calitatea În justi łie - csmold.csm1909.ro/csm/linkuri/02_10_2009__26930_ro.pdfconceptului de...

CALITATEA ÎN JUSTI łIE

Perspective asupra managementului calit ăŃii în instan Ńe

Texte editate de Alexandrina Rădulescu

Casa CărŃii de ŞtiinŃă Cluj-Napoca, 2008

Cuprins Prefa Ńă................................................................................................7

1. Calitate în justi Ńie şi managementul etic al instan Ńei .........................9 1.1. Ce este calitatea?............................ ............................................................ 9 1.2. Calitatea în organiza Ńii................................................. ............................. 10

1.2.1. InspecŃia calităŃii ............................................................................................... 10 1.2.2 Controlul calităŃii prin metode statistice........................................................... 11 1.2.3. Asigurarea calităŃii ............................................................................................ 11 1.2.4. Calitatea, componentă a strategiei organizaŃionale ..................................... 13

1.3. Calitatea judiciar ă şi calitatea instan Ńelor de judecat ă ......................... 15 1.3.1. EvoluŃia conceptului de calitate în justiŃie ...................................................... 15 1.3.2. Conceptul de valoare a instanŃei .................................................................... 20 1.3.3. Calitatea şi non-calitatea în conducerea instanŃei........................................ 23 1.3.4. Calitatea ca noŃiune a eticii ............................................................................. 26

2. Registrul activit ăŃilor de calitate - Anex ă la raportul grupului de lucru „Managementul Calit ăŃii”. din cadrul ReŃelei Europene a Consiliilor Judiciare – 2008 ....... ...........................27

2.1. Misiune, viziune şi strategie ........................................ ............................ 27 2.2. Un sistem de calitate total ................... .................................................... 28 2.3. Conducere şi management....................................... ............................... 30 2.4. Procedura de solu Ńionare a plângerilor............................... ................... 31 2.5. Peer review ................................... ............................................................. 33 2.6. Termenele de judecat ă şi procedurile de lucru ............................. ........ 33 2.7. Formarea profesional ă ............................................................................. 36 2.8. Evaluarea calit ăŃii şi calitatea judiciar ă .................................................. 37 2.9. Evaluarea personalului ........................ .................................................... 41 2.11. Managementul informa Ńiei, auditul şi raportarea ................................ 43 2.12. Comunicare extern ă ............................................................................... 47 2.13. Alte activit ăŃi............................................................................................ 49

Calitatea în justiŃie

4

3. Evaluarea calit ăŃii in sistemul judiciar din Olanda................. ..........50 3.1. Structura instan Ńelor ............................................... ................................. 50 3.2. Consiliul Judiciar............................ .......................................................... 50 3.3. Sistemul de calitate RechtspraaQ .............. ............................................ 51 3.4. Regulamentele de calitate ..................... .................................................. 52 3.5. Sistemul de m ăsurare a performantei in sistemul judiciar ......... ......... 52 3.6. Elemente ale sistemului de evaluare........... ........................................... 54

3.6.1. Dezvoltarea sistemului de evaluare................................................................54 3.6.2. PrecondiŃii ..........................................................................................................55 3.6.3. Descrierea sistemului de evaluare..................................................................56 3.6.4. Alte elemente.....................................................................................................61 3.7.2. Domenii de măsurare şi indicatori...................................................................65 3.7.2.1. ImparŃialitatea şi integritatea judecătorilor...................................................65 3.7.2.2. Expertiza judecătorilor...................................................................................67 3.7.2.3. InteracŃiunea personală cu justiŃiabilii ..........................................................69 3.7.2.4. Unitatea legislaŃiei..........................................................................................71 3.7.2.5. Rapiditatea şi procedurile efectuate la timp................................................71

4. Evaluarea calit ăŃii solu Ńionării cauzelor de c ătre instan Ńele judec ătoreşti în Finlanda ..................................... ..................................86

4.1. Conceperea reperelor calitative............... ............................................... 86 4.2. De ce reperele calitative? La ce folosesc aces tea?.............................. 87 4.3. Instrument pentru preg ătire profesional ă şi dezvoltare....................... 88 4.4. „Deschiderea” instan Ńelor. .............................................. ........................ 89 4.5. Frecven Ńa evalu ărilor pentru câ Ńiva ani............................................ ...... 90 4.6. Folosirea rezultatelor evalu ării................................................ ................ 92 4.7. Situa Ńia actual ă şi principiile de baz ă ..................................................... 92 4.8. Principiile Evalu ării prin Repere Calitative ......................... ................... 94

4.8.1. FuncŃiile instanŃelor ...........................................................................................94 4.8.2. Accesul la justiŃie...............................................................................................95 4.8.3. JustiŃia procedurală...........................................................................................95 4.8.4. Încrederea în instanŃe.......................................................................................96

4.9. Idealul şi principiile solu Ńion ării cauzelor. ...................................... ....... 96 4.10. Dezbaterea anterioar ă din Finlanda cu privire

la calitatea solu Ńion ării cauzelor şi exemple privind modul actual de evaluare a instan Ńelor ..................................... 97

4.11. Studiu comparativ ............................ ...................................................... 99 4.12. Repere calitative privind solu Ńionarea cauzelor................................ 104

4.12.1. Introducere.................................................................................................... 104

Cuprins

5

4.12.2. Aspecte şi criterii calitative ..........................................................................105 4.12.4.Aspectul 2: Decizia .......................................................................................110 4.12.5. Aspectul 3: Modul în care sunt tratate părŃile şi publicul..........................113 4.12.6. Aspectul 4: Celeritatea procesului..............................................................115 4.12.7. Aspectul 5: CompetenŃa şi priceperea judecătorilor ................................118 4.12.8. Aspectul 6: Organizarea şi gestionarea soluŃionării cauzelor .................121

4.13. Barem de analiz ă................................................................................... 124 4.14. Alegerea metodei de evaluare ................. ............................................ 126 4.15. Proiectul pilot pentru Reperele Calitative ... ....................................... 127

5. Proceduri de calitate in sistemul judiciar din B elgia .....................151 5.1. Proceduri adoptate în cazul reclama Ńiilor ............................................ 15 1

5.1.1.NemulŃumirea cetăŃenilor în ceea ce priveşte administrarea reclamaŃiilor referitoare la sistemul judiciar .............................................151

5.1.2.Care este scopul unei reclamaŃii? .................................................................152 5.1.3. Administrarea reclamaŃiilor pe faze..............................................................153 5.1.4. Propunere pentru reformarea procedurii de înregistrare

a reclamaŃiilor prin modificarea Art. 259 bis 15 Cod Juridic ..................154 5.1.5. Beneficiile sistemelor de administrare a reclamaŃiilor propuse

de Înaltul Consiliu.......................................................................................155 5.2. Auditul intern al sistemelor judiciare (instan Ńe şi parchete) .............. 156

6. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din D anemarca.............164 6.1. Timpi de procesare şi proceduri de lucru ............................... ............. 164 6.2. Proceduri de lucru ............................ ...................................................... 171

7. Proceduri de calitate in sistemul judiciar din A ustria....................172 7.1. Durata procedurilor ........................... ..................................................... 172

8. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din R omânia.................175 8.1. Evaluarea cuno ştin Ńelor şi a comportamentului judec ătorilor .......... 175 8.2. Formarea profesional ă judiciar ă. Instrumente

de evaluare a educa Ńiei ................................................ ........................... 177

Prefa Ńă Nu vor fi puŃini cei care, citind titlul cărŃii de faŃă, se vor întreba: „se poate

vorbi de calitate în sistemul judiciar din România?” Nu au fost deloc puŃine articolele din presă care au criticat sever justiŃia din România, desfiinŃând însăşi posibilitatea de a exista calitate în acest sistem. Prin urmare, considerăm iniŃiativa noastră drept o timidă, dar fermă replică dată încercărilor, de multe ori nefondate sau neprofesioniste, de a vitupera un sistem în plină remodelare. Replica se traduce printr-un studiu comparativ care menŃine echilibrul între teoretizare şi punerea în practică, reliefând conceptul de calitate în justiŃie din mai multe Ńări europene.

Aşadar, textele cuprinse în volumul de faŃă doresc să reflecte preocuparea reală care există în multe Ńări europene faŃă de evaluarea calităŃii în justiŃie, evaluare ce se doreşte minuŃioasă şi care pune sub lupă multiplele faŃete ale conceptului de calitate în justiŃie. Totodată volumul pune la dispoziŃie concluziile substanŃiale la care s-a ajuns în urma activităŃilor desfăşurate de grupul de lucru „Managementul calităŃii” din cadrul ReŃelei Europene a Consiliilor Judiciare şi la iniŃiativa acesteia. OrganizaŃia a anticipat că documentele grupului de lucru vor constitui, în scurt timp, baza unei comunicări eficiente, în vederea schimbului de experienŃă, de idei şi de informaŃii între statele ComunităŃii Europene. Toate acestea au fost gândite cu un singur scop, şi anume identificarea căilor optime de îmbunătăŃire a calităŃii în activitatea instanŃelor.

În urma participării noastre la lucrările acestui grup de profesionişti am putut formula o concluzie pe cât de simplă pe atât de plină de implicaŃii: calitatea înseamnă o muncă permanentă de căutare şi de adaptare la noile cerinŃe. Ce trebuie să se caute? SoluŃii, metode de lucru, răspunsuri prompte la necesităŃile formulate de societatea postindustrială. Care este premisa? Cererea socială de servicii din partea instanŃelor de judecată este şi va rămâne infinită. Inclusiv instanŃele cu puŃini judecători sau chiar cu unul singur sunt organizaŃii complexe, complexitate ce sporeşte la nivelul sistemelor judiciare naŃionale.

Care sunt cerinŃele ce se impun? În primul rând, este esenŃial ca instanŃele să-şi ofere serviciile de pe o poziŃie strict neutră. În al doilea rând, ele trebuie să funcŃioneze adecvat, iar acest lucru implică o serie de măsuri prin care să fie administrate corespunzător toate riscurile legate de dependenŃa administrativă. Mai precis, aceste măsuri trebuie să privească diverse aspecte: pe de o parte, protejarea poziŃiei de imparŃialitate a judecătorilor şi a instanŃei, iar pe de altă parte, relaŃia judecătorilor şi a instanŃelor cu publicul, capacitatea instanŃei de a trata adecvat cantitatea de dosare care îi sunt prezentate spre rezolvare, sau cunoştinŃele de ordin juridic ale judecătorilor şi personalului instanŃei.

Este nevoie de abilităŃi excepŃionale de mediere între autorităŃi şi puterile publice pentru ca o instanŃă judecătorească şi, in extenso, întregul sistem judiciar naŃional, să se ridice la înălŃimea aşteptărilor. Când spunem aşteptări, facem referire la cele politice, publice şi ale justiŃiabililor privind eficienŃa, corectitudinea, transparenŃa, disponibilităŃile sociale, serviciile oferite în timp util, responsabilitatea şi, nu în ultimul rând, obligaŃiile legale. Drept urmare, judecătorii, conducătorii instanŃelor


8

şi ai parchetelor, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să îşi asume un rol deloc uşor, acordând permanent atenŃie condiŃiilor de funcŃionare a instanŃelor, astfel încât acestea din urmă să poată răspunde cât mai bine nevoilor societăŃii.

Considerăm că sistemul judiciar românesc are nevoie, printre altele, de o evaluare din afara lui cu privire la procedurile şi practicile din instanŃe. Numai prin folosirea unor repere corecte – stabilite în funcŃie de aşteptările cetăŃenilor şi ale societăŃii - putem să ne asumăm obiective concrete de creştere a credibilităŃii justiŃiei.

Volumul de faŃă include descrierea unor practici noi şi inovatoare, puse în aplicare în diverse Ńări europene, în vederea atingerii unei calităŃi cât mai bune în administrarea şi managementul instanŃelor. De pildă, consultanŃi instruiŃi şi cercetători academici pot examina cererile, sugestiile şi observaŃiile făcute de participanŃii la procesele din instanŃe, după care ei pot elabora o analiză a procedurilor şi a practicilor din instanŃe. Exemplele nu se opresc aici.

Această culegere de texte se adresează conducătorilor de instanŃe, judecătorilor şi altor profesionişti ai sistemului judiciar dar şi pesimiştilor şi optimiştilor, detractorilor şi, mai ales, celor care mai cred într-o JustiŃie de calitate.

Doresc să le mulŃumesc membrilor grupului de lucru Managementul

calităŃii din cadrul ReŃelei Europene a Consiliilor Judiciare, cu precădere doamnei Marja van Kuijk (Coordonatul grupului de lucru, Olanda), doamnei Christiane Flaes (Olanda); domnului Reinhard Hinger (Austria); domnilor Geert Vervaeke şi Jean-Marie Siscot (Belgia); domnilor Klaus Rugaard şi Niels Grubbe (Danemarca), domnului Árpád Orosz (Ungaria); doamnelor Agnija Karlsone şi Anda Pleiksne (Letonia); doamnei Ernesta Gruseckaite (Lituania); Sakkari Laukkanen (Finlanda), pentru faptul că ne-au pus la dispoziŃie numeroase documente şi informaŃii în afara activităŃilor din grupul de lucru „Managementul calităŃii”.

MulŃumiri speciale doresc să îi adresez doamnei Diana Mincă, membru în

grupul de lucru, consilier DAERIP în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru implicarea în acest proiect. Nu în ultimul rând, le adresez calde mulŃumiri traducătoarelor Monica Uzlău şi Anca Zaharia pentru munca lor, precum şi Oanei Presecan (traducătoare) şi lui Ion Copoeru (filosof), ambii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru ajutorul dat în etapa editării finale.

Alexandrina R ădulescu Membru în Consiliul Superior al Magistraturii

1. Calitate în justi Ńie şi managementul etic al instan Ńei

Alexandrina Rădulescu Carmen Bulubaşa

1.1. Ce este calitatea? Conceptul general de „calitate” provine din latinescul „qualis” care

înseamnă mod de a fi. Capacitatea de a înŃelege şi recunoaşte calitatea ca o măsură a valorii, fie că este vorba de un discurs, de un serviciu sau produs oferit, sau de care avem nevoie, fie că este vorba de noi înşine, de organizaŃia sau tagma din care facem parte sau de aşteptările sau pretenŃiile pe care le avem, ne defineşte pe noi ca oameni, ca rezultat ultim în ceea ce suntem. Mai simplu spus calitatea vieŃii noastre este rezultatul devenirii noastre. Calitatea este deci un concept cu aplicabilitate în orice domeniu, opŃiunea pentru calitate guvernează toate aspectele vieŃii noastre şi îşi impune imperativ necesitatea.

Filosoful F. Hegel, în prima jumătate a sec. al XIX-lea, a formulat definiŃia calităŃii astfel: „Calitatea, în primul rând, este identic ă cu existen Ńa, astfel încât ceva înceteaz ă să fie ceea ce este, când î şi pierde calitatea ”.

DicŃionarul enciclopedic al Limbii Române defineşte calitatea ca fiind „categoria filosofică exprimând unitatea însuşirilor şi laturilor esenŃiale, în virtutea căreia într-un sistem dat de relaŃii, un lucru este ceea ce este deosebindu-se de celelalte lucruri, dar şi asemănându-se cu cele din aceeaşi clasă, specie, etc., şi a cărei schimbare atrage după sine transformarea (saltul calitativ al acelui lucru într-altul)”, iar DicŃionarul Webster consideră calitatea „un grad al excelenŃei”.

I.S.O. defineşte calitatea ca fiind „ansamblul de proprietăŃi şi caracteristici al unui produs care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface anumite nevoi”.

Astfel, fie că apelăm la dicŃionare sau la literatura de specialitate, calitatea îşi demonstrează importanŃa şi facilitează tratarea ei cu respectul cuvenit unei adevărate ştiinŃe care poate clarifica prin demonstraŃii cu rezultat palpabil, legătura cauză-efect cu privire la nevoile, acŃiunile, aspiraŃiile şi reuşitele umane. În momente de impas, în situaŃii de criză, cercetarea în domeniul calităŃii face progrese uriaşe şi de cele mai multe ori se constituie în rezultate spectaculoase care oferă soluŃii viabile la problemele omenirii1.

Încercările de a defini calitatea de-a lungul istoriei reflectă preocuparea oamenilor de a se raporta la ea ca şi la un concept care se insinuează în toate aspectele vieŃii umane oferind relevanŃă şi credibilitate acŃiunilor şi judecăŃilor lor, deopotrivă. Calitatea astfel percepută devine măsura tuturor lucrurilor, deci atât a actorilor sociali cât şi a acŃiunilor lor.

1 În perioada 1950-1960 Japonia a devenit lider mondial în managementul calităŃii totale. În 1960-1970, SUA a răspuns la sfidarea japoneză şi a implementat pe întreg teritoriul acest sistem. Între 1980-1990 Ńările din Europa recunosc şi ele eficacitatea sistemului calităŃii totale şi îl pun în aplicaŃie.


10

Fără să raportăm faptele, acŃiunile, nevoile şi evoluŃia noastră la nivelul de calitate care să ne mulŃumească şi să ne ofere satisfacŃia dorită, n-am şti nici ce, nici cum, nici când, e bine sau e rău, e câştig sau pierdere, e străduinŃă sau strategie, e ignoranŃă sau pricepere în ceea ce facem, în ceea ce gândim, în felul în care ne stabilim şi ne atingem scopurile, în modul în care ne recunoaştem şi ne asumăm responsabilităŃile. VoinŃa umană exprimată prin imperativul verbului «a vrea» clarifică şi indică în raport cu aspiraŃiile, cu necesarul, cu relaŃia suficienŃă-excelenŃă, alegerea noastră a oamenilor cu privire la ce şi cum vrem să facem, ce şi cum vrem să obŃinem de la noi şi de la alŃii, ce şi cum vrem să fie viaŃa noastră.

Fiecare membru al societăŃii aderă necondiŃionat la lupta pentru calitate deoarece, ca şi consumator de produse şi servicii, în consonanŃă cu tendinŃa lui de a-şi îmbunătăŃi calitatea vieŃii, îşi doreşte „mai mult şi mai bine”.

Nevoia de a lua în considerare calitatea a condus umanitatea pe o cale de a descoperi cum poate ea fi de folos începând de la identificarea şi recunoaşterea valorilor umane până la cooptarea acestor valori în implementarea strategilor de organizare şi conducere a organizaŃiilor care îşi pun la dispoziŃia oamenilor serviciile, produsele, pentru a le câştiga loialitatea.

Chiar dacă putem spune că nevoia de calitate a însoŃit omenirea în evoluŃia ei, preocupările conştiente şi profesioniştii calităŃii au apărut abia odată cu instaurarea puterilor centralizate, odată cu apariŃia conducătorilor care, prin exercitarea autorităŃii lor, recunoscute de către cei mulŃi, acceptau sau respingeau produsele şi serviciile care le erau prezentate. PretenŃiile şi aprecierile lor au devenit astfel un «cod de legi» cu privire la calitate, capabile să stabilească atât condiŃiile necesare pentru realizarea unor produse şi servicii publice cât şi garantarea unor parametri stabiliŃi.

Specialiştii calităŃii concluzionează prin definiŃii2 felul în care folosind raportarea la calitate a acŃiunilor şi activităŃilor umane, creşterea calităŃii muncii şi a producŃiei în organizaŃii şi companii se petrece concomitent cu cea a creşterii calităŃii vieŃii actorilor sociali.

1.2. Calitatea în organiza Ńii

Secolul al XIX-lea, marchează începutul preocupărilor tehnico-ştiinŃifice sistematice privind problema calităŃii. EvoluŃia acestor preocupări poate fi împărŃită în patru etape, fiecare având caracteristicile sale specifice: inspecŃia calităŃii; controlul calităŃii prin metode statistice; asigurarea calităŃii; managementul total al calităŃii.

1.2.1. Inspec Ńia calit ăŃii

Economistul F.W. Taylor a formulat un şir de principii de organizare şi conducere a activităŃii unei organizaŃii, separând activităŃile de proiectare de cele

2 Juran consideră calitatea ca fiind „gradul de utilitate sau aptitudinea de utilizare a produsului”. Crosby defineşte calitatea „conformitatea cu cerinŃele existente în domeniu şi nu ca bun sau elegant” Genici Taguki apreciază calitatea ca fiind „un minim de pierdere dinspre produs spre societate, din momentul în care produsul este livrat.”

Calitate în justiŃie şi managementul etic al instanŃei

11

executive şi de control. În acest fel responsabilitatea pentru calitatea produselor era preluată de către executanŃi iar asigurarea calităŃii se baza doar pe inspecŃia calităŃii produsului finit „post-proces”. Principalul dezavantaj al sistemului lui F.W.Taylor constă în neînŃelegerea de către angajaŃi a contribuŃiei lor la atingerea obiectivelor organizaŃiei, deoarece participarea lor era limitată la realizarea proiectelor de îmbunătăŃire a calităŃii. ConsecinŃa acestor aspecte este pierderea imaginaŃiei, a creativităŃii, a responsabilităŃilor.

1.2.2 Controlul calit ăŃii prin metode statistice

Aplicarea tehnicilor statistice de control al proceselor de producŃie în anii ’20 ai secolului trecut face trecerea la o nouă etapă în analiza calităŃii produselor şi serviciilor. Utilizarea „diagramei de control statistic al calităŃii” propusă de W.A. Shewhart face posibilă evidenŃierea abaterilor caracteristicilor calitative ale produsului de la cele nominalizate în indicaŃiile elaborate şi înlăturarea cauzelor care provoacă aceste abateri.

Conceptul «nivel de calitate acceptabil» (AQL) este introdus de profesorul E. Deming, în timpul celui de-al doilea război mondial, prin aplicarea de metode statistice de control al calităŃii în industria de armament a SUA. Acest indicator exprimă procentul maxim al produselor defectate, care este acceptabil într-un lot.

Sub sloganul „calitatea este problema tuturor ” M. Juran şi E. Deming răspândesc necesitatea şi utilitatea controlului calităŃii prin metode statistice în Japonia.

1.2.3. Asigurarea calit ăŃii

Economistul M. Juran a fost preocupat să introducă in viaŃa companiilor un sistem de supraveghere pentru asigurarea unui nivel corespunzător al calităŃii produselor. În acest sens a elaborat un set de proceduri, care trebuie parcurse succesiv pentru a asigura îmbunătăŃirea continuă a calităŃii. În viziunea lui Juran, calitatea înseamnă „corespunzător pentru utilizare”3.

În anul 1961, A. Feigenbaum a considerat asigurarea calităŃii ca: „...un sistem eficace, conceput astfel încât fiecare din g rupurile ce alc ătuiesc o organiza Ńie să-şi aduc ă propria contribu Ńie la realizarea, men Ńinerea şi îmbun ătăŃirea calit ăŃii”.4

E. Deming a început să-şi implementeze principiile încă din anii 1950 în întreprinderile japoneze, ceea ce a contribuit la apariŃia produselor japoneze cu un preŃ redus şi de o calitate înaltă („Miracolul japonez”), strâmtorând pe piaŃa mondială concurenŃii săi. În 1951 în Japonia a fost instituit chiar un premiu pentru calitate în numele lui E. Deming.

K. Ishikawa, care a definit calitatea ca „prioritatea care real satisface consumatorul ”5 consideră că rezultatele mai bune înregistrate de industria

3 Juran J.M. Quality Control Handbook. Mc.Graw-Hill. New-York, 1951. 4 Feigenbaum A.V. Total Quality Control. Mc.Graw-Hill. New-York, 1986. 5 Ishikawa K. Controlul de calitate. Ed. Tehnică. Bucureşti, 1973.


12

japoneză, comparativ cu cea occidentală, s-ar datora modului diferit de abordare a calităŃii la nivelul întreprinderii. În Ńările vest-europene asigurarea calităŃii reprezintă apanajul specialiştilor, în timp ce în Japonia preocuparea pentru calitate este o problemă permanentă a tuturor. Dintre punctele cheie ale viziunii lui K. Ishikawa privind domeniul calităŃii amintim: calitatea mai importantă decât obŃinerea unui profit imediat; orientarea politicii calităŃii spre client şi nu spre producător; utilizarea metodelor statistice; promovarea unui management participativ; promovarea unui spirit de colaborare permanentă între diviziunile organizaŃiei, pentru rezolvarea problemelor calităŃii.

Ishikawa împarte metodele statistice de dirijare a calităŃii în două grupe: metodele statistice intermediare şi avansate (destinate specialiştilor) şi metodele statistice elementare (care trebuie însuşite de întregul personal al întreprinderii).

Considerat autorul conceptului „zero defecte”, Philip B. Crosby îşi bazează viziunea referitoare la calitate pe patru principii6:

1. Asigurarea conformit ăŃii cu cerin Ńele. Calitatea înseamnă satisfacerea exigenŃelor consumatorului, dar acestea trebuie să fie clar definite şi măsurabile. Prin urmare, nu putem cere cuiva să realizeze produse de calitate „bună”, în schimb putem să-i cerem respectarea cerinŃelor specificate printr-un standard sau printr-un alt document normativ. P. Crosby consideră că acest principiu este valabil nu numai pentru produse şi servicii, ci şi pentru toate activităŃile organizaŃiei.

2. Asigurarea calit ăŃii prin prevenire . Nu putem asigura calitatea doar printr-un sistem riguros de control, capabil să descopere toate anomaliile. Un asemenea sistem permite numai detectarea non-calităŃii. Pentru obŃinerea calităŃii corespunzătoare, este necesar să punem accentul pe prevenire.

3. Promovarea conceptului „zero defecte”. P. Crosby consideră că nu putem opera cu „niveluri acceptabile” ale calităŃii, plecând de la premisa greşită că non-calitatea este inevitabilă.

4. Măsura calit ăŃii o reprezintă costurile condiŃionate de nesatisfacerea cerinŃelor. În opinia lui P. Crosby, calitatea nu costă („quality is free”). Cea care costă este, de fapt, non-calitatea. El propune ca evaluarea calităŃii la nivelul întreprinderii să se realizeze prin „preŃul neconformităŃii cu cerinŃele”. O deviză bine cunoscută a lui P. Crosby este următoarea: „calitatea nu

trebuie controlat ă, ea trebuie realizat ă”. EsenŃa conceptului „zero defecte” constă în aceea că „totul trebuie f ăcut

bine de prima dat ă şi de fiecare dat ă” . După P. Crosby, defectele au două cauze principale: nivelul insuficient de cunoştinŃe şi neatenŃia. Prima cauză poate fi uşor eliminată prin mijloace adecvate. Problema neatenŃiei trebuie rezolvată de fiecare individ în parte deoarece Ńine de atitudine. În cazul în care calitatea devine problema centrală a organizaŃiei, eliminarea acestor cauze este mult facilitată.

Totuşi repercusiunile non-calităŃii duc la pierderea încrederii publice, la inexistenŃa satisfacŃiei atât a clienŃilor cât şi a celor care oferă serviciile, la proasta imagine a serviciilor oferite de organizaŃie, la mult timp pierdut. Tot non-calităŃii i se 6 Crosby Ph. Quality is free: The art of making quality certain. McGraw-Hill. New-York, 1979


13

datorează administrarea greşită a resurselor umane, promovarea nepotrivită, aleatoare a strategiei de management.

Pentru ca aplicarea acestor principii să fie cât mai uşoară, P. Crosby a elaborat un „program în 14 puncte” din care se constată că accentul principal este pus pe crearea şi promovarea în cadrul organizaŃiei a unui sistem al calităŃii cu implicarea tuturor angajaŃilor.

În această etapă a evoluŃiei calităŃii accentul este pus pe prevenirea defectelor. Acest fapt necesită multe activităŃi şi implică efortul unui număr mare de persoane. Principalele caracteristici ale etapei sunt:

• controlul calităŃii cuprinde intervalul de la proiectarea produsului până la livrarea acestuia clientului;

• în controlul calităŃii proceselor şi al produsului sunt implicaŃi atât personalul specializat, cât şi fiecare persoană care participă nemijlocit la procesul de producŃie;

• în realizarea obiectivelor de asigurare a calităŃii sunt implicate toate subdiviziunile organizaŃiei.

1.2.4. Calitatea, component ă a strategiei organiza Ńionale

Conceptul de management al calităŃii totale (Total Quality Management – TQM) a fost propus de Dr. Edwards Deming în 1940 dar utilizarea lui a început in 1985 odată cu preluarea de către americani a unor principii de lucru din industria japoneză.

În prezent, principala problemă pentru organizaŃii este satisfacerea la un nivel superior a cerinŃelor şi aşteptărilor consumatorului. Valoarea fundamentală în societatea tradiŃională este profitul. Prin introducerea conceptului de calitate total ă7 şi încurajarea formării unei culturi organizaŃionale a calităŃii, profitul trece în plan secund deoarece valoarea fiinŃei umane primează în faŃa valorii date de „profit”. „Output-ul” reflectă calitatea persoanei sau a entităŃii care a livrat un produs sau a prestat un serviciu.

În timp, preŃuirea evidentă a acestui concept a condus cu ingeniozitate la o strategie organizaŃională fundamentată pe ideea că performanŃa în atingerea unei calităŃi superioare este realizată doar prin implicarea cu perseverenŃă a întregii organizaŃii în procese de îmbunătăŃire permanentă. Obiectivul este creşterea eficienŃei şi eficacităŃii în satisfacerea clienŃilor şi a propriilor angajaŃi. Într-un sistem de management coerent, valorile au un rol important, deoarece determină priorităŃile şi preferinŃele din cadrul organizaŃiei. Valoarea personalului în Sistemul CalităŃii Totale se traduce prin respectul faŃă de fiinŃa umană şi de munca sa.

7 Managementul calităŃii totale presupune printre altele şi o luptă permanentă pentru a se obŃine zero defecte. Dar oare până unde se poate ajunge cu rigorile privind calitatea? O firmă japoneză producătoare de dispozitive electronice în care există un management al calităŃii totale a primit o comandă mai importantă din partea unei firme europene. Contractul stipula printre altele ca produsele livrate să se încadreze într-o limită a rebuturilor de 3%. În momentul livrării, odată cu întreg lotul de produse, firma europeană a primit şi un colet separat pe care scria: „aici sunt cele 3% rebuturi comandate, nu ştim la ce o să vă folosească dar ne-am străduit sa fie inutilizabile conform dorinŃei dumneavoastră!”


14

Conceptul de calitate totală presupune extinderea problematicii calităŃii asupra tuturor funcŃiilor şi la toate nivelurile structurii organizatorice, de la conducătorul organizaŃiei şi până la lucrătorul de rând, fiecare aducându-şi contribuŃia la procesul de îmbunătăŃire continuă a calităŃii.

Cele opt principii ale managementului total al calităŃii (TQM) sunt: 1. Orientarea organiza Ńiei spre client (customer focus). Încrederea în

organizaŃii depinde de clienŃi, din acest motiv, trebuie să înŃeleagă nevoile curente şi viitoare, să satisfacă cerinŃele şi să se preocupe de a depăşi aşteptările acestora.

2. Rolul primordial al managementului (leadership). Mediul intern în care personalul să fie deplin implicat în realizarea obiectivelor companiei trebuie să fie creat de către lideri care stabilesc unitatea dintre scopul organizaŃiei şi politica adoptată.

3. Implicarea lucr ătorilor. Personalul organizaŃiei constituie resursa cea mai importantă şi folosirea eficientă a lui îi poate aduce acesteia un folos maximal.

4. Abordarea prin procese. ActivităŃile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces; o identificare clară a proceselor, elementelor şi relaŃiilor dintre ele responsabilizează în mod deosebit personalul care le gestionează, şi duce la aplicarea principiilor 2 şi 3.

5. Dirijarea bazat ă pe sistem. Procesele identificate interacŃionează între ele, se creează astfel un sistem complex, cu intrări / ieşiri, elemente de interfaŃă, aplicaŃii de monitorizare şi control, probleme de administrare secvenŃială. Conducerea sistemului se poate realiza numai prin perfecta înŃelegere a complexităŃii acestuia.

6. Îmbun ătăŃirea continu ă. ÎmbunătăŃirea continuă a performanŃei trebuie să fie un obiectiv continuu; automulŃumirea şi tendinŃa de a păstra performanŃele obŃinute la nivele verificate, ignorarea evoluŃiei practicilor manageriale, a noului poate duce la plafonarea organizaŃiei şi la scăderea eficacităŃii ei.

7. Luarea deciziilor în baza dovezilor . Deciziile viabile sunt doar cele care conŃin analiza corectă a datelor obŃinute din informaŃii exacte, clare şi complete.

8. Beneficii reciproce ale furnizorilor şi clien Ńilor. O organizaŃie este în relaŃie de interdependenŃă cu furnizorii săi – calitatea materialelor, produselor şi serviciilor aprovizionate se reflectă direct în calitatea produsului / serviciului realizat. Conceptul de management al calit ăŃii totale poate fi rezumat prin

douăsprezece cuvinte: înŃelegere, angajament, organizare, determinare, plani ficare, proiectare, capacitate, control, lucru în echip ă, perfec Ńionare, implementare.

Când vorbim despre calitate, despre asigurarea sau implementarea ei în organizaŃii prin sisteme de management, vorbim de fapt despre oameni şi instituŃii, despre oameni şi organizaŃii care reuşesc să se ridice prin implicarea lor, prin curiozitate şi ingeniozitate la valoarea de vizionari pentru binele comunităŃii. Reuşind să-şi stabilească şi să atingă prin munca lor standarde ridicate înseamnă că motivaŃia lor este una existenŃială şi conŃine aspiraŃii şi crezuri care îi înnobilează prin valoarea pe care o conferă viziunile.


15

1.3. Calitatea judiciar ă şi calitatea instan Ńelor de judecat ă

1.3.1. Evolu Ńia conceptului de calitate în justi Ńie

În mod similar sistemele de justiŃie din întreaga lume au parcurs mai multe etape în descrierea şi abordarea calităŃii, ca şi companiile. Într-o primă etapă, în deceniul al XIX-lea al secolului XX, calitatea activităŃii instanŃelor a fost privită doar dintr-un unghi de vedere îndreptat spre deciziile judiciare.

ConcepŃia despre calitate în justiŃie s-a referit doar la descrierea trăsăturilor şi caracteristicilor hotărârii judecătoreşti iar instanŃa era apreciată prin prisma procentului de apeluri declarate de părŃi împotriva hotărârilor sau procentului de hotărâri desfiinŃate pe calea apelului sau recursului.

ExistenŃa curŃilor supreme naŃionale sau a curŃilor constituŃionale a făcut ca acestea să fie văzute de către administraŃiile naŃionale ca principale căi prin care calitatea judiciară se desăvârşeşte. Aceste curŃi aveau menirea de a garanta o înaltă calitate a deciziei judiciare. Şi asta pentru că judecăŃile făcute în aceste curŃi au primit rolul de a corecta greşelile de aplicare a legilor de către judecători şi de asemenea de a favoriza şi proteja unificarea practicii judiciare la nivel naŃional.

O atare abordare a făcut ca perspectiva justiŃiabilului asupra noŃiunii de calitate a serviciului judiciar să nu fie mulŃi ani luată în considerare atunci când administraŃiile naŃionale şi-au propus să îmbunătăŃească calitatea serviciului furnizat de instanŃe.

Finalul acestei prime etape din istoria calităŃii sistemelor judiciare a fost marcat de momentul în care unele state au recunoscut că sunt confruntate cu un număr tot mai mare de cereri şi întrebări din partea justiŃiabililor şi a societăŃii, iar diversitatea lor implica răspunsuri la probleme ce veneau din toate categoriile de activităŃi ale unei instanŃe.

Unele administraŃii naŃionale s-au simŃit obligate să-şi pună următoarea problemă: În ce fel acŃiunile manageriale ale conducătorilor din instanŃe pot influenŃa calitatea?

Ca rezultat al nevoii de a răspunde exact, corect şi adecvat întrebărilor venite din public în legătură cu modul de funcŃionare al instanŃelor, ConferinŃa Administratorilor CurŃilor - SUA, a publicat pentru prima dată, în anul 1983, un set de standarde pentru durata proceselor care se derulează în curŃi şi astfel s-a întrezărit posibilitatea lărgirii perspectivei de abordare a concepŃiei despre calitate şi utilizarea unor instrumente specifice măsurării acestor standarde de calitate. În anul 1987, la iniŃiativa Baroului American a fost dezvoltat un sistem de măsurare a calităŃii „Trial Court Performance Standards” şi care a fost impus administraŃiilor din curŃi pentru a fi aplicat.

Scopul pentru care a fost elaborat acest sistem de evaluare a fost să clarifice trăsăturile de calitate a serviciului furnizat de curŃi şi să garanteze o creştere a eficienŃei actului de judecată.8

8 Sistemul de evaluare (TCPS) a calităŃii cuprindea 22 de standarde şi 68 de indicatori de măsurare a acestor standarde ce trebuiau aplicate în cinci domenii şi anume: accesul la justiŃie; termenele de judecată; independenŃă şi responsabilitate; integritate; încredere publică.


16

În Europa nevoia de a utiliza un standard al calităŃii s-a făcut vizibilă ca urmare a iniŃiativei administraŃiei Marii Britanii de a îmbunătăŃi serviciile în întregul sector public. În anul 1991 fostul Prim Ministru John Major a promis cetăŃenilor publicarea standardelor de calitate şi drepturi specifice pentru utilizatorii serviciului public. „Citizens charters”9 au fost aplicabile şi sistemului de justiŃie. De exemplu, ScoŃia a făcut ca partea din Cartă care se referea la JustiŃie să fie gata la sfârşitul acelui an. Astfel au fost introduse standarde pentru serviciile oferite de curŃi cu privire la accesul la justiŃie. O atenŃie deosebită a fost acordată unor categorii de utilizatori cum ar fi martorii, copiii, victimele, iar informaŃiile cu privire la măsurile luate pentru reducerea întârzierilor în soluŃionarea cauzelor şi progresele înregistrate au fost date publicităŃii.

Un document similar sub numele de „Charte Marianne” a fost introdus în anul 2003 de către guvernul francez care urmăreşte îmbunătăŃirea accesului la serviciul public. Ghidul îşi propune să creeze premisele unui climat prietenos în relaŃia instanŃelor cu cetăŃenii care au nevoie de serviciul judiciar şi totodată instituie măsuri pentru a facilita rezolvarea în timp scurt a reclamaŃiilor care se referă la serviciile furnizate publicului.10

Şi alte state europene au recunoscut importanŃa descrierii calităŃii activităŃii judiciare într-un fel mai nuanŃat, raportând această noŃiune şi la nevoile şi aşteptările utilizatorilor serviciului de justiŃie, la aşteptările cetăŃenilor. Astfel, în Cantonul Geneva – ElveŃia, în anul 1996 au fost publicate rezultatele unui studiu de percepŃie realizat sub coordonarea unui grup de avocaŃi, cu privire la satisfacŃia beneficiarilor serviciilor oferite de instanŃă. Rezultatele obŃinute în acest proiect au determinat extinderea lui în anul următor la mai multe curŃi şi notariate.

În cadrul unui mare program de reformă a sistemului judiciar din Olanda, inspirat din experienŃa oferită de programul US Trail Court Performance Standards, au fost iniŃiate şi apoi dezvoltate primele instrumentele de măsurare a calităŃii în curŃi folosind descrieri ale domeniilor pentru care programul îşi propunea îmbunătăŃiri (independenŃă şi imparŃialitate, durata rezonabilă a proceselor, unificarea practicii judiciare, experienŃa judecătorilor şi tratamentul oferit părŃilor în proces). După ce a fost înfiinŃat Dutch Council for the Judiciary în anul 2002, programul a devenit parte din sistemul de management total al calităŃii numit „RechtspraaQ”. Acest program este în prezent utilizat de fiecare instanŃă din Olanda11.

În Finlanda Ministerul de JustiŃie a acordat o atenŃie sporită încă din anul 1995 instrumentelor de măsurare a calităŃii care să fie aplicate instanŃelor. Similar cu domeniile de măsurare a calităŃii din programele experimentate de instanŃele din USA şi Olanda, programul „Quality Benchmarks” (Proiectul pentru Calitate aplicat CurŃii de Apel din Rovaniemi12) a pus în evidenŃă şase aspecte care influenŃează negativ sau pozitiv calitatea instanŃelor, şi anume: procesul, decizia, tratamentul aplicat părŃilor şi publicului, celeritatea procedurilor, competenŃă şi profesionalism, organizarea şi gestiunea soluŃionării cauzelor.

9 http://www.cabinetoffice.gov.uk/chartermark.aspx 10 French Republic (2003), Charte Marianne: pour un meilleur accueil, Paris 11 Vezi secŃiunea 3, infra. 12 Vezi secŃiunea 4, infra.


17

În anul 2007, la iniŃiativa ReŃelei Consiliilor Judiciare Europene s-a constituit un Grup de lucru format din reprezentanŃi a nouă consilii judiciare naŃionale, printre care şi Consiliul Superior al Magistraturii din România, pentru a elabora un raport cu titlul Managementul calităŃii. Acesta oferă o imagine de ansamblu cu privire la activităŃile de calitate pe care diferitele state s-au angajat să le experimenteze în raport cu rolul pe care îl joacă consiliile judiciare, nivelul la care curŃile promovează managementul calităŃii. Implicit acestea au recunoscut nevoia de raportate la un standard de calitate.

Una dintre premisele activităŃii acestui grup a fost găsirea unor repere asemănătoare de raportare a instanŃelor şi a sistemelor de justiŃie naŃionale la standardul de calitate.

Ceea ce s-a clarificat în urma activităŃilor din grup a fost că, deşi domeniul privat oferea destule modele de abordare a sistemului de calitate, nici unul dintre ele nu a putut să fie aplicat în conducerea instanŃelor. Activitatea judiciară are nevoie de anumite protecŃii din partea statelor pentru ca actul de justiŃie să-şi atingă scopul, de exemplu garantarea independenŃei judecătorilor, iar administrarea justiŃiei presupune şi gestionarea acestei garanŃii. Acest aspect important incorporat în funcŃiunile complexe ale unei instanŃe, date de misiunea socială, face ca activitatea instanŃelor să-şi definească unicitatea în tipul de management aplicat, ceea ce face uşor de înŃeles ca problemele curente în chestiunile concrete să nu poată fi rezolvate urmând reguli foarte precise. Orice problemă apăruta la un loc de muncă dintr-o instanŃă poate avea cauze diferite iar soluŃia pentru rezolvarea acesteia depinde de politicile de administrare ale curŃii raportate la nivelul de asumare al funcŃiilor în cadrul acesteia şi nu în ultimul rând de cultura organizaŃională din instanŃă. Problemele manageriale în instanŃe dobândesc potenŃialul de a fi privite din mai multe unghiuri de vedere iar alegerea unei căi de rezolvare de la niveluri diferite de responsabilitate trebuie să conducă la îndeplinirea sarcinilor în aşa fel încât instanŃa să furnizeze servicii care să satisfacă cerinŃele care definesc „raŃiunea de existenŃă” a unei curŃi. Acesta a fost motivul pentru care autorii Raportului grupului de lucru al Consiliilor Judiciare Europene privind „Managementul calităŃii” au întocmit „Registrul activităŃilor de calitate” 13 pentru statele participante.

Rămâne însă important de remarcat faptul că legătura instanŃelor cu societatea poate să aibă loc şi pe un alt plan, dincolo de ceea ce este vizibil într-o instanŃă. Hotărârile judecătoreşti au impact asupra părŃilor din procese dar în acelaşi timp au potenŃialul de a influenŃa activitatea instituŃiilor, organizaŃiilor şi pot produce consecinŃe şi asupra celor care nu au luat parte la o procedură judiciară.

De asemenea felul în care jurisprudenŃa naŃională se raportează la o anumită problemă de drept poate chiar să determine, să genereze o schimbare legislativă deci sistemul de justiŃie trebuie să-şi conştientizeze acest potenŃial de influenŃare a voinŃei politice şi sociale şi să-şi incorporeze în misiunea sa rolul de corector al inadvertenŃelor legislative naŃionale în raport cu legislaŃia şi jurisprudenŃa internaŃională.

13 Vezi secŃiunea 2, infra.


18

Acest rol complex pe care îl joacă profesioniştii din instanŃe face lăudabil efortul administraŃiilor naŃionale angajate în procesul de standardizare a calităŃii, de a depăşi graniŃa de evaluare şi control doar a actului de justiŃie propriu-zis prin utilizarea instrumentelor statistice care furnizează date cu privire la numărul şi procentul de apeluri, recursuri şi desfiinŃări de hotărâri judecătoreşti14. Fiecare stat european a găsit propriile căi pentru a satisface nevoia de calitate, unele dintre acestea integrând în mod conştient în conceptul de calitate descrieri care reflectă în egală măsură nevoile participanŃilor la proces, a cetăŃenilor, valorile individului şi ale societăŃii. Chiar dacă unele modele din sistemul de justiŃie au reprezentat puncte de plecare pentru alte state în proiectarea viziunii despre calitatea sistemului judiciar, fiecare dintre administraŃiile amintite au înŃeles că acest proces este unul continuu, prismele de vedere, de reflecŃie şi apoi de decizie trebuie să fie ancorate într-un context social şi economic specific şi în continuă mişcare iar instanŃele naŃionale trebuie să fie îndrumate, sprijinite spre a-şi îndeplini cât mai bine rolul în societate.

La începutul anului 2007 a fost binevenită iniŃiativa CurŃii de JustiŃie din Singapore pentru lansarea „Proiectului pentru ExcelenŃă în CurŃi”, inspirat din recentul succes al acestei curŃi de a descrie instrumente de măsurare a calităŃii care aparent sunt aplicabile tuturor curŃilor din lume. În acest proiect au fost atrase: US National Center for State Courts, US Federal Judicial Center, Australasian Institute of Judicial Administration, Consiliul European pentru Eficientizarea JustiŃiei.

Autorii lucrării „Proiectul pentru ExcelenŃă în InstanŃe” (Framework for Court Excellance) au explicat ce desparte modelele oferite de sectorul privat în domeniul calităŃii de nevoia de calitate a instanŃelor de judecată la modul general. Tema de cercetare abordată a scos în evidenŃă faptul că drumul spre excelenŃă în curŃi trebuie să ia în considerare legătura strânsă care există între valorile esenŃiale ale instanŃelor, domeniile de măsurare, şi performanŃa instanŃelor.

Această nouă abordare a calităŃii generează un nou tip de legătură pe care administraŃiile judiciare trebuie să le gestioneze în aflarea criteriilor valide de performanŃă şi anume felul în care valorile esenŃiale ale justiŃiei servesc nevoilor şi aşteptările justiŃiabililor, a cetăŃenilor şi a societăŃii.

Autorii acestei cercetări propun o listă de valori esenŃiale pentru toate curŃile din lume şi care pot să răspundă, să susŃină raŃiunea de existenŃă a unei instanŃe de judecată: egalitate în fa Ńa legii; juste Ńe; impar Ńialitate; independen Ńa în luarea deciziilor; competen Ńa profesional ă; integritate; transparen Ńă; accesibilitate; termen rezonabil; siguran Ńa procesului.

Ceea ce observăm din această listă este că managerilor de instanŃe le este recomandat să integreze în actul de conducere evaluări care să reflecte nivelul de atingere a valorilor instrumentale ale justiŃiei, ca parte intrinsecă a Ńintei de performanŃă. Acestea au fost alese cu scopul de a face dezirabilă atingerea valorii finale, sensul de existen Ńă al instan Ńelor şi anume înfăptuirea justiŃiei, asigurarea statului de drept. 14 Controlul casărilor sau a anularilor de hotărâri este limitat de obligaŃia statelor de a garanta independenŃa judecătorilor care au pronunŃat aceste hotărâri.


19

În sensul cel mai larg, sistemul judiciar este destinat să contribuie la pacea socială, la dezvoltarea economică şi la securitatea socială pentru că prin actul de justiŃie magistratul trebuie să dezlege şi să dea un deznodământ legal situaŃiilor aflate în conflict de natură civilă, administrativă, comercială sau penală.

Prin raportarea managementului instan Ńelor la valori se depăşeşte astfel o altă limită deja atinsă de statele cu experienŃă mai mare în utilizarea instrumentelor de calitate. Astfel prin felul în care se propun a fi organizate şi conduse, curŃile vor trebui să incorporeze în definirea misiunii naŃionale sau europene nu doar nivelul de aşteptare al utilizatorului serviciului de justiŃie, al cetăŃeanului şi a societăŃii faŃă de activitatea din curŃi şi faŃă de deciziile judecătoreşti ci şi un instrument de control al procedurilor din instanŃa, raportate la valorile afirmate ale justiŃiei.

Până la urmă performanŃa dintr-o instanŃă nu poate exista şi nu poate fi privită separat de valorile care au menirea să articuleze fiecare act, acŃiune, atitudine, comportament profesional al celor care fac parte dintr-o instanŃă. Valorile justiŃiei au fost implicate şi până acum în activitatea curŃilor, dar noutatea pe care o aduce această propunere a cercetătorilor se referă la faptul că valorile alese trebuie să fie evidente în managementul curŃilor iar acest lucru presupune o captare a lor în sistemul de management al performanŃei. Aşadar, în această concepŃie nouă se tinde către a obŃine informaŃii din viaŃa instanŃei care determină valoarea actului de justiŃie ca sumă a proceselor şi instrumentelor de calitate cu care membrii instanŃei operează. O nouă perspectivă a calităŃii activităŃii instanŃelor se naşte pornind de la evaluarea modului în care sunt incorporate valorile instrumentale ale înfăptuirii justiŃiei în acŃiunile şi comportamentele membrilor care compun instanŃa. Acest tip de raportare poate da informaŃii relevante cu privire la nivelul de satisfacere al calităŃii în domeniile vitale ale unei instanŃe. Autorii cercetării au nominalizat următoarele domenii de m ăsurare : managementul curŃii şi conducerea; politicile curŃii; procedurile din instanŃe; încrederea publicului; satisfacŃia utilizatorilor; recrutarea personalului; accesul la serviciile curŃii.

Un avantaj important pentru instanŃele care vor opera cu astfel de evaluări este că politicile de conducere care se pun în aplicare, bazate pe acest tip de informaŃie, au menirea de a face durabil, stabil rezultatul dezirabil al bunei calităŃi.

Drumul spre excelenŃă, din această perspectivă, are o cheie care se referă la felul în care managementul şi conducerea curŃii raportează planurile şi politicile la valori ca: independenŃa, integritatea, durata rezonabilă a proceselor; dar şi felului în care se folosesc datele relevante din evaluările realizate în toate domeniile de măsurare a performanŃei nominalizate de autori.

De exemplu, preşedintele unei instanŃe, dacă este atent şi interesat de politica de promovare a comportamentului etic al judecătorilor în şedinŃa de judecată, de tratamentul egal care trebuie să fie aplicat părŃilor, implementarea corectă a acestei pârghii de control a calităŃii are o influenŃă pozitivă, vizibilă asupra valorilor amintite mai sus, dar şi asupra altora cum ar fi: integritatea, imparŃialitatea, accesibilitatea15.

15 În România această politică a fost elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii care a emis Ghidul de evaluare al judecătorilor. Acesta este un instrument de evaluare legal, domeniile de evaluarea individuală a magistraŃilor stipulate în Legea nr. 303/2004, Republicată, privind statutul judecătorilor şi


20

Este evident că stabilirea nivelului de calitate corespunzător valorilor amintite nu poate să fie făcută doar dintr-o singură perspectivă, a evaluării individuale, sau să fie privită ca sumă a evaluărilor individuale, ci trebuie privită şi din perspectiva celorlalte domenii de măsurare, şi doar prin coroborarea lor rezultatul poate fi validat.

Cuprinderea într-un sistem de calitate a măsurătorilor care se fac pe mai multe domenii, aşa cum ne propun cercetătorii din proiectul despre excelenŃă, are rolul de a ajusta rezultatul spre unul corect care poate fi purtător de sens şi de informaŃie pentru planurile manageriale ale conducătorilor.

Dacă datele şi evaluările care sunt realizate în toate domeniile de măsurare amintite nu devin congruente sau compatibile, rezultatul evaluării performanŃei acelei instanŃe devine invalid, producător de ineficienŃă şi pune, în mod evident, la îndoială calitatea instanŃei.16

Întrebarea în ce fel administrarea sistemului judiciar poate influenŃa calitatea?, şi-a găsit răspunsul ca rezultat al acestor demersuri ştiinŃifice de clarificare a drumului instanŃelor către excelenŃă. Conducătorii sistemelor judiciare şi ai instanŃelor au un rol crucial în obŃinerea calităŃii în instanŃe. Aceştia au rol esenŃial în promovarea şi întărirea valorilor intrinseci activităŃii unei instanŃe, investiŃie care se dovedeşte a fi vitală pentru funcŃiunile principale ale unei instanŃe judecătoreşti.

1.3.2. Conceptul de valoare a instan Ńei

Ceea ce a adus nou această analiză a managementului calităŃii prin valori şi a revoluŃionat gândirea specialiştilor a fost renunŃarea la modul de proiectare a structurii şi caracteristicilor hotărârii judecătoreşti, actul ultim al unei instanŃe, abordare impusă de necesitatea socială de a defini „produsul unei instan Ńe” ca reprezentând totalitatea, multitudinea func Ńiunilor sale, care s ă confirme valoarea de juste Ńe a hot ărârilor emise de judec ători şi care s ă satisfac ă din punct de vedere al a ştept ărilor pe utilizator dar şi societatea în general.

Func Ńiunea este definită ca „ansamblul activităŃilor omogene şi complementare desfăşurate de personal de o anumită specialitate folosind metode şi tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor”17.

Func Ńia poate fi privită ca acŃiunea îndeplinită pentru a satisface cerinŃele structurale ale unui sistem dat.

Plecând de la aceste definiŃii putem afirma că funcŃia principal ă dintr-o instanŃă este dată judecătorului, pentru că funcŃiunile principale sunt acelea care

procurorilor sunt: eficienŃa, integritatea, competenŃa profesională, pregătirea profesională. Implementarea acestei politici este în responsabilitatea formatorilor în evaluare şi a comisiilor de evaluare constituite la nivelul fiecărei instanŃe care are în componenŃă mai mult de 10 judecători. 16 De exemplu, dacă în urma evaluărilor individuale toŃi judecătorii instanŃei au calificativul maxim în condiŃiile în care există un procent însemnat de cazuri întârziate şi satisfacŃia utilizatorului este foarte scăzută, se poate trage concluzia fie că procesul de evaluare a fost deficitar administrat, fie că diferenŃa de rezultat este dată de raportarea la criterii şi indicatori nepotriviŃi (aceasta este o situaŃie cu care se confruntă de câŃiva ani sistemul de justiŃie din România). 17 E. Burduş, G. Căprărescu –Fundamentele managementului organizaŃiei,ed. Economica,1999


21

decurg din scopul pentru care a fost creată structura, ansamblul, în speŃă, instanŃele iar această funcŃiune dă valoarea instituŃiei pe care o serveşte.

Judecătorul este cel care îndeplineşte totodată şi func Ńia vital ă a unei instanŃe. Această trăsătură decurge din modul de organizare a unei instanŃe. InstanŃa răspunde la solicitările din afară, în special prin felul în care reacŃionează judecătorii acesteia. Felul în care îşi utilizează şi gestionează expertiza profesională, se mobilizează pentru a se adapta solicitărilor venite din exterior, la sarcinile şi legăturile formate cu alte funcŃiuni interne, până la urmă descrie performanŃa pe care o atinge instanŃa.

EvoluŃiile înregistrate de instanŃele din state care au căutat drumul excelenŃei au fost acelea care au amplificat mai mult interdependenŃele cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Ele au pus accentul pe caracterul deschis al instanŃei, concepută ca sistem reflectat atât în planul intrărilor, informaŃiilor cât şi în cel al serviciilor, care integrează nevoile mereu în schimbare din mediul ambiant naŃional şi internaŃional, recunoscând astfel o varietate şi specificitate cu mult sporită faŃa de perioada anterioară.

Procesul complex de evaluare a calităŃii unei instanŃe astăzi ar trebui să se raporteze unui evantai de valori, unele dintre acestea incorporate în funcŃia principală a judecătorului (independenŃa, integritatea, imparŃialitatea, pregătirea profesională, egalitatea în faŃa legii) şi altele de asemenea importante (transparen Ńă; accesibilitate; termen rezonabil; siguran Ńa procesului) cu care judecătorul operează doar prin interrelaŃionarea cu alte funcŃiuni din instanŃa – administraŃia instanŃei şi auxiliarii acesteia.

În valoarea unei instanŃe sunt incorporate atât activele tangibile, fără de care nici o instituŃie nu poate funcŃiona, dar şi sistemul de cunoştinŃe, informaŃii, comportamente, şi atitudini pe care le au conducătorii de instanŃe, judecătorii şi personalul auxiliar, la care se adăugă componentele şi tipul de cultură organizaŃională.

Această nouă perspectivă face importantă analiza rolului conducătorilor de instanŃe din România, preocupaŃi în principal de administrarea compartimentelor din instanŃă şi de operabilitatea secŃiilor din instanŃă.

PreşedinŃii din instanŃele româneşti au lăsat până acum pe seama judecătorilor gestionarea valorilor amintite care sunt implicate în exerciŃiul profesional. Atunci când această limită de utilizare a valorilor este încălcată în situaŃii concrete de comportament în profesie, se declanşează din oficiu sau ca urmare a unor sesizări procedura disciplinară de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Sentimentul de independenŃă pe care trebuie să-l aibă un judecător în profesie este cel care a îndepărtat preocuparea conducătorilor de instanŃe de politicile de influenŃare a atitudinilor şi comportamentelor profesionale.

Acest lucru s-a dovedit a fi ineficient pentru rezultatele instanŃei cât timp preşedinŃii nu şi-au asumat şi rolul de lider18. 18 W. Bennis „Liderul este un conducător cu clarviziune, sigur de el, care este capabil să transforme cultura organizaŃiei pentru a o face mai competitiva” deci mai valoroasa. Bennis vede în lieder „ un arhitect social”, pune accentul pe capacitatea liderului de a provoca schimbări datorita unei motivaŃii pozitive.


22

Dacă independenŃa judecătorului din instanŃe poate deveni o valoarea cheie a progresului în instanŃă, pentru că în legătură cu ea se dezvoltă celelalte două valori instrumentale intrinseci exercitării profesiei de judecător şi anume: integritatea şi imparŃialitatea, atunci implicarea preşedinŃilor devine necesară cel puŃin pentru obiectivul de consolidare a sentimentului de independenŃă al judecătorilor, în raport cu scopul pentru care această valoare este recunoscută şi garantată legal. Cu cât nivelul de independenŃă este mai mare, cu atât trebuie sporită şi responsabilitatea organizaŃională a judecătorilor.

Pe un plan principal al unei atare politici de personal poate să fie dezvoltarea capacităŃii judecătorilor de auto-management.

În realitate, judecătorii din instanŃele româneşti au fost văzuŃi ca şi executanŃi raportat la actul de conducere (planificare – acŃiune – evaluare). Acest tip de acŃiune, după modelul Taylor, de a separa actul de conducere de cel de execuŃie, în mod firesc generează reducerea constantă a simŃului de responsabilitate pentru eficienŃa proceselor la locul de muncă. Ori, în absenŃa responsabilităŃii, independenŃa judecătorilor se limitează, cu consecinŃa afectării şi a altor valori cum ar fi: durata rezonabilă a proceselor, accesibilitatea, integritatea. Un răspuns al conducătorilor din instanŃe ar putea fi în sensul în care judecătorii sunt independenŃi doar în luarea deciziilor judecătoreşti. Aşa este, independenŃa instanŃei este instrumentul principal pentru realizarea procesului echitabil. Dar atunci, în responsabilitatea cui rămâne credibilitatea scăzută a unei instanŃe când judecătorii nu pot să se autoorganizeze în completul sau echipa în care ar trebui să exercite un anumit leadership?

În prezent, în instanŃele din România, judecătorii nu dau importanŃă activităŃilor în echipă. Grefierii sunt subordonaŃi grefierului şef deşi aceştia nu lucrează împreună.

Câte un grefier intră în compunerea completului de judecată, iar în mod ciclic, câŃiva grefieri sprijină mai mulŃi judecători în activitatea de redactare a hotărârilor.

Deşi activitatea principală a grefierilor este realizată în complet cu un judecător, doi sau trei, acesta este evaluat şi recompensat de conducerea instanŃei prin propunerile pe care le înaintează grefierul sef.

Într-o perspectivă de favorizare a procedurilor de calitate, autoorganizarea are un rol important în procedurile de lucru. Asta ar presupune ca judecătorii care conduc completele de judecată să fie priviŃi ca lideri ai cercurilor pentru calitatea proceselor pe care aceştia le parcurg împreună cu alte persoane din instanŃă de-a lungul unei perioade de timp determinate. Membrii echipei formate din judecător/judecători-grefieri să îşi descrie planul pentru organizarea generală şi pentru administrarea activităŃilor curente. Aceste planuri trebuie să includă standardele de performanŃă ale instanŃei şi propunerile celor care conduc alte compartimente din instanŃă care să fie prezentate conducerii secŃiei. În felul acesta se conştientizează şi se clarifică nivelurile de interdependenŃă dintre conducere şi echipele de judecători - grefieri şi deci nivelul de asumare a propriului management de caz, s-ar realiza o mai bună cunoaştere a problematicii completelor, nu în ultimul rând s-ar determina o creştere a motivaŃiei membrilor instanŃei pentru atingerea unui nivel dezirabil de performanŃă.


23

În prezent chiar dacă diferite sarcini administrative din cadrul unei instanŃe sunt repartizate judecătorilor, atitudinea judecătorilor este aceea de a îndeplini o sarcină, în limite regulamentare, folosindu-se eventual de sugestii date de cel care l-a delegat pentru activitatea respectivă.

1.3.3. Calitatea şi non-calitatea în conducerea instan Ńei

Recunoscând rolul preşedinŃilor în favorizarea calităŃii în instanŃă trebuie să cădem de acord că aceştia pot să provoace scăderi ale valorii instanŃei prin adoptarea unor măsuri care lezează valorile fundamentale ale unei instanŃe.

Mă voi referi la două situaŃii întâlnite în anul 2008 în instanŃele româneşti: 1. Timp de doi ani în Judecătoria P. au fost vacante mai multe posturi de

judecători. Volumul de muncă al completelor de judecată a crescut foarte mult, iar motivaŃia pentru ocuparea postului de preşedinte la această instanŃă a scăzut. SecŃia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a delegat un judecător din cadrul instanŃei pe funcŃia de preşedinte, pentru 90 de zile, până la ocuparea postului de conducere prin concurs.

Nivelul de asumare al funcŃiei de conducere a persoanei delegate s-a dovedit a fi foarte scăzut. La scurt timp după nominalizare, preşedintele a convocat colegiul de conducere al instanŃei pentru a hotărî, împreuna cu aceştia, să transfere o parte importantă din cauzele pe care le avea spre judecată către alŃi judecători mai puŃin încărcaŃi cu dosare. Această măsură a fost luată cu scopul de a echilibra volumul de muncă al instanŃei.

Însă, măsura a generat non-calitate prin rezultatul neaşteptat pe care l-a produs: unul dintre judecătorii căruia i-au fost repartizate în acest fel dosarele a reacŃionat, invocând încălcarea a două principii legale de funcŃionare a instanŃelor şi anume: principiul continuităŃii completului de judecată19 şi principiul distribuirii aleatorii a dosarelor20 iar la termenul de judecată proxim părŃile din aceste cauze au fost anunŃate de acest incident, cu consecinŃa întreruperii cursului normal de soluŃionare a cauzelor.

Procesele au stagnat până la momentul în care conflictul intern a fost stins, în situaŃia de speŃă intervenind o hotărâre a SecŃiei de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluŃionat conflictul intern intervenit în instanŃă, la o distanŃă în timp de trei luni de la momentul declanşării lui.

Miza acestei măsuri luată de conducerea instanŃei a fost dată de situaŃia de criză în care se află instanŃa, dar soluŃia aleasă de conducerea temporară a instanŃei, prin ignorarea consecinŃelor actului de conducere, a sacrificat patru dintre valorile fundamentale ale instanŃei: integritatea, imparŃialitatea, durata rezonabilă şi siguranŃa proceselor.

19 Aplicarea acestui principiu are ca scop apărarea valorii de independenŃă a judecătorilor şi contribuie la întărirea valorii de inamovibilitate şi profesionalism. 20 Aplicarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor are scopul de a proteja integritatea instanŃei.


24

2. Cea de-a doua speŃă se referă la situaŃia apăruta în Judecătoria C. unde volumul de muncă al secŃiei penale a scăzut ca rezultat al modificării Codului de procedură penală în ce priveşte competenŃa după materie. Acest fenomen s-a făcut vizibil încă din vara anului 2007, şi pentru că preşedintele instanŃei nu a reuşit să convingă nici un judecător din cadrul secŃiei penale să fie de acord cu trecerea lui la secŃia civilă, a convocat adunarea generală în luna noiembrie 2007 şi a supus la vot soluŃia pentru această împrejurare. Rezultatul era previzibil întrucât judecătorii de la secŃia civilă erau mult mai numeroşi decât cei de la secŃia penală.

În termen de o lună de la luarea hotărârii prin votul adunării generale, unui judecător din cadrul secŃiei penale i s-a schimbat specializarea fără acordul lui.

Conducerea unei instanŃe provoacă non-calitate când nu anticipează nevoia instanŃei de schimbare a specializării unor judecători, şi nu îşi elaborează un plan de măsuri adecvat pentru ca această transformare să nu producă scăderi în performanŃele secŃiei care primeşte un nou judecător. Un indicator de scădere a valorii unei secŃii dint-o instanŃă este acela când judecătorul căruia conducerea instanŃei i-a schimbat specializarea, fiind mutat de la o secŃia la alta, nu-şi dă acordul pentru această măsură.

Acest tip de refuz indică faptul că nu este pregătit pentru o atare schimbare, iar independenŃa lui este limitată pe termen mediu până la momentul în care reuşeşte să acumuleze suficiente cunoştinŃe profesionale pentru a lucra eficient în noua specializare. Această afectare a independentei şi expertizei profesionale îl transformă pe judecător în veriga slabă a secŃiei , iar această situaŃie determină o scădere a valorii secŃiei şi a instanŃei.

InstanŃele au nevoie de judecători care să fie pregătiŃi să-şi schimbe specializarea, acest lucru este benefic carierei dacă se produce la un interval de 5-7 ani. Este de dorit ca acest proces să pornească din nevoia de evoluŃie personală şi să fie rezultatul reflecŃiei judecătorului. Acest proces este unul complex şi se cere a fi orientat şi sprijinit printr-o politică adaptată cerinŃelor şi nevoilor de calitate ale instanŃei. Este nevoie de un climat profesional care să favorizeze această dinamică a transformărilor din instanŃe, iar aceste programe motivaŃionale trebuie să fie opera preşedinŃilor din instanŃe.

Ambele situaŃii expuse sunt provocări de non-calitate ale conducătorilor din instanŃe. Aceste exemple dezvăluie o formă de exprimare a conflictului din instanŃele româneşti, iar originea acestui tip de conflict se dezvăluie a fi modul de abordare a valorilor cu care instanŃa trebuie să lucreze.

La nivelul imediat superior de management al activităŃii instanŃelor, Consiliul Superior al Magistraturii elaborează legislaŃia secundară pentru sistemul de justiŃie, are rolul de a elabora şi conduce programele de dezvoltare pentru sistemul judiciar. În etapa de elaborare a proiectelor, instanŃele sunt consultate în principal prin corespondenŃă iar în etapa de implementare a proiectelor, instanŃele joacă doar rolul de executante.

Unul dintre cele mai elocvente exemple a fost acela în care Consiliul Superior al Magistraturii a proiectat în anul 2005 un program pentru stabilirea volumului optim de muncă în instanŃe dar a nu a reuşit să valideze rezultatele acestuia după doi ani. Au fost implicaŃi în program câteva zeci de judecători de la diferite judecătorii, tribunale şi


25

curŃi de apel din Ńară. Judecătorii implicaŃi în program au lucrat după standardele de măsurare a timpului de muncă realizat de un grup de lucru din cadrul CSM, aplicând fiecare propriul mod de înŃelegere a temei. Nici unul dintre executanŃi nu a anunŃat vreo inadvertenŃă de aplicare a sistemului de măsurare. Atitudinea curŃilor a fost aceea că programul era al CSM-ului, ei au lucrat aşa cum li s-a cerut, iar răspunderea a fost pusă pe seama celui care conduce programul. Defectele din fişa de monitorizare a timpului de lucru aplicată în cadrul programului nu au fost vizibile decât la sfârşit când s-a constatat, odată cu centralizarea datelor, că standardul aplicat nu a fost bine înŃeles, s-a dovedit a fi inadecvat.

La baza acestei nereuşite a stat asumarea separată a rolurilor pentru atingerea unor obiective din relaŃia Planificare – AcŃiune – Verificare (PAV). Acesta a fost doar unul dintre exemplele care scoate în evidenŃă faptul că separarea proceselor de conducere P-A-V de cel de implementare (execuŃie) generează în mod constant o slabă preocupare a instanŃelor şi a personalului de auto-management, având o capacitate redusă de a-şi introduce şi menŃine sub control propria muncă atunci când intervin elemente noi în viaŃa instanŃei.

FiinŃa umană este înzestrată cu capacitatea de auto-management pentru că fiecare om are capacitatea de a face să continue viaŃa comunităŃii din care face parte iar oamenilor le place să se implice în activităŃile recreative pe care şi le organizează ei înşişi.

Se pune problema dacă membrii unei instanŃe sunt dispuşi să-şi utilizeze această capacitate de auto-management în cadrul muncii curente, iar rolul conducătorilor este complex în această direcŃie:

- trebuie să-şi propună acest lucru: să nu privească judecătorii din instanŃe, în cel mai bun caz, doar ca nişte „consultanŃi” pentru diferite probleme organizatorice generale sau ca „votanŃi” în diferite probleme concrete;

- să identifice domeniile şi să elaboreze planuri pentru favorizarea dezvoltării profesionale a judecătorilor şi a întăririi valorilor cu care aceştia trebuie să opereze (independenŃa, imparŃialitatea, integritatea, egalitatea în faŃa legii, durata rezonabilă a proceselor);

- să constate existenŃa capacităŃii de auto-management, să asigure condiŃii şi îndrumarea corespunzătoare, să asigure instruirea adecvată la nivelul fiecărei funcŃii;

- să încredinŃeze judecătorilor o parte din munca zilnică de identificare a problemelor şi dificultăŃilor de soluŃionare a acestora, să fie implicaŃi în etapele de Control şi Evaluare, proprii actului managerial (această măsură creează avantajul ca preşedinŃii de instanŃe să se concentreze mai mult asupra aspectelor de perspectivă ale instanŃei);

- să înŃeleagă şi să anticipeze tendinŃele de creştere a standardului profesional, să facă loc în procesul de elaborare a strategiilor şi a planurilor instanŃei manifestărilor de individualism şi dorinŃelor de participare a judecătorilor pentru a modela viitorul instanŃei. Acestea pot fi privite ca simple exemple de politici care pot spori gradul de

asumare a independenŃei judecătorilor în plan organizaŃional.


26

1.3.4. Calitatea ca no Ńiune a eticii

Sistemul de valori reprezintă principiile profunde care ne definesc esenŃa a ceea ce suntem. Comportamentul unei persoane rezultă din sistemul de valori respectat de conştiinŃa sa. Acest lucru se aplică şi la organizaŃii. InstanŃa nu va realiza un serviciu de calitate dacă ea nu pune preŃ pe calitate. Un sistem al calităŃii presupune în primul rând un efort de instruire, deoarece se impune o mutaŃie a modului de gândire, o ridicare pe o altă treaptă, cea a „culturii pentru calitate”, a întregului personal al instanŃei. În acest efort trebuie să se Ńină seama de atitudinile devenite patrimoniu al întregului personal, criteriile şi orientările care motivează implementarea managementului calităŃii totale şi aptitudinile umane cu putere mare de determinare, uşurinŃă în utilizare şi rapiditate în învăŃare.

Chiar dacă gestionarea activităŃilor instanŃei este mai costisitoare dacă este privită prin prisma managementului valorilor, rezultatele pe care le aşteptăm au avantajul că sunt dezirabile şi durabile, au potenŃialul de a creşte considerabil credibilitatea actului de înfăptuire a justiŃiei.

Factorii care acŃionează direct asupra îmbunătăŃirii calităŃii în instanŃe sunt cei legaŃi de construirea culturii organizaŃionale orientate spre obŃinerea excelenŃei. Felul în care se realizează legătura între membrii unei instanŃe prin angajamentul leadership-ului pentru formarea unei culturi a calit ăŃii instanŃei descrie nivelul de calitate dezirabil al instanŃei respective.

Calea corectă a unei instanŃe către excelenŃă începe atunci când judecătorii şi grefierii se simt favorizaŃi şi motivaŃi consecvent înspre creşterea valorii proprii şi aceasta este incorporată vizibil în procesele profesionale în care sunt implicaŃi.

InstanŃele au nevoie să adere la un sistem de valori organizaŃionale dacă sunt orientate către menŃinerea şi îmbunătăŃirea continuă a calităŃii. Acest sistem îmbină valori, tradiŃii, proceduri şi aşteptări ce promovează valoarea, iar totalitatea cunoştinŃelor cu privire la calitate însuşite de către membrii unei instanŃe le determină mentalitatea de a munci şi modul de a acŃiona.

Cea mai puternică motivaŃie în orice organizaŃie incorporează dorinŃa de perfecŃiune şi recunoaşterea corespunzătoare a rezultatelor obŃinute. Fără o motivaŃie bazată pe calitate nu există progres nici pentru instanŃă, nici pentru societatea care apelează la serviciile ei.

Conducătorii din instanŃe trebuie să-şi asume un rol în stimularea valorilor şi atitudinilor, nu doar în principiu dar şi explicit în planurile manageriale aplicabile în viaŃa de zi cu zi din instanŃe. Ca şi pentru instanŃe, valorile sunt vitale pentru calitatea de conducător şi este esenŃial ca cel care este selectat pentru o atare funcŃie să facă dovada că are capacitatea de a încorpora în viata instanŃei o viziune etic ă asupra calit ăŃii atunci când îşi asumă obiective de performanŃă şi care servesc raŃiunii de existenŃă a unei instanŃe.

2. Registrul activit ăŃilor de calitate - Anex ă la raportul grupului de lucru „Managementul Calit ăŃii”. din cadrul

ReŃelei Europene a Consiliilor Judiciare – 2008

2.1. Misiune, viziune şi strategie

Dezvoltarea Misiunii şi Viziunii instan Ńelor de fond (Belgia) Înaltul Consiliu a facilitat întocmirea unei declaraŃii de misiune a instanŃelor

de fond. Un impuls a fost de asemenea furnizat şi de către stabilirea unei viziuni asupra instanŃelor de fond.

Viziune şi valori (Danemarca) Viziune şi valorile instanŃelor din Danemarca sunt esenŃa activităŃii legate

de calitate în cadrul instanŃelor din Danemarca. De la momentul adoptării misiunii şi valorilor, instanŃele din Danemarca au lucrat la implementarea acestora în viaŃa organizatorică de zi cu zi. Ca parte a acestei implementări, AdministraŃia InstanŃelor şi instanŃelor, în mod individual, au creat un plan de acŃiune în fiecare an. Ca punct de pornire, toate planurile de acŃiune folosesc domenii principale stabilite şi agreate într-un anumit an de către Consiliul de conducere al InstanŃelor din Danemarca.

Misiune, viziune şi strategie (Ungaria) În Ungaria, managementul instanŃelor şi statutul membrilor sistemului

judiciar sunt reglementate de lege. Aceste legi au fost elaborate şi adoptate de către Parlament în cadrul reformei judiciare din cea de-a doua parte a anilor 1990. Legile pot fi modificate numai cu o majoritate de 2/3 din totalul voturilor, această prevedere legală fiind menită să consolideze şi mai mult garanŃiile constituŃionale ale independenŃei sistemului judiciar.

Consiliul NaŃional de JustiŃie (CNJ) – instituŃia autonomă care conduce sistemul judiciar, în temeiul legii, a depus eforturi şi a adoptat misiunea şi viziunea sistemului judiciar pe perioada mandatului său de şase ani.

CNJ reevaluează cu regularitate misiunea şi viziunea sa, consacrate prin intermediul unei decizii publice. În mod similar, CNJ discută în mod constant, problemele legate de managementul instanŃelor şi adoptă decizii de reglementare valabile pentru toate instanŃele (cu excepŃia CurŃii Supreme).

Misiune, viziune şi strategie (Letonia) Misiunea, viziunea şi strategia instanŃelor şi AdministraŃia InstanŃelor (AI) sunt

definite în cadrul „Strategiei de lucru a Ministerului de JustiŃie pentru 2007-2009” şi în cadrul „Strategiei de lucru a AdministraŃiei InstanŃelor pentru 2008-2010”. În cuprinsul acestor documente sunt definite sarcinile care ar trebui implementate pe termen mediu. De asemenea sunt definiŃi şi indicatorii de măsurare a calităŃii, care ar trebui


28

respectaŃi. InstanŃelor le este furnizat acest document pentru a lua cunoştinŃă despre planurile de dezvoltare pentru următorii ani. Strategia de lucru este totodată folosită pentru planificarea bugetară în anii următori.

Misiune şi viziune (Lituania) Toate instanŃele pregătesc planurilor lor strategice de activitate pentru o perioadă

de 3 ani şi îl prezintă în original Ministerului de FinanŃe şi copia acestuia AdministraŃiei NaŃionale a InstanŃelor.

Misiune şi viziune (Olanda) Fiecare Agendă Strategică cuprinde o misiune, o viziune şi un set de

obiective. Misiunea sistemului judiciar este aceeaşi pentru fiecare Agendă, detaliile viziuni pot diferi şi obiectivele pot fi diferite pentru fiecare Agendă. Când Consiliul începe formularea unei noi Agende, acesta evaluează măsura în care obiectivele Agendei anterioare au fost atinse şi care sunt cele nerealizate. Obiectivele nerealizate se vor regăsi pe noua Agendă. Pentru a putea evidenŃia obiectivele, fiecare a fost convertit într-un număr de rezultate specifice care trebuie atinse. Rezultatele prevăd de asemenea cine are responsabilitatea principală de a le realiza: Consiliul, adunările naŃionale ale şefilor de secŃie sau ale colegiilor directoare. Acest lucru face posibilă existenŃa unor îndrumări pentru implementarea Agendei. În planurile lor anuale, atât Consiliul, cât şi instanŃele indică ceea ce intenŃionează să întreprindă pentru a atinge obiectivele, iar realizările lor sunt consemnate în cadrul rapoartelor anuale.

2.2. Un sistem de calitate total

Introducerea modelului CAF (Danemarca) Pentru a putea permite comparaŃii între diferitele sisteme ale instanŃelor şi

pentru a evalua performanŃa acestora în mod adecvat, instanŃele din Danemarca au introdus recent modelul CAF („EFQM” pentru sectorul public). Modelul este iniŃial implementat la o scară redusă, obiectivul principal fiind creşterea nivelului de cunoştinŃe despre acest model printre conducerii instanŃei şi personalul acesteia. Pentru a întreprinde acest lucru, modelul a fost descris în cadrul publicaŃiei trimestriale a InstanŃelor din Danemarca, pe care o primeşte fiecare angajat. În plus, preşedinŃii instanŃelor împreună cu grupul de management al AdministraŃiei InstanŃelor au organizat o auto-evaluare.

Evaluarea calit ăŃii în procesul de Judecat ă în Instan Ńe (Finlanda) Principiile cu privire la calitate şi rezultatele propuse de Proiectul cu privire

la calitate în cadrul InstanŃelor din circumscripŃia CurŃii de Apel Rovaniemi, Finlanda. Rezultatele vor alcătui o muncă legată de calitate pentru anii următori, precum şi pentru monitorizarea evoluŃiilor cu privire la calitate. Indicatorii de calitate cuprind şase domenii de evaluare, care cuprind un total de 40 de criterii, după cum urmează: 1. procedura (9 criterii); 2. judecata (7 criterii); 3. Tratamentul părŃilor şi a

Registrul activităŃilor de calitate

29

altor participanŃi la proces (6 criterii); 4. Celeritatea proceselor (4 criterii); 5. Aptitudinile profesionale şi competenŃa judecătorului (6 criterii); şi 6. Organizarea şi managementul judecării cauzelor (8 criterii).

Regulamentele formulate de c ătre Consiliul Na Ńional de Justi Ńie (Ungaria) CNJ a fost activ în elaborarea sistemului de management al calităŃii în

domeniul judiciar. Regulamentele cu privire la diferite aspecte ale funcŃionării sistemului judiciar guvernează activităŃile instanŃelor. PreşedinŃii instanŃelor districtuale şi ale curŃilor de apel au raportat în mod regulat despre implementarea deciziilor Consiliului NaŃional de JustiŃie.

Indicatorii de calitate (Letonia) În Letonia, indicatorii de calitate au fost stabiliŃi pentru două domenii:

calitatea în cadrul sistemului judiciar şi administrarea instanŃelor. Indicatorii cu privire la calitatea sistemului judiciar includ numărul de decizii pronunŃate de un judecător de Carte Funciară, durata procedurilor (prevăzută în concordanŃă cu gradul de jurisdicŃie pe secŃie) şi numărul de decizii ale instanŃelor care judecă fondul, amânate sau anulate în apel. În domeniul administrării instanŃelor, indicatorii includ numărul de cauze penale judecate (pe secŃie), numărul de birouri pentru personalul instanŃei, numărul de judecători la 100.000 locuitori şi numărul de activităŃi metodologice, precum seminariile şi cursurile de formare profesională.

Regulamentele cu privire la calitate (Olanda) EsenŃa sistemului olandez cu privire la calitatea în domeniul judiciar,

RechtspraaQ, este reglementarea privind calitatea pentru instanŃe şi pentru diferitele secŃii ale instanŃelor. Regulamentele cu privire la calitate întrunesc laolaltă aspecte materiale şi cele legate de funcŃionarea sistemului judiciar. Regulamentele formează o listă de verificare în domeniul calităŃii care include toate aspectele pe care instanŃele şi Consiliul le consideră a fi importante pentru calitatea sistemului judiciar şi pentru cerinŃele întemeiate ale tuturor persoanelor interesate. În timp ce descrie ceea ce ar trebui făcut, nu indică metoda în care ar trebui realizat acest lucru: metodologia priveşte în mod direct instanŃele.

Sistemul de m ăsurare a calit ăŃii în domeniul judiciar (Olanda) Cu acest sistem, colegiile directoare pot măsura constant calitatea

funcŃionării sistemului judiciar în cadrul propriilor instanŃe şi în cadrul respectivelor secŃii ale instanŃei. Rezultatele sunt folosite mai departe pentru îmbunătăŃiri acolo unde este necesar. Există cinci domenii de evaluare/măsurare: imparŃialitatea şi integralitatea judecătorilor, experienŃa judecătorilor, interacŃiunea personală cu justiŃiabilii, unitatea legislativă şi celeritatea şi pronunŃarea hotărârilor la termen. Pentru fiecare din aceste domenii au fost elaboraŃi indicatori, norme şi instrumente de măsurare.


30

Sistemul de m ăsurare a calit ăŃii în domeniul judiciar (România) Sistemul de măsurare a calităŃii sistemului judiciar este rezultatul mai multor

procese, printre care cele mai relevante sunt: evaluarea individuală periodică a judecătorilor şi procurorilor, verificări regulate efectuate de InspecŃia Judiciară a CSM şi colectarea datelor statistice.

• Evaluarea individuală periodică a judecătorilor şi procurorilor este efectuată odată la 3 ani. Prin intermediul procesului de evaluare sunt măsurate patru criterii: eficienŃă, calitatea activităŃii, integritate, obligaŃia de formare profesională continuă, iar pentru judecătorii şi procurorii care exercită funcŃii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuŃiilor manageriale. Pentru fiecare domeniu de evaluare au fost dezvoltate norme şi instrumente de măsurare. Verific ările regulate sunt efectuate de InspecŃia Judiciară a CSM asupra

activităŃii instanŃelor şi parchetelor în ce priveşte eficienŃa managerială şi îndeplinirea obligaŃiilor ce derivă din lege şi din alte reglementări pentru a asigura buna funcŃionare a instanŃei, calitatea adecvată a serviciului judiciar, semnalează deficienŃele şi formulează propuneri pentru eliminarea acestora.

De asemenea, InspecŃia Judiciară verifică sesizările adresate Consiliului cu privire la conduita şi activitatea necorespunzătoare a judecătorilor. Rezultatele verificărilor reprezintă baza pentru exercitarea acŃiunii disciplinare împotriva judecătorilor, care se poate finaliza cu aplicarea sancŃiunilor disciplinare, dacă este cazul.

2.3. Conducere şi management

Seminarii pe tema Managementului (Austria) PreşedinŃii Înaltelor CurŃi de Apel („Oberlandesgericht”) organizează

seminarii pe termen lung (câteva ateliere de lucru de câteva zile în cadrul întregii perioade de 18 luni) pentru judecători, pentru a-i forma în domeniul managementului şi administraŃiei. Precizare: activitatea de administrarea a instanŃelor este, în principal, desfăşurată de judecători - de preşedinŃi de instanŃă, de judecători numiŃi de preşedinŃi şi de colegii directoare formate din judecători.

Conducere şi management (Danemarca) Un modul de conducere şi management face parte din programul de formare

profesională obligatorie pentru judecătorii debutanŃi. Mai târziu în cariera lor, acestor judecători le este oferit în plus un program de formare profesională extins bazat pe conducere şi dezvoltare personală.

Membrilor aparatului tehnic care manifestă un interes în conducere şi administrare, le este de asemenea oferit un program de formare profesională extins bazat pe conducere şi management.

Participarea la acest program reprezintă o cerinŃă pentru numirea în anumite poziŃii. În ceea ce priveşte numirea preşedinŃilor, în cadrul instanŃelor districtuale, începând cu anul 2006, Consiliul de Numiri Judiciare utilizează pentru selecŃia candidaŃilor un test care evaluează aptitudinile de conducere şi management.


31

PreşedinŃii instanŃelor districtuale, ale celor două înalte curŃi şi ale CurŃii Supreme şi directorul general al AdministraŃiei InstanŃelor se întâlnesc la seminarii pe tema conducerii şi managementului de patru ori pe an. Autoevaluarea, timpul de judecare a unui dosar, utilizarea informaŃiilor legate de management, managementul resurselor umane şi organizarea instanŃelor sunt chestiuni discutate la aceste seminarii.

Seminar pe tema managementului (Letonia) PreşedinŃii curŃilor districtuale şi regionale se întâlnesc de două ori pe an

pentru un seminar pe tema managementului. Dezvoltarea strategică în cadrul sistemului judiciar, statistica instanŃelor, numărul de cereri primite cu privire la fiecare instanŃă, managementul resurselor umane, organizarea activităŃii instanŃei sunt chestiuni discutate în cadrul acestor seminarii.

Dezvoltarea managementului pentru (viitorii) manage ri de instan Ńe din Olanda Consiliul Judiciar din Olanda a dezvoltat un program de formare

profesională denumit Dezvoltarea Managementului destinat managerilor de instanŃă, de exemplu preşedinŃilor de instanŃe, preşedinŃilor de secŃie şi directorilor operaŃionali. CandidaŃii care urmează programul de dezvoltare a managementului sunt admişi în cadrul grupului de Dezvoltarea Managementului pentru viitori preşedinŃi.

2.4. Procedura de solu Ńionare a plângerilor

‘Ombudsman/ombudswomen’ la ‘Oberlandesgericht’ (Aus tria) Începând cu anul 2007 există judecători care lucrează ca

„ombudsmen/-women” în fiecare dintre cele patru Înalte CurŃi de Apel („Oberlandesgericht”) şi care soluŃionează plângerile.

Odată cu începerea activităŃii acestora, a fost elaborat un sistem (de nivel scăzut) de înregistrare a diferitelor categorii de plângeri şi a soluŃiilor fiecărei plângeri individuale.

Îmbun ătăŃirea procedurii de solu Ńionare intern ă a plângerilor în cadrul sistemului judiciar (Belgia) Scopul proiectului: stabilirea unui sistem de soluŃionare adecvată a

plângerilor în cadrul sistemului judiciar. Scopul este de a face posibil ca Înaltul Consiliu să urmărească cu uşurinŃă procedura de soluŃionare a plângerilor, precum şi să raporteze mai bine şi să îi fie astfel permis să formuleze recomandări de îmbunătăŃire a funcŃionării sistemului judiciar prin intermediul cunoaşterii situaŃii generale cu privire la plângeri.

O propunere legislativă bazată pe o recomandare a Înaltului Consiliu a fost introdusă în Camera reprezentanŃilor. A fost creată o bază de date într-o astfel de manieră, încât permite instanŃelor şi parchetelor să soluŃioneze plângerile din


32

momentul în care legea este adoptată şi intră în vigoare. Acest lucru nu împiedică entităŃile interesate din cadrul sistemului judiciar să folosească baza de date în mod voluntar. Baza de date este finalizată şi Înaltul Consiliu înregistrează plângerile pe care le primeşte.

Procedura de solu Ńionare a plângerilor (Danemarca) O procedură de plângeri este prevăzută în cadrul Legii de Administrare a

JustiŃiei, începând cu 1993, odată cu înfiinŃarea CurŃii Speciale pentru Încălcări şi Revizuiri. Curtea judecă, printre altele, chestiunile care privesc sancŃiunile disciplinare pentru judecători şi judecători stagiari şi cauzele legate de excluderea din profesie a judecătorilor şi a judecătorilor debutanŃi. Este de asemenea posibilă introducerea unei plângeri împotriva unui judecător sau a unui judecător debutant la preşedintele instanŃei unde îşi desfăşoară activitatea respectivul judecător. Curtea Specială pentru Încălcări şi Revizuiri şi preşedinŃii de instanŃe nu pot judeca opiniile legale ale unui judecător, ci numai conduita acestuia, de exemplu, neglijenŃă sau o purtare lipsită de respect în cadrul unui proces judiciar.

Procedura de solu Ńionare a plângerilor (Ungaria) Regulamentul Consiliului NaŃional de JustiŃie reglementează procedura de

plângeri ce trebuie urmată de părŃile aflate în dispută. O plângere poate fi introdusă de către reclamant la preşedintele curŃii districtuale care supraveghează funcŃionarea instanŃei sau judecătorului respectiv.

Procedura de solu Ńionare a plângerilor (Lituania) Consiliul Judiciar şi Preşedintele instanŃei unde judecătorul îşi desfăşoară

activitatea sau preşedintele oricărei instanŃe superioare au dreptul de a judeca plângerile cu privire la activităŃile/conduita judecătorilor din Republica Lituania. După judecarea plângerii, partea poate propune instituirea unei acŃiuni disciplinare prin înaintarea unui moŃiuni motivate de instituirea acŃiunii disciplinare la Comisia de Disciplină şi Etică Judiciară. În cazul în care Comisia de Disciplină şi Etică Judiciară acceptă să instituie o acŃiune disciplinară împotriva judecătorului, acŃiunea disciplinară instituită va fi transferată la Curtea Judiciară de Onoare, care pronunŃă o hotărâre. O hotărâre a CurŃii Judiciare de Onoare, poate să fie atacată la Curtea Supremă în termen de zece zile de la adoptarea sa.

Procedura de solu Ńionare a plângerilor (Olanda) Procedura de înregistrare şi soluŃionare a plângerilor este uniformă pentru

toate instanŃele. Plângerile pot privi modalitatea în care judecătorii, personalul de sprijin şi instanŃa ca întreg, funcŃionează, tratamentul funcŃionarilor instanŃei, erori procedurale sau amânări ale proceselor judiciare. Registrul unic de plângeri face posibilă identificare şi găsirea soluŃiilor la problemele structurale şi sunt menite să îmbunătăŃească organizarea instanŃei şi serviciul faŃă de public.


33

Procedura de solu Ńionare a plângerilor (România) Plângerile pot privi tratamentul justiŃiabililor de către oficialii instanŃelor

(judecători, conducerea instanŃelor, personalul auxiliar) sau întârzieri în redactarea cauzelor, atitudinea judecătorilor şi procurorilor şi pot fi adresate conducerii instanŃelor şi parchetelor care trebuie să informeze petentul asupra măsurilor adoptate. După cum am menŃionat mai sus, preşedinŃii de instanŃe şi conducătorii parchetelor au atribuŃia de a verifica dacă judecătorii, personalul auxiliar din instanŃa respectivă respectă obligaŃiile stabilite prin legi şi regulamentele aplicabile. In cazul în care plângerea vizează conduita unui judecător sau procuror, aceasta este transmisă InspecŃiei Judiciare pentru a fi verificate faptele în condiŃii regulamentare. AcŃiunea disciplinara împotriva unui judecător sau procuror se soluŃionează de secŃia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea comisiei de disciplină, care este compusă din trei inspectori.

2.5. Peer review

Peer review (Danemarca) În 2004, Curtea Districtuală din Copenhaga a desfăşurat un proiect pilot cu

privire la calitatea opiniilor legale şi conducerea proceselor judiciare. Un grup de lucru a definit câŃiva indicatori de calitate şi apoi a realizat un sondaj care măsoară la ce nivel indicatorii de calitate trasaŃi de grupul de lucru s-au regăsit atât în cadrul opiniilor legale, cât şi în cadrul proceselor judiciare. Sondajul a fost realizat de către judecătorii de la Curtea Districtuală din Copenhaga. Judecătorii instanŃei au înfiinŃat grupuri legate de calitate şi un reprezentant dintr-un grup a revizuit ulterior opiniile după ce a asistat la derularea procedurile judiciare ale judecătorilor din alte grupuri.

Peer review (Olanda) Peer review sunt în principal menite să îmbunătăŃească funcŃionarea

judecătorilor, în mod individual, şi să pună în principal accent pe aspectele comportamentale, şi mai puŃin pe aspecte legate de activitatea de judecată. Acestea contribuie la o cultură deschisă în cadrul profesiei, în care performanŃa individuală din sala de judecată poate fi discutată şi îmbunătăŃită. Misiunile de evaluare pot fi organizate în diferite maniere, una dintre acestea fiind înregistrarea video a şedinŃei de judecată şi ulterior are loc discuŃia cu judecătorul.

2.6. Termenele de judecat ă şi procedurile de lucru

Durata procedurilor (Austria) Exist ă un sistem de informare cu baz ă de date cu privire la durata

proceselor (civile şi penale). Situa Ńie existent ă: volumul de activitate şi etapele principale ale proceselor judiciare sunt înregistra re prin intermediul IT

ReprezentanŃii curŃii districtuale şi AdministraŃia InstanŃelor au prevăzut obiectivele comune pentru timpul de judecare la nivelul curŃilor districtuale.


34

Termenele exacte de judecare a cauzelor sunt prevăzute ulterior în cadrul raportului anual al fiecărei curŃi districtuale. Acest raport arată de asemenea productivitatea instanŃei şi productivitatea judecătorilor, a judecătorilor adjuncŃi şi a personalului auxiliar al instanŃei. Productivitatea este calculată prin compararea numărului de cauze soluŃionate cu numărul echivalenŃei. Departamentul de statistică al AdministraŃiei InstanŃelor este responsabil pentru strângerea informaŃiilor necesare de la instanŃe şi întocmirea rapoartelor anuale. Curtea Supremă şi înaltele curŃi îşi stabilesc propriile obiective. Raportul anual, termenul de procesare a cauzelor şi chestiunile conexe sunt deseori discutate în cadrul seminarului pentru preşedinŃii de instanŃă menŃionate mai jos.

Comitetul comun pentru procedurile de lucru (Danema rca) În 2006 a fost creat un comitet comun cu privire la procedurile de lucru din

instanŃe cu membrii care reprezintă procurorii, poliŃia, avocaŃii, judecătorii, judecătorii adjuncŃi, consiliul medico-legal şi alŃii. Comitetul comun înfiinŃează grupurile de lucru cu privire la chestiuni, în care mai multe părŃi sunt responsabile cu desfăşurarea cauzei. De exemplu, un grup lucrează în mod permanent la o descriere aprofundată a volumului de activitatea într-un domeniu specific de cauze penale. Scopul acestuia este de a elimina procedurile de lucru care nu sunt necesare pentru a scurta timpul de judecare.

Consultan Ńi pe tema celor mai bune practici (Danemarca) A fost constituită o echipă care se ocupă cu cele mai bune practici, formată

din angajaŃi care lucrează atât ca şi consultanŃi de proces, cât şi ca angajaŃi obişnuiŃi ai instanŃei. Sarcina echipei care se ocupă de cele mai bune practici este de a observa procedurile de lucru, de a propune noi modalităŃi de lucru, de a strânge informaŃii şi de a asigura diseminarea cunoştinŃelor. Datorită volumului de activitate legat de implementarea reformei instanŃelor, doar un singur consultant pe tema celor mai bune practici funcŃionează momentan, cu norma întreagă, dar există intenŃia de a recruta mai mulŃi consultanŃi începând cu anul 2008.

Înainte de a deveni consultant pe tema celor mai bune practici, persoana care îndeplineşte această funcŃie trebuie să fi lucrat ca judecător, şi înainte ca avocat. Ca şi consultant pe tema celor mai bune practici, îi este oferită o pregătire profesională specifică pentru calitatea sa de consultant al proceselor şi ca manager.

Termenele de judecat ă şi procedurile de lucru (Ungaria) Prevederile legale cer ca judecătorii să proceseze cauzele în cadrul unei

perioade de timp rezonabile. În situaŃia neconformării, părŃile pot introduce o plângere. PreşedinŃii de instanŃe trebuie să raporteze periodic Consiliului NaŃional de JustiŃie cu privire la numărul şi natura cauzelor aflate pe rol pentru mai mult de doi ani. Numărul de cauze cu termene depăşite au scăzut semnificativ în toată Ńara în anii recenŃi.


35

Termenele de judecat ă şi procedurile de lucru (Lituania) O listă a cauzelor a căror judecare a durat mai mult de 1 an sunt transmise

la înalta instituŃie administrativă de control şi la AdministraŃia NaŃională a InstanŃelor şi, la cererea Consiliului judiciar – către Consiliul Judiciar. La indicaŃiile Consiliului Judiciar, AdministraŃia NaŃională a InstanŃelor generalizează motivele pentru care audierea cauzelor a durat mai mult de 1 an şi transmite concluziile sale Consiliului Judiciar.

Indicatori (Olanda) În fiecare an, Consiliul Judiciar publică un număr de indicatori care trebuie

aplicaŃi de fiecare instanŃă, care prevăd calitatea hotărârilor, productivitatea, finanŃele, organizarea şi ultimele evoluŃii. Aceşti indicatori sunt analizaŃi împreună pentru fiecare instanŃă şi comparaŃii cu alte instanŃe. Aceasta analiză este una dintre resursele pe care Consiliul le furnizează politicienilor şi societăŃii pentru a permite o imagine legată de funcŃionarea sistemului judiciar. Aceşti indicatori pot fi de asemenea utilizaŃi pentru discuŃii şi ca bază pentru ajungerea la un acord în cadrul discuŃiilor dintre Consiliu şi instanŃele individuale.

Termenele de judecat ă (Olanda) Pentru societate ca întreg, timpul necesar pentru a finaliza procedurile

legale este privit ca un aspect esenŃial al performanŃei sistemului judiciar şi prin urmare, Consiliul Judiciar publică durata medie a 33 de tipuri de procese într-o serie de cauze. Durata a 27 de procese este publicată ca indicator pentru fiecare instanŃă. Începând din 2009, publicaŃiile evidenŃiază ce procent de cauze a fost realizat în cadrul unei anumite perioade de timp. Consiliul a încheiat acorduri separate cu fiecare instanŃă în vederea scurtării duratei proceselor şi pentru respectarea timpului standard.

Termenele de judecat ă (România) În fiecare an, InspecŃia Judiciară efectuează verificări privind stadiul

dosarelor în curs de soluŃionare mai vechi de 1 an în primă instanŃă şi al dosarelor mai vechi de 6 luni în apel, elaborează un raport care cuprinde şi motivul întârzierilor pe diferitele tipuri de cauze, la mai multe instanŃe şi îl supune spre aprobare Plenului CSM.

Ultimul raport referitor la identificarea dosarelor în curs de soluŃionare considerate întârziate la parchete (mai vechi de 6 luni) este publicat pe pagina de internet a CSM de la data de 29 ianuarie 2008. Raportul conŃine propuneri pentru îmbunătăŃirea activităŃii de urmărire penală şi eficientizarea managementului parchetelor, cum ar fi: suplimentarea schemei de procurori şi personal auxiliar la toate parchetele, efectuarea de controale tematice de către conducătorii parchetelor cu privire la aceste aspecte, în special acolo unde s-au înregistrat deficienŃe în activitatea de identificare şi înregistrare a dosarelor, repartizarea echilibrată a cauzelor de către conducătorii parchetelor şi respectarea principiului continuităŃii urmăririi penale, măsuri reale pentru îmbunătăŃirea activităŃii de grefă şi registratură.


36

2.7. Formarea profesional ă

Legăturile dintre angaja Ńi (Danemarca) Legăturile dintre angajaŃii cu sarcini similare sunt sprijinite activ de

organizarea cu regularitate a seminariilor, întâlnirilor etc. Acestea sunt diferite la fiecare nivel. Unele seminarii sunt organizate de AdministraŃia InstanŃelor, în timp ce altele sunt organizate la nivel local sau chiar de către asociaŃiile profesionale.

Programul de formare profesional ă (Ungaria) În Ungaria, formarea profesională a judecătorilor se realizează

centralizată, Biroul Consiliului NaŃional de JustiŃie. Începând cu 1 Septembrie 2007, Academia Judiciară din Ungaria (AJU), care este condusă de către Consiliul NaŃional de JustiŃie, a fost înfiinŃată pentru scopul de a furniza formarea judiciară. Bazându-se pe potenŃialul instituŃional al Academiei, principalul său obiectiv este de a sprijini funcŃionarea eficientă a instanŃelor cu un centrul ştiinŃific şi educaŃional la cele mai înalte standarde europene. Programa Academiei include formarea profesională iniŃială a secretarilor de instanŃă şi formarea profesională a judecătorilor, precum şi formarea personalului instanŃelor. AJU serveşte de asemenea ca centru de informare şi documentare. Aceasta a dezvoltat şi coordonat programe de formare profesională teoretice şi practice pentru judecătorii experimentaŃi (cu o durată de 3-5 zile). Aceasta furnizează formare profesională continuă pentru judecătorii cu experienŃă sub forma unor programe standard, conferinŃe, seminarii care în general se centrează pe noua legislaŃie (inclusiv drept comunitar), precum şi formarea aptitudinilor judiciare, de interpretare şi manageriale pentru preşedinŃi şi vicepreşedinŃi.

Formarea profesional ă (Letonia) A fost creat un program de formare profesională anuală pentru judecători şi

pentru personalul instanŃelor. Există un program de formare profesională iniŃială pentru viitorii judecători, apoi un program de formare profesională continuă care se adresează tuturor judecătorilor în funcŃie de vechimea în muncă, precum şi un program de formare profesională ocazională pentru anumite chestiuni specifice. Formările profesionale sunt furnizate de Control judiciar de Formare Profesională din Letonia, şi oferă un feedback pentru AdministraŃia InstanŃelor. Au fost făcuŃi primii paşi pentru învăŃământul on-line de către proiectul finanŃat de Fondul pentru RefugiaŃii Europeni. De asemenea sunt elaborate şi materiale de formare profesională electronice pentru interpreŃii instanŃelor pentru a-i ajuta să studieze limba rusă.

Formarea profesional ă - Letonia Ministerul de JustiŃie este responsabil cu organizarea formării profesionale

a judecătorilor, dezvoltând totodată şi programele şi materiale metodologice, dar programele de formare profesională a judecătorilor, regulamentele cu privire la testele de formare profesională, curricula şi calendarele, tipurile de formare profesională, scopul şi finanŃarea, alte documente legate de formare profesională sunt aprobate de către Consiliul Judiciar.


37

Centrul de formare profesional ă judiciar ă (Olanda) Centrul de formare profesională judiciară (Centrul olandez de Studiu şi

Formare Profesională pentru Sistemul judiciar) furnizează formare profesională iniŃială pentru viitori judecători şi procurori. Acest centrul joacă totodată un rol major în educaŃia continuă a judecătorilor şi procurorilor. În plus, furnizează formarea profesională pentru personalul auxiliar şi juridic, inclusiv pentru secretare, din cadrul instanŃelor şi parchetelor. Centrul oferă o gamă largă de cursuri care acoperă chestiuni judiciare, dar organizează de asemenea şi cursuri de formare în management şi pentru dezvoltarea altor abilităŃi profesionale.

Educa Ńie permanent ă (Olanda) Promovarea unei abordări profesionale este un subiect important pentru

sistemul judiciar. Dincolo de calitatea juridică substanŃială (de exemplu cunoştinŃele), această temă include aptitudinile, atitudinile şi experienŃa judecătorilor şi a personalului juridic auxiliar. Pentru a asigura experienŃa judecătorilor şi a personalului juridic auxiliar, a fost stabilit un standard naŃional pentru educaŃia continuă. Acesta este de 30 de ore pe an pentru un judecător şi pentru un funcŃionar juridic auxiliar, începând cu 1 ianuarie 2009.

EducaŃia permanentă presupune educaŃia în scopul menŃinerii şi îmbunătăŃirii cunoştinŃelor şi abilităŃilor necesare pentru respectivul post. Acest standard de 30 de ore poate fi obŃinut atât prin urmarea cursurilor de cunoştinŃe legale, cât şi prin participarea la atelierele de formare a abilităŃilor. EducaŃia permanentă nu include cursuri de formare în management. Respectarea standardului este înregistrată anual şi evaluată într-un interviu cu şeful de departament în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă.

Formarea profesional ă a judec ătorilor şi procurorilor (România) Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului NaŃional al

Magistraturii aprobă anual, programul de formare iniŃială pentru auditorii de justiŃie (candidaŃi admişi la INM) precum şi programele de formare continuă a magistraŃilor (programul conŃine date referitoare la calendarul desfăşurării cursurilor, tematica cursurilor, etc.). MagistraŃii sunt obligaŃi ca, cel puŃin o dată la trei, ani să urmeze cursuri de formare profesională, îndeplinirea acestei obligaŃii fiind un criteriu al evaluării individuale. Formarea profesională continuă îi priveşte pe judecători, procurori şi personalul asimilat acestora şi se realizează la nivel central prin INM şi la nivel descentralizat, la nivelul curŃilor de apel, sub coordonarea INM.

2.8. Evaluarea calit ăŃii şi calitatea judiciar ă

Asigurarea calit ăŃii prin monitorizarea şi auditare: Controlul Intern (Austria) În Austria, curŃile sunt supuse unui control intitulat „Revizuire internă”, la

fiecare cinci - şapte ani. Această revizuire internă este realizată de către judecători (şi nu de către experŃi externi) şi priveşte instanŃa ca o entitate în ansamblu.


38

Introducerea valorilor corporative - denumit ă deontologie pozitiv ă (Belgia) Punctul de plecare este ideea că sistemul judiciar este un serviciu furnizat

cetăŃenilor şi societăŃii. Un memoriu a fost elaborat şi trimis către toŃi magistraŃii, preşedinŃii Consiliului Baroului şi către membrii Înaltului Consiliu cu rugămintea de comunica posibilele lor comentarii la acest memoriu. În toamna anului 2007, în fiecare regiune, au fost schimbate opinii în acest sens între magistraŃi şi părŃile interesate (inclusiv avocaŃi şi societatea civilă). Toate ideile sunt cuprinse într-un raport care va fi prezentat şi discutat in cadrul unui colocviu anual care are loc in luna Mai.

Evaluarea calit ăŃii judec ăŃii (Finlanda) Rezultatele Proiectului cu privire la calitate în cadrul InstanŃelor în

circumscripŃia CurŃii de Apel Rovaniemi, Finlanda au pus în evidenŃă principiile de calitate care vor fi urmărite în anii următori. Monitorizarea evoluŃiilor cu privire la calitate este realizată cu ajutorul indicatorilor de calitate aleşi pentru şase domenii de evaluare, şi care cuprind un total de 40 de criterii, după cum urmează: 1. procedura (9 criterii); 2. judecata (7 criterii); 3. Tratamentul părŃilor şi a altor participanŃi la proces (6 criterii); 4. Celeritatea proceselor (4 criterii); 5. Aptitudinile profesionale şi competenŃa judecătorului (6 criterii); şi 6. Organizarea şi managementul judecării cauzelor (8 criterii).

Obiectivul acestor proiecte de calitate este de a dezvolta funcŃionarea instanŃelor, astfel încât procedurile să fie desfăşurate în cele mai stricte criterii de corectitudine, ca toate deciziile să fie bine motivate şi justificate şi ca toate serviciile furnizate de instanŃă să fie la îndemâna clienŃilor individuali. Principala metodă de lucru constă în discuŃii sistematice între judecători şi între judecători şi persoanele interesate. Grupuri de lucru cu privire la Calitate sunt înfiinŃate în fiecare an; acestea sunt formate din judecători de la fiecare Curte Districtuală, membri ai CurŃii de Apel şi referenŃi de la Curtea de Apel. De asemenea, la aceste grupuri de lucru pot participa şi procurori, avocaŃi şi avocaŃi care oferă asistenŃă judiciară gratuită. Selectarea temelor de dezvoltare din fiecare an este finalizată în cadrul ConferinŃei Anuale cu privire la Calitate, la care participă judecători din circumscripŃie. Fiecare grup de lucru cu privire la calitate trasează problemele relevante pentru tema respectivă, se uită la practica adoptată în diferitele instanŃe districtuale, defineşte o procedură care poate fi acceptată de comun acord şi face o propunere de armonizare a practicii instanŃei. Rapoartele Grupurilor de Lucru cu privire la Calitate sunt prezentate la ConferinŃa organizată pe tema CalităŃii.

Supraveghere extern ă (Ungaria) Cu ocazia celei de a 10 a aniversări, Consiliul NaŃional de JustiŃie (CNJ) a

solicitat către trei universităŃi de elită să desfăşoare o analiză de evaluare externă cu privire la funcŃionarea sistemului judiciar. Concluziile din cele trei rapoarte urmează a fi discutate de către CNJ şi de către comitetul de afaceri constituŃionale al Parlamentului. Legea prevede libertatea de cercetare în scopuri ştiinŃifice. CNJ autorizează în mod regulat cercetarea de către membri academiei. Concluziile sunt publicate şi dezbătute în publicaŃiile şi forumul profesional.


39

Analizarea jurispruden Ńei (Ungaria) Pentru a asigura aplicarea uniformă a legii, preşedinŃii instanŃelor

superioare analizează cauzele selectate aleatoriu. Concluziile au fost discutate sub coordonarea CurŃii Supreme şi publicate cu scopul de a orienta judecătorii în activitatea lor.

Evaluarea judec ătorilor (Lituania) Evaluarea activităŃii judecătorilor de la curŃile districtuale care sunt numiŃi pe

cinci ani este desfăşurată de două ori. Prima evaluarea este Ńinută la doi ani de la data la care au început activitatea. Scopul acestei evaluări este de a determina organizarea activităŃii, cunoştinŃele legale şi nivelul de etică profesională al judecătorilor de la curtea districtuală. Cea de-a doua evaluare este Ńinută la cel mult trei luni de la încheierea perioadei de cinci ani. Scopul acestei evaluări este de a defini dacă o persoană judecător îşi desfăşoară activitatea în mod adecvat şi dacă acea persoană este sau un potrivită pentru munca de judecător. Următoarea evaluare a judecătorilor este desfăşurată la zece ani de la ultima evaluare, în situaŃia în care un există circumstanŃe care să determine o evaluare mai devreme de acest termen.

Atunci când neajunsurile activităŃii unui judecător sunt stabilite în cadrul evaluării şi comisia de evaluare a înaintat propuneri de remediere a neajunsurilor şi de îmbunătăŃire a calificării după doi ani de la o astfel de evaluare va fi organizată o nouă evaluare pentru a verifica dacă lipsurile constatate au fost corectate.

Vizitele (Olanda) Aproximativ o dată la patru ani are loc o vizită, prima fiind în 2006. Obiectivul

acestei vizite este de a evalua calitatea tuturor instanŃelor în mod individual şi ca întreg în şapte domenii diferite: imparŃialitate şi integralitatea judecătorilor, experienŃa judecătorilor, unitatea legislativă, celeritatea şi timpul de judecată, orientarea externă şi dezvoltarea unui sistem de calitate în sine. Aceasta constă dintr-o autoevaluare a instanŃelor, completarea unui chestionar şi consultarea cu comisia de vizitare. Rezultatele unei vizite sunt comunicate în forma unui raport public general şi scrisori manageriale confidenŃiale adresate instanŃelor individuale.

Îmbun ătăŃirea circumstan Ńierii hot ărârilor penale (Olanda) Sistemul judiciar olandez a început să lucreze cu un nou model de

circumstanŃiere a hotărârilor penale. Cu acest model, hotărârile penale sunt lucrate într-o asemenea manieră încât, cei implicaŃi în fiecare dosar pot avea o viziune mai clară asupra motivării hotărârii. Hotărârile devin mai pe înŃelesul publicului, conducând la o încredere sporită în sistemul judiciar.

Evaluarea profesional ă (România) Consiliul Superior al Magistraturii este implicat în reglementarea procedurii de

evaluare a judecătorilor şi procurorilor. Consiliul a adoptat un Regulament de evaluare a activităŃii profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi un Ghid aferent, are competenŃa de a face nominalizări pentru comisiile de evaluare. Plângerile judecătorilor şi procurorilor


40

împotriva calificativelor acordate de către comisiile de evaluare constituite la nivelul instanŃelor şi parchetelor sunt soluŃionate de SecŃia pentru judecători, respectiv SecŃia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ale căror decizii pot fi revizuite de Plenul CSM.

Recrutarea şi promovarea magistra Ńilor (România) Consiliul este pe deplin implicat în recrutarea şi promovarea în carieră a

magistraŃilor. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) adoptă regulamentele privind examenele de admitere în magistratură, pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor (accesul la instanŃele şi parchete superioare) în funcŃii executive şi posturi de conducere. La propunerea Institutului NaŃional al Magistraturii, Plenul CSM aprobă calendarul examenelor, bibliografia pentru fiecare examen şi numeşte membri comisiilor de examinare (organizarea comisiilor, comisia care întocmeşte subiectele, comisia de soluŃionare a contestaŃiilor etc.). Mai mult, ca rezultat al eforturilor coordonate ale grupului de lucru „Deontologia şi formarea profesională” şi „Grupul de InvestigaŃie Apreciativă” (compus din 19 magistraŃi de la toate nivelele de jurisdicŃie, având statut şi vârste diferite) Consiliul a putut adopta, în 2005, „Profilul judecătorului şi procurorului din România”, care este utilizat la admiterea în magistratură şi pentru evaluarea magistraŃilor.

Legisla Ńie secundar ă (România) În mod permanent, Consiliul elaborează proceduri în diferite domenii ce

cad în competenŃa sa, prin intermediul regulamentelor (cum ar fi Regulamentul de Ordine Interioară a InstanŃelor, care cuprinde reguli cu privire la activităŃile eficiente ale instanŃelor) şi ghiduri. Până în prezent, au fost elaborate şi adoptate opt ghiduri după cum urmează: Ghidul de evaluare a activităŃii profesionale a judecătorilor şi procurorilor; Ghidul practic cu privire la actele de procedură utilizat de instanŃe şi parchete; Ghidul care stabileşte criteriile de desfăşurare a inspecŃiilor la instanŃe şi parchete; Ghidul care stabileşte criterii pentru investigaŃiile preliminare asupra judecătorilor şi procurorilor; Ghidul pentru persoanele interesate să se adreseze InspecŃiei Judiciare; Ghidul pentru persoanele interesate să se adreseze comisiilor de disciplină; Ghidul de bune practice pentru cooperarea dintre instanŃe, parchete şi media şi Ghidul de informare pentru justiŃiabili. Aplicarea legislaŃiei secundare este în permanenŃă monitorizată şi deficienŃele apărute în practică sunt eliminate de amendamentele subsecvente ale regulamentelor şi ghidurilor.

Calitatea hot ărârilor judec ătoreşti (România) În România, conŃinutul hotărârilor judecătoreşti este un indicator important

pentru măsurarea calităŃii activităŃii în cadrul procedurii de evaluare a magistraŃilor. Comisia de evaluare selectează în vederea stabilirii unui calificativ cel puŃin 10 decizii redactate de judecător într-un an calendaristic.


41

2.9. Evaluarea personalului

Evaluarea personalului (Danemarca) Un studiu de evaluare a personalului este desfăşurat în mod constant in

instanŃe. Ca parte a Politicii de resurse umane a instanŃelor din Danemarca, toŃi angajaŃii acceptă ca judecătorilor să le fie oferit un dialog cu superiorul lor direct, în fiecare an. Este recomandat să se aloce 1-2 ore pentru întâlnirea dintre angajat şi superiorul său. Scopul acestui dialog este nu numai evaluarea anului trecut al respectivului angajat, ci şi privirea în perspectivă şi discutarea direcŃiilor de dezvoltare viitoare, de exemplu, cum ar putea angajatul să îşi îmbunătăŃească performanŃa, ce fel de formare are nevoie şi dacă angajatul ar trebui să încerce alt post în cadrul instanŃei sau în afara acesteia.

Evaluarea angaja Ńilor instan Ńei în instan Ńele din Ungaria Angajatorul – de la preşedintele curŃii regionale până la Preşedintele CurŃii

Supreme – are obligaŃia de a evalua în mod constant activitatea angajaŃilor instanŃei. Angajatul instanŃei trebuie evaluat în scris după trei ani de la numirea sa şi

după prima sa evaluare, o dată la şase ani. În afara de aceasta, o evaluarea cu caracter excepŃional are loc înainte de numirea ca judecător stagiar, la solicitarea unui secretar de instanŃă de a fi numit pe un post de judecător şi înainte de numirea unui preşedinte de instanŃă pe termen nelimitat.

Evaluarea personalului (Lituania) Auditul intern evaluează funcŃionarea şi eficienŃa sistemului intern al

instanŃelor (cu excepŃia CurŃii de Apel din Lituania, CurŃii Supreme din Lituania şi CurŃii Supreme Administrative) şi a AdministraŃiei NaŃionale a InstanŃelor. Pe parcursul evaluării sistemului de control intern, auditori interni se uită la calitatea activităŃilor economice-financiare, resursele umane, politica de siguranŃă IT, evaluarea activităŃilor strategice, identifică riscurile şi recomandă modalitatea de reducere a acestora. Aceste proceduri sunt aplicate în procesul de audit intern: chestionare, formulare pentru personalul instanŃelor, care permit aprecierea efectivă a activităŃilor instanŃelor şi a sistemului judiciar.

Studiul de evaluare a personalului (Olanda) O dată la patru ani, este realizat în instanŃe un studiu de evaluare a personalului,

prin care este măsurată satisfacŃia personalului instanŃelor. Temele pe care se axează aceste sondaje vizează: metodele de conducere, dezvoltarea abilităŃilor, dezvoltarea experienŃei, presiunea muncii şi calitatea rezultatelor obŃinute. InstanŃele au utilizat acest sondaj pentru a obŃine un feedback sistematic de la angajaŃi cu privire la cele mai importante subiecte care le afectează organizarea.

O dată la doi ani se redactează un raport care conŃine rezultatele agreate, o analiză a acestuia, evoluŃia cifrelor, de exemplu dacă indică progresul angajaŃilor. Consiliul utilizează ulterior aceste rezultate agreate pentru a formula Agenda Strategică.


42

2.10. Evaluarea clientului

Evaluarea clientului (Austria) Din când în când există urne pentru opinii publice şi astfel de urne la ieşire

(care chestionează personale care părăsesc clădirea instanŃei).

Promovarea dialogului între sistemul judiciar şi societatea civil ă (Belgia) Scopul proiectului: promovarea învăŃământului reciproc prin intermediul

dialogului dintre sistemul judiciar şi societate. A fost creată o bază de date cu privire la organizaŃiile interesate de

realizarea unui dialog permanent cu instanŃele. În primă fază, au fost Ńinute în mod regulat discuŃii la mese rotunde cu organizaŃiile care se ocupă de asistarea victimelor şi de găsirea unor sancŃiuni alternative. Ulterior au fost organizate şi ateliere de lucru/colocvii pe baza ideilor prezentate.

Conducerea sistematic ă a Barometrului de Justi Ńie (Belgia) Scopul proiectului: realizarea sistematică a acestui sondaj al opiniei publice

şi îmbunătăŃirea calităŃii, precum şi utilizarea unor astfel de instrumente de măsurare. Rezultatele din 2007 a fost comparate cu cele din 2003, publicate şi

discutate în cadrul unui atelier de lucru (21 Septembrie 2007).

Evaluarea clientului (Danemarca) CetăŃenii, avocaŃii, procurorii şi alte persoane interesate sunt de asemenea

întrebaŃi, în mod constant, despre opinia lor cu privire la InstanŃele din Danemarca. Acest lucru este întreprins pe parcursul unei perioade specifice de una sau două săptămâni în care cetăŃenii care intră în instanŃă sunt rugaŃi să completeze un chestionar fie în scris, fie electronic. Ultimul sondaj a fost desfăşurat în 2005. Acesta a arătat că 91% din participanŃi erau fie mulŃumiŃi, fie foarte mulŃumiŃi de instanŃe, în general. Următorul sondaj a fost realizat in anul 2008.

Evaluarea clientului (Ungaria) Un sondaj comandat de Consiliul NaŃional de JustiŃie (CNJ) este realizat în

rândul justiŃiabililor, avocaŃilor şi judecătorilor. De asemenea, satisfacŃia societăŃii legată de instanŃe este foarte importantă.

Comportamentul judec ătorilor în s ălile de judecat ă (Ungaria) Programa de formare profesională de bază pentru judecătorii stagiari,

pentru secretarii instanŃei precum şi programa pentru formare iniŃială a judecătorilor debutanŃi include cursuri de psihologie, de comportament şi de management. Subiectele includ şi diseminarea cunoştinŃelor cu privire la modalitatea de a lupta împotriva încercărilor de corupŃie din timpul audierilor.


43

Studiul de evaluare a clien Ńilor (Olanda) O dată la patru ani, este realizat în instanŃe un studiu de evaluare a

satisfacŃiei persoanelor interesate. Persoanele interesate includ persoanele din cadrul profesiilor juridice, precum avocaŃii, şi justiŃiabilii. Aceştia sunt întrebaŃi despre satisfacŃia lor legată de modul în care sunt trataŃi de către judecător, de claritatea hotărârii judecătoreşti şi de facilităŃile existente în sălile de aşteptare. Rezultatele studiului de evaluare conduc uneori la înfiinŃarea unui complet al clienŃilor pentru a avea o perspectivă mai clară asupra problemei şi a posibilelor sale soluŃii. Dintr-un complet al clienŃilor, fac parte diverşi clienŃi ai instanŃelor şi oferă sfaturi cu privire la chestiunile specifice care apar în evaluarea clienŃilor.

Un studiu de evaluare a clienŃilor a fost realizat în 2006 la opt instanŃe de la diferite grade de jurisdicŃie şi rezultatele acestuia au fost cuprinse în raportul domnului Jesper Wittrup cu privire la măsurarea şi monitorizarea performanŃei judiciare din România. Au fost puse patru întrebări: dacă judecătorii au dovedit experienŃă profesională şi cunoaşterea legii, dacă justiŃiabilii şi cei intervievaŃi sunt în general satisfăcuŃi de activitatea instanŃelor, dacă cauzele sunt soluŃionate rapid şi eficient şi dacă instanŃele sunt dotate cu spaŃiu şi facilităŃi adecvate.

2.11. Managementul informa Ńiei, auditul şi raportarea

Vizitele (Austria) Începând cu 1990, o dată la fiecare patru ani are loc în fiecare instanŃă o vizită

(denumită de asemenea „audit”, „revizuire internă”; în germană: „Visitation” sau „Innere Revision”). Obiectivul vizitei este prevăzut în „manual” („Handbuch der Visitation”) care conŃine o listă destul de elaborată, referitor la, de exemplu „sistem judiciar”, „termene de judecată”, „clădiri”, „dosare”, „management” şi „formare profesională”.

Aceste „vizite” sunt efectuate de către judecătorii seniori de la alte instanŃe (vecine).

Dezvoltarea auditului intern pentru sistemul judici ar (Belgia) În acest proiect, a fost elaborată o metodologie pentru auditul intern (care

se reduce esenŃial la o metodologie care face posibilă identificarea riscurilor în managementul proceselor, cu o viziune asupra obiectivelor pe care instanŃa sau parchetul doreşte să le obŃină). Managementul în cadrul sistemului judiciar este consolidate de dezvoltarea unei astfel de metodologii şi datorită faptului că rezultatele (recomandările) sunt folositoare pentru instanŃa auditată. Această metodologie poate fi implementată în timp, de exemplu, în domeniul stabilirii unui departament de audit intern pentru sistemul judiciar.

Consolidarea sistemului de control intern al sistem ului judiciar (Belgia) Din punctul de vedere al atingerii obiectivelor de către sistemul judiciar,

determinarea modalităŃii în care managementul poate fi sprijinit pentru ca el însuşi să ia iniŃiativa de îmbunătăŃi managementul riscurilor în executarea activităŃilor de management şi de operare în cadrul sistemului judiciar.


44

Îmbun ătăŃirea raport ărilor interne şi externe din cadrul sistemului judiciar (Belgia) Cu privire la raportarea internă, acest program are rolul de a sprijini

sistemul judiciar în furnizarea unor informaŃii bazate pe informaŃii către persona/echipa potrivită la momentul adecvat, pentru administrarea proceselor. În plus, ajută sistemul judiciar să raporteze extern în mod uniform şi transparent către societate informaŃiile cu privire la activităŃile şi obiectivele sale.

Înfiin Ńarea unui departament de audit în cadrul Înaltului Consiliu de Justi Ńie (Belgia) Obiectiv: instalarea bazei pentru dezvoltarea unui sistem de audit

profesional pentru sistemul judiciar. O echipă de audit a fost constituită în primăvara anului 2006. Acest proiect este afiliat proiectelor „Dezvoltarea unui audit intern pentru sistemul judiciar” şi „Consolidarea sistemului de control intern al sistemului judiciar”.

Sistemul de management al informa Ńiilor (Danemarca) Fiecare curte districtuală are acces la informaŃiile manageriale actualizate

şi standardizate cu privire la timpul de procesare a unui dosar, numărul de cauze, numărul de angajaŃi, absenŃele etc. Aceste informaŃii sunt puse la dispoziŃie de către direcŃia de statistică din cadrul AdministraŃiei InstanŃelor. DirecŃia de statistică oferă de asemenea sprijin cu privire la modalitatea de utilizare a acestor informaŃii. Fiecare instanŃe este responsabilă cu strângerea informaŃiilor care o privesc. Unele dintre informaŃiile adunate este eventual raportată administraŃiei instanŃei pentru a face posibil ca AdministraŃia InstanŃelor să întocmească statistici la nivel naŃional, alte părŃi ale informaŃiilor adunate fiind necesare instanŃei respective şi pot fi utilizate de preşedinte. Modalitatea în care instanŃele folosesc aceste informaŃii este diferită. AdministraŃia InstanŃelor nu impune o modalitate specifică de a utiliza informaŃiile legate de management, ci oferă sfaturi şi se asigura că utilizarea acestora este discutată în cadrul seminariilor.

Audit intern (România) Prin intermediul InspecŃiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii

(CSM) verifică cu regularitate aspectele legate de managementul instanŃelor şi parchetelor, cum ar fi: respectarea normelor procedurale de înregistrare a cererilor; distribuirea aleatorie a cauzelor, planificarea şedinŃelor de judecată, pronunŃarea hotărârilor judecătoreşti, comunicarea deciziilor, eficienŃa managerială şi îndeplinirea obligaŃiilor care derivă din lege şi regulamente pentru a asigura buna funcŃionare a instanŃei şi calitatea adecvată a serviciului judiciar. InspecŃia Judiciară semnalează deficienŃele şi formulează propuneri pentru eliminarea acestora, propuneri înaintate Plenului CSM, care poate adopta decizii obligatorii pentru instanŃe şi parchete.


45

Colectarea şi publicare datelor statistice (Ungaria) Datele statistice sunt colectate şi publicate de către Biroul Consiliului

NaŃional de JustiŃie şi prin intermediul paginii de internet a CNJ, www.birosag.hu. Iar rezultatele sunt analizate o dată la şase luni.

Rapoarte anuale (Ungaria) CNJ discută rapoartele anuale ale preşedinŃilor de instanŃă (curŃile

districtuale şi curŃile regionale). Decizia CNJ este obligatorie pentru instanŃă în vederea implementării recomandărilor sale.

Auditul datelor din cadrul proceselor judiciare (Le tonia) Există un Sistem de Informare a InstanŃei care funcŃionează din 1998, în

care datele din toate procesele sunt colectate şi analizate pentru toate instanŃele din Letonia. Un software special a fost creat pentru a permite auditarea datelor din cadrul proceselor judiciare.

Bază de stocare a datelor (Letonia) AdministraŃia InstanŃelor a realizat un sistem de stocare a datelor care este

utilizat pentru a aduna date din Sistemul de InformaŃii al InstanŃelor şi din sistemul de informaŃii financiare pentru a calcula cheltuielile efective ale proceselor judiciare şi cheltuielile fiecărei proceduri din cadrul procesului judiciar.

Audit (Olanda) Auditul calităŃii este utilizat în instanŃe pentru a determina care este scorul

câtorva elemente ale evaluării sistemului judiciar şi astfel un instrument important în planificarea ciclului planificare-măsuri-verificare-acŃionare. Auditul poate de exemplu fi utilizat pentru a verifica dacă procedura de distribuire a cauzelor sau măsura în care instrumentele sunt utilizate pentru a promova unitatea legislativă.

Indicatori cheie (Olanda) Pentru evoluŃia politicii de evaluare şi măsurarea performanŃei sunt utilizaŃi

indicatorii cheie. Indicatorii cheie sunt atribuiŃi pentru a furniza o privire exactă asupra performanŃei unei organizaŃii cu ajutorul unui set limitat de date. Parlamentul olandez a solicitat elaborarea unor astfel de indicatori cheie pentru a îmbunătăŃirea responsabilităŃii sistemului judiciar. Sistemul judiciar a solicitat mai departe ca aceşti indicatori să fie adecvaŃi pentru managementul strategic, precum şi în scopul de a creşte responsabilitatea instanŃelor, ceea ce înseamnă că indicatorii cheie au trebuit să corespundă unor cerinŃe speciale. Dezvoltarea indicatorilor cheie au rostul de a aranja un volum enorm de informaŃii disponibile într-o manieră adecvată pentru a fi accesibile utilizatorilor. Setul curent de indicatori cheie din Olanda se poate împărŃi în cinci domenii principale: calitate, producŃie şi finanŃe, management şi organizare, dezvoltare şi general.


46

Îmbun ătăŃirea accesului la informa Ńii (Olanda) InformaŃiile sunt în mod normal furnizate prin intermediul structurii

organizaŃionale (pe instanŃă, pe secŃie) şi este în mod special axat pe ceea ce doreşte sistemul judiciar în sine să obŃină. La această abordare s-a renunŃat în favoarea unui sistem de informaŃii orientat pe întrebări care furnizează principalele grupuri Ńintă cu mai multe informaŃii speciale în acest sens. Obiectul este de îmbunătăŃi în mod substanŃial furnizarea de informaŃii în timp util, folosind rezultatele sondajelor obişnuite de opinie. În 2008, un număr de instanŃe au început să reformuleze corespondenŃa standard cu justiŃiabilii pentru a face lucrurile mai uşor de înŃeles, şi pentru ca judecătorii să fie încurajaŃi să redacteze hotărârile într-o manieră mai puŃin formală. În plus, justiŃiabilii şi părŃile interesate şi-au exprimat dorinŃa pentru unele informaŃii mai practice, de exemplu cu privire la procedurile de acces la instanŃe, cu privire la regulile şi obiceiurile din clădirile instanŃelor şi cu privire la desfăşurarea proceselor. Aceste informaŃii vor fi disponibile prin intermediul paginii de Internet.

În 2008, pagina de Internet a Rechtspraak.nl va fi mai uşor accesibilă diferitelor grupuri Ńintă, precum celor din profesiile judiciare, justiŃiabililor şi publicului general. Această pagină va avea un rol mai active în informarea utilizatorilor prin urmărirea ultimelor evoluŃii şi postarea mai multor informaŃii pe anumite teme specifice.

Colectarea datelor statistice (România) Biroul de Statistică din cadrul DirecŃiei de Resurse Umane şi Organizare a CSM

colectează date în mod regulat privind diferite aspecte legate de activitatea sistemului judiciar, cum ar fi cele mai recente privind numărul de dosare soluŃionate de instanŃe şi parchete, schemele de personal şi posturile vacante la instanŃe şi la parchete şi volumul de muncă efectiv pe judecător/procuror comparată cu media naŃională a volumului de muncă pe judecător/procuror.

Statistica judiciară este folosite ca un instrument de evaluare a activităŃii instanŃelor şi parchetelor şi a duratei de soluŃionare a cazurilor.

CSM a elaborat formulare standard pe care instanŃele şi parchetele sunt obligate să le completeze şi să le transmită la CSM, la fiecare 3 luni. Mai mult decât atât, instanŃele pot prezenta date statistice suplimentare în cadrul rapoartelor anuale pe care le transmit, de asemenea, către CSM.

Pe baza datelor statistice, au fost emise două rapoarte: unul privind activitatea instanŃelor pentru primele 9 luni ale anului 2007 şi unul privind activitatea parchetelor pentru primele 9 luni ale anului 2007. Rapoartele se concentrează asupra numărului de dosare i soluŃionate instanŃe şi parchete, schemele de personal şi posturile vacante la instanŃe şi parchete şi volumul de muncă efectiv pe judecător/procuror comparată cu media naŃională a volumului de muncă pe judecător/procuror.

Rapoartele sunt prezentate Plenului CSM care poate decide să trimită informaŃiile altor instituŃii interesate cum ar fi Ministerul JustiŃiei sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. Datele statistice pot servi ca o modalitate de reconsiderare a schemelor de personal la instanŃe şi parchete, de reorganizare a anumitor instanŃe sau de fundamentare a deciziilor de delegare sau transfer ale judecătorilor şi procurorilor.


47

Audit intern (Lituania) La îndrumarea Consiliului InstanŃelor, AdministraŃia NaŃională a InstanŃelor

adună informaŃii despre activităŃile administrative şi despre activitatea organizatorică a judecătorilor instanŃelor, cu excepŃia CurŃii Supreme din Lituania, CurŃii de Apel din Lituania şi CurŃii Supreme Administrative din Lituania.

Supravegherea activităŃii administrative acoperă: • măsuri care asigură transparenŃa şi un termen rezonabil de judecată; • măsuri care garantează o înaltă etică profesională a funcŃionarilor şi care

asigură eficienŃa activităŃii judecătorilor şi a personalului instanŃelor; • activitatea biroului de registratură al instanŃei.

2.12. Comunicare extern ă

Cunoaşterea sistemului (Belgia) Scopul proiectului: ajutarea studenŃilor să înŃeleagă sistemul judiciar şi

funcŃionarea acestuia. Pentru a oferi educaŃie cu privire la instituŃiile şi funcŃionarea sistemului judiciar, acestea fiind incluse în programa şcolară. Au fost stabilite contacte şi cu barourile, în legătură cu iniŃiativele şcolare.

Comunicare extern ă (Danemarca) AdministraŃia InstanŃelor din Danemarca are un departament de

comunicare. Acest departament este responsabil atât cu comunicare internă, cât şi externă. ActivităŃile de comunicare externă include: pagina de internet a InstanŃelor din Danemarca, www.domstol.dk; un jurnal trimestrial, „Danmarks Domstole”; un raport anual cu privire la activităŃile InstanŃelor din Danemarca; comunicate de presă; întâlniri anuale cu reprezentanŃii media.

În plus, fiecare instanŃă are propria sa pagină de internet. Acelaşi design şi un set uniform de legături standard sunt utilizate atât de www.domstol.dk, cât şi de paginile de internet ale instanŃelor individuale.

InstanŃele nu au numit purtători de cuvânt special desemnaŃi. În unele situaŃii, judecătorul care are funcŃia de preşedinte va răspunde întrebărilor venite din partea presei. La soluŃiile de interes comun, instanŃe emite deseori un comunicat de presă pe pagina de Internet a instanŃei.

AdministraŃia InstanŃelor din Danemarca facilitează activitatea reŃelei de comunicare. Un angajat din fiecare instanŃe face parte din această reŃea. Scopul reŃelei este de îmbunătăŃi comunicarea internă şi externă în InstanŃele din Danemarca şi de asigura coordonarea dintre instanŃe. În special cu privire la comunicarea externă, membrul reŃelei coordonează solicitările venite din partea presei.

Publicitatea (Ungaria) PreşedinŃii CurŃii Supreme, ai curŃilor de apel Ńi ai curŃilor districtuale

nominalizează purtătorii de cuvânt dintre judecători. În cazuri rezonabile, secretarii de presă (judecători sau alŃi angajaŃi ai instanŃei) lucrează de asemenea, în cadrul instanŃelor. InstanŃele au contacte periodice cu presa. Purtătorul de cuvânt este


48

responsabil pentru existente unor contacte eficiente cu presa, pentru publicarea sau accesabilitatea la informaŃiile actualizate în legătură cu activitatea instanŃelor. În legătură cu această activitate, Preşedintele CNJ, Şeful Biroului său sau un membru desemnat al CNJ este îndreptăŃit să ofere informaŃii, să Ńină conferinŃe de presă şi să publice anunŃuri. Nici o informaŃie un poate fi furnizată despre o cauză aflată în curs de judecare.

Importan Ńa textelor scrise (Ungaria) Hotărârile instanŃelor trebuie justificat clar şi în mod convingător de către

judecător, conform faptelor prezentate. Acestea nu sunt numai informaŃii pentru părŃile interesate, dar şi pentru întregul public şi pentru media, totodată.

Pentru a face cât mai uşor de acceptat deciziile instanŃelor este important ca aspectul, precum şi conŃinutul acestora sa fie atent analizate în cadrul formarii profesionale a judecătorilor. Metoda de compilare a hotărârilor instanŃei este un subiect important în cadrul formării profesionale judiciare. Redactarea unui material pentru pregătirea profesionala on-line este de asemenea o activitate în curs de desfăşurare.

Începând cu 1 iulie 2007, hotărârile CurŃii Supreme şi ale curŃilor de apel - şi hotărârile din primă instanŃă şi din apel ale instanŃelor de grad inferior în aceste cauze – sunt accesibile pentru public prin Internet.

Comunicare extern ă (Olanda) Fiecare instanŃă din Olanda are unul sau mai mulŃi judecători aşa-numiŃi

„judecători responsabili cu media”, care sunt numiŃi ca purtători de cuvânt în relaŃia cu media.

Pentru a capacita oameni tineri în cadrul sistemului judiciar şi în administrarea justiŃiei, Sistemul Judiciar din Olanda a întreprins o campanie specială în acest scop. La fiecare trei sau patru ani, sistemul judiciar din Olanda organizează o Zi Deschisă a instanŃelor, timp în care toate instanŃele din Olanda organizează diverse activităŃi pentru publicul larg.

Un alt instrument important în cadrul programului de informaŃie publică se referă la existenŃa unei baze de date pe site-ul Rechtspraak.nl, care cuprinde, printre altele, hotărâri judecătoreşti.

De asemenea, Sistemul Judiciar din Olanda a dezvoltat un program pentru a pregăti cetăŃenii pentru diferite procese.

Politici de comunicare (România) CSM acŃionează şi în domeniul comunicării, fiind preocupat să asigure o

imagine bună a Consiliului şi instanŃelor în faŃa justiŃiabililor şi a presei. În acest sens, a fost adoptat de către CSM, Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanŃe, parchetele de pe lângă acestea şi mass media, iar pe paginile de internet ale CSM şi instanŃelor (în special curŃi de apel) sunt publicate ghiduri de orientare pentru justiŃiabili, care acoperă modele de acŃiuni şi cereri pentru 31 domenii de drept. De asemenea, pentru a face cunoscută activitatea InspecŃiei Judiciare au fost publicate pe pagina de internet a CSM patru ghiduri care privesc activitatea acesteia şi a comisiilor de disciplină.


49

2.13. Alte activit ăŃi

Consultan Ńi pe tema celor mai bune practici (Danemarca) A fost constituită o echipă care se ocupă cu cele mai bune practici, formată

din angajaŃi care lucrează atât ca şi consultanŃi de proces, cât şi ca angajaŃi obişnuiŃi ai instanŃei. Sarcina echipei care se ocupă de cele mai bune practici este de a observa procedurile de lucru, de a propune noi modalităŃi de lucru, de a strânge informaŃii şi de a asigura diseminarea cunoştinŃelor. Datorită volumului mare de activitate legat de implementarea reformei instanŃelor, doar un singur consultant pe tema celor mai bune practici funcŃionează momentan, dar există intenŃia de a recruta mai mulŃi consultanŃi în 2008.

Securitatea fizic ă a judec ătorilor (Ungaria) Judecătorii sunt deseori solicitaŃi din punct de vedere psihic în activitatea lor,

de vreme ce se confruntă şi trebuie să soluŃioneze conflicte personale în cadrul proceselor. Nu se poate calcula dinainte nici o consecinŃă a celor mai obiective şi de calitate decizii. Deciziile pot genera un impact care poate degenera în atacuri verbale, scrise sau chiar fizice asupra judecătorului. Prin urmare, este sarcina managementului de a minimiza riscul ca aceste atacuri să ajungă la judecători. Astfel a fost constituit un forum de apărare împotriva atacurilor verbale sau scrise, iar persoanele responsabile de relaŃia cu publicul au obligaŃia să monitorizeze acest fenomen. Pentru a preveni atacurile fizice, Consiliul NaŃional Judiciar atrage atenŃia guvernului cu privire la această problemă, pentru a aloca fonduri în vederea îmbunătăŃirii infrastructurii de securitate a instanŃelor şi crearea unui sistem de gărzi personale corespunzător nevoii de apărare a imparŃialităŃii judecătorilor. Mai departe, poate exista necesitatea unei supravegheri psihice continue a judecătorilor şi funcŃionarea unui sistem de sănătate pentru prevenirea bolilor psihice.

Înregistr ările audio în cadrul proceselor judiciare (Letonia) Există un început de implementarea a înregistrărilor auto în cadrul proceselor

judiciare. Acest proiect pilot este implementat în momentul actual în trei instanŃe din Letonia. O sală de judecată din fiecare instanŃă este dotată cu echipament audio de înregistrare pentru a înregistra audio procesele judiciare. Scopul este modernizarea procedurilor judiciare, pentru îmbunătăŃirea proceselor şi pentru a le face mai eficiente şi pentru a utiliza cu un randament mai mare personalul instanŃei.

Distribuirea cita Ńiilor un proces automat în totalitate (Letonia) Începând din decembrie 2007, este pusă în aplicare distribuirea

centralizată a citaŃiilor instanŃelor. Datele de pe citaŃii sunt adunate electronic, tipărite şi distribuite unitar. În acest moment, proiectul pilot este implementat în curtea districtuală administrativă. Pe parcursul anului 2008 este planificat a fi implementat acest proiect în toate curŃile districtuale şi regionale. Scopul este de a degreva activitatea angajaŃilor instanŃelor – în loc de a duce citaŃiile la oficiul poştal, aceştia ar putea desfăşura activităŃi calificate. Implementarea noii tehnologii va reduce cheltuielile legate de necesarul birourilor, echipament şi de resurse umane.

3. Evaluarea calit ăŃii în sistemul judiciar din Olanda

Judecătorii joacă un rol central în cadrul sistemului judiciar din Olanda. Cu

toate acestea, autoritatea judecătorilor nu mai este direct subînŃeleasă. Societatea are de acum solicitări clare la adresa sistemului judiciar, în ceea ce priveşte calitatea, celeritatea, accesul la justiŃie, integritatea şi unificarea practicii judiciare. De aceea, sistemul a fost consolidat în anul 2002, fiind înfiinŃat Consiliul Judiciar la nivel naŃional. Acest Consiliu îşi asumă responsabilitatea pentru câteva atribuŃii îndeplinite anterior de către Ministerul JustiŃiei. Sistemul judiciar a dobândit astfel o mai mare responsabilitate pentru propria sa organizare, iar independenŃa judecătorilor a fost consolidată.

3.1. Structura instan Ńelor

Olanda este împărŃită în nouăsprezece districte, fiecare având propria sa instanŃă districtuală. InstanŃele districtuale sunt împărŃite în diferite sectoare, privind dreptul penal, dreptul civil, dreptul administrativ şi sectoare districtuale. Cauzele de dreptul familiei şi cele cu minori, precum şi cauzele privind pe imigranŃi sunt soluŃionate de secŃii specializate.

Districtele sunt împărŃite în cinci jurisdicŃii, fiecare având o curte de apel, la care părŃile pot înainta apelul în cauzele civile şi penale. Curtea Supremă din Haga soluŃionează apeluri în casaŃie (recursuri) împotriva hotărârilor CurŃii de Apel în cauze penale, civile şi fiscale. În cauzele administrative, instanŃele superioare sunt Tribunalele centrale de apel, InstanŃa Administrativă pentru ComerŃ şi Industrie şi Consiliul de Stat. Fiecare instanŃă are o comisie de management formată din preşedinŃi de secŃie, un director de operaŃii şi un preşedinte.

3.2. Consiliul Judiciar

Consiliul Judiciar, care a fost înfiinŃat în anul 2002, este un organ al sistemului judiciar, nefiind însă efectiv implicat în administrarea justiŃiei în instanŃă. AtribuŃiile sale se referă la asigurarea suportului necesar pentru ca judecătorii să-şi îndeplinească activitatea de judecată eficient şi în cele mai bune condiŃii. InstanŃele nu sunt răspunzătoare în faŃa Consiliului Judiciar pentru hotărârile pronunŃate, dar transmit rapoarte privind, spre exemplu, utilizarea resurselor. Consiliul raportează rezultatele Ministerului JustiŃiei, fiind astfel un mijlocitor între acesta şi instanŃe. Rolul Consiliului este de a coordona, iniŃia, facilita, supraveghea şi manageria activitatea instanŃelor. Una dintre atribuŃii sale, conform regulamentelor, este de a promova calitatea (legală) şi facilita aplicarea unitară a legii. Acest lucru nu presupune însă examinarea calităŃii hotărârilor sau a judecătorilor, în mod individual. Consiliul este responsabil pentru redactarea, implementarea şi menŃinerea sistemului de calitate şi promovează

Evaluarea calităŃii în sistemul judiciar din Olanda

51

proiecte de calitate pentru instanŃe. InstanŃele au obligaŃia să prezinte rapoarte Consiliului cu privire la activităŃilor in care sunt implicate proceduri de calitate.

3.3. Sistemul de calitate RechtspraaQ RechtspraaQ reprezintă sistemul de calitate comun, care este aplicat de

toate instanŃele. Scopul acestui sistem este de a permite instanŃelor să îşi îmbunătăŃească, într-o manieră planificată, calitatea. Regulamentele privind calitatea şi sistemul de măsurare a performanŃelor în cadrul sistemului judiciar reprezintă esenŃa RechtspraaQ. Aceste Regulamente de calitate descriu importanŃa fiecărei funcŃiuni pentru buna administrare a justiŃiei, ce şi cum afectează calitatea performanŃelor judiciare, dar şi calitatea organizaŃiei. Sistemul de măsurare descriu modul în care subiecŃii corelaŃi cu performanŃa judiciară pot fi măsuraŃi. InstanŃele aplică diferite instrumente de evaluare a calităŃii precum vizitarea sau efectuarea de studii de evaluare a clienŃilor, pentru a evidenŃia progresele instanŃelor din punctul de vedere al calităŃii. RechtspraaQ trebuie să fie privit ca un ajutor în promovarea şi asigurarea calităŃii sistemului judiciar.

RechtspraaQ

Carta RechtspraaQ

Modelul de management al calit ăŃii RechtspraaQ a fost dezvoltat pe baza activităŃilor de calitate existente.

Modelul INK (bazat pe modelul FundaŃiei Europene pentru Managementul CalităŃii, respectiv modelul EFQM) a constituit cadrul pentru conturarea RechtspraaQ. Acest model are nouă zone, care sunt bazate pe practica zilnică a activităŃilor, respectiv:

Conducere strategie şi politică; managementul personalului; managementul resurselor; managementul proceselor; clienŃi şi furnizori; personalul; societatea; management şi finanŃatori

Regulamentele instanŃelor sunt clasificate cu referinŃă la aceste nouă puncte. O a zecea arie importantă a fost adăugată in anul 2007, respectiv „îmbun ătăŃire şi inova Ńie”.

Cadrul normativ

Reglementări privind calitatea (3.1) Sistemul de măsurare al performanŃelor

judiciare (3.2)

Instrumente de măsurare

Studii privind poziŃia instanŃelor (4.1.) Sondaje privind evaluarea clienŃilor (4.2)

Sondaje privind satisfacŃia angajaŃilor (4.3) Vizite (4.4.) Audit (4.5)

Alte elemente

Procedura privind plângerile (4.6) Misiuni de monitorizare (4.7)


52

3.4. Regulamentele de calitate

Fiecare instanŃă, şi fiecare sector dintr-o instanŃă, are propriul set de reglementări privind calitatea. Aceste reglementări reprezintă esenŃa RechtspraaQ, pentru că descrie aspectele care sunt considerate importante pentru calitatea sistemului judiciar, precum şi solicitările justificate ale persoanelor direct implicate in procesele judiciare. Regulamentele specifică obligaŃiile comisiei de management a instanŃei şi managementului de sector pentru diferite domenii de atenŃie, atât cu privire la performanŃele judiciare, cât şi cu privire la organizaŃie. In cadrul unei instanŃe, fiecare sector, respectiv drept penal, drept civil, drept administrativ, are propriul sector de management. Regulamentele conŃin o descriere structurată a obiectivelor, dar nu şi a metodelor de atingere a acestor obiective; instanŃele trebuie să decidă modul propriu de operare. InstanŃele şi Consiliul Judiciar au redactat un set model de reglementări pentru instanŃă şi un set model de reglementări pentru sectoare, pe care instanŃele le pot, fără a fi limitate, adapta la situaŃia lor de fapt.

Exemple de prevederi ale acestor regulamente sunt redactarea de planuri de îmbunătăŃire bazate pe rezultatele obŃinute din aplicarea sondajelor de evaluare a satisfacŃiei clienŃilor şi formularea de politici privind interacŃiunea personalului instanŃei cu justiŃiabilii. In acest mod, regulamentele creează o imagine comună a noŃiunii de calitate şi asigură liniile directoare necesare pentru îmbunătăŃirea calităŃii în instanŃe.

Regulamentele nu sunt statice, ci se modifică permanent. Din ce în ce mai mult, se dezvoltă standarde comune, spre exemplu în educaŃia permanentă (a se vedea textul de mai jos), şi se încheie acorduri privind cauzele care trebuie soluŃionate în complet extins. In plus, regulamentele se pot amenda ca urmare a modificărilor în legislaŃie sau ca urmare a solicitărilor terŃilor implicaŃi.

3.5. Sistemul de m ăsurare a performantei in sistemul judiciar

NoŃiunea de „sistem de măsurare” este utilizată în mod intenŃionat, întrucât nu este vorba numai de calitatea hotărârilor (judecătoreşti sau de altă natură), adoptate în cadrul sistemului judiciar, ci de toate aspectele cu privire la modalitatea în care sistemul judiciar acŃionează pentru aducerea la îndeplinire a atribuŃiilor şi responsabilităŃilor personalului din instanŃe.

Pe scurt, sistemul de măsurare permite colegiului de conducere al instanŃei să evalueze calitatea activităŃii aparatului judiciar al instanŃei în mod continuu şi automat. Pe baza acestor evaluări (măsurători), colegiul de conducere poate introduce îmbunătăŃiri sistematice, care pot face obiectul unor evaluări ulterioare. Mai mult decât atât, colegiul de conducere are competenŃa ca ulterior să folosească aceste măsurători (evaluări) pentru a face vizibil efortul instanŃei pentru promovarea calităŃii şi acesta să devină un subiect de discuŃie, când este vorba de aprobarea bugetului instanŃei astfel încât „calitatea” să poată oferi, în ultimă instanŃă, o contravaloare esenŃială pentru eficienŃă.


53

În mod tradiŃional, apelul şi recursul (casarea) au fost întotdeauna privite ca un sistem ideal de evaluare a instanŃelor. Cu toate acestea, suntem de părere că acest lucru nu este suficient. Doar o mică parte a hotărârilor judecătoreşti sunt supuse apelului şi recursului (casării), având în vedere că apelul şi recursul (casarea) se concentrează pe calitatea legală a hotărârilor, fără a ilustra alte aspecte ale sistemului judiciar.

În ultimii ani, instanŃele au făcut progrese în domeniul îmbunătăŃirii calităŃii, prin folosirea metodologiei create de către institutul olandez care studiază calitatea, INK21 şi au dezvoltat aproape toate aceste domenii supuse atenŃiei în cadrul modelului INK. BineînŃeles, performanŃa judiciară are de asemenea un loc în cadrul modelului INK, în special în domeniile care se axează pe procese şi pe politica de personal.

Prin urmare, de ce a fost performanŃa judiciară separată de acest curent general cu privire la îmbunătăŃirea calităŃii şi de ce a fost creat un sistem distinct pentru aceasta? Există o serie de motive pentru acest lucru. Pentru o lungă perioadă de timp, performanŃa judiciară a rămas neatinsă de către curentul general cu privire la îmbunătăŃirea calităŃii, în parte, datorită faptului că s-a resimŃit cu prioritate necesitatea unor îmbunătăŃiri în domeniul organizării corporaŃiilor, iar pe de altă parte, datorită faptului că, în mod tradiŃional, concepŃia judecătorilor se opunea intervenŃiei administraŃiei în activitatea judiciară. Cu toate acestea, nu se poate nega că acest fapt se află în centrul serviciului furnizat de către sistemul judiciar şi, prin urmare, ar trebui pe deplin implicat în procesul de îmbunătăŃire sistematică şi răspundere. ImportanŃa calităŃii activităŃii judiciare, pe de o parte, şi sensibilitatea cu privire la intervenŃia în activitatea judiciară, pe de altă parte, au dat naştere la hotărârea de a crea un sistem separat în acest scop.

Aceasta este versiunea finală a sistemului de evaluare. Au mai existat încă două alte versiuni. Prima versiune a cuprins dezvoltarea teoretică a sistemului de evaluare. Cea de a doua versiune a încorporat concluziile proiectului pilot desfăşurat la Curtea Districtuală din Roermond. Proiectul pilot Roermond nu a testat numai fezabilitatea practică a sistemului de evaluare; grupul responsabil cu acest proiect a creat şi rafinat sistemul.

Una dintre concluziile cheie de ordin general, a fost aceea că un indicator la nivelul curŃii de district devenea adesea o medie fără importanŃă, reieşită din diverse rezultate ale numeroaselor compartimente ale instanŃei. Această observaŃie a fost cuprinsă în cea de a doua versiune. Comparativ cu prima versiune, au fost măsuraŃi mai mulŃi indicatori de performanŃă la nivel de secŃie.

Pe baza celei de a doua versiuni a sistemului, au fost lansate proiecte pilot la curtea districtuală din Maastricht şi în cadrul secŃiei de drept penal a CurŃii Districtuale din Amsterdam. Concluziile acestor proiecte pilot s-au dovedit de asemenea a fi pozitive. Prin urmare, evaluările au condus de îndată la propuneri efective de îmbunătăŃire.

CurŃile din Maastricht şi Amsterdam au făcut schimb de experienŃă în mod periodic şi au înaintat propuneri de modificare a unor indicatori de performanŃă, prin

21 INK este similar FundaŃiei Europene pentru Managementul CalităŃii (EFQM)


54

consultare şi cu Curtea Districtuală din Roermond şi Biroul pentru Calitate din cadrul Consiliului Judiciar. Aceste amendamente au fost încorporate în cadrul versiunii finale.

În acest timp, au început lucrările cu privire la sistemul comun şi general de calitate, RechtspraaQ. Sistemul de evaluare a sectorului judiciar nu va rămâne distinct de acesta. În schimb, va fi pe deplin integrat în cadrul RechtspraaQ, prin încorporarea fiecărui indicator de performanŃă în cadrul statutelor de calitate aferente locului corespunzător. SubiecŃii din cadrul instanŃelor sunt parte la statutul curŃii, în timp ce subiecŃii aferenŃi secŃiilor, în special indicatorii de celeritate, se regăsesc în cadrul standardului secŃiei respective.

Cu toate acestea, modalitatea în care standardele cu privire la calitate sunt organizate, are drept urmare răspândirea indicatorilor de performanŃă în cadrul întregului program, ducând la o pierdere a coeziunii. Pentru a combate această problemă, fiecare indicator este acompaniat de o trimitere la sistemul de evaluare, în timp ce un tabel al indicatorilor, în cadrul căruia este clar ilustrată această lipsă de coeziune, face parte din fiecare standard cu privire la calitate.

După patru ani de lucru la sistemul de evaluare, acesta este apt pentru a fi utilizat de către instanŃe. BineînŃeles, sistemul de evaluare trebuie să fie actualizat. Biroul din cadrul Consiliului Judiciar responsabil cu calitatea, s-a ocupat de această problemă, prin înfiinŃarea unui grup de reprezentanŃi ai utilizatorilor care va decide cu privire la schimbările conŃinutului actualului sistem.

Următoarea secŃiune începe prin descrierea structurii sistemului de evaluare a sectorului judiciar. Cadrul legislativ, instrumentele de evaluare (măsurare) şi instrumentul de prezentare cunoscut sub denumirea de linii directoare (wheelhouse) (sau Stuurhut în olandeză). SecŃiunea 3 continuă să examineze separat fiecare indicator de performanŃă cu mai mare profunzime. Tabelul care cuprinde indicatorii de performanŃă şi standardele a fost inclus ca anexă.

În indexul de calitate anterior, cunoscut sub denumirea olandeză de Klapper Kwaliteit, toate instrumentele de măsurare au fost descrise extinctiv, prin raportare la indicatorii de performanŃă. În prezent, s-a optat pentru păstrarea separată a descrierilor teoretice şi a celor practice. Acest document conŃine descrierea teoretică a sistemului de evaluare. Implementarea practică a sistemului de măsurare şi modalitatea în care instrumentele de evaluare sunt utilizate, poate fi găsit în cadrul Manualului cu privire la Sistemul de Măsurare a PerformanŃei Judiciare. (Handboek meetsysteem rechterlijk functioneren).

3.6. Elemente ale sistemului de evaluare

3.6.1. Dezvoltarea sistemului de evaluare

Sistemul de evaluare descris în cadrul acestui document a fost prima dată conceput de către un grup de proiect înfiinŃat în cadrul Proiectului pentru Consolidarea Organizării Judiciare (Project Versterking Rechterlijke Organisatie, PVRO). Grupul de proiect a fost inspirat de către „Standardele de PerformanŃă a Proceselor Judiciare” create în Statele Unite. Aparent, la momentul respectiv nu exista nici un alt sistem de evaluare. Proiectul iniŃial a fost testat în cadrul a două


55

întâlniri ale experŃilor, majoritatea având experienŃă în domeniul judiciar. Proiectul a fost îmbunătăŃit ca urmare a acestor întâlniri.

Sistemul de evaluare a fost testat pe deplin în cadrul curŃii districtuale Roermond în 2001 şi evaluat la începutul anului 200222. Ca urmare a experienŃei câştigate în cadrul sistemului pilot, sistemul de evaluare, precum şi indicatorii şi instrumentele de măsurare au fost toate ajustate23. Această versiune a fost testată în cadrul curŃii districtuale din Maastricht şi în cadrul secŃiei penale a curŃii districtuale din Amsterdam. Pe baza experienŃei adunate în aceste locaŃii, au fost făcute noi îmbunătăŃiri ale sistemului de evaluare. Sistemul de evaluare este acum gata pentru a fi implementat la o scală naŃională.

3.6.2. Precondi Ńii

Pentru crearea sistemului de evaluare, s-a cerut o serie de precondiŃii, care sunt de asemenea importante pentru utilizarea instrumentelor.

Arie de aplicare Utilizarea instrumentelor nu poate aduce nici o atingere independenŃei

judecătorilor. Instrumentele nu sunt menite să evalueze (să măsoare) modalitatea în care lucrează un judecător, privit în mod individual, acesta evaluându-se singur. Sistemul de evaluare se referă la evaluarea „judecătorilor” din instanŃa X sau din secŃia Y. Este bineînŃeles inevitabil ca această evaluare să nu se răsfrângă şi asupra modalităŃii în care un anumit judecător acŃionează într-o anumită situaŃie. Acest rezultat se obŃine prin aplicarea chestionarelor speciale de evaluare destinate utilizatorilor instanŃelor. Cu toate acestea, atunci când datele sunt procesate, sunt anonime şi combinate. InformaŃiile sunt ulterior prezentate la nivelul instanŃei sau al secŃiei şi nu pot fi utilizate pentru a urmări un anumit judecător. Instrumentele conŃin garanŃii în acest domeniu şi trebuie completate cu acorduri clare în cadrul instanŃelor cu privire la utilizarea instrumentelor (de exemplu prin intermediul unui protocol privitor la informaŃii utilizat la Curtea Districtuală Roermond).

Proiectul cu privire la calitate se axează în primul rând pe modalitatea în care judecătorii din cadrul instanŃei X funcŃionează şi nu cu privire la modalitatea în care judecătorii priviŃi în mod individual îşi desfăşoară activitatea, nici cu privire la modul în care judecătorii din Olanda lucrează în general. Sistemul de evaluare a fost organizat astfel încât să se facă distincŃii între diferitele secŃii (drept penal, drept civil drept administrativ, dreptul familiei şi alte subdiviziuni). În funcŃie de indicator, evaluările sunt desfăşurate la nivelul instanŃei sau al secŃiei.

22 Rezultatele acestui fapt pot fi regăsite în raportul: Uitkomsten pilot project Kwaliteit rechtbank Roermond. Berenschot, Utrecht, 28 maart 2002 (disponibil doar în limba olandeză). 23 Această versiune revizuită este descrisă într-un manual, denumit Klapper Kwaliteit voor het Rechterlijk Functioneren (Îndrumarul cu privire la calitate pentru FuncŃionarea Sistemului Judiciar). Consiliului Judiciar, Den Haag, Aprilie 2002. Textul din acest document este o reproducere a unei părŃi din manualul respectiv.


56

Utilitatea Utilitatea unui sistem de măsurare înseamnă pe de o parte că sistemul

furnizează informaŃii utile şi credibile, iar pe de altă parte, că sistemul poate fi operaŃional şi menŃinut cu un volum de activitate acceptabil. În dezvoltarea instrumentelor, s-a ajuns la un echilibru între calitate (cu privire la plenitudine şi credibilitate) şi fezabilitate. Până la urmă, un sistem de evaluare perfect este inutil dacă foloseşte prea multe resurse care ar putea fi investite în procedeul primar.

Un sistem unitar Pentru o utilizare optimă, instrumentele trebuie interconectate complet.

Diferitele instrumente de măsurare trebuie să se completeze unul pe celălalt. Urmând această idee, trebuie să fie posibil să se prezinte rezultate măsurate în raportul lor de reciprocitate, fără prea multe calcule. Standardele dezvoltate prin intermediul domeniilor şi indicatorilor de evaluare trebuie să furnizeze o bază acceptată pentru misiuni de evaluare şi pentru dezvoltare profesională personală. Pentru ca aceste instrumente să fie utilizate de către instanŃe, trebuie să nu fie posibilă ajustarea pe baza unor opinii personale.

Pentru ca sistemul să funcŃioneze optim, instrumentele trebuie utilizate exact aşa cum sunt furnizate. ÎmbunătăŃirea şi extinderea ulterioară a instrumentelor este o activitate care se întreprinde împreună cu utilizatorii şi devine astfel o chestiune de natură colectivă.

Comparativitate reciproc ă Este important ca organizaŃiile să aibă posibilitatea de a schimba datele

evaluate între ele, pentru a învăŃa unele de la altele. Aceste date trebuie să fie aceleaşi, bazate pe aceleaşi definiŃii. Acesta este cel de-al doilea motiv pentru care instrumentele pot fi adaptate numai în cadrul unei discuŃii colective. Liniile directoare (modelul de prezentare) oferă posibilitatea solicitării de date de la alte instanŃe (în măsura în care aceste date sunt puse la dispoziŃia terŃelor persoane de către instanŃa în discuŃie).

3.6.3. Descrierea sistemului de evaluare

Sistemul de evaluare cuprinde: • un cadru legislativ bazat pe domenii de evaluare şi pe indicatorii de

performanŃă; • instrumente de evaluare (de exemplu, un model pentru chestionarele de

evaluare destinate clienŃilor, un model pentru desfăşurarea auditului şi pentru sistemele de înregistrare);

• Liniile Directoare (în olandeză ‘Stuurhut’), un instrument pentru prezentarea rezultatelor măsurate. Ceea ce urmează este o scurtă descriere a fiecărei părŃi.


57

Cadrul legislativ

Domeniile de evaluare Atunci când se evaluează un lucru, este important să se determine în

primul rând, în mod exact, ce se doreşte a fi evaluat. Calitatea modalităŃii în care funcŃionează sistemului judiciar este un concept prea extins şi prea abstract pentru a se putea măsura. Pentru acest motiv, trebuie împărŃite în primul rând, funcŃiile, în factori care determină succesul funcŃiilor respective. Aceşti factori de determinare a succesului trebuie ulterior marcaŃi pentru a se obŃine măsura în care contribuie la realizarea succesului: de aceea, aceşti factori sunt deseori desemnaŃi prin termenul „domenii de evaluare”.

Pentru funcŃionarea sistemului judiciar, diferitele domenii de evaluare sunt24:

Impar Ńialitatea şi integritatea judec ătorilor Expertiza judec ătorilor Interac Ńiunea personal ă cu justi Ńiabilii Unitatea legislativ ă Celeritatea şi judecarea cauzelor la timp Indicatorii de performan Ńă Domeniile de evaluare sunt măsurate prin intermediul indicatorilor de

performanŃă. Aceştia reprezintă caracteristicile unui domenii de evaluare despre care pot fi adunate date într-o manieră comparativ simplă şi acceptabilă. Aceştia sunt alcătuiŃi din date obiective şi opinii subiective adunate cu privire la un număr limitat de indicatori de performanŃă care au fost aleşi în principal pentru fezabilitate. Aceste date sunt automat procesate şi formează ulterior, în relaŃii de interdependenŃă şi coeziune, o imagine asupra performanŃei instanŃei în domeniul de evaluare respectiv. Se pare că este foarte important ca toate datele să fie procesate automat. Procesarea manuală şi interpretarea este – aşa cum a rezultat în mod evident şi în SUA – o muncă prea laborioasă şi prea vulnerabilă pentru a supravieŃui vreme îndelungată.

Sistemul de evaluare trebuie să exceleze în special prin utilitatea sa practică. ExperienŃa din Statele Unite ne-a învăŃat că indicatorii trebuie limitaŃi la cât mai puŃini posibil. Acest lucru presupune că dorinŃa unei imagini perfecte a modului în care funcŃionează sistemul judiciar trebuie sacrificată în încercarea de a obŃine o imagine utilă. Acest lucru nu oferă nici mai mult şi nici mai puŃin decât o imagine reală a calităŃii funcŃionării instanŃei sau secŃiei judiciare, pentru beneficiul conducerii instanŃei. Dacă această imagine reală ridică orice probleme neliniştitoare, vor fi necesare analize suplimentare. Dacă, de exemplu, sistemul de 24 Domeniul de evaluare „accesibilitate şi deschidere” a fost de asemenea inclus iniŃial, deşi acest domeniu de evaluare se află mult în afara sferei de influenŃă a funcŃionării sistemului judiciar. A existat un motiv practic pentru aceasta, de exemplu, acela că acest factor important pentru calitatea funcŃionării sistemului judiciar nu ar fi marcat în mod distinct. După o serie de discuŃii, în parte la insistenŃa unui număr de experŃi, şi având în vedere experienŃa acumulată în Statele Unite, s-a hotărât să nu se includă acest domeniu de evaluare în cadrul actualului sistem, în principal pentru că un astfel de domeniu atât de extins ar distrage atenŃia de la ceea ce trebuie cu adevărat evaluat: funcŃionarea sistemului judiciar.


58

evaluare indică că cineva a combătut cu succes imparŃialitatea unui judecător (unul din indicatorii de performanŃă), acest lucru nu presupune neapărat că trebuie adoptate măsuri. Este un lucru care trebuie notat şi examinat mai îndeaproape de către conducerea instanŃei.

Standardizare Procesarea automată a datelor nu poate avea loc fără întocmirea prealabilă

a standardelor care relevă ceea ce este bun şi ceea ce este rău. Acest sistem foloseşte o scară de la 1 la 5, în care 1 reprezintă limita inferioară şi 5 limita superioară. În cadrul liniilor directoare – instrumentul care este utilizat în prezent pentru a prezenta rezultatele (vezi paragraful 2.3.3) – scorurile 1 şi 2 sunt trecute cu roşu, 3 cu galben şi 4 şi 5 cu verde. Se porneşte de la ipoteza că organizaŃia tinde spre un scor de 5. SecŃiunea 3 descrie standardizarea diferiŃilor indicatori în detaliu.

În principiu, aceiaşi indicatori sunt aplicabili în toate sectoarele. Există totuşi şi unele excepŃii. De exemplu, numărul de apeluri diferă atât de mult între secŃii, astfel încât se justifică un standard specific secŃiei cu privire la acest aspect. Acelaşi lucru este valabil şi pentru procentajul de complete cu mai mulŃi judecători din cadrul secŃiilor.

În prezent, Liniile Directoare conŃin un standard naŃional. Rezultatele tuturor instanŃelor sunt aşadar măsurate pe baza aceluiaşi criteriu. InstanŃele implicate în proiectul pilot au discutat dacă va fi posibilă evaluarea conform standardelor locale. Cu toate acestea, toate instanŃele văd utilitatea unui sistem naŃional uniform. Din compararea instanŃelor, se pot învăŃa multe şi astfel de comparaŃii trebuie să fie posibile. InstanŃele implicate în proiectul pilot ar dori foarte mult să întrevadă posibilitatea ca, atât standardele naŃionale, cât şi cele locale să facă parte din liniile directoare. Însă un standard dublu ar fi în detrimentul clarităŃii organizaŃionale a instrumentului. În cadrul noului model al Liniilor Directoare, biroul din cadrul Consiliului Judiciar, responsabil cu calitatea, va analiza fezabilitatea şi dezirabilitatea unei astfel de abordări. Un alt scop este acela de a se ajunge la standarde bazate pe date la nivel naŃional, cât de curând posibil.

În funcŃie de instrumentul de evaluare, un anumit sistem de standarde este aplicat. Pentru fiecare dintre indicatorii care urmează a fi utilizaŃi folosind auditul,

nivelul de calitate la care ar trebui să aspire o instanŃă a fost stabilit şi i s-a acordat unu scor de 5.

Pentru un număr de indicatori de înregistrare, rezultatele efective ale proiectului pilot desfăşurat în cadrul curŃii districtuale Roermond au fost utilizaŃi ca punct de pornire. Aceştia sunt indicatorii referitori la procentajul de apeluri, procentajul de cauze audiate de către un complet cu mai mulŃi judecători, procentajul de cauze în care au fost utilizaŃi judecători substituŃi, procentajul anulărilor nejustificate şi dacă cauzele debutează la timp. Hotărârea generală a fost de a clasifica aceste rezultat cu un scor de 4. Rezultatele evaluării au fost plasate în mijlocul benzii de evaluare centrale şi de la acea bază au fost calculate celelalte benzi de evaluare, într-o astfel de manieră încât să aibă valori reale, în sensul în care, o perspectivă asupra îmbunătăŃirii, ar conduce la un rezultat distinct.


59

Standardele pentru indicatorii bazaŃi pe înregistrări vor lua cifrele de la nivel naŃional ca bază de pornire imediat ce va fi posibil. Pentru indicatorii de înregistrare care măsoară celeritatea şi judecarea la timp, s-au făcut pe cât posibil referinŃe la termenele prevăzute de lege sau la termenele din cadrul reglementărilor privitoare la soluŃionarea proceselor la nivel naŃional pentru a se ajunge la un standard al celui mai înalt scor.

O explicaŃie mai amplă este necesară cu privire la rezultatele chestionarelor de evaluare destinate utilizatorilor de instanŃe. Rezultatele unora dintre întrebările puse în cadrul chestionarelor sunt utilizate în sistemul de evaluare a sectorului judiciar. Indicatorul relevant din cadrul sistemului de evaluare dă un rezultat bazat pe procentajul de clienŃi (utilizatori de instanŃă) care sunt satisfăcuŃi de situaŃia pe care indicatorul în discuŃie intenŃionează să o evalueze. De exemplu, în instanŃa X, 70% dintre clienŃi sunt satisfăcuŃi de modalitatea în care judecătorul ascultă punctele de vedere ale părŃilor implicate. Acest 70% este utilizat pentru a completa indicatorul de performanŃă „ascultarea punctelor de vedere ale părŃilor”. Rezultatul de 70% va trebui legat de un standard pentru a putea determina dacă un rezultat este considerat ca fiind relativ bun sau relativ rău.

Prin urmare, fiecărui indicator trebuie să-i corespundă un standard. InstanŃele implicate în proiectul pilot au discutat dacă instanŃele ar trebui să lucreze în direcŃia atingerii unui standard ideal (de exemplu 90% satisfacŃie a clientului) sau a standardului cel mai înalt accesibil cu putinŃă. Hotărârea a fost în favoarea acestuia din urmă. Este important ca obiectivul propus (standardul de performanŃă) să fie realizabil. Credibilitatea şi acceptarea sistemului de evaluarea nu pot beneficiar de pe urma unui standard în baza căruia majoritatea instanŃelor pot atinge doar scoruri joase sau foarte joase, în timp ce scorurile bune se dovedesc a fi în mod virtual de neatins. Pentru acest motiv, rezultatele celor zece chestionare de satisfacŃie a utilizatorilor de instanŃă au fost folosite ca bază pentru standard şi a fost determinat că cele mai înalte scoruri atinse ar trebui să servească drept punct de referinŃă pentru toate instanŃele. Acest lucru presupune cel puŃin că standardul poate fi efectiv realizat în practică.

Cântărire În prima versiune a sistemului, fiecărui indicator i-a fost atribuit un factor de

greutate. Această greutate sublinia importanŃa indicatorului în cadrul unui domeniu de evaluare. După proiectul pilot din Roermond, s-a hotărât renunŃarea pentru moment la aceste „greutăŃi”. Cântărirea este folositoare numai dacă este evident că un indicator „cântăreşte” mai mult decât altul. Însă, în această situaŃie nu a fost cazul, cu consecinŃa că acest sistem nu crea decât confuzii. O analiză aprofundată cu privire la greutatea efectivă a indicatorilor poate pe viitor conduce la o reevaluare a acestui sistem de cântărire.

Instrumente de evaluare Aceste arii de măsurare au indicatori diferiŃi. Spre exemplu, unul dintre

indicatorii ariei de imparŃialitate şi integritate este procedura privind plângerile.


60

Acest indicator are o scală de 5 puncte, pe poziŃia 5 fiind obiectivul organizaŃiei. De exemplu, descrierea pentru nivelul 1 al scalei este „nu există o procedură privind plângerile” şi pentru nivelul 5 „Se redactează rapoarte anuale privind conformitatea operării procedurii privind plângerile”. Rezultatele sistemului de măsurarea servesc ca un semnal pentru comisia de management pentru a verifica dacă îmbunătăŃirea este posibilă şi necesară.

Dacă o comisie de management al instanŃei trebuie să cunoască cum funcŃionează instanŃă din punct de vedere al calităŃii, atunci trebuie să măsoare regulat calitatea. In acest scop, în contextul RechtspraaQ au fost dezvoltate mai multe instrumente de măsurare.

Studii privind pozi Ńia instan Ńelor PoziŃia unei instanŃe este evaluată o dată la doi ani. Comisia de

management al instanŃei analizează apoi progresul realizat ca urmare a îmbunătăŃirii activităŃii în diferite domenii definite în regulamentele de calitate. Rezultatele acestor studii se concretizează în planuri de noi îmbunătăŃiri pentru management şi comisia de management.

Sondaje privind evaluarea clien Ńilor Pentru a asigura încrederea publică în sistemul judiciar este important să

fie avute în vedere opiniile părŃilor externe. De aceea, instanŃele solicită efectuarea unui studiu pentru evaluarea clienŃilor, o dată la patru ani. „ClienŃii” sunt litiganŃi, membri ai Baroului, parchete, şi alŃi jucători interesaŃi. În cadrul acestor studii, clienŃii sunt întrebaŃi cu privire la toate aspectele serviciilor furnizate de instanŃă. Exemple în acest sens sunt următoarele: modul în care judecătorul interacŃionează cu litiganŃii, înŃelegerea uşoară a motivării unei hotărâri şi dacă se respectă orele stabilite pentru audieri. InstanŃele utilizează de asemenea grupuri formate din clienŃi pentru a examina în amănunt rezultatele sondajelor.

Sondaje privind satisfac Ńia angaja Ńilor O dată la patru ani, instanŃele efectuează un sondaj al satisfacŃiei personalului.

In cadrul acestui sondaj, angajaŃii sunt întrebaŃi, printre altele, să evalueze obiectivul dezvoltării profesionale personale, performanŃele celor cu funcŃii de conducere, ale comisiei de management al instanŃei şi diversitatea lucrărilor. Aceste concluzii sunt utilizate pentru a adopta măsuri pentru a îmbunătăŃi motivarea personalului şi satisfacŃia, pentru a aproba performanŃele organizaŃiei pe de-a întregul său.

Vizite O dată la patru ani, un comitet vizitează instanŃele. Acest comitet este format

din patru persoane din afara instanŃei, spre exemplu dintr-un profesor universitar, un avocat şi un procurori. Vizitele reprezintă modalitatea prin care sistemul judiciar este răspunzător în faŃa societăŃii şi promovează îmbunătăŃirea calităŃii în instanŃe. În anul 2006, sondajul a urmărit performanŃa judiciară, orientarea externă a sistemului judiciar şi dezvoltarea sistemului de calitate.


61

Audit Auditul reprezintă o concluzie independenta în observaŃiile sale. Unul din

lucrurile pe care auditul le cercetează (anual) îl reprezintă măsura în care o instanŃa are acces la: registre(public) pentru ocupaŃiile secundare, proceduri publice pentru repartizarea aleatorie a dosarelor către judecători şi o procedura (publica) de soluŃionare a petiŃiilor.

O lista de verificare a fost întocmită pentru misiunile de audit. Auditorul nu da nici o evaluare cu privire la conŃinutul subiectelor.

Ca parte din sistemul de măsurare a performanŃelor judiciare, auditul este un instrument important în evaluarea progreselor diferitelor aspecte ale regulamentelor. In cadrul auditului, personalul din instanŃă examinează dacă instanŃa îndeplineşte criteriile incluse în sistemul de măsurare. Întrebările de audit utilizate în instanŃă, dacă se doreşte, pot fi formulate pentru fiecare parte a regulamentelor.

3.6.4. Alte elemente

Misiuni de monitorizare Misiunile de monitorizare (sau „intervenŃii”) reprezintă un tip de consultare

între colegii care efectuează aceeaşi activitate, dar care nu lucrează împreună direct, precum judecătorii. Misiunile de monitorizare au drept scop îmbunătăŃirea performanŃei judecătorilor individuali. Acest lucru include interacŃiunea personală cu cei care iau parte la audieri, dar şi performanŃa judecătorilor în cadrul organizaŃiei. O varianta a misiunilor de monitorizare implică urmărirea activităŃii colegilor şi discutarea unei transcrieri a unei audieri. Misiunile de monitorizare urmăresc mai ales aspecte de comportament. Aspectele legale ale unei audieri se dezbat în sala de şedinŃe sau în întâlnirile de departament sau de discutare a jurisprudenŃei. Rezultatele acestor misiuni nu sunt publicate.

Procedura privind plângerile Începând cu 1 ianuarie 2002, toate instanŃele din Olanda au implementat o

procedură uniformă referitoare la reclamaŃii, al cărei obiectiv este procesarea şi înregistrarea uniforme a tuturor reclamaŃiilor. Cu toate că reclamaŃiile nu sunt plăcute pentru instanŃe, acestea deŃin un avantaj odată ce oferă detalii cu privire la funcŃionarea instanŃei, putând fi utilizată astfel pentru a îmbunătăŃi organizarea instanŃei şi a serviciului acesteia către public. Colectarea acestui tip de informaŃii este totuşi posibilă doar atunci când cetăŃenii ştiu unde şi cum să depună o reclamaŃie şi atunci când angajaŃii instanŃei ştiu cum să le gestioneze. Înainte de introducerea procedurii uniforme referitoare la reclamaŃii, nu era clar pentru cetăŃeni unde îşi pot depune reclamaŃiile şi cum aceste reclamaŃii sunt procesate. În plus, instanŃele nu deŃin informaŃii cu privire la numărul şi tipurile de reclamaŃii ce sunt depuse în cadrul lor. Acest lucru a făcut practic imposibilă îmbunătăŃirea organizării instanŃelor şi a serviciului acestora către public. Procedura uniformă privind reclamaŃiile facilitează acum abordarea problemelor structurale.


62

Nu este posibilă înaintarea unei plângeri împotriva unei hotărâri; pentru acest lucru, se poate introduce un apel. Scopul acestei proceduri este ca toate plângerile să fie înregistrate şi soluŃionate, dobândindu-se astfel o imagine de ansamblu necesară pentru îmbunătăŃirea calităŃii. Plângerile sunt publicate anual, anonime.

Procedura de solu Ńionare a plângerilor Procedura uniformă privind reclamaŃiile se referă la reclamaŃiile cu privire

la tratamentul din partea judecătorilor şi al personalului auxiliar şi la funcŃionarea instanŃei ca un întreg. Astfel, reclamaŃiile se pot referi la tratamentul din partea oficialilor instanŃei, la greşelile administrative sau la viteza de desfăşurare a procedurilor. CetăŃenii pot depune o reclamaŃie în scris către conducerea instanŃei prin intermediul secretariatului instanŃei în termen de 12 luni de la producerea incidentului. Procedura este descrisă într-un dosar public disponibil în orice instanŃă. În cadrul instanŃei, secretariatul se asigură că reclamaŃia este procesată în conformitate cu procedura în cauză. Conducerea instanŃei şi persoana sau persoanele vizate de reclamaŃie sunt notificate, în timp ce reclamaŃia primeşte o confirmare de primire împreună cu o copie a procedurii.

În primul rând, conducerea evaluează dacă reclamantul poate fi satisfăcut printr-o soluŃionare informală. Dacă acest lucru nu este posibil, reclamaŃia este tratată formal şi conducerea poate stabili un comitet de consiliere special. Pe perioada procedurii, se pot audia reclamantul şi persoana reclamată. Comitetul de consiliere desemnat cu tratarea reclamaŃiei sfătuieşte conducerea. Apoi, conducerea adoptă o decizie cu privire la care sunt informate ambele părŃi în scris, de secretariatul instanŃei. Întregul proces, are loc într-o perioadă de şase până la zece săptămâni, de la primirea reclamaŃiei până la anunŃarea în scris a deciziei.

Pentru a obŃine detalii cu privire la şi pentru a putea anticipa natura reclamaŃiilor, secretariatul instanŃei înregistrează toate reclamaŃiile într-o bază de date naŃională, ce include şi un rezumat al reclamaŃiei, modul de tratare şi hotărârea finală. Se înregistrează de asemenea şi punctele ce trebuie îmbunătăŃite. După înregistrarea în baza de date, toate reclamaŃiile sunt arhivate împreună cu documentele aferente, precum raportul de consultare cu reclamantul şi orice sfat furnizat de comitetul de consiliere. În fiecare an, se întocmeşte un raport al tuturor reclamaŃiilor, specificate în funcŃie de tip şi de hotărârea instanŃei referitoare la reclamaŃie. Acest raport oferă detalii cu privire la funcŃionarea instanŃei, aducând la lumină zonele cu probleme structurale şi uşurând munca de a găsi soluŃii durabile pentru acestea. InformaŃiile din bazele de date sunt de asemenea utilizate în raportul anual al sistemului judiciar olandez.

3.7. Dezvolt ări privind calitatea Sistemul judiciar este o organizaŃie profesională care acordă o atenŃie

constantă calităŃii serviciilor furnizate. O agendă strategică care prezintă materiile care necesită o atenŃie specială în perioada imediat următoare este redactată o dată la trei ani. Agenda pentru sistemul judiciar 2008-2011 listează „un sistem judiciar expert”, „un sistem judiciar de încredere”, „un sistem judiciar eficient” şi „sistemul judiciar în societate” ca teme principale.


63

Diferite activităŃi corelate cu calitatea au fost dezvoltate pentru a îndeplini obiectivele agendei. In perioada 2008-2011, activităŃile vor urmări în primul rând promovarea calităŃii de sine stătătoare şi asigurarea sistematică a calităŃii. Pentru a furniza asigurarea calităŃii, sunt formulate standarde pe care instanŃele le pot respecta. Aceste standarde privesc furnizarea unei mai bune motivări a hotărârii (a se vedea graficul de mai jos), constituirea mai frecventă a unui complet (format din trei judecători, mai degrabă decât un complet unic), prezentarea hotărârilor care sunt prezentate de un singur judecător, alocarea de timp anchetelor preliminare şi examinarea probelor, educaŃia permanentă şi durata de soluŃionare a cauzei.

Proiect pentru îmbunătăŃirea motivării hotărârilor în materie penală (PROMIS)

Scopul acestui proiect este de a furniza o mai bună motivare a hotărârii în materie penală, în baza probelor, pentru a permite acuzatului, avocatului apărării, altor persoane implicate şi societăŃii să înŃeleagă mai bine argumentele instanŃei. In plus, acest lucru va permite ca motivarea hotărârii să fie mai uşor înŃeleasă de reclamanŃi ulteriori, şi va facilita reflecŃia şi feedback din partea colegilor. Introducerea proiectului este coordonată de judecător A.J. Milius, care declară: „Procedura are un impact major asupra modului în care societatea percepe sistemul judiciar. Având în vedere că există critici considerabile privind motivarea hotărârilor în materie penală, prevederea unor criterii mai clare privind probele şi hotărârea reprezintă o necesitate. Proiectul va permite judecătorilor în materie penală să furnizeze o motivare mai detaliată şi mai bună a hotărârilor pronunŃate. Acest lucru se aplică automat atât motivelor pentru achitare, cât şi celor pentru condamnare. Judecătorul va indica de asemenea de ce a ales o anumită pedeapsă şi cum a determinat severitatea pedepsei. Ideea de bază este următoarea: furnizarea de motive detaliate atunci când este necesar, în alte condiŃii menŃinându-se o motivare scurtă şi la obiect, pe scurt, motivare particularizată”. Judecătorul Milnius comentează: „această procedură generează utilizarea abilităŃilor profesionale şi ne obligă să fin responsabili pentru hotărârile pronunŃate”.

Se încurajează expertiza pentru a promova calitatea de sine stătătoare. O pre-condiŃie importantă pentru acest lucru este ca sistemul judiciar să fie o organizaŃie care acumulează cunoştinŃe permanent. In mod tradiŃional, pregătirea, consultarea permanentă a literaturii juridice şi jurisprudenŃei au constituit o parte importantă a activităŃii judiciare. Agenda adaugă un număr de instrumente de învăŃare, inclusiv organizarea de comitete de reflecŃie şi consultări sistematice privind calitatea, între diferiŃi utilizatori ai sistemului judiciar. Comitetele de reflecŃie se vor înfiinŃa pentru a investiga eventualele incidente, permiŃând astfel organizaŃiei să înveŃe din greşelile anterioare şi să fie răspunzătoare în faŃa societăŃii.

Toate activităŃile corelate cu calitatea pot fi private ca o implementare ulterioară a RechtspraaQ.

3.7.1. Linii directoare Liniile directoare sunt alcătuite din patru componente: producŃie, finanŃe,

personal şi calitate.


64

Liniile Directoare permit procesarea automată a tuturor datelor din cadrul diferitelor instrumente de măsurare (evaluare). Măsurătorile sunt transcrise conform standardului, rezultând un scor de la 1 la 5 (1=bine, 5=necorespunzător). Evaluarea totală a indicatorilor în cadrul domeniului de evaluare (de exemplu independenŃa) reprezintă aparenŃa de calitate pentru respectivul domeniu. Rezultatele sunt prezentate pe fiecare secŃie. În situaŃiile în care evaluarea se desfăşoară la nivelul instanŃei (de ex. Auditul procedurii de soluŃionare a petiŃiilor), acelaşi rezultat este utilizat pentru fiecare secŃie.

Datorită existenŃei unor limitări tehnice şi nivelului ridicat de actualizare şi întreŃinere cerut, Consiliul cercetează în prezent posibilitatea unui succesor al Liniilor Directoare, denumit în continuare în cadrul acestui document Liniile Directoare+.

Principiul general care stă la baza Liniilor Directoare+ este furnizarea de informaŃii pe care instanŃele pot să le utilizeze în determinarea propriilor lor direcŃii şi faptul că atât instanŃele, cât şi Consiliul le pot utiliza pentru îmbunătăŃirea modalităŃii în care duc la îndeplinire atribuŃiile lor. Acest fapt este pe deplin compatibil cu conceptul de management integrat; în cele din urmă, o condiŃie cheie a acestui concept o reprezintă o bună furnizare de informaŃii (şi obiectivul de a lucra cu aceste informaŃii). Toate acestea vor face ca Liniile Directoare+ să fie instrumentul administrativ transparent şi ideal pentru organizarea judiciară ca întreg, în timp ce aceleaşi date vor putea fi utilizate ca suport atât pentru organizarea internă, cât şi pentru consultarea administrativă. Dacă Liniile Directoare+ vor funcŃiona în mod corespunzător ca un sistem de management al informaŃiei, atunci este vitală limitarea întinderii sale şi asigurarea faptului că datele sunt dinamice. O consecinŃă importantă este faptul că include doar acei indicatori care pot fi evaluaŃi cu regularitate. Pentru secŃia care se ocupă de calitatea performanŃei judiciare, aceştia sunt indicatorii rezultaŃi din înregistrări şi audit.

Acest lucru presupune că indicatorii evaluaŃi utilizând chestionarele de evaluare a satisfacŃiei destinat utilizatorilor de instanŃă (clienŃii) sunt în afara sferei de aplicare a Liniilor Directoare+, din moment ce un chestionar de evaluare destinat clienŃilor este realizat o dată la patru ani. Indicatorii ar prezenta, prin urmare, aceleaşi rezultate pentru o lungă perioadă de timp.

Pentru a înlocui prezentarea în cadrul Liniilor Directoare+, Prisma (o organizaŃie naŃională care sprijină activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii în cadrul sistemului judiciar) lucrează la un model de raportare alternativ pentru chestionarele de evaluare destinate clienŃilor, astfel încât un scor al unei instanŃe să continue să furnizeze o imagine reală şi să încurajeze progresele. Punctul de plecare în acest sens este că rezultatele vor fi legate de un set de standarde naŃionale, astfel cum este situaŃia în cadrul Liniilor Directoare+.

Liniile Directoare sunt concepute într-o astfel de modalitate încât rezultatele

indicatorilor de calitate pot fi văzute la nivel de secŃie. InstanŃele implicate în proiecte pilot şi-au exprimat dorinŃa de a continua analiza şi mai departe, la nivel de echipă. De exemplu, la nivel de subdiviziuni ale secŃiei, ar trebui să fie posibilă vizualizarea rezultatelor din diverse locaŃii, în timp ce pentru domeniul de drept penal, ar trebui să


65

fie posibilă o distincŃie judecător care audiază cazul, audierile din sala de consiliu şi diferitele sesiuni pe echipe.

Cu toate acestea, există un mare pericol ca detalierea sistemului de evaluare în această manieră să fie în detrimentul clarităŃii şi utilizării sistemului. Această detaliere va aduce o creştere proporŃională a complexităŃii şi riscului sistemului supus discuŃiei. Trimiterea analizei la alt nivel va creşte de asemenea şi volumul de activitate. Până la urmă, posibilitatea de a avea o imagine clară asupra performanŃei judiciare la nivel de echipă presupune de asemenea şi evaluarea la nivelul echipei.

Scopul sistemului de evaluarea este de furniza o linie generală a performanŃei judiciare. Fiecare instanŃă are în continuare oportunitatea de a obŃine rezultate mai exacte şi mai detaliate în plus faŃă de sistemul de evaluare, în funcŃie de propriile necesităŃi. Acest lucru va permite ca rezultatele să fie clasificate în cadrul unui singur indicator cuprins în Liniile Directoare: acesta va fi exprimat prin scorul componentei cu scorul cel mai scăzut, însoŃit de o explicaŃie.

Biroul din cadrul Consiliului Judiciar care are atribuŃii legate de calitate va investiga dacă Liniile Directoare pot fi dezvoltate într-o asemenea manieră încât să fie creată posibilitatea tehnică de detaliere, păstrându-se în acelaşi timp un nivel simplu şi uşor de utilizat şi evitându-se costuri neacceptabile. O dată ce sistemul va fi pus în funcŃiune, fiecare instanŃă va putea decide pentru sine, dacă şi în ce măsură beneficiile detalierii vor depăşi efortul necesar obŃinerii acestor informaŃii amănunŃite.

3.7.2. Domenii de m ăsurare şi indicatori

După cum am menŃionat în secŃiunea precedentă, sistemul de măsurare constă în domenii de măsurare, indicatori şi standarde care pot fi folosite pentru a determina calitatea modului în care funcŃionează o instanŃă din punct de vedere juridic şi de asemenea o secŃie din cadrul unei instanŃe.

În această secŃiune este explicat fiecare indicator de performanŃă pentru fiecare domeniu de măsurare dar şi cadrul său. Este prevăzută o anexă împreună cu acest document în care este menŃionat standardul concret per indicator, după cum se prevede în prezent.

3.7.2.1. Impar Ńialitatea şi integritatea judec ătorilor

Domeniul de măsurare ImparŃialitate şi integritate este determinat folosind următorii indicatori de performanŃă:

• OcupaŃii secundare • Provocări reuşite • Procedura de alocare a cauzelor • Procedura de plângere • Politica pentru detaşarea judecătorilor onorifici de substituire • Detaşarea judecătorilor onorifici de substituire comparaŃi cu numărul total al

judecătorilor • ImparŃialitatea percepută


66

A. Ocupa Ńii secundare Pentru acest indicator este folosit un audit pentru a verifica dacă instanŃa are

un registru de ocupaŃii secundare, dacă acest registru este actualizat, dacă este complet şi dacă este elaborat un raport despre modul în care funcŃionează registrul. Ideea ce stă la baza acestui standard este aceea că actualizarea registrului o dată pe an nu este suficient. Un justiŃiabil trebuie să aibă acces în permanenŃă la cele mai recente ocupaŃii secundare ale judecătorilor.

În mai 2002 a fost implementat un sistem naŃional pentru înregistrarea ocupaŃiilor secundare. De la acea dată, toate instanŃele pot înregistra ocupaŃiile secundare ale judecătorilor şi adjuncŃilor într-un mod uniform şi simplu. O instanŃă poate modifica registrul în orice moment. Tehnica vine astfel în ajutorul acestui indicator de performanŃă.

B. Provoc ări reu şite Acest indicator este bazat doar pe două norme: dacă judecătorul numit a

reuşit o provocare sau nu. Acest fapt este înregistrat într-un sistem de înregistrare. Punctul de pornire al acestui indicator este acela că o provocare reuşită înseamnă că judecătorul a eşuat în domeniul imparŃialitate şi integritate. Fiecare provocare reuşită transmite un semnal către administraŃie de a se uita la circumstanŃele acceptării provocării. Merită a menŃiona aici faptul că AsociaŃia Olandeză a Sistemului Judiciar a elaborat un protocol al provocărilor.

C. Procedura de alocare a cauzelor InstanŃele au categoric o procedură pentru alocarea cauzelor, dar deseori

acestea nu îndeplinesc criteriile prevăzute (procedura publică respectată, este sistematic şi periodic testată pentru a vedea dacă funcŃionează adecvat şi se elaborează un raport anual privind această procedură). O conferinŃă internaŃională a arătat faptul că în străinătate un astfel de sistem de alocare reprezintă un factor important pentru a câştiga şi a păstra „încrederea publică”. După mai multe discuŃii, se pare că a fost găsit un acord asupra acestui indicator. Aceasta nu înseamnă ca va fi elaborat un sistem uniform pentru întreaga Ńară. Fiecare instanŃă e liberă să îşi elaboreze propriul sistem de alocare după cum crede de cuviinŃă, dar ca să poată să reuşească, trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute.

D. Procedura de plângere Acest indicator este de fapt important pentru toate domeniile de măsurare.

Datorită faptului că plângerile pot fi acuzate de părtinire, a fost luată decizia arbitrară de a include procedura de plângere aici. Majoritatea instanŃelor au adoptat o procedură de plângere naŃională. Cu toate acestea, nu contează doar dacă această procedură există sau nu, ci şi dacă părŃile interesate sunt informate de existenŃa acesteia, dacă reglementarea este testată periodic şi sistematic pentru a verifica dacă funcŃionează adecvat şi dacă se elaborează un raport anual asupra funcŃionării sale. Instrumentul de măsurare este un audit.


67

E. Politica privind deta şarea judec ătorilor onorifici substituen Ńi Acest indicator este inclus deoarece deseori judecătorii onorifici

substituenŃi au de obicei o ocupaŃie principală care – cel puŃin în viziunea publicului duce la un conflict de interese. Acest indicator este inclus cu ideea ca un sector trebuie să ia în considerare modul în care va efectua detaşarea judecătorilor substituenŃi. Aceasta nu trebuie să fie dictată doar de problemele privind capacitatea dintr-un sector.

Este folosit un audit pentru a măsura dacă această politică există sau nu, dacă este respectată, dacă este testată periodic şi sistematic pentru e verifica dacă funcŃionează adecvat şi dacă se elaborează un raport anual privind funcŃionarea sa.

F. Detaşarea judec ătorilor onorifici substituen Ńi comparat ă cu num ărul total al judec ătorilor Acest indicator, măsurabil prin înregistrare este legat de indicatorul descris

în paragraful anterior. PrezumŃia este că simpla existenŃă a politicii nu este suficientă. Participarea judecătorilor substituenŃi la administrarea justiŃiei de către o instanŃă nu trebuie să depăşească o anumită limită, care ar trebui să fie definită de instanŃa însăşi. Această limită critică poate deriva din politica mai sus menŃionată.

G. Impar Ńialitatea perceput ă Acest indicator a fost inclus datorită faptului că nu este important numai ca

o instanŃă să îndeplinească criteriile obiective pentru imparŃialitate. Este de asemenea important dacă justiŃiabilii şi profesioniştii din domeniu au sentimentul că judecătorii sunt integri şi imparŃiali (imparŃialitate subiectivă). Următoarele puncte sunt măsurate prin intermediul unui studiu de evaluare de către client: 1) ce procent dintre justiŃiabili sunt satisfăcuŃi sau extrem de satisfăcuŃi de imparŃialitatea judecătorului şi 2) ce procent dintre profesionişti sunt satisfăcuŃi sau extrem de satisfăcuŃi de imparŃialitatea judecătorului.

3.7.2.2. Expertiza judec ătorilor

Indicatorii de performanŃă aici sunt: • Expertiza percepută • Pregătirea de către judecător • Procentul de apeluri comparat cu numărul total al deciziilor finale • Procentul de anulări nescuzabile • Politica privind cauzele judecate de un singur judecător sau de un complet • ProporŃia dintre cauzele decise de un complet şi de către un singur

judecător • Politica privind expertiza şi experienŃa judecătorilor care prezidează singuri

şi aceea privind un complet

A. Expertiza perceput ă Acesta este un indicator subiectiv. Prin intermediul unui studiu de evaluare


68

de către client este măsurat procentul de justiŃiabili care sunt satisfăcuŃi sau extrem de satisfăcuŃi de expertiza judecătorului şi care este procentul de profesionişti care sunt satisfăcuŃi în mod similar.

B. Preg ătirea de c ătre judec ător Acest indicator este de asemenea măsurat prin intermediul unui studiu de

evaluare de către client printre justiŃiabili şi profesionişti. PrezumŃia este aceea că pregătirea judecătorului va fi consecventă cu expertiza sa.

C. Procentul de apeluri comparat cu deciziile final e împotriva c ărora e posibil un apel Apelurile sunt deseori iniŃiate datorită faptului că părŃile nu au apreciat

atitudinea judecătorului. Acest indicator ar putea să fie de asemenea inclus sub titlul Tratament şi atitudine; plasarea sa sub titlul Expertiză este pur arbitrară. Mai mult decât atât, indicatorul nu spune multe privind expertiza sau atitudine. Este totuşi un indicator important de inclus datorită faptului că tulburările grave ale procentului trebuie să fie preluate de administraŃia instanŃei şi analizate. S-a decis prevederea standardelor pentru acest indicator per sector, având în vedere variaŃii mari care se prezintă în procentele apelurilor. Astfel, nu ar fi realist să se asocieze o funcŃie de alarmă aceluiaşi procent în toate sectoarele.

D. Procentul de anul ări nescuzabile Acest indicator necesită analiză (ce este nescuzabil) şi la prima vedere

pare a fi laborioasă, dar totuşi importantă. InstanŃele districtuale din Amsterdam implică judecătorii în auto-analiză, într-un mod standardizat, şi apoi colectează rezultatele. ExperienŃa a arătat faptul că este mai bine să se procedeze astfel. InstanŃa districtuală din Amsterdam a elaborat un formular pentru aceasta.

InstanŃa districtuală din Roermond a încercat să găsească un sistem mai rafinat. Aceştia caută o metodă specifică sectorială pentru fiecare sector. Cea mai importantă discuŃie a privit modul în care să se determine că anularea este nescuzabilă şi cine ar trebui să facă acest lucru. În plus, au încercat nu numai să privească posibilitatea ca anularea să fie nescuzabilă, dar şi să tragă învăŃăminte de la ceea ce a spus curtea de apel despre acea decizie. În prezent metodele care au fost dezvoltate în sectorul civil şi în sectorul administrativ au fost documentate.

E. Politica privind cauzele audiate de un singur ju decător sau de c ătre un complet Audierea cauzei de către un complet întreg sporeşte calitatea, în timp ce

audierea sa de către un singur judecător este mai eficientă. Acest indicator a fost inclus în ideea ca un sector să reflecteze – prin prisma domeniului de măsurare Expertiză – dacă aceste cauze ar trebui audiate de un singur judecător sau de un complet. Această politică va fi legată de politica privind detaşarea judecătorilor substituenŃi şi de politica privind expertiza judecătorilor care audiază cauzele singuri. Întâlnirea naŃională a preşedinŃilor de sectoare din sectoarele


69

administrative a elaborat o politică similară în 1998. se foloseşte un audit pentru a măsura dacă politica există sau nu, dacă este respectată, dacă este periodic şi sistematic testată pentru a verifica dacă funcŃionează adecvat şi dacă se elaborează un raport anual privind funcŃionarea sa.

F. Propor Ńia dintre cauzele decise de un complet şi de către un singur judec ător O parte din această politică este că sectoarele trebuie să determine care

ar trebui să fie proporŃia minimă de cauze judecate de un singur judecător faŃă de cele judecate de un complet. Este important să se aibă în vedere proporŃia dintre cele două, pentru că nu trebuie să scadă calitatea datorită eficienŃei. Având în vedere că există mari diferenŃe ale proporŃiei între sectoare, standardizarea per sector variază de asemenea.

In instanŃa districtuală Roermond, oamenii se întrebau dacă acest indicator este adecvat pentru sectorul dreptului penal, având în vedere faptul că Serviciul de Urmărire penală determină dacă un caz este adus în faŃa unei instanŃe de poliŃie sau a unui complet de judecată. Sectorul exercită o oarecare influenŃă prin intermediul discuŃiilor, dar de o natură diferită faŃă de alte sectoare. Indicatorul trebuie totuşi reŃinut, pentru că proporŃia oferă informaŃii despre expertiză. De asemenea, în domeniul dreptului penal, este uzual ca un procent mai mare de cazuri judecate de un complet să fie relevant pentru gradul de expertiză. Noi piloŃi pot să investigheze dacă numărul de cazuri deferite de la instanŃa de poliŃie la un complet de judecată poate fi un indicator mai bun al aspectului expertizei şi pentru atenŃiei acordate expertizei.

G. Politica privind expertiza şi experien Ńa judec ătorilor care prezideaz ă singuri şi aceea a unui complet Cele mai multe domenii nu au o politică clară privind expertiza şi experienŃa

judecătorilor care prezidează singuri. Politica este deseori limitată la pregătirea judecătorilor neexperimentaŃi. Pentru acest indicator, totuşi, domeniile se presupune că aderă la politică atunci când un judecător care a fost transferat din alt sector are dreptul de a audia un caz singur. Este de asemenea important ca să existe un echilibru de expertiză şi experienŃă în cadrul unui complet. Un sector trebuie să aibă o politică privind alcătuirea unui complet. Acest indicator se măsoară prin intermediul unui audit care verifică dacă politica există sau nu, dacă este respectată, dacă este periodic şi sistematic testată pentru a se verifica dacă funcŃionează adecvat şi dacă este elaborat un raport anual privind funcŃionarea sa.

3.7.2.3. Interac Ńiunea personal ă cu justi Ńiabilii

Următorii indicatori de performanŃă se pot distinge în acest domeniu de măsurare: Judec ătorul permite ca oamenii s ă se exprime Judec ătorul ascult ă diferitele puncte de vedere Judec ătorul este în empatie cu situa Ńia Explicarea cauzei


70

Explicarea procedurilor Explicarea modului în care va evolua cazul Explicarea şi motivarea deciziei Inteligibilitatea deciziei Evaluarea semenilor Majoritatea indicatorilor privind interacŃiunea personală cu justiŃiabilii (A la

H) se măsoară prin intermediul unui studiu de evaluare de către client, în rândul justiŃiabilii şi profesioniştilor. Indicatorul E (explicarea procedurilor) este o excepŃie pentru că aceasta se referă doar la justiŃiabili. În fond, profesioniştii trebuie să fie familiarizaŃi cu natura procedurilor din instanŃă în orice caz.

Standardul se bazează pe procentul de cetăŃeni satisfăcuŃi şi/sau profesionişti cu privire la un anumit aspect al tratamentului/atitudinii. Standardul se bazează pe rezultatele tuturor studiilor de evaluare de către clienŃi care au fost elaborate până în prezent .

Evaluarea semenilor IniŃial, evaluarea semenilor a fost exclusă deliberat din sistemul de

măsurare datorită faptului că toate asocierile cu evaluarea muncii a trebuit să fie evitate. Dar în prezent majoritatea instanŃelor efectuează evaluarea semenilor sau au început să facă acest lucru şi devine din ce în ce mai frecventă constituirea unui sistem de evaluare a semenilor.

În plus, experienŃa din instanŃe a demonstrat că evaluarea semenilor nu are loc fără o încurajare puternică de la conducerea instanŃei. Includerea evaluării semenilor ca indicator este un alt pas în această direcŃie. Au fost incluşi doi indicatori de evaluare a semenilor.

Implicarea unui protocol de evaluare a semenilor În cooperare cu grupul naŃional de contact, a fost elaborat un protocol de

evaluare a semenilor pentru a promova introducerea şi garantarea acesteia. Poate fi folosit un audit pentru a determina dacă a fost stabilit un protocol de evaluare a semenilor şi dacă este respectat, dacă funcŃionarea sa este supusă unei evaluări sistematice şi periodice. În ultimul rând trebuie efectuat un raport anual privind funcŃionarea protocolului.

Procentul de judec ători care discut ă performan Ńa lor în şedin Ńă Este important ca o instanŃă să aplice un protocol dar şi să încurajeze cât mai

mulŃi judecători cu putinŃă să participe la evaluarea semenilor. Înregistrarea participării la evaluarea semenilor serveşte de asemenea la stimularea participării şi îi oferă o poziŃie certă în cadrul organizaŃiei. Indicatorul este bazat pe regula din cadrul protocolului naŃional de evaluare a semenilor care prevede că cei ce participă la actul de justiŃie trebuie să îşi discute performanŃele în şedinŃă cu un coleg cel puŃin o dată la doi ani pe baza observaŃiei şi/sau a materialelor filmate. Acest indicator măsoară esenŃialmente un rezultat al politicii cu privire la evaluarea semenilor.


71

3.7.2.4. Unitatea legisla Ńiei

Trei indicatori privesc unitatea legislaŃiei. Unitatea legisla Ńiei dup ă cum este experimentat ă de părŃile profesioniste Folosirea instrumentelor pentru a promova unitatea legisla Ńiei Politicile de implementare pentru a promova unitate a legisla Ńiei Unitatea legislaŃiei este dificil de determinat obiectiv şi rapid. Plasarea

tuturor deciziilor dintr-un domeniu una lângă alta şi evaluarea acestora ar lua prea mult timp. De aceea, au fost incluşi indicatori indirecŃi în acest domeniu de măsurare. Punctul A priveşte impresia subiectivă de unitate a legislaŃiei. Pentru B şi C se prezumă că dacă aceste condiŃii organizaŃionale sunt îndeplinite, unitatea legislaŃiei este o consecinŃă naturală.

A. Unitatea legisla Ńiei dup ă cum este experimentat ă de părŃile profesioniste PărŃile care sunt întotdeauna prezente la audieri sunt întrebate în cadrul

unui studiu de evaluare de către client ce cred despre unitatea legislaŃiei. PrezumŃia este că profesioniştii care iau parte în mod regulat la procedurile din instanŃă le cunosc.

B. Folosirea instrumentelor pentru a promova unitat ea legisla Ńiei Acest indicator este măsurat de un auditor care observă ce instrumente

foloseşte un sector pentru a promova unitatea legislaŃiei. Fiecare dintre următoarele instrumente pentru promovarea unităŃii legislaŃiei constituie un punct: circularea unui dosar de informare, sistem de jurisprudenŃă internaŃională, discuŃii active şi periodice despre jurisprudenŃă, discuŃii cu alte instanŃe, acorduri de politică privind rezolvarea unor cauze specifice.

C. Politica de implementare pentru promovarea unit ăŃii legii Pentru acest indicator, ideea principală este aceea că un sector caută activ

subiecte asupra cărora persoanele pot ajunge la acorduri de politică pentru a promova unitatea legislaŃiei. După aceasta, un auditor măsoară dacă este susŃinută o discuŃie structurată de cel puŃin şase ori pe an, dacă acordurile de politică sunt elaborate sistematic şi menŃinute, dacă sunt respectate şi dacă sunt actualizate regulat.

3.7.2.5. Rapiditatea şi procedurile efectuate la timp

A fost dificil de ales între numeroasele posibilităŃi de exprimare a rapidităŃii şi calitatea de a fi la timp. În privinŃa alegerii, grupul proiectului s-a concentrat pe indicatorii care depind în mare măsură de procedurile judiciare. Aceştia au căutat de asemenea indicatori care nu sunt măsuraŃi în alte sectoare ale linii directoare (wheelhouse), datorită faptului că mulŃi timpi de procesare sunt deja înregistraŃi ca indicatori de management. S-a decis asupra măsurării „timpului de elaborare” per sector. În plus, per domeniu al legii, a fost definit un curs de acŃiune care a inclus


72

posibilitatea ca cauzele să „rămână în sertar” şi posibilitatea de a mări viteza cursului de acŃiune prin intermediul unei organizări active şi puterilor judiciare rapid stabilite.

Standardele se bazează pe cât posibil pe perioade statutare sau pe perioade din reglementările naŃionale de litigiu.

Rapiditate privind Cauzele comerciale Rapiditate privind Cauzele administrative Rapiditate privind Cauzele penale, în complet Rapiditate privind Cauzele civile, sub-districtuale Rapiditate privind Cauzele de dreptul familiei Productivitatea judec ătorilor per domeniu Începerea cauzelor la timp

A. Cauze comerciale • În cauze civile, „timpul de elaborare” constă în perioada dintre

solicitarea deciziei şi pronunŃarea deciziei. • O a doua perioadă asupra căreia judecătorul exercită influenŃă şi care

este importantă pentru timpul de procesare este cea dintre momentul în care se consideră necesară o şedinŃă de judecată cu ambele părŃi prezente (care caută o rezolvare) şi înfăŃişare. Se prezumă că perioada este indicativă pentru toate şedinŃele.

B. Cauze administrative • Pentru domeniul administrativ, „timpul de elaborare” este definit ca

timpul mediu dintre şedinŃă şi decizie într-un caz principal (nu provizoriu). • Cel de-al doilea indicator priveşte perioada dintre momentul în care

cazul este gata să apară în instanŃă şi momentul la care cazul este practic pe agenda instanŃei.

C. Cauze penale, în complet • „Timpul de elaborare” în domeniul penal este definit ca perioada dintre

momentul apelului împotriva hotărârii date de instanŃa districtuală şi momentul la care rezumatul hotărârii este elaborat şi trimis la Curtea de Apel.

• Cel de-al doilea indicator, procentul de şedinŃe suspendate, a întâmpinat proteste din partea instanŃei pilot. Procentul nu a fost considerat subiectul influenŃei judecătorilor. Indicatorul a fost totuşi reŃinut, datorită faptului că grupul proiectului a fost convins că sectorul dreptului penal poate reduce procentul de suspendări. Ideea este acum acceptată.

D. Cauze civile sub-districtuale, ap ărate • „Timpul de elaborare” în sectorul sub-districtual este perioada cuprinsă

între data la care se decide că următorul pas va fi o hotărâre şi hotărârea în sine în cauze civile sub-districtuale, apărate.

• În plus, perioada care trece de la prima şedinŃă până la hotărârea finală în cauzele civile sub-districtuale apărate este definită ca un indicator de maximă importanŃă.


73

E. Cauze de dreptul familiei • „Timpul de elaborare” este definit ca timpul mediu dintre data hotărârii

şi hotărârea finală în cazuri de divorŃ. • Cel de-al doilea indicator în cazuri de divorŃ este perioada dintre

momentul la care cazul este gata să apară în instanŃă şi prima şedinŃă propriu-zisă.

F. Productivitatea judec ătorilor per sector Pentru acest indicator fiecare normă are o limită inferioară şi una

superioară. Un scor cuprins între 100% şi 110% este considerat optim. Alte scoruri pot rezulta atât din subproducŃie cât şi din supra producŃie. Astfel o instanŃă are scorul de 1 cu o producŃie mai mică decât 85% şi o producŃie mai mare 125%. Ideea este că supra-producŃia trebuie de asemenea măsurată, deoarece poate trimite un semnal conducerii de a analiza motivele pentru aceasta: muncesc angajaŃii prea mult sau sunt procesele de muncă extrem de eficiente? Un neajuns este faptul că nu e clar de la prima vedere dacă se poate vorbi de subproducŃie sau de supraproducŃie. InformaŃiile ce stau la baza acestora trebuie să fie astfel analizate în principal.

G. Începerea cazurilor la timp Acest indicator măsoară atât obiectiv – prin înregistrarea timpului de

începere – cât şi subiectiv – prin intermediul unui studiu de evaluare de către client în rândul justiŃiabililor şi profesioniştilor din domeniu. Privind înregistrarea, punctul de începere este acela că un caz a început la timp dacă audierea începe la momentul planificat sau nu mai târziu la 10 minute de la acesta.

Motivul pentru măsurarea subiectivă ca şi înregistrarea obiectivă este acela că este util să se cunoască ce întârziere este acceptabilă pentru clienŃi. În acest fel este posibil să se determine dacă norma de 10 minute este acceptabilă în viziunea clienŃilor.

Tabel cu indicatorii de performan Ńă care m ăsoar ă calitatea profesional ă a sistemului judiciar

Domeniul de m ăsurare I: Impar Ńialitatea şi integr itatea judec ătorilor

Indicatorul de performan Ńă

Standarde (scar ă de 5 puncte)

Instrument de măsurare Remarci

A. Înregistrarea ocupaŃiilor secundare ale judecătorilor

1. Nu există registru. 2. Există un registru public. 3. Registrul este actualizat. 4. Registrul este complet. 5. Se publică un raport anual privind funcŃionarea registrului.

Audit Standardul este cumulativ: dacă nu se ajunge la cel de-al doilea pas, nu se poate trece la următorul.


74





B. Provocări reuşite privind imparŃialitatea unui judecătorului

1. Una sau mai multe provocări reuşite. 5. Nicio provocare reuşită.

Înregistrare Standardul este alternativ: scorurile de 2, 3, sau 4 nu pot fi realizate.

C. Procedura de alocare a cauzelor

1. Nu există nicio procedură. 2. Există o procedură publică. 3. Procedura este respectată. 4. Procedura este testată sistematic şi periodic pentru a verifica dacă funcŃionează adecvat. 5. Se publică un raport anual privind funcŃionarea procedurii.

Audit Standardul este cumulativ: dacă cel de-al doilea pas nu este atins, nu se poate ajunge la următorul.

D. Procedura de plângeri

1. Nu există nicio procedură de plângere. 2. Există o procedură de plângere. 3. PărŃile interesate sunt informate de existenŃa procedurii de plângere. 4. Procedura de plângere este sistematic şi periodic testată pentru a verifica dacă funcŃionează adecvat. 5. Este publicat un raport anual privind funcŃionarea unei proceduri de plângere.


E. Politica privind detaşarea judecătorilor onorifici substituenŃi

1. Nu există nici o politică. 2. Există politica. 3. Politica este respectată. 4. Politica este sistematic şi periodic testată pentru a verifica dacă funcŃionează



75





adecvat. 5. Se publică un raport anual privind funcŃionarea politicii.

F. Detaşarea judecătorilor onorifici substituenŃi comparată cu numărul total al judecătorilor

1. >= 3% 2. 2.5 până la 3% 3. 2 până la 2.5% 4. 1.5 până la 2% 5. < 1.5%

Înregistrare

G.1 ImparŃialitatea percepută SatisfacŃia justiŃiabililor Procentul "satisfăcut şi "foarte satisfăcut"

1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%

Studiu de evaluare de către client

G.2 ImparŃialitatea percepută SatisfacŃia specialiştilor Procentul "satisfăcut şi "foarte satisfăcut"


Studiu de evaluare de către client

Domeniul de m ăsurare II: Expertiza judec ătorilor

Indicator de performan Ńă per

sector


Instrument de

măsurare Remarci

A.1 Expertiza resimŃită Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"


Chestionar pentru evaluare

A.2 Expertiza resimŃită Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



B.1 Pregătirea de către judecător Gradul de satisfacŃie al

1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70%



76

Domeniul de m ăsurare II: Expertiza judec ătorilor Indicator de

performan Ńă per sector


Instrument de

măsurare Remarci

justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"

4. de la 70 la 80% 5. >= 80%

B.2 Pregătirea de către judecător Gradul de satisfacŃie al specialişti Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



C. Procentajul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor definitive împotriva cărora poate fi introdus apel Domeniul administrativ

1. >= 35% 2. de la 30 la 35% 3. de la 25 la 30% 4. de la 20 la 25% 5. < 20%

Înregistrare

Procentajul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor definitive împotriva cărora poate fi introdus apel SecŃia de drept comercial


Înregistrare

Procentajul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor definitive împotriva cărora poate fi introdus apel SecŃia de dreptul familiei


Înregistrare

Procentajul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor definitive împotriva cărora poate fi introdus apel Sectorul sub-judeŃean

Înregistrare Standardul pentru apelurile la curŃile sub-districtuale nu mai respecta cerinŃele, de vreme ce apelurile sunt soluŃionate de către Curtea de Apel. Un nou standard va fi stabilit în baza datelor statistice naŃionale în materia apelului.


77




Instrument de

măsurare Remarci

Procentajul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor definitive împotriva cărora poate fi introdus apel Drept penal


Înregistrare

D. Procentajul anulărilor nemotivate

1. >= 8% 2. 6% până la 8% 3. 4% până la 6% 4. 2% până la 4% 5. < 2%

Înregistrare

E. Politica privind cauzele care urmează a fi judecate de un complet sau de un judecător.

1. Nu există o astfel de politică. 2. Politica există. 3. Politica este respectată. 4. Politica este periodic şi sistematic testată, pentru a se asigura funcŃionalitatea adecvată. 5. Se publică un raport anual privind funcŃionarea politicii.

Audit Standardul este cumulativ: dacă cel de-al doilea pas nu este îndeplinit, nu se poate trece la următorul.

F. Raportul dintre cauzele soluŃionate de un complet şi cele soluŃionate de un singur judecător Domeniul administrativ


Înregistrare

Raportul dintre cauzele soluŃionate de un complet şi cele soluŃionate de un singur judecător SecŃia de drept comercial


Înregistrare

Raportul dintre cauzele soluŃionate de un complet şi cele soluŃionate de un singur judecător SecŃia de dreptul


Înregistrare


78




Instrument de

măsurare Remarci

familiei Raportul dintre cauzele soluŃionate de un complet şi cele soluŃionate de un singur judecător Drept penal


Înregistrare

G.1 Politica privind expertiza şi experienŃa judecătorilor care prezidează singuri

1.Nu există o astfel de politică. 2.Politica există. 3.Politica este respectată. 4.Politica este periodic şi sistematic testată, pentru a se asigura funcŃionalitatea adecvată. 5.Se publică un raport anual privind funcŃionarea politicii.


G.2 Politica privind expertiza şi experienŃa completelor formate din mai mulŃi judecători

1.Nu există o astfel de politică. 2.Politica există. 3.Politica este respectată. 4.Politica este periodic şi sistematic testată, pentru a se asigura funcŃionalitatea adecvată. 5.Se publică un raport anual privind funcŃionarea politicii.


Domeniul de m ăsurare III: Interac Ńiunea personal ă cu justi Ńiabilii Indicator de



Instrument de

măsurare Remarci

A.1 Judecătorul permite justiŃiabililor să îşi prezinte punctul de vedere Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de




79




Instrument de

măsurare Remarci

"satisfăcut" şi "foarte satisfăcut" A.2 Judecătorul permite justiŃiabililor să îşi prezinte punctul de vedere Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



B.1 Judecătorul ascultă puncte de vedere diferite Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



B.2 Judecătorul ascultă puncte de vedere diferite Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



C.1 Judecătorul se transpune în situaŃia litigantului Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



C.2 Judecătorul se transpune în situaŃia profesioniştilor Gradul de satisfacŃie al




80




Instrument de

măsurare Remarci

specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut" D.1 Explicarea cazului Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



D.2 Furnizarea de informaŃii privind cazul Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



E. Explicarea procedurilor în instanŃă Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



Această întrebare nu se adresează profesioniştilor.

F.1 Explicarea modalităŃii de instrumentare a cauzei Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



F.2 Explicarea modalităŃii de instrumentare a cauzei Gradul de




81




Instrument de

măsurare Remarci

satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut" G.1 Explicarea hotărârii Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



G.2 Motivarea hotărârii Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



H.1 Comprehensibility of the decision Gradul de satisfacŃie al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



H.2 Legibilitatea hotărârii Gradul de satisfacŃie al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"



I.1 Stabilirea unui protocol pentru evaluare (peer review)

1.Nu există un astfel de protocol. 2.Protocolul există. 3.Protocolul este respectat. 4.Utilizarea protocolului este periodic şi sistematic testată, pentru a se asigura

Audit

Standardul este cumulativ: dacă cel de-al doilea pas nu este îndeplinit, nu se poate trece la următorul.


82




Instrument de

măsurare Remarci

funcŃionalitatea adecvată. 5. Se publică un raport anual privind funcŃionarea protocolului de evaluare.

I.2 Procentajul judecătorilor implicaŃi în dezbaterea performanŃei în cadrul şedinŃelor


Înregistrare

Acesta priveşte procentajul judecătorilor care dezbat performanŃa din cadrul şedinŃelor cu un coleg, cel puŃin o dată la 2 ani, în baza observaŃiilor făcute sau a materialelor filmate.

Domeniul de m ăsurare IV: Unificarea legii Indicator de



Instrument de

măsurare Remarci

A. Unificarea legii experimentată de către specialişti (părŃi experimentate în proceduri) Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"

1. < 35 % 2. 35 la 40% 3. 40 la 45% 4. 45 la 50% 5. >= 50%


JustiŃiabilii nu sunt consultaŃi în ceea ce priveşte acest indicator.

B. Utilizarea anumitor instrumente pentru promovarea unificării legii

- Circula dosarelor de informaŃii. - Un sistem intern de jurisprudenŃă. - Dezbateri active şi periodice privind jurisprudenŃa. - Dezbateri cu alte instanŃe. - Acorduri politice privind soluŃionarea anumitor cauze, acorduri publicate şi monitorizate pe plan intern.

Audit Fiecare instrument valorează un punct.

C. Implementarea politicilor pentru unificarea legii

1. Nu există politici în acest sens sau sunt insignifiante.

Audit Standardul este cumulativ: dacă cel de-al doilea pas nu


83

Domeniul de m ăsurare IV: Unificarea legii Indicator de



Instrument de

măsurare Remarci

2. Se organizează o discuŃie structurată de cel puŃin şase ori pe an. 3. Acordurile politice sunt sistematic încheiate şi updatate. 4. Acordurile politice sunt respectate. 5. Acordurile politice sunt de obicei aduse la zi.

este îndeplinit, nu se poate trece la următorul.

Domeniul de m ăsurare V: Celeritatea şi solu Ńionarea cauzelor conform

termenelor Acest domeniu se referă la perioadele de timp care pot fi influenŃate de judecători. Standardele se bazează pe perioadele statutorii din cadrul

regulamentelor naŃionale privind procedurile. Indicator de




A.1 Durata medie de timp între introducerea cauzei şi judecarea în cauzele comerciale, într-o cauză de apărare

1. mai mult de 126 zile 2. de la 99 la 126 zile 3. de la 71 la 98 zile 4. de la 43 la 70 zile 5. 42 zile sau mai puŃin

Înregistrare

Măsurarea 'timpului de scris'. SelecŃia se referă la timpul scurs între prezentarea probelor (documentelor) şi pronunŃarea hotărârii'.

A.2 Durata medie de timp calculată din momentul stabilirii următorului termen, la care să fie prezente ambele părŃi, şi momentul în care următoarea şedinŃă are loc, în cauzele comerciale


Înregistrare

B.1 Durata medie de timp între introducerea cauzei şi judecarea în cauzele administrative principale


Înregistrare

Măsurarea 'timpului de scris'.


84

Domeniul de m ăsurare V: Celeritatea şi solu Ńionarea cauzelor conform termenelor Acest domeniu se referă la perioadele de timp care pot fi influenŃate

de judecători. Standardele se bazează pe perioadele statutorii din cadrul regulamentelor naŃionale privind procedurile.

Indicator de performan Ńă per

sector



B.2 Durata medie de timp între pregătirea unei cauze pentru audiere şi programarea audierii pe agenda instanŃei în cauzele administrative


Înregistrare

Sunt excluse: Măsurile temporare Împăcarea în afara instanŃei Opunerea faŃă de o hotărâre.

C.1 Durata medie de timp între introducerea apelului şi transmiterea dosarului la curtea de apel Cauzele penale cu complet format din mai mulŃi judecători


Înregistrare


Domeniul de m ăsurare V: Celeritatea şi solu Ńionarea cauzelor conform

termenelor (pe sector) Acest domeniu se referă la perioadele de timp care pot fi influenŃate de judecători. Standardele se bazează pe perioadele statutorii din

cadrul regulamentelor naŃionale privind procedurile.

Indicator de performan Ńă per sector


Instrument de

măsurare Remarci

C.2 Procentajul şedinŃelor suspendate Cauzele penale cu complet format din mai mulŃi judecători

1. =40% 2. de la 30 la 40% 3. de la 20 la 30% 4. de la 10 la 20% 5. de la 0 la 10%

Înregistrare

D.1 Durata medie de timp în care se pronunŃă hotărârea Cauzele civile sub-districtuale


Înregistrare


D.2 Durata medie de timp între prima şedinŃă şi şedinŃa în care se pronunŃă hotărârea finală Cauzele civile sub-districtuale


Înregistrare


85

Domeniul de m ăsurare V: Celeritatea şi solu Ńionarea cauzelor conform termenelor (pe sector) Acest domeniu se referă la perioadele de timp care pot fi

influenŃate de judecători. Standardele se bazează pe perioadele statutorii din cadrul regulamentelor naŃionale privind procedurile.

Indicator de performan Ńă per sector


Instrument de

măsurare Remarci

E.1 Durata medie de timp între data planificată pentru pronunŃarea hotărârii şi data efectivă de pronunŃare a hotărârii Cazurile de divorŃ - secŃia de dreptul familiei


Înregistrare Măsurarea 'timpului de scris'.

E.2 Durata medie de timp între momentul în care o cauză este gata pentru audiere şi prima şedinŃă planificată Cazurile de divorŃ - secŃia de dreptul familiei


Înregistrare

F. Productivitatea judecătorului pe sector

1. < 85% or >= 125% 2. 85 la 90% sau 120 la 125% 3. 90 la 95% sau 115 la 120% 4. 95 la 100% sau 110 la 115% 5. 100 la 110%

Înregistrare

G.1 Începerea judecării cauzelor la timp Procentajul cauzelor a căror judecare începe cu mai mult de 10 minute întârziere.

1. >=40% 2. de la 30 la 40% 3. de la 20 la 30% 4. de la 10 la 20% 5. < 10%

Înregistrare

G.2 Începerea judecării cauzelor la timp Gradul de satisfacere al justiŃiabililor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"

1. < 40% 2. de la 40 la 50 % 3. de la 50 la 60 % 4. de la 60 la 70 % 5. >= 70 %


G.3 Începerea judecării cauzelor la timp Gradul de satisfacere al specialiştilor Procentul de "satisfăcut" şi "foarte satisfăcut"

1. < 30% 2. de la 30 la 40 % 3. de la 40 la 50 % 4. de la 50 la 60 % 5. >= 60 %


4. Evaluarea calit ăŃii solu Ńionării cauzelor de c ătre instan Ńele judec ătoreşti în Finlanda

4.1. Conceperea reperelor calitative

În 1999, instanŃele de pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi au lansat un proiect pentru îmbunătăŃirea calităŃii soluŃionării cauzelor (Proiectul pentru Calitate).25 Scopul Proiectului pentru Calitate a fost acela de a sprijini activitatea de bază a instanŃelor şi de a o dezvolta în continuare, pentru ca procesele în instanŃă să îndeplinească cerinŃele procesului echitabil, pentru ca deciziile să fie bine motivate şi corecte, şi pentru ca serviciile instanŃelor să fie accesibile şi din punct de vedere al impactului lor financiar. Un element de mare importanŃă în cadrul Proiectului pentru Calitate a fost reprezentat de obiectivele anuale de dezvoltare calitativă, care sunt alese de către judecători şi a căror îndeplinire este monitorizată.

În anul 2003, ca parte a Proiectului pentru Calitate, s-a decis conceperea unei serii de repere de performanŃă pentru evaluarea calităŃii soluŃionării cauzelor şi a îmbunătăŃirii calităŃii soluŃionării. A fost înfiinŃat un Grup de Lucru care să examineze chestiunea. Grupul de Lucru a avut mai multe reuniuni în decursul anului 2003, în cadrul cărora s-au purtat discuŃii cu privire la reperele calitative şi la funcŃionarea internă a Grupului de Lucru. Grupul de Lucru a observat faptul că termenii săi de referinŃă erau foarte ampli şi că orice reuşită în ceea ce priveşte conceperea reperelor avea să necesite o perioadă lungă de timp, precum şi multă planificare, scriere şi alte activităŃi pregătitoare.

În baza discuŃiilor purtate în cadrul Grupului de Lucru, s-a convenit asupra faptului că lucrările pregătitoare necesare, precum şi elaborarea unei serii de Repere Calitative pe baza acestor lucrări, urma să fie repartizată dlui Antti Savela, Director Administrativ al InstanŃei Districtului Oulu (aceasta era funcŃia sa de la acea dată; dl. Savela a fost ulterior numit în funcŃia de Judecător Districtual la InstanŃa Districtului Kuusamo) cu jumătate de normă, în baza discuŃiilor purtate asupra Reperelor Calitative în cadrul Grupului de Lucru. Elaborarea Reperelor Calitative a început la 1 martie 2004. Dl. Judecător Savela a lucrat în strânsă colaborare cu Preşedintele Comitetului pentru Dezvoltare al Proiectului pentru Calitate, Prim Judecător Harri Mäkinen de la InstanŃa Districtului Oulu, şi cu un membru al Comitetului pentru Dezvoltare, Judecător Districtual Juha Tervo, tot din Oulu.

25 O scurtă descriere a Proiectului privind Calitatea este prevăzută la anexa 1. pentru mai multe detalii [în limba finlandeză] despre proiect, vedeŃi Esko Oikarinen: „Rovaniemen hovioikeuspiirin laatuhankkeet osoittaneet uuden keskustelukulttuurin tarpeellisuuden – laatutyötä koko oikeudenhoidon ketjussa”, în Defensor Legis no 1/2004; Harri Mäkinen: „Rovaniemenhovioikeuspiirin tuomioistuinten laadunparannushanke –tuomarien aktiivista toimintaa oikeudenhoidon tason nostamiseksi”, în Defensor Legis no 1/2004; şi Juha Kiiha: „Rovaniemen hovioikeuspiirin tuomarit, asianajajat ja oikeusavustajat yhteistyössä”, în Defensor Legis no 1/2004. În plus, Proiectul privind Calitatea a fost discutat în cadrul celui de-al Treilea Raport Calitativ al InstanŃelor de pe Raza Teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi, Saarijärvi 2003.

Evaluarea calităŃii soluŃionării cauzelor de către instanŃele judecătoreşti în Finlanda

87

Acest „subcomitet” format din trei membri a analizat contextul Reperelor Calitative, şi a revizuit şi rescris proiectele de texte furnizate de dl. judecător Savela. Conceperea Reperelor de Calitate a beneficiat şi de participarea indirectă a tuturor membrilor sistemului judiciar de pe raza teritorială a CurŃii de Apel, inclusiv avocaŃii şi procurorii, deoarece Reperele Calitative cuprind multe dintre opiniile acestora în ceea ce priveşte calitatea soluŃionării cauzelor, criteriile de calitate şi evaluarea acestora, aşa cum au fost ele exprimate în cadrul diverselor Grupuri de Lucru pentru Calitate care au funcŃionat sub auspiciile Proiectului pentru Calitate. Proiectul privind Reperele Calitative a fost prezentat în cadrul ConferinŃei pentru Calitate de pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi din 4 noiembrie 2004. Varianta revizuită a reperelor a fost discutată în cadrul unei şedinŃe a Comitetului pentru Dezvoltare din 31 ianuarie 200526. În cadrul acelei şedinŃe s-a decis ca Reperele Calitative să fie distribuite spre a se obŃine comentarii de la toate instanŃele de pe raza teritorială, precum şi de la avocaŃi, procurori şi avocaŃi publici care oferă asistenŃă juridică şi activează în zona interesată, înainte de lansarea unui proiect pilot de testare a reperelor. Ulterior, s-a decis trimiterea Reperelor Calitative spre obŃinerea de comentarii şi de la alte instanŃe din Ńară, precum şi de la Ministerul JustiŃiei. O dată finalizată, în aprilie 2005, propunerea de Repere Calitative a fost distribuită pentru obŃinerea de comentarii. Termenul limită pentru depunerea comentariilor a fost 30 septembrie 2005. În total s-au primit 28 de comentarii. S-a întocmit şi un rezumat al comentariilor, care poate fi consultat (în finlandeză) pe pagina de internet a InstanŃei Districtului Oulu http://www.oikeus.fi /6028.htm. EsenŃialul comentariilor a fost prezentat la ConferinŃa pentru Calitate din 10 noiembrie 2005; în acelaşi timp, au fost purtate discuŃii şi s-a luat decizia de a lansa un proiect pilot cu folosirea reperelor în toamna lui 2006.

După ConferinŃa pentru Calitate, dl. judecător Savela, împreună cu prim judecătorul Mäkinen şi dl judecător Tervo, au revizuit raportul privind reperele calitative şi tabelul de repere anexat, în lumina comentariilor şi a altor împrejurări. Prezenta publicaŃie cuprinde raportul şi tabelul în forma revizuită potrivit reacŃiilor primite ca răspuns.

Reperele calitative vor fi folosite şi în cadrul proiectului pilot în forma lor actuală.

4.2. De ce reperele calitative? La ce folosesc aces tea?

Un răspuns la a ştept ări crescânde Schimbările rapide din mediul de funcŃionare au dus la stabilirea unor

cerinŃe tot mai stricte în ceea ce priveşte calitatea, eficienŃa şi raportul cost-eficienŃă pentru instanŃe.

26 Alcătuirea Comitetului pentru Dezvoltare la acea dată era următoarea: Prim Judecător Harri Mäkinen (preşedinte), Preşedintele CurŃii de Apel Esko Oikarinen, Judecător Districtual Seppo Kankkunen, Judecător Districtual Juha Tervo, Judecător Districtual Anne Kurtti, Judecător Districtual Antti Savela, Procuror Districtual Ilpo Virtanen, Avocat Juhani Karvo şi Avocat Olli Siponen. La şedinŃa din 31 ianuarie 2005 a participat şi Judecătorul de la Curtea de Apel Marianne Wagner-Prenner.


88

Aşteptările cresc, ceea ce înseamnă că există necesitatea constantă de a dezvolta activităŃile instanŃelor. De fapt, Proiectul pentru Calitate al instanŃelor de pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi a fost lansat prima dată chiar în acest scop.

Principalul aspect al managementului calităŃii este căutarea punctelor în care activitatea poate fi îmbunătăŃită şi convenirea unor măsuri care să fie luate în acest scop. Ideea principală este necesitatea îmbunătăŃirii calităŃii soluŃionării cauzelor, pentru ca procedurile judecătoreşti şi deciziile instanŃelor, cu toate aspectele fortuite ale acestora, să răspundă şi mai bine aşteptărilor oamenilor în ceea ce priveşte echitatea şi accesul la justiŃie. Pentru a reuşi, activitatea de îmbunătăŃire are nevoie de sprijinul unui sistem de evaluare a calităŃii, pentru a se măsura progresele făcute. Aşadar, conceperea unei serii de Repere Calitative trebuie considerată drept o etapă esenŃială în derularea Proiectului pentru Calitate.

Utilitatea practic ă a Reperelor Calitative Informa Ńii cu privire la necesit ăŃile de dezvoltare. Reperele Calitative nu sunt create spre a fi utilizate ca un sistem de

monitorizare a fiecărui judecător în parte, şi nici nu trebuie folosite cu scopul sancŃionării acestora. În schimb, reperele şi evaluarea pe care ele o fac posibilă sunt menite în principal să fie un instrument pentru îmbunătăŃirea constantă a funcŃionării instanŃelor şi pentru menŃinerea şi dezvoltarea deprinderilor şi competenŃei membrilor sistemului judiciar.

Din aceste puncte de plecare, a fost necesară crearea unei serii de Repere Calitative, înainte de toate pentru a se determina standardul actual de calitate în ceea ce priveşte soluŃionarea cauzelor, precum şi direcŃia în care merge acesta. Folosirea reperelor furnizează informaŃii despre standardul actual de soluŃionare a cauzelor. Ea reprezintă punctul de plecare şi cerinŃa de bază pentru o activitate de dezvoltare eficientă. Rezultatele evaluării vor asigura şi informaŃii vitale pentru gestiunea instanŃelor, care vor fi folosite ca justificare pentru solicitările de sprijin în ceea ce priveşte resursele necesare instanŃelor în contextul negocierilor cu Ministerul JustiŃiei legate de performanŃă.

4.3. Instrument pentru preg ătire profesional ă şi dezvoltare.

O altă utilizare importantă a reperelor este aceea de instrument pentru pregătirea profesională a personalului din sistemul judiciar. Ele oferă un cadru comun de referinŃă pentru sistemul judiciar şi pentru sfera mai amplă a practicienilor din domeniul dreptului, urmând a fi folosite în discuŃiile lor despre calitatea soluŃionării cauzelor. Acest aspect este foarte important deoarece o discuŃie utilă necesită un anumit grad de acord cu privire la înŃelesul conceptului de „calitate a soluŃionării cauzelor”. În plus, autoevaluarea judecătorilor va constitui un impuls pentru ca aceştia să îşi reevalueze propria activitate şi să se dezvolte astfel la nivel personal. Criteriile calitative folosite la stabilirea reperelor pot servi drept principii pentru îmbunătăŃirea calităŃii soluŃionării cauzelor.

Aspectul educativ va beneficia de mai multă atenŃie în viitorul apropiat, atunci când mare parte din personalul sistemului judiciar se va pensiona pe o


89

perioadă foarte scurtă de timp, în numai câŃiva ani. Pentru a realiza o schimbare fără probleme, ar trebui acordată o atenŃie deosebită transferului cunoştinŃelor tacite ale judecătorilor cu experienŃă, care se vor pensiona în curând, către generaŃia mai tânără, care îşi va asuma răspunderea pentru funcŃionarea sistemului judecătoresc. Există multe aspecte ale profesiei de judecător care nu pot fi învăŃate din cărŃi, ci necesită experienŃă în activitatea judecătorească concretă. În cadrul discuŃiilor cu privire la Reperele Calitative şi la rezultatele evaluării, judecătorii cu experienŃă pot juca rolul de mentori şi instructori pentru dezvoltarea deprinderilor practice ale colegilor lor mai tineri, transmiŃând astfel cunoştinŃe referitoare la chestiuni importante legate de calitatea soluŃionării cauzelor. Purtarea unor discuŃii autentice – mai mult decât încercările de dirijare sau forŃare – ca bază pentru îmbunătăŃirea calităŃii ne va permite să ne asigurăm că activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii nu compromite independenŃa instanŃelor sau a sistemului judecătoresc. Reperele Calitative cuprind materiale ample şi puncte de vedere ce pot fi discutate de judecători la şedinŃele acestora, la manifestările din cadrul proiectului pentru Calitate şi la alte sesiuni de pregătire, precum şi în discuŃii de cooperare cu diverse părŃi implicate. Mai mult, discuŃiile cu privire la Reperele Calitative pot releva cele mai bune practici judecătoreşti pentru diverse situaŃii şi pot contribui la răspândirea acestora printre judecători. După cum s-a observat în repetate rânduri în activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe, îmbunătăŃirea reală a calităŃii soluŃionării cauzelor poate fi realizată numai prin discuŃii între judecători şi între judecători, personalul auxiliar al instanŃelor şi alte părŃi interesate.

Aceste puncte de vedere legate de dezvoltare şi educaŃie sunt mai importante decât evaluarea prin reperele calitative şi rezultatele obŃinute din aceasta. Ideea care a stat la baza conceperii Reperelor Calitative nu a fost aceea conform căreia rezultatele ar reprezenta nişte adevăruri absolute despre standardul suprem al calităŃii soluŃionării cauzelor. Acestea fiind spuse, strângerea datelor pentru evaluare şi elaborarea rezultatelor concrete sunt necesare ca impulsuri pentru activitatea de dezvoltare şi ca bază pentru discuŃiile interne din sistemul judecătoresc cu privire la măsurile necesare pentru îmbunătăŃirea continuă a calităŃii activităŃii. În fapt, folosirea Reperelor Calitative ar trebui să fie considerată drept un exerciŃiu de evaluare în scopul îmbunătăŃirii calităŃii.

În plus, rezultatele evaluării pot folosi drept „alarmă de incendiu”, semnalând eventualele probleme grave din activităŃile instanŃelor.

4.4. „Deschiderea” instan Ńelor.

Cea de-a treia utilitate a Reperelor Calitative este aceea că vor duce la sporirea transparenŃei procesului de soluŃionare a cauzelor şi dezbaterile asupra acesteia, faŃă de persoanele din afara instanŃelor.

Ele constituie un bun pretext pentru discuŃii despre aşteptările practicienilor din domeniul dreptului şi ale justiŃiabililor faŃă de instanŃe. ReacŃiile care pot fi primite de la participanŃii la procese în cadrul efortului de evaluare vor direcŃiona dezvoltarea activităŃii către o mai bună înŃelegere a necesităŃilor şi cerinŃelor acestor participanŃi.


90

4.5. Frecven Ńa evaluărilor pentru câ Ńiva ani.

Reperele Calitative pot fi aplicate la evaluarea soluŃionării cauzelor de către instanŃe fie în ansamblu, fie prin selectarea unui aspect pentru un exerciŃiu separat de evaluare.

Scopul nu este acela de a efectua evaluări anuale sistematice la toate instanŃele de pe raza unei curŃi de apel, ci evaluările ar trebui să aibă loc la intervale de 3 - 5 ani. Acestea fiind spuse, celeritatea în desfăşurarea proceselor este un criteriu monitorizat în permanenŃă în orice caz, ceea ce înseamnă că părŃile pertinente din reperele calitative ar trebui aplicate în fiecare an.

Deşi evaluarea sistematică este preconizată a fi efectuată o dată la mai mulŃi ani, ideea principală care a stat la baza creării acestor Repere Calitative a fost aceea că ele ar putea ajuta judecătorii şi instanŃele la îmbunătăŃirea activităŃii proprii, şi ca etalon constant pentru măsurarea progreselor.

Punctul de vedere În conceperea Reperelor Calitative, este importantă stabilirea punctului de

vedere care trebuie adoptat şi aspectele care urmează a fi evaluate. Fireşte, este de la sine înŃeles că alegerea reperelor va depinde de interesele servite, fie că este vorba despre finanŃatorul instanŃelor (Ministerul FinanŃelor), judecători, conducătorii instanŃei, sau justiŃiabilii sau practicienii din domeniu care participă la procese. În plus, alegerea reperelor va depinde şi de sfera evaluării, adică, dacă sistemul judiciar urmează a fi evaluat în ansamblul său sau doar parŃial, de ex. în ceea ce priveşte activităŃile instanŃelor sau, chiar şi mai în detaliu, numai anumite activităŃi ale instanŃelor.

La elaborarea prezentei serii de Repere Calitative, principala intenŃie a fost aceea de a evalua calitatea soluŃionării cauzelor în primul rând din punctul de vedere al părŃilor şi al altor persoane care participă la procese.

În acest scop, se pune întrebarea care sunt aşteptările acestora şi care dintre aceste aşteptări sunt atât de justificate încât instanŃele ar trebui să răspundă la ele prin activităŃile proprii. Pe lângă acest punct de vedere extern, reperele mai conŃin şi multe criterii calitative care descriu activitatea instanŃei din punctul de vedere al personalului acesteia şi al fluxului lucrărilor (punctul de vedere intern).

Aşadar, s-a făcut o alegere intenŃionată în favoarea adoptării unei viziuni micro a soluŃionării cauzelor, ca punct de vedere pentru Reperele Calitative. Prin urmare, la conceperea reperelor nu s-au avut în vedere alte necesităŃi, şi mai cu seamă cele legate de măsurarea funcŃionării instanŃelor în scopul dezvoltării sistemului de management al performanŃei spre sporirea compatibilităŃii cu recent reformata legislaŃie privind bugetul, din Finlanda. Acestea fiind spuse, Reperele Calitative pot fără îndoială să fie utilizate pe viitor şi la stabilirea unor metode mai generale de măsurare a performanŃei instanŃelor şi a sistemului judiciar în ansamblu.

Un alt punct de plecare pentru conceperea Reperelor Calitative a fost ideea că ele nu sunt menite să evalueze succesul sau alt aspect al activităŃii unui anumit judecător, sau eventualele neajunsuri ale acestuia. Evaluarea performanŃei fiecărui judecător ar putea da naştere la tensiuni nedorite în cadrul instanŃei şi la o reacŃie de respingere a evaluării în ansamblul ei. Mai mult, în caz contrar, reperele ar avea


91

caracteristicile unui mecanism de monitorizare, care ar fi contrar ideologiei de bază a Proiectului pentru Calitate, care a fost menit să promoveze şi să susŃină o cultură a comunicării între membrii sistemului judiciar, şi nu să constituie o metodă de control.

Aşadar, în loc să se evalueze fiecare judecător în parte, reperele sunt folosite pentru a evalua standardul activităŃilor întregii instanŃe. De aceea, toate rezultatele evaluării sunt anonime şi se referă la o instanŃă şi nu la un judecător.

Reperele Calitative au fost concepute în lumina faptului că subiectul lor este reprezentat de calitatea soluŃionării cauzelor, şi nu de succesul întregii game de operaŃiuni ale unei instanŃe. Există mulŃi factori care influenŃează calitatea soluŃionării cauzelor, de exemplu: măsura în care resursele instanŃei sunt suficiente şi adecvate (personal, sediu, echipament tehnic), deprinderile şi cunoştinŃele judecătorilor şi ale personalului auxiliar de la instanŃe, dacă normele procedurale sunt actualizate, activitatea avocaŃilor şi procurorilor, organizarea soluŃionării la diverse instanŃe, şi gestiunea instanŃei.

În cadrul Reperelor Calitative s-a ales în cunoştinŃă de cauză să se omită din evaluare aspectele legate de resurse, de actualizarea normelor procedurale şi de activitatea procurorilor şi avocaŃilor.

În ceea ce priveşte resursele, această omitere s-a făcut în deplină cunoştinŃă de faptul că există în mod clar o legătură între resursele adecvate şi calitate. Totuşi, aşteptările utilizatorilor instanŃelor nu depind prea mult de situaŃia actuală a resurselor instanŃei şi de fluctuaŃiile resurselor. De aceea, resursele nu au fost considerate în elaborarea Reperelor Calitative ca fiind ele însele un criteriu calitativ. În schimb, există un motiv pentru examinarea măsurii în care resursele sunt adecvate, în lumina rezultatelor efortului de evaluare, şi vom discuta acest aspect mai pe larg în cele ce urmează. Dacă instanŃa are atât de puŃine resurse încât îi este imposibil să îşi asigure calitatea funcŃionării, această situaŃie trebuie recunoscută în mod deschis.

Evaluarea calităŃii normelor procedurale nu are sens în acest context, deoarece ele sunt stabilite de către legislativ, independent de instanŃe.

AvocaŃii şi procurorii, la rândul lor, au fost excluşi din sfera efortului de evaluare deoarece instanŃele trebuie să se concentreze în primul rând asupra dezvoltării calităŃii propriei lor activităŃi. Mai mult, evaluarea activităŃii avocaŃilor şi procurorilor folosind aceeaşi serie de Repere Calitative ca cea folosită la instanŃe ar fi necesitat extinderea lor într-o măsură care le-ar fi făcut foarte dificil de utilizat. De asemenea, evaluarea activităŃii avocaŃilor şi procurorilor a fost omisă din evaluare ştiind că activitatea acestora are un efect asupra satisfacŃiei părŃilor în ceea ce priveşte procesul echitabil şi accesul la justiŃie.

În interesul îmbunătăŃirii calităŃii administrării justiŃiei în Finlanda în ansamblu, ar fi aşadar recomandabil ca avocaŃii şi procurorii să îşi conceapă propriile sisteme de evaluare a activităŃii proprii, aliniate la prezenta serie de Repere Calitative pentru instanŃe.


92

4.6. Folosirea rezultatelor evalu ării

La analizarea rezultatelor evaluării, ar trebui acordată atenŃia cuvenită eventualelor motive de neajunsuri în ceea ce priveşte calitatea soluŃionării cauzelor, cu luarea în considerare a măsurilor de îmbunătăŃire care ar putea fi necesare şi a punerii în practică a acestora. Rezultatele evaluării vor sta la baza acestui gen de analiză.

În mod similar, o dată strânse, rezultatele ar trebui discutate în cadrul şedinŃelor judecătorilor, în cadrul discuŃiilor privind performanŃa şi dezvoltarea, precum şi în discuŃiile dintre instanŃe şi actorii implicaŃi, cum ar fi procurorii, avocaŃii particulari şi avocaŃii publici care oferă asistenŃă juridică.

Analiza rezultatelor evaluării ar putea evidenŃia faptul că motivul anumitor neajunsuri legate de calitatea soluŃionării cauzelor este, de exemplu, importanŃa unui anumit criteriu calitativ care nu a fost internalizat suficient în sistemul judiciar, sau lipsa deprinderilor judecătorilor. De asemenea, explicaŃia poate reieşi din deficienŃele existente în legislaŃia procedurală sau din activităŃile avocaŃilor sau procurorilor, dacă acestea prezintă neajunsuri calitative. Calitatea activităŃii poate fi redusă şi de faptul că instanŃa nu dispune de resurse adecvate. De exemplu, este posibil să fie prea puŃini judecători faŃă de volumul de lucru sau dotarea tehnică a instanŃei poate fi prea învechită.

4.7. Situa Ńia actual ă şi principiile de baz ă

Remarce de ordin general cu privire la managementul calit ăŃii la instan Ńe Managementul calităŃii, în forma discutată în prezent, a fost iniŃial un concept

folosit în legătură cu fabricaŃia. La început, calitatea era percepută ca fiind minimul de erori. Mai târziu, discuŃia a interesat şi calitatea funcŃională, fiind folosite repere de performanŃă pentru a se stabili cât de bine îndeplinesc produsele scopul avut în vedere de cumpărători. În prezent, calitatea înseamnă în mod normal cea percepută de client, la ea contribuind multe aspecte27.

Atunci când se discută despre calitate în contextul activităŃii judecătoreşti, se impun câteva rezerve. Sistemele de calitate şi întreaga ideologie de management al calităŃii au fost elaborate iniŃial pentru a răspunde necesităŃilor industriei, şi, în fapt, sunt foarte utile în contextul producŃiei în masă. În industrie, obiectivele de management al calităŃii sunt menite să păstreze un anumit standard în producŃie şi să elimine apariŃia defectelor. Standardul de calitate este în mare măsură conceput după necesităŃile clientului.

Activitatea judecătorească se bazează pe legislaŃie şi pe experienŃa personalului. Totuşi, activitatea judiciară poate fi văzută şi ca o formă de prestare de servicii. Ceea ce înseamnă, printre altele, că „produsul” soluŃionării cauzelor

27 3 Bengt Karlöf – Fredrik Helin Lövingssön: Johtamisen näkökulmat – peruskäsitteitä ja malleja. Helsinki 2004, p. 103.


93

(procedura şi decizia) nu poate fi „produs” în mod consecvent în acelaşi fel, cum este cazul în industrie, unde întregul proces de producŃie este menit să fie executat iar şi iar. Fiecare cauză este în multe privinŃe unică.

PărŃile, ca persoane, sunt diferite, baza faptică a fiecărei speŃe este diferită, precum şi „mediul de producŃie”: sediile instanŃelor şi sălile de judecată au o varietate de forme, standarde şi dotări. În plus, legislaŃia lasă la aprecierea judecătorului aplicarea legii în speŃă, pentru a se putea pronunŃa o decizie potrivită cauzei respective.

După cum am discutat deja la capitolul precedent, managementul calităŃii este în zilele noastre deseori dirijat de consideraŃiile legate de consumatori. Astfel, calitatea procesului este evaluată în primul rând faŃă de măsura în care răspunde la necesităŃile, cerinŃele şi aşteptările clientului. Procesul este de bună calitate, dacă clientul este mulŃumit de produsul pe care îl primeşte. Altminteri, este recunoscut faptul că chiar şi dacă organizarea este eficientă în sine şi produsul nu are nici un defect, procesul rămâne totuşi de proastă calitate atâta timp cât clientul, în calitate de evaluator extern, nu este mulŃumit şi produsul nu răspunde aşteptărilor sale.

În ceea ce priveşte activitatea judecătorească, trebuie avut în vedere faptul că evaluarea calităŃii procesului nu se poate baza numai pe gradul de satisfacŃie al utilizatorilor.

Procesele în instanŃă şi pronunŃarea soluŃiilor sunt activităŃi supuse legii şi caracterizate de imparŃialitate şi de tratamentul egal pentru toŃi cei implicaŃi.

În plus, satisfacŃia utilizatorului instanŃei nu poate, fireşte, să fie considerată ca însemnând că utilizatorul ar trebui să fie mulŃumit pentru că i s-a dat ceea ce îşi dorea, deoarece instanŃele trebuie să funcŃioneze în limitele legii iar fiecare parte la proces are de obicei dorinŃe şi aşteptări opuse cu ale celorlalte părŃi. Din contră, satisfacŃia utilizatorului instanŃei poate însemna că, oricare ar fi soluŃia pronunŃată, şi modul în care a fost tratat în acest context, această activitate s-a desfăşurat cât mai bine posibil din punctul de vedere al principiului de serviciu public.

Legalitatea este un criteriu calitativ de importanŃă vitală pentru activitatea instanŃelor. Aşadar, legiuitorul a prevăzut deja anumite limite calităŃii procesului şi hotărârii. În fapt, ar fi foarte uşor să se măsoare calitatea soluŃionării cauzelor dacă s-ar echivala calitatea cu legalitatea. Fireşte că este în mod clar o premiză a statului de drept că, în cazul în care o procedură sau decizie sunt contrare legii, ele sunt în acelaşi timp şi de proastă calitate.

Acestea fiind spuse, legalitatea este o necesitate, însă nu este totuşi suficientă ca criteriu pentru calitatea soluŃionării cauzelor.

Fenomenul judiciarizării şi vicisitudinile legale au dus la situaŃia în care legea aplicabilă permite un număr de opŃiuni în ceea ce priveşte aranjarea procesului şi conŃinutul deciziei pronunŃate în speŃă. Realizarea unei proceduri de bună calitate şi a unui standard înalt al hotărârilor necesită din partea judecătorului, în calitate de conducător al procesului, discernământ şi pricepere atât în alegerea celor mai utile şi adecvate metode, cât şi în exercitarea acelor metode. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că procedurile judiciare implică multe activităŃi care nu sunt reglementate de nici o lege.


94

Exemplu O cauză civilă, referitoare la un caz de malpraxis medical, se află pe rolul

InstanŃei Districtului Oulu. Unul dintre martori este medic specialist, cu domiciliul şi locul de muncă la Helsinki (la aprox. 600 km depărtare). Mărturia acestui martor se referă la un detaliu privind legătura cauzală dintre presupusa faptă şi prejudiciul cauzat. Credibilitatea martorului nu se discută.

Potrivit prevederilor Codului de Procedură Judiciară, declaraŃia martorului poate fi obŃinută în două moduri: (i) medicul este citat să se prezinte personal la sediul instanŃei din Oulu, sau (ii) medicul rămâne la Helsinki şi i se pun întrebări fie prin telefon, fie prin videoconferinŃă.

Indiferent de alegerea judecătorului, procedura este legal îndeplinită, aşadar, din acest punct de vedere, de bună calitate. Totuşi, alegerea opŃiunii (i) înseamnă că costul procedurii va creşte în detrimentul părŃilor. Mai mult, martorul va avea neplăceri considerabile şi va pierde mult timp. PacienŃii săi nu vor putea fi consultaŃi deoarece ea va lipsi de la serviciu timp de o zi, ceea ce reprezintă o problemă şi din punct de vedere social.

Alegând opŃiunea (ii), aceste neajunsuri pot fi evitate. ExperienŃa ne arată că mulŃi martori nici nu solicită remuneraŃie dacă sunt audiaŃi prin mijloace tehnice, în oraşul lor de domiciliu.

Din perspectiva calităŃii, se poate spune că opŃiunea (ii) este de preferat opŃiunii (i) în speŃă. SituaŃia nu ar fi aceeaşi dacă credibilitatea şi încrederea inspirată de martor ar fi fost îndoielnice. În acest caz, alegerea corectă din perspectiva calităŃii ar fi citarea medicului care să se prezinte personal, chiar dacă acest lucru ar avea efectele nedorite de mai sus, deoarece altminteri cerinŃa pronunŃării unei hotărâri corecte din punct de vedere material nu ar fi îndeplinită.

4.8. Principiile Evalu ării prin Repere Calitative

Principiile pe care ar trebui să se bazeze evaluarea calităŃii sunt: funcŃia socială a instanŃelor, accesul la justiŃie, justiŃia procedurală, încrederea în instanŃe şi standardul dorit al calităŃii soluŃionării cauzelor.

Următoarele alineate discută unele aspecte ale acestor principii, pentru a oferi informaŃii de fundal pentru Reperele Calitative formulate mai jos în cuprinsul prezentei lucrări.

4.8.1. Func Ńiile instan Ńelor

Atunci când este necesară îmbunătăŃirea calităŃii activităŃilor instanŃelor, funcŃia socială a instanŃelor este un punct de plecare foarte important. Din punct de vedere constituŃional, instanŃele au ca sarcină exercitarea puterii judecătoreşti, aşadar şi asigurarea accesului la justiŃie şi garantarea intereselor legitime în speŃe. InstanŃele îşi îndeplinesc această sarcină prin soluŃionarea cauzelor civile, penale, plângerile şi cauzele administrative cu care sunt sesizate.

Când soluŃionează speŃele, instanŃele promovează justiŃia şi realizarea drepturilor materiale şi în societate în ansamblul său, deoarece deciziile judecătoreşti


95

au un efect director semnificativ. În plus, extinderea sarcinilor de mediere ale instanŃelor în ultimele decenii a extins rolul instanŃelor de la cel de soluŃionare clasică spre diverse forme de soluŃionare alternativă. Atunci când normele permit o mai mare libertate de interpretare, rolul instanŃelor de a face legea şi de a o dezvolta este şi el consolidat. Din punct de vedere social, percepŃia tradiŃională este aceea că instanŃele susŃin ordinea de drept şi ordinea socială.

Toate aceste aspecte diferite ale activităŃii judecătoreşti au un impact asupra managementului calităŃii, chiar dacă accentul trebuie fireşte să fie pus pe funcŃia iniŃială şi finală a soluŃionării prin metode clasice, adică, asigurarea accesului la justiŃie şi garantarea intereselor legitime în fiecare cauză. În fapt, acesta a fost punctul focal în conceperea Reperelor Calitative.

4.8.2. Accesul la justi Ńie.

În vederea asigurării accesului la justiŃie al unei persoane, este important ca instanŃele să nu asigure numai garanŃii formale pentru interesele personale. Pe lângă garanŃiile formale ale stabilităŃii raporturilor juridice, o persoană ar trebui să aibă ocazia reală, tangibilă de a-şi realiza drepturile prin intermediul instanŃelor, cu alte cuvinte, să aibă acces la justiŃie. Un standard ridicat al calităŃii soluŃionării cauzelor este necesar pentru realizarea accesului real la justiŃie. Ar trebui să fie uşor să se apeleze la instanŃă, judecătorii ar trebui să lucreze cu pricepere, eficienŃă şi profesionalism, iar decizia instanŃei ar trebui să fie justă, legală, rezonabilă şi bine motivată. În ceea ce priveşte accesul la justiŃie, două dintre cele mai importante domenii de dezvoltare sunt cheltuielile de judecată şi celeritatea procedurii.

4.8.3. Justi Ńia procedural ă.

După cum am mai spus, sarcina tradiŃională a unei instanŃe dintr-un stat de drept este aceea de a aplica dreptul material în speŃe. În acest scop, procedurile judiciare au fost supuse unor prevederi legale şi jurisprudenŃei pentru a da cele mai corecte rezultate posibile atât în ceea ce priveşte baza faptică a cauzei cât şi aplicarea legii. Legalitatea a fost dintotdeauna considerată ca fiind adevăratul indicator al calităŃii în ceea ce priveşte atât procedura cât şi procesul decizional.

În ultimii ani, s-a evidenŃiat o nouă chestiune legată de calitate, pe lângă aspectul legalităŃii; şi anume, din punctul de vedere al utilizatorilor instanŃei, legalitatea procedurii şi a hotărârii nu sunt suficiente drept criterii pentru ansamblul calităŃii sistemului judecătoresc. Atunci când evaluează calitatea activităŃii instanŃelor, oamenii nu dau atenŃie numai rezultatului procesului sau îndeplinirii cerinŃelor procedurale, ci se aşteaptă şi ca instanŃa să ajungă la hotărârea pronunŃată printr-o procedură pe care ei o consideră justă şi echitabilă. Formarea acestei percepŃii depinde, de exemplu, de împrejurarea dacă participanŃii la proces consideră că le-a fost permis să aibă un impact asupra procesului şi asupra examinării cauzei lor, precum şi de cât de respectuos şi atent au fost trataŃi la instanŃă.

Luând în considerare importanŃa percepŃiei justiŃiei procedurale, Reperele Calitative cuprind un număr considerabil de elemente care nu se bazează direct pe prevederile legale.


96

4.8.4. Încrederea în instan Ńe.

Este esenŃial, dacă se ia în serios primatul legii, ca cetăŃenii să aibă încredere în instanŃe. Lipsa credibilităŃii judecătoreşti poate avea diverse efecte adverse asupra îndeplinirii atribuŃiilor de către instanŃe. Dacă publicul nu are încredere în instanŃe, problemele şi conflictele pot rămâne nerezolvate, sau partea mai puternică dintr-un raport juridic poate abuza de poziŃia sa fără a fi trasă la răspundere. În plus, calitatea instanŃelor de garanŃi ai ordinii juridice poate rămâne nerealizată.

Atunci când încrederea în instanŃe scade, se poate produce o scădere şi în disponibilitatea iniŃială a oamenilor de a respecta legea. Încrederea pe care oamenii o au în instanŃe este afectată atât de activitatea instanŃelor cât şi de factori aflaŃi oarecum în afara controlului instanŃelor. În volumul de cercetare Luottamus tuomioistuimiin [Încrederea în instanŃe], al Institutului NaŃional de Cercetare pentru Politici Juridice (NRILP Publication 160, Helsinki 1999), s-a prezentat o listă de presupuneri în legătură cu aşteptările faŃă de activitatea instanŃelor, acelea dintre aşteptări care pot într-adevăr să fie influenŃate de instanŃe. Ele se refereau, printre altele, la legalitatea şi justeŃea şedinŃelor de judecată şi a deciziilor pronunŃate în cauze în condiŃiile egalităŃii de arme, echitabilităŃii şi imparŃialităŃii procesului, la luarea deciziilor în baza faptelor, la tratamentul respectuos şi demn al tuturor celor implicaŃi, şi la motivarea clară şi acceptabilă a deciziilor.

ActivităŃile instanŃelor pot şi să sporească, şi să diminueze încrederea populaŃiei. La selectarea criteriilor calitative, a fost acordată o atenŃie corespunzătoare impactului pe care îndeplinirea acestora ar avea asupra încrederii în instanŃe. Aici, obiectivul a fost acela că, acŃionând în conformitate cu Reperele Calitative, instanŃele pot promova ele însele încrederea pe care populaŃia le-o acordă.

4.9. Idealul şi principiile solu Ńionării cauzelor.

Reperele Calitative au fost concepute având în vedere următorul ideal şi statut. InstanŃele există pentru populaŃie. ParticipanŃii la judecată se bucură de

aceleaşi drepturi la demnitate umană indiferent de calitatea lor procedurală. Fiecare este tratat cu respect, echitate, imparŃialitate, şi cu o atitudine de amabilitate corespunzătoare.

Procesul se desfăşoară în condiŃii de calitate şi eficienŃă, cu utilizarea tehnologiei moderne.

Procesele se desfăşoară cu celeritate şi nu generează cheltuieli nerezonabile pentru nici una dintre părŃi. Hotărârile sunt juste şi legale, precum şi susŃinute cu motivări convingătoare şi clare.

PopulaŃia percepe activităŃile instanŃelor ca fiind caracterizate de justeŃe şi competenŃă, având încredere că instanŃa va soluŃiona cauza lor în mod independent şi imparŃial.

Sistemul judecătoresc deŃine cea mai bună experienŃă juridică în societate, precum şi deprinderile profesionale şi competenŃa necesare rezolvării conflictelor şi litigiilor judiciare.


97

4.10. Dezbaterea anterioar ă din Finlanda cu privire la calitatea solu Ńionării cauzelor şi exemple privind modul actual de evaluare a instan Ńelor

a. A existat o preocupare constantă a instanŃelor pentru îmbunătăŃirea calităŃii soluŃionării cauzelor, chiar dacă conceptul de „calitate” a început să fie utilizat mai des, doar de curând, şi în legătură cu standardul activităŃilor instanŃelor. Totuşi, judecătorii au discutat probabil dintotdeauna aceste chestiuni între ei, precum şi împreună cu procurorii şi avocaŃii, sperând să stabilească modul de organizare a procedurii judiciare care să permită îndeplinirea cerinŃelor de calitate, precum şi modul în care trebuie să procedeze pentru a pronunŃa o decizie justă şi legală în cauzele ce le sunt deduse judecăŃii. La instanŃele cu competenŃă generală, dezvoltarea operaŃională a funcŃionat dintotdeauna prin pregătirea profesională în legătură cu reformele legislative, organizarea de conferinŃe ale judecătorilor la CurŃile de Apel şi de colocvii cu procurori şi avocaŃi.

Proiectele pentru Calitate lansate de multe instanŃe în ultimii ani pot fi considerate drept o extensie a activităŃii anterioare de dezvoltare. Proiectele pentru Calitate, cum este şi cel al instanŃelor de pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi, sunt o noutate faŃă de eforturile anterioare prin faptul că sunt organizate sistematic, au o abordare pe termen lung, solicită participarea judecătorilor şi a celorlalŃi participanŃi la procese în modul cel mai amplu, şi evaluează funcŃionarea instanŃelor într-o abordare integrată.

Unul dintre stimulentele lansării Proiectelor pentru Calitate a fost reprezentat de raportul Grupului de lucru pentru managementul de performanŃă28, în cadrul căruia au fost discutate destul de mult problemele legate de calitatea funcŃionării instanŃelor. Grupul de Lucru a identificat patru categorii calitative, referitoare la: (1) proces, (2) decizie, (3) serviciu către utilizator, şi (4) organizare.

Potrivit opiniei Grupului de lucru, calitatea procesului este realizată prin tratamentul echitabil şi respectuos aplicat părŃilor, prin eficienŃă şi bun simŃ, prin durata acceptabilă a soluŃionării cauzelor, prin uniformitatea procesului, prin concretizarea accesului publicului la justiŃie, şi prin costurile rezonabile. Calitatea deciziei se realizează prin legalitate, conformitate cu ideea general valabilă despre dreptate, motivare adecvată şi clară, răspunsuri la întrebările ridicate, comprehensibilitate, uniformitate structurală, uniformitate materială, corectitudine lingvistică şi previzibilitate.

Calitatea serviciilor prestate către clienŃi se realizează prin consiliere şi îndrumare, experienŃă, amabilitate şi obiectivitate, amabilitate, prestarea serviciilor în limba proprie a clientului, relaŃii publice şi comunicare, şi disponibilitatea serviciilor. Şi în sfârşit, calitatea organizării se realizează prin managementul orientat către scopurile urmărite, organizarea funcŃională, procesele de lucru funcŃionale, responsabilităŃi stabilite cu claritate, competenŃă şi pregătire profesională, furnizarea

28 Laatu ja tuloksellisuus tuomioistuimissa. Raportul Grupului de lucru pentru managementul de performanŃă la instanŃele judecătoreşti, 17 decembrie 1998. Ministerul JustiŃiei.


98

de informaŃii la nivel intern, precum şi o atmosferă bună la locul de muncă. ImportanŃa activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe a fost subliniată şi într-un număr de rapoarte şi alte documente oficiale foarte recente. Comisia de Anchetă asupra TendinŃelor de Dezvoltare a Sistemului Judecătoresc a observat în raportul său (KM 2003: 3) că activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii aflată în curs de desfăşurare la instanŃe ar trebui accelerată. Potrivit Comisiei, este necesară, printre altele, dezvoltarea diverselor tehnici de evaluare în vederea îmbunătăŃirii operaŃiunilor instanŃelor. Raportul Anual din 2004 cu privire la InstanŃele Generale, primul raport de acest tip, a salutat activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii care se desfăşoară la instanŃe. Un avânt suplimentar pentru intensificarea activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe provine din reforma din 2004 a legislaŃiei referitoare la finanŃele şi bugetul de stat. Pe viitor, prevederile acestei legislaŃii reclamă stabilirea de obiective calitative pentru instanŃe şi monitorizarea realizării acestora.

b. În prezent, calitatea funcŃionării instanŃelor se evaluează în principal în contextul sistemului de management al performanŃei adoptat pentru instanŃe. Fiecare instanŃă desfăşoară anual negocieri asupra performanŃei, cu Ministerul JustiŃiei. În cadrul acestor negocieri, se face o estimare a numărului de cauze noi şi se convine asupra numărului cauzelor soluŃionate şi a resurselor financiare şi umane necesare pentru instanŃă. În plus, se discută succesul sau neajunsurile din funcŃionarea instanŃelor pentru anul curent.

Se stabilesc obiective de performanŃă referitoare la timpul mediu de soluŃionare, la numărul cauzelor soluŃionate, la productivitate şi eficienŃă. Începând cu anul 2005, potrivit cerinŃelor prevăzute la secŃiunile 65 şi 65a din Decretul cu privire la Bugetul de Stat, funcŃionarea instanŃelor este evaluată şi prin intermediul Rapoartelor Anuale întocmite de instanŃele generale, pe de o parte, precum şi de instanŃele administrative, pe de altă parte.

În plus, multe InstanŃe Districtuale şi CurŃi de Apel îşi au propriile repere statistice şi proprii indicatori pentru monitorizarea cauzelor noi, a cauzelor soluŃionate, a cauzelor aflate în curs de soluŃionare şi a timpului de soluŃionare. Un mod mai tradiŃional de evaluare a activităŃii InstanŃei Districtuale este inspecŃia efectuată periodic de Curtea de Apel la instanŃele din aria sa de competenŃă.

La nivel mai general, evaluarea funcŃionării instanŃelor a fost realizată şi prin cercetare în legătură cu încrederea cetăŃenilor în instanŃe, de ex. cercetarea întreprinsă de către Institutul NaŃional de Cercetare pentru Politici Juridice.

Totuşi, sondajele pe care se bazează această cercetare se referă la publicul larg, ceea ce înseamnă că persoanele care au răspuns la sondaj nu au avut neapărat ele însele de-a face cu instanŃele.

În asemenea cazuri, cercetarea a descris mai mult percepŃia publicului despre instanŃe decât impresiile mai analitice asupra calităŃii activităŃii instanŃelor în baza observaŃiilor personale ale celor care ar răspunde la sondaj.


99

4.11. Studiu comparativ

Suedia În ultimii ani, calitatea funcŃionării instanŃelor a fost analizată în mai multe

Ńări. Dezbaterea a mers de la însuşi conceptul de calitate a soluŃionării cauzelor şi până la ideile şi aspiraŃiile legate de dezvoltarea de instrumente şi metode pentru evaluarea calităŃii.

Prezenta secŃiune cuprinde un scurt sondaj referitor la dezbaterea ce a avut loc în Suedia, łările de Jos şi Statele Unite cu privire la calitatea soluŃionării cauzelor şi la reperele calitative.

Trebuie menŃionată pe scurt şi cooperarea europeană pentru îmbunătăŃirea funcŃionării instanŃelor, desfăşurată sub auspiciile Consiliului Europei (CEPEJ).

Dezbaterea calitativ ă din 1997 O dezbatere mai amplă cu privire la calitatea funcŃionării instanŃelor a avut

loc în Suedia încă din 1997. Domstolsverket, administraŃia centrală a instanŃelor din Suedia, a organizat două seminarii de câte o zi referitoare la înŃelesul ideii de calitate în contextul instanŃelor. La aceste seminarii au participat judecători din cadrul CurŃii Supreme din Suedia, al CurŃii Supreme Administrative, al CurŃilor de Apel, al CurŃilor Administrative de Apel, al InstanŃelor Districtuale şi al InstanŃelor Administrative. În plus, printre participanŃi s-au numărat şi reprezentanŃi au procurorilor, avocaŃilor, avocatului poporului şi Oficiului de Stat pentru Audit (de atunci) (Riksrevisionsverket).

Lucrările seminariilor au fost colectate şi publicate ca Raport al Domstolsverket Kvalitet i domstolsverksamhet (25 mai 1997 dnr 184–1997). În acest raport, principalele aspecte calitative ale funcŃionării instanŃelor au fost împărŃite în patru: (1) aspecte calitative ale deciziilor, (2) aspecte calitative legate de timpul de soluŃionare, (3) aspecte calitative ale modului în care sunt trataŃi utilizatorii instanŃei, şi (4) aspecte calitative ce Ńin de competenŃa şi pregătirea profesională ale judecătorilor şi ale celuilalt personal de la instanŃe.

Prima caracteristică a unei decizii de calitate este corectitudinea sa din punct de vedere legal. În plus, ea ar trebui să cuprindă o motivare cuprinzătoare şi inteligibilă şi o precizare a faptelor coerentă şi precisă. Raportul atrage atenŃia şi asupra aranjării în pagină a deciziei judecătoreşti, ca criteriu calitativ. Decizia de calitate este plăcută la vedere. Mai mult, pe lângă corectitudinea din punct de vedere legal, decizia ar trebui să fie lipsită de erori lingvistice şi de tipar.

Factorul timp este considerat în Raport ca fiind un element esenŃial al calităŃii. Unul dintre cele mai importante criterii ale calităŃii este acela conform căruia cauzele sunt judecate şi soluŃionate cât mai prompt posibil. Pentru a realiza un timp de soluŃionare de bună calitate, judecătorul trebuie să aplice metode eficiente de gestiune a cauzelor. Procesul trebuie planificat în detaliu şi cu consecvenŃă. Cauza trebuie soluŃionată imediat ce a ajuns în stadiul adecvat pentru aceasta.


100

ÎmpărŃirea pe categorii de vârstă a cauzelor aflate în curs de soluŃionare trebuie controlată iar timpul de soluŃionare al fiecăreia trebuie monitorizat. Este necesară acordarea atenŃiei corespunzătoare priorităŃii cauzelor aflate pe rol. InstanŃele ar trebui să aibă planuri de funcŃionare adecvate. Deşi celeritatea proceselor este un element calitativ în soluŃionarea cauzelor, în Raport se menŃionează faptul că cerinŃa celerităŃii în anumite împrejurări este contrară cerinŃelor aplicării unui tratament adecvat părŃilor şi corectitudinii deciziei pronunŃate în final. PărŃile trebuie să beneficieze de timp suficient pentru a-şi pregăti cauza, de exemplu pentru a se prezenta la o şedinŃă de judecată. De asemenea, judecătorul trebuie să dispună de suficient timp pentru elaborarea hotărârii.

În Raport, modul în care sunt trataŃi utilizatorii este văzut ca un factor decisiv pentru a se stabili ce cred populaŃia şi mass media despre instanŃe. CerinŃa calităŃii serviciilor prestate către utilizatori trebuie extinsă asupra tuturor celor care lucrează la instanŃă. Judecătorul trebuie să se comporte într-o manieră care păstrează autoritatea instanŃei, însă în acelaşi timp el trebuie să trateze pe toate părŃile la proces cu amabilitate şi respect, şi într-o manieră adecvată. Credibilitatea activităŃii instanŃelor cere ca judecătorii să se comporte în conformitate cu statutul lor şi de ex. să aibă o Ńinută corespunzătoare. Este important ca instanŃele să funcŃioneze cu precizie şi să se asigure că utilizatorii sunt informaŃi dacă apare ceva neaşteptat în decursul procesului. În cadrul cauzelor penale, atenŃia instanŃei trebuie să se îndrepte nu numai asupra inculpatului, ci şi asupra persoanei vătămate şi a martorilor.

Un alt element foarte important este competenŃa şi pregătirea profesională a personalului. Pentru a realiza calitatea funcŃionării instanŃei, personalul instanŃei trebuie să fie bine pregătit profesional, pregătirea continuă trebuind să fie disponibilă în orice moment. De asemenea, ar trebui ca persoanele interesate să aibă suficient timp pentru a profita de oferta de pregătire continuă; acest lucru trebuie avut în vedere la stabilirea resurselor pentru instanŃă. InstanŃele trebuie să poarte un dialog constant asupra procedurilor, jurisprudenŃei, convenŃiilor de elaborare şi chestiunilor legate de calitate care apar în contextul activităŃii instanŃei. Schimbul de experienŃă dintre judecători ar trebui promovat şi prin alte mijloace. Recrutarea judecătorilor, şi în special a judecătorilor din funcŃiile de conducere, este o chestiune foarte importantă în sine. Mai mult, îndatoririle personalului instanŃelor trebuie să fie corespunzătoare, precum şi condiŃiile de lucru şi dotările tehnice. Şi în sfârşit, trebuie avută în vedere necesitatea ca nici un judecător să nu îşi neglijeze îndatoririle.

Raportul cuprinde o serie de remarce asupra modului de descriere sau evaluare a calităŃii la instanŃe. Se precizează, în această privinŃă, că este posibilă măsurarea, de exemplu, a numărului cauzelor noi, cauzelor soluŃionate, căilor de atac exercitate, căilor de atac admise şi timpului de soluŃionare. Totuşi, întrebarea rămâne deschisă: cum şi în ce măsură aceşti indicatori pot fi folosiŃi pentru a descrie sau evalua calitatea funcŃionării instanŃelor. În mod similar, pentru a obŃine o vedere de ansamblu, statisticile ar trebui suplimentate de ex. de către persoane din exterior care să îşi prezinte percepŃia asupra instanŃelor şi a funcŃionării


101

acestora sau prin evaluări de grup efectuate chiar de către judecători. De asemenea, în Raport se menŃionează că soluŃionarea de bună calitate necesită atât buna funcŃionare a sistemului de control cât şi competenŃa şi responsabilitatea, în ceea ce priveşte gestiunea instanŃelor, a judecătorilor care conduc instanŃele.

Situa Ńia actual ă În Suedia se desfăşoară de mai mulŃi ani un proiect amplu care cuprinde

întreg sistemul judecătoresc. Ca parte din acest proiect, a avut loc un proces notabil de ex. în ceea ce

priveşte fuziunea unor InstanŃe Districtuale. Un grup de dezvoltare de pe lângă Domstolsverket (Utvecklingsgruppen i Domstolsverket) lucrează asupra ches-tiunilor legate de dezvoltarea instanŃelor, de ex. reforma organizării şi funcŃionării. Proiectele de dezvoltare sunt considerate ca fiind şi mecanisme de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe. În plus, s-a subliniat în mod constant în dezvoltarea instanŃelor că un nivel ridicat al calităŃii ar trebui să fie asigurat în mod firesc de către instanŃe.29 Pe lângă activitatea de dezvoltare mai generală, Suedia a lansat recent un proiect pentru iniŃierea unei activităŃi sistematice de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃele suedeze. Chestiuni legate de calitate au fost una dintre cele două principale teme discutate la ConferinŃa InstanŃelor din 2004, cu participarea preşedinŃilor tuturor instanŃelor din Suedia.30 În cadrul acelei ConferinŃe a InstanŃelor s-a decis înfiinŃarea unui grup de lucru pentru calitate, care să elaboreze o propunere de continuare a activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe, precum şi metode şi strategii pentru activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii. În plus, grupul de lucru trebuia să găsească idei pentru distribuirea activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe.

Grupul de lucru pentru calitate a raportat în septembrie 2005 asupra activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii la instanŃe. Raportul, intitulat Att Arbeta med Kvalitet I Domstolsväsendet, se ocupă, printre altele, de conceptul de calitate la instanŃe, de motivele ce stau la baza activităŃii de îmbunătăŃire a calităŃii şi de diversele opŃiuni practice disponibile pentru acest tip de activitate. Grupul de lucru a propus ca fiecare instanŃă să înceapă imediat un program de activitate sistematică de îmbunătăŃire a calităŃii, cu sprijinul şi supravegherea administraŃiei centrale a sistemului judecătoresc. Potrivit strategiei de îmbunătăŃire a calităŃii elaborată de către grupul de lucru, fiecare instanŃă, sau un număr de instanŃe împreună, ar trebui să înfiinŃeze un grup de îmbunătăŃire a calităŃii şi să aleagă un coordonator pentru calitate. Printre sugestiile de priorităŃi de îmbunătăŃire a calităŃii se numără timpul de soluŃionare şi modul în care sunt tratate persoanele la instanŃă. Raportul mai tratează şi urmărirea dezvoltării calităŃii şi eforturile de evaluare aferente. Potrivit grupului de lucru, evaluarea calităŃii necesită definirea criteriilor calitative şi stabilirea unei scări a bunei calităŃii, şi respectiv a proastei calităŃi. În opinia grupului de lucru, definirea criteriilor calitative nu ar trebui să fie sarcina fiecărei instanŃe, ci ar trebui întreprinsă la nivelul sistemului judecătoresc în ansamblul său. 29 Vezi de ex. broşura Så här vill vi ha framtiden. Vision för domstolsväsendet. 30 Domkretsen nr 3/2004.


102

Olanda În perioada 1998 - 2002, Olanda a implementat un program de

modernizare a sistemului judiciar, necesitând multiple studii de evaluare a situaŃiei curente şi estimări pentru viitor. S-a elaborat un plan de evaluare. În paralel cu planul de evaluare, Consiliul Olandez pentru JustiŃie (Raad voor de Rechtspraak) a introdus un proiect pentru Calitate având ca scop conceperea şi implementarea unui sistem coerent şi amplu de management al calităŃii la instanŃele din łările de Jos. Unul dintre subiectele proiectului a fost conceperea unui sistem de repere calitative pentru instanŃe şi promovarea adoptării acestuia. S-a considerat esenŃial pentru orice activităŃi ulterioare de dezvoltare în łările de Jos ca succesul funcŃionării instanŃelor să fie măsurat.

Există cinci sectoare de referinŃă în sistemul de repere aflat în prezent în faza de aplicare experimentală în Olanda. Aceste sectoare sunt monitorizate prin „indicatori de eficienŃă”, adică, acele caracteristici ale sectorului care pot fi acoperite de metode de colectare a informaŃiilor relativ simple şi necostisitoare. InformaŃiile pot fi date obiective sau opinii subiective; ele sunt colectate pentru un număr limitat de indicatori de eficienŃă, aleşi în principal în baza utilităŃii lor.

Primul sector este imparŃialitatea şi integritatea judecătorilor. În cadrul acestui sector, observaŃiile se referă, de ex., la repartizarea cauzelor noi la instanŃe şi dacă părŃile şi ceilalŃi participanŃi la proces, cum sunt procurorii şi avocaŃii, sunt de părere că judecătorii acŃionează în mod imparŃial şi dau dovadă de integritate.

Cel de-al doilea sector este competenŃa judecătorilor, care este examinată, de ex., prin sondaje efectuate în rândul utilizatorilor. ParticipanŃii la proces sunt întrebaŃi dacă impresia lor despre activitatea judecătorului este una de pregătire conştiincioasă şi execuŃie abilă. Se fac observaŃii şi asupra tendinŃei părŃilor de a ataca hotărârile pronunŃate de un anumit judecător, sub forma procentului din numărul total de hotărâri pronunŃate de acesta.

Cel de-al treilea sector se referă la o chestiune care a făcut obiectul multor discuŃii în ultimii ani în mai multe Ńări, şi anume, justiŃia procedurală. ObservaŃiile din acest sector se referă la atitudinea judecătorului faŃă de părŃi şi la modul în care sunt trataŃi utilizatorii instanŃei. De exemplu, se poate întreba dacă judecătorul permite tuturor să îşi exprime opinia în instanŃă, dacă el ascultă ambele părŃi, dacă dă explicaŃii părŃilor cu privire la procedură şi tipul de motive pe care le specifică pentru hotărârile pe care le pronunŃă.

Cel de-al patrulea sector priveşte echitatea funcŃionării instanŃelor şi tratamentul egal al părŃilor. În łările de Jos, au existat probleme la stabilirea modului de măsurare a uniformităŃii deciziilor judecătoreşti şi a soluŃionării cauzelor, într-un mod obiectiv şi direct – pur şi simplu necesită prea mult timp – şi resurse – să se evalueze fiecare hotărâre în parte. De aceea, uniformitatea soluŃionării cauzelor poate fi evaluată numai prin metode indirecte. Sondajele în rândul utilizatorilor vor fi folosite spre a se stabili ce cred părŃile despre uniformitatea soluŃionării cauzelor. O altă metodă este efectuarea unei cercetări pentru a se stabili dacă instanŃele au acces la instrumente ce pot fi considerate drept utile în promovarea uniformităŃii soluŃionării cauzelor.


103

Cel de-al cincilea şi ultimul sector se referă la celeritatea procedurilor şi la respectarea de către judecători a programelor procedurale convenite. În acest sector, sunt monitorizate timpul de soluŃionare şi productivitatea judecătorilor în legătură cu diverse tipuri de cauze.

De asemenea, se controlează şi productivitatea excesivă. Aceasta poate constitui un semn de surmenaj, care, pe termen lung, nu este în interesul utilizatorilor instanŃei, al personalului şi al societăŃii în general.

Statele Unite Evaluarea se desfăşoară prin evidenŃe, inspecŃii şi sondaje în rândul

utilizatorilor. În acest context, evidenŃele înseamnă existenŃa unei anumite cantităŃi de

informaŃii deja disponibile în sistemele informatice ale instanŃelor. Acestea sunt transformate într-un format util pentru evaluare prin intermediul unor aplicaŃii informatice concepute în acest scop. Cât despre inspecŃii, acestea permit stabilirea unor concluzii independente în urma observaŃiilor făcute în legătură cu instanŃele. A fost elaborată o listă cu priorităŃi pentru procesul de inspecŃie. Sondajele în rândul utilizatorilor sunt folosite pentru măsurarea nivelului de satisfacŃie a acestora faŃă de serviciile şi produsele instanŃelor. S-a făcut o deosebire între părŃi (utilizatori generali) şi utilizatorii profesionişti (procurori şi alŃi profesionişti care apar în mod regulat în instanŃă, cum sunt experŃii, interpreŃii, notarii publici, administratorii succesorali şi funcŃionarii de la protecŃia copilului). Datele strânse prin diverse metode de măsurare se vor completa reciproc şi vor asigura conturarea unei imagini de ansamblu a activităŃii instanŃelor. EvidenŃele asigură date obiective, inspecŃiile asigură în principal date obiective, iar sondajele asigură date subiective. În Statele Unite, dezvoltarea unor standarde generale pentru evaluarea performanŃei în funcŃionarea instanŃelor a început încă din 1987.31 Standardele de PerformanŃă şi Sistemul de Măsurare pentru InstanŃele Judecătoreşti a fost introdus în 1995, tot atunci începând să fie implementat ca parte integrantă din sistemele de control şi management pentru instanŃe.

Există cinci domenii de performanŃă, care cuprind standardele de performanŃă: (1) Accesul la justiŃie, (2) Celeritatea şi Respectarea termenelor, (3) Egalitatea, echitatea şi Integritatea, (4) IndependenŃa şi Răspunderea, şi (5) Încrederea PopulaŃiei.

În fiecare dintre aceste domenii de performanŃă, există mai multe standarde mai detaliate ce pot fi măsurate; în total există 22 de asemenea standarde. Standardele nu au fost menite să fie reguli rigide sau stricte după care să funcŃioneze instanŃele, ci mai degrabă recomandări care pot contribui la direcŃionarea funcŃionării instanŃelor. Fiecare dintre standarde este şi el împărŃit la rândul său.

În domeniul de performanŃă legat de Accesul la justiŃie, se evaluează deschiderea şi accesibilitatea instanŃelor.

Unii dintre factorii care influenŃează această chestiune sunt: amplasarea sediului instanŃei, procedurile şi amabilitatea personalului instanŃelor. Există cinci

31 www.ncsconline.org.


104

standarde în acest domeniu: (a) Publicitatea procedurilor, (b) SiguranŃa, accesibilitatea şi caracterul convenabil, (c) Participarea efectivă, (d) Amabilitatea, solicitudinea şi respectul, şi (e) nivelul acceptabil al cheltuielilor de judecată (aici sunt incluse nu numai cheltuielile financiare, ci şi timpul cheltuit cu procedura judiciară).

În cel de-al doilea domeniu de performanŃă, cel referitor la Celeritate şi respectarea termenelor, există trei standarde: (a) Procesarea cauzei, (b) Respectarea termenelor, şi (c) Aplicarea promptă a legii şi procedurii. În cel de-al treilea domeniu de performanŃă, cel legat de Egalitate, echitate şi integritate, principiul director este acela conform căruia instanŃele ar trebui să facă dreptate tuturor în mod egal, aşa cum cere ConstituŃia.

Există şase standarde în acest domeniu de performanŃă: (a) Procedură judiciară echitabilă şi de încredere, (b) funcŃia juriului, (c) Deciziile şi acŃiunile instanŃei, (d) Claritatea, (e) Răspunderea pentru executare, şi (f) Întocmirea şi Păstrarea EvidenŃelor.

În cel de-al patrulea domeniu de performanŃă, cel referitor la IndependenŃă şi răspundere, există cinci standarde: (a) IndependenŃa şi deferenŃa, (b) Răspunderea pentru resursele publice, (c) Practicile şi deciziile referitoare la personal, (d) EducaŃia publică, şi (e) ReacŃia la schimbări.

În cel de-al cincilea şi ultimul domeniu de performanŃă, cel legat de Încrederea populaŃiei, există trei standarde: (a) Accesibilitatea, (b) Celeritatea, echitatea şi încrederea în funcŃionarea instanŃelor, şi (c) IndependenŃa şi răspunderea judecătorească. În vreme ce în celelalte domenii de performanŃă aceste standarde sunt evaluate în principal din punctul de vedere al participanŃilor la procedurile judiciare, în acest ultim domeniu de performanŃă ele sunt privite din perspectiva mai amplă a publicului larg şi a eventualilor viitori utilizatori ai instanŃelor. Ideea principală este aceea că „Nu este suficient să se facă dreptate, ci trebuie să şi pară că s-a făcut dreptate”.

Printre metodele de măsurare folosite în contextul acestor standarde se numără observarea, simulările, interviurile, evaluările, revizuirea documentelor, inspecŃiile şi evaluările efectuate de echipe speciale de evaluare.

4.12. Repere calitative privind solu Ńionarea cauzelor

4.12.1. Introducere

La elaborarea prezentelor repere calitative privind soluŃionarea cauzelor, am utilizat remarcile asupra calităŃii judiciare cuprinse în literatura de specialitate şi în diverse rapoarte şi analize referitoare la instanŃe. O sursă deosebit de importantă a fost evaluarea calitativă şi activitatea de dezvoltare ce se desfăşoară încă din anul 1999 în cadrul Grupurilor de Lucru pentru Calitate care funcŃionează în cadrul Proiectului pentru Calitate al InstanŃelor de pe Raza Teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi. Astfel, putem descrie Reperele Calitative ca pe o distilare a opiniilor întregului sistem judiciar pentru regiunea de referinŃă, precum şi ale avocaŃilor şi procurorilor care participă la activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii,


105

opinii referitoare la criteriile pertinente pentru calitatea activităŃii instanŃelor şi la modul în care aceste criterii ar trebui caracterizate.

În conceperea Reperelor Calitative, s-au găsit importanŃi termeni de comparaŃie în modelele32 generale de management al calităŃii folosite de către diverse organizaŃii, precum şi în unele aplicaŃii mai detaliate bazate pe acestea. De asemenea, am studiat activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii desfăşurată la instanŃele altor Ńări, precum şi criteriile calitative pe care acestea le aplică.

Totuşi, nu am adoptat nici unul dintre modelele generale de management al calităŃii şi nici un reper calitativ din străinătate pentru a fi utilizat ca atare în Finlanda, şi nici măcar nu am încercat să facem acest lucru. FuncŃionarea instanŃelor, şi în special soluŃionarea cauzelor, reprezintă o activitate atât de sui generis faŃă de industria prestării serviciilor în general sau de alte activităŃi profesionale, încât nu are rost să încercăm să folosim modele gata făcute. De asemenea, nu a existat nici o justificare pentru importul en gros al sistemelor judiciare de management al calităŃii din Ńările studiate. În ciuda asemănărilor existente la nivel internaŃional în domeniul procedural, punctele principale în ceea ce priveşte îmbunătăŃirea calităŃii soluŃionării cauzelor trebuie să fie strâns legate de tradiŃia judiciară a fiecărei Ńări.

Având în vedere aceste consideraŃii, Reperele Calitative au fost elaborate pentru a servi drept mecanism de sprijin pentru evaluarea activităŃii de soluŃionare a cauzelor de către instanŃele de pe raza teritorială a curŃii de apel. Totuşi, trebuie menŃionat că reperele sunt de natură generală şi deci pot fi folosite la evaluarea calităŃii judiciare la instanŃele generale oriunde în Finlanda.

Elaborarea Reperelor Calitative a început cu definirea sectoarelor de soluŃionare – aspecte – în legătură cu care se va evalua calitatea. Apoi, a fost identificată câte o serie de criterii calitative pentru fiecare dintre aceste aspecte. Criteriile calitative au fost apoi descrise prin exemple de caracteristici principale ale criteriului respectiv. Pe lângă această definire a reperelor propriu zise – adică, aspectele pe care dorim să le măsurăm – Reperele Calitative acoperă fireşte şi stabilirea scării de analiză şi selecŃia metodelor de evaluare.

Următoarele secŃiuni detaliază conŃinutul Reperelor Calitative.

4.12.2. Aspecte şi criterii calitative

Reperele Calitative propuse constau din şase aspecte, care cuprind în total 40 de criterii calitative:

1) procesul (nouă criterii calitative) 2) decizia (şapte criterii calitative) 3) modul în care sunt tratate părŃile şi publicul (şase criterii calitative) 4) celeritatea procedurii (patru criterii calitative) 5) competenŃa şi priceperea profesională a judecătorului (şase criterii

calitative)

32 În special FundaŃia Europeană pentru Managementul CalităŃii (EFQM) şi Tabelul Prospectiv (Balanced Score Card - BSC).


106

6) organizarea şi gestiunea soluŃionării cauzelor (şase criterii calitative) S-a intenŃionat identificarea aspectelor în aşa fel încât ele să acopere cât mai

mult din activităŃile instanŃelor care, reunite, definesc calitatea. După cum am menŃionat mai sus, reperele nu sunt menite să evalueze toate activităŃile instanŃelor, ci se concentrează pe funcŃia de soluŃionare a cauzelor, pe procesarea acestora, şi pe calitatea acestei funcŃii. Aşadar, de exemplu, aspectul legat de organizarea şi gestiunea instanŃelor nu trebuie folosit pentru a se evalua organizarea instanŃei şi succesul managementului în ansamblul său. Reperele se concentrează numai pe criteriile calitative care au o legătură directă cu calitatea procesului şi deciziilor referitoare la chestiunile deduse judecăŃii.

S-a intenŃionat identificarea celor mai caracteristice criterii calitative pentru fiecare aspect, care, combinate, produc buna calitate. Procedurile judiciare, cu toată complexitatea lor, permit selectarea oricărui număr de criterii calitative din fiecare aspect. În mod corespunzător, a fost necesar să se găsească un echilibru între diversele criterii, găsindu-se astfel cele mai importante criterii pentru scopul urmărit. S-a acordat atenŃie, de ex., modului în care criteriul calitativ serveşte premisele importante ale evaluării discutate mai sus la capitolul 2.2, adică, accesul la justiŃie şi credibilitatea instanŃelor. Ar trebui menŃionat şi faptul că nu toate criteriile care au fost selectate sunt delimitate clar; din contră, ele se pot suprapune într-o oarecare măsură, chiar mergându-se până la redundanŃă. Mai mult, criteriile calitative au fost alese pentru a fi aplicate în evaluarea calităŃii soluŃionării cauzelor cât mai curând posibil, indiferent dacă este vorba despre o cauză penală sau una civilă.

Fiecare dintre criteriile calitative au fost descrise mai în detaliu prin enumerarea unora dintre caracteristicile lor cele mai pregnante. Această enumerare nu este exhaustivă. Totuşi, am considerat că este important să descriem caracteristicile mai în profunzime, având în vedere punerea în practică a reperelor şi procesul de evaluare. De asemenea, este posibil ca unele dintre caracteristicile criteriilor calitative să pară că se exclud reciproc. În acest caz, calitatea satisfăcătoare poate fi obŃinută prin combinarea criteriilor pentru fiecare caz, în aşa fel încât ambele să fie îndeplinite cât mai bine.

Criteriile calitative şi caracteristicile lor au fost prezentate pe scurt în tabelul anexat la prezenta lucrare (Anexa 2). Următoarele capitole cuprind scurte motivări şi puncte de vedere legate de alegerea fiecăruia dintre aspectele şi criteriile calitative. S-a făcut şi un scurt comentariu asupra conŃinutului criteriului calitativ. Caracteristicile criteriilor calitative, care sunt prezentate integral în tabel, nu au fost tratate în mod exhaustiv, ci numai cu titlu ilustrativ.

4.12.3. Aspectul 1: Procesul Alegerea acestui aspect Buna funcŃionare a procesului judecătoresc are un efect direct asupra

exercitării de către părŃi a drepturilor lor prin intermediul instanŃelor. Pe scurt, procesul este un mod de aplicare a legii materiale. În mod corespunzător, semnificaŃia procesului poate fi considerată ca fiind compusă în principal din consideraŃii de ordin instrumental. Totuşi, actuala viziune a procesului judecătoresc cuprinde şi valoarea intrinsecă a procesului în sine; rezultatul corect din punct de vedere material trebuind să reiasă dintr-un proces echitabil, şi, mai mult, dintr-un proces perceput ca fiind echitabil. Cercetările efectuate în domeniul justiŃiei procedurale au arătat că populaŃia


107

îşi formează opinia asupra echităŃii unui proces în principal în baza echităŃii şi justeŃii procedurii, mai mult decât în baza rezultatului final.

De aceea, evaluarea calităŃii procesului judecătoresc este importantă mai cu seamă pentru părŃi. Fireşte, ea este importantă şi pentru societate în general, deoarece un standard înalt al procesului judecătoresc duce la creşterea credibilităŃii nu numai a instanŃelor, ci a întregului sistem judiciar. Mai mult, calitatea procesului nu este fără însemnătate nici faŃă de fiecare judecător în parte, deoarece partea esenŃială a activităŃii unui judecător, şi anume pronunŃarea unei decizii, are loc în cadrul procedurii. Un proces bine organizat constituie o bază solidă pentru luarea unei decizii de bună calitate.

Plecând de la aceste premise, este adevărat că procesul poate fi văzut în lumina a numeroase criterii calitative. La definirea acestor criterii, este vital să avem în vedere opinia participanŃilor la proces – satisfacŃia utilizatorului ar trebui luată în considerare. Procesul este de bună calitate atunci când a asigurat garanŃiile procedurale adecvate pentru executarea drepturilor persoanelor şi atunci când persoanele au apreciat că procesul a fost just şi de încredere. Selectarea criteriilor calitative referitoare la proces s-a bazat în principal pe aceste consideraŃii.

Alegerea criteriilor calitative a) Primul criteriu calitativ referitor la proces este deschiderea şi

transparenŃa procedurii faŃă de părŃi. TransparenŃa procedurii este de dorit în mod intrinsec. Pentru părŃi, ea este o garanŃie esenŃială a procesului echitabil, de ex. deoarece este strâns legată de principiul audi alteram partem.

Deschiderea şi transparenŃa înseamnă nu numai că părŃile trebuie să fie informate cu privire la evoluŃia procesului, ci şi că părŃile au avut ocazia de a-şi susŃine cauza, precum şi de a face comentarii asupra pretenŃiilor părŃilor opuse. În acest scop, este răspunderea instanŃei să practice o gestiune informativă a cauzelor şi să informeze părŃile şi pe ceilalŃi participanŃi la proces, în legătură cu evoluŃia acestuia. În orice moment, părŃile trebuie să ştie care este stadiul actual al procesului şi ce va urma în etapele următoare.

b) Cel de-al doilea criteriu calitativ legat de proces este acela conform căruia judecătorul trebuie să acŃioneze în mod independent şi imparŃial. IndependenŃa şi imparŃialitatea faŃă de fiecare speŃă, atât ale instanŃei cât şi ale judecătorului, sunt principii fundamentale ale justiŃiei.

Judecătorului îi este permis să soluŃioneze cauza numai în baza materialelor administrate în instanŃă şi numai în baza legislaŃiei în vigoare şi a altor surse de drept acceptate. ImparŃialitatea faŃă de fiecare cauză nu poate fi compromisă, de ex. prin practicarea de către judecător a unor metode prea eficiente şi prea active de gestiune a cauzelor, deşi priceperea în gestionarea cauzelor este ea însăşi o garanŃie importantă a calităŃii în soluŃionarea cauzelor (vezi punctul 1.e). Un alt element important al independenŃei şi imparŃialităŃii este acela că judecătorul trebuie să nu permită presiunii din partea mass media, opiniei publice sau oricărei alte influenŃe din afară să afecteze judecarea şi pronunŃarea deciziei în cauză.

c) Cel de-al treilea criteriu calitativ legat de proces este acela conform căruia procedura trebuie să fie organizată într-o manieră care asigură celeritatea.


108

Celeritatea este unul dintre cele mai importante principii procedurale. În acest scop, procedura ar trebui organizată cât mai simplu şi informal, având în vedere amploarea şi natura cauzei şi necesitatea de a proteja părŃile conform legii.

Totuşi, trebuie menŃionat că organizarea procedurii în aşa fel încât să se asigure celeritatea nu înseamnă că cauzele minore vor fi examinate mai superficial decât cele de importanŃă majoră; dimpotrivă, măsurile procedurale folosite în speŃă ar trebui să fie proporŃionale cu nivelul necesar unei examinări de bună calitate a cauzei. În fapt, prevederile procedurale actuale lasă relativ mult la latitudinea instanŃei desfăşurarea procedurii în modul şi cu comprehensivitatea corespunzătoare cauzei respective.

De exemplu, celeritatea ca criteriu calitativ cere ca componenŃa instanŃei să fie stabilită potrivit naturii cauzei şi nu, de pildă, în funcŃie de resursele instanŃei. Celeritatea procesului necesită de asemenea stabilirea termenelor de judecată de comun acord cu părŃile/avocaŃii.

d) Atunci când s-a realizat reforma procedurii la instanŃele de fond în anul 1993, unul dintre cele mai importante obiective legate de procedura civilă a fost promovarea tranzacŃiilor judiciare. În fapt, o tranzacŃie adevărată este deseori cea mai puŃin costisitoare soluŃie pentru părŃi. În plus, tranzacŃia duce la păstrarea relaŃiei amiabile dintre părŃi şi le determină pe acestea să se dedice punerii în practică a rezultatului.

De aceea, cel de-al patrulea criteriu calitativ legat de proces este acela că trebuie luate măsuri active de încurajare a părŃilor să încheie o tranzacŃie judiciară (în legătură cu cauzele civile şi elementele civile din cauzele penale). Fireşte, într-un proces de calitate, părŃile nu sunt presate să ajungă la o soluŃie amiabilă, motivul care stă la baza încercării de a încheia o tranzacŃie judiciară nefiind interesul judecătorului sau al instanŃei, de ex. prin rezultatul său de degrevare. Dacă, pe parcursul discuŃiilor, una dintre părŃi se opune în mod clar încercării de a ajunge la o soluŃie amiabilă sau refuză să încheie o tranzacŃie judiciară, cauza trebuie soluŃionată prin procedura obişnuită, cu pronunŃarea unei hotărâri. PărŃile au întotdeauna dreptul absolut la soluŃionarea cauzei lor printr-o hotărâre şi nu printr-o tranzacŃie judiciară.

Unele dintre caracteristicile încurajărilor active în direcŃia încheierii de către părŃi a unei tranzacŃii judiciare este aceea că judecătorul a menŃinut această posibilitate ca subiect de discuŃie pe tot parcursul procesului, în măsura posibilului, şi le-a explicat în detaliu părŃilor avantajele încheierii unei tranzacŃii judiciare faŃă de opŃiunea obŃinerii unei hotărâri judecătoreşti.

e) Calitatea soluŃionării cauzelor depinde foarte mult de reuşita gestionării procesului de către judecător. Chiar dacă părŃile de la instanŃele cu competenŃă generală au principala răspundere pentru procurarea materialelor pentru judecată şi pentru a se asigura că informaŃiile disponibile instanŃei sunt cât mai complete posibil, răspunderea pentru temeinicia judecării cauzei îi revine instanŃei. Pentru judecător, aceasta înseamnă că procesul trebuie gestionat în mod eficient şi activ (din punct de vedere atât procedural cât şi material). Acesta este cel de-al cincilea criteriu calitativ referitor la proces.


109

Gestiunea eficientă şi activă a procesului înseamnă, de ex., că preşedintele instanŃei se asigură că procedura este structurată şi programată ca un ansamblu coerent. În plus, judecătorul trebuie să pună întrebările necesare, în virtutea dreptului său, pentru a se asigura de examinarea temeinică a cauzei — fireşte cu luarea în considerare a diferenŃelor dintre cauzele civile şi cele penale. Potrivit opiniei actuale, este deosebit de important ca judecătorul să exercite metode de gestiunea procesului pentru a corecta erori evidente comise de către părŃi, dacă altminteri drepturile acestora ar fi compromise.

f) Costul ridicat al procedurii judiciare poate uneori să constituie un obstacol pentru iniŃierea unei acŃiuni în justiŃie chiar şi în cazul în care ar exista un motiv obiectiv pentru aceasta. Costul unui proces poate împiedica persoanele să îşi exercite drepturile. Cel de-al şaselea criteriu calitativ legat de proces este menit să controleze nivelul acestor costuri.

Potrivit criteriului calitativ, procedura trebuie organizată şi desfăşurată în aşa fel încât părŃile şi alte persoane implicate în proces să aibă de suportat un minim de cheltuieli. Aşadar, este necesară acordarea atenŃiei cuvenite desfăşurării eficiente a cauzei şi eliminării etapelor intermediare care nu sunt necesare, deoarece cu cât se solicită mai multă activitate din partea avocaŃilor, cu atât vor creşte onorariile pe care aceştia le vor solicita clienŃilor lor. Aşadar, de exemplu, pregătirea scrisă a unei cauze civile trebuie să nu fie prelungită inutil. În principal, ar trebui desfăşurată o şedinŃă pregătitoare după primirea întâmpinării, fără a mai solicita comentarii suplimentare din partea reclamantului. În plus, cauza ar trebui să fie pregătită şi gata pentru termenul principal de judecată după o singură şedinŃă preliminară.

În ultimii ani, una dintre cele mai importate măsuri de reducere a costurilor aflată la dispoziŃia instanŃelor a fost folosirea tehnologiei moderne în cadrul procesului. Poşta electronică, telefonul, videoconferinŃa şi alte progrese tehnologice ar trebui folosite cât mai frecvent şi de oricâte ori se pot diminua costurile în acest mod.

g) Regulile şi principiile procedurii judiciare guvernează măsurile ce trebuie luate, sau pot fi luate, în cadrul procesului. Totuşi, procedura nu are valoare intrinsecă; ea este un mijloc de a realiza obiectivele de siguranŃă, eficienŃă şi echitate a procesului. Realizarea acestor obiective necesită organizarea procedurii în mod flexibil, acesta fiind cel de-al şaptelea criteriu calitativ.

Ca criteriu calitativ, există o anumită suprapunere între flexibilitatea procedurii şi criteriul celerităŃii (1.c). Totuşi, punctul focal este diferit. De exemplu, posibilităŃile oferite de regulile procedurale ar trebui utilizate cu pricepere, în funcŃie de cerinŃele împrejurărilor şi naturii cauzei. Flexibilitatea procesului mai înseamnă de ex. şi că programarea procedurii trebuie să ia în calcul cerinŃele justificate ale părŃilor şi avocaŃilor, iar aspectele practice ale procedurii trebuie să fie discutate cu părŃile şi cu avocaŃii acestora. Utilizarea tehnologiei moderne, aşa cum s-a menŃionat mai sus, deschide multe căi noi pentru asigurarea flexibilităŃii procesului.

h) Deschiderea procedurii faŃă de public este un element esenŃial al procesului echitabil. Procedurile deschise faŃă de public sunt o garanŃie importantă a protecŃiei părŃilor în condiŃiile legii. Mai mult, deschiderea creşte credibilitatea instanŃelor în rândul populaŃiei. Având în vedere toate acestea, cel de-al optulea


110

criteriu calitativ referitor la proces este acela că procedura trebuie să fie cât mai deschisă faŃă de public.

Dacă se preconizează restricŃii în legătură cu deschiderea unui anumit proces faŃă de public, restricŃiile ar trebui să se limiteze la strictul necesar. În mod similar, atunci când se dispune asupra caracterului secret al materialelor administrate sau al deciziei, acest caracter ar trebui limitat la strictul necesar. Ar trebui emise rezumate publice ale deciziilor secrete, în care să se precizeze principalele chestiuni ale cauzei şi motivarea deciziei.

Deschiderea procedurii faŃă de public nu este lipsită de neajunsuri. O dată cu extinderea disponibilităŃii către mass media, apare dezavantajul că publicitatea poate prejudicia intimitatea persoanei şi apărarea dreptului la viaŃa privată. În acelaşi timp, realizarea criteriului calitativ referitor la deschiderea faŃă de public necesită de asemenea, dacă deschiderea este asigurată, garantarea faptului că intimitatea personală nu va fi astfel încălcată şi că desfăşurarea fără incidente a procesului nu va fi compromisă.

i) Cel de-al nouălea şi ultimul criteriu calitativ legat de proces este acela conform căruia procedura trebuie să fie interactivă. Acest criteriu este strâns legat de cerinŃa justiŃiei procedurale, discutată mai sus.

Este caracteristic unei decizii judecătoreşti ca ea să rezulte din interacŃiunea dintre judecător şi participanŃii la proces. InformaŃiile aflate la dispoziŃia judecătorului şi informaŃiile aflate la dispoziŃia părŃilor sunt combinate pentru a da naştere la decizie. Calitatea şi valoarea soluŃiei procesului depinde mult de succesul acestei interacŃiuni. Potrivit cercetărilor întreprinse referitor la justiŃia procedurală, utilizatorii consideră că procesul a fost echitabil dacă au avut posibilitatea de a interacŃiona cu instanŃa.

Plecând de la aceste premise, este important ca participanŃii la proces să simtă că au avut posibilitatea să îşi prezinte cauza în mod liber (vezi criteriul 1.a de mai sus). În plus, participanŃii ar trebui trataŃi astfel încât să simtă că au fost ascultaŃi şi înŃeleşi. De exemplu, este important şi din acest motiv ca judecătorul să se uite la cel care îi vorbeşte. Astfel, pe lângă audierea formală, ar trebui făcut un efort pentru a asigura sentimentul participanŃilor că au fost într-adevăr ascultaŃi.

4.12.4.Aspectul 2: Decizia

Alegerea acestui aspect Este de datoria instanŃelor cu competenŃă generală să soluŃioneze cauzele

civile şi penale cu care sunt sesizate. PărŃile iniŃiază acŃiune civilă în instanŃă cu scopul de a obŃine soluŃionarea conflictului dintre ele. Într-o cauză penală, baza procesului este în esenŃă aceeaşi. Deşi procedura, şi echitatea procedurii, au şi o valoare intrinsecă, după cum am discutat mai sus, calitatea deciziei judecătoreşti este un aspect vital al funcŃionării instanŃei. Decizia este produsul în baza căruia se evaluează în cele din urmă reuşita sau eşecul funcŃionări instanŃei.

Primatul legii reclamă ca părŃile să aibă dreptul de a avea aşteptări înalte în legătură cu decizia instanŃei, în ceea ce priveşte atât soluŃia cât şi motivarea. Decizia judecătorească trebuie să fie nu numai conformă cu legea şi dreptatea, ci


111

şi bine susŃinută cu argumente. Dacă instanŃa pronunŃă o soluŃie greşită în cuprinsul deciziei sale, indiferent cât de bună a fost calitatea procesului sau a altor aspecte, acest eşec nu va putea fi remediat. În asemenea condiŃii, principalul obiectiv al procedurii judiciare, şi anume accesul la justiŃie, nu va fi îndeplinit deloc.

Pentru părŃi, calitatea motivării deciziei reprezintă o garanŃie importantă referitor la protecŃia lor în condiŃiile legii. În baza motivării, părŃile îşi pot da seama dacă instanŃa a exercitat în mod corect puterea judecătorească şi dacă este nevoie să iniŃieze apel, precum şi dacă apelul are şanse de reuşită. Motivarea permite o evaluare a funcŃionării instanŃei şi într-un context mai amplu, acela al societăŃii în ansamblul său. Deciziile greşite, precum şi deciziile cu motivări de proastă calitate, diminuează credibilitatea instanŃelor şi a judecătorilor. În fapt, este prea puŃin necesară justificarea importanŃei evaluării calităŃii hotărârii din punctul de vedere al judecătorului – procesul decizional, incluzând atât exercitarea puterii de decizie cât şi furnizarea motivării pentru această decizie, constituie însăşi esenŃa profesiei judecătoreşti, fiind aşadar un domeniu extrem de important pentru activitatea de îmbunătăŃire a calităŃii soluŃionării cauzelor.

SelecŃia criteriilor calitative legate de decizie s-a bazat pe următoarele consideraŃii.

Alegerea criteriilor calitative 2.a) Primul criteriu calitativ referitor la decizie este justeŃea şi legalitatea

deciziei (corectitudinea hotărârii); acesta este unul dintre cele mai importante obiective ale procedurii judiciare. Criteriul calitativ se referă la faptul că decizia trebuie să fie conformă cu prevederile legale în vigoare şi să se bazeze numai pe fapte dovedite. Mai mult, corectitudinea deciziei ar trebui să fie clară după toate aparenŃele.

Deoarece efortul de a stabili dacă o decizie este justă sau legală este unul foarte relativ, îndeplinirea acestui criteriu calitativ trebuie evaluată mai mult prin caracteristici indirecte decât directe. Se poate presupune că o decizie este dreaptă şi legală dacă, pe lângă legislaŃie, jurisprudenŃa şi alte surse de drept acceptate au fost luate în considerare la formularea deciziei. În plus, caracteristicile speŃei trebuie să fi fost recunoscute în formularea deciziei. Pentru îndeplinirea acestui criteriu calitativ este utilă şi luarea în considerare a recomandărilor de practică şi procedură din cadrul Proiectului pentru Calitate, şi folosirea acestora ca termen de comparaŃie pentru practicile şi procedura unui anumit judecător.

2.b) Potrivit celui de-al doilea criteriu calitativ, motivarea deciziei trebuie să convingă părŃile, precum şi pe practicienii şi teoreticienii din domeniul dreptului, de justeŃea şi legalitatea deciziei.

Îndeplinirea acestui criteriu calitativ depinde de impresia părŃilor cu privire la motivarea hotărârii. Chiar dacă decizia este dreaptă şi legală, siguranŃa raporturilor juridice este pusă în dificultate dacă motivarea hotărârii nu reuşeşte să convingă cititorul că aşa stau lucrurile. Este adevărat că este greu, poate imposibil, să elaborezi motivarea unei decizii în aşa fel încât să convingi pe toată lumea de corectitudinea soluŃiei pronunŃate. De aceea, prin restrângere, acest criteriu se referă numai la părŃi şi la practicienii (judecători, procurori, avocaŃi) şi teoreticienii din domeniul dreptului.


112

2.c) Cel de-al treilea criteriu calitativ legat de decizie este acela referitor la transparenŃa motivării. O societate deschisă necesită transparenŃă în soluŃionarea cauzelor. În acest sens, transparenŃa motivării este deosebit de importantă. Chiar dacă motivarea aparŃine în mod formal de domeniul public, deschiderea nu va fi reală decât dacă motivarea precizează în mod transparent considerentele reale pe care se bazează decizia.

TransparenŃa mai înseamnă şi că, dacă, la pronunŃarea deciziei, s-au luat în considerare în mod temeinic mai multe alternative, toate acestea trebuie menŃionate în motivare. Motivarea transparentă comentează şi asupra argumentelor contrare soluŃiei pronunŃate în cele din urmă, precizând şi de ce argumentele în favoarea soluŃiei pronunŃate au avut o pondere mai mare (pro & contra)

2.d) Cel de-al patrulea criteriu calitativ referitor la decizie este acela al motivării detaliate şi sistematice. Motivarea ar trebui să precizeze care sunt şi care nu sunt chestiunile pertinente care fac obiectul conflictului. În acest scop, motivarea ar trebui elaborată în perspectiva problemelor tratate. Prin cerinŃa detalierii se solicită asumarea unei poziŃii în cuprinsul motivării cu privire la tot materialul probator care a fost acceptat şi cu privire la toate chestiunile disputate. Cât despre abordarea sistematică, aceasta înseamnă că diversele chestiuni de drept au fost soluŃionate separat şi într-o ordine corespunzătoare.

2.e) Motivarea deciziei este instrumentul prin care judecătorul informează părŃile şi publicul larg despre modul în care instanŃa a primit susŃinerile părŃilor şi care a fost semnificaŃia acestora pentru soluŃia pronunŃată în cauză. Pentru ca această informare să fie un succes, motivarea deciziei trebuie să fie inteligibilă; acesta fiind cel de-al cincilea criteriu calitativ referitor la decizie.

Potrivit acestui criteriu, limbajul folosit în cuprinsul deciziei ar trebui să fie de aşa natură încât să permită şi unui cititor nespecializat să înŃeleagă uşor ideile principale ale deciziei. Caracterul inteligibil necesită folosirea limbajului de uz general. Termenii juridici ar trebui evitaŃi, sau cel puŃin explicaŃi. Claritatea deciziei poate fi îmbunătăŃită şi prin folosirea rubricilor şi a unei structuri consecvente.

2.f) Potrivit celui de-al şaselea criteriu, decizia ar trebui să aibă o structură clară şi să fie corectă din punct de vedere lingvistic şi tipografic. Claritatea are de câştigat atunci când structura deciziei face distincŃie între istoricul cauzei, probele administrate, motivele şi soluŃia finală. Mai mult, decizia ar trebui să nu conŃină nici o eroare de limbaj sau de tipar şi ar trebui să fie scrisă bine din punct de vedere stilistic. De asemenea, aranjarea în pagină a deciziei ar trebui făcută cu atenŃie.

2.g) Cel de-al şaptelea şi ultimul criteriu legat de decizie se referă la pronunŃarea deciziei, adică la citirea acesteia în prezenŃa părŃilor şi a publicului, în cazul în care nu este emisă mai târziu cu uşile închise. Potrivit acestui criteriu calitativ, decizia ar trebui înainte de toate să fie pronunŃată în aşa fel încât să poată fi şi să fie înŃeleasă. Astfel, de exemplu, decizia ar trebui să nu fie citită cu voce tare cu o intonaŃie neutră aşa cum a fost scrisă, ci ar trebui să fie pronunŃată într-un stil obişnuit, vorbit. Dată fiind diferenŃa dintre limba scrisă şi cea vorbită, aceasta din urmă este mai uşor de înŃeles atunci când este auzită. Aşa cum se întâmplă cu justificările în general, şi pronunŃarea ar trebui să fie structurată pe probleme.


113

Atunci când pronunŃă decizia, judecătorul ar trebui să se uite către partea interesată şi să păstreze contactul vizual cu aceasta. De asemenea, el ar trebui să pună întrebări în timpul şi după pronunŃare pentru a se asigura că părŃile au înŃeles decizia. Acest lucru nu înseamnă că pronunŃarea hotărârii va avea caracteristicile unei dezbateri.

4.12.5. Aspectul 3: Modul în care sunt tratate p ărŃile şi publicul

Alegerea acestui aspect AtenŃia sporită acordată drepturilor fundamentale şi drepturilor omului,

precum şi cercetările întreprinse recent asupra justiŃiei procedurale în ultimul deceniu au pus într-o lumină nouă problema modului în care părŃile şi publicul sunt de fapt tratate în instanŃă. Vremurile „bătrânului judecător” au trecut în mod inevitabil, chiar dacă, în mod clar, ele nu erau lipsite de avantaje. Mai mult, potrivit viziunii actuale, procedura judiciară nu mai este numai o chestiune legală şi tehnică, ci o interacŃiune reală între judecător şi participanŃii la proces; pentru majoritatea acestora din urmă, aceasta poate fi o experienŃă unică. Încrederea în sistemul judecătoresc va apărea numai dacă participanŃii la proces sunt trataŃi în mod adecvat. Modul în care sunt trataŃi participanŃii la proces are un impact şi asupra modului în care părŃile acceptă soluŃia pronunŃată de instanŃă.

Din toate aceste motive, modul în care sunt tratate părŃile şi publicul este un aspect foarte important al evaluării calitative. Acest aspect este legat de aspectul referitor la proces, însă punctul de vedere diferă într-o oarecare măsură. Dacă aspectul legat de proces punea accentul pe întâlnirea cu participanŃii la proces în cadrul acestuia, prezentul aspect se referă mai mult la etapele dinaintea şedinŃei de judecată şi, la modul mai general, la situaŃiile de prestare a diverselor servicii către utilizatori în cadrul instanŃei. În cadrul acestui aspect, criteriile calitative referitoare la părŃi sunt completate cu criterii privind publicul şi reprezentanŃii mass media.

Alegerea criteriilor calitative 3.a) Primul criteriu calitativ referitor la prezentul aspect se referă la toate

celelalte criterii incluse aici. Şi anume, atât participanŃii la proces cât şi publicul trebuie întotdeauna trataŃi cu respect faŃă de demnitatea lor umană. Aşadar, indiferent de faptul că activitatea judecătorului devine o rutină în anumite privinŃe, şi indiferent de posibilitatea unui anumit cinism judecătoresc, judecătorul nu ar trebui să îi trateze pe participanŃii la proces ca pe nişte obiecte impersonale ale măsurilor judiciare, ci ca pe nişte persoane având gânduri, emoŃii şi necesităŃi. Această cerinŃă rămâne aceeaşi indiferent de calitatea procesuală a persoanei respective.

3.b) Cel de-al doilea criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela conform căruia participanŃii la proces trebuie să primească consiliere adecvată, păstrându-se totuşi imparŃialitatea şi echitatea instanŃei. ImportanŃa serviciilor de consiliere este în creştere în societate în ansamblul ei, iar instanŃele nu ar trebui să facă excepŃie.

Potrivit acestui criteriu, de exemplu, o parte ar trebui să beneficieze de asistenŃă la depunerea unei cereri în conformitate cu natura cererii. Fireşte, se poate


114

deduce direct din principiile imparŃialităŃii şi independenŃei judecătoreşti că instanŃa nu poate furniza „servicii sau consiliere avocaŃială”. Dacă are nevoie de asemenea servicii sau consiliere, persoana ar trebui îndrumată să contacteze un avocat public care oferă asistenŃă juridică sau un avocat particular. De asemenea, consilierea adecvată înseamnă şi că trebuie să existe întotdeauna broşuri informative şi formulare referitoare la proces, care să fie oferite în mod activ participanŃilor.

3.c) O persoană care are de-a face cu o instituŃie publică sau cu o societate particulară poate fi lăsată câteodată să rătăcească singură în sediul acesteia până găseşte funcŃionarul competent.

Pentru a se evita acest lucru la instanŃe, cel de-al treilea criteriu calitativ referitor la prezentul aspect cere ca consilierea şi celelalte servicii oferite celor care se adresează instanŃei încep imediat ce aceştia au sosit (la sediul instanŃei, etc.)

Ar trebui să existe indicatoare clare şi îndrumări în sediul instanŃei şi, dacă este necesar, şi un ghişeu de informaŃii. Este foarte important ca, pe lângă personalul desemnat să ofere servicii utilizatorilor, toŃi membrii personalului instanŃei să răspundă la rândul lor de consilierea pe care o pot oferi fără a pune în pericol imparŃialitatea, precum şi de alte servicii.

3.d) ImportanŃa gestiunii informative a cauzelor pentru accesul părŃilor la informaŃii privind procesul a fost discutată deja în cadrul aspectului legat de proces (punctul 1.a). în cadrul prezentului aspect, cel de-al patrulea criteriu calitativ cuprinde o cerinŃă suprapusă ca participanŃii la proces să primească toate informaŃiile necesare referitor la procedură.

Aşadar, de exemplu, participanŃii la procedura judecătorească au dreptul de a şti cine se ocupă de cauza lor. De aceea, rolul afişat la uşa sălii de judecată precizează numele membrilor completului de judecată şi al grefierului. Dacă este cazul, membrii completului sunt chiar prezentaŃi părŃilor la începutul şedinŃei de judecată.

Progresele înregistrate în domeniul serviciilor de Internet oferă noi posibilităŃi pentru răspândirea informaŃiilor. Ar trebui ca deja pagina de internet a instanŃei să fie actualizată şi să cuprindă informaŃii despre procedurile judiciare, precum şi linkuri către asemenea informaŃii.

3.e) Cel de-al cincilea criteriu calitativ din cadrul prezentului aspect subliniază importanŃa comunicării şi a relaŃiilor cu publicul în cadrul societăŃii media de astăzi. Numai puŃine persoane au avut personal de-a face cu instanŃa. Majoritatea populaŃiei află despre funcŃionarea instanŃelor prin mass media. Astfel, comunicările şi relaŃiile cu publicul ale instanŃei trebuie să fie adecvate, acolo unde ele sunt necesare. Comunicarea reuşită şi competentă necesită din partea instanŃei o actualizare permanentă a planului de comunicare, eforturile de comunicare şi de relaŃii cu publicul trebuind să respecte acest plan.

3.f) Cel de-al şaselea şi ultimul criteriu calitativ referitor la modul în care sunt tratate părŃile şi publicul cere ca aranjamentele legate de holurile instanŃelor să fie conforme cu necesităŃile diverselor grupuri de utilizatori. Astfel, de pildă, reclamanŃii din cauzele penale, martorii, şi, dacă este cazul, inculpaŃii trebuie să aibă posibilitatea de a aştepta începerea şedinŃei de judecată în propria zonă de


115

pe holul instanŃei. Este important pentru martori şi reclamanŃi să poată aştepta fără a fi supuşi presiunilor. De ex. în cauzele referitoare la droguri, situaŃia este deseori aceeaşi şi pentru inculpaŃi.

4.12.6. Aspectul 4: Celeritatea procesului

Alegerea acestui aspect Celeritatea procesului înseamnă că cauzele sunt soluŃionate în instanŃă cât

mai rapid posibil, fără întârzieri nejustificate. Încheierea procedurilor judiciare într-un termen rezonabil reprezintă un obiectiv atât în legislaŃia naŃională cât şi în acordurile internaŃionale. În mod corespunzător, celeritatea este un aspect important al realizării unui proces echitabil.

Pentru părŃi, durata procesului este într-adevăr importantă. Multe dintre cauzele soluŃionate de instanŃe se referă la însăşi esenŃa vieŃii unei persoane: copiii, familia, mijloacele de trai, locul de muncă, locuinŃa şi siguranŃa. Procesul aflat în curs de soluŃionare – deseori fiind singurul la care are să participe o anumită parte în toată viaŃa sa – tinde să o preocupe şi să excludă alte elemente importante din viaŃa acesteia. Nu în ultimul rând din motive de bun simŃ, este important să nu survină întârzieri nejustificate în cadrul procedurilor judiciare.

Întârzierile în cadrul procedurii judiciare pot cauza probleme şi în ceea ce priveşte realizarea protecŃiei unei persoane în condiŃiile legii. Decizia emisă la finalul unui proces cu multe întârzieri – chiar dacă altminteri este de bună calitate – poate, în cel mai rău caz, să vină atât de târziu încât nu mai are nici o însemnătate pentru părŃi. Mai mult, cunoaşterea faptului că procedurile în instanŃă sunt încete poate împiedica depunerea unor cereri necesare, şi poate chiar pot atrage depunerea unor cereri care nu sunt necesare, cu scopul de a tergiversa o chestiune; acelaşi motiv poate afecta şi tendinŃa anumitor părŃi de a ataca hotărârile pronunŃate.

Pe lângă persoanele particulare, celeritatea procedurii judiciare este foarte importantă şi pentru agenŃii economici. Procesele aflate în curs pot împiedica buna desfăşurare a activităŃilor unei societăŃi comerciale şi pot duce la lipsa de siguranŃă cu privire la continuitatea relaŃiilor de afaceri sau chiar a întregii funcŃionări a societăŃii respective. Din punct de vedere social, celeritatea procedurilor judiciare sprijină statutul şi rolul fundamental al instanŃelor ca garanŃi ai siguranŃei juridice.

Dată fiind importanŃa sa deosebită, celeritatea procesului este o cerinŃă esenŃială pentru calitatea activităŃii la instanŃe, fiind un aspect de la sine evident al evaluării calităŃii. Totuşi, după cum vom vedea în cadrul aspectelor luate în considerare în cadrul acestor repere calitative, celeritatea nu poate fi singurul criteriu decisiv, ci trebuie avută în vedere în echilibru cu celelalte cerinŃe calitative. Viteza cu care se desfăşoară procesul nu poate fi mărită la nesfârşit fără a compromite corectitudinea deciziei şi impresia pe care participanŃii şi-o formează în legătură cu procesul. De asemenea, natura cauzei are un impact direct asupra vitezei derulării acesteia: cauzele simple care implică examinarea unor fapte restrânse pot fi soluŃionate mai rapid decât cauzele complexe.


116

Alegerea criteriilor calitative 4.a) Potrivit primului criteriu calitativ legat de prezentul aspect, cauzele ar

trebui soluŃionate în termenul optim de soluŃionare stabilit pentru organizarea activităŃii judiciare.

Termenul optim de soluŃionare, în acest context, înseamnă cea mai scurtă perioadă de timp în care procesul poate fi finalizat, în conformitate cu normele procedurale. De aceea, acest punctaj pentru termenele optime de soluŃionare nu iau în considerare amploarea cauzei. Totuşi, etalonul folosit în acest sens a fost reprezentat de o cauză obişnuită de amploare medie. Realizarea unui termen optim de soluŃionare necesită, în fiecare cauză, eliminarea perioadelor de timp în care nu există nici un progres în cauză.

Asupra obiectivelor legate de termenele de soluŃionare, resursele instanŃei au un efect mai direct şi mai evident decât asupra realizării altor criterii calitative. Totuşi, date fiind restricŃiile de bază prezentate mai sus, eventuala lipsă a resurselor adecvate la instanŃă încă nu a fost luată în considerare la stabilirea termenelor optime de soluŃionare.

Stabilirea termenelor optime de soluŃionare a cauzelor nu merge mai departe de nivelul detaliilor în domeniul dreptului (cauze civile, cauze penale), chiar dacă în domeniul dreptului există anumite tipuri de cauze care au cerinŃe de celeritate diferite. Totuşi, examinarea activităŃii instanŃei la nivel de tip de cauză, în locul nivelului ales aici, ar face exerciŃiul de evaluare atât de meticulos încât rezultatele sale ar putea fi mai puŃin utile la dezvoltarea funcŃionării instanŃelor. Din acelaşi motiv, nu a fost nevoie să se abordeze separat cauzele civile care sunt închise în faza de pregătire în scris de cele care merg până la şedinŃa de judecată – şi nici să se aplice vreo altă metodă mai detaliată de examinare a cauzelor potrivit stadiilor de soluŃionare.

Aceştia fiind parametrii, ar trebui menŃionat şi că termenele optime de soluŃionare trebuie evaluate la nivel de instanŃă, şi nu la nivel de judecător. Cauzele aflate în curs de soluŃionare de către fiecare judecător diferă între ele prin natura lor într-o asemenea măsură încât, dacă se iau în considerare toŃi factorii care au un efect asupra termenului de soluŃionare, va fi imposibilă realizarea termenului optim pentru fiecare cauză, indiferent cât de favorabile sunt împrejurările. Este mai cu seamă vorba despre cauzele anormal de ample, pentru care criteriul celerităŃii va trebui examinat în baza faptelor din speŃă, şi nu a unor consideraŃii de ordin general. Acestea fiind spuse, este fireşte posibil ca un judecător să folosească termenele optime de soluŃionare ca unitate de măsură pentru termenele pe care le realizează el sau ea în procesarea propriului volum de lucru.

În primul rând, termenele optime de soluŃionare au fost stabilite pentru cauzele civile şi pentru contestaŃiile legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, acestea din urmă fiind prevăzute la capitolul 8, secŃiunea 4(1), din Codul de Procedură Judiciară. Procedurile sumare de recuperare a datoriilor nu au fost incluse în termenele optime de soluŃionare, datorită cadrului de bază adoptat pentru prezentele repere calitative. Totuşi, dacă o cauză care a fost iniŃiată în procedură sumară devine litigiu mai târziu, termenul său optim de soluŃionare va


117

fi acelaşi cu cel stabilit pentru orice altă cauză civilă. În plus, recent introdusele prevederi legate de medierea pe lângă instanŃă (Legea 663/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006) nu au fost luate în considerare la stabilirea termenelor optime de soluŃionare.

S-a stabilit că termenul optim de soluŃionare a unei cauze civile şi a unei contestaŃii legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, este de patru luni. Pentru realizarea acestui obiectiv, acŃiunea (cererea de emitere a citaŃiei) va trebui luată în evidenŃă imediat ce este depusă la instanŃă, citaŃia trebuind să fie transmisă în termen de o săptămână de la primirea acŃiunii. Termenul limită ce trebuie stabilit pentru întâmpinare poate fi de două sau trei săptămâni, în funcŃie de natura cauzei. O dată ce a fost primită întâmpinarea, termenul limită pentru o eventuală rejoncŃiune poate fi de încă două sau trei săptămâni. ÎnfăŃişarea preliminară ar trebui să aibă loc în termen de două luni de la încheierea pregătirii în scris, iar termenul principal de judecată ar trebui fixat în interiorul unui interval de două săptămâni de la înfăŃişarea preliminară. Şi în sfârşit, pronunŃarea hotărârii, care finalizează cauza pentru instanŃă şi permite aprecierea realizării termenului optim de soluŃionare, ar trebui să aibă loc în termen de două săptămâni de la termenul principal de judecată.

Pe lângă cauzele civile şi contestaŃiile legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, au fost stabilite termene optime de soluŃionare şi pentru cauzele penale. Cauzele penale au fost împărŃite în două categorii: (1) cauze simple şi (2) cauze complexe (nu simple).

Cauzele penale simple sunt definite ca fiind cele în care inculpatul şi-a mărturisit vinovăŃia şi care nu implică infracŃiuni grave, în care reclamantul nu se constituie ca parte civilă şi în care nu este necesară pregătirea în scris. Exemple tipice de astfel de cauze sunt cele referitoare la condusul autovehiculului în stare de ebrietate. Cauzele penale care pot fi soluŃionate fără o şedinŃă de judecată (în procedură scrisă) sunt şi ele considerate ca fiind simple. Termenul optim de soluŃionare a unei cauze simple este de o lună.

Pentru cauzele penale complexe, termenul optim de soluŃionare este de două luni. SoluŃionarea unei cauze în acest termen necesită ca ancheta referitoare la eventualele pretenŃii civile ale reclamantului să fie încheiată în două sau trei săptămâni. Termenul principal de judecată ar trebui să fie fixat în intervalul de două luni de după iniŃierea acŃiunii. Dat fiind că în cauzele penale hotărârea se pronunŃă de obicei la sfârşitul şedinŃei de judecată, nu s-a considerat necesară alocarea unei perioade de timp pentru elaborarea hotărârii şi emiterea acesteia cu uşile închise. Fireşte, aceste reguli sunt valabile şi pentru cauzele penale simple.

4.b) Cel de-al doilea criteriu calitativ legat de prezentul aspect reclamă ca, la stabilirea termenelor de judecată, să se ia în considerare importanŃa pe care cauza o are pentru părŃi şi durata stadiilor anterioare prin care a trecut cauza. În mod tradiŃional, la instanŃe s-a considerat că cauzele sunt soluŃionate în ordinea în care au fost depuse la instanŃă. Totuşi, această abordare a fost în ultimul timp oarecum distanŃată de realitate. Cauzele sunt deja înscrise pe „linii de procesare” cu diverse viteze în baza legislaŃiei procedurale, după cum se poate observa de ex.


118

din termenele optime de soluŃionare propuse, care sunt descrise mai sus. În plus, volumul curent de lucru al judecătorului are un efect considerabil asupra ordinii soluŃionării cauzelor.

Având în vedere aceste aspecte, îndeplinirea acestui criteriu calitativ necesită, deşi regula principală rămâne cea conform căreia cauza care a fost primită prima la instanŃă trebuie să şi plece prima de la instanŃă, programarea anumitor tipuri de cauze trebuie să ia în considerare importanŃa deosebită pe care unele cauze o au pentru părŃile implicate. Asemenea cauze care trebuie accelerate în mod deosebit sunt, de pildă, cauzele privind locuinŃele cumpărate cu vicii ascunse, cauzele legate de încredinŃarea copilului, cauzele de dreptul muncii şi cauzele privind ajustarea datoriilor persoanelor particulare. În plus, ar trebui luate în considerare şi cererile justificate pe care părŃile le depun încercând să obŃină accelerarea cauzelor lor. Mai mult, criteriul poate fi îndeplinit numai dacă prelungirea procesului – adică în cazul nostru nu numai procesul aflat acum pe rol în instanŃă, ci şi toate stadiile anterioare prin care acesta a trecut – este luată în considerare ca motiv pentru accelerarea judecării cauzei.

4.c) Chiar dacă instanŃa consideră că o anumită cauză a fost soluŃionată cu celeritate, este posibil ca părŃile să fie de altă părere. În mod corespunzător, cel de-al treilea criteriu calitativ referitor la prezentul aspect este acela conform căruia nu numai instanŃa, ci şi părŃile trebuie să fie de părere că procesul a fost soluŃionat cu celeritate. DiferenŃa dintre punctul de vedere al instanŃei şi cel al părŃilor în legătură cu celeritatea ar trebui rezolvată de ex. prin explicarea etapelor procesului care au dus la termenul total de soluŃionare, precum şi explicarea motivelor pentru care aceste etape au fost necesare.

4.d) Pe parcursul procesului, instanŃa stabileşte termene limită procedurale pentru diversele etape ale procesului. În plus, judecătorul poate conveni cu părŃile, în mod informal, ca o anumită măsură, cum ar fi rezumatul cauzei în cauzele civile, să fie finalizată până la o anumită dată. Cel de-al patrulea criteriu calitativ cuprins în prezentul aspect cere ca termenele limită stabilite sau convenite să fie şi respectate.

Astfel, de exemplu, cererile de prelungire a termenelor limită trebuie examinate pe fond, în aşa fel încât prelungirea să nu fie acordată automat, ci numai când există o justificare. În orice caz, prelungirea trebuie să nu depăşească câteva săptămâni. Îndeplinirea acestui criteriu necesită şi respectarea prevederilor legale referitoare la judecarea în procedură de urgenŃă.

4.12.7. Aspectul 5: Competen Ńa şi priceperea judec ătorilor

Alegerea aspectului Judecătorii şi celălalt personal de la instanŃe definesc prin activităŃile lor

standardul de activitate şi, astfel, toată funcŃionarea instanŃei. În fapt, calitatea soluŃionării cauzelor este determinată în mare parte de competenŃa şi deprinderile judecătorilor şi ale personalului auxiliar.

Chiar dacă resursele instanŃei ar fi adecvate din punct de vedere obiectiv, avocaŃii şi-ar face datoria în mod ireproşabil iar normele procedurale ar fi perfecte,


119

obiectivul legat de calitatea soluŃionării cauzelor ar putea totuşi să rămână neîndeplinit dacă competenŃa şi priceperea judecătorului lasă de dorit. Din contră, un judecător competent şi priceput poate acŃiona în aşa fel încât să remedieze unele dintre neajunsurile întâlnite în celelalte privinŃe. Aşadar, un judecător competent şi priceput este garantul suprem al protecŃiei părŃilor în condiŃiile legii. Mai mult, atunci când judecătorii acŃionează cu competenŃă şi pricepere, tinde să crească şi încrederea pe care societatea în ansamblu o are în instanŃe.

CerinŃele competenŃă şi pricepere a judecătorului sunt în prezent mai severe decât în trecut. Acesta este, pe de o parte, rezultatul schimbărilor în mediul de funcŃionare a instanŃelor, de ex. datorită progresului legislativ (drepturile fundamentale, drepturile omului, reglementări ample şi deschise, etc.) iar pe de altă parte ele sunt rezultatul aşteptărilor crescânde şi diverse pe care părŃile le au de la instanŃe. Atunci când standardul general de educaŃie al populaŃiei creşte iar siguranŃa socială se extinde, populaŃia aşteaptă mai mult de la instanŃe, precum şi de la alte instituŃii sociale şi de la furnizorii particulari de servicii. Din toate aceste motive, nu va fi suficient ca judecătorii să fie mulŃumiŃi de nivelul lor de competenŃă şi pricepere; atât ei cât şi superiorii lor va trebui să caute în mod constant noi moduri şi soluŃii de îmbunătăŃire şi dezvoltare a competenŃei şi priceperii lor.

În lumina celor expuse mai sus, este esenŃial ca competenŃa şi priceperea judecătorului să constituie un aspect al evaluării calitative. Dacă se asigură menŃinerea şi perfecŃionarea competenŃei şi priceperii judecătorilor, se poate exercita o influenŃă directă asupra nivelului calităŃii soluŃionării cauzelor de către instanŃe.

Alegerea criteriilor calitative Există nenumărate cerinŃe care ar putea fi impuse în legătură cu

competenŃa şi priceperea judecătorului. De exemplu, judecătorul trebuie să fie drept şi independent, să cunoască legea, să fie judicios, priceput în folosirea surselor de drept, înzestrat cu discernământ, apt să interacŃioneze, comunice şi coopereze bine, să aibă simŃ lingvistic şi cunoştinŃe despre cultură.

Fireşte, ar fi posibilă stabilirea drept criterii calitative a acestor cerinŃe directe privind competenŃa şi priceperea. Totuşi, la conceperea prezentelor Repere Calitative, s-a considerat că o asemenea abordare nu este oportună, din mai multe motive. Numărul cerinŃelor – deşi ele sunt în sine legitime – este atât de mare încât evaluarea în bune condiŃii ar fi dificilă chiar şi numai din acest motiv. Mai mult, aranjarea practică a acestui tip de evaluare ar fi o operaŃie foarte complicată. De aceea, criteriile calitative legate de competenŃa şi priceperea judecătorului nu cuprind caracteristicile individuale ale unui judecător bun, ci mai degrabă factori indirecŃi care sunt consideraŃi a avea o influenŃă directă asupra îmbunătăŃirii competenŃei şi priceperii judecătoreşti. În plus, scopul unuia dintre criteriile calitative este de a stabili impresia pe participanŃilor la proces despre competenŃa şi priceperea judecătorului, impresie formată în baza conduitei acestuia în instanŃă.

a) Dat fiind ritmul rapid al schimbărilor legislative, în curând va deveni imposibilă îndeplinirea îndatoririlor de judecător în lipsa actualizării cunoştinŃelor potrivit celor mai recente progrese. În mod corespunzător, primul criteriu calitativ


120

legat de prezentul aspect al evaluării calitative îi face pe judecători răspunzători de aceasta, cerându-le să se ocupe de păstrarea priceperii şi competenŃei lor. În acest sens, judecătorul trebuie, de ex., să consulte legislaŃia nou apărută şi lucrările pregătitoare, precum şi să fie la curent cu cea mai recentă jurisprudenŃă şi cu cele mai semnificative noi apariŃii de literatură juridică.

b) Pe lângă studiul individual în ritm propriu, este important pentru dezvoltarea şi perfecŃionarea competenŃei şi priceperii profesionale ca judecătorii să participe la sesiuni de pregătire profesională continuă potrivit celui de-al doilea criteriu calitativ. În fapt, în prezent sunt disponibile forme diverse şi comprehensive de pregătire profesională continuă pentru judecători, concentrate pe diverse teme şi organizate de diverşi furnizori.

Îndeplinirea acestui criteriu calitativ cere ca judecătorii să participe în mod activ la sesiunile de pregătire organizate de fiecare instanŃă sau în contextul proiectelor pentru Calitate, precum şi la sesiunile de pregătire profesională continuă pentru membrii sistemului judiciar, organizate de administraŃia centrală a instanŃelor sau de către alt organ care răspunde de pregătirea profesională a judecătorilor. Volumul optim de pregătire pentru fiecare judecător a fost stabilit la 8 - 10 zile de pregătire profesională continuă pe an.

c) Pentru a asigura eficienŃa pregătirii profesionale continue a judecătorilor, aceasta ar trebui să fie bine planificată şi să se bazeze pe păstrarea şi dezvoltarea competenŃei şi priceperii fiecărui judecător şi pe necesităŃile acestora. Astfel, cel de-al treilea criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela conform căruia participarea judecătorilor la pregătirea profesională trebuie convenită în cadrul discuŃiilor anuale privind dezvoltarea personalului. NecesităŃile de pregătire profesională şi acordul asupra participării judecătorilor la aceasta ar trebui incluse în planul de pregătire profesională al instanŃei, pentru fiecare judecător în parte.

d) Procuratura se află deja pe drumul specializării procurorilor pe anumite tipuri de infracŃiuni. Din ce în ce mai des, şi avocaŃii se specializează pe domenii mai precise de experienŃă juridică. In acelaşi timp, obligaŃiile instanŃelor au devenit mai diverse iar îndeplinirea lor în bune condiŃii necesită ample cunoştinŃe specializate. În lumina acestor consideraŃii, este rezonabil ca judecătorii să se specializeze şi ei.

Astfel, cel de-al patrulea criteriu calitativ referitor la prezentul aspect este acela că instanŃa trebuie să aibă judecători specializaŃi. La instanŃele cu competenŃă generală, specializarea naturală de primul grad este cea legată de domeniul de drept, adică civil sau penal. În plus, îndeplinirea acestui criteriu calitativ necesită şi o specializare mai rafinată în cadrul instanŃei, dacă este cazul, în funcŃie de natura cauzelor şi de dimensiunile instanŃei. Fireşte, este mai dificilă realizarea specializării la o instanŃă de mici dimensiuni.

e) Îndeplinirea celui de-al cincilea criteriu calitativ este importantă pentru credibilitatea judecătorului şi pentru încrederea pe care societatea o are în instanŃe. Acest criteriu prevede că părŃile şi avocaŃii trebuie să aibă impresia că judecătorul s-a pregătit cu grijă pentru cauza respectivă şi o înŃelege bine. De exemplu, părŃile şi avocaŃii au dreptul să se aştepte ca judecătorul să fie bine informat cu privire la baza faptică a cauzei şi să înŃeleagă esenŃa cauzei.


121

Printre elementele importante în ceea ce priveşte formarea acestei impresii asupra judecătorului se numără gestionarea cauzei de către judecător cu claritate şi hotărâre. De asemenea, judecătorul ar trebui să acŃioneze cu încredere, fără timiditate, în cadrul procesului. Pe parcursul judecăŃii, judecătorul ar trebui să fie capabil să interacŃioneze nu numai cu practicienii din administrarea justiŃiei, ci şi cu justiŃiabilii. Judecătorul ar trebui să poată descrie cauza şi să o discute „cu cuvintele omului obişnuit”.

f) Pentru dezvoltarea competenŃei şi priceperii judecătorilor, este foarte important ca ei să poate discuŃii asupra aspectelor legate de profesia lor cu alŃi judecători şi cu procurori şi avocaŃi. Asemenea discuŃii creează posibilitatea de a învăŃa de la colegi; în plus, ele contribuie la uniformizarea practicii judecătoreşti din punct de vedere atât material cât şi procedural.

În acest scop, cel de-al şaselea şi ultimul criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela că judecătorii trebuie să participe cu regularitate şi în mod activ la reuniunile judecătorilor, la conferinŃele de îmbunătăŃire a calităŃii, precum şi la alte activităŃi ale Grupurilor de Lucru pentru Calitate. Fireşte, este necesar ca reuniunile judecătorilor să fie în mod concret organizate cu regularitate în cadrul instanŃei şi ca aspectele ce urmează a fi discutate la acestea să fie pregătite după cerinŃele fiecăreia.

4.12.8. Aspectul 6: Organizarea şi gestionarea solu Ńionării cauzelor

Alegerea aspectului După cum este cazul în orice organizare, gestiunea unei instanŃe cuprinde un

număr de funcŃii: planificare, alocarea resurselor, motivarea personalului, îmbunătăŃirea funcŃionării, conducerea, controlul şi supravegherea, menŃinerea competenŃei personalului şi garantarea capacităŃii de îndeplinire a atribuŃiilor de către personal. Gestiunea instanŃelor trebuie să facă faŃă cerinŃelor crescânde în condiŃiile actuale de schimbare rapidă a mediului de funcŃionare şi de creştere a aşteptărilor pe care societatea şi personalul le au de la instanŃe. După cum este cazul pentru toate activităŃile instanŃei, şi gestiunea trebuie să fie de bună calitate şi eficientă.

Organizarea şi gestionarea soluŃionării cauzelor este un sector foarte solicitant al gestiunii instanŃelor datorită independenŃei judecătorilor. Măsurile de organizare şi gestiune nu ar trebui să depăşească limitele independenŃei şi imparŃialităŃii judecătorilor în ceea ce priveşte deciziile pe care aceştia le iau în speŃe. Totuşi, persoanele care au sarcini de supraveghere în cadrul instanŃei răspund de organizarea şi gestionarea soluŃionării cauzelor pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor instanŃei.

Reuşita organizării şi gestionării în ceea ce priveşte soluŃionarea cauzelor precum şi alte atribuŃii ale instanŃei pun bazele pentru deciziile pronunŃate în speŃe, prin protecŃia pe care o asigură părŃilor în condiŃiile legii. Având în vedere cerinŃele celerităŃii şi reducerii costurilor, gestiunea este foarte importantă atât pentru părŃi cât şi pentru societate. O instanŃă bine gestionată asigură atât părŃilor cât şi societăŃii în ansamblul ei o experienŃă de încredere şi un standard înalt de soluŃionare a cauzelor.


122

Deoarece organizarea şi gestionarea au un efect foarte important asupra reuşitei soluŃionării cauzelor de către instanŃe, se justifică includerea lor ca aspect al evaluării calitative. Dat fiind cadrul de bază al reperelor calitative, organizarea şi gestiunea sunt şi ele examinate din punctele de vedere care au impact asupra soluŃionării cauzelor. Astfel, criteriile calitative cuprinse în prezentul aspect nici nu intenŃionează să acopere toate chestiunile de organizare şi gestiune care apar la instanŃe.

Alegerea criteriilor calitative 6.a) Date fiind cerinŃele crescânde asupra organizării şi gestiunii

soluŃionării cauzelor, aşa cum am descris mai sus, primul criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela conform căruia organizarea şi gestiunea soluŃionării cauzelor trebuie să fie realizate cu profesionalism şi să constituie un sprijin pentru îndeplinirea atribuŃiilor judecătoreşti ale instanŃei. Profesionalismul, în acest context, înseamnă, de pildă, că instanŃa este gestionată cu luarea în considerare a obiectivelor sale, şi că au fost adoptate principii de funcŃionare pentru instanŃă.

Gestiunea instanŃei ar trebui să realizeze un echilibru între punctul de vedere al participanŃilor la proces, în special al părŃilor, şi punctul de vedere intern al instanŃei. Cea din urmă cerinŃă înseamnă că conducătorul instanŃei o gestionează prin interacŃiune cu judecătorii şi cu personalul auxiliar.

6.b) Este important pentru independenŃa şi imparŃialitatea instanŃelor ca repartizarea cauzelor către judecători să fie organizată în mod corespunzător. Aşadar, cel de-al doilea criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela că repartizarea cauzelor noi către judecători trebuie să fie efectuată metodic şi în mod credibil.

Cauzele nou sosite ar trebui să fie repartizate judecătorilor prin tragere la sorŃi sau printr-o altă metodă care asigură distribuirea adecvată. Criteriile de repartizare ar trebui să fie definite în prealabil. Persoana care se ocupă de repartizare ar trebui să nu aibă nici un interes personal în legătură cu rezultatul, şi nici vreo influenŃă asupra acestuia.

c) S-a observat mai sus, la secŃiunea legată de aspectul competenŃei şi priceperii profesionale (punctul 5.d) că instanŃa ar trebui să aibă judecători specializaŃi.

O cerinŃă paralelă pentru organizarea şi gestiunea soluŃionării cauzelor este aceea conform căreia competenŃa specializată a judecătorilor trebuie folosită şi în soluŃionarea cauzelor. Există mulŃi judecători care au dobândit cunoştinŃe peste medie într-un anumit sector al dreptului, de ex. prin studiu personal sau prin studii post-universitare. Pentru părŃi, este important ca competenŃa specializată a judecătorilor să fie avută în vedere atunci când le sunt repartizate acestora anumite sarcini şi atunci când sunt stabilite bazele repartizării cauzelor.

d) LegislaŃia procedurală face posibilă, şi de altfel necesară, folosirea completelor de judecată compuse din mai mult de un judecător, dacă acest lucru este cerut de natura cauzei. Consolidarea completelor este în primul rând un mod de a asigura o mai mare corectitudine a deciziilor. Totuşi, este posibil ca aranjamentele de ordine interioară a instanŃei să facă dificilă, dacă nu imposibilă, folosirea completelor de mai mult de un judecător.


123

Pentru a preveni asemenea situaŃii, cel de-al patrulea criteriu calitativ referitor la prezentul aspect cere ca soluŃionarea cauzelor să fie organizată în aşa fel încât să facă posibilă de facto folosirea completelor consolidate. Ar trebui să fie posibilă folosirea completelor consolidate de oricâte ori o cauză este amplă sau complicată din punctul de vedere al materialului probator, al legii sau în alt mod, indiferent de volumul de lucru general al instanŃei sau de resursele instanŃei.

e) S-a menŃionat mai sus că profesionalismul în gestiune înseamnă şi interacŃiunea cu personalul instanŃei. Această regulă se aplică, fireşte, şi interacŃiunii dintre judecători şi superiorii acestora. Totuşi, conversaŃiile obişnuite purtate în pauzele de cafea şi în alte contexte informale nu îndeplinesc criteriul de profesionalism. Ar trebui ca discuŃiile să fie abordate metodic. De aceea, cel de-al cincilea criteriu calitativ legat de prezentul aspect este acela conform căruia în fiecare an trebuie să aibă loc discuŃii de dezvoltare personală cu fiecare judecător.

DiscuŃiile de dezvoltare personală sunt conversaŃii metodice, planificate în avans, referitoare la aspiraŃiile şi necesităŃile de dezvoltare ale judecătorului. Ar trebui utilizat un formular care să cuprindă temele ce trebuie discutate, pentru a da structură discuŃiilor şi pentru a facilita pregătirea pentru acestea. De exemplu, acordurile la care se ajunge în cadrul discuŃiilor cu privire la programul de pregătire profesională a unui judecător (punctul 5.c) ar trebui luate în considerare ca parte din discuŃiile de dezvoltare personală.

f) Întregul aspect nr. 4 din cadrul Reperelor Calitative se referă la celeritatea procesului. Este necesară luarea de măsuri şi de către gestiunea instanŃei pentru a se asigura soluŃionarea la timp a cauzelor. Cel de-al şaselea criteriu calitativ legat de prezentul aspect se referă chiar la această chestiune. Astfel, instanŃa ar trebui să aibă un sistem metodic de monitorizare activă a evoluŃiei cauzelor şi de luare a măsurilor de accelerare a cauzelor care au întârzieri.

Mai cu seamă evoluŃia cauzelor care durează de mult timp ar trebui monitorizată (de ex. cauzele mai vechi de un an). Pentru a îndeplini acest criteriu calitativ, instanŃa ar trebui să dispună de mecanisme, stabilite în prealabil, de intervenŃie în caz de întârzieri nejustificate, cauzate de ex. de volumul excesiv de lucru al judecătorului.

g) Cel de-al şaptelea criteriu calitativ referitor la prezentul aspect este acela potrivit căruia siguranŃa participanŃilor la proces şi a personalului instanŃei trebuie să fie asigurată. Chestiunile legate de siguranŃă au devenit din ce în ce mai importante la instanŃe în ultimii ani.

Îndeplinirea acestui criteriu calitativ poate fi asigurată prin întocmirea unui plan de siguranŃă al instanŃei, care să cuprindă o evaluare de risc şi măsurile de sporire a siguranŃei aflate în folosinŃă. Planul de siguranŃă ar trebui actualizat în mod constant.

h) Pe termen lung, eficienŃa soluŃionării cauzelor necesită luarea în considerare, în cadrul conducerii instanŃei, a bunăstării personalului. De aceea, ultimul criteriu calitativ referitor la prezentul aspect subliniază răspunderea conducerii instanŃei de a se asigura că atât judecătorii cât şi personalul auxiliar nu sunt supraîncărcaŃi cu lucrări.


124

Date fiind aşteptările crescânde la adresa instanŃelor, chestiunea bunăstării a câştigat în importanŃă ca aspect al conducerii instanŃei. Pentru a îndeplini acest criteriu calitativ, persoanele din funcŃiile de conducere de la instanŃă trebuie să se asigure că membrii personalului nu muncesc prea mult, ci păstrează un echilibru între muncă şi viaŃa particulară. Este important pentru evitarea epuizării ca judecătorii sau alŃi membri ai personalului să nu aibă nici o răspundere personală pentru supraîncărcarea cu cauze provocată de lipsa resurselor, ci această răspundere să fie asumată personal de către conducătorul instanŃei.

4.13. Barem de analiz ă

În principal, criteriile calitative sunt analizate printr-un barem cu şase puncte şi evaluarea verbală aferentă. Evaluarea verbală este o apreciere a gradului de îndeplinire a criteriului calitativ. Pentru a rafina această evaluare şi a spori utilitatea rezultatelor evaluării pentru îmbunătăŃirea calităŃii soluŃionării cauzelor, este necesară şi folosirea punctelor de valori numerice care să descrie gradul de îndeplinire a criteriilor.

Caracteristicile criteriului calitativ pot fi folosite la acordarea punctelor şi la evaluarea verbală a gradului de îndeplinire a unui anumit criteriu calitativ. Aşadar, caracteristicile în sine nu au un barem. Baremul de analiză şi evaluările verbale bazate pe gradul de îndeplinire a criteriului respectiv sunt:

• 0 - Criteriul nu este deloc îndeplinit (e şec) • 1 - Criteriul este îndeplinit par Ńial (par Ńial) • 2 - Criteriul este îndeplinit în mod satisf ăcător (satisf ăcător) • 3 - Criteriul este bine îndeplinit (bine) • 4 - Criteriul este îndeplinit în mod l ăudabil (l ăudabil) • 5 - Criteriul este îndeplinit în mod exemplar (exem plar)

Unul dintre criteriile calitative legate de celeritatea procesului, şi anume „Cauza a fost soluŃionată în termenul optim de soluŃionare stabilit pentru organizarea activităŃii judecătoreşti” (punctul 4.a), are un barem diferit. In cadrul acelui barem, punctele acordate pentru îndeplinirea criteriului se bazează pe durata medie a procesului pentru acel tip de cauză la instanŃa respectivă.

Totalul de puncte al exerciŃiului de evaluare a calităŃii este reprezentat de suma punctelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu calitativ. Deoarece criteriul legat de termenele optime de soluŃionare poate avea un total de 15 puncte, totalul maxim de puncte pentru Reperele Calitative este de 210 de puncte.

Potrivit unei premise de bază a reperelor calitative, cu excepŃia criteriului legat de termenele optime de soluŃionare, este posibil să se primească acelaşi număr de puncte la fiecare criteriu calitativ. Criteriile, sau aspectele, nu au fost cântărite unul în funcŃie de celălalt, deoarece aceasta ar fi necesitat stabilirea unei ordini de prioritate a criteriilor. Acesta a fost considerat ca fiind un exerciŃiu prea puŃin necesar, cel puŃin înaintea consultării rezultatelor experienŃei cu proiectul pilot. Această chestiune va fi reluată în discuŃie o dată ce utilitatea şi trăinicia informaŃiilor obŃinute în baza Reperelor au fost testate în practică.


125

Totalul de puncte pentru criteriile calitative, precum şi orice schimbări, au numai o valoare indicativă. Totalul de puncte al unei anumite instanŃe este aşadar un instantaneu al dezvoltării sale la un anumit moment. Totuşi, totalul punctelor este mai puŃin important decât punctele acordate pentru fiecare criteriu calitativ sau aspect, deoarece Reperele au fost create în primul rând ca instrument de dezvoltare şi ca stimulent pentru discuŃiile pe această temă. În plus, totalul de puncte obŃinut de o anumită instanŃă nu este menit să fie comparat cu acela obŃinut de o altă instanŃă. Orice comparaŃie va necesita o analiză mai detaliată a rezultatelor evaluării.

Următoarele alineate descriu gradul necesar de îndeplinire al fiecărui criteriu calitativ, cu scopul acordării unui anumit număr de puncte.

Criteriul nu este deloc îndeplinit (0 puncte; e şec) Acesta este rezultatul de eşec, care înseamnă că criteriul calitativ, aşa cum

a fost descris, nu este, practic, deloc îndeplinit. Eşecul poate fi cauzat, de exemplu, de faptul că importanŃa chestiunii la care se referă criteriul nu a fost înŃeleasă dintr-un motiv sau altul, sau de faptul că încercarea de a îndeplini criteriul a eşuat. De exemplu, instanŃa nu poate cheltui resursele pentru a asigura prezenŃa unui aprod care să fie la dispoziŃie pe tot parcursul programului zilnic al instanŃei, chiar dacă aceasta ar fi în majoritatea cazurilor o cerinŃă esenŃială pentru furnizarea în mod adecvat a informaŃiilor şi consilierii pentru utilizatori.

Criteriul este îndeplinit par Ńial (1 punct; par Ńial) Criteriul calitativ, aşa cum a fost descris, este îndeplinit doar în parte. De

exemplu, unele dintre caracteristicile criteriului sunt îndeplinite, însă majoritatea acestora nu sunt îndeplinite deloc. Aşadar, există încă neajunsuri foarte importante în îndeplinirea criteriului calitativ.

Criteriul este îndeplinit în mod satisf ăcător (2 puncte; satisf ăcător) Criteriul calitativ, aşa cum a fost descris, este îndeplinit în măsură

considerabilă. Aproximativ jumătate sau cel puŃin aproape jumătate din caracteristicile criteriului sunt îndeplinite foarte bine. Totuşi, este posibilă acordarea a 2 puncte chiar dacă există încă neajunsuri semnificative în legătură cu o anumită parte a criteriului. La acest nivel, funcŃionarea judecătorului şi a instanŃei este deja foarte satisfăcătoare.

Criteriul este bine îndeplinit (3 puncte; bine) Criteriul calitativ, aşa cum a fost descris, este îndeplinit bine şi în mare

parte, chiar dacă există încă mici neajunsuri în ceea ce priveşte unele caracteristici ale criteriului. Acesta este nivelul către care ar trebui să tindă toŃi judecătorii şi toate instanŃele; de asemenea, el este realizabil în practică.

Criteriul este îndeplinit în mod l ăudabil (4 puncte; l ăudabil) Pentru a primi 4 puncte, caracteristicile imaginabile ale criteriului calitativ


126

trebuie îndeplinite în manieră lăudabilă. În practică, ar trebui să nu existe absolut nimic de criticat în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriului. O performanŃă lăudabilă va servi şi drept model pentru alŃii; ea dovedeşte că s-a întreprins un efort real de îmbunătăŃire a activităŃii la care se referă criteriul respectiv.

Criteriul este îndeplinit în mod exemplar (5 puncte ; exemplar) Pentru a se primi maximul de 5 puncte, criteriul calitativ trebuie să fie

îndeplinit într-un mod excepŃional de impresionant şi exemplar. Acest rezultat poate fi obŃinut, însă nu se preconizează că acest lucru se va întâmpla foarte des în realitate. Îndeplinirea criteriului calitativ în mod exemplar înseamnă, de exemplu, că instanŃa este fruntaşă şi la nivel internaŃional. De asemenea, ea contribuie la dezvoltarea culturii judiciare, prin faptul că slujeşte drept model pentru aspiraŃiile altor instanŃe şi judecători. Activitatea la care se referă criteriul calitativ este de asemenea în continuă dezvoltare, cu o serie de abordări inovatoare.

4.14. Alegerea metodei de evaluare

Există cinci categorii de metode de evaluare în cadrul reperelor calitative: (1) autoevaluarea, (2) sondajele, (3) evaluarea de către un grup de experŃi evaluatori, (4) statisticile, şi (5) declaraŃia făcută de instanŃa respectivă.

Având în vedere natura activităŃii instanŃelor, va fi necesară folosirea mai multor dintre aceste metode pentru a se obŃine o imagine realistă şi cuprinzătoare a calităŃii funcŃionării instanŃei. Alegerea criteriilor calitative din cadrul reperelor tinde în aceeaşi direcŃie, dat fiind că aspectele practice ale evaluării îndeplinirii fiecărui criteriu vor varia, fără îndoială.

Metodele de evaluare vor asigura fie date obiective, fie date mai mult sau mai puŃin subiective. Principalul avantaj al măsurilor obiective de evaluare este acela că ele oferă o imagine exactă a criteriului calitativ. Însă, ele nu au în mod necesar o acoperire foarte amplă a criteriului, şi deci nu vor folosi ca bază pentru planificarea măsurilor de îmbunătăŃire necesare, şi nici pentru conceperea acestor măsuri.

Avantajul metodelor subiective de evaluare este acela că ele au o acoperire foarte amplă a criteriului. Totuşi, datele obŃinute prin aceste metode pot fi foarte inexacte, sau chiar false.

Autoevaluarea înseamnă, de fapt, că judecătorii îşi evaluează propriile activităŃi şi pe cele ale instanŃei la care lucrează, în lumina criteriilor calitative. Autoevaluarea este una dintre cele mai importante metode propuse în cadrul acestor repere calitative. Datele care pot fi obŃinute prin această metodă sunt, fireşte, în mare parte subiective; totuşi, luate în ansamblu, ele vor servi drept bază adecvată pentru evaluarea în continuare a criteriului calitativ.

Cealaltă metodă importantă de evaluare este sondajul, cu mai multe variante: sondajul amplu, sondajul restrâns, şi sondajele specifice ale judecătorilor de pace, instanŃelor, personalului auxiliar, şi reprezentanŃilor mass media. Sondajul amplu se desfăşoară faŃă de avocaŃi, procurori şi părŃi. În cazurile în care nu este necesară efectuarea unui sondaj amplu, dată fiind natura criteriului calitativ, sondajul va fi restrâns, adică, părŃile vor fi excluse din sondaj. Şi sondajele oferă


127

date în principal subiective. În special informaŃiile primite de la părŃile la proces pot fi influenŃate în mare măsură de soluŃia pronunŃată în cauză, adică, dacă partea respectivă a câştigat sau nu procesul.

În legătură cu anumite criterii calitative, cea mai utilă metodă de evaluare va fi folosirea unui grup de experŃi desemnaŃi să efectueze evaluarea. Grupul de experŃi se compune dintr-un judecător, un avocat, un procuror, un profesor universitar (teoretician din domeniul dreptului), şi un profesionist din domeniul comunicaŃiilor şi relaŃiilor cu publicul. În ceea ce priveşte un alt grup de criterii calitative, grupul de experŃi va fi şi mai restrâns, fiind compus numai dintr-un judecător, un avocat şi un procuror. Rezultatul obŃinut de grupul de experŃi va fi unul subiectiv, însă dată fiind alcătuirea echilibrată a grupului, probabil că acest rezultat va fi o apreciere apropiată de adevăratul standard al calităŃii la instanŃa respectivă.

Există multe criterii calitative pentru care metoda de evaluare cea mai bună este cea a statisticilor. Statisticile sunt o formă de obŃinere a unor date obiective în legătură cu îndeplinirea unui criteriu. Chiar şi aşa, ele necesită interpretare şi trimiteri la alte date până ce pot fi trase concluzii utile. Multe dintre seriile de date necesare pot fi extrase direct din sistemele statistice existente, însă mai sunt şi altele care vor necesita iniŃierea colectării de date.

Cea de-a cincia metodă de evaluare este declaraŃia obŃinută de la instanŃa însăşi, care va servi drept bază a evaluării punctelor pentru criteriul respectiv.

4.15. Proiectul pilot pentru Reperele Calitative

Implementarea Reperelor Calitative va începe printr-un proiect pilot. Acest proiect va oferi şi informaŃii utile pentru continuarea îmbunătăŃirii reperelor. Numai prin experienŃa practică dobândită în cadrul etapei proiectului pilot se poate stabili şi ratifica forma finală a acestor Repere Calitative.

În cadrul ConferinŃei pentru Calitate din 2005 s-a decis ca proiectul pilot să fie implementat în toamna anului 2006. Vor participa toate instanŃele de pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi. Punerea în practică a proiectului pilot va fi sarcina Coordonatorului pentru Calitate, care va fi asistat de o câte persoană de contact pentru fiecare instanŃă din aria teritorială de referinŃă.

Majoritatea măsurătorilor necesare în cadrul Reperelor Calitative vor fi efectuate prin intermediul unei aplicaŃii informatice bazate pe Internet, Webropol. În practică, toate persoanele care răspund la sondajul referitor la calitate vor putea să facă acest lucru la propriul punct de lucru. Această aplicaŃie va completa rezultatele şi va oferi diverse rezumate şi rapoarte. Colectarea datelor va fi astfel relativ uşoară şi nu va necesita o cantitate semnificativă de muncă sau administrare suplimentară.

În ceea ce priveşte informaŃiile statistice, etapa pilot se va limita la informaŃiile deja disponibile. În afară de criteriul calitativ referitor la termenele optime de soluŃionare, informaŃiile statistice vor fi folosite în cadrul etapei pilot fără a fi supuse analizei calitative. Materialul va servi pe viitor ca bază pentru stabilirea unui barem pentru analiza calitativă a statisticilor.


128

Proiectul pentru Calitate derulat de Instan Ńele de pe raza teritorial ă a Cur Ńii de Apel din Rovaniemi (Anexa 1) Proiectul pentru Calitate a fost lansat în 1999. Participă toate instanŃele

aflate pe raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi – ceea ce, în prezent, înseamnă nouă InstanŃe Districtuale şi Curtea de Apel – precum şi mulŃi alŃi actori implicaŃi, cum ar fi avocaŃii particulari, avocaŃii publici care asigură asistenŃă juridică şi procurorii, iar recent s-au alăturat şi ofiŃeri de poliŃie care conduc cercetarea penală prealabilă judecăŃii. Proiectul pentru Calitate se referă atât la cauzele civile cât şi la cele penale.

Potrivit ConstituŃiei Finlandei, instanŃele sunt împărŃite în instanŃe de competenŃă generală, instanŃe administrative şi instanŃe speciale. InstanŃele cu competenŃă generală sunt: Curtea Supremă, CurŃile de Apel (6) şi InstanŃele Districtuale (în prezent, 59). InstanŃele administrative sunt: Curtea Supremă Administrativă şi InstanŃele Administrative regionale (8). Cele trei instanŃe speciale sunt: InstanŃa Comercială, InstanŃa pentru Dreptul Muncii şi InstanŃa pentru Asigurări (sociale).

InstanŃele cu competenŃă generală judecă toate cauzele penale şi litigiile civile, şi, mai general, toate acŃiunile care nu au fost atribuite de lege competenŃei altei instanŃe. InstanŃele administrative soluŃionează în principal conflictele ce apar în relaŃiile de drept public dintre autorităŃile publice şi persoanele particulare (fizice sau juridice). Fiecare dintre instanŃele speciale îşi are aria de competenŃă clar delimitată pe anumite cauze sau tipuri de cauze.

Raza teritorială a CurŃii de Apel din Rovaniemi este cea mai nordică dintre cele şase raze teritoriale ale curŃilor de apel din Finlanda.

Obiectivul Proiectului pentru Calitate este de a îmbunătăŃi tot mai mult funcŃionarea instanŃelor, pentru ca procedurile judiciare să îndeplinească criteriile procesului echitabil, pentru ca deciziile să fie bine motivate şi justificate, iar serviciile oferite de instanŃe să fie accesibile din punct de vedere financiar pentru fiecare utilizator. Principala metodă de lucru constă din discuŃii sistematice între judecători şi între aceştia şi ceilalŃi actori implicaŃi, în scopul îmbunătăŃirii calităŃii soluŃionării cauzelor.

Activitatea de dezvoltare este dirijată de Comitetul pentru Dezvoltare al Proiectului pentru Calitate; mandatul membrilor Comitetului este de trei ani. În prezent, Comitetul pentru Dezvoltare este prezidat de preşedintele celei mai mari InstanŃe Districtuale din raza teritorială de referinŃă; membrii comitetului sunt: preşedintele CurŃii de Apel, trei judecători districtuali, doi avocaŃi, un procuror şi un şef al organelor de cercetare penală. Un coordonator pentru calitate, ales din rândul judecătorilor districtuali pentru un mandat de un an, are sarcina de a sprijini Grupurile de Lucru pentru Calitate, de a implementa pregătirea profesională, de a păstra legătura cu diverşii actori implicaŃi, şi de a edita Raportul Calitativ, potrivit descrierii de mai jos.

În mod normal, pentru fiecare an sunt înfiinŃate câte patru Grupuri de Lucru pentru Calitate, compuse din judecători de la fiecare InstanŃă Districtuală din raza teritorială a curŃii de apel, membri ai CurŃii de Apel, şi referenŃi de la Curtea de Apel. De asemenea, pot fi membri ai Grupurilor de Lucru pentru Calitate şi


129

procurori, avocaŃi particulari, avocaŃi publici care asigură asistenŃă juridică, precum şi şefi ai organelor de cercetare penală. Principiul conducător este acela conform căruia fiecare judecător participă la activitatea Grupurilor de Lucru.

SelecŃia temelor de dezvoltare se bazează pe amploarea problemei, legate de soluŃionarea cauzelor, care se discută, tematica acesteia şi urgenŃa acesteia. SelecŃia temelor se finalizează în cadrul ConferinŃei pentru Calitate, care are loc în fiecare toamnă, cu participarea judecătorilor de pe raza teritorială a curŃii de apel, referenŃilor, judecătorilor stagiari şi a reprezentanŃilor celorlalte părŃi implicate. La alegerea temelor şi a obiectivelor stabilite, se procedează cu atenŃie pentru a nu se compromite independenŃa instanŃelor şi a judecătorilor.

În mod normal, fiecare Grup de Lucru pentru Calitate primeşte sarcina de a se ocupa de una dintre temele alese. Grupurile de Lucru identifică problemele care Ńin de tema respectivă, analizează practicile adoptate de diversele instanŃe districtuale, stabilesc o procedură care să poată fi acceptată de toată lumea, şi formulează o propunere pentru armonizarea practicilor la instanŃe. Măsurile de monitorizare a evoluŃiei ulterioare sunt concepute la momentul stabilirii obiectivelor.

Rapoartele întocmite de Grupurile de Lucru sunt prezentate la ConferinŃa pentru Calitate, unde sunt luate în discuŃie şi unde se stabilesc, în baza rapoartelor, obiectivele referitoare la calitate pentru anul următor. Raportul privind Calitatea, care cuprinde rapoartele finale, este distribuit în fiecare an, gratuit, participanŃilor la Proiectul pentru Calitate, tuturor instanŃelor din Finlanda, precum şi diverşilor actori implicaŃi. De asemenea, el este publicat pe intranet-ul judiciar şi pe Internet (www.oikeus.fi / 27723.htm).

Temele privind calitatea din anii trecuŃi au fost următoarele: 1999

1) armonizarea pedepselor pentru infracŃiunile de furt 2) armonizarea pedepselor pentru infracŃiunile de condus în stare de ebrietate 3) armonizarea pedepselor pentru infracŃiunile violente 4) problemele apărute în pregătirea cauzelor civile

2000 1) practica penală referitoare la infracŃiunile legate de stupefiante 2) gestiunea materialului probator 3) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a propunerilor referitoare la problemele apărute în pregătirea cauzelor civile şi a armonizării pedepselor pentru infracŃiunile de condus în stare de ebrietate 4) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a armonizării pedepselor pentru infracŃiunile de furt şi pentru infracŃiunile violente

2001 1) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2001 referitor la reducerea numărului de probleme apărute în cadrul gestiunii materialului probator 2) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2001 de armonizare a practicii penale referitoare la infracŃiunile legate de stupefiante


130

3) gestionarea materială a cauzelor penale de către judecător (în special dreptul şi obligaŃia judecătorului de a clarifica aspectele cauzei punând întrebări) 4) gestiunea cauzelor civile de mari dimensiuni; în vederea reducerii la minimum a termenelor de soluŃionare şi în vederea asigurării unei proceduri dinamice

2002 1) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2002 privind gestionarea materială a cauzelor penale de către judecător 2) monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2002 privind gestiunea cauzelor civile de mari dimensiuni 3) gestiunea cauzelor privind ajustarea datoriilor; în vederea reducerii la minimum a termenelor de soluŃionare şi în vederea asigurării unei proceduri dinamice 4) gestionarea materială a cauzelor civile de către judecător (în special dreptul şi obligaŃia judecătorului de a clarifica aspectele cauzei punând întrebări)

2003 1) elaborarea motivărilor pentru constatările instanŃei în legătură cu materialul probator în cauzele civile şi penale 2) armonizarea practicilor instanŃelor în ceea ce priveşte alegerea tipului de pedeapsă aplicată 3) armonizarea practicilor instanŃelor în ceea ce priveşte executarea pedepselor suspendate 4) pregătirea unui model de cerere (acŃiune) şi a unui model de întâmpinare pentru cauzele civile în baza unei situaŃii faptice date

2004 1) gestiunea cauzelor privind ajustarea datoriilor şi gestiunea materială a cauzelor civile de către judecător (monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivelor din 2003) 2) conduita judecătorului în instanŃă ca element al justiŃiei procedurale 3) pregătirea de către părŃi a cauzei civile 4) aplicarea capitolului 7, secŃiunea 6, din Codul Penal

2005 1) elaborarea motivărilor pentru constatările instanŃei în legătură cu materialul probator în cauzele civile şi penale şi îmbunătăŃirea calităŃii materiale a cererilor şi întâmpinărilor în cauzele civile (monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivelor din 2004) 2) armonizarea practicilor instanŃelor în ceea ce priveşte alegerea tipului de pedeapsă aplicată şi executarea pedepselor suspendate (monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivelor din 2004) 3) gestiunea cauzelor penale 4) cooperarea dintre judecători în gestionarea cauzelor civile şi folosirea completelor de trei judecători în cauzele civile


131

2006 1. procedura şi administrarea probelor în legătură cu detenŃia unei persoane suspectate de o infracŃiune gravă şi aplicarea interdicŃiei de a părăsi localitatea sau Ńara 2. conduita judecătorului în instanŃă ca element al justiŃiei procedurale (monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2005) 3. pregătirea de către părŃi a cauzei civile (monitorizarea evoluŃiei ulterioare a obiectivului din 2005 şi dezvoltarea în continuare a acestei teme prin întocmirea unei liste de măsuri care trebuie finalizate pe parcursul pregătirii cauzei de către părŃi) 4. practica penală în privinŃa infracŃiunilor violente (reevaluarea şi actualizarea rapoartelor 3/1999 şi 4/2000) Proiectul pentru Calitate este completat de pregătirea profesională oferită

pe o perioadă de 6–8 zile pe an. Pe lângă temele calitative anuale, pregătirea s-a referit în fiecare an la un anumit domeniu al dreptului material, de ex. principii generale de drept penal, dreptul contractual sau delictele.

Proiectul pentru Calitate a fost recunoscut atât de către comunitatea de drept atât în Finlanda cât şi la nivel internaŃional. În 2005, AsociaŃia Barourilor Finlandeze a acordat Proiectului pentru Calitate premiul pentru Fapta Juridică a Anului, sub forma Defensor Legis, o sculptură de bronz realizată de sculptorul Veikko Myller, şi a unui certificat de premiant. Tot în 2005, Proiectul pentru Calitate a câştigat, la concursul organizat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană, BalanŃa de Cristal a JustiŃiei. In total 22 de proiecte din 15 Ńări au participat la acest concurs. Proiectul pentru Calitate a primit sculptura din cristal cu acelaşi nume şi o diplomă.

REPERE CALITATIVE PENTRU SOLU łIONAREA CAUZELOR

Aspectul Criteriul calitativ Descrierea 1) PROCESUL

1.a) procesul a fost deschis şi transparent faŃă de părŃi

• procesul a fost previzibil pentru părŃi • părŃile au fost în mod constant informate despre etapa curentă a procesului şi despre ce etapa care avea să urmeze • preşedintele a practicat gestiunea informativă a cauzei pentru a informa părŃile şi pe ceilalŃi participanŃi referitor la desfăşurarea procedurii • părŃile au avut ocazia să îşi susŃină cauza şi să îşi prezinte motivele şi probele • părŃile au avut ocazia de a face comentarii cu privire la pretenŃiile, motivele şi probele adversarilor lor • părŃile au avut ocazia şi de a face comentarii asupra informaŃiilor obŃinute din oficiu de către instanŃă


132

Aspectul Criteriul calitativ Descrierea 1.b) judecătorul a

acŃionat în mod independent şi imparŃial

• judecătorul a luat decizia în cauză numai în baza materialelor prezentate în instanŃă şi numai în baza legislaŃiei în vigoare şi a celorlalte surse de drept recunoscute • chiar dacă judecătorul a practicat gestiunea eficientă şi activă a cauzei (vezi 1.e), încrederea în independenŃa şi imparŃialitatea instanŃei nu a fost compromisă • judecătorul a tratat părŃile în mod echitabil • judecătorul nu a fost influenŃat de presiunea exercitată de mass media, de opinia publică sau de alte influenŃe venite din afară

1.c) procedura a fost organizată într-o manieră ce asigură celeritatea

• natura şi amploarea cauzei au fost avute în vedere la organizarea cauzei • dacă este cazul, preşedintele a promovat pregătirea eficientă a cauzei civile de către părŃi • termenele de judecată au fost stabilite de comun acord cu părŃile/avocaŃii • dacă instanŃa are mai multe săli de judecată sau sedii, alegerea locului şedinŃei de judecată s-a bazat pe raŃiuni legate de echipamentul tehnic necesar şi accesibilitatea faŃă de părŃi. Sediile auxiliare ale instanŃei sunt folosite nu numai în cauzele penale, ci şi în cele civile dacă acest lucru este semnificativ de avantajos pentru părŃi • nu li s-a cerut părŃilor să se prezinte personal, decât dacă prezenŃa lor a fost necesară pentru suplimentarea anchetei sau promovarea unei tranzacŃii judiciare • înainte de anularea unui termen de judecată pentru o cauză civilă sau penală, s-a analizat cu atenŃie posibilitatea Ńinerii unei şedinŃe de judecată în legătură cu o anumită parte a cauzei, pentru ca numai restul să fie luat în discuŃie într-o şedinŃă ulterioară • alcătuirea completului de judecată corespunde naturii cauzei. Toate cauzele simple sau uşoare sunt transferate de judecători către judecătorii începători, judecătorii stagiari şi grefieri (delegarea se foloseşte la maximum). Din contră, se folosesc complete consolidate ori de câte ori natura cauzei cere acest lucru; constituirea completelor consolidate nu a fost evitată din pricina resurselor limitate ale instanŃei


133

Anexa 2

Barem Metode de evaluare Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător = 2 p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• autoevaluarea de către judecători • sondaj avocaŃi, procurori şi părŃi („sondaj amplu”)

Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător = 2 p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• statistici privind cererile de recuzare • sondaj amplu


• autoevaluare judecători • sondaj amplu • statistici privind anulările şedinŃelor de judecată (separate pentru anulările în avans şi anulările în cadrul şedinŃei)

Aspectul Criteriul calitativ Descrierea

1) PROCESUL (continuare)

1.d) au fost luate măsuri active, însă nu coercitive, de încurajare a părŃilor în vederea încheierii tranzacŃiei judiciare (cauzele civile şi aspectele civile din cauzele penale)

• judecătorul a păstrat în discuŃie posibilitatea încheierii tranzacŃiei judiciare pe tot parcursul pregătirii scrise, al şedinŃei preliminare şi al şedinŃei principale de judecată • judecătorul a explicat în mod temeinic părŃilor care sunt avantajele tranzacŃiei judiciare faŃă de hotărârea judecătorească, • judecătorul s-a abŃinut de la a le forŃa pe părŃi să încheie o tranzacŃie judiciară • în interesul tranzacŃiei judiciare, diverse tehnici de soluŃionare au fost aplicate dacă este cazul dată fiind natura cauzei (discutarea cu toate părŃile împreună cu avocaŃii, discutarea cu avocaŃii separat, discutarea numai cu una dintre părŃi în absenŃa celeilalte etc.) • medierea a fost oferită în mod echitabil şi imparŃial • necesitatea şi posibilitatea transferării cauzei către serviciul de mediere de pe lângă instanŃă (legea 663/2005) au fost examinate


134

1.e) procesul a fost gestionat eficient şi activ (atât procedural cât şi material)

• preşedintele s-a asigurat că procesul este structurat şi programat ca un ansamblu coerent • termenele limită procedurale stabilite de instanŃă nu au fost prelungite în mod arbitrar, fără justificare • în cauzele civile, rezumatul pregătirii scrise a fost transmis părŃilor în timp util înaintea şedinŃei pregătitoare • în cadrul pregătirii cauzei, iar în cauzele penale, nu mai târziu de momentul prezentării cauzei, faptele disputate şi cele nedisputate au fost delimitate clar iar desfăşurarea faptelor a fost descrisă în măsura relevanŃei • preşedintele a pus în mod activ întrebările necesare pentru a se asigura de soluŃionarea temeinică a cauzei • preşedintele a exercitat gestiunea cauzei pentru a corecta erori evidente comise de părŃi • preşedintele s-a asigurat că materialele care nu au de-a face cu cauza nu au fost incluse în aceasta • măsurile procedurale coercitive au fost utilizate în măsura cerută de desfăşurarea eficientă a cauzei

1.f) procesul a fost gândit şi desfăşurat în aşa fel încât să se asigure suportarea de către părŃi şi celelalte persoane implicate a unui minim de cheltuieli

• în cauzele civile, cererea reclamantului şi întâmpinarea pârâtului sunt structurate în mod clar • pregătirea scrisă a cauzei civile nu a fost prelungită nejustificat; în principal, s-a convocat şedinŃa preliminară după primirea întâmpinării, fără a se mai solicita comentarii suplimentare din partea reclamantului • cauza a fost pregătită şi este gata pentru şedinŃa principală de judecată după o singură şedinŃă preliminară • oricând este posibil, cauza trece de la pregătirea scrisă direct la şedinŃa principală de judecată, fără o şedinŃă preliminară • cauza a fost soluŃionată numai în baza pregătirii scrise, oricând acest lucru a fost posibil • numai probele necesare au fost acceptate iar acestea au fost administrate în mod concentrat. „probele în exces” au fost evitate prin respingerea probelor care în mod vădit nu erau necesare


135

Barem Metode de evaluare Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător = 2 p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• autoevaluare judecători • statistici privind tranzacŃiile judiciare şi etapele din proces în care s-a încheiat tranzacŃia judiciară • sondaj amplu


• autoevaluare judecători • sondaj amplu cu excluderea părŃilor


• autoevaluare judecători • sondaj amplu, cu excluderea părŃilor • statistici privind cererile de formulare a unor comentarii şi privind numărul de termene de judecată pentru fiecare cauză • statistici privind şedinŃele pregătitoare desfăşurate prin telefon, privind persoanele audiate în instanŃă prin telefon şi videoconferinŃă


1) PROCESUL (continuare)

1.f) procesul a fost gândit şi desfăşurat în aşa fel încât să se asigure suportarea de către părŃi şi celelalte persoane implicate a unui minim de cheltuieli (continuare)

• tehnologia modernă (e-mail, telefon, video etc.) a fost folosită în cadrul procesului în cea mai mare măsură permisă de lege, pentru a se evita cheltuielile care nu sunt necesare • nu numai comentariile avocatului ci şi cele ale clientului au fost obŃinute în legătură cu nivelul cheltuielilor de judecată cerute de partea adversă, în măsura posibilului • în vederea diminuării „riscului cheltuielilor”, regulile de „ajustare rezonabilă a cheltuielilor” au fost aplicate în măsura posibilului (Codul de procedură judiciară, capitolul 21, secŃiunile 8a şi 8b)

1.g) procesul a fost organizat în mod flexibil

• programarea procesului ia în considerare cerinŃele justificate exprimate de părŃi şi de avocaŃi (data/ora) • aspectele practice ale procesului au fost discutate cu părŃile şi cu avocaŃii acestora • mijloacele tehnice au fost folosite în cea mai mare măsură posibilă (vezi 1.f de mai sus) (de exemplu, se poate aranja cu un martor ca acesta să fie audiat în instanŃă prin telefon atunci când îi


136

vine rândul să depună mărturie) • clienŃii au primit ocazia de a pleca de la instanŃă imediat ce prezenŃa lor nu mai este necesară • chestiunile urgente au prioritate asupra celorlalte (vezi 4.b mai jos)

1.h) procesul a fost cât mai deschis faŃă de public, în măsura posibilului

• chestiunea caracterului deschis/închis al şedinŃelor a fost rezolvată în şedinŃă publică • dacă s-a pronunŃat o decizie de restrângere a caracterului deschis al unui proces, restricŃiile se referă numai la acele părŃi din proces pentru care este strict necesară şedinŃa fără public • la emiterea dispoziŃiilor legate de caracterul secret al materialelor sau al deciziei, se evită emiterea unor dispoziŃii prea extinse iar caracterul secret este limitat la strictul necesar • sunt întocmite rezumate publice ale deciziilor cu caracter secret, în care se prezintă esenŃa cauzei şi a motivării deciziei • chiar dacă caracterul deschis al procesului este asigurat, s-a garantat şi faptul că dreptul la intimitate al persoanelor nu a fost încălcat prin aceasta, şi nici nu a fost compromisă buna desfăşurare a procesului

1.i) procesul a fost interactiv

• participanŃii la proces consideră că au avut ocazia de a-şi susŃine cauza • participanŃii au fost trataŃi în aşa fel încât consideră că au fost ascultaŃi (de ex. contact vizual, întrebări de clarificare etc.) şi înŃeleşi • pe lângă audierea formală, s-a asigurat şi faptul că participanŃii consideră că au fost ascultaŃi în mod veritabil

Barem Metode de evaluare

• statistici privind deciziile luate numai în baza pregătirii scrise • statistici privind cauzele soluŃionate în urma unei şedinŃe principale fără o şedinŃă preliminară • statistici privind cheltuielile de judecată


• autoevaluare judecători • sondaj amplu cu excluderea părŃilor • statistici privind folosirea mijloacelor tehnice (vezi 1.f)

Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător = 2 p Bine = 3 p

• autoevaluare judecători • sondaj mass media • sondaj amplu cu excluderea părŃilor • statistici privind deciziile de restrângere a caracterului deschis al procedurii


137

Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• statistici privind rezumatele publice


• sondaj amplu


2) DECIZIA 2.a) Deciziile sunt juste şi legale

• este clar după toate aparenŃele că decizia este conformă cu legile în vigoare şi că se bazează numai pe materialele prezentate în instanŃă • pe lângă legislaŃie, jurisprudenŃa prevalentă şi alte surse de drept recunoscute (lucrări pregătitoare, literatură, „argumente reale” etc.) au fost luate în considerare la luarea deciziei, împreună cu caracteristicile speŃei • recomandările Proiectului pentru Calitate în legătură cu practica referitoare la pedepse şi la procedură au fost luate în calcul la luarea deciziei, ca element de comparaŃie cu propriile practici şi uzanŃe ale judecătorului

2.b) Motivarea deciziei a convins atât părŃile, cât şi practicienii şi teoreticienii din domeniul dreptului, de justeŃea şi legalitatea deciziei

• părŃile şi profesioniştii din domeniul dreptului au considerat că deciziile sunt atât juste cât şi legale

2.c) Motivările deciziilor sunt transparente

• motivările precizează în mod transparent motivele pe care se bazează decizia • dacă au fost luate în considerare în mod temeinici mai multe alternative, toate acestea trebuie prezentate în motivare • motivarea comentează şi asupra argumentelor contra soluŃiei finale, precizând şi motivul pentru care argumentele care susŃineau soluŃia finală au avut mai multă pondere în speŃă (pro & contra) • motivarea descrie sau cel puŃin enumeră sursele de drept folosite (vezi 2.a mai sus). Totuşi, poziŃiile asumate în cadrul literaturii juridice au fost descrise numai atunci când decizia în cauză a necesitat o argumentaŃie savantă.


138

2.d) Motivările deciziilor sunt detaliate şi sistematice

• motivările au fost elaborate cu precizarea problemelor (motivarea precizează care sunt chestiunile disputate şi care nu. Numai probele pertinente în mod direct sunt discutate în legătură cu fiecare chestiune disputată) • au fost asumate poziŃii cu privire la toate probele administrate şi cu privire la toate chestiunile disputate • diversele chestiuni juridice au fost soluŃionate separat şi într-o ordine potrivită.


Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• autoevaluare judecători • statistici privind rata de exercitare a căilor de atac (nr. căi de atac exercitate faŃă de nr. decizii ce pot fi atacate) • statistici privind rata de anulare a deciziilor atacate • statistici privind plângerile depuse la supraveghetorii privind legalitatea


• sondaj amplu


• autoevaluare judecători • sondaj amplu • evaluare de către un grup de experŃi (grup de experŃi ce cuprinde un judecător, un avocat, un procuror, un profesor de drept şi un profesionist din domeniul RP şi comunicaŃii)


• autoevaluare judecători • sondaj amplu • evaluare de către grup experŃi (pt. alcătuirea grupului de experŃi, vezi 2.c)


2) DECIZIA (continuare)

2.e) Motivarea deciziei este inteligibilă

• în cadrul deciziei se foloseşte un limbaj simplu, pentru ca şi un cititor din afară să poată înŃelege uşor esenŃa deciziei • se foloseşte limbaj general, termenii juridici au fost evitaŃi sau explicaŃi


139

• claritatea deciziei a fost îmbunătăŃită prin folosirea rubricilor şi a unei structuri consecvente

2.f) Decizia are o structură clară şi este corectă din punct de vedere lingvistic şi tipografic

• structura deciziei face o delimitare clară între istoric, probe, motivare şi soluŃie • decizia este concisă în mod adecvat • decizia nu conŃine erori de limbaj sau de tipar şi este bine scrisă şi din alte puncte de vedere • s-a avut în vedere şi punerea în pagină a deciziei

2.g) PronunŃarea deciziei a fost înŃeleasă

• în loc să fie citită cu voce tare şi monotonă, decizia se pronunŃă în limba vorbită • prin întrebări, judecătorul s-a asigurat că părŃile au înŃeles decizia • părŃile au avut ocazia de a pune întrebări, dacă nu au înŃeles decizia în întregime • decizia a fost pronunŃată potrivit problemelor la care se referă, judecătorul privind către partea interesată şi păstrând contactul vizual cu aceasta

3) MODUL ÎN CARE SUNT TRATATE PĂRłILE ŞI PUBLICUL

3.a) Atât participanŃii la proces cât şi publicul au fost trataŃi cu respect pentru demnitatea lor umană

• judecătorii nu tratează participanŃii la proces ca pe nişte obiecte impersonale ale măsurilor judiciare, ci ca pe nişte persoane înzestrate cu gânduri, emoŃii şi necesităŃi – indiferent de calitatea procesuală a acestora

3.b) Se asigură consiliere adecvată participanŃilor la proces, cu păstrarea imparŃialităŃii şi echităŃii instanŃei

• părŃile sunt informate cu privire la persoana care răspunde de cauza lor şi la orice redistribuire a cauzei lor • întrebările puse de participanŃii la proces au primit răspuns fără întârziere • broşurile informative şi formularele referitoare la procedură sunt disponibile şi oferite în mod activ participanŃilor la proces • dacă este cazul, părŃile au fost îndrumate către un avocat public are asigură asistenŃă juridică sau către un avocat particular • nu au fost oferite servicii sau considere de natură avocaŃială, ci asistenŃă de ex. la depunerea unei acŃiuni în justiŃie, în funcŃie de natura acesteia

Barem Metode de evaluare Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p



140




• autoevaluare judecători • sondaj amplu


• autoevaluare judecători • sondaj amplu • sondaj judecători de pace




3) MODUL ÎN CARE SUNT TRATATE PĂRłILE ŞI PUBLICUL (continuare)

3.c) Consilierea şi celelalte servicii oferite celor care se adresează instanŃei încep imediat ce aceştia au sosit (la sediul instanŃei, etc.)

• există indicatoare clare în sediul instanŃei • există un ghişeu de informaŃii la sediul instanŃei • toŃi membrii personalului instanŃei răspund de consilierea şi alte servicii pe care le pot oferi fără a-şi pune în pericol imparŃialitatea.

3.d) ParticipanŃii la proces au primit toate informaŃiile necesare referitor la procedură

• informaŃiile referitoare la etapele procesului şi la termenele de judecată au fost oferite părŃilor şi celorlalŃi participanŃi la proces • alcătuirea completului de judecată (cel puŃin preşedintele completului şi grefierul) şi datele de contact ale instanŃei au fost notificate părŃilor şi celorlalte persoane citate să se prezinte în instanŃă, în cuprinsul documentelor trimise acestora


141

• rolul afişat la uşa sălii de judecată precizează numele membrilor completului de judecată şi numele grefierului • dacă a fost cazul, membrii instanŃei au fost prezentaŃi părŃilor la începutul şedinŃei de judecată • s-a asigurat informarea participanŃilor la proces în legătură cu desfăşurarea procesului; dacă este cazul, preşedintele i-a informat despre aceasta, precum şi despre rolul lor în cadrul şedinŃei de judecată • se folosesc broşuri şi panouri • pagina de internet a instanŃei este actualizată şi cuprinde informaŃii despre procese, precum şi linkuri către asemenea informaŃii

3.e) Comunicările şi relaŃiile cu publicul ale instanŃei sunt adecvate, acolo unde ele sunt necesare

• InstanŃa dispune de un plan de comunicare actualizat, iar efortul de comunicare şi RP al instanŃei respectă acest plan

3.f) Aranjamentele legate de holurile instanŃelor sunt conforme cu necesităŃile diverselor grupuri de utilizatori

• reclamanŃii din cauzele penale, martorii, şi, dacă este cazul, inculpaŃii au avut posibilitatea de a aştepta începerea şedinŃei de judecată în propria zonă de pe holul instanŃei (este important pentru martori şi reclamanŃi să poată aştepta fără a fi supuşi presiunilor; situaŃia este aceeaşi şi pentru „inculpaŃii temători”) • s-a asigurat faptul că persoanele aflate sub influenŃa alcoolului sau a stupefiantelor sau alte persoane nu pot cauza neplăceri






Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p

• sondaj în rândul mass media • declaraŃia instanŃei cu privire la existenŃa planului de comunicare


142

Satisfăcător=2p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p



4) CELERITATEA PROCESULUI

4.a) Cauzele sunt soluŃionate în termenul optim de soluŃionare stabilit pentru organizarea activităŃii judiciare

Termenele optime de soluŃionare (etape): 1. Cauze civile (cu excepŃia cauzelor de recuperare a datoriilor soluŃionate în procedură sumară) şi contestaŃiile legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, prevăzute la capitolul 8, secŃiunea 4(1), din Codul de procedură judiciară • luarea în evidenŃă a acŃiunii (imediat), prima citire = 1 săptămână • termen limită pentru întâmpinare = 2 - 3 săptămâni, în funcŃie de natura cauzei • termen limită pentru o eventuală rejoncŃiune = 2 - 3 săptămâni • şedinŃa prealabilă în termen de 2 luni de la finalul pregătirii scrise • şedinŃa principală de judecată în 2 săptămâni de la şedinŃa prealabilă • hotărârea pronunŃată în termen de 2 săptămâni de la şedinŃa principală de judecată. Astfel, termenul optim de soluŃionare a unei cauze civile sau a şi contestaŃiei legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, este de 4 luni. 2. Cauze penale 2.1 Cauze penale simple (condusul în stare de ebrietate etc.) • infracŃiuni mărturisite, fără părŃi civile sau nefiind necesară o şedinŃă principală (procedură scrisă) • şedinŃa principală de judecată şi pronunŃarea hotărârii au loc în termen de 1 lună. Astfel, termenul optim de soluŃionare a unei cauze penale simple este de 1 lună. 2.2 Cauze penale complexe • ancheta pentru stabilirea eventualelor părŃi


143

civile: 2 - 3 săptămâni • şedinŃa principală de judecată are loc în termen de 2 luni de la depunerea acŃiunii. Astfel, termenul optim de soluŃionare a unei cauze penale complexe este de 2 luni. NB: Realizarea termenelor optime de soluŃionare necesită, în fiecare cauză, eliminarea perioadelor în care nu se întâmplă nimic în cauză


Cauze civile (cu excepŃia cauzelor de recuperare a datoriilor soluŃionate în procedură sumară) şi contestaŃiile legate de divorŃ, încredinŃarea copiilor sau ajustarea datoriilor, prevăzute la capitolul 8, secŃiunea 4(1), din Codul de procedură judiciară Sub 4 luni = 5 puncte 4 - 6 luni = 4 puncte 6 - 8 luni = 3 puncte 8 - 10 luni = 2 puncte 10 - 12 luni = 1 punct Peste 12 luni = 0 puncte Cauze penale simple Sub 1 lună = 5 puncte 1 - 2 luni = 3 puncte 2 - 3 luni = 1 punct Peste 3 luni = 0 puncte Cauze penale complexe Sub 2 luni = 5 puncte 2 - 3 luni = 4 puncte 3 - 4 luni = 3 puncte 4 - 5 luni = 2 puncte 5 - 6 luni = 1 punct Peste 6 luni = 0 puncte

• autoevaluare judecători referitor la timpul mediu de soluŃionare (mai întâi) • statistici privind timpul de soluŃionare


4) CELERITATEA PROCESULUI

4.b) La stabilirea termenelor de judecată, să se ia în

• deşi cauzele sunt în mod normal soluŃionate în ordinea în care au fost primite la instanŃă, programarea anumitor tipuri de cauze are în


144

(continuare) considerare importanŃa pe care cauza o are pentru părŃi şi durata stadiilor anterioare prin care a trecut cauza

vedere importanŃa deosebit de mare pe care cauza o are pentru părŃi, de ex. cauzele privind locuinŃele cumpărate cu vicii ascunse, cauzele privind încredinŃarea copiilor, cauzele de dreptul muncii, ajustarea datoriilor • prevederile exprese referitoare la celeritatea procesului sunt respectate • cererile justificate formulate de părŃi în vederea accelerării procesului sunt luate în considerare • dacă procesul a fost prelungit într-o anumită etapă (de ex. cercetarea prealabilă judecăŃii sau judecarea cauzei la o instanŃă inferioară), celeritatea procedurii la instanŃa respectivă este avută în mod special în vedere

4.c) PărŃile sunt de părere că procesul a fost soluŃionat cu celeritate

• chiar dacă instanŃa consideră că procesul a fost soluŃionat cu celeritate, s-a asigurat că şi părŃile sunt de aceeaşi părere • diferenŃele de opinie dintre instanŃă şi părŃi au fost rezolvate, de ex. prin explicarea procesului şi a motivelor pentru timpul consumat

4.d) Termenele limită stabilite sau convenite sunt şi respectate

• cererile de prelungire a termenelor limită au fost examinate pe fond, pentru a se evita acordarea prelungirii în mod nejustificat, iar dacă s-a acordat prelungirea, aceasta nu depăşeşte câteva săptămâni • nu se fac automat prelungiri pentru răspunsurile scrise • prevederile legale referitoare la judecarea în procedură de urgenŃă au fost respectate



• autoevaluare judecători • sondaj amplu cu excluderea părŃilor


• sondaj amplu


145




5) COMPETENłA ŞI PRICEPEREA PROFESIONALĂ ALE JUDECĂTORULUI

5.a) Judecătorii se ocupă de menŃinerea priceperii şi competenŃei proprii

• judecătorii urmăresc legislaŃia nou apărută şi lucrările pregătitoare, precum şi jurisprudenŃa recentă, fiind la curent şi cu cea mai nouă literatură juridică referitoare la domeniul lor de specializare

5.b) Judecătorii participă în mod regulat la pregătirea profesională continuă

• judecătorii participă în mod activ la sesiunile de pregătire organizate de fiecare instanŃă sau în contextul Proiectului pentru Calitate • judecătorii participă în mod activ la sesiunile de pregătire continuă pentru membrii sistemului judiciar, organizate de administraŃia centrală a instanŃelor sau de către alte organe care oferă pregătire pentru judecători • fiecare judecător participă la sesiuni de pregătire continuă timp de 8 - 10 zile pe an (volumul optim de pregătire profesională)

5.c) Participarea judecătorilor la pregătirea profesională trebuie convenită în cadrul discuŃiilor anuale privind dezvoltarea personalului

• necesităŃile de pregătire profesională şi participarea la pregătire au fost cuprinse în planul de pregătire profesională al instanŃei, pentru fiecare judecător în parte

5.d) InstanŃa dispune de judecători specializaŃi

• specializarea judecătorilor în materie penală sau civilă în cadrul instanŃei • de asemenea, judecătorii se specializează şi în domenii mai detaliate, dacă acest lucru este cerut de natura cauzelor şi permis de dimensiunile instanŃei

5.e) PărŃile şi avocaŃii au impresia că judecătorul s-a

• judecătorul este bine informat în legătură cu baza faptică a cauzei • judecătorul înŃelege scopul cauzei • judecătorul cunoaşte prevederile aplicabile în


146

pregătit cu grijă pentru cauza respectivă şi o înŃelege bine

speŃă, precum şi jurisprudenŃa şi literatura juridică pertinente; judecătorul are competenŃa de a discuta cauza cu alŃi profesionişti în administrarea justiŃiei • judecătorul gestionează cauza cu claritate şi hotărâre • judecătorul acŃionează cu încredere în cadrul procesului; fără timiditate • judecătorul este capabil să interacŃioneze şi cu justiŃiabilii (descrierea cauzei şi discutarea acesteia cu „cuvinte obişnuite”) • hotărârea a fost pronunŃată în mod clar şi comprehensibil

Barem Metode de evaluare Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p, Lăudabil = 4 p, Exemplar = 5 p

• autoevaluare judecători

Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p, Lăudabil = 4 , p Exemplar = 5 p

• autoevaluare judecători • statistici la nivel de instanŃă

Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p, Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• autoevaluare judecători • sondaj instanŃe

Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p, Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p

• declaraŃia instanŃei


• sondaj amplu


147

Aspectul Criteriul calitativ

Descrierea

5) COMPETENłA ŞI PRICEPEREA PROFESIONALĂ ALE JUDECĂTO-RULUI (continuare)

5.f) Judecătorii participă cu regularitate şi în mod activ la reuniunile judecătorilor, la conferinŃele de îmbunătăŃire a calităŃii, precum şi la alte activităŃi ale Grupurilor de Lucru pentru Calitate

• reuniunile judecătorilor au loc cu regularitate la instanŃă (de ex. lunar) • pe lângă chestiunile administrative, în cadrul acestor reuniuni se discută şi probleme legate de soluŃionarea cauzelor, în special problemele propuse de către judecătorii înşişi • problemele ce urmează a fi discutate la reuniunile judecătorilor au fost pregătite potrivit cerinŃelor legate de natura lor • reuniunile judecătorilor sunt consemnate prin procese verbale • judecătorii îşi asumă răspunderea în mod personal pentru examinarea problemelor în cadrul reuniunilor

6) ORGANIZAREA ŞI GESTIONAREA SOLUłIONĂRII CAUZELOR

6.a) Organizarea şi gestiunea soluŃionării cauzelor sunt realizate cu profesionalism şi constituie un sprijin pentru îndeplinirea atribuŃiilor judecătoreşti ale instanŃei

• instanŃa este condusă cu luarea în considerare a obiectivelor acesteia • au fost adoptate principii de funcŃionare pentru instanŃă • conducerea instanŃei a găsit un echilibru între punctul de vedere al utilizatorilor şi cel intern al instanŃei • conducerea lucrează prin interacŃiune cu personalul instanŃei • în organizarea soluŃionării cauzelor şi în gestiunea instanŃei, s-a asigurat disponibilitatea aptitudinilor şi competenŃei necesare pentru instanŃă

6.b) Repartizarea cauzelor noi către judecători este efectuată metodic şi în mod credibil

• cauzele nou venite la instanŃă sunt repartizate judecătorilor prin tragere la sorŃi sau printr-o altă metodă care asigură distribuirea adecvată • persoana care efectuează repartizarea nu are nici o influenŃă asupra rezultatului • criteriile de repartizare sunt prestabilite • persoana care efectuează repartizarea nu are nici un interes personal în legătură cu rezultatul • există instrucŃiuni scrise cu privire la motivele pentru care se poate deroga de la procesul obişnuit de repartizare (de ex. cauzele cu dimensiuni excepŃional de mari)

6.c) CompetenŃa specializată a judecătorilor este folosită la soluŃionarea cauzelor

• competenŃa specializată a judecătorilor este avută în vedere atunci când li se repartizează acestora anumite sarcini şi atunci când se stabilesc bazele pentru repartizarea cauzelor


148



• autoevaluare judecători • statistici la nivel de instanŃă


• autoevaluare judecători


• autoevaluare judecători • evaluare de către grup experŃi (grup compus dintr-un judecător, un avocat şi un procuror) • declaraŃia instanŃei


• autoevaluare judecători • declaraŃia instanŃei


6) ORGANIZAREA ŞI GESTIONAREA SOLUłIONĂRII CAUZELOR (continuare)

6.d) soluŃionarea cauzelor a fost organizată în aşa fel încât să facă posibilă de facto folosirea completelor consolidate

• este posibilă folosirea completelor consolidate de oricâte ori cauza este amplă sau complicată din punctul de vedere al probelor, al legii sau din alt punct de vedere • sunt disponibile resursele adecvate pentru folosirea completelor consolidate

6.e) În fiecare an au loc discuŃii de dezvoltare personală cu fiecare judecător

• discuŃiile pentru dezvoltarea personalului sunt metodice şi sunt planificate în avans • se foloseşte un formular care cuprinde temele ce trebuie discutate, pentru a se structura discuŃiile şi a facilita pregătirea pentru acestea • acordurile încheiate în cadrul discuŃiilor sunt consemnate în scris


149

6.f) InstanŃa are un sistem metodic de monitorizare activă a evoluŃiei cauzelor şi de luare a măsurilor de accelerare a cauzelor care au întârzieri

• evoluŃia cauzelor care durează de mult timp este monitorizată (de ex. cauzele mai vechi de un an) • judecătorii discută volumul de lucru al instanŃei şi statisticile privind timpul de soluŃionare, pentru fiecare trimestru • cel puŃin o dată pe an au loc discuŃii cu fiecare judecător, în legătură cu volumul de lucru al acestuia şi cu statisticile privind timpul de soluŃionare • instanŃa dispune de mecanisme prestabilite de intervenŃie în caz de întârzieri nejustificate cauzate de un judecător, apărute de ex. din pricina volumului excesiv de lucru

6.g) SiguranŃa participanŃilor la proces şi a personalului instanŃei este asigurată

• instanŃa dispune de un plan de siguranŃă actualizat, care cuprinde evaluarea de risc şi măsurile de sporire a siguranŃei folosite în prezent (de ex. participarea la pregătirea de siguranŃă, inspecŃiile la sosirea la instanŃă, televiziune cu circuit închis, control acces, portar de serviciu, alarme de atac, ieşiri de urgenŃă, disponibilitatea unei săli de judecată securizate) • participanŃii la proces consideră că siguranŃa lor a fost asigurată.

6.h) Conducerea instanŃei se asigură că atât judecătorii cât şi personalul auxiliar nu sunt supraîncărcaŃi cu lucrări

• superiorii s-au asigurat că membrii personalului nu muncesc prea mult, ci păstrează un echilibru acceptabil între muncă şi viaŃa personală. • fiecare angajat al instanŃei are ocazia el însuşi să se asigure de starea sa de bine la locul de muncă • timpul pe care judecătorul trebuie să îl petreacă cu pregătirea profesională a fost luat în considerare la repartizarea cauzelor către judecători • dacă instanŃa are prea puŃine resurse în mod obiectiv, conducătorul instanŃei şi-a asumat răspunderea personal pentru supraîncărcarea cu lucrări la nivel de instanŃă


Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p

• statistici privind completele consolidate


150

Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p Îndeplinirea: Eşec = 0 p ParŃial = 1 p Satisfăcător=2p Bine = 3 p Lăudabil = 4 p Exemplar = 5 p





• autoevaluare judecători • declaraŃia instanŃei • sondaj amplu


• autoevaluare judecători • statistici privind absenŃele din motive de sănătate

5. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din B elgia

5.1. Proceduri adoptate în cazul reclama Ńiilor

Prezentare sus Ńinut ă in cadrul Grupului de lucru „Managementul calit ăŃii`` ENCJ, Vilnius, 2008 de Dl. Geert Vervaeke, Pre şedintele Înaltului Consiliu al Justi Ńiei din Belgia Îmbun ătăŃirea solu Ńion ării reclama Ńiilor referitoare la sistemul judiciar (Belgia) În 1998, în Articolul 151, § 3, 8° din Constitu Ńie, legislatorul constituŃional

din Belgia a desemnat Înaltul Consiliu responsabil pentru primirea şi administrarea reclamaŃiilor referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar.

Înaltul Consiliu administrează reclamaŃiile referitoare la sistemul judiciar încă din 2000 şi această activitate este evaluată în fiecare an. Înaltul Consiliu, a delegat o echipă de cercetători din cadrul a două universităŃi să examineze, începând cu 1 ianuarie 2004 până la 1 august 2005, procedurile de acŃiune în caz de reclamaŃie, sistemul de înregistrare a reclamaŃiilor, şi modelele de raportare a reclamaŃiilor pentru sistemul judiciar şi Înaltului Consiliu33.

În baza acestor informaŃii şi a discuŃiilor cu reprezentanŃii, Înaltul Consiliu a ajuns la următoarele concluzii:

5.1.1.Nemul Ńumirea cet ăŃenilor în ceea ce prive şte administrarea reclama Ńiilor referitoare la sistemul judiciar

CetăŃenii nu sunt satisfăcuŃi de modul în care sunt administrate reclamaŃiile lor referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar. CetăŃenii, au în general sentimentul că reclamaŃiile lor nu sunt suficient luate în considerare. În primul rând, cetăŃeanul nu este ajutat atunci când, pentru a fi sigur, reclamaŃia sa este declarată de către Înaltul Consiliu ca fiind fondată dar, de cealaltă parte, nu este luată nicio măsură judiciară. CetăŃeanul nu îşi doreşte doar să fie auzit, ci şi să se intervină la Ńintă pentru ca motivul nemulŃumirii să fie remediat. Înaltul Consiliu trebuie să se declare deseori ca fiind necompetent în ceea ce priveşte administrarea unor reclamaŃii34. Aceasta este de asemenea o sursă majoră de nemulŃumire printre cetăŃeni, deseori interpretată ca lipsă de voinŃă pentru le a soluŃiona reclamaŃiile.

În plus, reclamaŃiile sunt direcŃionate către diverse organisme (reprezentanŃi ai parlamentului, miniştri, ombudsman, instanŃe etc.), fiind abordate în moduri foarte

33 Raport studiu: Ponsaers, P., Enhus, E., Vande Walle, G. şi A. Verhage, Een model van klachtenafhandeling binnen de rechterlijke orde [Model de administrare a reclamaŃiilor în sistemul judiciar], Ghent şi Bruxelles, octombrie 2005 34 ReclamaŃii ce intră în competenŃa justiŃiei penale sau în competenŃa disciplinară a altor instituŃii guvernamentale; reclamaŃii referitoare la conŃinuturile unei hotărâri judiciare; reclamaŃii al căror scop poate fi obŃinut utilizând o soluŃionare juridică ordinară sau extraordinară; reclamaŃiile care au fost deja administrate şi care nu conŃin elemente noi; reclamaŃii care sunt clar nefondate.


152

diferite şi depind încă de tipul de departament sau de locaŃia fizică a acestui departament – acestea îşi găsesc soluŃionarea într-un mod foarte fragmentat.

5.1.2.Care este scopul unei reclama Ńii?

Aprecierea situa Ńiilor în care serviciul a şteptat de cet ăŃeni nu se execut ă Odată cu stabilirea Înaltului Consiliu, legislatorul a observat că "disfuncŃiile"

pun în pericol funcŃionarea corectă a sistemului judiciar. În primul rând, reclamaŃiile pot expune aceste "disfuncŃii". Căutarea de erori personale din partea – sau atribuirea responsabilităŃii –

magistratului reprezintă o viziune prea îngustă a conceptului "disfuncŃie" şi, astfel, aceasta mai poate reprezenta punctul central al administrării reclamaŃiilor. A devenit într-adevăr evident că alte aspecte se pot afla la baza unei reclamaŃii legitime, spre exemplu funcŃionara departamentului/secŃiei, formularea nefericită a unei legi, existenŃa unor instrucŃiuni, obiceiuri sau reglementări juridice contradictorii.

O reclamaŃie legată de funcŃionarea sistemului judiciar poate fi descrisă în cel mai bun mod după cum urmează: este vorba de o reclamaŃie referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar atunci când se critică orice situaŃie în care serviciul oferit celor ce doresc să li se facă dreptate nu este în conformitate cu ceea ce se aşteaptă în mod legitim de la un sistem judiciar ce funcŃionează corect.

Solu Ńionarea situa Ńiei cet ăŃeanului prin rectificarea înc ălcării în serviciu Înaltul Consiliu consideră că este că este extrem de important, în general, să

se înveŃe din reclamaŃiile concrete existente, pentru a aduce îmbunătăŃiri pe viitor, dar aceasta nu este de ajuns. Departamentul de reclamaŃii va trebui să se asigure că, în măsura posibilă, o soluŃie este oferită pentru reclamaŃia formulată de cetăŃean.

În plus, nu trebuie ca departamentul de reclamaŃii să soluŃioneze reclamaŃiile, ci mai degrabă să asigure soluŃionarea reclamaŃiei. Astfel, în primul rând, trebuie să asigure că reclamaŃiile cetăŃenilor primesc un răspuns.

Puncte de plecare pentru solu Ńionarea reclama Ńiilor: solu Ńionare a reclama Ńiilor pe faze, administrare de c ătre un departament central existent şi independent Departamentul central de reclama Ńii Un partener de discuŃie clar identificat este indispensabil pentru o administrare

corespunzătoare a reclamaŃiilor. În plus, doar existenŃa unui departament central oferă cetăŃenilor siguranŃa că o reclamaŃie a fost analizată de la început până la final.

Departament existent şi complet independent În interesul părŃii reclamante, organizarea unui departament central pentru

reclamaŃii este încredinŃată Înaltului Consiliu, acesta fiind un departament existent şi complet independent.

Proceduri de calitate în sistemul judiciar din Belgia

153

5.1.3. Administrarea reclama Ńiilor pe faze

O reclamaŃie referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar trebuie administrată pe faze. Acest lucru a fost confirmat de cercetările ştiinŃifice. Administrarea pe faze înseamnă că plângerea trebuie administrată într-o primă fază în locul unde apare problema. Răspunsul se adresează problemei deja schiŃate mai sus, si astfel se înlătură problema numeroaselor cazuri de necompetenŃă. Acest lucru stimulează de asemenea responsabilitatea din partea membrilor sistemului judiciar relevanŃi. În plus, din punctul de vedere al cetăŃeanului reclamant, este o metodă bună, din moment ce acesta este ajutat 'la sursă', în punctul în care bariera dintre acesta şi sistemul judiciar este minimă. În cele din urmă, cei din ‘linia întâi’ vor putea urmări problema mai îndeaproape şi vor putea oferi cetăŃeanului reclamant o soluŃie satisfăcătoare mult mai rapid.

Doar într-o a doua fază, atunci când în opinia cetăŃeanului nu s-a oferit o soluŃie satisfăcătoare, va interveni departamentul central în mod direct. Acesta poate efectua o nouă citire a plângerii formulate şi, în calitatea sa de „ombudsman”35, poate negocia cu membrii sistemului judiciar implicaŃi. Acest lucru vine în întâmpinarea lipsurilor menŃionate mai sus, referitoare la dorinŃa cetăŃenilor de a vede o intervenŃie la Ńintă.

Func Ńie de contact într-un singur punct: înregistrarea şi distribuirea reclama Ńiilor

Departamentul central trebuie să răspundă de primirea, înregistrarea (în baze de date electronice), codarea (analiza) şi înaintarea tuturor reclamaŃiilor referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar către autorităŃile competente (linia întâi a altor instanŃe).

Pe lângă oferirea unei proceduri uniforme şi transparente, implementarea unei funcŃii de colectare a reclamaŃiilor la departamentul central de reclamaŃii are şi o justificare economică. Într-adevăr, înregistrarea centralizată aduce cu sine o structură mult mai puŃin costisitoare decât organizarea acestora de către instanŃe. Înregistrarea centralizată înseamnă de asemenea că va fi mult mai uşor de formulat o viziune globală asupra sistemului judiciar. ReclamaŃiile (după înregistrare şi codare) funcŃionează astfel ca un adevărat barometru. Cel mai important avantaj este probabil din nou garantarea pentru cetăŃean că reclamaŃia sa este cel puŃin analizat de un observator independent.

ExistenŃa unui punct de contact central, totuşi, poate să nu implice în sine obligaŃii adiŃionale din partea cetăŃeanului. Acest lucru înseamnă că cetăŃeanul trebuie să fie liber să-şi expună povestea, reclamaŃia sau solicitarea de informaŃii în felul său şi acolo unde el însuşi consideră de cuviinŃă. În mod ideal, acesta va depune reclamaŃia la Înaltul Consiliu, dar cetăŃenii nu pot fi obligaŃi să se adreseze birourilor centrale de reclamaŃii. În interesul cetăŃeanului, se recomandă ca legea să solicite explicit oricărei instanŃe ce primeşte o reclamaŃie referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar să

35 Notiunea se referă la un oficial numit de parlament şi care apară interesele publicului prin investigarea plângerilor cetăŃenilor. În România notiunea este asocită Avocatului Poporului.


154

înainteze această reclamaŃie către Înaltul Consiliu. Înaltul Consiliu va executa campania de informare necesară pentru a informa clar cetăŃeanul cu privire la existenŃa unui punct de contact central stabilit în cadrul Înaltului Consiliu.

Func Ńie Ombudsman În cazul în care cetăŃeanul consideră că nu a primit o soluŃie satisfăcătoare la

reclamaŃia sa în stadiul întâi, Înaltul Consiliu– într-un al doilea stadiu – trebuie să poată executa o nouă citire a reclamaŃiei. În acest scop, având în vedere o posibilă soluŃionare, trebuie să poată negocia cu membrii sistemului judiciar, dacă este necesar, cu superiorul ierarhic direct. În această fază, Înaltul Consiliu trebuie să aibă opŃiunea de a face recomandări specifice.

Func Ńie de reflectare Toate reclamaŃiile, în orice fază s-ar afla acestea, pot reprezenta baza unei

analize efectuate de Înaltul Consiliu, prin intermediul comitetelor de consiliere şi investigative. Astfel, în toate fazele unei reclamaŃii, Înaltul Consiliu va putea opta pentru formularea unor recomandări de natură generală.

5.1.4. Propunere pentru reformarea procedurii de în registrare a reclama Ńiilor prin modificarea Art. 259 bis 15 Cod Juridic

a. Comitetele de consiliere şi investigative asigură analiza reclamaŃiilor referitoare la funcŃionarea sistemului judiciar şi formulează recomandări bazate pe reclamaŃii individuale.

b. Există o discuŃie referitoare la reclamaŃii în ceea ce priveşte funcŃionarea sistemului judiciar, atunci când se critică orice situaŃie în care orice serviciu oferit celor ce caută dreptate nu se este în conformitate cu ceea ce se aşteaptă în mod legitim de la un sistem judiciar ce funcŃionează corespunzător.

c. Fiecare asemenea reclamaŃie primită de orice departament administrativ sau autoritate publică trebuie comunicată Înaltului Consiliu de JustiŃie.

d. Înaltul Consiliu primeşte reclamaŃia, o înregistrează, o codifică şi o trimite autorităŃilor competente şi notifică cetăŃenii cu privire la aceasta.

e. În ceea ce priveşte operarea sistemului judiciar, reclamaŃiile sunt înaintate către supraveghetorii competenŃi, care, într-o perioadă de trei luni va informa Înaltul Consiliu cu privire la ceea ce s-a făcut pentru a urmări reclamaŃia.

Dacă este necesar, Înaltul Consiliu poate apela la superiorul direct. Înaltul Consiliu subliniază faptul că instanŃele trebuie să organizeze ele însele administrarea reclamaŃiilor la nivelul supravegherii.

f. Utilizând reclamaŃiile existente ca punct de plecare, sunt formulate recomandări de către comitete. Acestea pot fi foarte precise sau foarte generale.


155

5.1.5. Beneficiile sistemelor de administrare a rec lama Ńiilor propuse de Înaltul Consiliu

Beneficii pentru cet ăŃean CetăŃeanul primeşte garanŃia – fără a-şi face griji în privinŃa locului unde îşi

va depune reclamaŃia, fără a trebui să cunoască mecanismul de bază – că reclamaŃia sa va fi luată în considerare de autoritatea competentă şi ca reclamaŃia sa va fi analizată de Înaltul Consiliu.

CetăŃenilor li se va oferi un punct de contact uşor de identificat şi specializat unde îşi vor putea înregistra reclamaŃiile.

CetăŃeanului i se asigură o analiză imediată şi o soluŃionare a reclamaŃiei de către instanŃa care poate acŃiona direct asupra reclamaŃiei.

CetăŃeanului i se garantează o a doua analiză a reclamaŃiei sale, care poate reprezenta ocazia pentru o intervenŃie din partea Înaltului Consiliu prin funcŃia sa de ombudsman.

CetăŃeanul profită de asemenea pe termen lung de pe urma analizei globale care poate reprezenta ocazia pentru recomandări de natură generală pentru îmbunătăŃirea funcŃionării sistemului judiciar.

Beneficiile sistemului judiciar Acest sistem reprezintă ocazia pentru stimularea responsabilităŃii din

partea membrilor implicaŃi din sistemul judiciar. La urma urmei, acesta e un lucru bun pentru întregul sistem judiciar.

Procuratura poate analiza cazurile mai îndeaproape. Acest – revizuit – sistem de reclamaŃii se potriveşte practicii existente. „ÎnvăŃarea” din reclamaŃii: reclamaŃiile expun lipsuri structurale. Această manieră de administrare a reclamaŃiilor contribuie la o relaŃie mai

bună între cetăŃean şi sistemul judiciar. Profesionalizarea administrării reclamaŃiilor. Acest sistem are de asemenea o funcŃie preventivă. Pentru instanŃe şi procuraturi, acest sistem este aproape lipsit de costuri,

din moment ce Înaltul Consiliu îşi asumă răspunderea pentru costurile înregistrării reclamaŃiei. Aceştia nu trebuie să-şi rezerve resurse adiŃionale, în afara măsurilor ce există deja pentru administrarea reclamaŃiilor.

Beneficii pentru Înaltul Consiliu Astfel, centralizarea reală a datelor relevante este realizată prin intermediul

unui singur punct de înregistrare a plângerilor. Acesta oferă Înaltului Consiliu o vedere de ansamblu asupra reclamaŃiilor referitoare la sistemul judiciar.

Sistemul propus include o valorificare a funcŃiei sale de ombudsman. Aici, Înaltul Consiliu poate îndeplini un rol proactiv, ce vine în beneficiul

cetăŃenilor.


156

Beneficii în general Înaltul Consiliu are nevoie doar de o extindere foarte limitată de personal în

vederea înregistrării reclamaŃiilor. De fapt, include deja personal administrativ instruit pentru a administra reclamaŃiile.

Deoarece noua administrare a reclamaŃiilor este o aplicaŃie bazată pe web, doar Înaltul Consiliu trebuie să-şi implementeze propriul sistem informaŃional pentru administrarea reclamaŃiilor.

5.2. Auditul intern al sistemelor judiciare (instan Ńe şi parchete)

Prezentare sus Ńinut ă in cadrul Grupului de lucru ``Managementul calit ăŃii``- ENCJ, Viena, 2008 de dl. Jean-Marie Siscot, A dministrator - Înaltul Consiliu al Justi Ńiei Puncte de pornire pentru programul privind auditul intern aplicat sistemului

judiciar din Belgia: 08/2000 -> 09/2004 (primul mandat) • Problemele privind func Ńionarea sistemului judiciar nu sunt rezolvate

(ex. unele instan Ńe au o cantitate însemnat ă de cazuri restante) • Control intern limitat (tradi Ńie) • Sistemul judiciar nu de Ńine o func Ńie intern ă de audit (doar de

inspec Ńie, ex. instan Ńele sunt inspectate de procuratur ă) • Confuzie în ceea ce prive şte raportarea • Consiliul Înaltei Cur Ńi de Justi Ńie şi Comisia de investiga Ńie de Ńin

competen Ńa de audit: activit ăŃile de audit sunt întreprinse de membrii comisiei -> abordare = jurnalism Ce trebuie f ăcut? Stimularea controlului intern şi dezvoltarea unei func Ńii de audit

profesional pentru sistemul judiciar Puncte de pornire: 09/2004 (începutul celui de-al doilea mandat)

• 4 proiecte referitoare la audit în Planul plurianua l 2005 – 2008 Planul plurianual (aprobat de A.G. în ianuarie 2005) este compus din 3

programe: - 1 ÎmbunătăŃirea relaŃiei dintre societate şi justiŃie - 2 ÎmbunătăŃirea funcŃionării sistemului judiciar - 3 ÎmbunătăŃirea serviciului furnizat de Înalta Curte de JustiŃie Puncte de pornire: 09/2004 4 proiecte 1. ÎmbunătăŃirea controlului intern al sistemului judiciar (al 2-lea) 2. Dezvoltarea unei funcŃii de audit intern pentru sistemul judiciar (al 2-lea) 3. Clarificarea raportării din cadrul sistemului judiciar (pe plan intern şi extern) (al 2-lea) 4. Întărirea funcŃiei de audit a Înaltei CurŃi de JustiŃie: înfiinŃarea unui departament de audit în cadrul Înaltei CurŃi de JustiŃie (al 3-lea)


157

Proiectul de control intern • Scop: stimularea con ştiin Ńei şi activit ăŃii de control intern

1- Explicarea managementului riscului ex. pe baza COSO ERM (2004). ERM= „Managementul riscului

întreprinderilor”. 2- Explicarea controlului intern cu ajutorul definiŃiei COSO (1992)36 Controlul intern este un proces efectuat de consiliul director, de

management şi de alt tip de personal al unei entităŃi, creat pentru a oferi siguranŃă rezonabilă referitor la atingerea unor obiective în următoarele categorii:

• eficienŃa şi eficacitatea operaŃiilor • credibilitatea rapoartelor (financiare) • conformitatea cu legislaŃia şi reglementările aplicabile

3 - Scrierea unei note asupra controlului intern

Proiect de control intern COSO (1992) defineşte controlul intern ca fiind compus din cinci

componente („cadrul COSO”): Mediul de control: stabile şte tonul pentru organizare, influen Ńând

con ştiin Ńa persoanelor din acest mediu asupra controlului. A cesta reprezint ă fundamentul pentru toate celelalte componente ale c ontrolului intern.

Evaluarea riscului: identificarea şi analiza riscurilor implicate de atingerea de obiective, formarea unei baze pentru m odul de administrare a riscurilor

Informare şi Comunicare: sisteme sau procese ce sprijin ă identificarea, colectarea şi schimbul de informa Ńii într-o form ă şi cadru temporal ce permit oamenilor îndeplinirea responsab ilit ăŃilor proprii

Activit ăŃi de control: tacticile şi procedurile ce sprijin ă reducerea riscurilor şi asigurarea atingerii obiectivelor

Monitorizare: procese utilizate pentru aprecierea c alit ăŃii execu Ńiei controlului intern în timp şi adoptarea ac Ńiunii corective atunci când este necesar.

Proiectul de audit intern: pasul 1 • Definirea scopurilor proiectului de audit intern

Dezvoltarea unui instrument de audit intern pentru sistemul judiciar; Întocmirea unui manual de audit intern pentru sistemul judiciar; Stabilirea structurii funcŃiei de audit global şi poziŃia unui serviciu de audit

intern pentru sistemul judiciar (ex. audit intern în cadrul sistemului judiciar; audit extern efectuat de Înalta Curte de JustiŃie).

Proiect de audit intern: pasul 2 • Stabilirea unei celule de audit (embrion al departa mentului de audit al

Înaltei Cur Ńi de Justi Ńie):

36 Comitetul EntităŃilor Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway”, adică, 5 organizaŃii profesionale de audit şi contabilitate


158

Externalizarea funcŃiei de audit intern Sprijinirea proiectului „Auditul intern al sistemului judiciar” într-o manieră

profesională Sprijinirea celorlalte trei proiecte Sprijinirea celorlalte activităŃi de audit ale Comisiei de Consiliere şi de

investigare. Proiect intern de audit: pasul 3

• Utilizarea unui cadru profesional pentru auditul in tern 1- Definirea auditului intern în conformitate cu IIA (Institutul Auditorilor Interni): Auditul intern este o activitate independentă, obiectivă şi de consultanŃă

creată pentru a adăuga valoare şi pentru a îmbunătăŃi operaŃiile organizaŃiei. Acesta ajută o organizaŃie să îşi atingă obiectivele prin introducerea unei abordări sistematice şi disciplinate pentru evaluarea şi îmbunătăŃirea eficienŃei proceselor de administrare a riscului, de control şi de guvernare.

Proiect audit intern: pasul 3 2- Codul de etică pentru auditori 3- Standarde de auditare pentru IIA:

• Standarde atribut (înfiin Ńarea unui audit intern de calitate) • Standarde de performan Ńă (repere pentru activitatea de audit)

4- Ajutor practic Celula de audit va personaliza instrumentul/metodologia de audit pentru

sistemul judiciar (ex. prin desfăşurarea de activităŃi de audit pilot) Proiect audit intern: pasul 4

• Întocmirea unui manual pentru auditul intern al sis temului judiciar: Structura şi compoziŃia funcŃiei de audit intern şi a comitetului de audit Statutul auditului (pentru serviciul de audit intern) Statutul comitetului de audit Universul auditului Model pentru analiza riscului Procesul de audit: planificarea auditului Procesul de audit: metodologia auditului (porneşte de la standardele IIA) Norme de comunicare pentru audit Proiect de audit intern: Statutul auditului

• Func Ńie dubl ă: - instrument de comunicare pentru clarificarea rolului şi funcŃiei auditului intern către auditat - referinŃă pentru activitatea de audit

• Con Ńinut: - Definirea auditului intern - Tipuri de angajamente de audit - Principii etice - Raportare - Rolul comitetului de audit în raport cu statutul auditului - ActivităŃi de consultanŃă


159

Proiect audit intern: Comitetul de audit • Statutul Comitetului de audit • Con Ńinut:

Alcătuire (spre exemplu, experŃi independenŃi) CompetenŃe - Decizii - Opinii Sarcini, ex.: - Confirmarea strategiei şi a planului de audit - Hotărârea resurselor umane şi materiale pentru auditare - Evaluarea funcŃionării departamentului de audit intern FrecvenŃa şedinŃelor etc. Proiect audit intern: Universul auditului Universul auditului= zonele ce pot fi supuse potenŃialului audit Identificarea obiectivelor de audit (entităŃi, procese etc.) Sistemul judiciar: 342 entităŃi (instanŃe şi procuraturi) Procesele nu sunt limitate la 1 entitate (lanŃuri; interfeŃe) Proiect audit intern: Analiza riscului:

• Identificarea riscurilor • Hotărârea asupra r ăspunsurilor la risc (ex. reducerea riscurilor prin

măsuri de control) Proiectul de audit intern: Procesul de audit Procesul de audit constă în:

• Planificarea auditului • Angajamentul de audit

Procesul de audit

1.Planificare şi estimarea riscului Universul de audit Analiza riscului

Planificare pe termen lung

Planificare anuală

2.Muncă preliminară

Colectarea de informaŃii Prima şedinŃă Notă de

planificare ŞedinŃă de deschidere

3.Muncă în teren Analiză preliminară (sistem) Schemă test Teste

Recomandări - planuri de acŃiune

4.Raportare Validarea raportului schemă

ŞedinŃă de închidere

Examinarea calităŃii

5.Monitorizare

Monitorizarea implementării recomandărilor Audit de monitorizare

Proiect audit intern: Comunicare • Ce şi cum comunic ăm? (la început, în timpul, dup ă audit; în

momentul emiterii raportului de audit) Elemente:


160

ConfidenŃialitate Crearea unei relaŃii de încredere Raport asupra stării Rapoarte asupra sarcinii (rapoarte de audit) Rapoarte anuale Proiect audit intern: pasul 5

Angajamentul de audit Tip audit: audit operaŃional În particular, auditul procesului de producŃie Activit ăŃi de audit în 2007 – 2008 ActivităŃi de audit

• Evaluarea func Ńion ării a dou ă instan Ńe • Utilizarea acestor activit ăŃi de audit ca audituri pilot pentru

dezvoltarea metodologiei de audit • Utilizarea concluziilor ca exemple în nota asupra c ontrolului intern

Curtea de apel din Bruxelles InstanŃa pentru poliŃia din Bruxelles şi procuratura [IntenŃie: efectuarea a încă două activităŃi de audit în 2OO8 (ex. procuratură)] Audit Curtea de Apel din Bruxelles (1)

• Originea auditului: Urmărirea rezultatelor primului audit din 2004 RestanŃele şi listele de aşteptare rămân o problemă Curtea de Apel din Bruxelles deŃine un anumit grad de complexitate (reprezintă un subiect bun pentru învăŃare)

• Problem ă: Curtea de apel se teme de abordarea de audit adoptată în 2004 (în timpul

primului mandat al Înaltei CurŃi de JustiŃie) • Solu Ńie:

Stabilirea unui protocol de colaborare (cf. statutului de audit) Cu acorduri referitoare la coordonare AtenŃie sporită pentru explicare şi comunicare Audit Curtea de Apel din Bruxelles (2)

• Scop audit: Auditul se concentrează asupra procesării cazurilor, monitorizarea

acesteia prin administrarea instanŃei şi rezultatele curŃii de apel şi ale biroului de grefieri ce îi aparŃine

• Început: 20 octombrie 2006 (semnarea protocolului d e colaborare) • Termen limit ă ini Ńial pentru raportul schi Ńă: 31 martie 2007 • Munca pe teren încheiat ă pe 31 martie 2007 • Raportul schi Ńă a fost prezentat administra Ńiei instan Ńei la data de 6

iunie 2007 • Iunie 2007 – Aprilie 2008: R ăspunsurile auditatului (planuri de ac Ńiune) • Sfârşit real: aprilie/mai2008


161

Pré

side

nt

Cha

mbr

e

1A

ppel

de

la d

écis

ion

de 1

ère

inst

ance

2C

omm

unic

atio

n do

ssie

r

3In

scrip

tion

dans

l'or

dre

d’ap

pel e

t num

éro

de

doss

ier

prov

isoi

re

4T

rans

fert

du

doss

ier

5

Dét

erm

inat

ion

d'un

e da

te d

e fix

atio

n da

ns u

ne

cham

bre

et c

itatio

n de

s pa

rtie

s, té

moi

ns, e

xper

ts =

C

. Ave

rtis

sem

ent d

es in

terp

rète

s et

avo

cats

= A

Acc

usé

de r

écep

tion

des

cita

tions

= A

R

6D

istr

ibut

ion

de l'

affa

ire à

une

cha

mbr

e

7E

ncod

age

de la

dat

e de

fixa

tion

8M

ise

au r

ôle

de la

cha

mbr

e

9

9.1.

Pris

e de

con

nais

sanc

e (c

onsu

ltatio

n su

r pl

ace

ou à

dom

icile

) du

dos

sier

par

le P

rési

dent

de

Cha

mbr

e, d

ésig

natio

n d'

un r

appo

rteu

r pa

r do

ssie

r et

pris

e de

con

nais

sanc

e év

entu

elle

du

doss

ier

par

le r

appo

rteu

r et

un

mem

bre

du p

arqu

et.

9.2.

Tra

nsm

issi

on a

u gr

effie

r d'

audi

ence

d'u

ne

copi

e du

juge

men

t, de

l'ac

te d

'app

el, d

e l'é

tat d

e fr

ais

et d

e la

fard

e =

T

10C

onsu

ltatio

n po

ssib

le d

u do

ssie

r pa

r le

s pa

rtie

s

11C

onsu

ltatio

n po

ssib

le d

u do

ssie

r pa

r le

s av

ocat

s CO

UR

AP

PE

L B

RU

XE

LLE

S -

CH

AM

BR

ES

CO

RR

EC

TIO

NN

ELL

ES

Ava

nt l'

audi

ence

Gre

ffe

corr

ectio

nnel

du

trib

unal

de

prem

ière

in

stan

ce

Pro

cure

ur d

u R

oiP

arqu

et-g

énér

al

Gre

ffe

corr

ectio

nnel

de

la

Cou

r d'

appe

l

Act

ivité

sN

°P

rem

ier

Pré

side

ntA

voca

ts

Inte

rprè

tes

Tém

oins

E

xper

ts

Par

ties:

pr

éven

u dé

tenu

pa

rtie

civ

ile

D D

D

D

D

D

D

CC

CC AA

AR

D

D

D

Aud

it C

urte

a de

Ape

l din

Bru

xelle

s (3

) O

rgan

igra

mă

– ex

tras


162

Audit Curtea de Apel din Bruxelles (4) Plan test (extras)

ETAPES Activités TEST N°

OBJECTIF = S'assurer que...

CONTROLE RISQUE / IMPACT

1 et 2

Appel de la décision de 1ère instance/ Communication par le greffe du tribunal du dossier au Procureur du Roi

C1

la communication du dossier a lieu rapidement

Le contrôle suivant n'existe pas à notre connaissance:"le délai total de transfert est 1) acceptable, 2)calculé par le greffe de la cour d'appel, et 3)des remarques sont envoyées au tribunal de 1ère instance et au procureur du roi en cas de retard"

1. Perte de temps (délai de transmission non raisonnable)2. Augmentation des requêtes de mise en liberté.

3 et 4

Inscription dans l'ordre d’appel et numéro de greffe provisoire/ transfert du dossier au parquet général

C2

l'inscription par le greffe correctionnel dans l'ordre d'appel se déroule rapidement et que le dossier est aussitôt renvoyé au parquet général

L'inscription se déroule le jour-même et ensuite le dossier est envoyé au parquet général ?

1. Perte de temps (délai de transmission non raisonnable)

C3

une fois les citations lancées par le PG, les dossiers sont communiqués le plus rapidement possible au greffe des rôles

Le dossier est communiqué :1. au greffe2. au Premier Président pour signatureNous ne savons en revanche pas, combien de temps le parquet général conserve les dossiers pour lancer citation ni si les dossiers arrivent suffisamment à temps pour que les ma

1. Le magistrat rapporteur ne saurait préparer un dossier dont il ne connaît pas l’existence;2. Les affaires sont prises sans préparation3. Les parties sont incapables de préparer l'audience;4. - Image de la justice : les affaires ne sont pas inscrites

C4

le PG fixe un nombre d’affaire raisonnable qui peuvent être traitées par la Cour à l’audience

Les magistrats du siège vérifient si les affaires peuvent être prises. S’il s’avère qu’une affaire déjà fixée dans l’agenda ne pourra pas être prise, ils veillent à ce que les avocats en soient avertis sans tarder

1. Image de la justice2. Remise

PLAN DES TESTS CHAMBRES CORRECTIONNELLES

5

Détermination d'une date de fixation et citation des parties, témoins, experts. Avertissement des interprètes et avocats = C


163

Audit instan Ńa poli Ńieneasc ă din Bruxelles (1) Origine audit: Multe plângeri referitoare la funcŃionare InstanŃei pentru poliŃia din Bruxelles Problemă: Depinde de alŃi actori din lanŃul procesului Scop audit (entităŃi): InstanŃa pentru poliŃia din Bruxelles Biroul grefierilor al instanŃei pentru poliŃie SecŃia de poliŃie a procuraturii din Bruxelles (procurori şi administraŃia procuraturii) Audit Instan Ńa poli Ńieneasc ă din Bruxelles (un tip de instan Ńă pentru contraven Ńii, sau infrac Ńiuni minore) (2) Scop audit (aspecte): Evaluarea organizării Evaluarea hotărârilor Evaluarea monitorizării procedurilor judiciare Start: 6 decembrie 2006 Sfârşit: Aprilie 2008 Audit Instan Ńa poli Ńieneasc ă din Bruxelles (3) Şedin Ńe de deschidere:

• Judec ători de contraven Ńii (20 noiembrie 2006), • Director şi supraveghetori ai biroului grefierilor (20 noiemb rie 2006), • Procurori, director şi supraveghetori din administra Ńia procuraturii (6

decembrie 2006). Audit Instan Ńa poli Ńieneasc ă din Bruxelles (4) Şedin Ńă de deschidere: rezumat

• Comisia de Consiliere şi de Investiga Ńie • Audit realizat de AIC • Echipa de audit • Ce este auditul? • Procesul de audit • Principii deontologice • Instan Ńa pentru poli Ńia din Bruxelles • Obiective audit • Durat ă

6. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din Danemarca

6.1. Timpi de procesare şi proceduri de lucru

Prezentare sus Ńinut ă in cadrul Grupului de lucru „Managementul calit ăŃii” ENCJ, Budapesta, 2008 de dl. Klaus Rugaard, Şef adjunct, Finan Ńe şi Dezvoltare din cadrul Ministerului Justi Ńiei

Timpi de procesare a cauzelor • Timpii de procesare a cauzelor reprezintă piatra de temelie a subiectului Calitate; • O cale uşoară pentru „clienŃi” de a stabili dacă sunt satisfăcuŃi de sistemul

judiciar sau nu; • ClienŃii pot găsi instanŃa ca fiind neeficientă, dacă nu se pronunŃă o hotărâre

într-o perioadă de timp rezonabilă; • Este importantă enumerarea obiectivelor pentru timpii de procesare a cazurilor

în diferite cazuri.

Reforma instan Ńelor • Numărul de instanŃe districtuale a fost redus de la 82 la 24 începând cu 1

ianuarie 2007 • Toate cazurile sunt judecate în fond de instanŃele districtuale • Reguli mai stricte şi în acelaşi timp mai flexibile pentru procedurile în faza

pregătitoare • InstanŃa pentru reclamaŃii minore

Obiectivele reformei • Reducerea timpului de procesare a cazului • InstanŃe mai puŃin vulnerabile şi mai eficiente • Mai mult accent pe conducerea şi administrarea instanŃelor • O aplicare mai uniformă a legii prin posibilităŃi îmbunătăŃite de împărŃire a

cunoştinŃelor şi de specializare

Obiective pentru Instan Ńele Districtuale din Danemarca • ReprezentanŃii instanŃelor (preşedinŃi, în cazul instanŃelor districtuale) şi

administraŃia instanŃei au enumerat obiectivele pentru timpul de procesare în instanŃele districtuale

• PreşedinŃii înaltelor curŃi şi ai administraŃiei instanŃelor au stabilit obiective pentru timpul de procesare în înaltele curŃi

• Curtea supremă îşi stabileşte propriile obiective

Proceduri de calitate în sistemul judiciar din Danemarca

165

Obiective speciale pentru cazuri de violen Ńă grav ă şi pentru cazuri de viol • Obiective enumerate de Parlament / Guvern • Obiectivele se extind şi asupra PoliŃiei şi a procuraturii, instanŃelor districtuale

şi serviciului de închisori Obiectiv (din care fac parte instanŃele): Un caz de violenŃă gravă/viol a trebuit soluŃionat într-o perioadă de 37 zile,

(de la data la care cazul a fost primit până la data pronunŃării sentinŃei) Exemplu: Obiective pentru timpii de procesare în cazurile penale

Administrarea cazurilor pe o bază continuă

• În legătură cu reformarea instanŃelor, administraŃia instanŃelor a dezvoltat un sistem de administrare temporară a cazurilor

• Sistem creat în Excel (Microsoft) • AngajaŃii fiecărei instanŃe trebuie să introducă date noi în fiecare lună • Am aflat că e mult mai uşor de analizat diagrame şi tabele decât numere

statistice! • Pe viitor am plănuit crearea unui nou sistem de administrare a cazurilor,

mai avansat şi mai automatizat (dar şi mai costisitor)

2008 20102009Nævningesager

- andel under 4 mdr.


Domsmandssager



Bødesager



Tilståelsessager



65 %

90 %

67 %

92 %

70 %

95 %

65 %

95 %

67 %

96 %

70 %

97 %

62 %

90 %

64 %

92 %

67 %

95 %

60 %

80 %

65 %

85 %

70 %

90 %


166

Exe

mpl

u: A

dmin

istr

area

Caz

urilo

r pe

o b

ază

con

tinuă

(ra

port

sta

tistic

)


167

0

500

1.00

0

1.50

0

2.00

0

2.50

0

3.00

0

3.50

0

4.00

0

4.50

0

5.00

0

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

Ver

sere

nde

sage

r

Mod

tagn

e sa

ger

Afs

lutte

de s

ager

Sag

sflo

w -

str

affe

sage

r

0

500

1.00

0

1.50

0

2.00

0

2.50

0

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

2008

2007

Mod

tagn

e st

raffe

sage

r i 2

007

og 2

008

Evt

. b

em

ærk

nin

ge

r:

Exe

mpl

u: A

dmin

istr

area

Caz

urilo

r pe

o b

ază

con

tinuă

(vo

lum

de

cazu

ri)


168

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

<4 m

dr.

<6 m

dr.

Andel nævningesager inden for 4 og 6 mdr.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

<3 m

dr.

<6 m

dr.

Andel domsmandssager inden for 3 og 6 mdr.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

<2 m

dr.

<6 m

dr.

Andel sager uden domsmænd inden for 2 og 6 mdr.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Jan

Feb

Mar

Apr

Maj

Jun

Jul

Aug

Sep

Okt

Nov

Dec

<2 m

dr.

<6 m

dr.

Andel tilståelsessager inden for 2 og 6 mdr.

Exe

mpl

u: A

dmin

istr

area

Caz

urilo

r pe

o b

ază c

ontin

uă (

timp

de p

roce

sare

a c

azur

ilor)


169

Raportul anual pentru fiecare instanŃă districtuală („embedsregnskab”) • ConŃinut:

- prefaŃă (contribuŃia instanŃei districtuale): Ce puteŃi spune referitor la dezvoltarea de-a lungul anului anterior?

- raport de activitate (cazuri în care s-a emis o hotărâre, cazuri cântărite); - raport asupra productivităŃii (cazuri în care s-a emis o hotărâre, cântărite

pentru echivalente full-time; - analiză a timpului utilizat pentru sarcini de management şi de

administrare; • Publicate pe site-ul web al fiecărei instanŃe:

Exemplu: Raportul asupra activităŃii judecătorilor, judecătorilor adjuncŃi şi asupra personalului de birou etc.


170

Exemplu: Raport asupra productivităŃii personalului de birou în instanŃa districtuală

Exemplu: Analiză asupra timpului petrecut cu sarcini manageriale şi administrative


171

6.2. Proceduri de lucru

1.Stabilirea unei echipe de consultanŃă pentru cea mai bună practică: • În 2002 administraŃia instanŃelor a decis să lanseze un proiect referitor la

cea mai bună practică; • Fundal: Au existat diferenŃe semnificative la nivelele productivităŃii în

diferite instanŃe districtuale; • După o perioadă de 3 ani, productivitatea totală a instanŃelor districtuale

poate fi crescută cu 10-15 %; • O parte însemnată din această sporire a productivităŃii se datorează

proiectului referitor la cea mai bună practică; 2.Echipa pentru cea mai bună practică:

• Echipa este alcătuită din cinci angajaŃi ai instanŃei: doi judecători adjuncŃi şi trei grefieri InstruiŃi pentru consultanŃă în timpul procesului;

• Lucrează atât în calitate de consultanŃi de proces cât şi ca angajaŃi obişnuiŃi ai instanŃei;

• Este opŃional pentru fiecare instanŃă să participe la proiectul referitor la cea mai bună practică. 3.Metode de lucru:

• Respectarea procedurilor de lucru în instanŃă; • Propunerea unor noi metode de lucru pe viitor; • Colectarea de informaŃii cu privire la cele mai bune practici; • Asigurarea răspândirii cunoştinŃelor în întreaga organizaŃie; • LecŃii învăŃate: ConsultanŃii din interior au un impact însemnat cu privire la

schimbarea procesării lucrului; • EvoluŃii viitoare: ConsultanŃi pentru cele mai bune practici şi administratori

ai calităŃii în fiecare instanŃă. 4.InformaŃii suplimentare

• Modelul nostru pentru cea mai bună practică şi sistemul de administrare a cazurilor este descris în detaliu în raportul: ”Administrarea timpului sistemelor judiciare: un studiu al Europei de Nord” (Consiliul Europei, CEPEJ – 2006, site-ul web www.coe.int/legal affairs/legal cooperation.

7. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din A ustria

7.1. Durata procedurilor

Informa Ńii preliminare pentru Grupul de lucru „Managementul ui calit ăŃii”, ENCJ, Viena, 2008; prezentare a domnului Reinh ard Hinger, Ministerul Justi Ńiei din Austria

Respectul opiniei publice fa Ńă de justi Ńie este puternic influen Ńat de durata procedurilor acesteia. Procesele prea lungi au zguduit încrederea publică într-o justiŃie ce

funcŃionează corespunzător şi dăunează reputaŃiei acesteia. Majoritatea departamentelor (secŃiilor) instanŃelor din Austria lucrează cu

rezultate satisfăcătoare sau chiar remarcabile în ceea ce priveşte menŃinerea standardelor ridicate de calitate. Totuşi, există câteva departamente cu probleme legate durata excesivă a procedurii judiciare sau în hotărâri peste termen. Din păcate, aceste puŃine cazuri sunt cele care influenŃează mai mult opinia publică. Am denumit aceste departamente drept „departamente în lumina reflectoarelor”, deoarece punem accentul pe acestea în mecanismul propriu de raportare.

Sistemele de avertizare timpurii Ceea ce am învăŃat din rapoartele de analiză periodice este că cea mai

eficientă metodă de a reduce sau de a evita restanŃele sunt contramăsurile timpurii adoptate de preşedintele instanŃei.

Prin urmare, un decret din 1994 aminteşte tuturor preşedinŃilor de instanŃă de responsabilitatea lor ca supraveghetori.

Aceştia sunt obligaŃi să controleze departamentele din cadrul instanŃelor lor şi să informeze preşedintele superior cu privire la starea acestora.

Inspec Ńia periodic ă a eficien Ńei departamentelor instan Ńei de către preşedintele acesteia Este esenŃial ca preşedinŃii să fie conştienŃi de durata mare a procedurilor

şi a hotărârilor motivate peste termen, din propriile instanŃe precum şi din instanŃele subordonate acestora. Aceştia sunt obligaŃi să controleze datele generate pe suport electronic de către sistemul de automatizare a instanŃelor din Austria (ICMS), care oferă liste de verificare lunare, evaluare trimestrială a registrelor, informaŃii asupra cazurilor noi şi cele aflate pe rol, liste cu procesele prea lungi şi cu hotărârile depăşite.

În cazul în care sunt depistate probleme de către preşedinŃi, aceştia trebuie să ia singuri măsuri sau – dacă nu este posibil – să sugereze măsuri preşedinŃilor ierarhic superiori .

Pentru a permite auto-monitorizarea eficientă, toŃi judecătorii primesc liste de verificare generate automat cu datele asupra volumului de lucru propriu şi a rezultatelor din fiecare lună.

Proceduri de calitate în sistemul judiciar din Austria

173

Rapoarte obligatorii ale pre şedin Ńilor de instan Ńă către Ministerul de justi Ńie În fiecare an, 1 octombrie este zi de raport. În această zi, hotărârile peste

termen şi toate procesele îndelungate în cauze civile şi penale sunt identificate de ICMS austriac, sistemul informatic al instanŃelor.

Înainte de aceasta, în luna septembrie a fiecărui an, toŃi judecătorii primesc un raport de „atenŃionare” din partea depozitului de date (BRZ) care listează posibilele probleme restante, mai exact:toate hotărârile judecătorilor care au depăşit termenul cu mai mult de 2 luni de la 1 octombrie şi toate procesele judecătorilor aflate pe rol de mai mult de 6 luni la data de 1 octombrie.

Ideea sprijinirii judecătorilor pentru motivarea hotărârilor la timp pentru a reduce cazurile restante ale acestora înainte de raport.

În luna octombrie, preşedinŃii de instanŃă primesc rapoarte asupra stadiului cu privire la procesele îndelungate şi cu privire la hotărârile restante din instanŃele lor, din depozitul de date (BRZ). PreşedinŃii de instanŃe sunt obligaŃi să caute şi să explice cauza întârzierilor însemnate, să adopte contramăsuri şi să transmită sugestii către preşedintele ierarhic superior.

În cazul proceselor cu durată excesivă sau a hotărârilor restante, preşedinŃii înşişi trebuie din oficiu să raporteze departamentului „din lumina reflectoarelor”, întreaga problematică legată de administrarea acelor cazuri.

Criteriile care stabilesc obligaŃia de raportare a cazurilor de către preşedinŃi şi competenŃa de monitorizare a acestui departament sunt:

• cel pu Ńin o hot ărâre este restant ă > 6 luni şi/sau • mai mult de 5 hot ărâri sunt restante > 2 luni şi/sau • mai mult de 10 procese dureaz ă mai mult de 3 ani în cauzele civile din

faŃa instan Ńelor districtuale, inclusiv cauzele ce Ńin de dreptul muncii şi de asigurarea social ă; 2 ani în cauzele civile din instan Ńele municipale sau mai mult 1 an în cazurile penale şi/sau

• mai mult de 20 procese (în Viena: 30) mai lungi de 2 ani în cauzele civile la instan Ńele districtuale, inclusiv cazurile ce Ńin de dreptul muncii şi de asigurarea social ă; 1 an în cazurile civile din instan Ńele municipale; 6 luni în cauzele penale. Acest raport de analiză al preşedintelui este standardizat de un formular ce

se completează şi conŃine informaŃii referitoare la: • De ce exist ă o problem ă? (Ce s-a întâmplat de la raportul de anul

trecut?) • Ce a făcut pre şedintele pentru a îmbun ătăŃi sau sprijini departamentul

din lumina reflectoarelor? • Care sunt sugestiile pre şedintelui pentru pre şedintele superior? • Când a fost emis verdictul dep ăşit? (Se aşteapt ă ca verdictul dep ăşit

să fie la momentul raportului pe drum, c ătre p ărŃi). Raportul de analiză este întocmit de preşedinte şi trimis – prin preşedinŃii

instanŃelor superioare care mai pot adăuga date – către Ministerul de justiŃie nu mai târziu de 31 ianuarie al anului următor. Această dată târzie oferă judecătorului


174

timp să-şi îmbunătăŃească situaŃia în cadrul departamentului şi preşedintelui, timp pentru a include contramăsurile şi efectele acestora în raport.

Principii fundamentale Principiile pe care se bazează sistemul de raportare sunt: Prin lege, toŃi preşedinŃii de instanŃe şi ai corpurilor de supraveghere sunt

obligaŃi să se informeze activ cu privire la producŃia lucrului în instanŃele proprii şi în instanŃele subordonate;

Atunci când se iveşte vreo problemă, aceştia sunt obligaŃi să ia sau să sugereze acŃiuni de remediere;

Există criterii precise ce declanşează raportarea obligatorie; Rapoartele de analiză ale preşedinŃilor au aceeaşi structură a conŃinutului

prin utilizarea de formulare; Acest lucru creează o bază standardizată pentru analiza problemelor:

• Judec ătorii sunt obliga Ńi (şi li se permite) s ă-şi auto-monitorizeze lucrul prin primirea unor liste de verificare gener ate automat, lunar; aceasta creeaz ă de asemenea un element competitiv între judec ători.

• Sistemul de raportare se concentreaz ă asupra asist ării şi ajut ării departamentelor supra-înc ărcate. ReacŃii ale Administra Ńiilor de justi Ńie: Ideea de a avea grijă şi de a motiva judecătorii este de asemenea prezentă în

posibilele consecinŃe ale unui departament de instanŃă „în lumina reflectoarelor”. Acestea variază de la:

• adăugarea de personal în birourile de transcriere (din moment ce un motiv comun pentru hot ărâri întârziate sunt întârzierile protocoalelor de transcriere);

• preg ătirea judec ătorilor, ex. referitor la managementul instan Ńelor; • numirea de judec ători în formare pentru asisten Ńă;

monitorizarea îndeaproape a proceselor îndelungate pentru iniŃierea unor măsuri de supraveghere, iar daca e cazul, in cele din urmă, pentru promovarea acŃiunii disciplinare.

8. Proceduri de calitate în sistemul judiciar din România

Evaluarea cuno ştin Ńelor şi a comportamentului judec ătorilor. Formarea profesional ă judiciar ă şi instrumente de evaluare a educa Ńiei. Prezentare sus Ńinut ă în cadrul Grupului de lucru „Managementul

calit ăŃii” ENCJ, Viena, 2008 de dna. judec ător Alexandrina R ădulescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi de dra. Diana Eliza Minc ă, consilier juridic asimilat magistra Ńilor, Consiliul Superior al Magistraturii

8.1. Evaluarea cuno ştin Ńelor şi a comportamentului judec ătorilor

Introducere în sistemul de evaluare profesionala Sistemul de măsurare a performantelor profesionale ale judecătorilor a fost

conceput ca un instrument care ajută instanŃele sa obŃină o calitate ridicată, sa obŃină eficienŃă şi nu ca o modalitate de a controla judecătorii ca indivizi. De aceea este interzis ca evaluarea performantei sa fie folosita ca o cale de sancŃionare a judecătorului.

Evaluarea este realizată odată la trei ani de o comisie formată din trei membri: preşedintele instanŃei şi doi membri propuşi de colegiul de conducere al instanŃei din care face parte judecătorul evaluat. Criteriile legale de evaluare a performantelor individuale ale judecătorilor sunt: eficienŃa, calitatea activităŃii, formarea profesională şi integritatea.

Ghidul de evaluare, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, stabileşte domeniile din care se culeg probele în evaluarea comportamentului şi nivelului de pregătire profesională a judecătorului: şedinŃa publică de dezbateri, hotărârile judecătoreşti şi interviul de evaluare.

Principalul rol al comisiei de evaluare este de a asigura legătura între conştiinŃa evaluatului şi instituŃiile chemate sa realizeze dezvoltarea profesională a judecătorului: instanŃa, pentru şedinŃele de pregătire profesională desfăşurate în cadrul acestora; Institutul NaŃional al Magistraturii – pentru programele anuale centralizate şi descentralizate de formare.

Nevoia de formare profesională a judecătorilor este discutată cu judecătorul, în cadrul unui interviului de evaluare plecând de la analiza activităŃii anuale a acestuia.

a. Conduita judec ătorului în timpul activit ăŃii de judecat ă se apreciaz ă prin urm ătorii subindicatori:

Abilit ăŃile de comunicare clar ă şi logic ă. Pentru aprecierea acestui subindicator, evaluatorul are în vedere următoarele

aspecte: • consemnarea clar ă şi exact ă a depozi Ńiilor martorilor şi a declara Ńiilor

părŃilor din proces;


176

• comunicarea clar ă şi logic ă în timpul şedin Ńei de judecat ă /transmiterea de mesaje clare, corecte;

• asigurarea c ă participan Ńii la proces au în Ńeles aspectele esen Ńiale ale procesului şi obliga Ńiile care le revin;

• receptivitatea la cererile şi excep Ńiile invocate de p ărŃi / ascultarea cu aten Ńie a părŃilor;

• crearea unui climat favorabil exprim ării p ărŃilor în litigiu. Profesionalismul interac Ńiunii sociale. Pentru aprecierea acestui subindicator, evaluatorul va avea în vedere

următoarele aspecte: - atitudinea corespunzătoare, amabilă şi atentă faŃă de părŃi/participanŃi în

cursul procesului; - folosirea unui ton adecvat, politicos; - capacitatea de a gestiona o situaŃie de criză în sala de judecată;. - evitarea manifestării atitudinilor arogante, dispreŃuitoare.

Datele în vederea evaluării comportamentului judecătorului în timpul şedinŃei de judecată sunt rezultatul unei observaŃii directe a atitudinii acestuia din partea membrilor comisiei de evaluare care participă la şedinŃele de judecată ale celui evaluat.

b. Pentru evaluarea hot ărârilor judec ătoreşti, comisia trebuie s ă urm ărească şi să identifice:

• existen Ńa unei gândiri independente, critice a judec ătorului în sensul separ ării informa Ńiilor relevante de cele nerelevante, identific ării datelor care pot sus Ńine o ipotez ă, identific ării informa Ńiilor noi, necesare pentru a trage o concluzie, etc.;

• tratamentul impar Ńial în analiza probatoriului (art. 6 din Conven Ńia pentru ap ărarea drepturilor omului şi a libert ăŃilor fundamentale) în sensul c ă hotărârea trebuie s ă nominalizeze toate probele administrate în cauză, probele trebuie analizate în mod echitabil, iar j udecătorul trebuie s ă răspund ă fiecărei sus Ńineri/ap ărări formulate de p ărŃi;

• hot ărârea trebuie s ă comunice clar şi simplu (conform Avizului nr. 7/2005 al Consiliului Consultativ al Judec ătorilor Europeni);

• hot ărârea trebuie s ă fie credibil ă, conving ătoare. Din Codului Deontologic, Profilul magistratului şi ConstituŃia României, au

fost identificate o serie de cerinŃe de care judecătorul trebuie sa Ńină seama atunci când elaborează hotărârea judecătorească şi care se refera la îndeplinirea obligaŃiilor deontologice (de exemplu Ghidul face vorbire despre obligaŃia judecătorilor de a evita exprimarea opiniilor cu caracter politic, sau faŃă de părŃile procesului şi care ar afecta percepŃia de imparŃialitate asupra procesului) .

În ceea ce priveşte structura hotărârilor judecătoreşti, Ghidul de evaluare profesională a magistraŃilor stabileşte elementele prevalente în evaluare, clasificate conform judecăŃii în primă instanŃă, apel şi recurs, în materie civilă sau penală. Totodată, Ghidul stabileşte şi anumite exprimări care trebuie evitate în redactarea unei hotărâri judecătoreşti, cum ar fi: exprimarea contradictorie în reŃinerea situaŃiei

Proceduri de calitate în sistemul judiciar din România

177

de fapt, exprimarea incorectă gramatical, folosirea unor expresii în limba latină, fără a fi traduse în limba română, sau fără a reieşi din context sensul acestora, enunŃarea neclară, incompletă a cererilor, excepŃiilor sau a problemelor dezbătute.

Sunt identificate totodată şi unele aspecte negative, susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătoreşti, în special în materie penală, cum ar fi: lipsa datelor esenŃiale de identificare a inculpatului/părŃilor din proces; lipsa denumirii infracŃiunii, care trebuie menŃionată alături de textul de lege în care se încadrează fapta; exprimarea de convingeri şi aprecieri ale instanŃei referitoare la situaŃia de fapt, fără a fi întemeiate pe probe; omisiunea instanŃei de fond de a se pronunŃa cu privire la apărările inculpatului, aceste aspecte fiind argumentate in Ghid cu exemple practice.

Există şi anumite aspecte excluse de la evaluare şi care au menirea de a proteja independenŃa celui care emite hotărârea judecătorească: comisia de evaluare nu poate face aprecieri asupra fondului cauzei, dreptului material incident în cauză, soluŃiei pronunŃată în cauză, aprecieri asupra caracterului convingător al motivării care aduc atingere substanŃei judecăŃii, precum şi aprecieri cu privire la cauză sau aspecte ale cauzei considerate relevante de către evaluator, etc.

În ceea ce priveşte procedura de evaluare, comisia evaluează cel puŃin 10 hotărâri pe an pentru fiecare judecător, acestea trebuie selectate în aşa fel încât să releve in mod obiectiv activitatea judecătorului din anul respectiv.

c. In cadrul interviului de evaluare comisia trebui e sa îşi orienteze interviul folosindu-se de urm ătorii indicatori:

Disponibilitatea participării şi participarea la programe de formare profesionala continua;

Prezentarea de teme la învăŃământ profesional, colocvii, de specialitate, simpozioane, lucrări şi articole publicate inclusiv contribuŃii la elaborarea unor culegeri şi buletine de jurisprudenŃă;

Studiul individual al practicii şi doctrinei în materie; Studierea şi valorificarea jurisprudenŃei CEDO şi a CJCE In cadrul interviului de evaluare comisia evidenŃiază şi pune în discuŃie

nevoile de dezvoltare profesionala pentru fiecare judecător în parte. Unul dintre rezultatele evaluării este întocmirea planului anual de

dezvoltare care trebuie să cuprindă nevoia concretă de pregătire profesionala a fiecărui judecător. Planul individual de dezvoltare profesionala trebuie să aibă incorporeze acordului între judecătorul evaluat şi comisia de evaluare.

8.2. Formarea profesional ă judiciar ă. Instrumente de evaluare a educa Ńiei

Pregătirea profesională a judecătorilor şi procurorilor se realizează prin Institutul NaŃional al Magistraturii (INM), instituŃie publică, cu personalitate juridică, aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Organele de conducere ale Institutului NaŃional al Magistraturii sunt: Consiliul ŞtiinŃific, directorul, doi directori adjuncŃi şi directorul executiv.


178

Cei treisprezece membri ai Consiliului ŞtiinŃific sunt desemnaŃi de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru un mandat de trei ani, astfel: un judecător al Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie; un judecător al CurŃii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; trei profesori universitari de la Facultatea de Drept a UniversităŃii din Bucureşti, Facultatea de Drept a UniversităŃii „Alexandru-Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a UniversităŃii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; trei reprezentanŃi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiŃie; un reprezentant al asociaŃiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului. Consiliul ŞtiinŃific hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcŃionarea Institutului, principalele atribuŃii fiind:

• propune Consiliului Superior al Magistraturii planurile de învăŃământ pentru cursurile de formare profesională iniŃială a judecătorilor şi procurorilor, organizate sau, după caz, coordonate de Institut;

• propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;

• propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de organizare, de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluŃionare a contestaŃiilor pentru concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului, concursul de admitere în magistratură, examenul susŃinut de persoanele numite fără concurs în funcŃia de judecător sau de procuror, la finalizarea cursului de 6 luni de formare profesională în cadrul Institutului, examenul de capacitate, concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcŃii de execuŃie şi concursul sau examenul pentru numirea acestora în funcŃii de conducere, în condiŃiile legii. Directorul Institutului şi directorii adjuncŃi sunt numiŃi pentru un mandat de

trei ani, cu posibilitatea reinvestirii, de către Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăŃământul superior juridic, acreditat.

Activitatea Institutului NaŃional al Magistraturii Institutul NaŃional al Magistraturii realizează:

• formarea profesională iniŃială a judecătorilor şi procurorilor (la acest moment este vorba de auditorii de justiŃie);

• formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcŃie; • formarea formatorilor.

a. Formare profesional ă ini Ńială: Obiective:

• formarea şi dezvoltarea motivaŃiilor şi aptitudinilor profesionale necesare pentru exercitarea profesiei de magistrat, avându-se în vedere şi aderarea Romanei la Uniunea Europeana, precum şi cerinŃele spaŃiului juridic european;

• dobândirea deprinderilor de redactare a actelor procedurale;


179

• folosirea în disciplinele studiate a argumentelor logico-juridice, aşa cum rezulta acestea în special din jurisprudenŃa Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, a CurŃii ConstituŃionale, a CurŃii Europene a Drepturilor Omului şi din doctrina juridică româneasca şi străină. Nivelul de asimilare a cunoştinŃelor, capacitatea de a realiza raŃionamente

juridice, curiozitatea profesionala, asiduitatea, punctualitatea, participarea orala la dezbateri, rezultatele participării la stagiile de practica, precum şi rezultatele examenelor finale sunt notate individual pentru fiecare auditor. Astfel este posibila evaluarea însuşirii cunoştinŃelor, aptitudinilor şi atitudinilor de către fiecare auditor de justiŃie. Pe baza acestor evaluări şi a rezultatelor obŃinute la examenul de absolvire se realizează clasamentul auditorilor de justiŃie, în funcŃie de care aceştia vor fi repartizaŃi pe posturi la absolvirea INM.

Procedură: programul de formare iniŃială a auditorilor de justiŃie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinŃific. Formarea profesională iniŃială a viitorilor judecători şi procurori durează 2 ani. În primul an de studii formarea profesională a auditorilor de justiŃie se axează pe aprofundarea cunoştinŃelor necesare pentru profesiile de judecător şi procuror precum şi pe asigurarea unei formări pluraliste şi dobândirea cunoştinŃelor în domenii adiacente dreptului, prin realizarea de proiecte extracuriculare. Auditorii de justiŃie din cel de-al doilea an de studiu desfăşoară stagii de practică în cadrul instanŃelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

b. Formarea profesional ă continu ă Judecătorii şi procurorii în funcŃie sunt obligaŃi prin lege sa participe, cel

puŃin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul NaŃional al Magistraturii, de instituŃii de învăŃământ superior din Ńară sau din străinătate ori la alte forme de perfecŃionare profesională, îndeplinirea acestei obligaŃii fiind un domeniu care este supus evaluării periodice.

Obiectivele formarii continue sunt: • creşterea numărului de judecători şi procurori care participa la programele

de pregătire continuă; • creşterea calităŃii programelor de formare continuă; • realizarea componentei europene a formarii continue; • diversificarea metodelor de formare: de exemplu, constituirea birourilor de

informare pe probleme de drept european; • punerea la dispoziŃie în mod continuu de materiale de formare; • dezvoltarea componentei de formare la distanŃă; • organizarea de stagii de formare în instituŃii din sistemul judiciar (instanŃe,

parchete sau alte instituŃii) din România şi Uniunea Europeana; • asigurarea accesului magistraŃilor la PFC în mod transparent, în

conformitate cu nevoile lor de pregătire şi cele ale sistemului judiciar. Procedură: formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în

funcŃie se realizează pe baza programului anual de formare profesional ă continu ă a judec ătorilor şi procurorilor, aprobat de Consiliului Superior al


180

Magistraturii, la propunerea Consiliului Ştiin Ńific al INM. INM organizează atât cursuri generale de formare profesională continuă,

cât şi cursuri speciale. Cursurile speciale de formare profesională continuă se organizează pentru:

- judecătorii din instanŃele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea,

- judecătorii şi procurorii care au fost numiŃi prin examen direct pe post (cu îndeplinirea condiŃiei de 5 ani vechime în specialitate juridică) sau prin interviu (în cazul îndeplinirii condiŃiei de 10 ani vechime în specialitate juridică) cursuri cu o durată de şase luni;

- judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sau calificativul "Nesatisfăcător", cursuri cu o durată de şase luni.

c. Formarea formatorilor. Activitatea de recrutare, formare şi evaluare a formatorilor are ca obiective

specifice: • punerea în practica a unei proceduri transparente, obiective şi flexibile de

recrutare şi evaluare a formatorilor, în conformitate cu prevederile Statutului formatorului INM;

• formarea formatorilor atât în ceea ce priveşte dreptul substanŃial şi procedural, cat şi în domeniul tehnicilor pedagogice;

• dezvoltarea reŃelei de formatori astfel încât sa acopere integralitatea domeniilor de formare;

• creşterea numărului de formatori cu norma întreaga, în special din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcŃie. Procedură: Formarea formatorilor se face anual, în baza unui program aprobat de

CSM, parte componenta a programelor de formare iniŃiala şi formare continua. Formatorii INM sunt selectaŃi de regulă din rândul judecătorilor şi procurorilor

în funcŃie, cadrelor didactice din învăŃământul juridic superior, acreditat potrivit legii, altor specialişti români şi străini, precum şi personalului de specialitate juridică.

Evaluarea profesionala a formatorilor se face anual, conform Statutului formatorului şi fundamentează propunerile pentru lista de formatori din anul următor.

Metode de organizare a form ării profesionale: Formarea profesională se realizează prin: Programe centralizate ale INM în cazul formării iniŃiale şi al formării continue.

Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de seminarii, colocvii, mese rotunde sau sesiuni. Activitatea de formare profesională continuă este asigurată de personalul de instruire al Institutului NaŃional al Magistraturii (judecători şi procurori, cadre didactice din învăŃământul superior juridic acreditat, alŃi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.


181

Programe de formare continuă descentralizate realizate de către curŃi de apel şi parchete de pe lângă curŃi de apel, sub coordonarea INM. În cadrul instanŃelor sau parchetelor la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul ori procurorul se organizează periodic, sub coordonarea curŃilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, activităŃi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni ori mese rotunde, cu participarea Institutului NaŃional al Magistraturii. Tematica activităŃilor de formare profesională continuă se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului NaŃional al Magistraturii. La fiecare instanŃă sau parchet, conducătorii instituŃiilor desemnează judecătorii/ procurorii care au sarcina organizării activităŃilor de formare continuă, plasaŃi sub coordonarea judecătorilor sau procurorilor desemnaŃi în acest scop de conducătorii curŃilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea. INM coordonează activitatea instanŃelor şi parchetelor prin avizarea tematicii de pregătire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor. Expertul Departamentului de formare continua al INM responsabil de formarea continua descentralizata organizează întruniri periodice ale judecătorilor şi procurorilor responsabili cu formarea profesionala continua la nivel de curte de apel/parchet de pe lângă curte de apel, în vederea asigurării implementării programului de formare continuă în mod unitar la nivelul instanŃelor/parchetelor.

Programe de certificare – de acordare a atestatelor în cazul formării formatorilor şi atestării evaluatorilor. Aceste programe sunt menite să creeze o implicare mai aprofundată în studiul şi înŃelegerea rolului sistemului judiciar şi să reflecte asupra influenŃei studiilor judiciare sau paradisciplinare. Lista formatorilor INM este aprobată anual de către CSM, iar pentru desfăşurarea procedurii de evaluare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a atestat membrii comisiilor de evaluare ca evaluatori.

Identificarea nevoilor de formare: Stabilirea programului de formare iniŃiala şi continuă se face anual pe baza:

• consultării magistraŃilor, partenerilor acestora, societăŃii civile. Astfel, Coordonatorul Departamentelor de formare transmit câtre instanŃe şi parchete, către asociaŃiile profesionale ale magistraŃilor, asociaŃiile profesionale ale avocaŃilor şi ale notarilor, Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului şi Curtea Europeana de JustiŃie şi titularilor de disciplină, solicitarea de a formula propuneri pentru fundamentarea Programului de formare continuă.

• evaluării rezultatelor din anul anterior; evaluarea rezultatelor se face din perspectiva auditorilor de justiŃie, a formatorilor INM şi a conducătorilor de instanŃe şi parchete unde au fost repartizaŃi absolvenŃii INM, pe baza chestionarelor care furnizează feed-back, şi anume: fişa de evaluare continuă a auditorilor de justiŃie de către formatori, fişa de evaluare a activităŃii INM în domeniul formării profesionale de către formatori, fişa de evaluare a activităŃii INM în domeniul formării profesionale de către auditorii de justiŃie şi fişa de evaluare;


182

• rezultatelor evaluării individuale periodice individuale a judecătorilor şi procurorilor Evaluarea formatorilor se realizează de către:

• participanŃii la seminarii şi de expertul responsabil, conform Fişei de evaluare

• de auditorii de justiŃie, conform Fisei de evaluare a activităŃii formatorului; • de Specialistul în ştiinŃele educaŃiei, conform unei fise distincte de evaluare

a formatorului. Evaluarea programelor de formare se realizează prin:

• fişele de evaluare care furnizează feedback • raportul anual al activităŃii INM

Rezultatele evaluării sunt folosite pentru îmbunătăŃirea programelor de formare continuă, de exemplu, în urma consultaŃiilor cu magistraŃii, începând cu anul 2005, s-a accentuat componenta pregătirii în domeniul dreptului comunitar şi al jurisprudenŃei europene a drepturilor omului.

calitatea În justi łie - csmold.csm1909.ro/csm/linkuri/02_10_2009__26930_ro.pdfconceptului de...

Documents