Unita ti de masura :

1 lingurita = 5 ml1 lingura = 15 ml1 ceasca de cafea = 50 ml

pH :

< 2 – puternic acid2,0 – 4,0 – acid4,0 – 6,5 – slab acid6,5 – 7,5 – neutru7,5 – 10,0 – slab alcalin10,5 – 12,0 – alcalin>12 – puternic alcalin

Solubilitatea:

= volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii:

fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X)

Preparare:Calcii chloridum 50gAqua distillatae q.s.ad100g

Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza.Proprietati:Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros.Intrebuintari:

- intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern- este folosita in terapia cu calciu- este folosita ca hemostatic uterin

- folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii- este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H

sinonim = apa oxigenataRp:Perhidrol 10gApa distilata q.s.ad 100gPrin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume)

Preparare:Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura).Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare.Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor

Proprietati:Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida

PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare:Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros.Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc.Intrebuintari:

- dezinfectant- decolorant- actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul

dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda.- este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte

si bacteriile din locurile neaccesibile.- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea

pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor- este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din

care eliberarea oxigenului este impiedicata- diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii

bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X)

Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere

Preparare:Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g

Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g

Solutie II Acidum citricum 3,65g Sirupus simplex 15g

Aqua distillatae q.s.ad 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle.

Proprietati:Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat.Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor.In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere)Conservare:Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor.Intrebuintare:

- ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina.

4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X)

Sinonim = tinctura de iod

Preparare:Iodum 2gKalii iodidum 3gAlcholum 50° q.s.ad 100g

Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g.Proprietati:Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare.Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului.

Intrebuintari: extern

- ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise)- in tratamentul dermatozelor- in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator

in practica farmaceutica- se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3

zile.

5. GLICERINA BORAXATA

Preparare:Natrii tetraboras 10gGlycerolum 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei.Proprietati:Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0Conservare:In vase bine inchise, ferit de umezealaIntrebuintari:

- pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc.

6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli

Preparare:Glycerolum 85gNatrii carbonas anhidricus 2gStearinum 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina.Proprietati:Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice.Intrebuintari:

- se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE

1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel.2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel.3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel.4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute.

7. EMULSIA ULEIOASA

Preparare:Helianthi oleum 10gGumi arabicum 5gAqua distillatae q.s.ad 100g

Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare”Observatii:Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens.Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba.Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta).Conservarea:Emulsia uleioasa se altereaza usor.Vascozitatea ei scade in timp.Sufera fenomene de fermentatie.Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea.Se adauga agenti de conservare:

- nipagin sau nipasol 0,1%- benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2%

Dizolvarea se face in apa.Intrebuintari:

- vehicul pentru preparatele magistrale

8. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC

Rp: Semen curcubitae 10gAqua distillatae q.s.ad. 100g Obiectivele retetei:

- curatarea semintelor- prepararea emulsiei- alegerea agentului emulsiv- determinarea omogenitatii- determinarea tipului de emulsie

Prepararea:Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar, se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire. Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10-a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie. Se adauga restul de apa in mici portiuni, se amesteca lent.Observatii:Semintele de dovleac contin:

- ulei gros sicativ 40%- albumine- peptide- globuline- aminoacizi- Mg, Se, Zn- Vit. A si E- Fe- Hormoni vegetali

!! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja, nu si de tegumentul seminal intern, deoarece contine un aminoacid, peporezina, care este responsabil de actiunea antihelmintica.Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt. a nu se inlatura acest tegument. Emulsia este de tip U/A, determinata de lecitina care se gaseste in seminte.

9. EMULSIA DE BROMOFORM

Rp:Colesterol 1gCeara alba 1,5gLanolina 4gApa distilata 9g Ulei de floarea soarelui 50g

Preparare:Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui, pe baie de apa. Se adauga apa distilata, se emulsioneaza prin agitare pina la racire.Intrebuintari:

- este un preparat fluid utilizat pt. plagi

10. LINIMENTUL OLEO – CALCAR

Rp:Oleum lini 50 mlSolutio calcii hidroxilati 50 ml

Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei.Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic, linolic, linoleic), acizi grasi saturati.Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv), care produce o emulsie de tip A/UConservare:In sticle bine inchise, la loc racoros.Intrebuintare:

- in tratamentul arsurilorObservatii:

- fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator.- se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta

corespunzatoare, care se sedimenteaza greu.- are culoare alb-galbuie- se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%)

11. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii

Rp:Oleum Helianthi 74gStearina 1gSolutio amonii hidroxidi diluta 25g

Preparare:Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui, dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare.Proprietati:

- emulsie vascoasa- alb – galbuie- miros puternic dupa agitare

Observatii:Se prepara in cantitati mici.Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt. a perminte agitarea corespunzatoare.

12. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM

Rp:Spiritus camphoratum 240mgSpiritus saponatum 680mgAmonium hidricum solutum 65mgOleum Rosmarini 10mgOleum Thymi 1mg Preparare:Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor, se adauga amoniacul si se agita.Proprietati:

- lichid galbui- miros aromatic si de amoniac

Conservare:In sticle bine inchiseIntrebuintari:

- are actiune antireumatica

13. SUSPENSIE CU FENOBARBITAL

Rp:Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) āā 3gAmonii bromatii (NH4Br –sedativ)Cloral Hydrat (anestezic) 2gSirupi auranti (edulcorant) 20gPhenobarbital (calmant al SNC) 0,60gAqua distillatae q.s.ad 120g

M.f.sol = d.s. intern 3lingurite/ziPreparare:Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. a fi suspendat, in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie.Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2,5% si se adauga siropul prescris.Solutia apoasa contine celelalte componente (Br, Na, K, amoniu si clorhidrat)Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea.Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”

14. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC

Rp:Sulf precipitat 5gOxid de Zn āā 10gTalc Glicerina 20gAlginat de Na pur 2gApa distilata 55g

M.f. sol. d.s. extern

Preparare:S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. Se umecteaza cu glicerina. Se adauga apa prescrisa. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.

15. SUSPENSIE FLOCULATA

Rp:Palmitat de cloramfenicol 5,75gTween 80 0,50gCarboximetil-celuloza 0,40gPropilenglicol 20,0gSirop 40,0gTampon fosfat pH=8 10,0gApa distilata 100,0g

Suspensiile floculate sunt cele mai bune, pentru ca asigura o dispersie omogena.

16. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0,2% Solutio phenylhydrargyri boras 0,2% FR.X

Sinonim : Fenosept, Mercasept

Preparare:Phenylhydrargyri boras 0,20gAqua distillatae q.s.ad 100g

Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC. Se completeaza la 100g si se filtreaza.Conservare:Se pastreaza in flacoane mici, plane, bine inchise, la loc racoros, ferit de lumina, la Separanda..

Intrebuintari:Se utilizeaza extern

- antimicrobian- antifungic- sterilizarea miinilor si a plagilor- dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical, cu exceptia celui din

aluminiu- folosit la conservarea solutiilor- intra in compozitia picaturilor pentru ochi, nas, ureche

17. SUSPENSIA ULEIOASA

pt. uz extern

Rp:Zinci oxydi 20gHelianthi oleum ad 100g

M.f. suspensia D.S. exterm

Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: - concentratia de ZnO- natura uleiului- tehnica de suspendare

In general, faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi, astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule).In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7,5Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0,882 g ac.oleicDaca este necesara o crestere a viscozitatii, uleiul se poate asocia cu: stearat de Al, ceara, lanolina.

18. SOLUTIA DE CLOROFORM 0,5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0,5% FR.IX

Rp:Chloroformium 0,50gAqua distillatae q.s.ad 100g

Preparare:Cloroformul se agita puternic cu 10g apa, se adauga treptat, sub agitare restul de apa si se filtreaza.Proprietati:Solutie limpede, incolora, cu miros de cloroform, gust dulce.Conservare :Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici, se pastreaza in flacoane colorate, plane, bine inchise, la loc racoros si ferit de lumina.Intrebuintari:

- anestezic al mucoasei gastrice- carminativ- aromatizant- antiseptic

Se utilizeaza mai rar, 1-2 lingurite de 3-4ori/ziFrecvent se ut. in asociere cu ape aromatice (apa de melisa)Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura.

19. SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans

Preparare:Propylis parahydroxy benzoas 0.25g(Nipasol, propil paraben saup-hidroxibenzoat de propil)Methylis parahydroxybenzoas 0,75g (Nipagin, metil paraben,parahidroxibenzoat de metil)Aqua distillatae q.s.ad 1000,0g

Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta. Dupa racire se completeaza la 1000g.Proprietati:Este un lichid limpede sau slan opalescent, gust slab amar, fara mirosConservare:In flacoane de capacitate corespunzatoare, plane, bine inchise, la loc racoros.Intrebuintari:

- actiune bacteriostatica si fungica- se foloseste la conservarea alimentelor- solvent pt. siropuri, ape aromate, solutii extractive, mucilagii, emulsii de uz

extern, linimente, unguente, preparate cosmetice

20. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR.X

Rp:Solutio amonii hydroxydi 100g/l 35,7gAcidum aceticum 300g/l 41,4gAqua distillatae q.s.ad 100,0g

Preparare:Amoniacul + ac.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita, la foc mic, timp de cateva minute. Dupa racire, solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g.

Proprietati:Solutie limpede, incolora, cu gust sarat, miros slab acetic.Conservare:In sticle plane, bine inchise, la loc racoros.Intrebuintari:

- in afectiuni ale aparatului respirator- dezinfectant- diuretic- se foloseste in intoxicatii cu formaldehida

21. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico - tartarici FR.X

- sinonim: solutie BurowRp:Aluminii sulfas 30,0gAcidum aceticum dilutum 36,5gCalcii carbonas 13,5gAqua distillatae q.s.Acidum tartaricum q.s.

Preparare:Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa, se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. Se adauga acid acetic diluat. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa.Se lasa in repaus la temperatura camerei.Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon.Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3,5 g de acid tartric.Proprietati:Solutie limpede, incolora sau slab colorata galben-verzui, miros slab aceticm gust acru, astringent.Conservare:In vase bine inchise, la loc racoros.Intrebuintari:

- se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative, arsuri de gradul I, contuzii, traumatisme externe.

In farmacie, preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr.2 care contine sulfat de Al si acid tartric. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.!! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x.

22. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o,15% FR.X

-sinonim: apa de Ca, apa de var

Rp:Calcii oxydum 2gAqua q.s.

Preparare:Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. Apoi se adauga treptat apa. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml, se agita si se lasa in repaus citeva ore. Proprietati:Solutie limpede, incolora, fara miros, cu reactie alcalina.Intrebuintari:

- inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale- antidiareic- intra in componenta linimentului oleo-calcar, cu actiune cicatrizanta, in arsuri- actiune astringenta

23. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.X

Rp:Acidum citricum 25,5gMagnesii subcarbonas 15,0gSirupus simplex 50,0gCitri Aetheroleum 0,1gTalcum 5,0gAqua distillatae q.s.ad 100,0g (?)

Preparare:Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C), se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg, sub agitare, pina la dizolvare.Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa, se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g.Conservare:Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme.Intrebuintari:

- laxativ sau purgativ, se administreaza, de obicei, pe nemancate, „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora

24. APA DE MENTA Aqua Menthae

Rp:Menthae Aetheroleum 1gTalcum 10gSolutio conservans 100g

Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica, bine inchise, plane, la loc racoros, ferit de luminaIntrebuintari:

- aromatizant- carminativ- antispamodic- usor anestezic

25. APA DE MELISA Aqua Melissae

Rp:Melissae Aetheroleum 1gTalcum 10gSolutio conservans 100g

Intrebuintare:- carminativa- diaforetica

26. APA DE TEI Aqua Tiliae

Rp:Tiliae flos (IV) 100gAlcoholum 100gAqua q.s.ad 1000g

Preparare:Produsul vegetal, uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV, se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool, se lasa la macerat in vas timp de 12 ore, apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.Intrebuintari:intern: - antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice

- diaforetica in raceli, angine, faringite- calmanta in stare de nervozitate

extern:- sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare.

26. SIROP SIMPLU irupus simplex FR.X

Rp:Saacharum 64gAqua distillatae q.s.ad 100g

Preparare:36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul. Se agita cu o bagheta pina la dizovare, apoi se fierbe 1-2 minunte, agitandu-se continuu.Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte.Intrebuintari:

- edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare.

27. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR.X

Rp:Tinctura balsami tolutam 4,5gMagnesii subcarbonas 1,0gSaacharum 64,0gAqua distillatae q.s.ad 100,0g

Preparare:Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. Se adauga 30g apa, se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru. In filtrat, se dizolva, prin incalzire la aproximativ 40ºC, restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g.Intrebuintari:

- asociat cu infuzii, decocturi, se foloseste pt. actiunea antitusiva, dezinfectant al cailor respiratorii, fluidifiant in astm bronsic

28. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0,2% FR.X

Rp:Codeinum 0,2gAlcoholum 1,8gSirupus simplex 98,0g

Preparare:Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simpluIntrebuintari:

- component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani.

29. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR.X

Sinonim: Sirop de BeladonaRp:

Tinctura Belladonnae 5gSirupus simplex 95g

Preparare:Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeazaIntrebuintari:

- compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica

30. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI

Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0,8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q.s.ad 100g M.f.sol. D.S.intern 2 linguri/zi

Preparare:Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt. sirop cu mici portiuni de apa de menta.Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie.In final, solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta.Intrebuintari:

- calmant si antispastic in afectiuni gastrice

31. Rp:Natrii monohydrogenophosphas |Tinctura Strychni | āā 1,5gTinctura Gentianae 5,0g

Sirupi Aurantii corticis 40,0g Aqua q.s.ad 100,0g Preparare:Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox. 40g de apa. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala, 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1,5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu, eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g.Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”.Proprietati:Solutie limpede sau slab opalescenta, galben-bruna, cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala.Intrebuintari:

- tonic amar si reconstituant

32. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE

Rp:Phenobarbitali 0,20gSirupi simplex 10,00g

Aquae q.s.ad 20,00gM.f.sol D.S. intern 2 lingurite/zi

Preparare:Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa, solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata.Solutia se filtreaza.Proprietati:Solutie limpede, gust amarui, pH alcalin.Intrebuintari:

- sedativ

33. Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q,s.ad 60gM.f. sol D.S. intern 3 lingurite/zi

Preparare:In 10 ml apa se dizolva 0,50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitareSe adauga aspirina pulverizata, se agita 10-15 minute. Dupa dizolvare completa, solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa. Proprietati:Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag, pH neutruIntrebuintari:

- Antigripal

34.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL)

Rp: I II IIIIodum 1g 2g 5gKalii iodidum 2g 4g 10gAquae 97g 94g 85g

Preparare:Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu, apoi se adauga iodul. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand. Proprietati:Solutie limpede, culoare brun-rosiatica, miros caracteristic

Intrebuintari:extern:

- caustic, antiseptic- solutia apoasa mai diluata, cu 0.15% iod = solutie folosita in tratamentul

micozelor cutanateintern:

- se foloseste ca antitiroidian, antisclerotic, sub forma de picaturi

35. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10%

sinonim= spirt camforat

Rp: Camphora 10gAlcoholum 70gAqua distillatae q.s.ad. 100g

Preparare:Camforul se dizolva in alcool, se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g.Proprietati:Solutie limpede, cu miros caracteristic de camfor.Intrebuintari:

- extern, in frectii- in unele dermatoze, in eruptii cutanate pruriginoase

36. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25%

sinonim= spirt de eter, licoare Hoffmann

Rp:Aether 25gAlcoholum 75g

Preparare:Se amesteca alcoolul si eterul. Proprietati:

Solutie limpede, incolora, cu miros pronuntat de eter si alcool, volatila, usor inflamabila, cu reactie neutra.Intrebuintari:

- antispasmodica- analgezica- indicata in dureri coronariene, astm, colici biliare, gastralgii

37. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR.X

Rp:Aetheroleum Menthae 5gAlcoholum 95g

Preparare:Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g.Proprietati:Solutie limpede, incolora, cu gust si miros pronuntat de mentaIntrebuintari:

- extern, ca antiseptic, aromatizant- intern., sub forma de picaturi ca antivomitiv

38. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR.X

Rp:Aetheroleum Anisi 2gAmmonii chloridum 6gAlcoholum 75gAquae q.s.ad 100g

Preparare:Uleiul de anason se dizolva in alcool, se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza.Intrebuintari:

- expectorant- rol aromatizant- se foloseste in frectii, ca revulsiv in dureri reumatice si diluat, in lotiuni pt fata

39. GLICERINA FENICATA 5%

Rp:Phenolum 5gGlycerolum q.s.as 100gD.S.extern – picaturi pentru ureche

Preparare:Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC.Proprietati:Lichid limpede, incolor sau slab roz, vascos, cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceag-arzator.Intrebuintari:

- in afectiuni ale urechii (in otite medii), datorita actiunii bactericide a fenolului.

40. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0,1%

Rp:Naphazolini hydrochloridum 0,10gDinatrii hydrogenophosphas 0,72gNatrii dihydrogenophosphas 0,22gNatrii chloridum 0,60gSolutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00gAqua distillatae q.s.ad 100,00g

Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust sarat

Intrebuintari:- aceeasi actiune ca produsul Rinofug- actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene

41. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE)

Sunt utilizate pt. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale.Substantele active administrate sunt:

- antiinfectioase, antimicotice, antipruriginoase, decongestive, antiseptice, dezodorizante, emoliente

Se utilizeaza: solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0,025% lactat de etacridina 0,1% cloramina 0,2 – 0,5% clorura de benzalconiu 0,01 – 0,02% carbonat acid de Na 2%

Alte preparare pentru aplicare vaginala:1. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe

suprafetele lezate (vulva, vagin, col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %, borax 3%)

2. comprese – solutie apoasa de acid boric, acetat de rezorcina, fenol, boraxsau pansamente vulvo-vaginaleSe utilizeaza pt. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare.

3. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei, vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3, ZnCl2, CuSO4, fenol, formol)

42. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA

- se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale- se folosesc substante antiinfectioase si astringente- substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara- solutii utilizate: - permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000;

cloramina B 0,2 – 0,5%; clorura de bezalconiu 0,005%

43. CLISMELE (clistire, eminate ?)

- se folosesc in scop medicamentos, nutritiv, evacuator sau pt. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului

- clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura, in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila.

- clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml

44. CAMFOR

= ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora, fam. Lauraceae (arborele de camfor)Compozitia chimica a uleiului volatil:

- camfor 50%- hidrocarburi terpenice (codinen, pinen, felandren, dipenten)- alcooli terpenici (borneol, linalol, terpineol, rineol, eugenol, safrol)

Actiuni si utilizari terapeutice:- analeptic cardiac si respirator- actiune rubefianta/revulsiva- utilizat in sciatica, prurit, degeraturi

Preparate industriale:- Fenilbutazona unguent- Saliform

45. FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla, fam. Compositae

Compozitie chimica:- ulei volatil 0,20 – 0,80%- substante amare (matricina si matricarina)- flavonozide- mucilagii- rezine- vitaminele B1,C- colina

- acizi grasiActiuni si utilizari terapeutice:

- ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae- extren:antiinflamator, cicatrizant, antialergic;- actiune spasmolitica dat. flavonelor si cumarinelor- intern, se foloseste sub forma de infuzie sau extract, ca stomahic, antispastic si

usor sedativSta la baza produselor : Romazulan, Ovestrol

46. RADACINA DE IPECA

Specia Cephaelis ipecacuanha, familia RubiaceaeCompozitia chimica:

- alcaloizi: emetina, cefelinaActiune si utilizari terapeutice:

- actiune expectoranta- in doze mari, actiune vomotiva (emetica)- in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca, fara expectoratie)- se foloseste sub forma de tinctura, extract, infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii

et Ipecacuanha)

47. FLORI DE TEI Tiliae flos

1. Tilia tomentosa:- Tilia alba (tei alb)- Tilia argentea (tei argintiu)

2. Tilia cordata:- Tilia europaea (tei rosu)- Tilia parvifolia (paduret, cu frunza <)

3. Tilia platyphyllos:- Tilia grandifolia (cu frunza >)

Compozitia chimica:- mucilagii- ulei volatil - taninuri- flavonoide- saponine- steroli- vitamina E- zaharuri- proantociani

Actiune si utilizari terapeutice;- in afectiuni bronsice- are actiune usor sedative a SNC- intra in compozitia ceaiurilor: sedativ, calmant, pectoral, sudorific- intra in compozitia apei aromatice de tei

48. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE

= preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea, infuzarea sau decoctia produselor vegetale.Pot fi:

- macerate- infuzii- decocturi

Sunt lichide limpezi sau slab opalescente, avand culoarea, gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal.Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.Conservare:Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute.

49. COMPRIMATELE

= preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active.Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.Comprimatele pot fi:

- neacoperite (compressi)- acoperite (compressi obducti)

50. SUSPENSIILE

= preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.Sunt fluide, opace si omogene dupa agitare.Culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor.Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare”

51. TINCTURILE

= preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obtinute prin extractia produselor vegetalePrepararea tincturilor se efectueaza prin:

- macerare (10 zile la temperatura camerei)- macerare repetata- percolare

Sunt lichide limpezi, coloratae, cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie.Prin diluarea cu apa, unele tincturi devin opalescente sau se tulburaExemple:

- tinctura anticholerina (tinctura Davilla)- tinctura de coji de portocala- tinctura de balsam de Tolu- tinctura de matraguna (sau de belladonna)- tinctura de menta (sau de izma)- tinctura de opiu- tinctura de valeriana (sau de odolean) etc.

52. EXTRACTE VEGETALE

= preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.Pot fi:

- extracte fluide (se obtin ca tincturile)- extracte moi - extracte uscate

(se obtin, atit cele moi, cat si cele uscate, la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa, la temperaturi de pina la 50ºC)Extractele fluide: limpezi, colorate, miscibile cu solventul folosit la preparare, au miros si gust caracteristic componentelorExtractele moi: vascoase, semisolide, colorate uniformExtractele uscate: sunt pulberi higroscopiceExemple:

- extract uscat de matraguna- extract fluid de crusin- extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus)

53. LIPIDE

= sunt esteri ai regnului vegetal sau animal, localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa), iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.

Preparare:Extragerea lipidelor se face prin:

- presare la rece sau la cald- topirea si fierberea cu apa- extragerea cu solventi organici

Exemple:

1. Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui- specia Helianthus annuus, fam. Asteraceae- ulei semisicativ- in FR.X – Helianthi oleum neutralisatum

2. Olivae oleum = ulei de masline- specia Olea europea- nu este sicativ

3. Amygdalae oleum = ulei de migdale- specia Amygdalus communis (var. dulcis, var. amara)

4. Sesami oleum = ulei de susan5. Cacao oleum = unt de cacao- arborele Theobroma cacao, fam. Sterculiaceae- in farmacie, Butyrum cacao 6. Ricini oleum = ulei de ricin- specia Ricinus communis, fam. Euforbiaceae- purgativ drastic7. Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter

macrocephalus (casalotul)

54. CEARA

Cera flava = ceara de albineProdus de secretie al organismului albinelor lucratoare.Specia de albine: Apis mellifera, fam. Apideae

- ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor.- in FR.X = cera flava = ceara galbena

Compozitie chimica:- ceride (miricina 70 -75%, cerina 18%)

Actiune si intrebuintari:- actiune emolienta- intrebuintata la prepararea : unguentelor, cremelor, ceratelor, emplastrelor,

pastelor epilatoare

55. LANOLINA

Adeps lanae / Cera lanae- secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries , fam. Bovidae, gen Ovis- colectata la prelucrarea lanii si purificata

Compozitia chimica:- variaza in limite fr. largi, in functie de metabolismul oilor- 90% amestec de ceride si steride- 1 -2% acizi grasi liberi- 3% alcooli liberi

Predomina esterii acizilor ceratic, lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic, cetilic sau cu sterolii – colesterolul, lanosterol, gama-lanosterol, dihidrogeno-sterolInsaponifiabilul este alcatuit din steroli:

- colesterol- dihidrosterol- alcooli terpenici: lanosterol, dihidrosterol- alcooli alifatici- cetone steroidice(3,5 colestadien)- hidrocarburi parafinice

Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie– indice de saponificare 94 – 106– indice de iod 18 – 32– indice de petrol max. 6

Conditii de puritate:- nu se admit substituiri cu glicerina, parafina, sapunuri, saruri de amoniu sau

prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt. lanolina anhidra sau 27% pt. lanolina hidratata

Actiune:- emolienta

Intrebuintari:- agent de emulsionare- in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice

56. GELATINA

Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele, cartilaje, oase), urmata de o extractie cu apa fierbinte, apoi purificare, uscare.Prezentare: placi, granule, pulbereCompozitie chimica:

- polimer filiform- glicina- glicocol- L-prolina- p-hidroxiprolina

Actiune si utilizari:- agent de stabilizare a emulsiei pt. uz extern- excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare, ovule, unguente- folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile- are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi

(Gelaspon), solutii, film protector al tegumentelor- folosita in microbiologie, fiind un mediu nutritiv bun, dar si datorita proprietatii

sale de a se solidifica

57. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

1. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.Specie: Lycopodium clavatum, fam. LycopodiaceaeCompozitie chimica:

- este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti, in principal: licopodina, clavatoxina, clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi); sporii nu sunt toxici

- substante de natura flavonica, triterpenica- glucide- substante minerale- sporii contin acizi grasi, acizi esterificati, fitosterine- pigment galben

Utilizari:- intra in categoria substantelor protectoare si absorbante- are proprietati sicative- se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor- utilizata la conspergarea pilulelor- folosita in tabagism si alcoolism- diuretica, purgativa, antitumorala, antireumatismala- in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.

58. CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis

- de natura vegetala: Carbo ligni- de natura animala: Carbo animalis

Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatusActiune si utilizari:

- adsorbant- antiseptic- antidiareic- adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale, colitelor de fermentatie, diareilor- in intoxicatii cu morfina, stricnina, ciuperci otravitoare, cianuri, fosfor, plumb,

arsen, saruri de mercurAdministrare:

- sub forma de pulbere sau comprimate- in farmacie si in laborator, produsul Carbo activatus se foloseste pt. purificarea

unor substante ( adsorbtia colorantilor, a unor substante cu miros neplacut)

59. AGAR – AGAR

Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp., fam. Gelidiaceae. In Marea Neagra creste Phylophora rubens var. nervosaSe prezinta sub forma de: sub formă de filamente, fulgi sau pudră Compozitie chimica:

- poliholozide min.65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina)- apa- substante minerale azotate

- urme de lipideActiune si utilizare:

- datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale)

- la prepararea supozitoarelor, emulsiilor, ca material agregant- bun mediu de cultura- este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida

la 37°C

60. GUMA ARABICA Gummi arabicum

Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal, fam. Fabaceae

Compozitie chimica:- este un polizaharid natural- este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic- polizaharidul este compus din din: L-arabinoză, D-galactoză, L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1- enzime :amilaza, oxidaze, peroxidaze (mai ales)Actiune si utilizare:- sub forma de mucilagiu, in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor- in industria textila la apretarea tesaturilor- la fabricarea tusurilor si cernelurilor- in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute, fie prin expunere la soare timp de 5 ore

61. GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi

Astragalus spp., fam. FabaceaeCompozitie chimica:

- fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila

- apa, substante minerale, amidon- spre deosebire de guma arabica, nu contine enzime

Actiune si utilizare:- sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si

substantelor rezinoase- la prepararea unor creme si unguente fara grasimi- folosita in industria textila si alimentara

62. APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H)

Rp:Perhidrol 10gApa distilata ad 100g

- se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g

- solutia obtinuta se amesteca usor pt. omogenizare- prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. 10 ml oxigen, de aceea se mai

numeste si apa oxigenata de 10 volume.- perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda)- in farmacie, se gaseste H2O2 3%

Actiune si utilizare:- dezinfectant si decolorant- eficace in curatarea ranilor- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la

dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.

63. RIVANOL 1‰ etacridina

- este o pulbere galbena- solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui)- greu solubila in apa (500 – 1000 ml), de aceea la preparare se foloseste apa

fierbinte pt. marirea solubilitatii- se foloseste in solutie de 1‰

Actiune si utilizare:- antiseptic asupra germenilor G(+)- antibacterian puternic la nivelul tegumentelor- folosit in eczeme si rani infectate- intern se foloseste in dizenterii- dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea

64. ALBASTRU DE METILEN 1%

- solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor, tegumentelor, cailor urinare

- este folosit in infectii urinare, in diverse teste functionale, iar pt. uz extern se foloseste in concentratii de 2,5%

65. VIOLET DE GENTIANA 0,5 – 1% metilrozanilina

- antiseptic- antimicotic- se foloseste in concentratii de 0,5 – 1%- efect puternic fata de germenii G(-)- folosit: plagi infectate, dermatite, dermatomicoze, stomatite

66. ACID BORIC 3%

- este numai antiseptic- este bine suportat de piele si mucoasa- se foloseste in concentratii de 3%, intrucit peste aceasta concentratie

recristalizeaza- se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere, totodata realizandu-se

si o sterilizare a acestuia- dupa racire, solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se

filtreaza cu hirtie de filtru- solutie limpede, incolora, cu reactie slab acida- se foloseste pe suprafete intinse, pe arsuri- 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa- se mai poate folosi in unguente 10%- efect antiseptic la nivelul ochiului 3% - se fac solutii sterile.- se prepara in cantitati mici si la nevoie, deoarece solutia poate fi invadata de

microorganisme- se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla)- trebuie folosit cu prudenta, s-a observat ca, in timp, are actiune toxica

PULBERI OFICINALE (67, 68, 69)

67. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum

sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget

Rp:Natrii sulfas anhydricus (V) 2g(Sulfat anhidru de Na)Dinatrii hydrogenophosphas(V) 4g(Fosfat acid de Na)Natrii hydrogenocarbonas(V) 6g(Bicarbonat de Na/Carbonat acid de Na)

Preparare:- se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii, se amesteca si se cerne

prin sita V. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. Este o

pulbere cristalina, cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. Se prepara la nevoie, se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa.

Conservare:- in vase bine inchise, ferite de lumina

Intrebuintari:- are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate, este stimulent al functiilor

hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). - se administreaza in timpul sau dupa masa, in cantitate de 250ml

68. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans

= pulbere Seidlitz

Rp/ secompune din 2 pulberi:CAPSULA I – culoare albastra : - sulfat de sodiu 2g. - bicarbonat de sodiu 6,5g.CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g.

Ambele capsule constituie o doza. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta, iar solutia are reactie slab acida.Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului, se descompune cu eliberare de CO2.Are actiune laxativa si in momentul administrarii, se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv, începând cu soluţia alcalină.

69. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae

Rp:Opium pulveratum (VII) 10gIpecacuanhae radix (VII) 10g Zaccharum lactis 80g

Se introduc intr-un mojar 10g lactoza, se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu, se omogenizeaza, se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. Este o pulbere bruna-cenusie, cu miros de opiu, cu aspect omogen, gust amar. Se conserva in vase bine inchise, ferit de lumina, in dulapuri ,,VENENA”.Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii, ca expectorant si calmant al tusei, desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante, deci se elibereaza conform legii 73, dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec, intr-o cantitate de pina la 3 grame.

70. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare

Fam. MalvaceaeCompozitie chimica:

- contine cantitati mari de mucilagiiActiune:

- emolienta- antidiareica- antiinflamatoare

Intrebuintari:- sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20%

in gargarisme (extern)- intra in compozitia ceaiurilor pectorale- este utila in gastrite, duodenite, ulcer, enterocolite, stomatite

Rp:Althaea radix pulbere 3gApa distilata q.s.ad 50gPreparare:Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2,5 mm, se trece apoi prin sita I. Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon, pt. a indeparta impuritatile.Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa.Macerarea se face la temperatura camerei, 30 de minuteSolutia obtinuta se decanteaza, se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata.Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon, care, la cald, gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului.Aceasta este medotoda per descensum

71. PROPOLISUL

Este numit si cleiul de albine, se gaseste raspandit in interiorul stupului, pe pereti, rame si scandurile podului stupului.De asemenea, fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis.Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului:

- asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer- previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului

- opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame- cu el, albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati, care nu pot fi

evacuati, protejand, astfel, familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora.

- asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii, drojdii si mucegaiuri, avand pronuntate proprietati antiseptice

- purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evaporaProvenienta propolisului este discutabila, dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si, de asemenea, prin prelucrarea polenului.Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori, in special de pe mugurii de plop şi de arin, de pe frunzele, mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor, a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara.Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate, in zilele calduroase, cand temperatura este mai mare de 20°C, moment in care acesta devine plasticCantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta, putandu-se recolta 100 – 400g.Insusiri fizice:

- propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde, maro si negru , care se inmoaie la 37ºC, iar la temperaturi scazute devine tare si casant.

- mirosul propolisului este aromat, de rasini si balsamuri.- se solubilizeaza in alcool si eter, insa in apa, chiar si la cald, este greu solubil.- este radioopac.

Compozitia chimica:- compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o

regiune la alta si de la sezon la sezon.- in mare, propolisul contine:

rezine si balsamuri ~55% uleiuri eterice 10% ceara 30% polen 5% oligoelemente: siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu,

wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu vitamine: A, B, C, P derivaţii flavonici acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) aminoacizi fermenti substante antibiotice acizi si acizi aromatici

Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeuticeActiune:

- are proprietati antivirale, antitoxice si antiinflamatorii- studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin

de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzand

si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut

- bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales, arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura.

Intrebuintare:Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana, cat si in cea veterinara, de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului, au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. In general, acestea sunt preparate solide (paste, unguente) sau lichide (extracte, solutii)Exemple:

1. unguent din extract eterat de propolis: - se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter), se

evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina, la mojar. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis, cu miros de propolis si eter.

2. unguent din extract alcoolic de propolis: - se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%, se toarna intr-o capsula de

portelan sau intr-un mojar. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 - 50°C pt. a se evapora alcoolul. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna, cu miros placut, aromat.

3. Se mai pot prepara:- pasta din propolis brut- emulsie de propolis- eter propolizat- ulei propolizat

Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis, intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia.Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive, ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala, datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei.Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog, mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele, a plagilor etc.Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in:

- chirurgie- dermatologie- ginecologie- fiziologie- stomatologie

72. UNGUENT SIMPLU 10% Unguentum simplex 10%

1. Rp: Adeps lanae anhydricus 10g Vaselinum album 90g

- baza de absorbtie, lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire

- unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR.X, sa fie omogen, de consistenta semisolida, alb-galbui, cu miros caracteristic slab.

- Se foloseste ca baza de unguent pt. incorporarea diferitelor substante active.- FR.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent, sa se

foloseasca unguentul simplu.

2. UnguentumRp:Acidum stearicum 15,0gNatrii hydroxide 1,0gGlycerolum 60,0gAqua distillatae 30,0gOleum odorantum q.s M.f. unguent

Preparare:Acidul stearic, glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 - 95ºC. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan, o solutie de NaOH diluata cu restul de apa, incalzita la aceeasi temperatura.Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa, aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina, aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire, apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. incorporarea lui in intreaga masa de unguent.

73. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% - oculoguttae, colir

Rp:Argenti nitras 1gNatrii nitras 1gAqua distillatae q.s.ad 100g

Preparare:Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. Se completeaza la 100g apa, se filtreaza

pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6,3. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5, iar in prezenta azotatului de Na, care serveste la izotonizare, pH-ul creste la 6, asigurandu-se astfel stabilitatea preparatuluiConservarea se face in vase din sticla bine inchise. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint.Se prepara la nevoie. Utilizare si administrare:

- se utilizeaza in scop profilactic pt. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor- se administreaza cate o picatura in fiecare ochi, imediat dupa nastere

74. SOLUTIA DE PROTARGOL

Rp:Proteinat de Ag 1gApa distilata q.s.ad 100g

Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula, se presara protargolul, fara a se amesteca, se lasa 10 – 20 de minute in repaus, apoi, daca mai este nevoie, se omogenizeaza cu o bagheta de sticla, se trece intr-o sticla neutra, bruna si sterilizata. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale, lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate. Nu se agita, solutia spumifica. Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. Nu se filtreaza solutia, se izotonizeaza cu NaNO3 1,3%.Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie.Se utilizeaza ca dezinfectant.

75. UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli

Sinonim= glicerolat de amidon

Rp:Amylum tritici 7,00gMetyl p-hydroxibenzoatum 0,18g(Nipagin)Propyl p-hydroxibenzoatum 0,02g(Nipasol)Glycerolum 93,00gAqua distillatae q.s.ad 100,00gM.f. unguent D.S. externPreparare:Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul, conservantii (nipagin si nipasol), se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza.Se lasa in repaus 10 minute, se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C, continuandu-se incalzirea pe sita de azbest, amestecand pina la gelificare.

Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire, obtinandu-se o masa omogena.Utilizare:- baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase

76. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE

substante medicamentoase vehicul:

apa distilata proaspat fiarta si racita apa din fiole ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat

substante auxiliare: solubilizanti izotonizanti conservanti agenti pt. ajustarea pH-ului agenti antimicrobieni

Tehnica prepararii:Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita), in solutii izotonice, solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui, cu sau fara adaos de conservanti, dupa care se completeaza la masa prevazuta.

77. ALCOOL DILUATAlcoholum dilutum FR.X prep.de volume

Rp:Alcool 96° 67,5gApa distilata 32,5g

Se ontine alcool de 70º.In farmacie, alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor.Este un bun vehicul pt. prepararea unor potiuni.Intern, are actiune de stimulant, excitant, in doze miciExtern, are actiune revulsiva si antiseptica, aplicat sub forma de comprese sau frectii.

78. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR.X

sinonim= spirt camforatRp:Camphorae 10gAlcoholum 70g Aquae q.s.ad 100g

Preparare:

Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni, sub agitare si se filtreaza.!!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet.Conservare:Se pastreaza in vase inchise, la loc racoros (8-15°C)Utilizare:

- extern: in frictiuni, comprese umede, lotiuni, ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli, gripa. calmant al pruritului antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice degeraturi cosmetica

79. LACRIMILE ARTIFICIALE

= solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat, inlocuind lacrima.Lacrima = secretia glandei lacrimale, care acopera permanent suprafata globului ocular, impiedicand uscarea portiunii expuse la aer.Rol: mediu optic, metabolic si de protectieCompozitie: saruri minerale, materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana

80. GARGARISME

- spalaturi bucale, numite si „apa de gura”- medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului- nu se inghit

81. COLUTORIILE

- preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa, vascoase, destinate badijonarii cavitatii bucale, gingiilor, faringelui

82. OTOGUTTAE

- preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern- picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta.- solventii cei mai folositi: apa, glicerol, alcool diluat, propilenglicol, uleiuri vegetale. Nu se admite folosirea parafinei lichide - se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti, conservanti, antimicrobieni potriviti- pH-ul trebuie sa fie 5 – 7,5- solutiile alcaline nu sunt indicate, pt. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor

83. APA DE GURARp:Borax 3gClorat de potasiu 3gSpirt de menta 10% V guttae (5 picaturi)Glicerina 5gApa distilata q.s.ad 100g

Preparare:Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta, dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara.Intrebuintare:

- actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K - folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte, inflamatii ale gingiilor

84. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE

Unele substant organice, asociate itre ele, i anumite proporti si la anumite temperaturi, dupa triturare in mojar, dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida.Spre deosebire de amestecul umezit, unde se elimina sau se absoarbe apa, amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov).

Rp:Camfor 1gMentol 1gFenol 2gTimol 0,2gUlei de floarea soarelui q.s.ad 100gD.S. intern

Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent.Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare.Solutia adera la mucoasa nazala, are actiune usor analgezica, antiseptica.Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii, faringita, laringita.Solutia grabeste refacerea mucoasei.

84. MEDICAMENTE INJECTABILE

= preparate sterile apte pt. a fi injectate sau implantate in tesuturi.Se prezinta sub forma de solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare.

Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabileAvantaje:

- in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/

- calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.

- se permite, de asemenea, administrarea de medicamente care, pe cale orala, dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv, morfina care are actiune constipanta pe cale bucala)

- raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os, cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic.

Dezavantaje:- lezarea tesuturilor insotita de durere- necesitatea unui personal calificat pt. administrare- dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare- existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente

Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelorAvantaje:

- posibilitate de dozare exacta- preparare usoara, pe scara industriala- conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt

preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala, lumina, praf etc.)

- usor transportabile- usor de distribuit pacientilor- pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce

micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare- se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate- se administreaza comod si usor, mirosul si gustul neplacut fiind mai putin

perceput decat la pulberi, deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica.

- se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros, cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism

Dezavantaje:- in comparatie cu pulberile, absorbtia medicamentului este mai lenta si este in

functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor- unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de

dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa)

- inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa, mai ales, la copii- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor

substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare.

85. EXCIPIENTI DILUANTI

= substante inerte (fara actiune medicamentoasa), utilizate pt. a mari volumul si pt. obtinerea greutatii necesare.In general, pt. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.De cele mai multe ori, au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti,La prepararea compusilor destinati pt. prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.Excipienti diluanti:

- lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza- levuloza- glucoza- amindon- manitol- clorura de Na- pulberi vegetale- pulbere de cacao degresata

86. CEAIURILE MEDICINALE

= amestecuri de plante sau parti din plante uscate, maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase.Servesc la prepararea solutiilor extractiveDupa actiunea terapeutica pot fi:

- astringente- diuretice- pectorale- antihemoroidale- expectorante- colagoge etc.

Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei

87. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILERp:Oxid de Mg 10gBicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7,5gCarbonat de Ca 5gUlei de menta 3 guttaeM.f. pulvis D.S. intern 3 lingurite/zi

Regula generala:Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta, anason, se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte.In acest caz: uleiul de menta , picatura cu picatura, se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg, dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na.

Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise, la loc racoros (8-15ºC)

88. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERERp:Ceara 1gDermatol 5gTalc 20gM.f. pulvis D.S. extern

Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool, peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului.Regula generala:Substantele grase (ceara, acid stearic, cetaceu, alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intr-un intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia, fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit.

89. SIROPURILE

= solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante.Metode de preparare a siropurilor:

- dizolvare la rece/cald- amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase, aromatizante sau solutii

extractive- prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate

90. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA

Rp:Mentol 10gTalc 90gD.S. extern

Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool, apoi se adauga treptat talcul triturandu-se pina la omogenizare.Actiune:

- antipruriginoasa si sicativa

91. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA

= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta, care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga.

92. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA

1. natura drogului si procedeul de extractie folosit2. umiditatea produsului3. gradul de maruntire4. timpul de extractie5. temperatura de extractie6. starea de imbibare7. raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent8. reactia mediului

93. COMPRIMATELE SUBLINGUALE

- se mai numesc perlinguale, linguetta sau lingualetta- au forma lenticulara sau plata, sunt subtiri si se dizolva in gura, se sug si

actioneaza la nivelul mucoasei bucale- cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve

incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute)- excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza, manitol- ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care, datorita higroscopicitatii, intarzie

dezagregarea- se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti

94. SOLUTIE DE ACID BORIC

Rp:Acid boric 3gApa distilata q.s.ad 100gD.S. extern bai oculare

Preparare:Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte, pina la 100gIndicatii:

- in afectiuni oculare; se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie

95. DISTILAREA APEI

Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida.Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare.Astfel, apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere, cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati.Distilarea este, asadar, operatia de transformare a unui lichid in vapori, urmata de condensarea acestora

Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare.

96. SPALATURI AURICULARERp:Bicarbonat de sodiu 5gGlicerina 30gApa distilata q.s.ad 100gD.S. extern spalaturi auricularePreparare:Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa. Dizolvarea se face sub agitare puternica. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata.!! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt. a nu pierde CO2.Actiune:

- datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor, care dau micoze.

97. APELE AROMATICE

= solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz internExemple:

- aqua melissae- aqua menthae- aqua tiliae

Se obtin prin: - distilarea plantelor care contin uleiuri volatile- dizolvarea in apa a uleiurilor volatile- antrenarea cu vapori de apa- distilarea unor solutii alcoolice sau eterice

Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcoolAntrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit.

98. INFUZIE DE FLORI DE TEIRp:Infuzie de flori de tei 5g %Benzoat de sodiu 3gThyocol 2gSirop simplu 20gD.S. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii.Preparare:Prima data, se obtine infuzia de flori de tei 5%, care are urmatoarea reteta:Flori de tei 5gApa distilata q.s.ad 100gFlorile se trec prin sita I pt. maruntire, se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori), se lasa in repaus 5 minute. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. Se filtreaza prin tifon si vata.

In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu, apoi se adauga siropul simplu. Se agita usor pina la dizolvare.Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern).Indicatii:

- in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale

Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. Prin adaugare de nipagin 0,1% se conserva 10 zile.

99. MACERAREA

= amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare.Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. extractia apoasa, pina la 10 zile pt. cea alcoolica. Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme

100. PERFUZIILE

= solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase, intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore, in functie de volumul solutiei.Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice, sterile si apirogene, care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult, cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.

101. EMULSIE DE PLAJA

Rp:Colesterol 1gCeara alba 1,5gLanolina 1gApa distilata 9gUlei de floarea soarelui 50gM.f. emulsie D.S. extern

Preparare:Colesterolul, ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa. Se iau de pe baie, se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire.Rezulta un preparat fluid utilizat pt. plaja.

102. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune : se foloseste ori de cate ori este posibil, pt. preparate apoase, pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora.

Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. produse rezistente la caldura si pt. produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase,

pulberi, materiale de laborator din sticla sau portelan, instrumentar metalic fara suduri cu cositor.

Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare

sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant.

103. SUSPENSIE DERMICA

Rp:Oxid de Zn 5gTalc 5gGlicerina 30gApa distilala q.s.ad 100g

M.f. suspensie D.S. extern

Preparare:Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na, apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. omogenizare.Actiune:

- sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii, protector si anticongestiv in eczeme.

104. SUSPENSIA ANTISEBOREICA

Rp:Sulf precipitat 2gGlicerina 5gAlcool de 96° 5gApa distilata q.s.ad 100gM.f. suspensie D.S. extern

Preparare:Sulful precipitat este hidrofob si pt. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool, deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul, apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa.Indicatii:

- in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului

105. SUPOZITOARELE

= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active, destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala.

Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute, iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.

- turnare, modelare, presare

106. UNGUENT PT. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII

Rp:Ceara alba 17gStearina 17gUlei de parafina 56gApa distilata 10gUlei de lavanda 10 picaturiM.f. unguent D.S. extern pt. protejarea si intretinerea pielii

Uleiul de parafina, ceara si stearina se tipesc pe baie de apa, se adauga apa distilata, se amesteca. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. a evita evaporarea.

107. CLASIFICAREA UNGUENTELOR

1. – dupa actiunea terapeutica: unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. tegument (unguente de protectie si

unguente cosmetice) unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). In contact cu

pielea, prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata, ajutand la proliferarea tesuturilor in

scop de vindecare unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) unguente antiacneice si antiseboreice unguente antimicotice unguente sicative unguente cu actiune decongestionanta

2. – dupa locul de aplicare: dermice – se aplica pe piele oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular pt. mucoase – ex: nazala, anala, vaginala 3. – dupa capacitatea de patrundere: cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice; de profunzime – endofermice; de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv, cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice

4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice, implicit dupa structura de gel: hidrocarburi geluri lipogeluri hidrogeluri polietilenglicol geluri silicageluri

Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: Gel:

- simplu- solutie- suspensie- emulsie A/U sau U/A

Gel amestec:- emulsie-suspensie- emulsie-suspensie-solutie- suspensie-solutie

108. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA

Rp:Ceara de albine 10gParafina 5gUlei de prafina 50gCetaceum 6gBorax 0,70gApa distilata q.s.ad 28,3gM.f. unguent D.S. extern

Preparare:Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina, ceara, parafina si cetaceum. Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere.Peste amestecul topit, dupa racire, se aduce, in portiuni mici, apa cu boraxul dizolvat inea agitandu-se pina la omogenizareActiune:

- antiseptica

109. EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR

1. Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si

prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile

2. Uleiuri si grasimi hidrogenate: Ulei de arahide hidrogenat Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol Ulei de seminte de bumbac hidrogenat Ulei de palmier hidrogenat Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate, acizi grasi nesaturati, oxicolesterol, alcool cetilic, alcool miristic Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol3. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare

lipofile

Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale, in special din nuca de cocos si palmier, care au continut ridicat de acid lauricExemple: masele Imhausen, masele Estarinum, masele Supocire, Masupol, Lasupol, Supolan, Supostal, Neosupostal etc.

4. Excipienti hidrosolubili: - pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna

a medicamentelorExemple:

masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0,30g carbonat de Na pt. neutralizare si se sterilizeaza.5. Polietilen-glicoli 6. Excipienti emulsionabili: Tween 61, polisorbat 61 (?)7. Excipienti hidrosolubili: Glicerol cu gelatina Glicerol cu stearat de Na Pluronici8. Excipienti autoemulsionabili: ac. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: derivati ai PEG: esteri stearici, esteri laurici polisorbati amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici)

110. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA

Rp:Acid salicilic 1gMentol 0,30gAlcool 10gApa distilata q.s.ad 300gM.f.solutie

Preparare:Acidul salicilic se dizolva in alcool, se adauga mentolul. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa.Se completeaza la masa prevazuta. Rezulta o solutie limpede, incolora, cu miros caracteristic.Conservare:La loc racoros (8-15°C), in flacoane brune.Intrebuintari:

- solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta- se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei

111. PRINCIPALII EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA UNGUENTELOR

Hidrocarburi: parafina lichida, plastibaza, vaselina, eucerina, cerezina, naftalan etcAlcooli superiori: alifatici, alcooli monohidroxilici: lauric, palmitic, stearic, oleic, cetilic – sau polihidroxilici:glicolo, glicerolAcizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui, produsul natural lanolina)Acizi grasi: superiori alifaticiLipogeluri: esteri alifatici, trigliceride, grasimi animale si vegetale, ceara, uleiuri grase, grasimi hidrogenate, esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi, esteri sintetici cu alcooli, polihidroxizi, emulgin, monostearat de glicerol, span-uri, tween-uriAlcooli eteri sau polioxietilen-geluriHidrogeluriSilicon geluriColoizi minerali si organici – gel de siliciu, bentonitaGlicerogeluri de amidon : pectina, alginati, metil-celuloza, gelatina, alcool polivinilic etc.

112. UNGUENT

Rp:Acid salicilic 1gAcid benzoic 1gUnguent simplu 30gM.f unguent D.S. extern

Preparare:Initial se prepara unguentul simplu, dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent, intr-o capsula pe baia de apa, apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. Se amesteca continuu pina la omogenizare.Actiune:

- uz dermatologic, antipruriginos

113. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN

Rp:Albastru de metilen 0,03g |Metenamina (Urotropina) 0,05g | 30XM.f. pulvis D.T.XXX 30x0,03x0,05

1. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. La urma, se adauga restul de urotropna amestecand. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire.

2. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. Trebuie sa se obtina 30 c.

114. PERCOLAREA

= operatia de preparare a tincturilor, care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. tincturi preparate din celelalte produse.Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0,5 parti lichid extractiv, se amesteca si se lasa 3 ore intr-un vas inchis. Se trece apoi prin sita II, se introduce in percolator presand usor. Se adauga lichid extractiv putin cate putin, pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis.Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.

Alte subiecte posibile:

1. Preparate injectabile- Definitie

2. Preparate injectabile- Avantaje

3. Preparate injectabile- Dezavantaje

4. Preparate injectabile- Clasificare

5. Preparate injectabile- Clasificare dupa modul de administrare

6. Preparate injectabile- Clasificare dupa:

- gradul de dipsersie

- natura vehicului

- modul de conditionare

- durata de actiune

7. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile

8. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile

9. Etapele prepararii medicamentelor injectabile

10. Emulsii injectabile- Definitie

11. Signarea fiolelor

12. Preparate perfuzabile- Definitie

13. Preparate perfuzabile- enumerati 5 avantaje

14. Preparate perfuzabile- enumerati 5 dezavantaje

15. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente)

16. Clasificarea perfuziilor

17. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant

18. Perfuzii medicamentoase

19. Enumerati metodele de control prevazute de F.R. X pentru preparatele perfuzabile