call to armsromikele.bluepink.ro/linux/diverse/pdf/openit... · mă gândesc eu ca un umil om al...

existat o vreme în care pasi-unea prima. În care ajutorul

necondiţionat şi bucuria de a ajutaerau definitorii unui fenomen nou,privit cu multă curiozitate de cei maimulţi dintre noi, dar şi neînţeles dealţii. Suflul big-bangului provocat demunca lui Torvalds, acel sistem geekSlackware, interfeţele graficenumeroase şi deosebite reunite îndiscurile cu însemnele pălăriei roşii apătruns şi în calculatoarele românilor.Cei cu experienţe anterioare în lumeasistemelor de operare Unix-like, feri-ciţii care folosiseră un Mac, deveneauadevăraţi guru ai noului curent.Opiniile, rândurile scrise mai mult saumai puţin în grabă pe diverse foru-muri sau liste de discuţii specifice,erau citite, interpretate şi asimilateasemeni unei predici de noii fani, dor-nici să înveţe, dar încă novici. Ohh,acele vremuri ... pasiunea, ajutorul,timpul multor oameni şi mintea oferiteîn numele ideii de a dărui, aşa cumau şi primit la rândul lor. Gratis,necondiţionat.

Pasiunea aproape a dispărut.Apostolii pinguinului prin spaţiul .ros-au retras aproape toţi. Nu spremeditaţie continuă. Nu atrăgând ungrup de privilegiaţi, cărora să leîmpărtăşească tainele lui Linus,Morton, Cox sau Stallmann. Nu spreprelegeri publice, găzduite în spaţiulacademic. Nu către întâlnirile maimult sau mai puţin formale.

Apostolii, care au adus bunaves-tire, precum şi primii convertiţi, auîntors spatele pinguinului. Au dispărutîn umbra unor posturi calde, corect

plătite. S-au cocoţat pe scaune greuaccesibile şi greu vizibile novicilor. Cupriviri ucigătoare sau replici acide, autăiat elanul posibililor viitori convertiţi.Au privit cu dezinteres cum sub ochiilor, învăţăceii îşi caută lideri, repere,puncte de sprijin, cum energiile aces-tora se pierd iremediabil.

Am întors cu toţii spatele pin-guinului. Ne-am refugiat în obiceiurilenoastre cotidiene; în nepăsare,indiferenţă, lehamite, scârbă. În egosupraevaluat, prostie, psihoză colec-tivă. În ceea ce este definitoriu com-portamentului nostru balcanic.

Anul viitor va fi anul de cumpănăpentru lumea Linux autohtonă.Pinguinul va deveni subiect al statisti-cilor, nişă a unei pieţe, instrument dea produce sau administra bani? Sause va întoarce printre noi toţi? Ne vabucura vieţile în continuare, vadezvălui ceea ce e mai bun în fiecaredin noi, va fi pălăria pentru un altmodel de socializare online? Ne vada curaj, în a ne întâlni mai des, în adiscuta sau combate pasiunile noas-tre? Va fi instrument şi suport al edu-caţiei, mijloc de a ne perfecţiona? Şide ce nu, o posibilitate de câştigmaterial pentru cei cu aptitudini antre-prenoriale?

SSăă ssppeerrăămm ccăă nnoouuaa nnooaassttrrăă ccaassăăEEuurrooppaa nnee vvaa ffaaccee ssăă nnee ddoorriimm ssăă ffiimmmmaaii bbuunnii.. ““LLaa mmuullţţii aannii””,, eeuurrooppeennii ddee

lliimmbbăă rroommâânnăă!!

RRoobbeerrtt DDaattccuusceptic de limbă română

CCaallll ttoo AArrmmss

ARReeddaaccttoorrii // ccoorreeccttuurrăă::

Ionuţ Arţărişi, Dragoş Badea,Constantin Caraivan,

Răzvan T. Coloja, Robert Datcu,Ştefan M. Drăgoi, Flavius Ivaşcu,

Alexandru Lazăr

CCoorreeccttuurrăă:: Mihai Roman

SSiiggllaa: Radu Potop

WWeebbmmaasstteerr: Dragoş Badea

DDTTPP: Ştefan M. Drăgoi

CCoollaabboorraattoorrii aaii aacceessttuuii nnuummăărr::Ion Alin, Marius Vlad,

Alexandru Creţu

EE--mmaaiill ccoollaabboorraattoorrii::[email protected]

WWeebbssiittee::www.openitromania.org

CCoonnddiiţţiiii ddee lliicceennţţiieerree::Copierea, distribuirea şi/sau modi-ficarea, chiar şi în scopuri comer-

ciale, a oricărui material ce segăseşte în revistă sau pe site este

posibilă doar cu respectareacumulativă a următoarelor condiţii:precizarea sursei materialelor prinreferinţă la adresa web www.open-

itromania.org, precum şi dis-tribuirea rezulatului muncii dum-neavoastră sub aceleaşi condiţii

de licenţiere.

ECHIPA OpenIT

ŞTIREA LUNII

PPaarrllaammeennttaarriiii rroommâânnii rreeffuuzzăă pprrooiieeccttuull OOLLPPCC......

SOFTWARE

CCoonneecctteeaazzăă--ţţii cceelluullaarruull îînn LLiinnuuxx

MMEEDDIITT

INTERVIUL LUNII

OOppeenn SSoouurrccee MMaaddee iinn RRoommaanniiaa

SISTEME DE OPERARE

AArrcchh LLiinnuuxx -- LLiinnuuxx ppeessttee LLiinnuuxx--uurrii

pag. 4

pag. 7

pag. 12

AAyyttttmmpag. 11

OPINIILE OPEN IT

CCoommuunniittăăţţii OOppeenn SSoouurrccee îînn RRoommâânniiaapag. 13

O ZI DIN VIAŢA UNUI SYSADMIN

CCuullccaatt // SSccuullaatt ccuu sseerrvviicciiiilleepag. 21

HOW TO

DDJJBBDDNNSS -- AAlltteerrnnaattiivvaa llaa BBIINNDDpag. 23

CCuumm ssee ffoolloosseeşşttee ccoonnssoollaa LLiinnuuxx -- ppaarrtteeaa aa IIII--aapag. 25

IInnccuurrssiiuunnee îînn lluummeeaa GGiimmpp -- ppaarrtteeaa IIpag. 28

SSttaarreeaa ggaammiinngg--uulluuii ddiinn LLiinnuuxx llaa oorraa aaccttuuaallăă......pag. 17

pag. 31

pag. 35

LOG OUT

OO PPoovveesstteepag. 38

ÎN ACEST NUMĂR:

OpenIT România / Decembrie 2006

In questions of science theauthority of a thousand is not worththe humble reasoning of a singleindividual.

GGaalliilleeoo

Nu-mi place politica. Ca jurna-list mi-am jurat să nu mă bag în veciîn politică, să nu mă înscriu în par-tide şi să mă ţin deoparte de maşi-naţiile electorale ale diferitelor acro-nime. Însă acesta este un cazaparte. Iată că politica pătrundeîncet şi în sfera IT. În 15 decembrie2006 se anunţa că deputaţii dinComisia de învăţământ au mai făcuto încercare de a permite adoptareaproiectului de lege cu privire la”OLPC via România”. Senatul arefuzat documentul dar mai avem oşansă cu Camera Deputaţilor.

Un anume IIooaann GGhhiişşee a fost cel

care a stat la baza proiectului pepartea română. Să vedem reacţia luiGhişe cu privire la atitudinea depu-taţilor români, după cum afirma pesite-ul celor de la HotNews: ”M-amzbătut mult pentru acest proiect delege. Cred că nu este voinţa pentrua-l duce la final. Cred că este vorbaîn primul rând de interese laMinisterul Comunicaţiilor. Iar faptulca ministrul a promis companiilorINTEL şi Microsoft sprijin şideschidere pe piaţa din Româniaafectează acest proiect. Asta pentrucă programul prevede laptopuri cuprocesoare AMD şi pe sistem Linux.O altă cauză este ignoranţa parla-mentarilor şi politicienilor care nucunosc domeniul şi nici nu vor săevalueze documentaţia tehnică.”

Cred că atât eu, cât şi 99% din-tre voi cei care citiţi acum OpenIT aţi

fi mai mult decât încântaţi să ieşiţi lao bere cu domnul Ghişe. Iată un omcare încearcă să facă ceva pentrucopiii din această ţară amărâtă.Repet: nu am nici în clin nici înmânecă cu politica, habar nu amcine din ce partid face parte iar laalegeri prefer să îmi consum timpulcu Linux decât să merg să votezvre-un ingrat. Pentru mine, toţi sunto apă şi-un pământ. Nu ştiu din cepartid face parte domnul Ghişe darca persoană mi-a stârnit admiraţia.Nu acelaşi lucru se poate spunedespre alte persoane care cică iaudecizii în numele nostru. Când aufost întrebaţi de ce au votat împotri-va proiectului de lege, preamăriţiinoşti au răspuns în doi peri. Să îlluăm ca exemplu pe ilustrul domnIIuulliiaann BBâârrssaann din partiduldemocraţilor: ”Am rezerve faţă deperformanţele dispozitivului pentrucă nu poate rula anumite programe,nici chiar Word-ul.”

Say WHAT?!? DomnuleBârsan, cunoştinţele tehnice nunumai că lasă de dorit dar ar trebuisă le menţineţi ca pe unul dintre celemai bine păzite secrete ale per-soanei dumneavoastră. Dacă aţi fidat din banii publici 100USD unuipuşti care să ştie cu ce se mănâncăhardware-ul şi sistemele de operareopen-source, poate (doar”__poate__”) v-ar fi luminat pe minu-năţia dumneavoastră cu privire laceea ce OLPC ar fi putut însemnapentru România.

Tot ilustrul Bârsan ne lămureşteîn continuare: ”trebuie să cablămtoată ţara, sunt calculatoarele uneisingure firme... ceea ce îmi dă degândit: cum se repară, cine plăteştecosturile...”

Păi domnule Bârsan, hai că vălămuresc eu. Ţara e DEJA cablată –în caz că vă minunaţi cum de văfuncţionează Internetul în CameraDeputaţilor. Calculatoarele sunt aleunei singure firme pentru că de obi-cei, o singură firmă face un brandanume. Cât despre temerile cuprivire la costuri... Să fim serioşi...100$. Probabil că raportat la salariuldumneavoastră politic suma esteneglijabilă. Guess what? Pentru uncopil de clasa a IX-a, având învedere că un laptop OLPC ar fi plătitdin banii noştri, via puterea statului,un asemenea laptop ar puteareprezenta diferenţa dintre a lucra cuun strung sau cu o tastatură în anul

4

STIREA LUNIISTIREA LUNII


2015. Şi... domnul Bârsan... aloo?Cablare? Vorbim de wireless aici. Ah– că pentru dvs. e totuna cu sau fărăfir, asta e o altă problemă. Eu zic săcablăm tot ca să fie sigur. Word?Vreţi Word pe un laptop OLPC? Păicum aşa domnule Bârsan? Din câteverificasem ultima oară, acestarulează LINUX!

O altă minunăţie de deputateste domnul DDaammiiaann FFlloorreeaa de laPC: ”Mă gândesc că eu, ca deputatde Bucureşti, să propun un proiectde lege privind dotarea fiecăruibucureştean cu un aparat de zbor, lacum se circulă. Acest tip de laptopse află abia în faza de proiect înSUA, nu există decât 10 exemplare,iar în Statele Unite se începe pro-ducţia în 2008.”

Şi acum să vă răspund...Mă gândesc eu ca un umil om

al presei, să propun un proiect delege privind dotarea fiecărui deputatde Bucureşti cu o cască de protecţiecare să mărească capacitatea dediscernământ. La cum se gândeşte,ar fi binevenită.

Priviţi-i cu atenţie prieteni: suntcei care ne conduc ţara. Sunt ceicare nu vor ca şcolile să se bucurede hardware ieftin şi un sistem deoperare care ar pune puţin în miş-care rotiţele uneori neunse aleelevilor din România. Sunt cei caredin motive pe care am de gând să leexplic imediat, au spus un ”nu”revoltător unui proiect de lege care afăcut deliciul ştiriştilor de pestehotare.

Cei din PRM nu se lasă nici eimai prejos... Strălucita doamnă LLiiaaOOllgguuţţaa VVaassiilleessccuu ne încântă ochii cuspiritul ei critic: ”A fost o idee gene-roasă şi populistă care le-a plăcuttuturor, dar care nu se bazează pe o

fundamentaţie reală. Aceste lapto-puri sunt nişte jucărioare iar elevii nunu le pot folosi prea mult şi eficient.”.

Ok, acum că am terminat devomitat, vă rog să-mi acordaţionoarea de a analiza cuvintele sim-

paticei noastre deputat... Dumneaei ise pare o idee bună, DAR ceva dedomeniul SF-ului. Cum probabil ca-

taloghează ca fiind tot SF şi restulideilor ce ţin de IT: screensavereciudate din Matrix, ideea de ”plataneale harddisc-ului”, conceptul de”software libre” sau chestiile aleabizare de li se spune ”binare”.

Acele ”jucărioare” de care vor-biţi cu atât de multă detaşare costăde zeci de ori mai puţin decât lap-topurile cu care aţi binevoit să dotaţiSenatul României (menţionez: dinbanii noştri).

MMoottiivvee??

Ahh... Da... Motivele...După cum a menţionat şi dom-

nul Ioan Ghişe, există anumiteinterese mai mult sau mai puţinpolitice care se pun în calea adop-tării unui asemenea proiect. Săîndrăznesc? Hai că îndrăznesc:Microsoft..

După cum ştim, la 1177 sseepptteemm--bbrriiee 22000033, Guvernul României –reprezentat la acea dată de ministrulcomunicaţiilor şi tehnologiei infor-maţiei, domnul Dan Nica, a semnatun acord cu binecunoscuta corpo-raţie Microsoft în urma căruia ”s-ainiţiat un parteneriat strategic avândca scop sprijinirea eforturilor comunepentru stimularea dezvoltării pieţeipotenţiale interne pentru ITC şiindustria locală de IT.” Mai peromâneşte, ne-au dat produseMicrosoft sub semnătură. Guvernulnostru preaiubit şi Microsoft Irlandaau semnat un acord prin care ultimiise obligau să furnizeze produse ITspre folosirea acestora în instituţiilepublice din România. Şi acum vinepartea interesantă: ROMÂNII ŞI-AUDAT SEAMA CĂ NU AU BANI.

Nu că am fi noi o ţară bogată,nu că salariul mediu pe economie arfi demn de luat în seamă raportat cucel din Germania, dar românul a

semnat un acord al cărui respon-sabilitate nu o putea purta. Aşa seface că Ministerul Finanţelor Publicea făcut apel la Microsoft şi a cerut caplata pentru software să se facăeşalonat, în nouă rate, până înanul... 2009. Hopaaaaa! Şi aici nelegăm cumva de refuzul deputaţilor.prima plată a fost făcută la 15 aprilie2005 din bugetul de stat.

Iată ce aflăm din NNoottaa ddee ffuunn--ddaammeennttaarree -- HH..GG.. nnrr.. 447700//0011--0044--22000044 cu privire la ”HotărâreaGuvernului nr.470/2004 pentruatribuirea competenţeiSecretariatului General al Guvernuluide a semna contractul comercial deînchiriere de licenţe referitor la pro-dusele Microsoft”:

În aceste condiţii, MicrosoftRomânia, împreună cu FujitsuSiemens Computers GmbH Austria,au reactualizat oferta comună, pecare au înregistrat-o la MinisterulComunicaţiilor şi TehnologieiInformaţiei la data de 12 martie2004.

Menţionăm că Fujitsu SiemensComputers GmbH Austria estedesemnat de Microsoft IrelandOperations Limited ccaa uunniicc ppaarrtteenneerraabbiilliittaatt ccăă sseemmnneezzee aacceesstt ccoonnttrraaccttccoommeerrcciiaall ddee îînncchhiirriieerree ddee lliicceennţţee, sălivreze produsele software Microsoftprecum şi să primească preţul pen-tru aceste produse, în cuantumul şiîn modalităţile prevăzute în contrac-tul comercial de închiriere de licenţe. Traducere: din motiv că România nua efectuat încă integral respectiveleplăţi către Microsoft Ireland şi cărespectivele plăţi trebuie făcute pânăîn 2009, şi dat fiind faptul că toatălumea cunoaşte situaţia critică încare se află Ministerul Finanţelor,adoptarea unui proiect precumOLPC în România ar echivala cudegajarea unui foc de armă înpiciorul drept al ministrului educaţieişi învăţământului şi a tuturor depu-taţilor care au cât de cât legătură cuonorarea acestor obligaţii. Şi mai pescurt: fără Linux, că ne papăMicrosoft..

Să venim puţin mai aproape dezilele noastre:

3311 mmaarrttiiee 22000066 ”[...] la Palatul Parlamentului,Ministrul Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiei, Zsolt Nagyşi Craig Barrett, chairman al Intel auanunţat cooperarea între MCTI şi

4 5

OpenIT România / Decembrie 2006 6

compania Intel.”

2233 mmaaii 22000066 ”Ministerul Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiei salutădeschiderea Centrului GlobalMicrosoft pentru Suport Tehnic înBucureşti. Prin intermediul acestuicentru se va oferi consultanţă înrezolvarea problemelor critice aleclienţilor mari ai companiei din ţărileEuropei, Orientului Mijlociu şi Africii.MCTI a sprijinit investiţia încă de lamomentul anunţării intenţieiMicrosoft [...]”

...and the plot thickens:”Intel va furniza expertiza pen-

tru construcţia şi implementareaproiectului şi va asigura asistenţăpentru fiecare propunere de pachetde software (configuraţie de bazăPC etc.), propunând MCTI anumitelinii directoare pentru configuraţiilePC-urilor, pentru îndeplinirea celormai înalte standarde de perfor-manţă. De asemenea, Intel va pro-pune MCTI anumite criterii de cali-tate, specificaţii tehnice ale PC-urilor,precum şi campanii de marketing pecare le consideră benefice pentruimplementarea proiectului, deciziafinală (luată într-o manieră non-dis-criminatorie pentru a nu exclude pro-ducătorii particulari) fiind luată decătre MCTI.”

Cu alte cuvinte, ca să nu de-ranjăm producătorii particulari, lăsăm

la latitudinea MCTI decizia cu privirela hardware-ul care va rula în insti-tuţiile publice din România. Undeeste acea detaşare faţă de Intelcând vine vorba de producătorul par-ticular al OLPC-ului? Ah... desigur...Laptopul de 100USD rulează peAMD... Mda... E clar... Detaşare,right?

CCoonncclluuzziiii

Motivele sunt banii şi servilis-mul de care cei care ne conduc daudovadă. Nu acceptăm un laptop cuLinux pe structură AMD din simplulmotiv că avem deja un acord cuMicrosoft şi un altul cu Intel. Parteafinanciară a acordului cu Microsoftnu este încă onorată, aşa că nicimăcar nu se pune problema să maicumpărăm vreo 10.000 de unităţiOLPC. Ferească-ne Dumnezeudacă acestea mai rulează şi Linuxcă se ia Microsoft România şi-şimută sediul în Grecia. De nervi.Pentru că poate. Gata cu investiţii,gata cu banii, gata cu serviciile şidineurile protocolare, zâmbetele for-male, funcţii înalte în Parlament.Intel? Să nu audă ei cumva de AMDcă îşi iau catrafusele şi dispar dinco-lo de hotare cu toate investiţiile pecare le plănuiesc în România dupăintegrarea în UE.

Nu vom vedea laptopuri OLPCîn România. Iniţiativa domnuluiGhişe este admirabilă. Mult prea

îndrăzneaţă vis-a-vis de corupţiacare domneşte în forumurile înalteale Camerei Deputaţilor. Aveţi toatăstima mea. Dar va rămâne doar laacest nivel de admiraţie venind dinpartea unor oameni de rând cumsuntem cei din OpenIT şi alte sutede fani ai software-ului liber (şi nunumai). Cu toate acestea, Ghişe adat dovadă că se poate lupta.Pentru libertate, pentru corectitudine,pentru soluţii care să permită tine-rilor din România să facă ceva cuviitorul lor.

OLPC în România are aceleaşişanse precum o are o improbabilăprohibiţie a tutunului în Statele Unitesau o implementare a soluţiilorbazate pe energie alternativă înindustria automobilelor din Texas.Pur si simplu nu se poate... Banulare ultimul cuvânt în 99% din cazuri,iar OLPC nu are în prezent loc înacel 1% disponibil.

O palmă de ruşine pe faţa de-putaţilor care au aberat cu privire laOLPC şi partea tehnică/financiară pecare laptopul de 100$ o implică.

Un tras din ochi celor de laMicrosoft şi Intel.

Un handshake lui Ioan Ghişe şio bere pentru restul.

Să fim sănătoşi cu XP-uriplătite de Stat şi malware reparat debieţii admini de reţea plătiţi cu salariimizere.

RRăăzzvvaann TT.. CCoolloojjaa

SSuurrssee ddee iinnffoorrmmaarreeAAccoorrdduull ddee lliicceennţţiieerree aa GGuuvveerrnnuulluuii RRoommâânniieeii ccuu MMiiccrroossoofftt:: http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2004/pres0415.mspxNNoottaa ddee ffuunnddaammeennttaarree -- HH..GG.. nnrr.. 447700//0011--0044--22000044: http://www.gov.ro/notefundam/afis-nota.php?id=643MMiinniisstteerruull CCoommuunniiccaaţţiiiilloorr şşii TTeehhnnoollooggiieeii IInnffoorrmmaaţţiieeii şşii IInntteell îîşşii aannuunnţţăă ccooooppeerraarreeaa: http://www.guv.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=46239&idrubricapre-sa=&idrubricaprimm=&idtema=&tip=&pag=1&dr=MMCCTTII vvaa llaannssaa uunn pprrooggrraamm nnaaţţiioonnaall ddee aacchhiizziiţţiioonnaarree aa PPCC--uurriilloorr: http://www.guv.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=45495&idrubricapresa=&idrubri-caprimm=&idtema=&tip=&pag=1&dr=PPaarrllaammeennttaarriiii nnuu vvoorr pprrooggrraammuull ““UUnn llaappttoopp ppeennttrruu ffiieeccaarree ccooppiill””: http://hotnews.ro/articol_61921-Parlamentarii-nu-vor-programul-Un-laptop-pentru-fiecare-copil.htmSSuurrssăă ddee iinnffoorrmmaarree aalltteerrnnaattiivvăă: guv.ro


n cele din urmă mi-am schim-bat şi eu telefonul mobil. Vreau

să precizez cănu sunt una dintreacele persoane care sunt obsedatede fiecare detaliu al celularului pecare-l poartă. Mie îmi ajunge dacăpe un mobil pot primi apeluri şi potredacta SMS-uri în mod rapid. Înrest, că are cameră foto sau ştie săfacă plăcinte – nu mă interesează.Un factor care m-a făcut însă să mădecid pentru Motorola SLVR L7 estefaptul că e subţire. Port mai întot-deauna la mine un PDA, chei,portofelul şi o mulţime de alte prostiicare-mi îngreunează buzunarele.Asta în zilele în care nu mă aleg şicu laptopul după mine. Aşa că amcăutat un telefon mobil subţire caresă nu mă incomodeze.

OK. Mers la magazin, stat lacoadă în preajma sărbătorilor deiarnă, plătit, dus acasă, pus pe masăşi cu asta basta. A doua zi mi-am datseama că aveam un cablu de date

USB al unei camere foto, cablu dedate ce mergea de minune cu SLVRL7. Îmi spun să îl încerc în Linux...

Cuplez celularul, bag cablul înslotul usb, dau un llssuussbb şi minunemare:Bus 002 Device 002: ID 22b8:4902Motorola PCS E398 GSM Phone

Pocnesc din degete şi încep săcaut cu febrilitate aplicaţii. Păi îlvede ca şi mass storage device,atunci poate-poate găsesc ceva (laKMobileTools mi-a sărit prima oarăgândul) cu care să accesez agendaşi SMS-ul din celular.

Şi aşa am dat peste Moto4Lin.

Moto4Lin – acces lafişiere

Precizez că folosesc UbuntuDapper Drake ca şi distro. De laadresa http://moto4lin.source -forge.net/wiki/SLVR_L7 aflu că

SLVR L7 este suportat de acest pro-gram.

IInnssttaallaarree

Va trebui să luăm codul dinSVN şi să-l compilăm singuri.Probabil că există .DEB-uri pe-acolope undeva, dar am vrut ceva bleed-ing-edge:

sudo apt-get install sub-versionsudo apt-get installlibqt3-mt-devsudo apt-get installzlib1g-devsudo apt-get installlibusb-dev

Acum că avem cele necesarecompilării, să scoatem şi codulsursă:

7

Î

SOFTWARESOFTWARE


svn co https://svn.source-forge.net/svnroot/moto4lin/trunk/moto4lin moto4lin

După ce download-ul se ter-mină, în directorul curent veţi găsiun subdirector numit /moto4lin

cd moto4linqmakemakesudo make install

Buuuun. Am instalat programul.La mine totul a decurs fără problemesau dependinţe-lipsă.

CCoonnffiigguurraarree

Pornim aplicaţia cu drepturi deroot: sudo moto4lin

În partea de jos a ecranului amfost anunţat că ”[info] Phone plugedas AT”. Apăsăm pe butonulPreferences ca să facem setărilenecesare. În câmpul ”ACM Device”m-am asigurat că apare nodul creatla conectarea celularului (în cazulmeu /dev/ttyACM0). Acum trebuie săne dăm seama care este Vendor ID-ul şi Product ID-ul mobilului. Primulimpus a fost să lansez uussbbvviieeww darapoi am văzut butonul ”Update List”din partea de jos a fe-restrei. Acestami-a oferit din prima datele nece-sare: VendorID: 22b8, ProductID:4902. Am apăsat orbeşte ba pe ”SetAs AT Device” ba pe ”Set As P2KDevice”. Când am dat pe ”Switch ToP2K” s-a întâmplat ceva – telefonul

s-a conectat.Partea ciudată vine de-abia

acum. Aplicaţia nu salvează setările.Astfel, a trebuit să editez manualfişierul de configurare cu nano ~/.qt/moto4linrc şi să-idau următoarea configuraţie:

[device]cfgACMdevice=/dev/ttyACM0cfgATproduct=4902cfgATvendor=22b8cfgAutoConnect=0cfgDetachDriver=0cfgP2Kproduct=4901cfgP2Kvendor=22b8

[filemanager]cfgAutoExpandDirTree=0cfgAutoUpdateFileList=0cfgGoLastFolder=0cfgLoadList=0

Am salvat, repornit Moto4Lin şitotul a decurs normal.

SSăă vveeddeemm ccee şşttiiee......

Apăs pe butonulConnect/Disconnect iar telefonulscoate câteva sunete ciudate, semncă Ubuntu ”îl vede”. Ecranul seluminează. În partea de jos a feres-trei mi se oferă informaţii:

[info] AT phone found[info] Switching device /dev/ttyACM0to P2K mode...[info] AT E0 answer: AT E0 OK [info] Phone answer: OK

[info] Phone pluged as P2K[info] Phone connected as P2K

Buuun – până aici, totul OK.

A trebuit să apăs pe ”UpdateList” pentru a scana structura defişiere a lui SLVR L7 unde am avutacces la imaginile de pe telefon,melodiile acestuia şi alte bazaconiipe care probabil că nu le voi folosiniciodată. Inserarea de poze se faceprin butonul ”Upload” iar copierea deelemente prin... ”Download”. SLVRsuportă şi fişiere video 3GP, aşa căpregătesc deja un script mencodercare să convertească DivX-uri în for-matul necesar... asta DUPĂ ce îmicumpăr un MiniSD.

Prin Moto4Lin putem schimbaatributele fişierelor, să le marcăm caSystem, Achive, Hidden, Read Only.Şi aceasta este doar partea de ma-nager de fişiere a programului.

Moto4Lin ne oferă posibilitateade instalare a midlet-urilor Javadirect din interfaţa QT. Puteminsera/copia si fişiere ”seem” (heck

7 8

MMoottoo44LLiinn -- CCoonnffiigguurraarree

MMoottoo44LLiinn -- MMaannaaggeerr ddee ffiişşiieerree aauuddiioo

MMoottoo44LLiinn -- MMaannaaggeerr ddee ffiişşiieerree


knows what those are...) prin inter-mediul butonului ”Seem Editor”.

Mai pe scurt, Moto4Lin ne oferăposibilitatea de acces la structura defişiere a telefonului mobil, funcţiile deSuspend şi Reboot ale aparatuluidirect din GUI-ul programului, meto-da de upload şi download a aplicaţi-ilor Java suportate de SLVR L7 (şialte modele şi mărci) precum şiinformaţii detaliate despre celular.

NNoottăă:: ca să nu vă chinuiţi ca minevreo 2 ore să realizaţi conectivitatea,treceţi celularul de pe modul ”SDCard” pe modul ”Transfer dedate/fax” înainte de a începe sălucraţi cu Moto4Lin. Damn details...

KmobileTools – accesla agendă şi SMS-uri

Normal că nu m-am oprit aici.Normal că trebuia eu să mai experi-mentez şi cu KMobileTools. În tre-cut, încercasem fără succes săconectez diferite modele de celulareîn Linux. Doream să experimentez,dar KMobileTools era de neclintit şise comporta ca un liliac orb – adicănu ”vedea” nici un dispozitiv. Nu şicu SLVR L7...

Şi să vedeţi aici faze...

IInnssttaallaarree

Cu acest program nu am avutprobleme. sudo apt-get install kmo-biletools şi aplicaţia era deja insta-lată. O lansezi ca user normal, nueste necesar să foloseşti sudo ca şiîn cazul Moto4Lin.

CCoonnffiigguurraarree

În fereastra de configurare,/dev/ttyACM0 era deja setat implicitiar la ”Mobile Phone” am ales ca tipde telefon Motorola. Suportate maisunt şi Nokia şi Ericsson precum şiun ”Generic GSM Device” cu care arputea avea noroc posesorii de celu-lare care poară alt nume de marcă.

LLeett’’ss rroocckk!!

În fereastra principală îmi suntafişate nivelul bateriei şi putereasemnalului. Mi se spune câte SMS-uri am în memorie şi câte din aces-tea sunt necitie. Practic,KMobileTools îmi oferă tot ceea cenu putea să-mi ofere Moto4Lin. Potaccesa agenda de numere, o potsalva, pot forma numere de telefondirect din interfaţa QT şi – ce măbucură cu adevărat – pot redacta şiciti SMS-uri direct din KMobileTools.Limita este de 160 de caractere iaraplicaţia te anunţă atunci când odepăşeşti. poţi trimite acelaşi SMS la

KKMMoobbiilleeTToooollss -- iinntteerrffaaţţaa pprriinncciippaallăă

MMoottoo44LLiinn -- UUppllooaadd ffiişşiieerr aauuddiioo

KKMMoobbiilleeTToooollss -- CCoonnffiigguurraarree


mai multe numere deodată,adăugându-le în ”Destinations List”.

Per ansamblu, programul estebestial. Am menţionat că ştie să facăsincronizare cu KDE Address Book?Mi-a băgat lista de contacte în suitaAddress Book-ul din KDE, fără sămă mai chinui eu să le introducmanual.

Mi se arată când se încarcătelefonul, pot forma numere,răspunde la apeluri sau termina oconversaţie curentă cu un simpluclick de mouse. Pretty cool.

Aplicaţia poate fi minimizată înKDE SysTray iar funcţiile ei acce-sate prin right-click. Singura proble-mă e că dacă porneşte automat lafiecare intrare în KDE şi nu găseştemobilul ca fiind conectat, îţi afişeazăo serie de avertismente iritante pecare însă le poţi închide rapid.

Observ pe site-ul KMobileToolscă există o versiune nouă a progra-mului, ceva mai recentă decât ceacopiată din repository-urile Ubuntu.Am să-i dau o încercare cât decurând.

Concluzie

Sper că acest mic tutorial să văfi fost de folos. Am încercat să-l ţinscurt şi la obiect.

Pe mine mă fericeşte cel maimult posibilitatea de a redacta SMS-uri şi cea de a copia şi uploada mu-zica, filme şi poze din Linux, pe tele-fonul mobil. Cu modlet-uri Java nuam apucat încă să mă joc, nu măprea pasionează, dar este fără doarşi poate o funcţie binevenită.

Succes cu mobilele şi atenţie lafactura telefonică!

IInnffoorrmmaaţţiiii ssuupplliimmeennttaarree::

Output-ul dmesg:

[17184279.608000] usb 2-1:new full speed USB deviceusing uhci_hcd and address 2

[17184279.760000] usb 2-1:configuration #1 chosenfrom 2 choices

[17184280.944000] cdc_acm2-1:1.0: ttyACM0: USB ACMdevice

[17184280.948000] usbcore:registered new drivercdc_acm

[17184280.948000]

drivers/usb/class/cdc-acm.c: v0.23:USB AbstractControl Model driver forUSB modems and ISDNadapters

LLiinnkk--uurrii::

Site-ul Moto4Lin îl puteţi vizita lahttp://sourceforge.net/projects/moto4lin.

Dacă sunteţi curioşi de compa-tibilitatea aplicaţiei cu telefonulvostru mobil, verificaţi lista de lahttp://moto4lin.sourceforge.net/wiki/Category:Models , poate aveţi noroc.

KMobileTools îl găsiţi lahttp://www.kmobiletools.org/.


9

KKMMoobbiilleeTToooollss -- AAggeennddaa tteelleeffoonniiccăă KKMMoobbiilleeTToooollss -- RReeddaaccttaarreeaa uunnuuii SSMMSS

KKMMoobbiilleeTToooollss -- LLiissttaa ddee SSMMSS--uurrii ddiinn mmeemmoorriiee


yttm, este un program opensource de instant messaging

(IM). Ayttm suportă protocoaleleYahoo!, MSN, Jabber, IRC, AIM şiICQ. La fel ca şi clientul mai cunos-cut de IM, numit Gaim. Ayttmsuportă afişarea contactelor dinreţele diferite de IM, în aceeaşi fe-reastră. A fost dezvoltat în specialpentru Linux, dar suportă şi plat-formele BSD, şi Windows. Ayttm,este un acronim care vine de la, nuo să vă vină să credeţi, “Are YouTalking To Me?” şi se pronunţă “Ay-wai-tee-tee-em” sau “tem” bineînţe-les în engleză.

Atunci când porneşti Ayttmpentru prima oară îţi este afişată ofereastră “Ayttm Account Editor” încare îţi poţi introduce datele contuluită de IM. După ce ai introdus dateleşi ai dat OK, fereastra “AyttmAccount Editor ”dispare şi poţi utilizacontul configurat. Din meniul “Chat”selectezi Sign on all, şi Ayttm se vaconecta la contul tău de IM, şi îţi vaafişa lista de contacte.

Interfaţa

Interfaţa lui Ayttm este bazatăpe GTK 1.2. În fereastra principală alui Ayttm, se află trei meniuri, şianume “Chat” “Edit” “Help” O barăcu butoane din care se pot selectatrei moduri de vizualizare a listei decontacte, lista de contacte, şi o barăde istorie a evenimentelor.

Explorând meniurile afli că înmeniul “Chat” ai acces la urmă-toarele opţiuni, “Set Status” caresetează status-ul contului de IM, şicare este independent pentru fiecarecont de IM configurat, “Sign on all” şi“Sign off all” care te ajută să teconectezi sau să te deconectezi dela toate conturile tale de IM, douăopţiuni “New Group Chat” care teajută să faci o conferinţă şi “Set As

Away” care setează statusul ca fiind“Away” cu textul ales de către utiliza-tor. Sub acelaşi meniu mai avemopţiunea Smileys din care se potalege trei tipuri de smiley-uri, şi opţi-unea “Quit” care bineînţeles căînchide programul. În meniul “Edit”se găsesc opţiunile “Preferences”prin care utilizatorul poate configuraAyttm, opţiunile “Add or DeleteAccounts”şi “Edit Accounts” princare utilizatorul poate adăuga,şterge, şi edita conturi de IM. Subacelaşi meniu găsim şi “Add a con-tact account” şi “Add a group” princare se pot adăuga contacte şigrupuri de contacte la lista de con-tacte. O altă facilitate interesantă aacestui program care se găseştesub acest meniu este “Import” Cuajutorul acestei opţiuni poţi importalista de contacte din Gaim,GnomeCU, Licq şi ICQ99. Următorulmeniu este “Help” cel care dă accesla site-ul lui Ayttm, la manualul aces-tuia, şi conţine o facilitate de verifi-care a ultimii versiuni apărute a pro-gramului.

Fereastra de IM, prin care poţicomunica cu un contact din listă areşi ea nişte opţiuni drăguţe, cum ar fi:“Enable Sounds” “Actions” “SendFile” “Invite”şi “Ignore” La fel ca şiGaim, Ayttm suportă tab-uri în fe-reastra de chat, Tab-uri care suntdeschise pentru fiecare persoană cucare conversează utilizatorul.

Configurare

Fereastra de configurare,cuprinde foarte multe opţiuni. Dintrecele mai importante secţiuniamintim, “Accounts” “Services”“Filters”şi “Utilities” În secţiunea

“Filters” avem acces la câteva opţiuniinteresante, cum ar fi “Aycryption”care criptează datele trimise cu aju-torul ayttm folosind GPG, apoi avem“L33t-o-matic” care transformă oricemesaj fie trimis sau primit, în l33t-speak, şi la final avem “Rainbow”care colorează orice text transmis înculorile curcubeului. În secţiunea“Services” se pot configura datelepentru fiecare protocol de IM înparte.

La capitolul configurare, progra-mul stă destul de bine, şi nu pot săzic că am avut nevoie de mai multdecât a putut să ofere ayttm, darcerinţele diferă de la utilizator la uti-lizator.

Concluzia

Ayttm este un program de IMsuficient de capabil şi stabil.Cuprinde un set de facilităţi care numerită desconsiderate, cel puţin eu îlvăd ca fiind o alternativă destul debună la Gaim. Singurele dezavanta-je majore faţă de acesta, fiind inter-faţa destul de “urâtă“, ceea ce nueste o problemă pentru unii utiliza-tori, şi faptul că nu suportă la fel demulte protocoale IM, ca şi Gaim.Deşi ultima versiune a fost publicatăla data de 3 Iunie 2006, şi înaparenţă este un program uitat delume, este totuşi un program caremerită luat în considerare.

Site-ul Ayttm poate fi găsit laadresa, http://ayttm.sourceforge.net/iar programul poate fi downloadat fiede pe site, fie din repository-uriledistribuţiei pe care o folosiţi.

IIoonn AAlliinn

ASOFTWARESOFTWARE

11

AAyyttttmm


SOFTWARESOFTWARE

m căutat mult timp un editortext care să aibă o interfaţă

intuitivă precum evidenţierea sintaxeipentru cele mai cunoscute limbajede programare sau scripting. Dacăsoluţia oferită la instalările xfce4.4, şianume mousepad, este destul despartană şi limitată în opţiuni, cunos-cutul gedit este legat ireversibil demediul şi librăriile Gnome. E voila,mmeeddiitt. Independent de Gnome sauKDE, un editor text înzestrat cumulte facilităţi.

Situl proiectului descrie meditca fiind un editor complet şi capabil.Evidenţierea sintaxei, mai nou pebaza tehnologiei gtksourceview (lim-baje markup, limbaje programareOOP, limbaje scripting client şi ser-ver-side, etc.), predefinirea combi-naţiilor de taste asociate unorcomenzi pentru uşurarea muncii,conceptul multiplatformă (existăchiar şi un build MS Windows),extensibilitate graţie plugin-urilorscrise în Python sau C, limbaj pro-priu de scripting - MooScript - con-struit după modelul scripting-uluishell, a limbajului python şi frame-work-ului GAP, modul file-selectorîncorporat (asemeni editorului Kate,de exemplu), precum şi multe altele,m-au convins deplin de utilitatea medit.

MMeeddiitt îţi oferă posibilitatea cus-tomizării paginii, fonturilor şi culorilorîn cazul în care doreşti un rezultattipărit sau ai alte preferinţe. Poţicăuta cuvinte sau expresii. Desigur,nu puteau lipsi clasicele funcţii cut-copy-paste-undo-redo-find. Poţialege numerotarea automată a lini-ilor, utilă în cazul în care foloseştiprogramul pentru a scrie cod sursă.Poţi defini bookmark-uri - foarte utileîn cazul în care scrii cod şi proiectultău începe să cuantifice sute de linii,sau chiar mai mult - astfel, nu maieste nevoie să cauţi expresii saucuvinte pe care poate le-ai uitat, cipur şi simplu pui bookmark pe liniilesemnificative, ca apoi să le regăseştielegant apelând una din opţiunilemeniului programului. Sau, dacă ainumăr redus de linii, poţi apelafuncţia salt la linia numărul X . Poţilucra concomitent cu mai multesesiuni ale programului, deschizândîntr-o altă fereastră tip tab, un alt fişi-er. Printr-o serie de comenzi rapidedisponibile în meniu poţi apela shell-ul sau poţi deschide o consolă-termi-nal. Fiind un program construit şiextensibil prin puternicul python, aila dispoziţie şi o consolă python. Şica bonus, medit poate exporta înformat pdf.

MMeeddiitt se instalează uşor, avândca dependinţe gtk2, python şi pygtk.Majoritatea distribuţiilor oferă chiarde la instalare aceste librării. Baunele vă vor oferi prin repository-urile oficiale sau mai puţin oficiale,chiar şi un pachet medit propriu dis-tribuţiei. AArrcchhlliinnuuxx face asta, prinactivarea repository-ului communityşi rularea cu drepturi root a comenziippaaccmmaann --SS mmeeddiitt. Desigur, mediteste licenţiat GPL. Iar autorul aces-tuia se ocupă în mod curent de pro-gram, existând release-uri periodice.

Deşi documentaţia este săracă,cel puţin pentru a veni în ajutorulcelor care doresc extinderea prinplugin-uri sau macro-comenzi a pro-gramului, recomand medit celor carescriu cod sursă, acestora fiindu-leadresat în primă instanţă programul.Şi de ce nu, şi celor care au nevoiede un mic text-editor, şi nu suntmulţumiţi de lipsa facilităţilor unorprograme sau abundenţa facilităţilordin alte programe, dar care necesităinstalarea mai multor librării terţăparte pentru a funcţiona precum şiresurse de memorie mari.

IInnffoorrmmaaţţiiii::- pagina oficială a proiectului medit:http://mooedit.sourceforge.net- sursele ultimului build: http://mesh.dl.sourceforge.net/sourceforge/mooedit/medit-0.8.0.tar.bz2 - proiectul GAP, bază a MooScript:http://www.gap-system.org/

RRoobbeerrtt DDaattccuu

MM EE DD II TTMM EE DD II TTUn editor mic şi puternic

A


um ar arăta o hartă a comu-nităţilor online Open Source

în România? Păi, din păcate, nuprea (mai) arată a comunităţi, iarcele care totuşi mai există par multmai puţin vibrante faţă de acum câţi-va ani. Şi nu este vorba de “Epocade aur”[1], este un fenomen obser-vabil de reflux. De ce această situ-aţie?

Un pic de istorieOpen Source

Pentru a înţelege un pic maibine situaţia, trebuie privit mai pelarg peisajul actual, şi analizat fun-dalul.

Linuxul a pornit în 1991 ca unproiect al unui student finlandez, şiîn scurt timp a reuşit să atragă unnumăr mare de utilizatori interesaţide iniţiativă. După o scurtă perioadăde “amatorism”, au început să aparădistribuţii, au început să aparăproiecte comerciale, totul a căpătatun aer mai serios. Linuxul a început

să se răspândească în întreagalume. Au început să apară aplicaţiidin domenii diverse. Firme impor-tante au început să porteze aplicaţiicomerciale pe Linux. Eric StevenRaymond a scris eseul “Catedrala şibazarul”[2] (mai 1997), în care expli-ca de ce sistemul Open Source estesuperior metodei tradiţionale derealizare a software-ului, şi întreagacomunitate a căpătat un rost, acelade a întreţine “bazarul”. Eseul a avuttotuşi o mică scăpare, care s-adovedit importantă, anume, a creat oaură de “silver bullet”[3] (soluţia uni-versală, panaceul universal) în jurulOpen Source. Această aură a avutca plus apariţia unui entuziasm pu-ternic legat de Open Source. Şi caminus, faptul că aceste speranţeerau irealizabile, cel puţin nu în felulîn care se spera. Punctul culminantal acestui entuziasm Open Source avenit când conducerea Netscape adecis să lanseze în regim OpenSource codul browserului Netscape,acesta fiind predat fundaţiei Mozilla.A urmat un alt grup de asemenea

evenimente (Sun a făcut OpenSource Star Office, Solaris, IBM acontribuit cu cod pentru kernelulLinux), şi entuziasmul Open Sourceera la cote înalte. În fiecare an sepronostica o cotă de piaţă aLinuxului de 50% peste doar 5 ani.Şi în 1999, şi în 2000, şi în 2001,2002, 2003, 2004. Din 2004 se parecă realismul a reînceput să intervină,mai ales că, deşi pe piaţa serverelorLinux a început să se impună, înzona desktop Microsoft deţine peste90% din piaţă. Şi nu pare că vaceda prea curând.

Lupta se va da acum prin altemetode, nu neapărat tehnice.Tehnica este necesară doar casuport, victoriile importante vor fi maimult economice, sociale şi politice.

Peisajul de la noidin ţară

Acum să revenim în ţară. Înţară lucrurile au mers puţin mai greu,şi răspândirea Linux a fost mai lentă,

C

OPINIILE OPEN ITOPINIILE OPEN IT

13

Comunităţi Open Sourceîn

România

[1] “Epoca de Aur” este un fel de perioadă mitică ce descrie vârful unei civilizaţii, a unui fenomen. Este întâlnită şi în discuţiile cotidiene, şi este cauza-tă de nostalgie, şi de distorsionarea amintilor pe măsura trecerii timpului (“nimic nu mai e ca pe vremuri”). În România există o conotaţie negativă datăde regimul comunist, dar nu la acesta ne referim. Mai multe detalii: http://en.wikipedia.org/wiki/Golden_Age[2] Poate fi citit online aici: http://catb.org/esr/writings/cathedral-bazaar/hacker-history/ Citiţi-l, este o lucrare care stă la baza filosofiei Open Source.[3] Eseul “No Silver Bullet: Essence and Accidents of Software Engineering” de Fred Brooks. Explică de ce crearea programelor software va fi mereucomplexă, şi nu există nici o cale credibilă de a o simplifica.


în principal pentru că Internetul apătruns mult mai încet. S-au formattreptat comunităţi, în jurul unor site-uri aparţinând diferitelor LUG-uri(Linux Users Group), care la rândullor au generat alte comunităţi.

O listă, departe de a fi com-pletă a acestor comunităţi cuprinde:

wwwwww..lluugg..rroo - Linux Users Group.Una dintre cele mai vechi comunităţi.În prezent activitatea este redusă lacâteva liste de mail unde concen-traţia de utilizatori experimentaţi estedestul de ridicată, precum şi risculde a fi atacat pentru afirmaţii consi-derate greşite. Există de asemeneaun wiki, relativ populat, şi mirror-uripentru marile distribuţii. Mijloacelede comunicare sunt “low bandwith”(text): mail, wiki, adecvate comu-nicării facile, dar nu şi promovăriiLinux.

wwwwww..lliinnuuxx..rroo - Un site care a fostimportant cândva, cu o comunitateactivă la început. Acum pare să fieîntr-o derivă totală. Singurele lucruricare-l menţin în viaţă sunt utilizatoriiobişnuiţi cu atmosfera, şi poziţiafoarte bună la căutări pe Google(sau accesul direct, deoarecenumele este foarte intuitiv). Practic oruşine pentru comunitate, întreţinutăde RDS, care nu cred că are nicicea mai vagă idee cum poate fi uti-lizat domeniul. Site-ul în sine e înparagină de mult timp, forumul eoarecum activ.

wwwwww..lliinnuuxx336600..rroo - Poate cea maiactivă comunitate Linux la ora actu-ală. A pornit ca o sciziune (un fork)al www.linux.ro, a avut un începutputernic, dar din diferite motive,activitatea a scăzut un pic în intensi-tate în urmă cu un an. Iniţial seorganizau întruniri periodice, seplănuia înfiinţarea unei organizaţiinon profit care să finanţeze activi-tatea, era redactată o revistă pentruîncepători - ce apărea doar în ediţiedigitală (PDF). Oricum, încearcă săofere condiţii cât mai bune mem-brilor, şi servicii diverse (FTP, SVNpentru proiecte Open Source, agre-gator bloguri). O parte din membriiLinux 360 se suprapun cu cei LUG.Cel mai puternic forum de Linux dinRomânia.

wwwwww..ttmmlluugg..rroo - Comunitatea utiliza-torilor Linux din Timişoara. Formatăîn 1999, organizează în principalîntâlniri/prezentări cu scop desocializare şi ocazional încercări dea cataliza contribuţiile la opensource[4].

hhttttpp::////ssttuuddeennttss..iinnffoo..uuaaiicc..rroo//~~lluugg//iinnddeexx..pphhpp - Grupul utilizatorilor Linux dinIaşi. Se anunţă nişte iniţiative intere-sante anul viitor, dar ar trebui săaibă grijă mai mare de site, paredestul de abandonat.

wwwwww..rrooffuugg..rroo - Comunitatea utiliza-torilor FreeBSD din România.

wwwwww..mmaannddrriivvaauusseerrss..rroo -Comunitatea utilizatorilor Mandrivadin România. Prima comunitate de-dicată unei distribuţii. Oferă mirrorpentru Mandriva, suport în diferiteforme (IRC, forum, documentaţie). Areuşit traducerea uneltelor Mandrivaîn română. Una dintre cele maiactive comunităţi ale unei distribuţiidin România, deşi restrânsă nume-ric, şi afectată frecvent de schimbăride nume, din motive externe.

wwwwww..ggeennttoooo..rroo - Comunitatea utiliza-torilor Gentoo din România. A pornitputernic şi are nişte realizări nota-bile, precum traducerea documen-taţiei Gentoo în română, saurealizarea rospell, un editor cusuport spellchecking în română. Înultima vreme activitatea a maiscăzut, dar încă oferă suport (IRC,forum, documentaţie).

wwwwww..ddeebbiiaann..rroo - Comunitatea utiliza-torilor Debian din România. E destulde inactivă, în ciuda faptului căexistă un forum.

wwwwww..ssllaacckkwwaarree..ccoomm..rroo -Comunitatea utilizatorilor Slackwaredin România. A reuşit traducereamanualului Slackware în română,pentru două ediţii ale Slackware.Oferă suport (IRC, forum, documen-taţie)

wwwwww..uubbuunnttuu..rroo - Comunitatea utiliza-torilor Ubuntu din România. A reuşittraducerea ghidului Ubuntu pentruversiunea 5.04, traduceri, promovareşi prezentări, distribuţie de CD-uri cuUbuntu. Unul dintre membri este

maintainer al proiectului Xubuntu.

Au apărut şi iniţiative mairestrânse, uneori chiar solitare, pre-cum:

wwwwww..ttffmm..rroo - Prima distribuţieromânească făcută în România,iniţial derivată din Red Hat Linux 6.2(prin 1999) apoi reconcepută de lazero după modelul iniţiat de “LinuxFrom Scratch”. Momentan TFMLinux este o distribuţie orientată spreservere, odată cu apariţia versiunii3.0 va apărea şi o variantăWorkstation a produsului.

wwwwww..ddaarrkkssttaarrlliinnuuxx..rroo - O distribuţieromânească bazată pe Slackware,ce vrea să fie prietenoasă cu utiliza-torul. A avut o perioadă de stagnare,recent pare să încerce să-şi revină.

wwwwww..uunniixxrroo..nneett - Un proiect apărutpe 8 iulie 2003, a reuşit să realizezeo colecţie interesantă de articole şiştiri. Oferă suport (găzduire şi sub-domeniu) pentru alte proiecte, pre-cum un site de ştiri Fedora -www.fedoranews.unixro.net - cepare cam abandonat, sau www.bsd-forums.unixro.net.

wwwwww..rroo..kkddee..oorrgg - Un proiect caresprijină proiectele româneşti ce sebazează pe KDE, precum şi tradu-cerea suitei de programe KDE înromână.

ggnnoommeerroo..ssoouurrcceeffoorrggee..nneett - Proiectulde traducere a Gnome în română. În2005 a reuşit traducerea integrală aGnome în română (cu sprijinulwww.ubuntu.ro). A menţinut nivelultraducerilor în mod constant la unnivel care a transformat limbaromână în limbă suportată oficial deGnome, lucru remarcabil pentru unnumăr atât de mic de oameni.

rroo..ooppeennooffffiiccee..oorrgg - Proiectul de tra-ducere a OpenOffice.org în română.

Ca publicaţii periodice, se potmenţiona:

LLiinnuuxx 336600, produsul comunităţii cuacelaşi nume. A apărut între august2003 şi ianuarie 2005.

wwwwww..lliinnuuxx--mmaaggaazziinn..rroo - O revistă

13 14

[4] Vezi maratoanele de traduceri, precum: http://wiki.ubuntu.ro/MaratonTraduceri.


Linux dedicată utilizatorilor avansaţi,care a apărut între septembrie 2003şi iunie 2006. A lăsat un gust amardatorită faptului că n-au mai fostonorate unele dintre abonamente.

wwwwww..mmyyll..rroo - O comunitate strânsăîn jurul revistei pentru începătoriMyLINUX, care a apărut între mai2005 şi ianuarie 2006. Activitatea ascăzut după ce s-a anunţat cărevista nu va mai fi publicată.MyLinux a servit ca un catalizatorpentru noii utilizatori Linux, datorităreţelei de distribuţie naţionale, darpromovarea a fost deficitară, proba-bil subfinanţată. A fost locul undes-au întâlnit actualii membri airedacţiei OpenIT România. Modelulcolaborării cu cititorii, chiar şi prinacceptarea articolelor acestora esteinspirat de MyLINUX.

Ar mai fi de menţionat: - secţiunea Linux de pe forumul Chip(Chip a fost mare promotor Linux,CD-urile cu Red Hat, Mandrake sauSUSE au fost baza multor utilizatoriLinux când Internetul era greu acce-sibil, şi a generat al doilea val de uti-lizatori Linux)- secţiunea Linux de pe forumulSSooffttppeeddiiaa- wwwwww..ddeecceebbaall..oorrgg - o distribuţieromânească ce pare să fi fost aban-donată- wwwwww..uummffttggmm..rroo//rroosslliimmss - o dis-tribuţie românească cu specific me-dical- precum şi multe, multe alte site-uri:lliinnuuxx..hhaannggaarr..rroo, ffeeddoorraaffaaqq..hhaannggaarr..rroo

În ciuda existenţei multor site-uri autohtone legate de Linux,pătrunderea Linux în România areloc arbitrar, foarte rar în mod organi-zat. Chiar se poate observa unrecul, în anumite cazuri. Cum sepoate explica?

Problemele prezente

Primul val de utilizatori Linux afost format din pasionaţi ai domeniu-lui IT, în majoritatea cazurilor profe-sori sau studenţi la facultăţi tehnice.Nivelul cunoştinţelor legate de calcu-

latoare era ridicat, dorinţa de acunoaşte detalii cât mai amănunţitedespre funcţionarea PC-urilor şi aLinux-ului era mare. Odată cupătrunderea Internetului în masă, aavut loc fenomenul “neverendingSeptember” (septembrie fărăsfârşit)[5] - a apărut un număr marede utilizatori doritori, dar mai puţindispuşi să facă eforturi să înţeleagăcultura Open Source. Utilizatorii cuvechime s-au retras scârbiţi.Fenomenul poate fi observat în “bas-tioanele” cu vechime mai mare: LUGşi Linux360 (Linux.ro nu poate fi luatîn considerare, deoarece este onavă în derivă).

Momentan lipseşte un plan deansamblu, care să ajute la adopţiaLinux de către marea masă a popu-laţiei, fără de care Linux şi culturaOpen Source vor rămâne un sistemde nişă.

Celălalt aspect este latura co-mercială. Primii entuziaşti OpenSource au depăşit vârsta la care îşipermiteau iniţiative gen voluntariat,s-au angajat, s-au implicat în afaceri- chiar şi cu Open Source, iarsarcinile curente nu le permit (saunu mai doresc) să facă o campanieOpen Source. Evenimentele OpenSource care existau au devenit spo-radice, cu excepţia LOAD (LinuxOpen Alternative Days), care are oabordare mai mult B2B (business tobusiness). Ţinând cont că partici-parea la el este 1.440.000 ROL fărăTVA (reducere 50% pentru studenţi),nu este chiar un eveniment ”open”.De asemenea, faptul că seadresează afacerilor conferă o aurămult mai formală dar îndepărteazăentuziaştii (care în general suntrefractari faţă de latura comercială).

Şi nu în ultimul rând, disputepersonale. Se pare că mai mult de 2personalităţi puternice într-o comuni-tate încalcă reguli nescrise, aşaîncât periodic apar iniţiative noisolitare. La scurtă perioadă acesteadecad, procentajul celor carereuşesc să se susţină este infim,majoritatea fiind afectate de “busfactor”[6].

Viitorul

Într-un fel, se poate vedea aiciun fenomen de ciclu Antichitate-EvMediu-Renaştere[7]: după operioadă de înflorire într-un cercrestrâns de membri, în care “con-centraţia” de indivizi foarte instruiţi emare, urmează un recul, perioadă încare ideile Open Source încep să sepropage printre “barbari”, e drept cănu neapărat în forma originală, iar“clasicii”, scârbiţi de “scăparea desub control” a situaţiei, se retrag.Barbarii revitalizează fenomenul, înversiunea lor, şi fenomenul revine,acum într-o formă sistemică, studi-ată, care-i asigură impunerea. DacăOpen Source este într-adevăr supe-rior, ar trebui să se vadă în curând“renaştererea” - acceptarea ideilorsale pe scară largă şi o creştere acomunităţilor Open Source prinatragerea de noi membri. Doar căpe parcurs, cei din “vechea gardă”,care nu se pot adapta situaţiei vor finevoiţi să se retragă.

Cum se poate trece pesteacest impas temporar - doar nuputem sta şi spera că teoria mai susmenţionată este obligatoriu ade-vărată? Ar trebui ca o entitate săacţioneze în interesul comunităţiiOpen Source din România. Astadacă s-ar putea considera comuni-tatea ca un tot unitar. Şansele caaceastă entitate să provină din interi-orul comunităţii sunt destul dereduse, şi ar putea fi mai degrabăMinisterul Educaţiei şi Cercetării.Care este însă înfundat în spon-sorizări Microsoft şi produse soft-ware bazate pe soluţii Oracle şiMicrosoft furnizate de Siveco. Deasemenea este blocat de mediocri-tatea cadrelor didactice, cu atât maimult a celor informatice. Deci puţinprobabil.

Imboldul s-ar putea să fie maidegrabă extern, din partea UE caredoreşte independenţă informaticăfaţă de SUA. Iar monopolul Microsoftînseamnă Statele Unite.

De ce ar fi nevoie? De o enti-tate - se pare că o organizaţie non -profit ar fi cea mai potrivită, înspatele căreia să se afle unii dintrespecialiştii Linux cu cea mai mare

[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Eternal_September[6] Bus factor (“factorul” autobuz) - dacă unul dintre membrii proiectului este “călcat de autobuz” - nu mai poate contribui, din diferite motive, la proiect,nu poate fi înlocuit şi proiectul este blocat. Mai multe detalii aici: http://www.itmanagersjournal.com/feature/20981[7] Un articol pe această temă, de Alexandru Dan Corlan, poate fi găsit aici http://linux.punct.info/renastere.html

15


reputaţie. Acest ONG ar trebui săaibă suficienţi membri încât să nu fieafectat de bus factor, să obţinăsurse de finanţare, pentru că nu sepoate trăi numai din voluntariat, şicare să întreţină relaţii strânse atâtcu utilizatorul simplu de OpenSource, cât şi cu firmele interesatede Open Source sau cu instituţiile destat.

Să vedem ce idei apar laEliberatica[8].

De asemenea, trebuie şi odeschidere mai mare din partea

comunităţii. Nu toţi utilizatorii Linuxvor deveni programatori sau admi-nistratori de sistem. Mulţi pot fi pro-fesionişti perfecţi în domeniile lor deexpertiză, şi utilizează Linux dinmotive radical diferite de cele alespecialiştilor din domeniul IT.

Un prim pas, probabil cel maisimplu, ar fi realizarea unui sistemde suport online (IRC, forumuri,mailinglisturi) mai gradat. Începăto-rilor să le răspundă utilizatori un picmai experimentaţi, iar cei veterani săse implice doar în problemele de

suport “heavy duty”. În fond, aşaprocedează şi firmele Open Source -Red Hat de exemplu.

Aşa oricine ar fi bine primit,doar că ar avea rezervată nişa lui(bineînţeles, deplasarea între nişe arfi oricând deschisă, doar că o altănişă ar avea alte cerinţe şi alt speci-fic).

În cuvintele LG: Everyone’sinvited! [9]

CCoonnssttaannttiinn CCaarraaiivvaann

[8] O conferinţă care pare să fie destul de interesantă. Va avea loc anul viitor, în primăvara. Pentru mai multe detalii: http://eliberatica.ro/[9] Mulţi chemaţi, puţini aleşi! ;)

15 16


ă recunoaştem: cu toţii nejucăm din când în când pe cal-

culator. Şi dacă o facem o singurădată pe an, tot o facem. Indiferent căaveai 12 sau 30 de ani când te-aiapucat de jocuri, tot ai trecut printr-operioadă în care nu puteai lăsamouse-ul din mână, fie că jucaiStarcraft, fie că jucai Quake. Jocurile“te prind”, te acaparează uneori întotalitate, îţi distrug şi fărâma detimp liber care ţi-a mai rămas. Ca sănu mai vorbim de faptul că îţiafectează viaţa socială. Ştiu – I’vebeen there.

Bine, bine – dar ce se întâmplăcu noi, utilizatorii Linux? Cei cuWindows dispun de 90% din titlurileapărute pe piaţa comercială a ga-ming-ului, nici OS X nu stă rău laacest capitol, dar cum rămâne cunoi?

Recent, cei de la Tux Gamesau alcătuit o petiţie prin care solicităutilizatorilor să voteze dacă dorescsau nu implementarea celor maicelebre titluri în Linux. Titluri dejocuri that is...

V-ar strica un port oficial Worldof Warcraft pe Linux? Nu cred...Chiar dacă nu eşti gamer şi nu eştipasionat de “joace”, tot trebuie sărecunoşti ce implicaţii ar puteaaduce prezenţa unui asemenea titluîn Linux. Alţi developeri ar vedea căBlizzard “se dă pe Linux” şi arîncepe şi ei să porteze jocurile lor.

Dacă celor de la Blizzard le iesebanu’ de ce nu ne-ar ieşi şi nouă?Din acei developeri şi acele com-panii care s-ar lua după modelulBlizzard, vreo 10% probabil că nu seocupă exclusiv de jocuri şi au dez-voltate şi alte aplicaţii. Programeaferente, utilitare de conectare laservere de jocuri, editoare şi altele,programe care necesită şi eleportare deoarece sunt atribute alejocurilor în sine. Şi aici intervin pro-gramatorii care nu se ocupă de

game development; vor observa căfirma X a portat un program dedezarhivare a fişierelor proprietare ace-ştiu-eu-cărui joc. Păi stai - avemşi noi aplicaţii de dezarhivare. Leportăm şi noi pe ale noastre.

Şi iată cum un bulgăre dezăpadă aruncat la vale poate prindeproporţii până ajunge în satul corpo-raţiilor exclusiviste.

Dacă ar fi să analizăm la recenumărul jocurilor comerciale care auajuns şi pe Linux, situaţia nu este

17

OPINIILE OPEN ITOPINIILE OPEN IT

WWoorrlldd ooff WWaarrccrraafftt îînn LLiinnuuxx

S


prea roză. Titlurile sunt puţine iarrata de apariţie a acestora esteneîndestulătoare. Avem Quake III,jocuri vechi precum Heretic II, câte-va încercări greoaie de a rescrietitluri de succes, dar cam atât... Aicise opreşte totul.

Degeaba încearcă dezvoltatorulD2X-Xl să îmbunătăţească portulDescent II folosind OpenGL. Câţidintre voi mai jucaţi Descent II? Câţidintre gamerii proaspeţi se voratinge de un asemenea titlu? Avemnevoie de World of Warcraft, deLineage II, de titluri cu greutate –portate şi lansate în acelaşi timp cuversiunile Windows şi OS X.

Marea parte a problemei nusunt companiile – cum poate unii aţicrezut. Problema sunt utilizatorii şimentalitatea acestora.

Eu - de exemplu - deşi nu suntun gamer înrăit, nu aş da bani pe oaplicaţie comercială din Linux, dar-mite pe un joc... Concepţia mea estecă dacă Linux îmi oferă 99 de apli-caţii pentru care nu trebuie săplătesc, momentul în care voi dabani pe acea aplicaţie comercială decare am totuşi nevoie este departe.Atât de departe încât voi căuta peGoogle toate alternativele posibile,le voi testa şi modifica până ajung lanivelul dorit de mine. Asta ca să nucheltuiesc bani pe un program pecare probabil că îl voi obţine în modgratuit.

Cu jocurile e puţin mai dificilăsituaţia. Încerc să emulez demo-ul

prin WINE sau Cedega, iar dacăacesta merge cât de cât bine, eusunt mulţumit. Am jocul şi pe Linux.

Alţii gândesc astfel: • de ce să-l cumpăr, când îl pot primipiratat?• de ce să aştept versiunea pentruLinux, când poate îmi funcţioneazăşi prin WINE?• de ce să cumpăr, când poate obţinceva cu reducere de 100%, la jumă-tate din calitate?• de ce, când am VMWare?

Într-un fel sau altul, companiileau ajuns la concluzia că nu merităefortul de a plăti 2-3 programatori

care să lucreze în paralel larealizarea binarelor Linux ale uneiviitoare lansări. Aceşti oameni tre-buie angajaţi, antrenaţi, integraţi înechipa deja existentă. Au nevoie debirouri, training, aparatură, timp şicoordonare. Dacă la lansarea pro-dusului versiunea Linux nu se vavinde şi nu va acoperi măcar acestecosturi (ca să nu mai vorbim directdespre profit), compania respectivăva abandona ideea de “Linux” timpde cel puţin 3-4 ani.

Nu toată lumea se teme însăde pierderi. ID Software de exemplua lansat acum multe luni jocul DoomIII care a beneficiat şi de un portLinux. Cu o întârziere de vreo 2-3săptămâni – dacă bine îmi aduc euaminte – dar jocul a fost disponibil şipe Linux. Cât şi cum s-a vândut – nuştiu. Dar cert este că nu cunosc penimeni care să folosească Linux şisă fi jucat acel joc de la cap lacoadă.

Poate greşesc, dar Linux nueste încă o platformă pentru gameri.Mentalitatea utilizatorilor care folo-sesc Linux în 90% din timp estepuţin diferită. Asta din motiv că suntîn majoritate administratori de reţea,administratori de baze de date saupersoane care din considerentefinanciare folosesc un sistem deoperare open-source. În mai toatecazurile, problema este timpul. Acestgen de oameni nu prea au timp săse joace.

Există desigur şi acel segmentde nişă care ar dori cu ardoare să

17 18

OOppeenn TTrraannssppoorrtt TTyyccoooonn

RRaacceerr


poată să dea click-uri frenetice înWarcraft III rulat din GNOME, daracestea sunt excepţii. Şi excepţiilenu aduc bani marilor companii.

Să vedem – dacă tot am vorbitde ele – ce alternative avem.

Există jocuri open-source,jocuri gratuite şi jocuri comerciale.Primele predomină în Linux dar suntalcătuite din titluri precum“TuxRacer” sau “Nexuiz”. Deşi jocuriinteresante, nu satisfac toate nevoilegamerilor. Jocurile gratuite sunt maipuţine. Ele nefiind nici open-sourcenici comerciale, se “bucură” de unsegment restrâns de dezvoltatori şiutilizatori interesaţi. Şi ar mai fijocurile comerciale. După cum amspus, şi acestea se bucură de puţinetitluri.

Aşa că ne întoarcem la jocurileopen-source. Fiecare titlu îl putemcompara cu... ce?

De exemplu, “Glest” este odestul de reuşită clonă Warcraft III.A fost inclus şi în SUSE Linux 10.0.Dispui de două tabere, tu putând săalegi cu care vrei să te războieşti.Avem facţiunea magică şi ceatehnică. Cea tehnică sunt desiguroamenii, mulţi şi proşti. Dispun deaparatură care mai de care maisofisticată: catapulte din lemn şi fierşi alte maşinării de trosnit zidurile.Ceilalţi sunt magicieni şi au la dege-tul mic tot felul de spell-uri negre cucare pot să invoce demoni şiblesteme usturătoare. Am jucatGlest vreme de aproape o lună şipot să spun că jocul este destul debine realizat, având în vedere că nueste făcut de o echipă de profesio-nişti. Grafica nu este la cel mai înaltnivel, dar nici în stare “critică”.

Problema cu Glest este că,deşi jocul este open-source, dez-voltatorii s-au concentrat mai multasupra portului Windows decâtasupra restului sistemelor de ope-rare. Aşa se face că versiunea 2.0 afost lansată pe Linux cu o întârzierede câteva luni după lansarea portuluiWindows. Vorbesc de binare aici.Poţi lua codul sursă cu gândul de a-lcompila, dar vă avertizez că – celpuţin în cazul Glest – ar dura preamult până veţi da de cap erorilor dinel.

Exemple precum Glest existădestule: jocuri care arată bine şi seapropie cât de cât de zilele noastre,dar nu sunt bleeding-edge: “Torcs”,“Tremulous”, sau “MMORPG-ul

Planeshift”.Ar mai fi apoi jocuri de genul

“Tibia” sau “KardsGT”, care suntdedicate mai mult copiilor sau secre-tarelor plictisite. Pe acestea am să lelas deocamdată deoparte, nu pentrucă unele nu ar fi amuzante dar pen-tru că se adresează unui segmentrestrâns de fani.

RReessccrriieerriilleeMă refer la jocurile care au fost

lansate acum câţiva ani în formatopen-source şi au fost preluate de omână de fanatici cu talent la progra-

mare. Sau proiecte rescrise de lazero, menite să recreeze atmosferaunui joc celebru. Vorbesc de titluriprecum “Open Transport Tycoon”,“Legends” (o fărâmă online FPS alui “Tribes”), “Tremulous” (bazatparcă pe motorul “Quake II”) sau“Dune Legacy” (clonă “Dune II”). Neaduc un strop de nostalgie, o frân-tură de trecut, dar cam atât. Mie deexemplu, îmi face plăcere din cândîn când să lansez un “Heretic”(prima parte, nu “Heretic II”) şi săbutonez vreo oră, o dată la câtevasăptămâni, doar ca să-mi aduc

GGlleesstt

TTrreemmuulloouuss


aminte de vremurile din liceu.

IIddeeii ffiinnaalleeDin păcate, concluzia e că alţii

preferă altceva... Ceva mai nou.Lumea vrea să joace un titlu la câte-va zile după ce acesta apare şi nu lacâţiva ani, din nostalgie. Viitorul?Sumbru.

PPăărreerreeaa mmeeaaE un cerc vicios. Dacă Linux nu

ia amploare pe partea desktop, nuse vor dezvolta jocuri pentru el.Deoarece în mare parte industriajocurilor manevrează hardware-ul,dacă nu se dezvoltă jocuri pentruLinux, nu vom avea drivere. Dacă nuavem drivere, ne ia prea mult să lescriem. Dacă ne ia prea mult,rămânem în urmă. Dacă rămânem laurmă... Ştiţi voi mai departe cum e...


19

DDeesscceenntt LLiinnuuxx

Căutăm vrăjitori open source.Detalii în globul de cristal

www.openitromania.org

Email colaboratori:[email protected]

sau pagina de contact:www.openitromania.org/contact


Prolog

E prea dimineaţă. Evidentdorm. Probabil e 9-10. Telefonulsună şi sună. Cu un efortsupraomenesc, răspund.

- Ce dracu are site-ul meu, cădau cu el pe fereastră?

- Da… bună dimineaţa...- Dom’le - dă-o dracu’ de

treabă, bună la dumneata acolo, dareu înnebunesc.

- Bine, o să văd… acumdormeam da’ m-am trezit, o să văddespre ce e vorba şi vă sunimediat…

Şi gata. Cu ochii lipiţi măgândesc dacă să-mi continui somnulşi când mă trezesc să-i raspundceva de genu’ “e de la provideruldumneavoastră, ca în 99% dincazuri”. Dar totuşi, hai să văd. Măaşez la comp, dau drumul la muzică,dau după server cu www...şi mătrezesc brusc. Are dreptate. Cedracu’ are site-ul lui are, dar toateau. Ce? Nu se ştie…

Chestiile astea au un efectexcitant asupra nervilor mei maiceva decât o gramadă de căni deness. Şi încep mecanic. SeSeHashIP ... user şi pass... ps ax ... încăunu că poate au defilat prea repedeşi nu le-am văzut, încă un ps ax ... ogrămadă de liniuţe lipseau. Încerc sărepornesc serviciile, mă uit în log-uri,totul părea OK. Totuşi, nu pot să fiucron şi să verific din 5 în 5 minutecare-i treaba şi să dau restart în cazcă ceva… Aşa că mă hotărăsc…

Pun SIMhttp://r-fx.org/sim.php

SSIIMM este o unealtă pentrumonitorizarea sistemelor şi serviciilordintr-un Linux cu „SysVinit” (adicăda, nu e pentru Slackware, deşidacă şurubăreşti puţin la el ar puteafi). Monitorizarea asta se face prinverificarea constantă a statusuluiserviciilor, încărcarea sistemului(load average) este ok şi logurile auo dimensiune rezonabilă. Mai multedetalii, găsiţi pe pagina web mai susmenţionată.

DDaattee::OS: LinuxDistro: CentOS 4.4Kernel : 2.6.8-022stab070.5-entnosplitServicii: http, ftp, dns, ssh, mysql,postgreeSQL, pop, smtp

wget http://www.r-fx.ca/downloads/sim-current.tar.gztar zxf sim-current.tar.gzcd sim-2.5-3/

Acum, chestia isteaţă e săvedem ce ne zic developerii(vrăjitorii) despre SIM ca să nuajungem să punem întrebări tâmpitepe forumuri :

cat README | less

Scroll down, scroll down... blabla bla...

Instalarea este extrem desimplă. Nu ./configure, nu make, nupatch sau mai ştiu eu ce, totul îl faceexecutabilul “setup”. Cum ne zice şiîn README, avem:

./setup

-i Instalare-q Instalare rapidă-u Dezinstalare-c Instalează/Dezinstalează cronjob

Minunat - nu ?

Eu am ales*

./setup –i

*Are el –q dar cum nu suntem pesistemul ăla de operare unde totulse întâmplă repede şi la click demouse, prefer să avem controlultotal asupra a ceea ce instalăm.

Acum scriptuleţul ăsta drăguţ,ne pune o grămadă de întrebăriindecente, despre cum şi unde avemserviciile şi mai ales pe care anumevrem să le monitorizăm, ce adresăde email avem şi ce vrem exact şicând să primim, ca să nu zică lumeacum că e ceva SPAM. Multe, darîntrebarea cu serial-ul nu o ştie. Mai

are şi el scăpări. Partea frumoasă ecă, instalat ca şi cronjob, verifică laX minute (implicit la 5) stareaserviciilor iar dacă ceva e ”jos”, îlridică liniştit. Că băieţii ăia care l-aufacut sunt oameni serioşi şisimpatici, ne demonstrează faptul căSIM ăsta, după ce a ridicat serviciulcăzut, mai dă şi email ca să ştii şi tucă poate BIND-ul a luat-o raznadacă ai 30 de restart-uri pe oră.

Exemplu de email de la Nea’SIM într-o zi extrem de urâtă pentrumaşina pe care o servea:

System integrity monitor onSERVER has taken action inresponce to an event. Recent eventlogs are enclosed below for yourinspection. There has been 140events today, if an average of 30events is reached, e-mail alerts willbe terminated for the duration of theday.

- Events Summary:Total event count: 140Average event count: 17

- Service Summary:FTP [offline - 31 events]HTTP [offline - 31 events]DNS [online - 0 events]SSH [online - 0 events]MYSQL [online - 0 events]SMTP [restart failed - 1 events]

- System Summary:LOAD [0.11 - status good - 0 events]NETWORK [venet0:0 - online - 0events]

- SIM Log:[11/22/06 23:30:01]: MYSQL serviceis online.[11/22/06 23:30:01]: SMTP serviceis offline.[11/22/06 23:30:01]: SMTP restartfailed, could not find/etc/init.d/sendmail.[11/22/06 23:35:01]: LOAD 0.11(status good)[11/22/06 23:35:01]: NETWORK isonline.[11/22/06 23:35:01]: FTP service isoffline.

O ZI DIN VIATA UNUI SYSADMINO ZI DIN VIATA UNUI SYSADMIN

21

SSccuullaatt // CCuullccaatt cc uu ssee rr vv ii cc ii ii ll ee


[11/22/06 23:35:01]: FTP offline,restart limit exceeded.[11/22/06 23:35:01]: HTTP service isonline.[11/22/06 23:35:01]: HTTP urlrequest failed, assuming offline.[11/22/06 23:35:01]: HTTP offline,restart limit exceeded.[11/22/06 23:35:01]: DNS service isonline.[11/22/06 23:35:01]: SSH service isonline.[11/22/06 23:35:01]: MYSQL serviceis online.[11/22/06 23:35:01]: SMTP serviceis offline.[11/22/06 23:35:01]: SMTP restartfailed, could not find/etc/init.d/sendmail.

Asta ce ne spune? Că FTPD-ulşi HTTPD-ul sunt probabil varză şică noi am configurat aiurea SIM-ul.Celebrul bug dintre tastatură şiscaun.SMTP restart failed, could not find/etc/init.d/sendmail.

Hmmm, probabil de la somn.Tot din README, trebuia să aflămcă există un fişier de configurare şianume /usr/local/sim/conf.sim . Dece nu e sim.conf nu aş putea săspun, dar ”cine zice, ăla e”. În fine...

Cum eu am pe server EXIM înloc de sendmail, modific liniile

SMTP_NAME=”sendmail” # nameof SMTP service as appearsin ‘ps’

cu

SMTP_NAME=”exim” # name of

SMTP service as appears in‘ps’

şi

SMTP_INIT=”/etc/init.d/sendmail” # path to SMTPservice init script

cu

SMTP_INIT=”/etc/init.d/exim” # path to SMTP serviceinit script

Salvăm şi dacă i-am instalatcronjob-ul, peste cinci minute o săfie apt şi pentru exim-ul meu sau altău.

Ăsta vine presetat cu proftpd şisendmail. Eu am modificat sendmail-ul cu exim şi proftpd-ul cu pure-ftpd.

FTP_NAME=”pure-ftpd” # nameof the FTP service asappears in ‘ps’

respectiv

FTP_INIT=”/etc/init.d/pure-ftpd” # path to FTPservice init script

Şi ca totul să fie mai frumos,putem seta şi porturile serviciilor,adică poate mai am un exim carerulează pe 26 sau un sshd carerulează pe 69 ca tftp-ul. Mai e? Da,se poate seta şi un url care să fieverificat, pe lângă verificarea propriu-zisă a httpd-ului.

SP_HTTP_URL=”true” #true/false value toenable/disable url awaremonitoring

şi

URL_PROT=”http” # protocolfor url ? http one wouldhopeURL=”www.domeniu.tld/index.php” # url path to a localfile - do not includehttp://

Mai ştie şi reboot la serverdacă Y evenimente au avut loc sauload-ul este prea mare. Mai ştie sătrimită şi alte log-uri în acelaşi mail,să restarteze placa de reţea dacăceva nu e bine, să se actualizezeautomat....şi mai ştie destule. Dar vălas pe voi să descoperiţi restul. Pelângă că e foarte uşor deinstalat/dezinstalat, fişierul deconfigurare este o bijuterie princomentariile ajutătoare de caredispune.

Epilog:

Situaţia a fost una oarecumreală. Ce-i drept, log-ul a fost ajustatpuţin pentru exemplu. Problema nuera de la Linux ci de la hardware(care a fost înlocuit). Totusi, 50 derestart-uri la httpd/zi nu ar finormale...

Pot să-mi continui somnul ştiindcă “Ochilă” SIM veghează din Globulde Cristal şi asuprawww.OpenITRomania.org. Iar dacămysqld-ul pică exact la 00:000.1.01.2007, stai liniştit. Somn uşorpână la următoarele telefoane.

AAlleexxaannddrruu CCrreeţţuu

21 22


(my $way =~ /easy/ ) ?print “djbdns” : print“BIND”;

esigur că mulţi se vorîntreba ce am vrut să spun;

sau poate că nu. Este operatorulternar care exprimă sub o formă saualta că prima alegere este cea maiuşoară în cazul în care variabila este“easy”.

Introducere

Ce este DNS? DNS – provinede la Domain Name System şiînseamnă rezolvarea numelor în IP-uri şi vice-versa.

Cum funcţionează? Săpresupunem că încercăm săcontactăm test.buzz.info. Pecalculatorul dumneavoastră existăun IP care conţine adresa unuiserver central (central root server).Atunci când încercăm să contactămtest.buzz.info, întrebăm acel servercentral dacă ştie care este adresa luitest.buzz.info. El ne va redirecţionacătre un altul (pentru informaţiireferitoare la .info , mergi la IP-ulrespectiv, apoi cu acelaşi algoritmmergi la .buzz). Aceste tipuri deredirecţionări se numesc delegaţii.Într-un final vom rezolva numeleacela într-un IP. După cum seobservă există o structură de graf(de la root la TLD, apoi la host-ulrespectiv).

Ce este djbdns? djbdns este osuită modulară de programerealizate de către D.J. Bernstein, elfiind şi cel care a realizat celebrulqmail.

Ce conţine? Dnscache – serverde cache care accepta interogări dela MTA şi browsere de Internet. Lepune în cache pentru a salva timp.Daemon-ul ascultă pe portul 53

după pachete UDP şi conexiuni TCPşi trimite pachete dupa IP-ul primaral maşinii pe care rulează. Tinydns –serverul de nume; ascultă numaidupă pachete UDP. Ruleazăautomat într-un mediu chroot.Axfrdns – pentru a realiza legăturacu zonele din BIND în cazul în caredjbdns e server primar iar BINDsecundar şi invers.

Ce vreau să realizez? Unserver de cache extern şi un serverde nume pentru reţeaua locală(privată).

Instalare

Pentru a monitoriza şi în cazulîn care unul dintre servicii (procese)moare, Bernstein a creatdaemontools, care se va ocupa decele de mai sus.

IInnssttaallaarree ddaaeemmoonnttoooollss::

OpenBSD:cd/usr/ports/sysutils/freedt-0.21; make; sudo make install

Linux:Particularizare – Gentoo Linux:emerge daemontools

Sursa:wget http://cr.yp.to/daemontools/daemontools-0.76.tar.gzmkdir –p /packagetar –xvzf daemontools-0.76.tar.gz–C /packagecd /package/admin/daemontools-0.76package/install

Pornirea sub *BSD-uri se facecu csh –cf ‘/command/svcscanboot&’ iar sub Linux va fi imediată.Script-ul va scrie în rc.conf respectiv

în inittab sub sistemele Linux.

IInnssttaallaarree ddjjbbddnnss::

Particularizare – Gentoo Linux:emerge djbdns (precum şi/etc/init.d/svscan start &&rc-update svscan boot - acesteaputând fi rulate odată cu instalareadaemontools)

Sursa :wgethttp://cr.yp.to/djbdns/djbdns-1.05.tar.gztar –xvzf djbdns-1.05.tar.gzcd djbdns-1.05echo gcc -O2 -include/usr/include/errno.h > conf-cc(numai sub Linux)makemake setup check

Majoritatea distribuţiilor Linuxnu au integrat djbdns în repository-ullor din cauza licenţei (aceasta nuexistă), ceea ce reprezintă un risc.La fel şi in cazul OpenBSD.

Configurare

Se presupune ca aveţi cel puţino interfaţă pentru o reţea locală( privată ).

Pentru că ambii daemoniascultă pe acelaşi port vom setadnscache pe un IP iar tinydns pe altIP.

Pentru început vom creautilizatorii:

useradd –s /sbin/nologin Gdnscacheuseradd –s /sbin/nologin Gdnsloguseradd –s /sbin/nologin Gtinydns

Se va crea un server cache :dnscache-conf Gdnscache Gdnslog/etc/dnscache 192.168.0.1

23

D

HOW TOHOW TO

DJBDNSAlternativa la BIND


Precizăm maşinile care vorputea folosi cache-ul :touch /etc/dnscache/root/ip/192.168chmod 644/etc/dnscache/root/ip/192.168

Pornim server-ul :ln –s /etc/dnscache /service(/service si /command au fost createodată cu daemontools)sleep 5 (svstat /service/dnscache artrebui să ne arate > 1 sec).

În momentul de faţă putemfolosi şi testa server-ul de cache:echo 192.168.0.1 > /etc/resolv.conf(la fel şi pentru maşinile din reţea)

Se va crea un server autoritar(tinydns); pentru asta avem nevoiede alt IP:aa)) se crează un alias pentru aceeaşiinterfaţă :

ifconfig inet alias 192.168.0.10netmask 255.255.255.255ifconfig :0 192.168.0.10 netmask255.255.255.255 (linux)

bb)) sau putem folosim lo (127.0.0.1)

Experienţa a arătat, în cazulmeu, că folosirea lo nu funcţioneazăcum trebuie, deoarece nu primescreverse look-ups.

tinydns-conf Gtinydns Gdnslog/etc/tinydns 192.168.0.10ln –s /etc/tinydns /servicesleep 5 (svstat /service/tinydns artrebui să ne arate > 1 sec.)

Continuăm prin configurareamaşinilor din reţea :cd /etc/tinydns/root

./add-ns local 192.168.0.10 (ns =name servers)./add-ns 0.168.192.in-addr.arpa192.168.0.10 (reverse lookup ns)./add-host masina1.local 192.168.0.2(inclusiv PTR reverse lookup)./add-host masina2.local 192.168.0.3./add-host masina0.local 192.168.0.1./add-alias www.masina0.local192.168.0.1 (alias-uri, CNAME şiA records)./add-mx mail.masina0.local192.168.0.1 (MX records)make

Legătura între dnscache şitinydns este necesară pentru ca ceidoi daemoni să comunice pentru arezolva interogările pentru .local:

echo 192.168.0.10 >/etc/dnscache/root/servers/localecho 192.168.0.10 >/etc/dnscache/root/servers/0.168.192.in-addr.arpasvc –t /service/dnscache (-u up–d down –t restartează).

Cazuri Particulare:

11)) NIC-uri multiple

În cazul în care aveţi mai multe NIC-uri pe aceeaşi maşină, creaţi un noualias pe cea de-a doua interfaţă,rulând tinydns pe acel IP, apoi faceţio nouă legătură între acel IP şidnscache:

tinydns-conf Gtinydns Gdnslog/etc/tinydns2 192.168.1.10ln –s /etc/tinydns2 /servicesleep 5

cd /etc/tinydns2/root./add-ns local 192.168.1.10./add-ns 1.168.192.in-addr.arpa192.168.1.10./add-host masina1.local192.168.0.2makeecho 192.168.1.10 >/etc/dnscache/root/servers/1.168.192.in-addr.arpaecho 192.168.1.10 >>/etc/dnscache/root/servers/local

22)) PPPoE şi cum să refuzaţi(disgard) DNS-urile de la ISP.

Sub Linux există rp-pppoe, care esteun utilitar foarte bun pentruconexiunile pppoe. Când rulaţipppoe-setup apare la un momentdat o întrebare legată de DNS fromISP, iar dacă alegeţi server o săprimiţi automat prin clientnameservere; în cazul de faţăspuneţi nu. În cazul *BSD comentaţienable dns din /etc/ppp/ppp.conf. Încazul în care primiţi DNS prin DHCPconsultaţi pagina de manual de ladhclient.conf (request host-name).

33)) Autoritar Public

La fel ca instalarea pentru privatnumai că se specifică IP-ul public şiNS-ul cumpărat.

IInnffoorrmmaaţţiiii::http://cr.yp.to/djbdnshttp://lifewithdjbdns.comhttp://www.purebsd.com/o.daemon.djbdns.phphttp://tinydns.org

MMaarriiuuss VVllaadd

23 24


hell-ul e el însuşi un pro-gram, şi vă oferă diferite

facilităţi/opţiuni/reglaje. Care suntcele mai importante?

- wwiillddccaarrdduurrii şi alte caractere spe-ciale - sunt folosite pentru a înlocuimai multe caractere deodată: deexemplu “ * “ înlocuieşte orice, “ ? “înlocuieşte un singur caracter; pelângă acestea, caractere specialemai sunt \ - se foloseşte drept carac-ter “escape” (care “scapă”), adică nepermite să scriem ca text simplu,chiar şi folosind caracterele speciale:\* înseamnă caracterul “*“, nu oricecaracter (sau grup de caractere).

Erori

Există situaţii în care se întâm-plă pur şi simplu ca programul să numai meargă, să se blocheze, saupur şi simplu să nu pornească. Înacest caz trebuie investigat motivulpentru care acesta nu merge.Trebuie lansat din consolă, astadeoarece majoritatea programelorUNIX care se respectă vor afişa ero-rile întâmpinate acolo.

Apoi, în funcţie de ceea ce seobservă în mesajul de eroare, tre-buie procedat în consecinţă. Dacămesajul nu este înţeles - e prea ciu-dat, e neclar - una dintre cele maisimple metode de a rezolva proble-ma este căutarea erorii pe Internet,folosind www.google.ro/linux . Dacăsunt date prea multe rezultate,scrieţi şi numele programului încaseta de căutare; dacă sunt preapuţine, fiţi atenţi la elementele dis-tinctive: scoateţi căile(/home/gigi/program), numele de uti-lizator (gigi), alte elemente din textulpentru cautare ce ţin doar de calcu-latorul vostru şi nu de programul însine.

Dacă aşa nu găsiţi nici osoluţie, încercaţi să identificaţi dez-voltatorul programului şi să-i daţi unmail, sau să postaţi pe un forum saumailinglistul acestuia, menţionânderoarea primită şi condiţiile în careaţi primit-o. Este util sa trimiteţi un

raport si către maintainerii distribuţieifolosite.

Probabil că vă vor ajuta sărezolvaţi problema, cu condiţia să văexprimaţi politicos. Descrieti condiţi-ile în care s-a produs problema, ceversiune a programului folosiţi, cedistribuţie utilizaţi.

Comenzi de bază

Lista comenzilor posibile epractic limitată de numărul de pro-grame instalate. Asta şi pentru căorice program poate fi apelat dinconsolă. Totuşi, există un set decomenzi care sunt întâlnite pemajoritatea UNIX-urilor, şi văsalvează din multe necazuri. Voienumera câteva dintre cele maiimportante:

ccdd - pentru trecerea în alt directorcd director_nou

llss - pentru a vedea ce fişiere suntîntr-un director; dacă vreţi să vedeţişi directoarele ascunse, folosiţi opţi-unea -a (all), pentru a vedea de cetip sunt, şi ce mărime au, folosiţi -lh(long, human readable)ls

mmvv - pentru mutarea fişierelor, sauredenumirea lor; pentru a nusuprascrie ceva din greşeală, folosiţi-i (interactive)mv fisier_sursa fisier_destinatie

ccpp - pentru copierea fişierelor; folosiţi-i pentru a nu suprascrie dingreşeală un alt fişiercp fişier_sursă fişier_destinaţie

rrmm - pentru ştergerea fişierelor; pen-tru a şterge un director cu tot ceconţine folosiţi -r (recursive), şi pen-tru a nu şterge din greşeală, folosiţi -irm fişier1 fişier2

mmkkddiirr - pentru crearea directoarelormkdir nume_director

lleessss - pager, adică permitevizualizarea unei pagini de text, util

pentru a vizualiza rapid un textless nume_fişier; ca să vădeplasaţi în fişier, folosiţi săgeţile, şi/ pentru căutare (/cuvânt va căutacuvântul dorit)

ttoouucchh - creare fişiertouch nume_fişier

ppwwdd - afişează în ce director vă aflaţipwd

Mare atenţie cu rrmm, şterge fărăsă întrebe, iar mmvv mută peste un fişi-er deja existent (suprascriindu-l, deciveţi pierde ce conţinea el înainte),fără jenă.

Opţiuni des întâlnite

După cum probabil că aţiobservat, cam orice comandă areopţiuni. Acestea pot fi în mai multeforme, dar cele mai comune sunt:

- mmaarrccaattee ccuu uunn mmiinnuuss: comandă -a-b -c -d; acestea se pot scrie reunitede obicei, dacă nu sunt urmate denimic: -abcd; sintaxa normală,POSIX

- mmaarrccaattee ccuu ddoouuăă mmiinnuussuurrii:comandă —all —byte; de obicei suntprescurtate (—a echivalent cu -a);este sintaxa GNU

- nneemmaarrccaattee de nimic: ps aux; esteaşa-numita sintaxă BSD, în generalîn curs de depreciere (deprecation)

Acum ar fi util de ştiut cam ceopţiuni sunt mai des întâlnite. Nusunt reguli absolute, dar majoritateaprogramelor le respectă, şi veţivedea că nu trebuie să învăţaţi pede rost sute sau mii de opţiuni, cidoar să ştiţi cum să daţi de ele lanevoie.

Fişiere

În primul rând, ce e un fişier?Este o colecţie de date structurată,aflată pe hard disk. Adică date puse

25

S

CCuumm ssee ffoolloosseeşşttee ccoonnssoollaa LLiinnuuxx??ppaarrtteeaa aa IIII aa

HOW TOHOW TO


pe hard disk, dar organizat. Nu tre-buie să ştiţi prea multe desprefişiere, decât două chestii: ce tipuriexistă, şi cum se manevrează.

TTiippuurrii ddee ffiişşiieerree::

aa)) textbb)) binare

aa)) Fişierele text sunt cele pe care leputeţi deschide cu un editor de textgen nano, Gedit, Kate, şi îi puteţi citiconţinutul. Sunt în format ASCII sauUnicode. ASCII şi Unicode suntmetode de a “codifica”, adică de anota simbolurile alfabetului, în binar,astfel încât să poată lucra calcula-torul cu ele.

bb)) Fişierele binare sunt celelaltefişiere. Ele ţin date în alte formatedecât ASCII sau Unicode.

Acum vine întrebarea: eudeschid curriculumvitae.doc cuOpenOffice, şi văd text - .doc nu efişier text? Nu. E un fişier careconţine text, dar deschideţi-l cunano, Gedit, Kate, ... şi o să vedeţipuţin text şi multe gunoaie. Astapentru că .doc e text adnotat (“mar-cat”) - conţine şi descrierea paginii,a fontului, a culorii fundalului, şimulte altele, într-un format propriu.Invers, deschid index.html cu vi &co, şi văd text - HTML e text? Da, etext. Şi el notează acele detaliidespre pagină, font, culoare fundal,dar foloseşte ca marcaj text.

Pentru a afla de ce gen este unanumit fişier, folosiţi comanda file:file nume_fişier

Vă va da detalii despre de cetip este un anumit fişier, folosindanumite detalii de la începutulfişierului (un element numit “magicmarkerul”). Foarte util, când aveţi unfişier primit din surse obscure, şi nuştiţi ce e de fapt.

Dacă pe Windows eraţiobişnuiţi cu un sistem, aici e altul.Nu există partiţii văzute ca atare.Există doar fişiere. Fişiere de multefeluri, dar fişiere. Fişierele menţio-nate mai sus sunt fişierele normale.

Pe lângă acestea mai există:directoarele (foldere) - le ştiţi dinWindows. Socket-uri - sunt niştefişiere speciale, folosite de programepentru a comunica prin reţea. Pipe-uri - alte fişiere speciale, folosite deprograme pentru a comunica între

ele. Legăturile - linkuri (soft sauhard).

Link-urile

Link-urile sunt un fel de echiva-lent al shortcut-urilor Windows, darmult mai capabile. De câtva timpîncoace, Windows a început să imiteUNIX-ul, iar noile versiuni deWindows au şi ele un fel de linkuri,chiar dacă nu chiar de nivelul UNIX.Ce se poate face cu un link? Păi sepoate pune pe desktop o scurtăturăcătre o partiţie de pe calculatorulcuiva din Australia. Se poate pune oscurtătură către un fişier aflat învreun colţ greu de găsit al hard disk-ului, pentru a ajunge uşor la el.

Structura sistemuluide fişiere

Structura sistemului de fişiere eierarhică, adică are o rădăcină(root), şi mai multe noduri subrădăcină.

Ce înseamnă asta mai clar?Păi să comparăm cu Windows.Windows are MyComputer. De aiciajungem în partiţii ale hard diskului,CD/DVD, floppy, şi după aceea maijos, în directoare, până dăm defişiere. Deci rădăcina ar fiMyComputer, dar de obicei nu e ară-tată, se arată doar literapartiţiei/unităţii CD/DVD, floppy. Aşacă avem:/Windows/system32/explor-er.exe. Deci explorer.exe e pe par-tiţia C, în directorul system din direc-torul Windows. Acum să trecem laLinux. Aici putem vedea rădăcina caatare, e notată cu // (slash).Important este ce e sub /. Aici găsimnişte directoare, fiecare cu un scopprecis.

Să începem să le prezentăm:

- //bbiinn - conţine binarele de bază,cele necesare în single user mode,pentru repararea sistemului - bina-rele sunt echivalente cu .exe (exe-cutabilele Windows), de aici vine şidenumirea directorului, e prescurtarede la “binar”; deci cam ce găsimaici? bash - interpretorul (shell-ul);tar, gzip, gzip2 - utilitare de arhivare;ls; kill; ... - pe scurt, chestiile debază pentru utilizarea sistemului,mare atenţie ce faceţi prin el, mai

bine nu umblaţi deloc

- //bboooott - conţine fişierele necesarepornirii sistemului - imaginea de ker-nel (da, şi kernelul e în primul rândun fişier pe hard), diferite alte fişierenecesare

- //ddeevv - conţine fişierele “dispozitiv”(device); aici povestea e mai compli-cată, dar e util de ştiut că în cazul încare aveţi un periferic al calculatoru-lui şi există probleme, e bine să veri-ficaţi dacă a fost creat fişierul cores-punzător aici (de exemplu pentruhard disc există un fişier pentrufiecare partiţie, de formahd[literă][număr] - hda1

- //eettcc - conţine fişierele de confi-gurare pentru sistem; dacă aveţi pro-bleme, căutaţi aici fişierul de confi-gurare al programului respectiv, segăseşte aici direct, sau într-un direc-tor din acest director; pentrurealizarea reglajelor doar pentru uti-lizatorul vostru, s-ar putea să existeşi fişiere ascunse (care încep cu .),în directorul /home

- //hhoommee - aici sunt “căsuţele” utiliza-torilor; fiecare utilizator normal areun director sub acesta; ce e impor-tant de ştiut: este tot ceea ce aveţinevoie, deşi e un singur director depe hard disc, poate fi oricât de mare

- //lliibb - toate programele au nevoiede biblioteci de funcţii pentru a rula,iar bibliotecile importante se găsescaici (numele vine de la “library”, bi-bliotecă)

- //mmnntt - locul unde se montează deobicei sistemele de fişiere; de exem-plu: aici se montează CD-ROM-ul

- //oopptt - director în care se pun pro-gramele mari, cu structură de direc-toare specifică (OpenOffice, Mozilla, ...)

- //pprroocc - director şi sistem de fişierespecific Linux, conţine date despresistem; este utilizat de diferite uti-litare, programe, pentru a le obţine

- //rroooott - directorul home al utiliza-torului “root” (administrator)

- //ssbbiinn - binare importante ce nu potfi rulate decât de administrator, saucineva care are drept de adminis-trare; exemplu: modprobe - utilitarul

25 26


care introduce module (de obicei dri-vere), în kernel

- //ttmmpp - conţine fişiere temporare; nuuitaţi fişiere aici, de obicei lapornirea calculatorului este golit defişiere

- //uussrr - un director cu funcţii diverse,teoretic ar trebui să conţină fişierece pot fi partajate în reţea; direc-toare importante în el sunt /usr/bin -aici sunt localizate majoritatea exe-cutabilelor programelor, şi/usr/share/doc - aici e de obiceidocumentaţia

- //vvaarr - director pentru fişiere vari-abile - de exemplu - conturi de mail

(va urma)

CCoonnssttaannttiinn CCaarraaiivvaann

27


HOW TOHOW TO

iimmpp– GNU Image ManipulationProgram, este cel mai cunos-

cut şi performant program pentrucrearea şi editarea imginilor subLinux. Poate fi utilizat pentrueditarea fotografiilor digitale, a ima-ginilor pentru web, poate fi folosit înscopuri profesionale sau doar pentrudistracţie. Suportă o multitudine deformate, inclusiv .PSD (Photoshop)şi .PSP (PaintShop Pro). Extensiaimplicită pentru Gimp este .XCF.

În această serie de articole voiîncerca să arăt la ce este bun acestacest program, care sunt uneltele luişi cum se folosesc. Înainte de aîncepe, ţin să amintesc că de celemai multe ori, în Gimp, o problemăare mai multe moduri de rezolvare,iar ceea ce veţi folosi depinde numaide voi, de unealta cu care văobişnuiţi şi care vă place cel maimult, de unealta care vi se pare maiintuitivă.

Ferestre şi meniuri

Gimp oferă utilizatorului posibi-litatea de a avea deschise mai multeferestre în acelaşi timp. La începutpoate fi derutant, însă, pe parcursveţi vedea că acest lucru este folosi-tor deoarece oferă posibilitatea de adecide unde vor fi poziţionate acesteferestre; le putem ascunde pe celeutilizate mai rar, mărind astfelsuprafaţa de lucru.

TToooollbbooxx WWiinnddooww - este fereastraprincipală a programului; implicitarată ca în imaginea 1. În funcţie deversiunea de Gimp folosită, aceastăfereastră poate suferi unele modi-ficări (poziţia uneltelor este schim-bată, apar unelte noi).LLaayyeerrss,, CChhaannnneellss,, PPaatthhss – prescur-tat Layers Dialog (imaginea 2); încaz de închidere accidentală, oricefereastră se poate redeschide dinmeniul File-Dialogs.

TToooollss OOppttiioonn – fiecare unealtă dinToolbox are opţiuni specifice, opţiunipe care le regăsim în această fe-reastră, implicit poziţionată subToolbox.IImmaaggee WWiinnddooww – este locul în careavem afişată imaginea (imaginea 3).Fiecare imagine va avea propria safereastră. Bara de meniuri poate fieliminată pentru a mări suprafaţa delucru deoarece acestea pot fi acce-sate prin intermediul butonului Menu

G

imaginea 1 imaginea 2


sau prin click-dreapta.

Proiectul 1

De multe ori, imaginile captatecu camera foto digitală sau celedescărcate de pe Internet nu sunt pemăsura aşteptărilor noastre sau nupot fi utilizate în ceea ce ne-am pro-pus să facem: dimensiuni prea mari,culori şterse, ochi roşii, elemente pecare nu le dorim în imaginea finalăetc. Cu ajutorul lui Gimp şi cu cevaîndemânare, toate acestea se potrezolva foarte uşor. O astfel defotografie face subiectul primuluinostru proiect Gimp. Este ofotografie făcută de mine în DeltaDunării, într-o zi însorită, însă dupădescărcarea pozelor în calculatoram observat că imaginea esteştearsă, cerul nu este albastru iarverdele copacilor nu este acel verdepe care l-am văzut eu.

Dacă încă nu aţi deschis GGiimmppeste timpul să o faceţi pentru căavem de gând să lucrăm cu el. Apoideschidem imaginea direct de peInternet folosind File-Open Locationşi tastăm următoarea adresă:http://img237.imageshack.us/img237/4466/delta230uh4.jpg

Pentru început, vom tăia ima-ginea, reducând suprafaţa ocupatăde apă, iar pentru asta ne folosim deunealta Crop accesibilă direct dinToolbox. Cu unealta selectatătrasăm un chenar în jurul porţiuniidin imagine care ne interesează.Redimensionarea zonei care va fipăstrată se poate face fie folosind

fereastra Crop care s-a deschis, fietrăgând de colţul dreapta jos alchenarului trasat.

Intenţionat am lăsat o porţiunedin dată pentru a putea utiliza onouă unealtă, şi anume CClloonnee. Aşacum spune şi numele, Clone copiazăporţiuni de imagine dintr-o parte înalta, dintr-o imagine în alta saufolosind şabloane (patterns). Alegemtipul de pensulă (brush) Circle Fuzzyde 19 pixeli din Toolsoption, selec-tăm zona-sursă cu CTRL+click stân-ga şi apoi... facem să dispară datade pe fotografie (imaginea 4). Pentruca rezultatul să fie cât mai realistposibil, schimbaţi cât mai des sursade copiere şi încercaţi tot timpul săalegeţi zone ce au culori asemănă-toare cu cele aflate în jurul zoneidestinaţie.

După ce am păstrat în imaginedoar ceea ce ne interesa, rămâne săcorectăm culorile. Vreau ca verdelecopacilor să fie mai intens iar cerulsă fie albastru. Pentru verdelecopacilor vom folosi una dintre celemai puternice unelte din Gimp şianume HHuuee -- SSaattuurraattiioonn (Layer-

Color-Hue Saturation). În fereastranou-deschisă bifăm culoarea galben(Yellow) şi modificăm valoarea ”sa-turation” la 20. (imaginea 5). Ce s-aîntâmplat? Am putea spune că amintrodus mai mult galben în imagine,însă în realitate am făcut galbenulmai intens. De ce aceasta a afectatverdele copacilor? Vă las pe voi săghiciţi / descoperiţi.

Pentru a colora cerul în albas-tru, paşii sunt următorii:11 - meniul Layer - New Layer22 - apăsăm tasta PP pentru a selectaunealta PPaaiinnttbbrruusshh (accesibilă şi dinToolbox)33 - click pe FFoorreeggrroouunndd si schimbaţiculoarea în albastru44 - din Toolsoption se alegeBrush(19)55 - se desenează peste cer cualbastru fără a se colora şi copacii(în caz că se coloreză şi copaciifolosiţi EErraasseerr - radiera - pentru aşterge)66 - în fereastra LLaayyeerrss,, CChhaannnneellss,,PPaatthhss alegem mode OOvveerrllaayy (ima-ginea 6).

Poate vă întrebaţi de ce nu amschimbat culoarea cerului în acelaşifel în care am modificat culoareacopacilor? Pentru că aceasta vaafecta şi culoarea apei, iar apa aratăbine în imagine.

Proiect de sezon

Fiind iarnă, poate mulţi dintrevoi aţi vrea să puneţi zăpadă pe untext (şi nu numai) sau poate o căciu-lă de Moş Crăciun peste o literă dintext sau pe capul unei persoane! Şiaici Gimp ne poate ajuta, însă inspi-raţia şi imaginaţia utilizatorului este

28 29

imaginea 3

imaginea 4

imaginea 5


foarte importantă pentru rezultatulfinal.

Începem cu o imagine nouă de800 x 400 pixeli, rezoluţie 72 dpi(CTRL+N sau File - New).Schimbăm culoarea Backgroundîntr-un albastru închis şi Foregroundîntr-un albastru deschis, apoi cuGradient Tool şi cu o singură miş-care sus-jos pe imagine colorămfundalul. (imaginea 7)

Pentru a introduce text folosimunealta TTeexxtt din Toolbox. ÎnToolsOption alegem tipul de fontSans Bold de dimensiune 200 pixelişi culoare roşu. Pentru a scrie efec-tiv, se dă click pe imagine şi setastează textul dorit (în cazul nostruSNOW). În Layers Dialog introducemun nou layer, transparent, deasupralayerului SNOW. Acest layer nou îldenumim ZĂPADĂ. (imaginea 8)

Schimbăm culoareaForeground în alb (eventual cu ouşoară tentă albăstruie), alegemBrushTool, pensula Circle(19) şi pic-tăm zăpada peste text. Apoi selec-tăm SmudgeTool şi cu aceeaşi pen-sulă Circle dar de data aceasta mai

mică tragem uşor în jos zăpada depe litere, făcând-o să arate cât mainatural. În Layers Dialog, clickdreapta pe layerul ZĂPADĂ şialegem “Alpha to Selection”, schim-băm unealta din Smudge înAirBrush, schimbăm Foreground înnegru şi pictăm o umbră abia vizibilăîn partea de jos a zăpezii (atenţieînsă, pensula trebuie să fie jumătateîn interiorul scrisului - centrul pen-sonului trebuie să urmărescă linia deselecţie). Şi zăpada este aproapegata! Pentru mai mult realism dese-lectăm totul (Select - None sauCTRL+SHIFT+A) şi din meniulScript-Fu - Decor alegem Add Bevelcu valoare de 2. (imaginea 9)

Dacă vrem să punem o căciulăde Moş Crăciun pe litera O, deschi-dem o nouă imagine în Gimp cuOpen Location

(http://img225.imageshack.us/img225/1399/caciulamoscraciunny5.gif).Cu Copy - Paste transferăm căciuladintr-o imagine în alta şi cu ajutoruluneltei MMoovveeTTooooll (tasta M) o pozi-ţionăm peste litera O.Redimensionarea se face cu unealtaSSccaalleeTTooooll (SHIFT+T) iar rotirea cuRRoottaatteeTTooooll (SHIFT+R). Rezultatulfinal se poate vedea în imaginea 10.

Acestea fiind spuse vă dorescdistracţie plăcută alături de Gimp!

To be continued

În numărul următor vom discutaîn detaliu despre paşii făcuţi pentrua schimba culoarea cerului: desprelayers şi blending mode.

UUTTIILLEE

FFoorreeggrroouunndd CCoolloorr este culoareautilizată atunci când se desenează,scrie, colorează adică aproape totceea ce presupune existenţa uneiculori iniţiale. BBaacckkggrroouunndd CCoolloorr esteutilizată la crearea de gradiente, laumplerea zonelor şterse cu radiera(atunci când imaginea nu are trans-parenţă). Culoarea implicită estenegru pentru Foreground şi alb pen-tru Background. Pe parcursul unuiproiect aceste două culori se schim-bă, iar pentru a reveni la culorileiniţiale se dă click pe cele douădreptunghiuri mici din stânga. Pentrua schimba culorile între ele se dăclick pe săgeata în dublu sens dindreapta culorilor.

HHuuee -- SSaattuurraattiioonn - o imaginepoate fi definită prin Hue, Saturationşi Brightness, unde Hue reprezintăculoarea, Saturation reprezintăintensitatea culorii iar Brightnessluminozitatea. Modificând Hue şiSaturation putem modifica culoriledintr-o imagine fără a afecta lumi-nozitatea şi contrastul.

(continuarea în numărul următor)

ŞŞtteeffaann MM.. DDrrăăggooii

imaginea 6

imaginea 7

imaginea 8

imaginea 9

imaginea 10


INTERVIUL LUNIIINTERVIUL LUNII

OOppeenn SSoouurrccee

MMaaddee IInn RRoommaanniiaa

ou-hou-hou! V-am rezervato mică surpriză: un interviu

cu doi români pasionaţi deOSS/Linux. Majoritatea voastră, acititorilor, îi cunoaşteţi după activi-tatea desfăşurată pe diverse foru-muri te-matice. Pentru cei care nu îicunosc sau pentru cei care dorescsă afle mai multe amănunte despreaceşti doi “neobişnuiţi” româniobişnuiţi, vă invităm la citit.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa: Prezentaţi-vă pescurt, cititorilor noştri. Nume, nick-name, forumurile pe care activaţi,experienţa profesională, ocupaţia înviaţa de zi cu zi.

IInnvviittaatt ((ssyyll)):: Mă numesc SilvianCreţu. Pe forumuri mă găsiţi cu nick-name-ul SSyyll; linux360.ro şi mandri-vausers.ro sunt forumurile pe care levizitez cel mai des. Mai pot fi găsit şipe qtcentre.org sau debian.ro . Amterminat Liceul de Informatică dinPiatra-Neamţ şi momentan sunt înanul 3 la Facultatea de Matematicăşi Informatică din cadrul UniversităţiiBabeş-Bolyai Cluj-Napoca. Am stu-diat programare în liceu (în specialPascal), iar în facultate studiez înprincipal C/C++. O bună parte aexperienţei pe care o am în progra-mare se datorează învăţării pe contpropriu a acestei “arte”. Deşi am stu-diat şi încă studiez programarea,ocupaţia mea principală la momentulactual este cea de administrator sis-teme Unix. Cum ar zice un prieten,apăs tastele într-o anumită ordine şila sfârşitul săptămânii vin banii :) .

IInnvviittaatt ((aarrnnyy)): Nume - Attila Crăciun ;

Nickname: aarrnnyy; Forumuri: în primulrând pe forumul comunităţiiSlackware Linux din România şiforumul Bluewhite64 Linux. Maicitesc/postez pe forumurile MyL.ro şilinux360.ro.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa: Primul contact cufenomenul opensource? Primeleimpresii pe care vi le-a făcut lumeaLinux ?

SSyyll:: Hmm... Cred că eram undevaprin clasa a 10-a. Am testat o dis-tribuţie Linux şi de prima dată cândam intrat în interfaţa grafică am fostatras de diversitatea soluţiilor: maimulte suite office, mai multe playeremultimedia, mai multe manageredesktop, şi, de ce nu, mai multedesktopuri. Am înţeles căOpenSource înseamnă libertate şidiversitate.

aarrnnyy:: Primul contact l-am avut în1999 la o firmă locală din Baia Mare.Pe lângă vânzarea de telefoane şicalculatoare, firma avea şi un micISP ce oferea servicii de dial-up.Serverele rulau Slackware 3.6 şiaveau ceva clienţi în spate. Aunciam văzut prima dată un sistem linuxîn acţiune şi pur şi simplu am rămasfascinat de câte ştie şi poate. Laînceput nu prea eram interesat defenomenul opensource, eram preaocupat să descopăr “dedesubturile”acestei distribuţii de care eram prinsşi petreceam destul de mult timpdupă orele de program să oinstalez/configurez. Prima impresie afost una bună, îmi plăcea libertateade mişcare şi posibilitatea de a rulao grămadă de programe fără a intraîn conflict cu legea.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Puteţi face o

scurtă radiografie a situaţiei actualea fenomenului opensource dinRomânia ?

SSyyll:: Nu. Ar fi chiar brutal să încheiacest subiect cu un simplu cuvântnegativ, monosilabic... nu? Adevăruleste că fie facem foarte mult out-sourcing, fie nu împărţim cu alţii“creaţia” noastră. Consider căfenomenul OpenSource nu e preadezvoltat la noi şi nici nu e suficientde bine promovat, mai ales în şcoli.Chiar dacă există software româ-nesc de calitate, acesta e în generalclosed-source. Dar fiindcă nu amdate statistice care să susţină ce amafirmat mai sus, prefer să rămân laacel “nu”... nu ştiu chiar care e situ-aţia...

aarrnnyy:: O să încerc :). Din punctulmeu de vedere nu prea este rozăsituaţia Linux-ului în România. Fiindutilizat mai mult de studenţi şi deadministratorii de sisteme, nu are oimagine foarte clară. Să vă dau unexemplu la ce numesc eu imagine:aşa arăta proiectul HTB-tools înaintehttp://sgi.rdscv.ro/~ionuts/C/htb-tools/, şi aşa arată acum: http://htb-tools.arny.ro . Cam aşa ar trebuifăcut şi cu imaginea opensource dinRomânia, asfel ca lumea să operceapă ca pe o alternativă şi cape un bun necesar.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: De ce aţi ales săoferiţi soft în regim GPL ?

SSyyll:: Pentru că de îndată ce amobservat acea diversitate dinOpenSource am înţeles că există înspatele ei o groază de oameni caremuncesc din pură plăcere... Apoi amdescoperit că există o groază deoameni pe forumuri care îţi oferă

H


sprijin, chiar de foarte bună calitate,atunci când ai nevoie. Am simţitnevoia să îi recompensez pe aceştioameni. Nu cred că am reuşit încă,dar sunt pe drumul cel bun... ;).

aarrnnyy:: Cred că este cel mai bine pen-tru situaţia actuală a opensource-uluidin România.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Descrieţiproiectele voastre OSS/Linux actuale.

SSyyll:: TTooXXiicc CChhaatt : Am început acestproiect încă din clasa a 12-a împre-ună cu Dragoş Mihai Bucevschi.Eram colegi de clasă pe atunci(momentan suntem colegi de grupăla facultate :P) şi ToXic Chat urmasă fie proiectul nostru de atestat şichiar mai mult. Trebuia săînlocuiască iChat, un program foartefolosit la vremea aceea, dar care eraîncă de pe atunci un proiect mort.Am colaborat până aproape de ulti-ma versiune scrisă în BorlandDelphi/Kylix (0.4; o găsiţi peSourceforge) dar apoi am luat-o pecont propriu şi am rescris codul înC/C++/Qt (codul nou e în CVS peSourceforge).QQPPDDFF22SSWWFF : Acest program a fostscris de mine în foarte scurt timppentru a-mi ajuta un prieten, design-er Flash. Acesta avea nevoie de ointerfaţă pentru pdf2swf care să îipermită convertirea mai multor pdf-uri pagină cu pagină în fişiere Flash.A fost primul meu proiect scris înQt4 şi l-am terminat în mai puţin deo zi. La un an de la scrierea coduluim-am hotărât să îl fac public peSourceforge.

aarrnnyy:: BBlluueewwhhiittee6644 LLiinnuuxx este un portneoficial al celebrului SlackwareLinux. Totul a pornit de acum 6 lunide zile când, din lipsă de ocupaţie,vroiam să încerc portareaSlackware-ului pe IA64. După câte-va email-uri cu Pat (notă: este vorbade Patrick Volkerding, creatorul şi

menţinătorul Slackware Linux), amajuns la concluzia că ar fi mai bunăconcentrarea efortului pe un portAMD64 de biţi, chiar dacă era deja ovariantă, şi anume Slamd64. Amtestat Slamd64 şi am constatat căavea câteva bug-uri, inclusiv pepartea de instalare. Nu am acceptatsă modific sau să contribui la Slamd,ci am ales să recompilez totSlackware-current de la zero. Azi,dupa 6 luni, versiunea stabilă 11.0se bazează pe Slackware 11.0 şicuprinde aproximativ aceleaşi versi-uni de programe. Spun aproape ace-leaşi deoarece unele programe cecompun Slackware Linux nu auputut fi portate pe Bluewhite64 pen-tru că sunt destul de vechi şi nece-sită un timp foarte mare de lucrupentru a putea fi compilate pe 64 debiţi. Bluewhite64 Linux 11.0 includeun kernel 2.6.17.13 şi unul 2.6.18destinat testelor. Aceste kernel-urispecial optimizate pentru 64 de biţisuportă controlere IDE, SATA, SCSIşi RAID, sistemele de fişiere Ext2,Ext3, ReiserFS, XFS şi IBM SGI,compilatorul GCC 3.4.6 împreună cuGlibc 2.3.6 cu suport NPTL (NativePOSIX Thread Library). Bluewhite64are încorporate şase managere deferestre (window managers), inclusivKDE 3.5.4 şi XFCE. De asemenea,mai cuprinde utilitare actualizatepentru programare, browsereleMozilla Firefox şi Seamonkey 1.0.5,precum şi clientul de e-mailThunderbird alături de serverulApache 1.3.37, PHP 4.4.4 şi MySql5.0.24a.qqiinnssttaallll este un installer împreună cuo suită de pachete precompilatepentru un server de e-mail cerulează (pe) Slackware Linux. Are labază qmail împreună cu programelenecesare pentru a rula în condiţiioptime un server de e-mail cuantivirus, antispam, utilizatori virtuali,interfaţă web pentru administrare, şimulte altele. qinstall este un proiectpersonal pe care, ulterior, l-am

transformat în unul comercial. Dinpăcate, nu s-a bucurat de succesuldorit şi de aceea am lansat installer-ul public sub licenţă GPL.hhttbb--ttoooollss: Nu cred că mai are rostsă prezint acest proiect, toată lumeaîl cunoaşte. Dar, pentru cei ce nu auauzit despre acest proiect, HTB-tools este un utilitar cu ajutorulcăruia se simplifică foarte mult alo-carea şi garantarea lăţimii de bandă.Pe baza unui fişier de configurarefoarte simplu, se stabilesc clasele şiclienţii acestora. Rulând q_parser(unul din utilitare), acesta citeştefişierul de configurare şi stabileştebanda pentru fiecare client în parte.Dar, înainte de a rula q_parser, esterecomandat a se folosi q_checkfg,ce verifică sintaxa fişierului de con-figurare. După ce toate acestea suntîn regulă şi limitările funcţionează,este recomandată folosirea q_show,pentru a vizualiza traficul în timp realfăcut de clienţi. Dacă se doreştevizualizarea traficului într-o paginăweb, atunci va trebui să configuraţiwebhtb. Un alt utilitar este şi webht-bcfg , ce ajută la crearea unui fişierde configurare dintr-o interfaţă web.Ţin să menţionez că actualmentemenţin şi dezvolt htb-tools; lista celorcare au iniţiat şi dezvoltat diversepărţi ale acestuia (scripturi) segăseşte pe pagina actuală htb-tools.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Syl, ştiu că într-untimp programai în Kylix. Ceva schim-bări, între timp ?

SSyyll:: Cred că mulţi liceeni programa-tori din generaţia mea şi-au începutprogramarea în mediul vizual oferitde Visual Basic şi/sau BorlandDelphi. La vremea când m-amhotărât cu Dragoş să scriu ToXicChat, eu aveam ceva experienţă înVisual Basic şi Delphi, iar Dragoşavea deja un chat simplu scris înVisual Basic. Având în vedere căchat-ul trebuia să fie cross-platform,Visual Basic a ieşit din discuţie. Kylix

31 32

Made In Romania


părea atunci soluţia ideală. Dinpăcate, Borland nu a “insistat” şiproiectul lor de portare al Delphi-uluipe Linux a cam eşuat. Pur şi simpluîn Kylix nu se pot crea programeLinux cu interfaţă grafică modernă.Nu regret totuşi că am scris 5 versi-uni de chat în Kylix şi că apoi amfost nevoit să îl rescriu în C/C++/Qt.A fost o experienţă importantă,poate chiar esenţială.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa: Arny, ai fostacuzat destul de dur pe lista rlug, cuprivire la capacitatea şi nivelul tăude cunoştinţe tehnice, ca şi con-tribuţia efectivă la unul din pro-grame. Cum comentezi ?

aarrnnyy:: Lista rlug ? Ce e ? Ah... da, olistă de discuţii care vrea să fie aunei comunităţi Linux din România.Părerea mea este că această listămai mult strică decât construieşte.Dacă respingerea unui proiect open-source, de către administratoriiacestei liste este ceva normal, atuncicred că mai bine ar fi să postezaceste proiecte pe liste genMicrosoft ;). În fine, întrebarea eradespre cunoşţinţele mele tehnice.Păi, nu cred că este cineva înmăsura să le cunoască sau să îşidea seama ce şi cum ştiu, din câte-va emailuri. Poate că am întrebatgreşit sau poate că nu m-am expri-mat corect. Asta e, nimeni nu esteperfect, oamenii sunt răi şi trag con-cluzii pripite. În fine, important estesă ştiu eu ce ştiu şi nu altul ;).

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Ce distribuţiefolosiţi ? Puteţi rezuma într-o frazăce v-a atras la aceasta ?

SSyyll:: Mandriva este distribuţia desk-top/laptop favorită. Este o distribuţie

bine optimizată, cu un KDE foarterapid şi “uşor”... unde “uşor” e tra-ducerea lui “light” din engleză :P. Afost distribuţia care m-a ajutat sămigrez de pe Windows, oferindu-michiar şi acum o comoditate supe-rioară altor distribuţii în ceea cepriveşte managementul pachetelor şiconfigurarea sistemului. De aseme-nea, Mandriva are o comunitate binedezvoltată şi foarte activă înRomânia, comunitate de care măsimt legat şi din care sunt mândru căfac parte. Este vorba desigur deMandrivaUsers.ro . Pe partea deserver prefer Debian, în specialdatorită debconf-ului. Este vorba deacea suită de aplicaţii de consolăcare mă ajută să configurez foarteuşor serviciile de bază.

aarrnnyy:: Slackware Linux. Simplitatea,securitatea şi viteza mare de ope-rare/lucru.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Cum vă place săvă petreceţi timpul liber ?

SSyyll:: Timpul liber mi-l petrec în princi-pal cu prietenii. Încerc să combatsedentarismul practicând sport şideshidratarea din timpul lucrului con-sumând... suc :)).

aarrnnyy:: Lucrând ;). Da, cam tot timpulîl petrec în faţa PC-ului. Bine, maifac şi excepţii când mă uit la câte unfilm sau ies din oraş 2-3 zile cu pri-etenii la o mică excursie sau chef.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Ce aşteptări aveţide la oameni în general, şi, ceasteptări credeţi că au apropiaţii dela voi?

SSyyll:: Aici aş putea începe cu cevafilozofii complicate care nu ar duce

nicăieri. Pe scurt, cred că mi-arplăcea ca oamenii să îşi lărgeascăpuţin orizonturile şi să vadă alterna-tive. Să aleagă o cale într-o maibună cunoştinţă de cauză. Încăexistă mentalităţi învechite, iar spiri-tul “de turmă“ este prea pronunţat pela noi. Nu mă refer neapărat la ITsau la disputa Linux vs Windows, ciîn principal la sistemul deînvăţământ sau la conducere... Darînainte să intrăm în politică, vă potspune că apropiaţii mei ar dori sădau muzica mai încet şi, poate, săam mai multă răbdare şi mai multcalm.

aarrnnyy:: Cred că folosirea proiectelorcât mai mult posibil şi continuareaproiectelor ;).

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Planuri profesiona-le pe termen scurt, ambiţii personale?

SSyyll:: Răspunsul la modă ar fi: “păiii...un nou album pop-rock pentru căam văzut că are priză la public...”.Dar nu e chiar aşa în cazul meu. Îmipropun să termin facultatea cu bineşi la timp ca să am o diplomă să mălaud, dar, între timp, să adun cât maimultă experienţă în programare şiadministrare de servere. Aş vrea cala terminarea facultăţii să valorezmai mult decât Zidane sau ... J Lo.

aarrnnyy:: Sunt multe, din păcate foartegreu realizabile. Nu pot să spun maimulte, dar am să încerc să le reali-zez pe cât posibil.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Cum puteţi fi con-tactaţi?

SSyyll:: Momentan site-ul meu personale în... facere. Poate când veţi citiacestea va fi deja gata. Dacă nu,


RReeffeerriinnţţee

- pagina TTooXXiicc CChhaatt http://toxic-chat.sourceforge.net/- pagina qqppddff22sswwff https://sourceforge.net/projects/qpdf2swf/- comunitatea utilizatorilor MMaannddrriivvaa LLiinnuuxx RRoommaanniiaa http://www.mandrivausers.ro/- portalul lliinnuuxx336600 http://www.linux360.ro/- comunitatea programatorilor QQtt http://www.qtcentre.org/- comunitatea DDeebbiiaann LLiinnuuxx RRoommaanniiaa http://debian.ro/- pagina BBlluueeWWhhiittee6644 LLiinnuuxx www.bluewhite64.com- comunitatea SSllaacckkwwaarree LLiinnuuxx RRoommaanniiaa http://www.slackware.com.ro- pagina qqiinnssttaallll www.qinstall.com- pagina HHTTBB--ttoooollss http://htb-tools.arny.ro- portalul MMyyll..rroo http://www.myl.ro

atunci oricum, deschide-ţi www.sil-viancretu.ro în browser şi apăsaţi F5din minut în minut, poate apare cevanou. Acolo găsiţi metode de a măcontacta...

aarrnnyy:: Cred că cel mai comod esteprin e-mail, la adresa arny at slack-ware com punct ro

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Un mesaj de finalpentru cititori şi pentru pasionaţiiLinux din România.

SSyyll:: Toate mesajele care îmi vin în

minte momentan sunt în engleză.Din amuzament o să încerc să le şitraduc: Keep it real (adică Ţine-oreală) şi Think outside the box(Gândeşte în afara cutiei). Iar dacătot insistaţi vă spun şi motto-ul meu:Live free or die. Traducerea o las catemă de casă...

aarrnnyy:: Cred că e cea mai grea între-bare de până acuma ;). Glumeam.Folosiţi Linux, spuneţi prietenilor câte de ok, scrieţi documentaţii şi publi-caţi-le pe web, creaţi proiecte caresă ajute la creşterea opensource-

ului din România.

OOppeennIITT RRoommaanniiaa:: Mulţumim şi multsucces!

Le mulţumim lui ssyyll şi aarrnnyypentru contribuţia lor, şi cu speranţacă mulţi dintre voi le vor urmaexemplul, închei prin a vă ura un an2007 exploziv.

RRoobbeerrtt DDaattccuu


şa cum spune şi situl oficial,AArrcchh LLiinnuuxx este o distribuţie

care pune un mare accent pe simpli-tate şi flexibilitate, fiind adresată înspecial utilizatorilor cărora “nu leeste frică de linia de comandă”, cupachete optimizate pentru arhitec-turile i686, iar mai nou şi x86_64.Creatorul Arch Linux este canadia-nul JJuudddd VViinneett, cel care a conceputşi managerul de pachete ppaaccmmaann şicare este încă un dezvoltator activ încadrul proiectului. Contrar crezuluimajorităţii, Arch nu este o distribuţiederivată din Slackware ci este o dis-tribuţie originală, creată cu ajutorulproiectului LLiinnuuxx FFrroomm SSccrraattcchh.Conceptual, Arch Linux se apropiefoarte mult de CCrruuxx din care a fost şiinspirat într-o oarecare măsură.Totuşi, filozofia Arch Linux estediferită. Scopul Arch este de a creao bază de plecare perfectă pentruorice utilizator, pe care acesta să-şipoată construi sistemul.

Instalare

AArrcchh LLiinnuuxx oferă mai multeposibilităţi de instalare. Cea oficialăeste bineînţeles clasica instalare depe CD; comunitatea Arch Linux aconceput însă o grămadă de altemijloace de a instala distribuţia,aceasta putând fi instalată - deexemplu - din mediul unei alte dis-tribuţii Linux sau cu ajutorul imagi-nilor ISO oficiale, fără a fi nevoie deo unitate optică, folosindu-se doarun bootloader şi o partiţie pe care vafi scrisă imaginea. Ghidurile pentruaceste metode de instalare alterna-tivă se găsesc ca proiect wiki, într-opagină dedicată a portalului dis-tribuţiei.

Installer-ul Arch nu este cunimic diferit pentru cineva care a maiavut de-a face cu o instalare ncur-

ses ca cea a Debian-ului, de exem-plu. Încă de aici poţi face cunoştinţăcu unul dintre principiile Arch Linux;nu există unelte de configurare -absolut totul se face editând fişierede configurare. Configurarea debază a sistemului se face în fişierul/etc/rc.conf, cu ajutorul lui vim saunano, ambele fiind prezente pe CD-ul de instalare. De aici vei puteaalege ce daemoni să porneşti laboot, fusul orar şi vei putea face oconfigurare minimală a reţelei.Fişierul este foarte bine comentat,dar ăsta este cam tot ajutorul pecare îl vei primi. De aceea recomandcitirea ghidului de instalare înaintede a începe instalarea - asta dacăeşti un utilizator obişnuit cu metodede instalare mai “prietenoase” degenul Anaconda.

Managementulpachetelor.

Inima ArchLinux-ului este sis-temul lui simplu (dar şi foarte puter-nic) de management al pachetelor,numit pacman. Printre abilităţile lui

pacman menţionez actualizareatuturor pachetelor distribuţiei cu osimplă comandă: pacman -Syu,dezinstalarea unui pachet, ştergândrecursiv toate pachetele de careacesta depinde şi care nu vor mai fifolosite (pacman -Rs ) şi identifi-carea pachetului care a instalat unanumit fişier: pacman -Qo . Deşiexistă şi unelte grafice care încor-porează funcţionalitatea pacman -poate cea mai cunoscută fiindJacman care foloseşte limbajul Java- nici una dintre acestea nu estesuportată oficial de către dezvolta-tori, pentru că acest lucru ar intra încontradicţie cu credinţa lor referi-toare la simplitate.

Un alt principiu ArchLinux estecă pachetele distribuite vor avea oversiune cât mai nouă, dar în acelaşitimp vor fi şi stabile. ArchLinux esterecunoscută ca fiind una dintre dis-tribuţiile cu cele mai des actualizatepachete. Deşi mulţi spun că nu gă-sesc pachetele de care au nevoie înrepository-urile ArchLinux, de obiceiproblema este că nu au căutat întoate aceste repository-uri... Deaceea voi arunca o privire asupra lor

35

A

SISTEME DE OPERARESISTEME DE OPERARE

Linux peste Linux-uri


în continuare.ArchLinux are 5 repository-uri

oficiale: current, extra, community,testing, unstable. Current conţinetoate pachetele de pe ISO-ul oficial,la data redactării prezentului articolacesta fiind arch-0.7.2.iso. În extrase găsesc toate pachetele conside-rate stabile de către dezvoltatoriiArchLinux. În testing sunt pachetelecare urmează a fi testate înainte dea fi adăugate în repository-ul extra,iar în unstable sunt pachetele destulde populare pentru a fi incluse într-un repository (dar care nu sunt con-siderate destul de stabile). Voi discu-ta al cincilea repository separat pen-tru că este totodată şi cel mai intere-sant.

Pentru ca toată lumea să poatăcrea pachete pentru ArchLinux - şimai mult decât atât, ele să poată fifoarte uşor găsite de alţi utilizatoriîntr-un loc sigur - a fost creat AUR(ArchLinux User-communityRepository). Pachetele sunt createcu ajutorul lui ABS (Arch BuildSystem), un utilitar care poate săfacă pachete, să te ajute să modificipachete deja existente sau sărecompilezi întreg sistemul cu flag-urile tale preferate. Crearea unuipachet se rezumă la cunoaştereacelor mai uzuale comenzi bash.După ce ai creat un pachet, îl poţiuploada în AUR, urmând ca, dacăva fi votat de alţi utilizatori, să fieinclus de un TU (Trusted User) înrepository-ul community. Un TrustedUser este un utilizator care s-a dis-tins prin activitatea lui în comuni-tatea ArchLinux, el fiind ales printr-un proces democratic. Este celcăruia îi vor fi încredinţate cheileAUR-ului iar de acum înainte va firesponsabil cu trecerea pachetelorpopulare din AUR în community sauinvers atunci când ele nu mai suntvotate de către nimeni.

Aşa că dacă tot nu ai găsitceea ce căutai, poţi să faci tu unpachet cu programul de care ainevoie şi toată lumea se va puteabucura de el în câteva minute. Pelângă asta, pe forum, există oamenicare aşteaptă să audă de noi apli-caţii pe care se vor oferi să le împa-cheteze şi să le trimită către AURdacă nu ai timpul sau cunoştinţelenecesare pentru a face singur astaşi dacă vei reuşi să le trezeşti intere-sul ;). Există chiar şi o secţiune spe-cială pe acest forum, unde utilizatorii

mai noi pot cere astfel de favoruri dela ceilalţi.

Comunitate

ArchLinux are cea mai pri-etenoasă şi civilizată comunitate pecare am întâlnit-o până acum. Dacănu ai găsit ceva în wiki, poţi întrebape forum sau pe mailing list, iar dacăai nevoie de un răspuns mai rapid,poţi folosi canalul freenode al dis-tribuţiei. Wiki-ul este destul decuprinzător. Pe lângă informaţiiledetaliate cu privire la ArchLinux însine şi la toate procesele careguvernează distribuţia în general,poţi găsi aici o multitudine de ghiduridespre cum să faci un webserversimplu, sau cum să începi săfoloseşti mutt sau chiar despre cumsă joci World of Warcraft.

Rolling Release System

Încă unul din avantajeleArchLinux este că poţi trece de la unrelease la altul cu un simplu pacman-Syu, fără a fi nevoie să dezinstalezitot sistemul şi să îl reinstalezi de lazero. Release-urile ArchLinux nusunt regulate şi nici nu ar avea dece să fie. Asta deoarece în oricemoment, distribuţia la care ai accescu ajutorul pacman conţine cele maiactuale pachete şi feature-uri. Deobicei, un nou release este totuşicauzat de o mare schimbare în felulde funcţionare al sistemului, cum arfi trecerea de la devfs la udev, sauintroducerea noului pacman3 careva avea loc la următorul release.

Una dintre noile “puteri” ale pac-man3 care a transpirat de la dez-voltatori pe forumurile ArchLinux vafi posibiltatea de a “instrui” pacmansă actualizeze doar pachetele careau supravieţuit “testului timpului”, eletrebuind să fie prezente în reposito-ry-ul oficial pentru o anumităperioadă de timp, definită de utiliza-tor, înainte de a putea fi instalate.Asta trebuia să fie o supriză, aşa cănu mai spuneţi nimănui :P

Derivate

Cum am spus, ArchLinux esteo distribuţie independentă şi origi-nală, provenind din LFS. În timp auapărut mai multe derivate din dis-tribuţia “mamă”; proiecte care-şipropun fie să împachetezeArchLinux pentru arhitecturilei468/i586 cum este Lowarch[1], fiesă creeze un LiveCD (cum esteArchie[2]), fie să folosească doarputerea managerului de pachetepacman pe o bază Slackware cumeste cazul distribuţiei Frugalware[3].Dezvoltatorii celei din urmă au adusîn timp îmbunătăţiri managerului depachete pacman şi folosesc în dis-tribuţia lor un pacman oarecum dife-rit, derivat din cel original. Un altexemplu ar fi Underground Linux(dezvoltatorii au decis să treacă dela o bază iniţială Debian, la o bazăArchLinux).

Concluzii şi clişee

Folosesc ArchLinux ca desktopde mai mult de un an şi pot să zic că

35 36


este una dintre cele mai stabile dis-tribuţii. Poate singurul motiv pentrucare în ultimul timp tot caut o dis-tribuţie nouă este pentru că totulmerge excelent în ArchLinux şi măplictisesc pentru că nu am problemede remediat. Administrarea esteextrem de simplă şi durează preapuţin, rezultatele sunt exact celeaşteptate, iar viteza generală a sis-temului este apreciată de toţi ceicare au încercat vreodată ArchLinux.

IIoonnuuţţ AArrţţăărriişşii

[1] http://lowarch.linuxophic.com[2] http://archie.dotsrc.org[3] http://frugalware.org


inux-ul înseamnă pentrufiecare din noi mai mult

decât posibilitatea de a alege, de ane bucura de filozofia accesului liberla cunoaştere, stingerea unui foclăuntric sau pura curiozitate.Înseamnă şi muncă, şi experimente,mai mult sau mai puţin ascunse, şitimp preţios, şi insuccese. Dar credcă mai mult înseamnă ieşirea dinnormalitate, din cotidian sau dintr-ostare de lucruri cu care nu am fostde acord.

Citiţi şi bucuraţi-vă de rândurilede mai jos. Ele aparţin unuia dinsutele de mii de vrăjitori aipinguinului.

“Acum mult timp stiam cademult se inventase UNIX-ul, si camergea pe calculatoare mari.Totdeauna m-am intrebat cum era,asa ca mi-am luat o carte de labiblioteca si am inceput sa citesc

despre niste terminale si comenziciudate. Era ksh in prima parte acartii. Acolo am citit despre ls, caream inteles ca era un echivalent ladir-ul din dos. Si am mai invatatacolo despre man, care iti dadeamanualul comenzii. Nu am pus insamana pe un sistem decat mult maitarziu, nici nu aveam calculator peatunci.

Intre timp citeam BYTE, siacolo vedeam tot felul de articoledespre UNIX si WINDOWS NT (4.0desigur, atunci aparuse) si mai aleacomparatii UNIX-WINDOWS. Toatalumea lauda UNIX-ul si de atunci mi-am dat seama ca e bun si am vrutsa il incerc, pentru ca ma atrageanoul. NT 5.0 era pe atunci un fel deVista, pentru ca si el a fost amanatfoarte mult timp.

Intre timp citeam Science & Vie(fr), in vremea in care inca stiam

franceza (acuma nu mai stiu), si amvazut un articol despre linux, desprecare nu mai auzisem pana atunci.Era comparat cu NT 5.0, care niciatunci nu aparuse si nu avea saapara in curand. De acolo am intelesca Linux era o clona gratuita deUNIX, ca rula pe x86, ca e mai bundecat Windoze si ca avea camascota un Pinguin. Nu mare lucrudar atata am inteles atunci. Mi-amdat seama ca ala ruland pe pc-uri,puteam sa vad si eu cum e UNIX,asta desigur presupunand ca am pc,dar eu nu aveam :) .

M-am dus la biblioteca sa-miiau carti despre linux, de unde aminteles fenomenul OSS, si de cemicrosoft e “evil”. Era acolo scriptingsh si... ah da... Inainte de asta maapucasem de programare si-miplacea, ca de aia am continuat saprogramez. Programam in Pascalatuncea. Dupa ce am citit cartile

L

LOG OUTLOG OUT

38


alea de Linux (din care nu aminvatat mare lucru decat advocatie sifilosofie OSS si *nix, eu neavandPC), am vazut ca tot software-ul sescrie in C, asa ca m-am apucat de Csi am lasat balta pascalul pentrutotdeauna. Era vorba de kernelul 2.0in cartile alea mi se pare... cred ca1.2 a fost abandonat in 96...

Pana la urma am facut rost deo versiune de linux, nu mai stiu ceera, cred ca nu era ceva cunoscut sim-am dus la o firma la nistecunoscuti sa-l instalez. Citiseminainte din carte ca pot face dual-boot, asa ca m-am dus la sef (careera unchiumio) si l-am rugat dacapot sa instalez Linux, asta dupa ce i-am explicat ce e. Raspunsul a fostevident nu, asa ca eu am asteptatsa plece toti si m-am pus pe instalat:D . Am instalat pe calculatorul undeera contabilitatea. S-a instalat bine,numai ca nu stiu ce i-am facut la lilo,de nu mai boota windoze si linuxdadea kernel panic. Ah da, stiu dece nu mai boota windoze, hardul eramic asa ca eu vrand sa instale Linuxl-am sters initial :) , da, cu bunastiinta.

Evident din cauza ca i-am sterstoata contabilitatea omului si toatecontractele pe ultima luna nu ammai avut voie sa intru pe acolo multtimp...

Ziua urmatoare dupa ce i-amstricat omului calculatorul, nu m-amdat batut, asa ca am convins unprieten, dupa ce m-am dat guru sainstaleze linux. De data asta totul amers ca uns (era parca unP2@300MHz, haiend pe vremeaaceea) si am vazut prima data linux,eram entuziasmat si am incercattoate programele. Am deschis oconsola si am dat ls, si man ls, eramentuziasmat — numai asta stiam :) .

Pana la urma pentru ca totstricam calculatoarele de launchiumio la firma, mi-a dat voie saiau componente ce nu-i trebuie sisa-mi fac un pc, primul meu pc. Eraslab si pentru vremurile acelea... darmacar aveam 64 MB ram.

Am bagat NT 5.0 in el (da, intretimp aparuse:) ) si un Linux de pechip. Asta avea kernel 2.2 parca...sau nu? Nu mai stiu. Aveam hard

mic asa ca imi era foarte greu cu 2sisteme de operare pe el. Acolo aminvatat niste chestii... am facutprogramare in special. Linux nu aminvatat foarte mult pentru ca nuaveam net, dar ma descurcam. Dinpacate am vrut sa vad ce saintampla daca bagi tensiune dubla incalculator asa ca l-am ars :lol: . Afacut bum si fum. A fost interesantdar nu mai aveam PC.

Asa ca intre mi-am luat uncalculator si mai slab. Aveam numai8 MB Ram si un HDD de 1.2GB, dincare vedeam numai primii 512 MB,din cauza la bios tampid din 92.66MHz. Sa nu zica lumea ca nu-spune calculatoarele slabe... Eu l-amfolosit foarte mult timp... Din pacateHDD-ul era prea mic pentruwindoze+linux. Nu stiam atunci caLinux-ul poate consuma mai putineresurse decat Windoze, Linux-ul pecare-l aveam inainte mergea maigreu decat Windoze... Ce era oare...cred ca un Mandrake da... unMandrake era.

Mie pana si Windoze 95 imimergea prost si nu mergea mouseul.Aste pentru ca era prea nou (placadebaza din 92). Asa ca atunci aminvatat sa proiectez adaptoare (ampus mouse serial) si drivere. Driverde dos desigur, nu stiam sa scriudrivere de windoze, asa ca amrenuntat la windoze pentru un timp,in favoarea dos-ului si m-am apucatsa scriu eu un gui multitasking. Da,am facut si asa ceva. GUI-ul eradestul de primitiv si aveam si un APIpentru el, si numai programelescrise cu api-ul ala puteau mergemultitasking. Si nu aveam terminal,si odata gui-ul pornit, nu puteai pornidecat programe scrise in API-ulmeu, altele nu, deci era cam inutil...

Pana la urma am gasit unmouse care ciudat... mergea cuadaptorul meu fara niciun driver inwindoze... nu stiu cum :) . Asa ca m-am apucat in windoze sa facprogramare de windoze... OWL, isimai aduce cineva aminte de owl?Poate std.

Acuma imi pare asa de rau cahdd-ul respectiv s-a stricat si cutoate intentiile mele de a recuperacele 174 de programe mari scrise demine atunci nu am putut recupera

mare lucru... A stat 2 ani la aer hdd-ul si are amprente pe platane. Amrecuperat ceva dar nesignifiant,daca vrea cineva sa incerce sarecupereze il donez.

S-a stricat hdd-ul... am ramasfara pc din nou si asa am stat multtimp pana sa-mi cumpar. Dupa aiaam abandonat Linux-ul un timp,avand si eu pc modern am facut totfelul de chestii in Windoze. Intr-o ziam downloadat Slackware (de launchiumio — eu nu am avut netdecat mult mai tarziu) si am stat inslackware mult timp, pana sa-mi iaunet. Atuncea am invatat Linux. Defapt mint, am bagat un RedHat 8.0vreo 2 saptamani. Nu mi-a preaplacut, era cam stricat :D . Asa caam trecut la slackware si i-amapreciat simplitatea, pentru ca dincauza simplitatii am invatat eu Linux.

Am uitat sa mentionez o fazaimportanta a dezvoltarii cunostintelormele in Linux. Nu puteam boota depe cd, pe pc-ul meu foarte vechi,asa ca am fost nevoit sa facdischeta de dos. Dar cum? Nu stiamcum... Stiam ca pe windoze existarawwrite, dar eu aveam numai unlinux si voiam sa schimb distributia...Btw, vorbim de kde 1.6 cred aici.Asa ca am tot cautat si cautat si amajuns la concluzia sa folosesc dd.Nu stiam cum si nu spunea, asa caam dat man dd. Am stat acolo si amcitit, pana am inteles si am reusit sa-mi fac o discheta de boot. Primamea comanda invatata. Odata ceam invatat dd, a trebuit sa invat simount, ca sa pot monta discheta, savad ce e pe ea. Si... a mers, eramfoarte fericit. De aici obsesia mea cudd. A fost primul lucru invatat demine in Linux singur. Chiar aveam sipe caiete scrisa sintaxa la dd ca safiu 1337. Colegii se uitau ciudat lamine... Oare de ce? B) “

“Mărturisirile” aparţin luiaarraammdduunnee, pe care îl cunoaşteţi depe diverse forumuri cu tematicăOSS/Linux.

Care este povestea voastră?

cu multe mulţumiri luiAArraamm HHaavvaarrnneeaannuu

39

call to armsromikele.bluepink.ro/linux/diverse/pdf/openit... · mă gândesc eu ca un umil om al...

Documents