica despre cutare sau cutare.

lubirea de aproapele este mai mare dec&t propria mea m&ntuire0

- /ăi aceea e m&ntuirea. Aceea este. Cine îl iubeste pe 'umnezeu si nu-+ iubeste peaproapele, ăla e un mincinos. Aceea este m&ntuirea.

/orunca cea mai mare este să- iubesti pe 'umnezeu din toată inima si din tot cugetultău, iar porunca a doua e să-+ iubesti pe aproapele tău ca pe tine însuti. Asta e


14/22

m&ntuirea. /entru că suntem în contact aici, acum. 'acă tu nu-+ iubesti pe fratele tău pe care îl vezi, cum poti să zici că- iubesti pe 'umnezeu pe care nu- vezi0 4ata(

/ărinte, ce este de făcut c&nd părintii cuiva sunt atei si nu vor s& vină la biserică0

- Trebuie să aveti curaul să înfruntati lucrul acesta. ă nu tineti cont. ă mergeti la biserică. $&ntuitorul dea a spus" *-am venit să aduc pace pe păm&nt, ci sabie. Adicăse vor certa mamă cu fiică, soacră cu noră, pentru că unii cred si altii nu cred.

Cum să-mi dau seama că nu calc porunca"

lubeste-ti părintii(

- Aceasta nu mai este poruncă" ă-ti iubesti părintii, c&nd Hristos spune" asă si tata simamă si sot si sotie si copii, c&nd esti pentru Hristos, că !l e mai presus de toate. /e

!l trebuie să-+ iubesti mai înt&i. /e !l să- asculti si pe urmă pe părinti.

*u este nici o greseală dacă ei se supără că tu te duci la biserică si tu continui să teduci. 'e unde este obiceiul acesta ca fiul să se ducă la biserică si părintii să nu seducă0 în loc să fie, %ai să zicem, invers. Că vorbeam de copii. Ce educatie le-au facut0

-a mers pe principiul inertiei" +-am născut, +-am crescut, trebuie să-+ însor, nu-stiu-ce. $ersi. 'e aici boli, de aici fel de fel de nenorociri. i vin t&rziu la tine, la moarte,c&nd nu mai pot să caste gura să mai zică un păcat la spovedit.

Cum să ne împotrivim ispitelor de la diavoli0

'iavolul atacă permanent. Cum zice $&ntuitorul" tă ca un leu, c&ut&nd pe cine săîng%ită. Atacă permanent. 'iavolul nu este o putere. 'iavolul este un tolerat. 6mulare mult mai multă putere dec&t el, pentru că e botezat si are %arul si puterea lui'umnezeu asupra lui. în plus, fată de multe alte lucruri, omul are înger păzitor, carestie si cunoaste toată lucrarea diavolului asupra omului. 'ar nu poate determinaîngerul păzitor m&ntuirea omului fără om.

Ca să vorbim milităreste, ei sunt în ceartă permanentă. Căci, dacă e du%ul răului si

du%ul binelui, e întotdeauna o contradictie între etreme. ! o ceartă permanentă, dar biruie acela de partea căruia este omul. Adică tu, dacă esti de partea diavolului cufaptele tale, el îl biruie pe îngerul păzitor si îti dai seama în ce umilintă îl pui sau c&teste de mare căderea ta, fie ea c%iar mică. 'iavolul se multumeste c%iar cu un v&rf dedeget, c%iar cu un fir de păr, dacă-i dai. $&ntuitorul, însă, zice" #*u, mie să-$i dai tot.întreg să fii#.


15/22

'iavolul se multumeste c%iar si numai cu un fir de păr, dacă-i dai din tine, că prin astastăp&neste tot. Adică răul nu are nici un fel de relatie cu binele, cu nici un c%ip. 'ar ela fost distrus de moartea si învierea $&ntuitorului si i-a mai rămas, cum zic fintii/ărinti, numai v&rful cozii, adică o putere foarte neînsemnată, dar activă, pentru a-+ispiti pe om, ca să-+ încununeze.

7inele si răul sunt mereu prezente în om, datorită ispitirii. *u totdeauna ne ispitestevrămasul, căci ispiteste si neputinta omenească. 'iavolul este un tolerat, nu este o

putere. Atacă permanent, dar dacă te rogi cu insistentă, nu are nici un fel de putere.'acă te înc%ini, înc%inarea si crucea au o foarte mare putere asupra lui, pentru căzicem" #lavă Tatălui si 8iului si f&ntului 'u%(# Adică toată înăltimea, toatăad&ncimea si toată lătimea sunt pline de f&nta Cruce.

Asa că avem la îndem&nă foarte multe arme împotriva diavolului. Avem f&nta Crucela îndem&nă, avem credinta, avem %arul lui 'umnezeu, mai ales, care ni s-a dat la

7otez, ca noi să biruim. 'ar ne-a mai lăsat si un adversar, ca să ne putem încununa, casă luptăm cu cineva, să luptăm cu el, adică pe îngerul rău. i frumoasă e perioada astade luptă( 'eci să fim trei si să cerem %arul 'u%ului f&nt ca să putem birui.

Cum să iubim pe aproapele si c%iar pe vrămasii nostri0

- Int&i si vrămasul e tot aproapele nostru. în sensul ăsta este poruncă, nu este oîndemnare oarecare, o sfătuire. !ste o poruncă a $&ntuitorului. i dacă este poruncă,noi trebuie să dovedim că nu este utopică. Adică se poate împlini. /roblema iubiriivrămasilor este o problemă la care lumea nu se prea angaează, pentru că este

stăp&nită mai înt&i de dusmănie. înt&i vine g&ndul de răzbunare" #A%, ce i-as face(#'ar nu este bine.

Intotdeauna, Incep&nd să faci un lucru du%ovnicesc, o realizare de virtute care îti estenecesară pentru formarea ta du%ovnicească, nu o vei putea împlini imediat, la nivelulmomentului sau c%iar la nivelul zilei. 5neori c%iar nici la nivelul întregii vieti. uptaeste permanentă, să te formezi, să te adaugi. 'ar ce se înt&mplă0 'in momentul încare tu doresti lucrul acesta si pleci realmente la împlinirea lui, te aută %arul lui'umnezeu. 'ar să pleci. 'ai voint&, iei putere, zice Isaia. *u a zice, ci a miscaînseamnă a aunge, în măsura în care tu mergi, în măsura în care te aută %arul spre a

te forma.

i dacă tu pleci cu g&ndul curat să-i iubesti pe vrămasii tăi, te aută într-o maremăsură %arul, dar nu se poate fără mergerea ta spre asa ceva. Tu, făc&ndu-ti educatiesă iubesti pe vrămasii tăi, azi, m&ine, în sf&rsit, aungi la un moment dat, înc&t, c%iardacă nu-i iubesti, nu-i mai urăsti1 pentru că tu te silesti să-i iubesti si la sf&rsitul vietii,'umnezeu îti dă plată că ai iubit pe vrămasii tăi. Te aută %arul, că el a luptat mult


16/22

pentru asa ceva. i se bucură 'umnezeu că recunoastem că nu a fost o poruncăimposibilă, utopică.

'eci, %arul lui 'umnezeu te poate auta, dacă începi. /entru că mai înt&i se pune problema să nu-i urăsti pe vrămasi1 pe urmă să-i si iubesti. 'acă nu-i urăsti, esti pe o

treaptă a scării, afară din apă, afară din murdărie, din nămol. i esti salvat. i pe urmă,dacă tu esti salvat, pe scară fiind, te agăti mai departe, spre iubire, încet, încet.

'eci, omul să înceapă sincer. $ai departe lucrează %arul lui 'umnezeu. Cum v-amspus, dai vointă, iei putere.

'acă iubesti pe vrămasi, care îti sunt tot #aproapele#, te eliberezi de foarte multelucruri. ă nu stai cu oamenii răi pe cap, că-ti ocupă inima si Hristos n-are loc în ea,

pentru că e ocupată cu vrămasi. Te tii cu ei acolo0 !liberează-te si lasă-i în pace( 'arnu poti să te eliberezi, dec&t dacă nu-i urăsti. au c%iar mai departe, să-i si iubesti.

!ste un proces foarte frumos. ! o luptă foarte încordată si, mai bine zis, dintre toateluptele, asta pare a fi mai rodnică. Criteriul de udecată este iubirea. #'e ce n-ai iubit

pe vramasii tăi0#, te va întreba Hristos. /oruncă nouă vă dau vouă, să iubiti pevrămasi( !ste poruncă( 'eci trebuie atentie, fratilor(

#8rate, Hristos zice, nu zice altcineva" lubiti pe vrămasi( Voi numai în literatură atiauzit de asa ceva. A încercat vreunul din voi, cu adevărat, să-i iubească pe vrămasi0Asta nu e o utopie, fratilor( ! un lucru posibil( 'acă +-a spus $&ntuitoml, e posibil.

i atunci cum să facem0 Trebuie să aungem la o tactică a lucrurilor. Tu, în modul cel

mai sincer, trebuie să-ti spui" #Vreau să iubesc pe vrămasi, pentru că zice $&ntuitorulsi !l ne va întreba dacă am gresit fată de iubire. /entru aceasta mă va udeca. Căcicriteriul de udecată care va fi pentru fiecare dintre noi si într-o formă universală esteiubirea.# Căci spune" *u $-ati cercetat, nu $-ati îmbrăcat..., nu întreabă de ce amcurvit sau cutare. *u. *e întreabă de ce n-am iubit. Căci, bineînteles, dacă iubesti estivaloros. lubirea este cununa tuturor faptelor bune.

& încerci să iubesti pe vrămasi. a nivelul unei zile, sau la nivelul unei vieti întregi,să lupti mereu să-i iubesti, căci %arul nu te lasă, pentru c& tu doresti un lucruetraordinar de frumos, împlinirea unei mari porunci. umea nu contează pe autorul

lui 'umnezeu si asta e o mare greseală. Te aută 'umnezeu si completează !l maideparte ceea ce n-ai putut tu iubi. lar tu esti un om care te m&ntuiesti, iubind pevrămasi. Ai împlinit o poruncă mare a 7isericii.

'ar străduieste-te si pune început bun, căci e posibil( *u spune" #$i-a zis, i-am zis si-am să-i mai zic...##.


17/22

/ărinte, cum să facem ca să ne mărturisim bine0

- /ăi, ce să facem0 ă te mărturisesti bine, că tu stii ce-ai facut. Te mai autădu%ovnicul. 'ar nu trebuie să te bazezi numai pe autorul du%ovnicului. Trebuie să tesilesti tu, înainte de asta.

Cu o %&rtiută în m&nă. 2 metodă care ar fi cea mai eficace este să-ti scrii păcatul pe%&rtie atunci c&nd îl faci, zilnic. #5ite, eu am gresit aici#. i treci acolo. /oti să-+ tii cusemnele tale, să nu ti-+ cunoască nimeni. i, o dată scris acolo, va fi spovedit sigur.

*u va fi uitat. 'ar dacă nu esti pregătit pentru spovedit si sunt multe lucruri măruntesau foarte importante, pe care le uiti, nu esti iertat. 'ar dacă tu te-ai pregătit pe c&t ti-afost cu putintă si ai uitat ceva, acelea sunt iertate. /entru că tu te-ai silit# să găsestilucrul acesta, nu te-ai dus înt&mplător si te-ai lăsat pe seama du%ovnicului să teîntrebe. !l o să te întrebe o serie întreagă de lucruri, dar călătoria prin trecut ti-a fostfoarte dificilă poate, sau foarte variată.

Cel mai bine este să-ti scrii păcatele zilnic, c&nd le faci. i să vedeti frătiile voastre,atunci c&nd veti începe să faceti lucrul ăsta, c&t va fi de greu. *u-i convine satanei" bati-ai pierdut creionul, ba stai că notez deseară, stai că notez m&ine, si uiti. 'acă m-atiîntrebat cu adevărat, un om care vrea cu orice c%ip să se spovedeasc& curat, să-sinoteze păcatul c&nd îl face. #5ite, eu +-am vorbit de rău pe ăla. 5ite, m-am enervat.5ite, miam iesit din fire#. Vezi, trebuie să te pregătesti de spovedit.

poveditul, ca să poti fi iertat, adică taina asta care se numeste, Taina /ocăintei, stă,mai înt&i de toate, în a nu mai face păcatul. Al doilea, să-+ mărturisesti curat. Al

treilea, să te dezlege du%ovnicul. Al patrulea, un canon care se dă sau nu se dă. 'eci,nu mai fac( C&nd mă duc la spovedit, mă duc cu g&ndul că nu mai fac păcatul ăsta. -ar putea să se repete, dar tu nu esti vinovat de deliberare1 n-ai deliberat ca să-+ faci. -ai făcut fără să-ti dai seama sau să stii. 'ar dacă îl faci c%iar stiind că-i păcat si îl faci,sigur că este păcat mai mare.

'iavolul se multumeste cu un fir de păr, ca să te dai de partea lui. e multumeste, căcidacă te-ai supărat si ai zis ceva unui om, nu esti departe de a-+ lovi. *u esti departenici de a-+ omorî. /entru că ai pornit spre asa ceva. C&nd e vorba să fii de parteadiavolului în ce priveste învătăturile lui negative, el se multumeste să fii de partea lui

c%iar cu un fir de păr. Hristos îti zice" #'acă vrei să fii al $eu, să-$i fii întreg#.

'umnezeu stie dinainte cine se va m&ntui si cine nu0

- Cum să nu0 Asta e altceva, că stie. 'ar !l face orice ca tu să te m&ntuiesti. Asta ealtceva că stie. 'umnezeu ne-a lăsat vointă liberă. *u merge preconceput" #)sta sem&ntuieste, acestia nu se m&ntuiesc, că vreau !u asa(# *oi avem vointă liberă. lisus


18/22

Hristos stia că luda o să- trădeze. i pentru asta, că era iubitor de argint, i-a dat punga, să-+ linistească, să-+ scape de g&ndul ăsta de a avea. Că bogătia nenorocită +-afacut să- v&ndă. 'ar $&ntuitorul căuta să-+ scape, să-+ usureze. însă, a biruit maimult diavolul, dec&t $&ntuitorul, pe care, de fapt, -a trădat, căci au stat alături, aum&ncat împreună.

'umnezeu nu are predestinatie. *u eistă predestinatie. !l vrea să se m&ntuiască toatălumea. Că stie dinainte ce se va înt&mpla, asta-i altceva. i face orice ca tu să nu caziîn ispite. 'ar te-a orientat si pe tine. Ti-a dat minte, ti-a dat întelepciune, ti-a datcutare. 'acă esti într-o încurcătură, te duci si- întrebi. Va să zică, cunoaste o conduităa mersului vietii noastre. Cunoaste, dar nu e vinovat !l de pierderea vietii noastre. Cădacă n-ar fi vointa liberă, noi n-am avea nici un merit. ă avem meritul că de asta ne-alăsat vointa liberă, ca să avem si noi meritul m&ntuirii noastre. 7ineînteles că cufaptele noastre nu ne putem m&ntui. 'ar faptul că vrem să ne m&ntuim si luptăm aici,ne aută %arul lui 'umnezeu" 'ai vointă, iei putere. 'ar dai vointă0

'in punct de vedere al unei intuitii de mare finete, dacă te găseste moartea, bunăoară,într-o preocupare de virtute, frumoasă, în aceea te vei m&ntui, bineînteles, si în toatăvesnicia ta vei evolua în sensul în care ai murit.

Cum să întelegem aceasta" #nu este lucru mic în viată răul cel mai mic#0

- ! destul de clar spus. #arpe mic si sarpe mare#. Adică, dacă un sarpe mic te muscăsi îti dă o cantitate suficientă de otravă ca să mori, nu mai e nevoie de unul mare. i-afăcut acela mic datoria din plin.

#*u este lucru mic în viată răul cel mai mic# înseamnă că mereu trebuie să fim trei sănu facem răul, oric&t de mic. 'ar, se poate gresi. !ste o greseală, un păcat, de maimică răspundere, pentru că nu e făcut cu vointă. 'ar dacă e făcut cu vointa ta, atunci

păcatul este mai mare, pentru că tu +-ai făcut deliberat.

/ăcatul are douăsprezece trepte. /rima treaptă, pe care a fost ispitit si $&ntuitorul,este tolerabilă. Vine apoi si în treapta a doua. *u gresim grosolan. *ici în a treia nugresim. !l persistă, căci vorbim de evolutia păcatului. Vine si în treapta a patra. încănu suntem vinovati cu totul, dar începe să ia contur. Vine si în treapta a cincea. i

începi să te lupti cu tine. în a sasea îl accepti cu mintea. #'a, am să-+ fac#. Va să zicăde aici începe vinovătia canonică.

/&nă aici nu suntem at&t de vinovati. Că vin în g&ndul nostru fel de fel, astea vin de ladraci. *u trebuie să vă speriati. e ardeti cu rugăciuni" #'oamne lisuse Hristoase,8iule al lui 'umnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul(# #'oamne lisuse...#, fărăagitatie, calm.


19/22

In treapta a saptea îti dai seama că te degradezi. în a opta îl faci cu fapta, în a noua îlrepeti, în a zecea te împătimesti, în a unsprezecea te descuraezi si în a douăsprezeceamori. Asta este treapta evolutivă a păcatului.

'eci, p&nă în treapta a sasea nu suntem vinovati. /entru că p&nă acum n-am acceptat

deliberat. /&nă aici era amestecat. ! o greseală că s-a pierdut un timp si n-ai tăiat de laînceput. 'ar nu e o greseală canonică, aceasta a g&ndurilor. *u. 4&ndurile sunt de ladraci, ca să te prindă, să te angaeze. i te prinde" în treapta a sasea îl accepti, în a optaîl faci, si asa mai departe.

'eci păcatul mic e foarte primedios. $ai înt&i de toate nu tii cont de el, că +-ai făcut,că îti zice" #Ce, numai at&ta0 Asta o face toată lumea, îl faci si tu...# *u mai vorbim dereaua vorbire. Acesta e un păcat foarte mare, pentru că criteriul de udecată e iubirea.Tot ce se greseste fată de iubire, e un mare păcat. #!u ti-am spus tie să iubesti si tu aiur&t( Ti-am spus să-+ vorbesti de bine, tu +-ai vorbit de rău( Ti-am spus să te rogi

pentru el, tu +-ai blestemat(# Va să zică, uite un păcat mic. 'ar ia uite c&t e de mare(

5n alt eemplu" înc%ipuiti-vă, frătiile voastre, o roc%ie de mireasă la care se uită toatălumea cu cea mai mare griă. 'ar pe roc%ita aia de mireasă, undeva pe os, este o

picătură de murdărie. i cineva arată" #5ite, acolo este o picătură de murdărie#. i cuasta a anulat toată frumusetea roc%iei. i ce era acolo0 *u era o pată mare. !ra o

picătură. 'eci #nu este lucru mic în viată răul cel mai mic#. *u este moarte, dar, fiindvorba de păcat, si ăsta e un păcat.

9evenirea la 'umnezeu este foarte bine primită, c&nd revii cu smerenie" #5ite,

'oamne, sunt un netrebnic, nu merit dragostea Ta(# upta este din partea am&ndurora"a du%ovnicului si a fiului du%ovnicesc, pentru a te vindeca de păcate si să progresezi.'evii mai bun, din ce în ce mai bun, si păcatele săv&rsite, la prezenta asta sufleteascăcontinuă, îti aduc un foarte mare avanta" smerenia. #la uite, ce am fost eu în stare săfac( *etrebnicul de mine( Cum am putut eu să supăr pe 'umnezeu cu păcatelemele0(# Vezi, asta-i smerenia.

Vezi, am spus un lucru" 9aiul e plin de păcătosi... pocăiti( Toti au făcut păcate. -aucăit si I-a plăcut lui 'umnezeu pocăinta lor. /ăcatul, deci, îti aduce o smerenie. 'eunde se întelege că diavolul oacă un rol m&ntuitor indirect. !l ne arată imediat

neputintele. 'ar noi avem puncte de reper si stim să ne ridicăm. !l ne aută laîncununări.

Cum ne izbăvim de împietrirea inimii0

- tarea de împietrire e o absentă. i nu este permis să nu g&ndesti la 'umnezeu toatăziua, toată clipa. !ste 'umnezeu, care ne-a dat toate fmmusetile posibile, văzute si


20/22

nevăzute. !l ne întăreste si spune" 8ără de $ine nu puteti face nimic. #*u se miscă firde păr fără voia mea. i atunci noi avem datoria, să- iubim, să ne g&ndim la !l. lardacă esti împietrit, esti împietrit ca o st&ncă, ca o sc&ndură si nu mai ai lucrare. *uauziti că fără lucrarea ta, 'umnezeu nu te poate auta0

Cum putem sti că această c%emare e autentic&0

- 'eocamdată, întrebi numai rational. C%emarea aceasta nu o poti discuta, nu o potidiscerne. ! o nebunie pentru Hristos, o dorintă mare de a te dărui cu totul. *imic nu

poate să mă mai împiedice, nici un sentiment. 'umnezeu si at&t( 7ineînteles, lumeanu e părăsită. 'in contră, e mult mai apreciată, mai iubită. 'ar aceasta nu se face dinratiune, c%iar o înaltă ratiune. *u se face. Ci dintr-o necesitate sufletească. Adică esteo nebunie pentru Hristos.

$-a întrebat o fată, impresionată de sluba de maici" #Care-i prima conditie să fii

maică0# 3ic" #ă fii nebună(# I-am spus ca să cuprind totul si să scap. i am urmărit-osi am văzut că a înteles. Cu nebunul nu te mai poti împăca( a balamuc si gata( 'acă-inebun pentru Hristos, la m&năstire si gata(

/roblema asta nu si-o pot pune cei tineri si cei căsătoriti, dar e cel mai mare lucru posibil în lume, cu creatia omenească a lui 'umnezeu. Călugăria e mare lucru, dragiimei(...

*e dati un cuv&nt de folos0

- 5ite, vă spun trei lucruri pe care să le respectati si să stiti că sunteti oameni care potnădădui m&ntuirea"

+. ă fiti bine mărturisiti. Vă dati seama că asta este taina care ne m&ntuieste. Căci #ceveti dezlega voi, dezleg si !u(#Taina e făcută pe un temei în f&nta criptură, gata( i

păcatele astea nu se mai pomenesc nici la :udecata de apoi, nici la vămi. Va să zică, s-a terminat( 7ine mărturisiti. Că dacă esti bine mărturisit, începi să te cercetezi" eu amînurat, eu am g&ndit asa, eu am făcut aceea. începi să te cerni si să te subtiezi si să teaduni si să te dezlegi. Asa. C%iar vă rog să notati păcatele, c&nd le-ati făcut, ca să nu leuitati. *u e usor, că satana îti pierde creionul, n-ai %&rtia la tine, si uiti.

Ce trebuie să vă mai spun0 ă nu lăsati numai pe preot să vă întrebe. !l vă întreabădupă un anumit fel de a întreba. 'ar tu stii subtilitatea păcatului, sau nu-stiu-ce.

'eci, să fiti bine mărturisiti. /entru că dacă esti bine mărturisit nu mai poti păcătui sinădă duiesti în m&ntuirea ta. Asta este una.


21/22

. ă căutati s& fiti pomeniti la fintele iturg%ii. /entru că se pune, dragii mei, înf&ntul &nge, părticica aceea cu numele tău. i se spune asa de preot" #pală,'oamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit &ngele Tău, pentrurugăciunile sfintilor Tăi#. i se pun toate de pe disc, în potirul cu f&ntul &nge" i vădati seama, unde poti să fii, c%iar dacă esti mort, ,c%iar dacă esti viu esti salvat1 se

pomeneste si pentru morti si pentru vii. i c&t te cost&0 Căutati să fiti pomeniti laiturg%ie. 8ie că vă cunoaste un preot sau vă cunoaste du%ovnicul, fie că frătiilevoastre dati la iturg%ie, dar să fiti pomeniti. Asta e totul.

iturg%ia nu este o lucrare omenească, dragii mei. *ici îngerească. ! direct divină(/entru că nu poti tu să transformi acolo. !l este Cel ce este( i dacă ar fi cu putintă săse desc%idă cerurile si c%iar tavanul Altarului, n-ai vedea în cer mai multă lumină simai multă asezare cum este în f&ntul Altar, cu îngerii, căci Hristos este cu noi. *oic%iar avem o rugăciune, c&nd facem Vo%odul" #i fă, 'oamne, să intre cu noi si îngeriicare îti sluesc împreună cu noi(# 'eci preotul are autoritate. /entru că ei sunt acolo" ogloată de îngeri( ! Hristos, ce te oci0(

'eci, căutati să fiti pomeniti la iturg%ie.

. ă faceti milostenie, pomană. 'ati de pomană. 2, dacă ati sti(... i Vla%ută spune"#$ila e toată criptura(# Cel mai mare lucru posibil ăsta este. /entru că atunciînseamnă că iubesti. i, iată, înseamnă educatie. 'omnule, dacă spune" #însutit veti

primi#, nu te teme că sărăcesti. Vrei să te îmbogătesti0 'ă( 'ar ce, urmărim să neîmbogătim0 $ă doare inima de cel sărac. *u te doare inima de el, deloc0

!u am fost surprins de un cersetor, care era fără picioare, pe stradă. i ăsta astepta săîmi vărs buzunarele, nu glumă. 'ar eu n-aveam nimic. -a înt&mplat să n-am nimic.$ergeam pe os, nu aveam bani de masină. i i-am spus" #8rate, nu te supăra, n-amnimic, dar îti dau o m&nă caldă(# #6, părinte, asa ceva nu mi-a dat nimeni#. i-mi zic"#Am brodit-o( Am biruit(#

!i, vreau să vă spun" nu fiti nepăsători. i nu asteptati să-i înt&lniti. Căutati-i. Căutati-i, pentru că, găsindu-i pe ei, te-ai găsit pe tine. Te-ai consemnat acolo, sus. *u te poateuita $&ntuitorul, nu te poate uita c&nd faci o milostenie. i rupeti din voi cu oricec%ip.

Acum, milostenie nu înseamnă numai să lasi din traistă1 ai un coleg care suferă, carenu-stiuce, care e trist" #'e ce esti trist0 'e ce esti trist0# i îl m&ng&i. i nu îl lasideloc. i înseamnă că ai făcut o milostenie cu el. i îi dai un cuv&nt de folos" #asă,mă, că a murit tata, lasă, dragă, că stie 'umnezeu. *u te omorî. Hai să fim linistiti, %aisă-+ pomenim, să-+ autăm acolo >că putem să-+ autăm după cum trăim?#.


22/22

i pentru că mi-ati cerut cuv&nt de folos, vă spun o istorioară. 5n ucenic era supăratcă părintele lui, care era pe patul de moarte, nu +-a binecuv&ntat, ca si el să sem&ntuiască. Cuv&ntul de binecuv&ntare, pe care îl primiseră toti ceilalti frati, era ăsta"#$&ntuieste-te(# i i-au spus părintelui" #5ite, ucenicului nu i-ai spus cuv&ntul defolos#. #C%emati-+ încoace(# i atunci i-a spus părintele, cum vă spun si eu vouăacum" #$&ntuiti-vă( $&ntuiti-vă( $&ntuiti-vă(#

!tras din #*e vorveste /arintele Arsenie#.

Trebuie sa ai chemare pentru astfel de viata si credinta in Dumnezeu. intr-adevar este munca

si ascultare.cand ai intrat in manastire pentru lume esti mort, si pentru pacat.dar esti viu

pentru Hristos, si pentru vesnicie.calugarii traiesc dupa alte legi decat lumea.vei vedea ca

acolo omul sfinteste locul.este curatenie, ordine, discoplina, si manastirea prefigureaza pe

pamant raiul din cer.este munca, dar o faci cu dragoste pentru frati si cu simt raspundere

pentru bunul Dumnezeu.vei trai in comuniune cu natura si nu vei fi atras de televizor sau de

calculator, ci de natura, pasari, animale, rugaciuni, slujbeetc.manastirea este un loc unde e

placut sa traiesti daca vrei sa fugi de stapanirea lui satan, decaderea oamenilor ratutatea si

lacomia lor.atata pot eu sa spun. daca asta iti doresti, sa te ajute bunul Dumnezeu si sa te

intareasca.

calugaria si casatoria.docx

Documents