calitate 1

C.DUMITRESCU MANAGEMENTUL ŞI INGINERIA CALITĂŢII

MANAGEMENTUL SI INGINERIA CALITATII

CUPRINS

CAPITOLUL 1 .Istoricul dezvoltării conceptului de calitate1.1 Abordare istorică1.2.Momente semnificative în evoluţia conceptului de calitate.1.3.-Relaţia calitate – competitivitate1.4.Orientări actuale privind calitatea unui sistem de producţie complex1.5.Strategia în domeniul calităţii1.6.Obiectivele calităţii în industrie

CAPITOLUL 2. Conceptul de calitate – noţiuni de bază, definiţii, terminologie.2.1.Funcţiile calităţii.2.2.Sensurile noţiunii de calitate şi control.2.3.Prevederile standardului ISO 8402 privind conceptul de calitate2.4.Standarde pentru managementul şi asigurarea calităţii produselor şi serviciilor

CAPITOLUL 3. Elemente de managementul calităţii produselor şi serviciilor3.1.Asigurarea echilibrului între costul calităţii şi valoarea calităţii3.2. Calitatea în managementul calităţii3.3. Calitatea în activitatea de cercetare - proiectare3.4. Indicatori utilizaţi în evaluarea activităţii de cercetare – proiectare.3.5. Indicatori utilizaţi în evaluarea calităţii fabricaţiei produselor şi serviciilor

CAPITOLUL 4. Controlul calităţii produselor/ serviciilor.4.1.Structura activităţilor de control4.2. Obiectivele activităţilor de control.4.3.Activităţile de control, la nivelul unei structuri de fabricare.

CAPITOLUL 5.Fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea produselor şi serviciilor.5.1. Fiabilitatea – concept, definiţie.5.2. Clasificarea fiabilităţii5.3. Indicatorii utilizaţi şi sursele datelor pentru calculul statistic al fiabilităţii5.4.Cuantificarea fiabilităţii5.5..Scheme logice de fiabilitate

CAPITOLUL 6 – Mentenabilitatea produselor6.1. Definiţie, clasificare, indicatori utilizaţi pentru evaluare.6.2. Parametrii de mentenabilitate a produselor6.3.. Calculul mentenabilităţii pentru un produs6.4. Disponibilitate , redondanţă a unui produs/ serviciu

CAPITOLUL 7. Sistemul de Management al Calităţii (SMC)7.1.SMC – Definiţie, caracteristici, principii7.2. Eficienţa implementării SMC.7.3. Standardele ISO 9000/ 2000 care vizează formarea/ implementarea SMC7.4. Structura standardului SR EN ISO 9001

B I B L I O G R A F I E

1


Capitolul.1 ISTORICUL DEZVOLTĂRII CONCEPTULUI DE

CALITATE

1.1.Abordarea istorică.

COMUNA PRIMITIVĂ:

selecţia hranei diferenţa între alimente consumabile/ otrăvitoare

construcţiile protecţia împotriva viscisitudinilor mediului / animalelor sălbatice

uzufactura primele schimburi de produse care prisoseau familiei/ comunităţii.

ANTICHITATE:

Au apărut CETĂŢILE Forme de organizare, comunicare/protecţie/ existenţă a

populaţiei dintr-un anumit areal. Erau amplasate pe malul fluviilor (Ulm, Siegen),

sau la malul mării ( Tomis, Calatis, Genova).

PRIMELE ELEMENTE DE SIGURANŢĂ necesare populaţiei dintr-un areal, au

generat::

Necesităţi de grupare construcţii de cetăţi de apărare, îndiguiri de râuri, apeducte;

Necesităţi de apărare turnuri de apărare, forturi, nave militare, echipament militar.

Primele relaţii de schimb cu produse de prisos, depozite cu produse de primă

necesitate (sare, ulei, piei), plasate în apropierea căilor navigabile(Istria);

Produsele marfă prin evaluarea valorii lor la schimb cu alte produse;(Sarea din

Regatul Polonez, armele din oţel de Toledo (Italia), erau transportate în Orientul

Mijlociu în schimbul mirodeniilor, a pieilor, a lânii aduse de acolo în Europa de

navigatorii cetăţii Genova.

Primele specificaţii tehnice - arderea cărămizilor, dimensiunile zidurilor/ a caselor/

a apeductelor/ a canalelor, sunt corelate apărând astfel primele elemente de

standardizare.

- primele construcţii care vizau protecţia colectivităţilor

de oameni, sub forma pragurilor, a „zăgazurilor ”din lemn, au apărut la popoarele

germanice din zona Sigului(Germania).

Primele instrumente cu destinaţie specifică - firul cu plumb, nivela cu bulă de aer,

dreptarele pentru planeitate, echerul, s-au găsit în mormintele din Valea Regilor.

2


Primele meserii - inspectorul de calitate în construcţii, care se ocupa de securitatea

construcţiilor realizate, dar şi de protecţia şi condiţiile de sănătate ale sclavilor,care

lucrau în colectivităţi mari, au fost găsite într-un mormânt din Teba.

- Atelierul de ţesătorie, descoperit în mormântul din interiorul

piramidei lui Meketre (1800 îCh), era compus din: 2 torcători, 2 năvăditori, 1

ţesător şi un controlor de calitate al pânzei rezultate, care avea şi rolul de

organizator al activităţilor din atelier.

- La mormântul lui Artaxerses I (429 îCh) din Nippur s-au

descoperit tăbliţe pe care erau înscrise următoarele, în scrierea cuneiformă:

”În ceeace priveşte inelul din aur bătut cu smarald, garantăm că timp de 20 de ani

smaraldul nu va cădea din inelul de aur. Dacă totuşi smaraldul va cădea din inel,

înainte de trecerea celor 20 de ani, vom plăti numitului Bel-Nadinshumu o

despăgubire de 10 mana de argint. Semnat cu amprentele degetului lui Bel-Ahiddina,

Belshunu şi Hattin”

SEC.XVI/ XVIII ÎN EUROPA BRESLELE

REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ a fost rezultatul descoperirii forţei aburului (Oala

lui Pappin), ca sursă de acţionare a diverselor utilaje, echipamente:

Folosirea aburului ca forţă motrică, a generat anumite avantajepentru societate:

- A asigurat independenţa oamenilor de sursa de apă, ca principal element de

acţiune a utilajelor.

- A asigurat o dezvoltare mai dinamică a meseriilor, a generat noi tehnologii

de fabricare(dantele în Franţa, armament în Germania, etc.

- A dus la amplificarea conceptului de calitate (prin dezvoltarea

managementului în special în , războaie);

- Are loc o reâmpărţire a lumii în care primii veniţi (Anglia,Olanda, Franţa)

la masa tratativelor îşi împart zonele de influenţă.

- În 1864 Simon North pune bazele Arsenalului Londonez şi elaborează

primul document care vizează necesitatea organizării activităţilor în domeniul

armamentului prin cartea “Interschimbabilitatea pieselor în industria de

armament britanică”

3


1929-1930 Henry Ford – înfiinţează prima linie de asamblare a

automobilelor , numite la vremea aceea„căruţe mecanice” (SUA)

1.2.Momente semnificative privind evoluţia conceptului de CALITATE.

Dinamica nivelului calităţii, a nivelului salariilor,al gradului de automatizare a

proceselor şi dinamica nivelului capacităţii de adaptare la exigenţele pieţei în

ultimele cinci decenii:(fig. Nr.1.1.)

100%

0

1950 1960 1970 1980 1990 2000 2005 anul

Fig. Nr. 1.1 Exigenţele pieţei

nivelul calităţii

nivelul salariilor

nivelul automatizării proceselor

nivelul capacităţii de adaptare (concurenţa, exigenţele

clienţilor, şi ale societăţii, creşterea complexităţii produselor, şi a proceselor de

realizare a lor.). Se observă foarte clar că începând cu anul 1990, trendul crescător

al nivelului calităţii a obligat producătorii să diversifice capacitatea de adaptare la

cerinţele clienţilor, în acelaşi timp cu creşterea gradului de automatizare

aproceselor de fabricare; efectul final fiind menţinerea constantă sau chiar

reducerea fondului de salarii, prin utilizarea echipamentelor cu grad ridicat de

automatizare.

Aspecte privind posibilităţi de recuperare a investiţiilor ţinînd seama de calitate a

produsului., se prezintă în fig.nr.1.2 Se observă că odată cu creşterea calităţii

produselor realizate, cresc şi posibilităţile de recuparare a investiţiei necesare

pentru realizarea produselor. Mai mult, realizând produse de calitate, compania are

4


posibilitatea de a creşte procentul de recuperare a investiţiei, proporţional cu cota

de piaţă pe care o deţine .(fig nr. 1.3)

1.3.-Relaţia calitate – competitivitate.

Calitatea generează avantaje concurenţiale

(1980 Japonia 46% din piaţa TV din Europa,

2000 Japonia 32% din piaţa europeană, şi 26% din piaţa

americană de automobile )

Intensificarea concurenţei CREEAREA“UNIUNILOR ECONOMICE”:

(Uniunea Europeană, AELS, Tratatul Nord American de Comerţ Liber.)

Creşterea exigenţei clienţilor Modelul KANO (Fig. Nr 1.4) se

Necesităţile clienţilor au o puternică tentă individuală

Necesităţile au pondere diferită în timp pentru acelaşi client

Necesităţile clienţilor se împart în 3 categorii distincte:

1-necesităţi primare –(clienţii le au dar le exprimă foarte rar)

2-necesităţi care vizează performanţa - (sunt formulate în

momentul în care clientul se intetresează de produs.)

3-necesităţi de încântare (se prezintă clienţilor numai pentru a le

provoca încântarea clienţilor).

O analiză a comportării în timp a clienţilor faţă de aceste necesităţi, evidenţiază

faptul că atitudinea lor se modifică astfel încât necesităţile trec dintr-o categorie de

interes în alta , chiar la acelaşi produs. De asemenea aceeaşi caracteristică poate fi

privită diferit din punctul de vedere al cerinţelor, pentru clienţi diferiti.

5

Recuperarea investiţiei(%)

40

30

20

10

Scăzută Medie MareCalitatea produsului

Fig. Nr.1.2.Posibilităţi de recuperare a investiţiei

Recuperarea investiţiei(%)

20 26 35

11 17 26

11 17 26

13% 28%Cota de piaţă Fig. nr.1 3

C alitate

Cerinţele clienţilor 3

2

1

Posibilităţi de realizare

Fig. Nr 1..4. Modelul kano


Relaţia calitate – competitivitate are are la bază două elemente distincte, aşa cum

rezultă din fig. Nr.1.5

cerinţele clienţilor în diversificare în timp; ele depind de capacitatea

de plată, de nivelul de educţie / cunoaştere al clienţilor, de obiectivele

pe care clienţii şi le propun, de condiţia lor socială; finalitate evoluţiei

acestora se concretizează prin creşterea gradului de complexitate al

produselor, prin multiplicarea funcţiunilor acestora. Acest element

este generator de calitate specifică, concretizată prin produe/ servicii

mai complexe, mai performante, mai ieftine dacă este posibil..

răspunsul producătorilor la aceste cerinţe, concretizat prin

dezvoltarea gradului de complexitate a echipamentelor tehnologice,

capabile să asigure calitatea noilor produse/ servicii cerute de clienţi;

această relaţie dinamică în timp, mai are în vedere şi aspectele

specifice legate de competitivitatea pe segmentul de piaţă al

producătorilor. Exemplu (tehnologiile specifice fabricării microproce-

sorului pe bază de siliciu); acest element asigură competitivitatea

produsului, dar şi a producătorului în piaţă.

O analiză în timp evidenţiază faptul că cele două elemente distincte se

intercondiţionează în timp, generând aspecte noi atât din punct de vedere al

creşterii nivelului calităţii, cât şi din punctul de vedere al creşterii gradului de

complexitate al echipamentelor implicate în proces.

6


Calitatea sistemelor de fabricare se referă la:

Calitatea specifică a procesului de fabricare în sine

Precizia componentelor necesare realizării unui produs.

Calitatea / multitudinea serviciiloraferente unui produs.

Fiabilitatea componentelor din structura produsului sau aserviciului furnizat.

Scurtarea timpului de intervenţie în depistarea defectelor în funcţionarea unui

produs.

Redondanţa componentelor din structura produsului.

Nivelul de complexitate al procesului de mentenanţă.

Asigurarea calităţii sistemelor de producţie reclamă patru condiţii bine definite:

1. Scurtarea timpului necesar pentru cercetarea, concepţia, proiectarea

produselor/ a serviciilor aferente, şi pentru elaborarea proceselor de

fabricare/ control.

2.Asigurarea unei responsabilităţi depline privind realizarea intgrală a

produsului sau a serviciului; producătorul principal va întocmi contracte

distincte cu fiecare furnizor de materiale/ componente/ subansamble/ servicii,

în vederea realizării programelor iniţiale, conform temenelor finale impuse

de clienţi;

CREŞTEREA

COMPLEXITĂŢII

PRODUSELOR

(condiţie

c

e

r

u

t

ă

d

e

c

l

i

e

n

ţ

i

)

CREŞTEREA

COMPLEXITĂŢII

SISTEMELOR

DE FABRICARE

(Condiţie cerută de

tehnologiile de fabricare

aplicate)

(

c

e

r

u

t

ă

d

e

t

e

h

n

o

l

o

g

i

i

l

e

d

e

f

a

b

r

i

c

a

r

e

a

p

l

i

c

a

t

e

)

(

c

e

r

u

t

ă

d

e

t

e

h

n

o

l

o

g

i

i

l

e

d

e

f

a

b

r

i

c

a

r

e

a

p

l

i

c

a

t

e

)

CO

MP

ET

ITIV

ITA

TE

Fig. Nr. 1.5.Relaţia calitate - competitivitate

7

CA

LIT

AT

E


! Termenele de livrare şi/ sau condiţiile de calitate stabilite se vor respecta cu

stricteţe!;

!! Se vor stabili sancţiunile ce se vor da/ modul lor de aplicare, în caz de

nerespectare a termenelor stabilite de comun acord.!

!!! Pentru a se putea urmări mai uşor termenele programelor iniţial stabilite,

se practică:

MANAGEMENTUL PRIN PROIECT – dacă produsul are un grad de complexitate

ridicat, şi are în structură numeroase componente (poduri, centrale electrice,

construcţii deosebite, instalaţii de forare, construcţia de avioane, rachete şi

echipamente militare şi de logistică complexe, programe aplicative de anvergură şi

complexitate deosebită). Fiecare participant la proiect răspunde de calitatea lucrării

sau a serviciului livrat, alături de coodonatorul de proiect.

MANAGENETUL PRIN EXCEPŢIE, pentru producţia cu grad de repetabilitate

ridicat, la care programul de control se asigură prin operaţii distincte, plasate în

structura prcesului de fabricare.Controlul preventiv are un rol important, pentru a

evita apariţia excepţiilor.

MANAGEMENTUL PRIN BUGETE , pentru produse scumpe, costisitoare,

consumatoare de fonduri.Controlul calităţii proceselor este rezultatul unor procese

de optimizare, în vedera asigurării unui echilibru între calitatea produsului cerut de

client şi costurile de fabricare impuse de o anumită calitate a proceselor tehnologice.

3. Abordarea de tehnologii performante, care presupun o precizie dimensională

deosebită, simularea prealabilă a unor procese în vederea prevenirii unor efecte

negative şi reducerea costurilor de fabricare. (retasuri utilizate pentru analize

chimice, paralelizarea operaţiunilor în vederea reducerii timpilor de lucru,

utilizarea metodelor de normare moderne cum ar fi MTM sau MOST)

4. Analiza continuă a modului în care sistemul îşi îndeplineşte funcţiunile pentru

care a fost conceput; elaborarea unor scheme complexe de control şi numărătoare

inversă, în vederea acoperirii controlului atât în spaţiu (număr de operaţii,

succesiunea logică a lor, structurile operaţiilor de control), cât şi în timp (duratele

operaţiilor de control, succesiunea lor în timp, utilizarea unor tehnici specifice de

interpretare statistică a rezultatelor, cum ar fi programul programul CASQit 9000)

8


1.4.Orientări actuale privind calitatea unui sistem de producţie complex

1. Orientarea TRANSCEDENTĂ DE LA GUSTUL PERFECŢIUNII LA

PERFECŢIUNEA GUSTULUI

2.Orientarea .SPRE PRODUS. (produsul COVOR realizat în variante solicitate)

3. Orientarea .SPRE PROCESUL DE PRODUCŢIE SISTEM DE CARACTE-

RISTICI CARE DEFINESC UN PRODUS ( DEMING –Filarmonica din

Londra comparată cu Filarmonica din Timişoara.(

4.Orientarea SPRE COSTURI CALITATEA ESTE FUNCŢIE DE COSTURI

(Unul din parametrii care condiţionează calitatea unui produs este costul acestuia)

5.Orientarea .SPRE UTILIZATOR HEIST ŞI FROMM CALITATEA ESTE

ÎN FUNCŢIE DE CERINŢELE CLIENTULUI (TERMEN DE LIVRARE, PREŢ,

SIGURANŢĂ, FIABILITATE,COMPATIBILITATE CU MEDIUL, SERVICE.

INDIFERENT DE OPŢIUNEA ORIENTĂRII SISTEMULUI, ACESTA ARE UN

COMPORTAMENT CIBERNETIC ÎN TIMP, în sensul că:

ARE LOC O COORDONARE A ACTIVITĂŢILOR INTERNE ÎN

VEDEREA ASIGURĂRII UNUI NIVEL AL CALITĂŢII ASCENDENT ÎN

TIMP.

ARE LOC O CULGERE ŞI SELECŢIE A DATELOR RELEVANTE

ACUMULATE ÎN PERIOADELE ANTERIOARE.

ARE LOC O ADAPTARE, REMODELARE A DATELOR RELEVANTE

LA CONDIŢIILE PERIOADEI ACTUALE, ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNUI

NIVEL AL CALITĂŢII ASCENDENT. (Fig.nr.1.6)

SPIRALA EVOLUŢIEI CALITĂŢII A LUI JURAN;

CONCEPTUL ISHIKAWA PRIVIND EVOLUŢIA CALITĂŢII)

9


Fig nr.1.6. SPIRALA CALITĂŢII – ELABORATĂ DE JURAN J.M.

Din figură se observă că:

DINAMICA NIVELULUI CALITĂŢII ESTE DETERMINATĂ DE

DINAMICA FIECĂREI ACTIVITĂŢI ÎN PARTE;

Nc Nci (1.1.)

în relaţie s-au notat: Nc – nivelul calităţii produsului/ serviciului finit; Nci –nivelul calităţii activităţilor care au contribuit la realizarea produsului/ serviciului finit; -creşterea nivelului de calitate al produsului datorită sinergiei sistemului. FIECARE ACTIVITATE SE SUPUNE REGULILOR INSTITUITE LA NIVEL DE SISTEM; NIVELUL DE CALITATE:

- IMPUS DE PROIECTANŢII PRODUSULUI;VA FI CONSIDERAT UN NIVEL MINIMAL IMPUS, ÎN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE BENEFICIARILOR.

-- EFECTIV REALIZAT ÎN CADRUL PROCESELOR DE

FABRICARE; SE VA SITUA CEL PUŢIN LA NIVELUL IMPUS.

10

NIVELUL CALITATII PRODUSULUI

NIVELUL CALITATII PRODUSULUI

TIMPULTIMPU

L

ACTIVITATI DE CERCETARE-PROIECTARE

ACTIVITĂTI DE FABRICARE

SUCCESIUNEA ACTIVITATILORIN TIMP.

DESFACEREPRODUSE LA BENEFICIARI

APROVIZIO -NARETEHNICO.-MATERIALĂ


1.5.STRATEGIA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII

1. ORIENTAREA SPRE CERINŢELE CLIENŢILOR; producătorul va

veni în întâmpinarea doleanţelor clienţilor, încercând să cuantifice în

termeni tehnici (economici)aceste doleanţe.

Pe termen scurt : Elaborarea unui program de intensificare a utilizării capacităţilor

de producţie esistente. (utilizare intensivă: capacităţi neutilizate, dispozitivări,

automatizarea proceselor de fabricare şi control, intensificarea muncii individuale

prin asigurarea unui sistem de salarizare flexibil;

(utilizare extensivă: utilizarea rezervelor de timp disponibile,

la nivelul sistemului de producţie, asigurarea unor semifabricate de o calitate

conformă cu prevederile documentaţiei;

Pe termen mediu: atagerea clienţilor prin produse calitatativ superioare/ servicii,

prin asigurarea unui “service” pentru perioade de garanţie şi post garanţie;

vânzarea prin metode atractive (preţuri atractive, lising, rate lunare, servicii anexe,)

Pe termen lung: implementarea produselor în segmente de piaţă tot mai mari, până

la limita de absorbţie maximă a pieţei, multiplicarea canalelor de distribuţie,

îmbunătăţirea proceselor de distribuţie a produselor.

2.ORIENTAREA SPRE POSIBILITĂŢILE PROPRII DE ASIGURARE A UNOR

PRODUSE/ SERVICII CONFORME CU CERINŢELE CLIENŢILOR

Pe termen scurt: asigurarea pieţei cu produse de calitate care să asigure impactul

maxim din segmentul de piaţă, într-un timp cât mai scurt posibil.

Pe termen mediu: asigurarea unui sistem informaţional prin care conexiunea

calitate –marketing să fie realizată în mod continuu.

Pe termen lung: fidelizarea clienţilor, dotarea cu echipamente de fabricare şi control

performante; asigurarea “service”ului pentru toate produsele de pe piaţă;creşterea

indicatorilor de fiabilitate pentru produsele achiziţionate!

11


1.6.OBIECTIVELE CALITĂŢII ÎN INDUSTRIE.

OBIECTIV –un anumit rezultat realist, ce se poate obţine într-un anumit domeniu

de activitate, şi care poate servi ca bază de referinţă pentru o activitate viitoare.

Condiţii impuse:

- Exprimare cantitativă

- Să permită o comparare ulterioară cu indicatori efectivi

- Să posede capacitatea de a stimula, de a direcţiona acţiunile la

nivelul organizaţiei.

Să asigure o unificare ,o uniformizare a modului de gândire a

celor integraţi în procesul de muncă.

JURAN: ELEMENTELE CARE VIZEAZĂ POLITICA DE CONTROL A

DEPARTAMENTULUI APĂRĂRIIAL SUA:

1. PLANURILE ŞI PROCEDURILE CONTROLULUI DE CALITATE SUNT REZULTATUL UNOR PREVIZIUNI ŞI A UNEI PLANIFICĂRI BINE CHIBZUITE

2. OPERAŢIILE PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE TREBUIE SĂ AIBĂ O STRUCTURĂ CAPABILĂ SĂ ASIGURE ÎN TOTALITATE PREVENIREA APARIŢIEI DEFECTELOR.

3. PENTRU DETERMINAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR, DEPARTAMENTUL DE CONTROL AL CALITĂŢII TREBUIE SĂ UTILIZEZE DATE OBŢINUTE ÎN CADRUL INSPECŢIILOR ŞI ÎNCERCĂRILOR EFECTUATE PE PARCURSUL OPERAŢIILOR DE PRODUCŢIE.

DIN PUNCT DE VEDRE AL FINALITĂŢII ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE

(CERCETARE-PROIECTARE, PRODUCŢIE, DESFACERE) OBIECTIVELE

POT FI:

OBIECTIVE CARE VIZEAZĂ REALIZAREA UNOR SCHIMBĂRI PRIN MODIFICAREA NIVELELOR DE CALITATE ŞI PERFORMANŢĂ ACTUALE (SCHIMBĂRI RADICALE /MODIFICAREA UNEI STĂRI EXISTENTE DE FAPT).

OBIECTIVE CARE VIZEAZĂ MENŢINEREA UNEI STĂRI DE FAPT, SAU MENŢINEREA UNUI ANUMIT NIVEL DE PERFORMANŢĂ EXISTENT.LA NIVELUL UNEI ORGANIZAŢII:(Procentul defectelor,menţinerea unui nivel al costurilor, al unui nivel de peformanţă).

12


COMENTARII, EXPLICAŢII, LĂMURIRI.

1. Enumeraţi cele mai importante zece momente în apariţia şi

dezvoltarea conceptului de calitate.

2. Explicaţi modul de derulare al relaţiei calitate-competitivitate pe o

aplicaţie concretă.

3. Concretizaţi elementele care definesc un sistem de fabricare/

producţie complex.

4. Exemplificaţi cu câte o aplicaţie cele patru condiţii care definesc

calitatea sistemului de fabricare/ producţie complex.

5. Exemplificaţi prin câte o aplicaţie cele cinci tipuri de orientări cu

referire la calitatea unui sistem de producţie complex.

6. Concepeţi o aplicaţie pentru a explica comportamentul cibernetic în

timp al unui sistem de producţie complex.

7. Concepeţi o aplicaţie de tip „sistem complex de producţie”pentru

conexiunile care generează un comportament cibernetic şi explicaţi

cum sunt ele oglindite în spirala calităţii

8. Concretizaţi strategiile în domeniul calităţii, pe termen scurt, mediu

şi lung, pentru un sistem de producţie complex.

9. Concretizaţi obiectivele calităţii în industria constructoare de maşini

şi aparate, în industria electrotehnică şi în industria chimică.

10. Sintetizaţi contribuţiile lui J.M. Juran şi K. Ishikawa la definirea

conceptului de calitate.

13

calitate 1

Documents