caiet practica mariuscrisan (2)

1

Marius Crișan

Caiet de practica pedagogică la limba și literatura

română

2

Cuprins

Introducere .......................................................................................................................................................... 3

Coordonatele practicii pedagogice ..................................................................................................................... 6

Importanța modelului comunicativ-funcțional în studierea limbii și literaturii române ..................................... 8

Metode și procedee utilizate în studierea limbii și literaturii române .............................................................. 11

Mijloace de învățământ utilizate în studierea limbii și literaturii române ........................................................ 19

Exemple de fișe de lucru ................................................................................................................................... 20

Practica observativă .......................................................................................................................................... 28

Fişă de asistenţă ............................................................................................................................................ 29

Fişă psihopedagogică – model ...................................................................................................................... 31

Planificare anuală - clasa a VII-a .................................................................................................................. 43

Planificare calendaristică - clasa a VII-a ....................................................................................................... 45

Proiectare pe unităţi de învăţare – clasa aVII-a ............................................................................................ 52

Planificare anuală la limba şi literatura română – clasa a IX-a ..................................................................... 55

Planificarea semestrială la limba şi literatura română – clasa a IX-a ........................................................... 56

Proiectarea lecției de limba și literatura română ............................................................................................... 62

Tipologia lecțiilor .......................................................................................................................................... 62

Etapele operației de proiectare ...................................................................................................................... 63

Programarea lecțiilor susținute de studenți ................................................................................................... 65

Analiza lecției predate de student ................................................................................................................. 66

Proiect didactic. Predicatul ........................................................................................................................... 67

Proiect didactic. Pronumele personal și pronumele de politețe .................................................................... 72

Proiect didactic. Trecera din vorbire directă în vorbire indirectă ................................................................ 82

Proiect didactic. Imnul .................................................................................................................................. 90

Bibliografie selectivă ...................................................................................................................................... 100

3

Introducere

Disciplină obligatorie pentru orice student care dorește să devină profesor de limba și literatura

română, practica pedagogică are un rol fundamental în formarea psihopedagogică a acestuia. Acest caiet își

propune să fie un instrument util studentului care predă pentru prima dată în fața clasei de elevi. De aceea,

materialele strânse în paginile următoare oferă informații teoretice fundamentale legate de organizarea

lecțiilor de limba și literatura română, dar și exemple concrete din activitatea didactică.

Alcătuită cu un scop pragmatic, prezenta lucrare se bazează pe o perspectivă introductivă, adresată, în

primul rând studentului fără experiență didactică. De aceea au fost selectate - într-o manieră sintetică și într-o

abordare accesibilă - doar conținuturi necesare activității de practică pedagogică. Caietul se deschide cu o

prezentare a coordonatelor activității de practică pedagogică: obligațiile studenților, evaluarea activității

studenților practicanți, structura portofoliului de practică pedagogică. În cazul disciplinelor din aria

curriculară Limbă și comunicare, perspectiva comunicativ-funcțională a adus o nouă viziune în privința

abordării conținuturilor. De aceea, am deschis considerațiile teoretice cu o prezentare a modelului

comunicativ-funcțional și a modului în care acesta redimensionează programa școlară de limba și literatura

română. Am considerat utilă prezentarea succintă a celor mai frecvente metode didactice și mijloace de

învățământ utilizate în cadrul lecției de limba și literatura română, precum și a unor fișe de lucru model.

Materialul cuprins în acest caiet reflectă buna cooperare între cei trei factori implicați în pratcica

pedagogică pe parcursul primului an de derulare a proiectului Practica ta pentru educația viitorului:

supervizor, tutore și student. De aceea, caietul cuprinde și materiale elaborate de către doamnele profesoare

cu care am colaborat, doamna prof. gr. I dr. Florentina Leucuția, de la Colegiul Național „C. D. Loga”

Timișoara și doamna prof. gr. I Emanuela Macovei, de la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” Timișoara.

Am considerat utilă includerea a două modele de planificare: din ciclul gimnazial (pentru clasa a VII-a:

planificare anuală, calendaristică și pe unități de învățare) și din ciclul liceal (clasa a IX-a). Dincolo de

indicațiile generale legate de proiectarea lecției, am considerat utilă includerea în acest caiet a câtorva modele

de proiecte didactice: unul oferit de tutore și trei de studenții practicanți. Proiectele didactice au fost selectate

astfel încât să cuprindă atât teme de limbă, cât și de literatură și de comunicare. Atât planificările

calendaristice, cât și proiectele didactice reflectă activitatea desfășurată în anul de studiu 2009-2010,

oglindind aspecte legate de desfășurarea practicii pedagogice din acest an.

4

Această lucrare nu ar fi apărut fără încurajarea adresată supervizorilor din partea ehipei de

management a proiectului Practica ta pentru educația viitorului. De aceea le mulțumesc membrilor echipei

de management, în mod special doamnei Prof. univ. dr. Poesis Petrescu, manager de proiect. Îi mulțumesc pe

această cale și responsabilului colectivului științific Didactici speciale și practică pedagogică, din cadrul

Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, domnului Prof. univ. dr. Avram Florea, pentru

recomandarea de a redacta un instrument de lucru util activității de practică pedagogică. Apariția caietului a

fost încurajată mai ales de interesul studenților față de pratcica pedagogică, de seriozitatea cu care aceștia s-

au pregătit pentru această activitate. De aceea, sugestiile lor au fost esențiale în realizarea prezentei lucrări.

5

Student:

Anul de studiu:

Facultatea:

Secția:

Școala de aplicație:

Supervizor:

Tutore:

6

Coordonatele practicii pedagogice

Practica pedagogică este structurată în două etape principale: practică observativă

și practica de exerciţiu, de aplicabilitate practică.

Practică observativă constă în:

pregătirea teoretică a studenților;

activitatea de cunoaștere a școlii în general;

activitatea de observare a lecțiilor (asistență);

alte activități educaționale (participare la comisia metodică, la ședința cu părinții, consiliul

profesoral, consultații cu elevii, cercuri pedagogice etc.).

Practica de exerciţiu, de aplicabilitate practică constă în activitatea de predare susținută de către

studentul practicant.

Obligațiile studenților în cadrul activităților de practică pedagogică1:

1. să cunoască structura organizatorică a şcolii şi modul de funcţionare a procesului de învăţământ;

2. să-şi reactualizeze cunoştinţele asimilate anterior referitor la organizarea învăţământului,

organizarea metodică a lecţiei şi documentele şcolare;

3. să asiste la lecţiile susţinute de tutori;

4. să noteze observaţiile la lecţiile asistate;

5. să participe la autoanaliza acestor lecţii şi să realizeze notările rezultate din acest proces;

6. să studieze planul de învăţământ, programa şcolară şi manualul pentru a se familiariza cu aspectele

de conţinut ilustrate de acestea;

7. să studieze şi să multiplice proiectele didactice ale lecţiilor demonstrative în vederea întocmirii

unui portofoliu de practică;

8. să conceapă proiectele didactice;

1 Obligaţiile studenţilor participanţi la practica pedagogică sunt preluate de pe pagina de Internet www.dppd.uvt.ro.

http://www.dppd.uvt.ro/

7

9. să realizeze autoanaliza propriilor lecţii şi analiza celor susţinute de către colegi;

10. să completeze fişa psihopedagogică pentru unul dintre elevii clasei;

11. să completeze harta psihopedagogică pentru unul din elevii clasei;

12. să prezinte proiectele didactice ale lecţiilor pe care le vor susţine, tutorilor şi coordonatorilor de

practică din cadrul instituţiei de învăţământ superior, în timp util, pentru corectare;

13. să prezinte portofoliul de practică la sfârşitul fiecărui semestru pentru notare;

14. să manifeste o atitudine responsabilă, pregătindu-se la modul cel mai serios pentru fiecare

activitate pe care o realizează;

15. să adopte o atitudine adecvată faţă de cadrele didactice, elevi şi personalul administrativ al şcolii.

Evaluarea activității de practică pedagogică are loc după încheierea activității de asistență și de

predare, în conformitate cu structura anului universitar (de obicei, în presesiune). Forma de evaluare este

colocviul, iar examinarea constă în analiza activității studentului și a portofoliului de practică pedagogică.

Portofoliul reflectă activitatea studentului pe parcursul practicii pedagogice.

Structura portofoliului de practică pedagogică

1. plan cadru de învăţământ (model);

2. programa şcolară a specialităţii;

3. planificarea calendaristică (anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare);

4. fişele de asistenţă ale lecţiilor model din practica observativă;

5. proiectele lecţiilor susţinute;

6. proiecte de lecţie reprezentative ale lecţiilor asistate;

7. fişa psihopedagogică a unui elev;

8. harta psihopedagogică a unui elev;

9. materialul didactic pregătit pentru activităţile instructiv-educative susţinute de către student;

10. chestionar de apreciere a relaţiei educaţionale cu tutorele de practică psihopedagogică.

8

Importanța modelului comunicativ-funcțional în studierea limbii și

literaturii române

Conform actualei programe școlare, în studiul limbii și literaturii române în școală, rolul activităților

de comunicare este fundamental, competența de comunicare fiind situată între finalitățile disciplinei. Pentru

ca elevul să înțeleagă modul în care funcționează limba și discursul, se recomandă ca demeresul didactic să

pornească de la activități de comunicare legate de preocupările sale, pentru ca pe bază inductivă să se ajungă

la noțiuni ce țin de fundamentele teoretice ale comunicării. De aceea, se impune și modernizarea demersului

didactic, prin utilizarea unei strategii didactice active ce presupune stimularea învățării prin cooperare.

Metodele active de studiere a limbii și literaturii române determină stimularea învățării prin cooperare. Dacă

înainte de reforma curriculară de la sfârșitul anilor ’90 achiziția de cunoștințe se baza mai ales pe activitatea

individuală a elevului, în viziunea actuală este stimulată educația prin interacțiune, iar forma de organizare

pe grupe se bucură de o atenție deosebită.

Studiul literaturii române în școală se bazează pe ideea că dincolo de asimilarea de informații despre

opera literară și autor, elevul trebuie să dobândească anumite capacități de analiză de text, interpretare și

argumentare – atât în scris cât și oral. Cunoștințele de istoria literaturii trebuie să se construiască odată cu

consolidarea acestor abilități ale elevilor. Din acest punct de veder, modelul comunicativ-funcțional

echilibrează raportul dintre cunoștințe și capacități, căci studiul literaturii nu este doar un scop în sine, ci și o

cale de formare a unor deprinderi fundamentale.

Studiul limbii române se orientează într-o măsură mai mare spre perspectiva pragmatică, ceea ce face

ca gramatica să fie abordată dintr-o perspectivă funcțională. Odată cu asimilarea cunoștințelor de gramatică,

elevul conștientizează și aplică normele limbii literare în funcție de context. Cunoștințele de gramatică vor fi

aplicate în activitățile de comunicare și pe baza acestora, mesajele produse de elevi, în special argumentele

acestora, vor fi formulate corect, respectând normele limbii literare.

Prin modelul comunicativ-funcțional se realizează o tranziție coerentă între ciclurile de învățământ, de

la ciclul primar la gimnaziu și de la gimnaziu la liceu. Programele dinaintea reformei curriculare implicau o

distincție clară între orele de limba română și cele de literatura română, astfel încât gramatica se studia mai

ales în gimnaziu, iar liceul oferea o amplă perspectivă asupra istoriei literaturii române. În perioada anilor ’90

se studia limba română după un manual, iar literatura română după altul. Rolul fundamental al competenței

9

de comunicare în programa școlară duce la predarea integrată a cunoștințelor de limbă și literatură și face ca

trecerea de la un ciclu de învățământ la altul să fie coerentă.

Principiul dezvoltării integrate a competenței de comunicareeste o trăsătură fundamentală a modelului

comunicativ – funcțional, căci acesta presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și

exprimare orală, respectiv a capacității de receptare a mesajului scris și exprimare scrisă.

La nivelul aceluiași an de studiu, noțiunile teoretice legate de textul oral și cele legate de textul scris

sunt puse în acord, speciile oralului sunt sincronizarte cu cele ale scrierii ș.a.m.d.

Modelul comunicativ-funcțional implică o perspectivă interdisciplinară. Împreună cu limbile străine

moderne și cu limbile clasice, limba și literatura română se încadrează în aria curriculară limbă și

comunicare.

Prin modelul comunicativ-funcțional, a învăța să comunic și a comunica pentru a învăța (Alina

Pamfil) se află într-un raport continuu de interlelaționare.

În cadrul programei școlare de limba și literatura română în vigoare, modelul comunicativ-funcțional

este evidențiat la nivelul competențelor generale, în obiective cadru, în conținuturi:

La nivel de conținuturi:

- lectura: - cartea – teoria literară – textul;

- practica rațională și funcțională a limbii: - comunicarea – scrierea;

- elemente de construcția comunicării: lexic – fonetică – morfosintaxă- sintaxa propoziției –

sintaxa frazei.

Exemple de competențe specifice care vizează capacitatea de comunciare:

- Identificarea informațiilor esențiale într-un mesaj oral (clasa a V-a);

- Distingerea între informațiile esențiale și de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind

legături saudiferenţieri între informaţiilereceptate din surse diverse (clasa a VI-a);

- Înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral (clasa a VII-a);

- Înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral, sesizându progresul și coerența

ideilor exprimate (clasa a VIII-a).

În privința tipului de progresie a conținuturilor, remarcăm modelul concentric, ceea ce presupune

actualizarea cunoștințelor asimilate anterior și extinderea lor.

Crearea competenței culturale este o altă finalitate a studierii limbii și literaturii române, legată de

perspectiva comunicativ-funcțională. Odată cu comprehensiunea și interpretarea textului literar, elevii

10

asimilează noțiuni de teoria literaturii. Această competență este vizată și prin studierea cărții ca obiect

cultural, sistemul editorial, studierea textelor nonliterare, a textelor distractive cu rol didactic etc.

Următorul citat, desprins din Programa de limba și literatura română pentru clasa a XI-a, MECT

2006 mi se pare o concluzie potrivită pentru discutarea rolului pe care îl are modelul comunicativ-funcțional

în studierea limbii și literaturii române în școala de azi: „Continuitatea faţă de programele anterioare de limba

şi literatura română (pentru învăţământ primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului) este asigurată prin

paradigma comunicativ-funcţională a disciplinei. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării

şi al literaturii în vederea consolidării competenţelor de comunicare orală şi scrisă şi a deprinderilor de

lectură (capacitatea de a înţelege şi interpreta textele, de a fi un cititor competent şi autonom, capacitatea de a

înţelege dintr-o perspectivă personală viziunea despre lume, despre condiţia umană sau despre artă exprimate

în textele studiate)”.

11

Metode și procedee utilizate în studierea limbii și literaturii române

Paginile ce urmează oferă o succintă prezentare a metodelor cel mai frecvent utilizate în orele de

limba și literatura română.

Comunicarea este o metodă tradițională, care poate avea și un caracter activ. Profesorul dirijează

activitatea elevilor pas cu pas, iar aceștia rezolvă sarcini reduse ca dimensiune. Elevii ajung la concluzii sub

îndrumarea profesorului, care în timpul lecției le oferă premisele necesare, în ordinea concepută de acesta.

Demersul este inductiv, dar dacă elevii nu ajung la concluzia așteptată, profesorul prezintă singur

generalizările sau concluziile.

Acest demers inductiv verbalizat menține însă activitatea elevilor în foarte strânsă dependență față de

profesor, căci procesele de gândire ale elevilor sunt derulate după raționamentul profesorului. Exemplul pe

care îl dă Constantin Parfene este foarte sugestiv: Profesorul scrie pe tablă haină și le cere elevilor să citească

acest cuvânt. Elevii accenuează prima vocală, crezând că e vorba despre vestimentație, iar profesorul le arată

că de fapt el s-a gândit la adlectivul haină (femeie haină). În acest fel se poate explica diferența dintre

diftongul ai și hiatul a-i și elevii pot conștientiza rolul accentului.

Conversația este o metodă folosită în orele de comunicare scrisă și orală, de gramatică și de

literatură. Are un loc special în didactica limbii române, întrucât duce la participarea activă a elevilor la

cercetarea faptelor de limbă, la descoperirea regulilor din gramatică, cultivă gândirea logică a elevilor,

posibilitățile de exprimare, încrederea în forțele proprii, întrucât elevii sunt puși în situația de a descoperi ei

înșiși cunoștințele.

Constantin Parfene distinge între conversația euristică (socratică) și cea catihetică. Conversația

euristică presupune întrebări adresate judecății elevilor, care stimulează și orientează gândirea. Conversația

euristică poate avea ca scop conducerea elevilor, cu ajutorul raționamentelor, la cunoștințe noi.

Forma catihetică urmărește verificarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi și se adresează

preponderent memoriei. De aceea, conversația catihetică se utilizează în partea inițială a lecțiilor, în

momentul activizării ideilor-ancoră, sau în partea finală a lecției, când se realizează feed-back-ul.

După Constantin Parfene, conversația (indiferent de formă) trebuie să îndeplinească anumite condiții

generale:

12

- să se sprijine, sistematic, pe fapte de limbă;

- să se ridice de la fapte la noțiuni, definiții și reguli generale;

- să solicite putere de argumentare a răspunsurilor, deci gândirea;

- să nu se formuleze și să se pună la întâmplare, ci să urmărească logica demersului cognitiv;

- întrebările să fie formulate clar și precis;

- să se acorde suficient timp elevilor pentru a formula răspunsul;

- să nu se pună o altă întrebare până când nu s-a obținut un răspuns complet la întrebarea adresată anterior;

- să se evite întrebările echivoce;

- profesorul să nu răspundă în locul elevilor.

De exemplu, în predarea atributului substantival, se scriu pe tablă texte cu atribute substantivale. Care sunt

atributele exprimate prin substantiv în textele date? De ce spunem că îndeplinesc funcția de atribut? Cum

vom numi aceste atribute exprimate prin substantive?

„Pe ulița satului, din râpa din dosul bisericii, se repeziră toți flăcăii Șoimăreștilor.” (Mihail Sadoveanu,

Neamul Șoimăreștilor)

În ce caz stă fiecare dintre aceste substantive?

- în cazul acuzativ, în cazul genitiv → atribut substantival prepozițional, atribut substantival genitival.

Analiza lingvistică este, probabil, metoda cea mai frecvent utlizată în orele de limba română, mai

ales în studierea noțiunilor de gramatică. Se poate utiliza și în activitățile de comunicare scrisă, atunci când se

are în vedere corectitudinea exprimării, dar și în orele de literatură, când aspectele de analiză lingvistică sunt

abordate în comentarea textului literar. Analiza lingvistică se împarte în următoarele categorii:

a. analiza fonetică

b. analiza lexicală

c. analiza morfologică

d. analiza sintactică

e. analiza ortografiei și a punctuației

f. analiza stilistică.

Exercițiul este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în predarea limbii și literaturii române,

la toate ciclurile de învățământ. Metoda învățării prin exerciții constă, în esență, în efectuarea de acțiuni

repetate de către elevi pentru aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă în actul viu al vorbirii. În prdarea

cunoștințelor de gramatică, rolul exercițiilor este fundamental.

13

După funcțiile îndeplinite, exercițiile pot fi:

- introductive

- de bază

- de creație

- reproductive

- de aplicare

- de evaluare

- corective etc.

După alte criterii:

-individuale

- colective

- frontale

- orale

- scrise

- practice

- combinate

Constantin Parfene propune următoarea tipologie a execrcițiilor folosite în orele de limba română:

A. Exerciții de ortografie și punctuație

1. Copierea are un caracter mecanic, dar contribuie la fixarea unor deprinderi ortografice prin

solicitarea memoriei vizuale.

Copierea poate fi - propriu-zisă (a unui fragment de text) sau selectivă – numai a anumitor cuvinte.

2. Dictarea

a. cu explicații prealabile: anterior s-au dat explicații privind ortografia cuvintelor din text. Are

ca scop prevenirea greșelilor.

b. De control: după studierea unei teme, la sfârșitul unui capitol, semestru, sau la început de an

școlar.

c. Selectivă: dintr-un text dictat se scriu numai unele cuvinte cu ortografie dificilă (cuvinte

compuse, formele neaccentuate ale pronumelor personale etc.)

d. Cu comentarii: elevii scriu și, pe rând, comentează ce scriu, de exemplu, eplică ortogramele

întâlnite.

14

e. Fulger: se numește și moment ortografic. Se dictează cuvinte sau propoziții scurte (cuvinte cu

vocale în hiat, cu consoane duble etc.)

f. Autodictarea – scrierea din memorie a unui text învățat pe de rost.

3. Despărțirea cuvintelor în silabe

4. Completarea terminațiilor unor cuvinte

5. Trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta.

6. Exerciții de educare a auzului și a pronunției – au rolul de a preveni sau corecta pronunția

neliterară și scrierea incorectă a unor cuvinte precum ușă (nu ușe), țigară (nu țigare), pe (nu pă),

coajă (nu coaje) etc. Pentru eficientizarea acestui exercițiu, se recomandă și utlizarea analizei

fonetice a cuvântului în discuție.

B. Dintre exerciții gramaticale, cele mai frecvent întâlnite sunt:

- de interpretare a unui material dat: cu ajutorul analizei gramaticale, se lămuresc confuzii (și –

conjucnție / adverb, acela- pronume / adjectiv pronominal);

- de grupare: gruparea cuvintelor din text în substantive, pronume, verbe etc.

- de motivare: de ce o subordonată este subiectivă și nu completivă directă.

- de intervenție într-un material dat: de modificare a topicii, de completare etc.

- de exemplificare: liberă sau după repere date (S + At. + P.V.)

- de recunoaștere

- creatoare: compuneri pe temă de limbă.

În orele de comunicare scrisă, exercițiile vizează activități precum:

- identificarea trăsăturilor diferitelor tipuri de limbaj;

- formularea ideilor principale ale unui text literar sau nonliterar;

- rezumarea conținutului unui text;

- redactarea diferitelor tipuri de texte.

Lucrul cu manualul

Deși dirijată de către profesor, este o metodă complexă, întrucât presupune și utilizarea altor metode,

cum ar fi conversația, analiza lingvistică, demonstrația, învățarea prin descoperire, problematizarea,

exercițiul. Este necesar ca elevii să poată citi în profunzime (citire lentă), dar și selectiv. Lucrul cu manualul

presupune și deprinderea de a folosi materiale auxiliare, cum ar fi dicționarele, revistele de specialitate sau

culegerile de texte.

15

Dezbaterea vizează formarea unor competențe comunicative, implicând și practicarea unor atitudini,

exprimarea unor valori.

Dezbaterea școlară – o metodă de învățare, diferită de dezbaterea publică.

Dezbaterea publică – rezultatul este important (ce punct de vedere se impune).

Dezbaterea școlară – contează realizarea comunicării și etapele acesteia:

- documentarea

- argumentația coerentă

- însușirea unui comportament comunicativ adecvat.

Procesul parcurs este mai important decât rezultatul.

Competențe de comunicare ale elevilor:

- Capacitatea de a argumenta un punct de vedere și de a contraargumenta puncte de vedere diferite.

- Abilități de exprimare orală (corectitudine, coerență)

- Folosirea adecvată a mijloacelor verbale, nonverbale, paraverbale.

- Atitudini specifice dezbaterii: toleranță, flexibilitate, schimbarea perspectivei, fairplay, cooperare,

ascultare activă.

Notițele elevilor trebuie să cuprindă esențialul, sistematizarea logică a celor discutate.

Pornind de la premisa că și cantitatea poate genera calitatea, brainstorming-ul (furtună în creier, asalt

de idei) este o metodă ce pune în valoare creativitatea.

Etapele brainstorming-ului:

1. Alegerea temei și anunțarea sarcinii de lucru.

2. Se notează pe tablă toate cuvintele, fără observații critice.

3. O scurtă pauză.

4. Reluarea ideilor emise, încercându-se găsirea unor criterii de grupare a acestora în categorii.

5. Analiza critică a ideilor emise.

6. Afișarea ideilor rezultate.

- Folosit mai des la începutul sau la sfârșitul lecției.

Lectura și rezumarea unui text în perechi este o tehnică de învățare prin cooperare, utilizată în

cazul textelor mai dificile. Presupune rolul de raportor (citește și rezumă textul pt. partenerul său) și

interlocutor (citește fragmentul din text, îl ascultă atent pe raportor și îi pune întrebări de clarificare a

16

conținutului). În perechi, elevii au pe rând rolul de raporor și interlocutor, după care urmează prezentarea

rezumatului în fața clasei de către ambii parteneri.

Prelegerea intensificată este diferită de prelegerea tradițională, deoarece presupune implicarea activă a

elevilor.

1. Faza pregătitoare

Trecerea în revistă a cunoștințelor anterioare ale elevilor (de exemplu, o listă de idei reprezentativă pt.

cunoștințele elevilor).

2. Prelegerea propriu-zisă – 15-20 de minute

Elevii compară noile cunoștințe cu informațiile anterioare și consemnează răspunsurile la întrebările

pe care le-au formulat.

3. Reflecția pe baza conținutului prelegerii 5-10 minute

Elevii răspund la una sau mai multe întrebări legate de temă → modul în care au înțeles prelegerea

personal.

-un eseu de 5 sau 10 minute, un scurt comentariu.

Demonstrația este utilizată frecvent în orele de limba română, demonstrația constă în folosirea unui șir

de raționamente logice, însoțite de utilizarea unor mijloace intuitive (scheme, planșe etc.) pentru a concretiza

vizual relațiile din limbă. De exemplu, utilizarea simbolului (a săgeților) este foarte utilă în explicarea

relațiilor dintre subiect, predicat, complement direct, complement de agent – atunci când elevii învață

diatezele:

Mama îmbracă fetița. Subiect→ Predicat →Complement Direct.

Fetița este îmbrăcată de mama ei. Subiect ← Predicat ←Complement de agent

Fetița se îmbracă. S. ↔ P.

În orele de comunicare scrisă, demonstrația se folosește pentru a clarifica unele noțiuni și pentru

formarea unor deprinderi și aptitudini ale elevilor. De exemplu, pentru a explica elevilor caracteristicile

stilului publicistic, profesorul le prezintă o înregistrare a unei emisiuni radio sau TV al cărei conținut

ilustrează aceste trăsături.

Învățarea prin descoperire se bazează pe forța personală de cunoaștere, pe instrumentele pe care le

posedă fiecare elev în parte. Învățarea prin descoperire înseamnă punerea elevului în situația de a descoperi

informația și duce la formarea de competențe și deprinderi de muncă intelectuală.

17

Este o cunoaștere preponderent individuală, bazată, prioritar, pe autodirijare. Descoperirile de tip

didactic sunt de fapt niște redescoperiri, pentru că elevii descoperă, de fapt, adevăruri deja cunoscute. O

astfel de descoperire este însoțită de o dirijare exterioară.

În cazul studierii limbii române, Constantin Parfene dă exemplul învățării regulilor de despărțire în

silabe prin această metodă: pornind de la câteva propoziții care conțin cuvintele subliniate, elevii trebuie să

găsească regulile.

În cazul activităților de redactare sau a orelor de literatura română, prin folosirea acestei metode,

elevii învață să folosească dicționare, să alcătuiască fișe de lectură, să înregistreze și să interpreteze date

semnificative, să identifice părțile componente ale unei compuneri etc..

Problematizarea este metoda folosită atunci când apar situații contradictorii, care urmează să fie

rezolvate prin gândire. „Esența acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu

concluziile finale, cunoștințe gata elaborate, ci dezvăluie embriologia adevărurilor; prin rezolvări de

probleme, el conduce gândirea acestora spre descoperirea adevărurilor, spre construcția unor noi structuri

mintale, structuri ale realului” (Jean Piaget în Parfene 55).

Situația problemă implică o contradicție între cunoștințele anterioare ale elevul și ceea ce ăi este

necunoscut. Problematizarea antrenează gândirea elevilor, stimulează capacitatea de a elabora ipoteze și

puterea de analiză.

Profesorul prezintă situația problemă și îi orientează discret pe elevi spre identificarea contradicțiilor,

pentru a face mai clare, apoi, datele problemei.

De exemplu, omisiunle de desinențe și de articole pot fi cmpletate diferit:

Puțin_ politicieni de la noi din oraș sunt pregătiți să răspundă alegătorilor.

Cu un singur i – desinență de plural

Cu doi ii – desinență de plural plus articolul hotărât de plural.

Ambele răspunsuri sunt corecte, iar completarea cu un i sau cu doi i duce la propoziții cu sensuri diferite. În

felul acesta, elevul poate să aprofundeze cunoștințele despre desinența de plural și despre articol.

Scrierea liberă contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor de a redacta anumite texte,

reactualizează cunoștințele anterioare ale elevilor, încurajează emiterea unor idei variate, contribuie la

dezvoltarea imaginației creatoare.

• Etapele activității

- formularea sarcinii de lucru;

18

- realizarea sarcinii de lucru de către elevi, notarea spontană a ideilor;

- încurajarea elevilor în alcătuirea unor texte cât mai originale, rezultat al variantelor intermediare

îmbunătățite și reluate în vederea cizelării lor.

Știu / Vreau să știu / Am învățat este o metodă ce fixează cunoștințele elevilor despre o temă dată,

stabilind corelații între cunoștințele anterioare și cele noi.

• Etape

- Împărțirea clasei în grupe și alcătuirea unei liste cu ce știu despre tema dată

- Se scrie pe tablă tabelul:

Știu Vreau să știu Am învățat

- După citirea textului, se trec în coloana a treia răspunsurile găsite în text la întrebările formulate

anterior.

- Se compară cunoștințele anterioare cu întrebările și răspunsurile primite.

Eseul de 5-10 minute este o metodă ce contribuie la formarea părerii personale, ajutând elevul să

stabilească legături între textul citit și experiența personală, ceea ce duce la dezvoltarea imaginației creatoare

și la posibilitatea interpretării diferite a aceluiași text. De exemplu, li se cere elevilor să alcătuiască un eseu

din 6-8 enunțuri, dându-li-se sarcini în legătură cu textul studiat. Elevii realizează această sarcină în 5-10

minute, după care eseurile sunt citite și discutate în clasă.

19

Mijloace de învățământ utilizate în studierea limbii și literaturii române

Mijloacele de învățământ sub formă de materiale grafice și figurative au un rol important în

accesibilizarea informației, atât în orele de limbă, cât și în cele de literatură.

Listele, tabelele, schemele sau textele lingvistice ajută la consolidarea cunoștințelor de limba română.

O listă cu omofone, cu exemple pentru perechi precum al/a-l, ai/a-i, altfel/alt fel, cea/ce-a, cel/cel poate fi

foarte utilă. O schemă cu felurile pronumelui, cu modurile verbului sau cu alte categorii gramaticale îi poate

fi de mare folos elevului. Mijloacele rebusistice sunt de asemenea indicate, cu atât mai mult cu cât acestea au

și un rol important în captarea și menținerea atenției elevilor.

La orele de literatură se folosesc frecvent fotografii ale autorilor, ale unor spații geografice prezentate

în opera literară studiată, ale caselor memoriale, copii ale manuscriselor etc. Tabelele sinoptice, diagramele,

hărțile literare sau schemele, tehnica ciorchinelui, posterul, colajul se pot, de asemenea, folosi atât în

predarea cunoștințelor de teorie literară, cât și a celor de istoria literaturii.

Dintre mijloacele de învățământ tehnice/ audiovizuale, amintim înregistrările audio, filmul,

claculatorul.

O deosebită importanță în studierea cunoștințelor de limba și literatura română o poate avea fișa de

lucru, pe care profesorul o pregătește pentru diverse tipuri de lecție. Redau mai jos câteva exemple de fișe de

lucru.

20

Exemple de fișe de lucru

Fișă de lucru. Cazurile substantivului

Prof. gr. I dr. Florentina Leucuția

Colegiul Național „C. D. Loga” Timișoara

Cazul genitiv

1. Scrie în dreptul fiecărui enunţ întrebarea la care răspunde substantivul subliniat.

Sala în care ne aflăm este modernă.

Elevii mei stau în bănci noi.

Au în faţă o tablă inteligentă.

Vom face astăzi o lecţie de gramatică.

Vom continua studiul cazurilor.

Le voi explica elevilor mei alte cazuri.

2. Toate substantivele subliniate mai jos sun în cazul genitiv. Ce poţi deduce despre acest caz,

examinând aceste substantive?

Pasiunea colegului meu este aeronautica. De câte ori are timp cercetează internetul şi rafturile librăriilor

în căutare de informaţii noi din domeniul construcţiei de avioane. Are mare noroc cu generozitatea bunicilor

lui care îi cumpără tot ce vrea să citească în acest domeniu.

3. Scrie în dreptul fiecărui substantiv întrebarea la care răspunde în text. Precizează apoi ce funcţie

sintactică are.

colegului

librăriilor

construcţiei

21

bunicilor

4. Explică, în fiecare caz în parte de ce ai folosit al, a, ai, ale.

5. Pune în spaţiile libere structurile potrivite indicate alături:

O idee m-a scos din

încurcătură.

Doi elevi au câştigat

concursul.

Primele versuri îmi plac

foarte mult.

Ultimul rând este liber.

a colegei mele

al sălii

ai şcolii noastre

ale acestei poezii

6. După modelul Aceşti ochelari ai bunicului meu au 50 de ani alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti

structurile

al prietenului meu

a prietenului meu

ai prietenului meu

ale prietenului meu

al verilşoarei mele

a verişoarei mele

ai verişoarei mele

ale verişoarei mele

7. Rescrie enunţurile înlocuind substantivele comune în genitiv cu substantivele proprii indicate alături.

Sportul preferat al fratelui meu este înotul. (Sandu)

Sportul preferat al prietenei mele este patinajul. (Irina)

Sportul preferat al colegei mele este gimnastica. (Raluca)

Sportul preferat al vecinei mele este baschetul. (Carmen)

22

Sportul preferat al acestei englezoaice este tenisul. (Suzy)

8. Rescrieţi enunţul înlocuind substantivele subliniate cu forma lor de genitv, după modelul:

M-a ajutat un prieten – Am primit ajutorul …………………………..

M-au ajutat nişte prieteni –

M-a ajutat o prietenă –

M-au ajutat nişte prietene –

9. Scrieţi formele de genitive corespunzătoare genului şi numărului substantivelor articulate de mai jos

După modelul:

băiatul – (al) băiatului; băieţii – ; un băiat – ; nişte băieţi –

fata – ; fetele – ; o fată – nişte fete –

Cazul dativ

1. Ce diferenţă observi între substantivele subliniate în perechile de enunţuri de mai jos?

Răspund la întrebarea profesorului.

Îi răspund profesorului.

Duc la poştă scrisoarea bunicii.

Îi scriu o scisoare bunicii mele.

2. Rescrie enunţurile înlocuind substantivele comune în dativ cu substantivele proprii indicate alături.

Îi arunc căţelului meu un os. (Azorel)

Îi scriu un mesaj colegei mele. (Angela)

23

Îi dau o mână de ajutor surorii mele. (Anca)

Îi răspund prietenei mele. (Lucy)

Îi amintesc verişoarei mele de tine. (Catrinel)

3. Scrieţi formele de genitive/dativ singular articulat cu articol hotărât ale următoarelor substantive:

şcoală –

floare –

coală –

coajă –

seară –

poartă –

viaţă –

carte –

copertă –

artă –

marmură –

Europa –

inspecţie –

porţie –

rochie –

24

Fișă de lucru cu exerciții recapitulative

(substantivul, adjectivul, pronumele personal)

Să recunoaștem substantivele și tovarășii lor, adjectivele!

I. Citiți cu atenție textul de mai jos. Identificați substantivele și adjectivele. Precizați-le felul, genul, numărul,

cazul și funcția sintactică.

„Era un băiat slab, cu părul negru și cu ochelari, care avea aspectul ciudat, oarecum nesănătos, al cuiva

care a crescut mult într-o perioadă scurtă de timp. Blugii săi erau rupți și murdari, tricoul era larg și

decolorat, iar tălpile adidașilor se dezlipeau de la vârf (...). Dar, cum în seara aceea se ascunsese după o tufă

mare de hortensii, era invizibil pentru trecători. Singurul mod în care ar fi putut fi observat era dacă unchiul

Vernon sau mătușa Petunia ar fi scos capul pe fereastra de la sufragerie și s-ar fi uitat direct la stratul de flori

de dedesubt (...).

‒ Vernon, ssst! Zise mătușa Petunia. Fereastra este deschisă!“

(J. K. Rowling - Harry Potter și Ordinul Phoenix)

1. Încercuiți varianta corectă:

Câte substantive cu articol nehotărât avem în text?

a) două; b) patru; c) niciunul; d) trei; e) unul.

Dacă ar fi în cazul dativ, substantivul blugii, din textul de mai sus, ar avea forma:

a) blugiilor; b) al blugiilor; c) a blugilor; d) al blugilor; e) blugilor.

La genul feminin, numărul singular, adjectivul rupți, din text, are forma:

a) rupt; b) ruptă; c) rupte; d) rupți.

Care serie de cuvinte conține antonimele adjectivelor murdari și decolorat?

a) întreg, calzi, curățenie, colorat;

b) curățenie, colorat, albastru, rece;

c) necurat, culoare, colorat, moale;

25

d) curățenie, curați, rece, colorat.

2. Formați substantive pornind de la adjectivele din enunțurile subliniate în text.

.............................................................................................................................................

3. Alcătuiți enunțuri în care:

a) substantivul tufă să fie în cazul genitiv și să aibă funcția sintactică de atribut substantival.

.............................................................................................................................................

b) adjectivul larg să fie la numărul plural, în cazul nominativ și să aibă funcția de nume predicativ.

.............................................................................................................................................

Să recapitulăm pronumele personale!

II. Citiți cu atenție textul de mai jos. Identificați pronumele personale și precizați-le persoana, forma și

genul (acolo unde este posibil), numărul și cazul.

„El mereu râdea cu noi. Ce rău îmi pare că nu-l mai văd aici cu părul lui cel roșu și zbârlit! Profesorul

de acum e înalt și n-are barbă, părul îi e cărunt și lung, are o dungă adâncă pe frunte. Glasul lui este gros, se

uită țintă la noi ca și cum ar vrea să ne ghicească gândurile. (...) Eu îmi ziceam în minte: «Asta e abia ziua

întâi, mai sunt încă nouă luni! Ce de muncă!» (...) O găsii pe mama la ușa școlii; simțeam nevoia de a mă

arunca în brațele ei. Ea m-a încurajat.“ (Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)

III. Completați spațiile libere cu formele corespunzătoare ale pronumelor personale, astfel încât textul să

aibă sens:

26

„...... (1) simte cum s-apleacă peste dânsul

O umbră bună ce ........-ar (2) dezmierda –

Şi-ntr-un suspin, pe când ...... (3) şterge plânsul,

Întinde braţele ...... (4) mici spre......(5).

De gâtul ....... (6) s-atârnă în neştire –

Toţi îngerii din ceruri ..... (7) sunt fraţi!“

( P. Cerna, Mamă )

(1) – persoana a III-a, gen masculin, nr. singular, cazul nominativ

(2) – persoana a III- a, formă neaccentuată, gen masculin, nr. singular, cazul acuzativ

(3) – persoana a III-a, formă neaccentuată, gen masculin, nr. singular, cazul dativ

(4) – persoana a III-a, gen masculin, nr. singular, cazul genitiv

(5) – persoana a III-a, formă accentuată, gen feminin, nr. singular, cazul acuzativ

(6) – persoana III-a, gen feminin, nr. singular, cazul genitiv

(7) – persoana III-a, formă neeacentuată, gen feminin, nr. singular, cazul dativ.

IV. Trasați linii pentru a potrivi formele subliniate de pronume personale din coloana stângă cu analizalor

din coloana dreaptă.

1. Tu ai mințit mult! a) persoana a III-a, gen masculin, nr. plural, cazul genitiv

2. Spui că ne-ai văzut în parc? b) persoana a II-a, nr. plural, cazul vocativ

3. Ele nu ascultă deloc. c) persoana a II-a, nr. singular, cazul nominativ

4. Voi, cei de acolo, veniți repede! d) persoana a III-a, gen feminin, nr. plural, cazul nominativ

5. Le-a făcut semn să vină. e) persoana I, formă neaccentuată, nr. plural, cazul acuzativ

6. Nu ți-a spus adevărul. f) persoana a II-a, f. neaccentuată, nr. singular, cazul dativ

7. Omul acela era tatăl lor. g) persoana a III-a, f. neaccentuată, nr. plural, cazul dativ

27

V. Să descoperim intrusul!

În seriile următoare de pronume există un intrus, un pronume personal care nu se potrivește cu restul din

punct de vedere al formei, cazului, persoanei etc. Descoperiți-l, ajutându-vă și de exemplul următor. Motivați

alegerea făcută.

Exemplu: eu, tu, ei, noi, lor (lor este în cazul genitiv, iar restul sunt în cazul nominativ)

A. mie, nouă, lui, îmi, mi; B. vă, vi, vouă, v-; C. ea, el, ei, lui, ele; D. mie, îi, o, le, vă, te;

E. mine, tine, eu, noi, voi, ei; F. eu, noi, lui, tu, ele

Să ne jucăm puțin!

Completați rebusul următor, pe orizontală, cu răspunsurile la cerințele de mai jos. Treceți răspunsurile

voastre în liniile din dreptul cifrei corespunzătoare, astfel încât, la final, pe coloana verticală principală să

iasă un substantiv nou.

1. Cazul subtantivului din propoziția : I-am văzut pe copii plimbându-se.

2. Pronume personal, persoana a II-a, forma accentuată, numărul plural, cazul dativ.

3. Funcția sintactică a substantivului subliniat: S-a aruncat obosit în pat.

4. Substantivul format de la substantivul mirat

5. Completați cu pronumele personal care se potrivește în enunțul: ... sunt frumoase.

6. Adjectivul format de la substantivul tăcere

7. Felul substantivului Timișoara

8. Funcția sintactică a adjectivului din propoziția: Ursul uriaș se plimba după mure.

9. Forma substantivului fată în cazul nominativ, numărul plural, articulat cu articol hotărât

28

Practica observativă

Orarul tutorelui în școala de aplicație

Ziua

Ora

Luni Marți Miercuri Joi Vineri

8-9

9-10

10-11

11-12

12-13

13-14

14-15

15-16

16-17

17-18

18-19

19-20

29

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ2

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

PROPUNĂTOR:

DATA:

CLASA:

ARIA CURRICULARĂ:

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

TEMA LECŢIEI:

TIPUL LECŢIEI:

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode:

Mijloace:

Forme de organizare:

EVALUARE:

BIBLIOGRAFIE:

2 Modelele de fișă de asistență și de fișă psihopedagogică sunt preluate de pe pagina de internet www.dpp.uvt.ro.

http://www.dpp.uvt.ro/

30

Secvențele

lecției Tim

p

Ob. op. Conținutul științific

al lecției

Strategia didactică

Observații

Metode Mijloace Forme de

organizare

C G I

31

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ – model

Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ).........................................................................

Localitatea............................................................................................................................

DATE BIOGRAFICE

1. Date personale:

Numele şi prenumele...............................................................................................

Clasa la care învaţă elevul........................Profilul....................................................

Data naşterii: anul..................luna................ziua....................................................

Domiciliul.................................................................................................................

2. Date familiale (date despre familia elevului):

Tipul de familie:

Organizată

Dezorganizată

Educogenă

Needucogenă

Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

Poziţia

în structura

familiei

Vârsta Pregătirea

şcolară

Profesia Ocupaţia/locul

de muncă

1 mama

2 tata

3 frate

32

4 soră

5 ..............

6 .................

- Rangul elevului în structura familiei.........................................................................

- Alte persoane în familie (unde este cazul)................................................................

...................................................................................................................................

- Alte situaţii.................................................................................................................

- Date privind starea de sănătate a membrilor familiei.................................................

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

.....................................................................................

Atmosfera şi climatul familial educativ:

Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;

Raporturi punctate de conlicte mici şi trecătoare;

Dezacorduri puternice în relaţiile din familie, conflicte frecvente;

Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit de frecvente (familie destrămată sau pe cale de

destrămare).

Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:

Foarte precare

La limită

Acceptabile

Bune

Foarte bune

Condiţii materiale şi spirituale (în familie):

a) Venit: ......................................................................................................................

b) Condiţii de existenţă oferite: ..................................................................................

..................................................................................................................................

33

c) Preocupări spirituale: ..............................................................................................

...................................................................................................................................

Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):

Reduse

Ample

Frecvente

Întâmplătoare

3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)

Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:

- Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii:

....................................................................................................................................

....................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................

- Starea generală de sănătate (în prezent): ...................................................................

.....................................................................................................................................

- Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:......................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):

- Şcoli frecventate: ...................................................................................................

................................................................................................................................

- Rezultate obţinute:

a) Media generală

Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X

Media generală

34

b) Media de promovare pe semestrul.................................../ anul în curs

c) Discipline cu performanţe superioare (rezultate foarte bune):

Nr. crt. Disciplina (materia) Media

d). Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):

disciplinele: .......................................................................................

.............................................................................................................

tipul performanţei (concurs, olimpiadă, etc): ...................................

.............................................................................................................

e). Interese şi motivaţie puternică pentru disciplinele (materiile, obiectele de învăţământ):

..................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................

f). Discipline la care întâmpină dificultăţi şcolare, educaţionale: ...........................................

..................................................................................................................................................

natura dificultăţilor:......................................................................................................

manifestări: ...................................................................................................................

motivul: .........................................................................................................................

g). Deficienţe (senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

Activităţi/preocupări extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc): .........................

....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

35

4. Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)

4.1. Particularităţi ale proceselor cognitive şi stilului de muncă intelectuală

Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:

Predomină modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei

Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei

Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat

Percepţie complexă, spirit de observaţie

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Spiritul de observaţie

Capacitatea de reprezentare anticipativă

Capacitatea de reprezentare reproductivă

Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligenţă

Inteligenţă foarte

bună

Inteligenţă bună Inteligenţă de nivel

mediu

Inteligenţă

scăzută

Inteligenţă sub limită

Enunţ Calificative


Capacitatea de înţelegere a informaţiilor,

situaţiilor

Capacitate de înţelegere spontană

Surprinderea datelor unei probleme

Surprinderea esenţialului

Capacitate de analiză şi sinteză

36

Capacitate de abstractizare şi generalizare

Flexibilitate în alegerea soluţiilor pentru

rezolvarea problemelor, a situaţiilor

Deprinderi intelectuale

Învăţarea bazată pe înţelegere

Rezistenţa la efort intelectual

Particularităţi ale memoriei:

Foarte bună Bună Medie Slabă Foarte slabă

Enunţ Calificative


Memorie predominant mecanică

Memorie predominant logică

Utilizarea memotehnicilor

Rapiditatea memorării

Trăinicia păstrării

Exactitatea reactualizării informaţiilor

Promptitudinea reactualizării

Învăţarea reproductivă

Particularităţi ale imaginaţiei

Enunţ Calificative


Imaginaţie reproductivă

37

Imaginaţie reproductiv-creatoare

Pentru activităţi tehnice

Pentru activităţi artistice

Creativitate

Particularităţi ale limbajului

Enunţ Calificative


Corectitudinea exprimării orale

Expresivitatea verbală

Fluenţa exprimării verbale

Volumul vocabularului

Atenţia:

Enunţ Calificative


Capacitate de concentrare a atenţiei

Distributivitatea atenţiei

Mobilitatea atenţiei

Fluctuaţia atenţiei

Caracteristici motivaţionale şi volitive

Enunţ Calificative

Motivaţia şi voinţa în activitatea de învăţare Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Motivaţia cognitivă

Motivaţia afectivă

Motivaţia intrinsecă

Motivaţia extrinsecă

38

Competitivitate

Perseverenţă

Nivelul aspiraţiilor

Promptitudinea în luarea deciziilor

Stilul de muncă

a). Cum lucrează:

sistematic, ritmic, organizat;

inegal, fluctuant, în salturi,

neglijent, copiază temele de la alţii sau aşteaptă să i le facă alţii;

alte menţiuni: ................................................................................................

....................................................................................................................................

....................................................................................................................................

b). Sârguinţa:

Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios nesârguincios

c). Autonomie, creativitate:

Inventiv, cu manifestări de creativitate,

Manifestă uneori iniţiativă, independenţă,

Nesigur, dependent, fără iniţiativă,

Procedează rutinier, se conformează de regulă modelului,

Alte caracteristici: .................................................................................

......................................................................................................................

Particularităţi ale proceselor afective:

a). Emotivitate:

foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;

39

emotiv, fără reacţii dezadaptative;

îndrăzneţ, neemotiv.

b). Dispoziţie afectivă predominantă:

vesel, optimist;

mai mult trist, deprimat.

4.2. Trăsături de personalitate specifice

Temperamentul:

puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la

solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări repetitive;

hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;

tip combinat...............................................................................................................

Însuşiri aptitudinale

lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare

rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;

lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

Trăsături de caracter:

a). Atitudinea faţă de muncă:

pozitivă: ............................................................................................................

negativă: ............................................................................................................

b). Atitudinea faţă de alţii:

pozitivă: ............................................................................................................

negativă: ............................................................................................................

c). Atitudinea faţă de sine:

pozitivă: ..............................................................................................................

negativă: ..............................................................................................................

40

Enunţ: Calificative

Trăsături temperamental-caracteriale Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

- Comunicativ

- Activ

- Vioi

- Cu iniţiativă

- Optimist

- Impulsiv

- Disciplinat

- Încrezător în sine

- Retras

- Emotiv

- Altruist

- Curajos

- Sincer

- Conştiincios

- Ordonat

- Introvertit

5. Conduita elevului la lecţie şi în clasă

5.1. Conduita la lecţie:

atent, participă activ, cu interes;

atenţia şi interesul inegale;

de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;

prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.

5.2. Purtarea în general:

exemplară, ireproşabilă;

41

corectă, civiincioasă;

cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;

abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă, devianţă.

6. Conduita în grup. Integrarea socială a elevului:

6.1 Participarea la viaţa de grup:

mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin comunicativ;

participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;

este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.

caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al

grupului.

6.2. Cum este văzut de colegi:

bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;

bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;

preocupat mai mult de sine, trăsături individualiste, egoiste.

6.3. Colegii îl apreciază pentru:

rezultatele la învăţătură;

performanţele extraşcolare;

pentru că este prietenos, apropiat.

7. Rezultatele examinării psihosociale: ...................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

................................................................................................

8. Opţiunea şcolară/profesională: .............................................................................................

....................................................................................................................................................

9. Alte date semnificative: .........................................................................................................

..............................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................

10. Asistenţa psihopedagogică necesară: .................................................................................

42

...............................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................

11. Aprecieri generale şi recomandări: ...................................................................................

.................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

12.Concluzii:.........................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

Diriginte Director

43

COLEGIUL NAŢIONAL DE ARTĂ ION VIDU

Prof. Emanuela Macovei

PLANIFICARE ANUALĂ

An şcolar 2009-2010

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE

OBIECTUL : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA A VII- A

CURRICULUM APLICAT : T.C. 4 ore

Nr. de ore: - sem.I: 18 săpt.x 4 ore = 72

-sem. al II-lea: 17 săpt.x 4 ore = 68

Semestrul Unitatea de învăţare Nr.

ore

Săptămâna Observaţii

I

Recapitulare iniţială. Test iniţial 8 14-18 IX

21-25 IX

I Structura operei lirice

20 28IX-2X

5-9X

12-16X

19-23X

26-30X

I Structuri narative. Timp şi spaţiu 16 31X-8XI

9-13XI

16-20XI

44

23-27XI

I Autor.Narator.Personaj

12 30XI-4XII

7-11XII

14-18XII

I Tipuri de descriere 16 4-8I

11-15I

18-22I

25-29I

II Funcţionarea descrierii în naraţiune 16 8-12II

15-19II

22-26II

1-5III

II Nuvela 16 8-12III

15-19III

22-26III

29III-2IV

II Imnul 24 12-16IV

19-23IV

26-30IV

3-7V

10-14V

17-21V

II Recapitulare finală 12 24-28V

31V-4VI

7-11VI

45

COLEGIUL NAŢIONAL DE ARTĂ ION VIDU Director,

Prof. Emanuela Macovei

Şaf catedră,

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Clasa a VII-a

An şcolar 2009 - 2010

Curriculum aplicat: C.D. 4 ore

Nr.

crt.

Unitatea de

învăţare

Competente specifice Conţinuturi asociate Nr. ore Săpt. Obs.

1. Recapitulare

iniţială

3.2- recunoaşterea modalităţilor specifice de

organizare a textului epic şi a procedeelor

de expresivitate în textul liric

3.3-sesizarea corectitudinii şi valorii ex-

presive a categoriilor gramaticale şi lexicale

învăţate, într-un text citit

4.2-utilizarea corectă şi nuanţată a cate-

goriilor semantice învăţate

-trăsăturile specifice celor două

genuri (epic şi liric) în textele

literare studiate; trăsături ale

speciilor literare: nuvela, imnul;

-structuri în textele epice (timp,

spaţiu, modalităţi de caracterizare a

personajelor, *procedee de legare a

secvenţelor) şi lirice (concordanţa

dintre forma grafică a poeziei şi

ideea transmisă de aceasta;

-categorii morfologice specifice

părţilor de vorbire (actualizare şi

8h 14-18 IX

21-25 IX

46

conţinuturi noi): verbul,

substantivul, pronumele, numeralul,

adjectivul, adverbul, prepoziţia,

conjuncţia, interjecţia; relaţii şi

funcţii sintactice; raporturi de

coordonare şi de subordonare în

propoziţie şi frază;

-sensul omonimelor şi a paronimelor

în diferite contexte; utilizarea sino-

nimelor în scopul evitării repetiţiilor;

antonime; cuvinte polisemantice;

2. Structura

operei lirice

3.2-recunoaşterea modalităţilor specifice de



1.1-înţelegerea semnificaţiei generale a unui

mesaj oral

4.3- organizarea secvenţelor textuale în

funcţie de o cerinţă specifică

2.3- respectarea normelor morfosintactice în

propoziţii şi în fraze

1.3 -integrarea categoriilor semantice în

structuri lexicale proprii

Concepte operaţionale: Figuri de

stil. Versificaţia

Text suport: Tudor Arghezi,

Cuvânt

Comunicare: Comentarea unor

secvenţe ale textului liric

Fişa de lectură

Modalităţi de exprimare a

preferinţelor şi a opiniilor

Limba română:

- Noţiuni de sintaxă – relaţia text,

propoziţie, frază, cuvânt

- Vocabularul

3h

1h

1h

1h

28IX-2X

5-9X

47

2.2-valorificarea categoriilor semantice

învăţate, în contexte diferite

- Fonetica

Evaluare

1h

8h

4h

1h

12-16X

19-23X

26-30X

3. Structuri

narative-Timp

şi spaţiu


organizare a textului epic

3.3- sesizarea corectitudinii şi valorii ex-

presive a categoriilor gramaticale şi lexicale

învăţate, într-un text citit

4.3- organizarea secvenţelor textuale în


4.4- utilizarea corectă a flexiunii nominale

şi verbale în textul scris, utilizând corect

semnele ortografice şi de punctuaţie

2.3- respectarea normelor morfosintactice în


Concepte operaţionale:Timp şi

spaţiu.Acţiune.Personaje

Text suport: Mihail Sadoveanu,

Iapa lui Vodă

Comunicare: Comentarea unor

secvenţe ale textului narativ

Limba română: Verbul

Evaluare

3h

1h

11h

1h

31X-8XI

9-13XI

16-20XI

23-27XI

4. Autor.Narator.

Personaj



2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate

într-un mesaj oral

4.3 organizarea secvenţelor textuale în


Concepte operaţionale:Instanţele

narative. Cine, ce şi cum povesteşte?

Text suport: Mircea Cărtărescu,

Florin scrie un roman

Comunicare: Compunerea narativă

Limba română: Substantivul

3h

1h

30XI-4XII

48

4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi

verbale în textul scris, utilizând corect

semnele ortografice

şi de punctuaţie

Recapitulare pt. evaluare semestrială

Evaluare

4h

3h

1h

7-11XII

14-18XII

5. Tipuri de

descriere





mesaj oral



4.5- folosirea modalităţilor variate pentru

realizarea expresivităţii textului

Concepte operaţionale: Descrierea

subiectivă. Descrierea obiectivă

Text suport: Mihai Eminescu, Călin

(file din poveste)

Comunicare: Descrierea obiectivă

şi descrierea subiectivă

Limba română: Adjectivul

Evaluare

Ore la dispoziţia profesorului

4h

2h

5h

1h

4h

4-8I

11-15I

18-22I

25-29I

6. Funcţionarea

descrierii în

naraţiune




mesaj oral

2.5- cooperarea în interacţiunile de grup



Concepte operaţionale: Descriere

cadru. Descriere care întrerupe

naraţiunea

Text suport: Ion Creangă, Amintiri

din copilărie

Comunicare: Cum realizăm o

descriere?

2h

2h

8-12II

49

4.4- utilizarea corectă a flexiunii nominale

şi verbale în textul scris, utilizând corect


4.5- folosirea modalităţilor variate pentru

realizarea expresivităţii textului

Limba română: Pronumele

Numeralul

Evaluare

11h

3h

1h

15-19II

22-26II

1-5III

7. Nuvela




mesaj oral

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în

manifestarea unui comportament

comunicativ adecvat

1.2 sesizarea modalităţilor de organizare a

secvenţelor textuale ale unui mesaj oral

2.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale

sau neprevăzute de dialog sau monolog



3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii

expresive a categoriilor gramaticale şi

lexicale învăţate, într-un text citit



Concepte operaţionale:

Conflictul.Construirea personajelor

şi a acţiunii

Text suport:

I.L.Caragiale, Două loturi

Comunicare: Structura dialogului

Organizarea şi reorganizarea unui

text propriu. Cererea

Limba română:

Adverbul

Prepoziţia

Conjuncţia

Interjecţia

Evaluare

4h

2h

1h

2h

2h

2h

2h

1h

8-12III

15-19III

22-26III

29III-2IV

50


8. Imnul 3.2-recunoaşterea procedeelor de expresivi-

tate în textul liric


mesaj oral



4.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii

şi atitudini

2.3 respectarea normelor morfosintactice în





Concepte operaţionale: Invocaţia.

Evocarea

Texte suport: Vasile Alecsandri,

Imn lui Ştefan cel Mare

Comunicare: Scrierea despre textul

literar

Descrierea unor personaje,

personalităţi considerate drept

modele

Limba română:

Părţile de propoziţie:

Predicatul

Subiectul

Atributul

Complementul

Noţiuni de sintaxă

Recapitulare şi evaluare

semestrială

2h

1h

1h

2h

2h

4h

4h

4h

12-16IV

19-23IV

26-30IV

3-7V

10-14V

51

4h 17-21V

9. Recapitulare

finală

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi

cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind

legături sau diferenţieri între informaţiile

receptate din surse diverse

1.4 aplicarea principiilor ascultării active în

manifestarea unui comportament

comunicativ adecvat

2.5 participarea la diferite situaţii de

comunicare, manifestând o atitudine

favorabilă progresiei comunicării

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

Evaluarea lecturii suplimentare

Fonetică şi vocabular - exerciţii

Morfologie - exerciţii

Sintaxă - exerciţii

Comunicare orală şi scrisă

Ore la dispoziţia profesorului

2h

2h

2h

2h

2h

2h

24-28V

31V-4VI

7-11VI

52

Proiectare pe unităţi de învăţare – clasa aVII-a

Unitatea I - Tema: Structura operei lirice

Detalieri de conţinut Com

pete

nţe

spec

ifice

Activităţi de învăţare Resurse(

materiale

didactice,

organizarea

clasei)

Evaluare Timp

Concepte

operaţionale:

Figuri de

stil.Versificaţia

Text suport:

Tudor Arghezi,

Cuvânt

1) Descifrarea

textului

2) Explorarea

textului

3) Interpretarea

textului

Comunicare

1.3

2.2

2.1

3.1

3.2

4.1

4.3

- sensul cuvintelor în context;

- sensurile unor cuvinte în contexte

diferite;

-identificarea ideii principale şi a detaliilor

aferente;

- structura textului liric;

- trăsături specifice genului liric;

-procedee de expresivitate artistică şi

versificaţie;

- redactare nuanţată în raport cu structura şi

motivaţiile personale;

- comentarea unor secvenţe ale textului

Activitate

frontală şi

individuală.

Text suport.

Activitate

individuală.

Evaluarea

exprimării orale.

Evaluarea

exprimării

scrise.

1h

1h

1h

1h

53

Comentarea unor

secvenţe ale textului

liric

Fişa de lectură

Modalităţi de

exprimare a

preferinţelor şi a

opiniilor

Limba română:

Noţiuni de sintaxă:

relaţia text,

propoziţie, frază,

cuvânt

Vocabularul

Sensul cuvintelor în

context

Mijloace de

îmbogăţire a

vocabularului:

a) Interne:

Derivarea

4.4

3.1

4.3

2.2

1.5

4.4

1.3

2.2

2.2

3.3

4.4

liric;

- dispunerea în pagină; scriere îngrijită,

lizibilă şi corectă;

- construirea corectă şi expresivă a unui

text din punct de vedere sintactic;

- diferenţele dintre textele literare şi

nonliterare;

- cartea – obiect cultural;

- redactarea fişei de lectură.

- utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul

propoziţiei şi al frazei pentru exprimarea

prferinţelor şi a opiniilor;

- discuţii de confruntare a opiniilor;

ascultarea argumentelor/

contraargumentelor formulate într-o

discuţie de partenerii de comunicare.

- construirea corectă şi expresivă a unui

text din punct de vedere sintactic.

- sesizarea schimbării semnificaţiei unor

cuvinte în funcţie de contextul în care apar;

-identificarea mijloacelor de îmbogăţire a

vocabularului;

-utilizarea corectă a cuvintelor în funcţie

de valoarea lor morfologică;

Informare

privind viaţa

şi activitatea

lui T.

Arghezi.

Expoziţie de

carte.

Activitate

individuală.

Activitate

frontală şi

individuală..

Activitate

frontală, şi

individuală.

Texte suport

literare şi

non-literare.

Planşă vizând

noţiunile

teoretice

Evaluarea unei

prezentări orale.

Evaluarea

comunicării

scrise.

Evaluare

formativă.

1h

1h

1h

1h

1h

1h

54

Compunerea

Conversiunea

b) Externe:

Împrumuturi

Sinonime/ Antonime

Omonime/ Cuvinte

polisemantice

Paronimele/

Pleonasmul

Fonetica

Actualizare

Folosirea corectă a

accentului în limba

română

Exerciţii şi evaluare

sumativă

1.3

3.3

1.3

1.4

2.2

2.3

3.3

4.2

2.3

3.2

3.3

4.2

4.4

- stabilirea sensului unui cuvânt într-un

context dat;

- compararea a sensului cuvintelor în

contexte diferite;

-utilizarea relaţiilor de sinonimie,

antonimie, omonimie, polisemie într-o

comunicare orală sau scrisă;

-sesizarea construcţiilor pleonastice şi a

atracţiei paronimice, respectiv corectarea

acestora;

-utilizarea în contexte diferite a

semnificaţiei omonimelor şi paronimelor,

utilizarea sinonimelor în scopul evitării

repetiţiilor;

-despărţirea în silabe şi de accentuarea

corectă;

-recunoaşterea grupurilor de sunete dintr-

un cuvânt.

- ex. variate, pe baza unor texte suport,

vizând: recunoaşterea grupurilor de sunete

şi a mijloacelor de îmbogăţire a

vocabularului, utilizarea sinonimelor,

antonimelor, omonimelor şi paronimelor în

contexte variate, sesizarea atracţiei

paronimice şi a construcţiilor pleonastice,

accentuarea corectă, utilizarea corectă a

variantelor accentuale în diferite contexte

etc.

actualizate.

Fişe cu

exerciţii

lexicale

variate.

Culegeri de

exerciţii.

DEX,

DOOM2

Planşe vizând

noţiunile

teoretice

actualizate.

Activitate

frontală, pe

grupe şi

individuală.

DOOM2

Texte suport.

Activitate

frontală şi

individuală.

Fişe de lucru

individuale.

Evaluare

sumativă.

1h

1h

1h

1h

2h

1h

2h

55



PLANIFICARE ANUALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA A IX-A

2009-2010

NR.

CRT.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. DE ORE PERIOADA

1. Adolescenţa 32

SEMESTRUL I

18 săptămâni

72 de ore

2. Familia 22

3. Evaluare semestrială 3

4. Iubirea (continuare, sem. al II-lea 18

9. Iubirea 10

SEMESTRUL AL II –LEA

17 săptămâni

68 de ore

10. Aventură, călătorie 23

12. Evaluare semestrială 3

13. Personalităţi, exemple, modele 22

14. Recapitulare 10

56



PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a IX-a – Semestrul I – 2009-2010

UNITATEA

DE

ÎNVĂŢARE

COMPE-

TENŢE

SPECIFICE

CONŢINUTURI

NR.

DE

ORE

SĂPTĂ-

MÂNA

OBSERVAŢII

Adolescenţa

1.1. utilizarea

adecvată a

achiziţiilor

lingvistice în

receptarea

diverselor

texte

1.2.

identificarea

elementelor

specifice din

structura unor

tipuri textuale

studiate

1.5. utilizarea

corectă şi

adecvată a

formelor

exprimării

orale şi scrise

în diverse

situaţii de

Prezentarea programei şi a bibliografiei 2 I

Exerciţii recapitulative: ortografie,

punctuaşie, vocabilar, gramatică

2 I

Vocabularul: domeniile vocabularului,

categorii de cuvinte după formă şi înţeles

2 II

Derivarea cu prefixe si sufixe 2 II

Romanul adolexcentului miop, de

Mircea Eliade

1. Viziunea asupra adolescenţei

(exprimarea orala a opiniilor faţă

de roamn)

2

III

2. Textul narativ

- conţinut epic, structură

epică

- elemente de construcţie a

subiectului

- instanţe ale comunicării

narative

- perspectivă narativă

3

III – IV

(1)

3. Personajul: adolescentul

- autor, narator, personaj

- caracterizarea

IV

57

comunicare

2.1. aplicarea

unor tehnici

vizând

înţelegerea

textelor

literare sau

nonliterare

2.4.analizarea

componentelor

structurale şi

expresive ale

textelor

literare

studiate şi

discutarea

rolului

acestora în

tratarea

temelor

2.6. aplicarea

conceptelor de

specialitate în

analiza şi

discutarea

textelor

literare

studiate

2.2.

argumentarea

unui punct de

vedere privind

textele studiate

3.3.

argumentarea

unui punct de

personajului 2

Memorii I, Mircea Eliade

- text ficţional şi text

nonficţional

(memorialistic)

- eu ficţional şi eu real

- adevăr artistic, ficţiune,

realitate, imaginaţie,

invenţie

2

IV – V

(1)

Adolescenţi de ieri şi de azi (modul de

reflectare a unei teme aparţinând unor

genuri sau apoci diferite, jurnal de

lectură) – prezentare de carte, monologul

1. Titu Maiorescu, Jurnal I: vârsta

formării

2. Lucian Blaga, Hronicul şi cânticul

vârstelor – descoperirea culturii

3. J. D. Sallinger, De veghe în lanul de

secară – o altă faţă a adolescenţei

4. Simonne de Beauvoir, Amintirile unei

fete cuminţi – adolescenţi şi părinţi

5. Marin Preda, Viaţa ca o pradă -

6. Horia Roman Patapievici, Zbor în

bătaia săgeţii – lectura în adolescenţă

7. Mircea Cărtărescu, Travesti –

problemele adolescenţei

7

V- VI

Nicolae Labiş, Moartea căprioarei –

traumele maturizării

- temă, motiv

- simbol

- figuri de stil

2

VII

Adolescenţa bunicilor noştri

- Monologul: povestirea /

relatarea orală

2

VII

58

vedere privind

textele studiate

Adolescenţa – o vârstă dificilă?

- Dialogul; tipuri:

conversaţia cotidiană,

discuţia argumentativă;

reguli ale dialogului

- Argumentarea;

argumentare şi

contraargumen-tare în

dialog

- dezbatere

4

VIII

Familia

1.1. utilizarea

adecvată a

achiziţiilor

lingvistice în

receptarea

diverselor

texte

1.2.

identificarea

elementelor

specifice din

structura unor

tipuri textuale

studiate

1.3.exprimarea

orală sau în

scris a

propriilor

reacţii şi opinii

privind textele

receptate

1.4. utilizarea

corectă şi

adecvată a

formelor

I.L. Caragiale, Tren de plăcere

- rolul verbelor în naraţiune

- rezumatul

- factori care perturbă receptarea

mesajelor orale

4 IX

Familia în schiţele lui I. L. Caragiale 2 X

Stiluri funcţionale (adecvarea la situaţia

de comunicare, adecvarea la scopul

comunicării, )

- situaţia de comunicare

- stilul ştiinţific: fişe de

lectură

- stilul administrativ-

juridic: corespondenţa

oficială, formulare

tipizate

- stilul publicistic: ştirea,

anunţul publicitar

4 X - XI

Ioan Slavici, Mara

1. Lumea romanului

- rolul elementelor arhaice

şi regionale în receptarea

mesajelor

2. Personajele

- caracteriare de personaj

4 XI – XII

(2)

Monologul: descrierea orală, 1 XII

Familia şi societatea - dezbatere 1 XII

59

exprimării

orale şi scrise

în diverse

situaţii de

comunicare

2.1. aplicarea

unor tehnici

vizând

înţelegerea

textelor

literare sau

nonliterare

2.3.

compararea

ideilor şi

atitudinilor

diferite în

dezvoltarea

aceleiaşi teme

literare

2.5.

compararea

trăsăturilor

definitorii ale

comunicării în

texte ficţionale

şi

nonficţionale

2.7.

compararea

limbajului

cinematografic

cu acela al

textului scris

3.1.

identificarea

structurilor

argumentative

Monologul: argumentarea orală

Teza (recapitulare, corectare) 3 XIII

Nivelul fonetic, ortografic, de punctuaţie

- exerciţii

3 XIII-

XIV(2)

60

într-un text dat

3.3.

argumentarea

unui punct de

vedere privind

textele studiate

Iubirea

1.3.exprimarea

orală sau în

scris a

propriilor

reacţii şi opinii

privind textele

receptate

1.4. utilizarea

corectă şi

adecvată a

formelor

exprimării

orale şi scrise

în diverse

situaţii de

comunicare

2.3.

compararea

ideilor şi

atitudinilor

diferite în

dezvoltarea

aceleiaşi teme

literare

2.4.analizarea

componentelor

structurale şi

expresive ale

textelor

literare

studiate şi

discutarea

Eros şi Agape (ficţional, nonficţional,

literar, nonliterar)

- Platon Banchetul,

fragment

- Noul Testament, II

Corinteni

2 XIV

Mihai Eminescu, Replici

- Genul liric - recapitulare

2 XV

Victor Hugo, Bărbatul şi femeia

- Figuri de stil -

recapitulare

2 XV

W. Shakespeare, Romeo şi Julieta

- structura dramatică

- viziunea asupra iubirii

- literatura şi cinematografia

4 XVI

Din marile poveşti de dragoste ale

lumii

1. Tristan şi Izolda: rezumat – o oră

2. Din lirica de dragoste a

Renaşterii: sonete – 2 ore

3. P. Corneille, Cidul - pasiune şi

datorie – o oră

4. M. Eminescu, vârsta romantică a

iubirii

- Floare albastră: structura

lirică, figuri de stil – 2 ore

- corespondenţa cu

Veronica Micle – textul

epistolar – 2 ore

8 XVII-

XVIII

61

rolului

acestora în

tratarea

temelor 2.7.

compararea

limbajului

cinematografic

cu acela al

textului scris

2.6. aplicarea

conceptelor de

specialitate în

analiza şi

discutarea

textelor

literare

studiate

3.3.

argumentarea

unui punct de

vedere privind

textele studiate

62

Proiectarea lecției de limba și literatura română

Tipologia lecțiilor

După Corneliu Crăciun (ediția a III-a 2009), putem distinge următoarele tipuri de lecție:

a. Lecția de transmitere și însușire de noi cunoștințe

Profesorul are un rol dominant în transmiterea informațiilor noi către elevi. O astfel de

lecție ar putea fi cea în care profesorul prezintă elevilor manualul după care se va lucra pe

ăntreg parcursul anului școlar.

b. Lecția de dobândire de noi cunoștințe urmărește dobândirea de noi cunoștințe, pe baza

informațiilor pe care elevii le dețin deja. Receptarea noilor cunoștințe este dominantă în

acest tip de lecție, în timp ce celelalte evenimente (verificarea, fixarea) dețin un loc

secundar. Descoperirea noilor informații de către elevi poate parcurge fie un demers

inductiv (de la particular la general, de la exemplu la definiție), fie un demers deductiv

(parcurs invers celui inductiv).

c. Lecția de formare de priceperi și deprinderi menține în centrul activității didactice munca

independentă a elevului. Exercițiile aplicative sau studiul individual sunt activități

frecvente în cadrul acestui tip de lecție.

d. Lecția de recapitulare și sistematizare are ca scop consolidarea cunoștințelor elevilor.

Pentru buna sistematizare a cunoștințelor, acest tip de lecție este abordat la început și la

sfârșit de an școlar sau de semestru, dar și în timpul semestrului, mai ales la finalul unei

unități de învățare.Ca metodă, exercițiul este folosit foarte frecvent, iar ca mijloc se

recomandă utilizarea frecventă a fișei de lucru.

e. Lecția de verificare (control) și evaluare a cunoștițelor și deprinderilor are scopul de a

stabili cuantumul cunoștințelor deținute de elevi. Verificarea cunoștințelor se poate face

prin teme sau lucrări scrise, teste docimologice, pe cale orală, sau prin îmbinarea evaluării

orale cu cea scrisă.

f. Lecția mixtă (combinată) folosește diverse tipuri de activități , atât cele care au ca scop

verificarea cunoștințelor, cât și cele care vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de

deprinderi sau sistematizarea cunoștințelor.

63

Etapele lecției sunt structurate, în linii mari, în funcție de patru etape fundamentale:

1. Momentul organizatoric

2. Actualizarea (sau verificarea) cunoștințelor asimilate anterior

3. Însușirea noilor cunoștințe

4. Fixarea și evaluarea cunoștințelor dobândite pe parcursul lecției.

Momentele lecției se suprapun acestor patru etape. Deși cu mici diferențe în privința terminologiei și a

numărului exact al momentelor lecției, în general, proiectul didactic se structurează în funcție de următorii

pași:

1. Captarea atenției

2. Enunțarea temei și a obiectivelor urmărite

3. Reactualizarea cunoștințelor (a ideilor și noțiunilor-ancoră)

4. Prezentarea noului conținut și a sarcinilor de învățare

5. Dirijarea învățării

6. Obținerea performanțelor

7. Asigurarea feedback-ului

8. Asigurarea retenției

9. Evaluarea formativă a rezultatelor învățării.

Etapele operației de proiectare

1. Consultarea programei școlare în vigoare și a manualelor alternative. Selectarea manualului

alternativ potrivit clasei de elevi.

2. Elaborarea planificărilor calendaristice, ținând cont de toate detaliile calendaristice și de conținut

3. Întocmirea proiectelor de lecție

Ținând cont de structura conținutului științific și de particularitățile clasei, fiecare profesor își poate

structura demersul didactic în mod independent. Un posibil parcurs al etapelor proiectării ar fi următorul:

Stabilirea obiectivelor. În întocmirea proiectului didactic, stabilirea obiectivelor are un rol central.

Obiectivele se stabilesc în funcție de conținut și de finalitatea activității didactice.

După stabilirea obiectivelor, se selectează și se structurează logic conținutul științific al lecției.

64

Se stabilește strategia didactică: metode, mijloace de învățământ, forme de organizare (activități

frontale, individuale, pe grupe).

Se stabilește modalitatea de evaluare a cunoștințelor.

Pentru a întocmi corect obiectivele operaționale, trebuie să ținem seama de următoarele aspecte:

- obiectivul se stabilește în funcție de conținutul ce urmează a fi transmis în cadrul lecției și de

particularitățile grupului de elevi;

- obiectivul descrie o modificare concretă de comportament;

- obiectivul prezintă rezultatul învățării, în termeni observabili și măsurabili;

Verbe indezirabile în formularea obiectivelor operaționale:

- a forma la elevi, a promova la elevi, a dezvolta, a cunoaște, a ști, a arăta importanța, a înțelege, a se

familiariza, a aprecia, a aprofunda, a învăța, a pricepe, a se obișnui etc.

Verbe dezirabile: a rezuma, a rezolva, a enumera, a clasifica, a defini, a preciza, a înlocui, a ordona, a

redacta, a substitui etc.3.

3 Pentru o listă a verbelor dezirabile și a verbelor indezirabile în alcătuirea obiectivelor operaționale, vezi Florian-Alexandru

Chihai, paginiel 32-33.

65

Programarea lecțiilor susținute de studenți

Nr. crt. Data Clasa Intervalul orar Tema lecției Observații

1.

2.

3.

4.

5.

6.

66

Analiza lecției predate de student

Proiectarea lecției Activizarea

elevilor.

Alternanța

formelor de

organizare

Capacitatea de

evaluare

formativă a

studentului

practicant

Stabilirea

corectă a

obiectivelor

operaționale

Corelaţia dintre

obiectivele

operaționale și

conţinut,

strategie,

mijloace de

învăţământ,

forme de

organizare si

evaluare

67

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Macovei Emanuela

CLASA: a VI-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, Timişoara

OBIECTUL: Limba română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Schiţa

SUBIECTUL LECŢIEI: Predicatul TIPUL LECŢIEI: mixtă

DURATA: 50’

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

1.3 Sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată

2.3 Utilizarea categoriilor gramaticale învăţate în diverse tipuri de propoziţii.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

3.4 Sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite.


A) cognitive:

O1 – să identifice corect predicatele în diferite contexte;

O2 – să diferenţieze predicatul verbal de predicatul nominal;

O3 – să cunoască părţile de vorbire prin care poate fi exprimat predicatul verbal, respectiv nominal;

b) psihomotorii:

O4 – să alcătuiască enunţuri corecte din punct de vedere gramatical;

O5 – să analizeze corect predicatele din contexte date;

c) afective:

O6 – să evalueze corectitudinea răspunsurilor colegilor.


METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea,

ciorchinele

MATERIALE ŞI MIJLOACE: fişe de lucru, manuale, prezentare power-point

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual

68

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, test formativ

BIBLIOGRAFIE:

Adrian Costache, Georgeta Costache – Limba română – o gramatică sintetică,Grupul Editorial Art,

Bucureşti, 2002

Sofia Dobra – Ghid de limba şi literatura română pentru cl. a V-a – a VIII-a, Ed. Plus, 2005

69

SCENARIUL DIDACTIC

Momentele lecţiei Detalieri de conţinut Metode,

mijloace

Forma de

organizare

Evaluare Obs.

Momentul

introductiv (2min)

Pregătirea materialelor de lucru. Asigurarea

climatului afectiv necesar desfăşurării orei.

Captarea atenţiei şi

reactualizarea

noţiunilor ancoră

(8 min.)

Verificarea temei pentru acasă.

Discuţie privind părţi de vorbire/părţi de propoziţie.

conversaţia frontal formativă

interevaluare

Anunţarea

subiectului lecţiei şi a

obiectivelor

(3 min.)

Pe baza unor enunţuri eliptice de predicat, elevii

stabilesc importanţa acestei părţi de propoziţie

pentru realizarea unei comunicări corecte şi

inteligibile.

Se notează în caiete şi pe tablă titlul lecţiei.

Afişarea obiectivelor.

problematiza-

rea

explicaţia

frontal

Dirijarea învăţării

(20 min.)

Pe fişa de lucru pe care au primit-o (ex.1, anexa 1),

elevii sunt solicitaţi să sublinieze predicatele şi să

precizeze felul lor.

Li se cere apoi să-şi amintească definiţia

predicatului:

Partea principală de propoziţie care arată ce

face, ce este sau cum este subiectul.

Elevii sunt solicitaţi apoi să sesizeze diferenţele

între predicatul verbal şi cel nominal şi se definesc

aceste două noţiuni.

Elevii trebuie să-şi amintească prin ce poate fi

exprimat predicatul verbal (verb predicativ

personal, adverb predicativ, interjecţie predicativă).

- fişe de lucru;

- prezentare

power point

conversaţie;

explicaţia;

- fişe de lucru;

problematiza-

frontal

formativă

70

Li se cere să alcătuiască enunţuri pentru fiecare

dintre ele. (ex.2, anexa1)

*Pe măsură ce se rezolvă sarcinile de lucru,

elevii vor completa ciorchinele de pe anexa 3. Li se cere elevilor să precizeze structura

predicatului nominal (verb copulativ + nume

predicativ) şi să dea exemple de verbe copulative.

Elevii trebuie să observe că unele verbe au dublă

valoare: verbe predicative şi verbe copulative.

(ex.3, anexa1)

Elevii sunt solicitaţi să analizeze un predicat verbal

şi un predicat nominal de pe fişa de lucru primită la

începutul activităţii. (ex.4, anexa 1)

Pentru a face precizări suplimentare privind topica

şi punctuaţia, se rezolvă un exerciţiu de tipul

alegere duală. (ex.5, anexa1)

Pentru problenme privind acordul subiectului cu

predicatul verbal, se rezolvă exerciţiul 6, anexa 1.

rea

observaţia

exerciţiul

explicaţia

individual

frontal

formativă

Feedback/Evaluare

(12 min.)

Elevii rezolvă independent sarcinile fişei de lucru

cu testul formativ ce cuprind exerciţii de tipul

adevărat/fals. (Anexa 2)

După expirarea timpului de lucru, elevii schimbă

fişele între ei şi, sub supravegherea profesorului, se

realizează corectarea.

fişa de lucru munca indep.

frontală

interevaluare

Asigurarea retenţiei

şi a transferului

(2min.)

Elevii primesc urmǎtoarea sarcinǎ de lucru:

Alcătuiţi o compunere de aproximativ o pagină cu

titlul O zi de neuitat . Subliniaţi cu o linie

predicatele verbale, cu două linii pe cele nominale

şi analizaţi câte unul din fiecare.

caiete

individuală

71

ANEXA 1

Predicatul

1. Subliniaţi predicatele din textele următoare şi precizaţi felul lor:

“Dumneata spune-i c-am venit eu. “(I.L. Caragiale)

“Era un bărbat mărunţel, cam uzat; bărbuţa roşcată începuse a-i cărunţi.”( M. Sadoveanu)

“Unu-i moldovan.” (Mioriţa)

“Acuma ai ajuns domnişoară?” (M. Sadoveanu)

2. Precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate predicatele verbale din următoarele enunţuri:

“Ne întovărăşim cu dânşii, de frica lăieşilor din Ruginoasa, şi hai-hai, până-n ziuă, iacă-te-ne în

Târgul-Frumos.”(I. Creangă)

“Poate să fi fost la cântători, când urletele vijeliei începură a-şi coborî glasul.”(C. Hogaş)

3. Stabiliţi valoarea verbelor subliniate în următoarele enunţuri:

a. Ionela este în grădină.

b. Ionela este prietena mea.

c. Mama a ajuns acasă.

d. Mama a ajuns bătrână.

e. El părea bolnav.

f. Pare că nu înţelege.

4. Analizaţi un predicat verbal şi un predicat nominal, la alegere, din textele de mai sus.

5. Precizaţi care este poziţia predicatului prin raportare la subiect.

Să vină şi el! / Se află mulţi copii în sală?

“Uriaşii munţi erau acum blajini, tihniţi şi prididiţi de soare.”(C. Hogaş)

6. Alege varianta corectă:

Majoritatea au plecat/ a plecat în oraş.

Fiecare va veni/ vor veni cu proiectul său.

Jumătate din elevi a învăţat/ au învăţat lecţia.

Eu, tu şi el mergem/ merg la film.

Mama sau tata va/ vor veni cu noi.

72

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu

PROPUNĂTOR: Veronica Sarchiz

DATA: 12.03.2010

CLASA: a VI-a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Literatura populară – doina

TEMA LECŢIEI: Pronumele personal şi pronumele de politeţe – exerciţii

TIPUL LECŢIEI: de formare de priceperi şi deprinderi

TIMP: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE / SPECIFICE:


1.3 să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral

2 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată

2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

3.4 să sesizeze organizarea morfologică şi sintactică a textelor citite

73


a) Cognitive:

O1: să recunoască tipurile de pronume învăţate;

O2: să identifice valoarea morfologică, cazul şi funcţia sintactică în context;

b) Psihomotorii:

O3: să integreze forme adecvate ale pronumelui în enunţuri;

O4: să analizeze corect pronumele din contexte date;

c) Afective:

O5: sǎ-şi formeze capacitatea de lucru în echipă, de interevaluare şi de autoevaluare.


a) Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, problematizarea

b) Resurse / Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, fişe de evaluare, caiete, tablă

c) Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

EVALUARE:

evaluare formativǎ

evaluare oralǎ

interevaluare

BIBLIOGRAFIE:

Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limbă şi comunicare, Bucureşti,

2009;

Maria Anghel, Limba română pentru gimnaziu. Exerciţii şi teste, Editura Polirom, Iaşi,

2005;

Alexandru Metea, Limba română actuală, Editura EMIA, Timişoara, 2008.

74

SCENARIUL DIDACTIC

Momentele

lecţiei

Doza

re

Ob

iect

iv o

p.

Conţinutul ştiinţific

al lecţiei

Strategia

didactică

Evaluare

Obs.

Met

od

e

Mate

riale

Form

e d

e

org

an

izare

Momentul

introductiv

1

min.

Pregătirea materialelor de lucru şi asigurarea

climatului afectiv necesar desfăşurării orei. Se

cere elevilor să-şi deschidă cărţile şi caietele de

limba şi literatura română.

Captarea

atenţiei şi

reactualizarea

noţiunilor

ancoră

10

min.

Se verifică tema pe care elevii au avut-o de

pregătit acasă. Se corectează eventualele

greşeli, se oferă explicaţii suplimentare. Elevii

sunt apreciaţi în funcţie de corectitudinea

rezolvării temei.

Se adresează întrebări elevilor:

„Ce tipuri de pronume am învăţat până acum?”

conversaţia

explicaţia

caiete frontal aprecieri

verbale

75

„Ce reprezintă pronumele personal?”

„Care sunt formele pronumelui personal?”

„Ce reprezintă pronumele de politeţe?”

„La ce persoane se poate întâlni pronumele de

politeţe?”

formativă

Anunţarea

subiectului

lecţiei şi a

obiectivelor

2

min.

Elevii sunt anunţaţi că vor realiza mai multe

exerciţii pentru a-şi consolida cunoştinţele deja

dobândite cu privire la pronume.

Se notează pe tablă titlul lecţiei: Pronumele

personal şi pronumele de politeţe – exerciţii.

Elevii notează titlul în caiete.

explicaţia tablă

caiete

frontal

Dirijarea

învăţării

20

min.

O1

O4

O3

Fiecare elev va primi câte o fişă cu exerciţii

(vezi Anexa 1). Exerciţiile vor fi rezolvate oral.

La primul exerciţiu, elevii vor stabili valoarea

de adevăr a unor afirmaţii pe baza unui text citit

anterior. Ei vor motiva alegerea făcută.

În al doilea exerciţiu, elevii vor completa

spaţiile punctate cu diverse forme de pronume,

în funcţie de cerinţele stabilite.

Pentru rezolvarea celui de-al treilea exerciţiu,

vor fi aleşi selectiv elevi care ies la tablă şi

explicaţia

exerciţiul

problemati-

zarea

fişe de

lucru

frontal

formativă

76

O2

analizează morfo-sintactic cuvintele subliniate

din text, conform următorului model:

- tipul pronumelui;

- formă;

- persoană;

- număr;

- gen (dacă e cazul);

- caz;

- funcţia sintactică.

tablă

individual

Feed-back/

Evaluare

15

min.

Elevii vor fi împărţiţi în grupe formate din patru

membri. Fiecare grupă va primi câte o fişă de

evaluare cu sarcini diferite (Anexa 2).

După rezolvarea sarcinii de pe fişă, răspunsurile

vor fi citite de un reprezentat al grupei, urmate

de eventuale corectări, comentarii şi explicaţii

suplimentare.

exerciţiul

conversaţia

explicaţia

fişe de

evaluare

pe grupe

frontal

inter-

evaluare

aprecieri

verbale

Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

1

min.

Elevii primesc ca sarcină să rezolve exerciţiile

de la pagina 105 din caietul special.

explicaţia caiete individual

Aprecieri 1

min.

Se formulează aprecieri privind modul în care

elevii au îndeplinit sarcinile propuse.

explicaţia frontal

77

ANEXA 1

Exerciţiul 1

Citiţi cu atenţie textul următor:

- De ce nu vrei să mergi cu mine în parc, Andrei? Doar ştii că azi avem concursul

cu biciclete. Şi tu nu poţi lipsi. Eşti cel mai bun...Nimeni nu poate să te întreacă.

- Nu pot să vin pentru că sunt pedepsit. Mama a aflat de notele mici de la limba

română. Profesoara i-a sugerat că ar fi bine să rezolv mai multe exerciţii acasă. Şi mama

mi-a zis că trebuie să ascult de sfatul dumneaei. Până atunci nu am voie să ies la joacă.

- Nici la concursul de azi?

- Nu cred. Mama este foarte supărată. Înainte să ieşim din cabinetul de română a

exclamat: „Voi avea eu grijă de dumnealui! Se pare că acum elevii trebuie să fie trataţi cu

mai multă severitate. Altfel, nu te mai poţi înţelege cu dânşii.”

- Atunci rămân şi eu să te ajut la exerciţii. Le vom rezolva împreună.

- Dar nu vreau să pierzi concursul de biciclete. Pedeapsa este pentru mine...

- Nu e nevoie să rămâneţi, intervine mama, care auzise ultimele replici ale

copiilor. Puteţi merge amândoi la concurs, cu condiţia ca, la întoarcere, să te apuci de

studiu.

- Mulţumesc, mămico! Mata eşti cea mai bună mamă din lume!

Pentru următoarele afirmaţii, încercuiţi litera A, dacă propoziţiile

sunt adevărate, sau F dacă sunt false. Motivaţi alegerea făcută:

Pronumele cu mine este pronume personal, formă neaccentuată, caz

acuzativ. A F

78

Pronumele te este pronume personal, are cazul acuzativ şi funcţia

sintactică de complement direct. A F

Pronumele i- are funcţia sintactică de atribut pronominal. A F

Pronumele mi- este pronume personal, formă neaccentuată, cazul genitiv.

A F

Pronumele de politeţe dumneaei are funcţia sintactică de atribut

pronominal genitival. A F

Pronumele eu este în cazul acuzativ şi are funcţia sintactică de

complement. A F

Pronumele de politeţe de dumnealui are funcţia sintactică de atibut în

cazul acuzativ. A F

Cu dânşii este un pronume de politeţe, persoana a III-a, cazul acuzativ.

A F

Pronumele le este personal şi are funcţia sintactică de complement direct.

A F

Pronumele personal pentru mine are funcţia sintactică de complement

indirect în cazul acuzativ. A F

Mata este un pronume de politeţe folosit în limbajul solemn, oficial.

A F

79

Exerciţiul 2

Completaţi spaţiile punctate cu pronume, în conformitate cu cerinţele

menţionate:

„Dracul, când n-are ce face, ştiţi ce face... Intră înlăuntru şi începe a-şi purta

codiţa 1................ bârligată pe la nasul uncheşului. Atât 2.........-a trebuit lui moş Ursilă,

ş-apoi las’ pe 3...........! Deodată sare mânios din bârlog, haţ! dracul subsuoară şi- 4...........

trage cu atâta putere, de era să-şi deie sufletul şi ochii i-au ieşit afară din cap cât cepele de

mari.”

(Ion Creangă, Dănilă Prepeleac)

1. pronume personal, formă accentuată, persoana a III-a, nr. singular, gen

masculin, caz genitiv

2. pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr.singular, caz dativ

3. pronume personal, formă accentuată, persoana a III-a, nr.singular, caz acuzativ,

(altă formă decât el)

4. pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, gen

masculin, caz acuzativ

„Mi-a trimis bădiţa dor

Şi pe frunza viilor;

1........-am trimis n-apoi acasă

Pe frunza din via noastră,

Ia- 2............, bade, dorul cu 3...........,

Nu-l mai lăsa pe la 4.............

Că-s fetiţă tinerea –

Doru meu nu- 5........... va şedea.”

(A trecut bădiţa dealul)

80

1. pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr.singular, caz dativ

2. pronume personal, formă neaccentuată, persoana a II-a, nr. singular, caz dativ

3. pronume personal, formă accentuată, persoana a II-a, nr. singular, caz acuzativ

4. pronume personal, formă accentuată, persoana I, nr. plural, caz acuzativ

5. pronume personal, formă neaccentuată, persoana I, nr. singular, caz dativ

Exerciţiul 3

Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele subliniate:

- Îndată vi s-a aduce şi demâncare, şi băutură, zise împăratul, numai de-ţi putea

dovedi cât vă voi da eu; că de nu-ţi fi mâncători şi băutori buni, v-aţi găsit beleaua cu

mine, nu vă pară lucru de şagă!

- De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea voastră, zise atunci

Flămânzilă, ţinându-se cu mâinile de pântece.

- Şi înălţimei-voastre gând bun şi mână slobodă, ca să ne daţi cât se poate mai

multă mâncare şi băuturică, zise Setilă, căruia îi lăsa gura apă, că din mâncare şi băutură,

las' dacă ne-a întrece cineva; numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii.

Împăratul tăcea la toate aceste, îi asculta cu dezgust şi numai înghiţea noduri. Dar,

în gândul său: "Bine, bine! Cercaţi voi marea cu degetul, dar ia să vedem cum i-ţi da de

fund? Vă vor ieşi ele toate aceste pe nas". (...) Şi apoi, ducându-se împăratul în treaba lui,

i-a lăsat să-şi bată capul cum vor şti.”

(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

ANEXA 2

Echipa nr. 1

Alcătuiţi trei enunţuri în care pronumele personal tine să aibă, pe rând, funcţia

sintactică de nume predicativ, atribut şi complement.

81

Echipa nr. 2

Alcătuiţi două enunţuri în care pronumele personal lui să fie folosit, pe rând, în

cazul genitiv, apoi dativ.

Echipa nr. 3

Alcătuiţi un enunţ cu un pronume personal în cazul vocativ şi alt enunţ cu un

pronume de politeţe în acelaşi caz.

Echipa nr. 4

Alcătuiţi trei enunţuri în care un pronume de politeţe să fie folosit, pe rând, în

cazurile acuzativ, genitiv şi dativ.

Echipa nr. 5

Alcătuiţi două enunţuri care să conţină simultan atât o formă accentuată cât şi una

neaccentuată a aceluiaşi pronume personal.

Echipa nr. 6

Alcătuiţi două enunţuri în care să folosiţi o formă reverenţioasă (solemnă) şi apoi

una populară a unor pronume de politeţe.

82

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu

PROPUNĂTOR: Andreea Lișitǎ

DATA: 23.04.2010

CLASA: a VI-a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Opera epicǎ în prozǎ- schiţa

TEMA LECŢIEI: Trecerea din vorbirea directǎ în vorbirea indirectǎ

TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoștinţe

TIMP: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE / SPECIFICE:


1.1 Distingerea între informaţiile esenţiale și cele de detaliu într-un mesaj oral, stabilind

legǎturi sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse

2 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în

situaţii de comunicare monologată şi dialogată

2.5 Participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă

progresiei comunicării

4 Utilizarea corectǎ și adecvata a limbii române în producerea de mesaje scrise, în

diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

83

4.4 Alcǎtuirea rezumatului unui text literar sau non-literar


a) Cognitive:

O1: sǎ foloseascǎ dialogul în comunicare;

O2: sǎ identifice particularitǎţile vorbirii directe și indirecte;

b) Psihomotorii:

O3: sǎ transforme vorbirea directǎ în vorbirea indirectǎ și invers;

O4: sǎ alcǎtuiascǎ dialoguri pe o temă datǎ;

c) Afective:

O5: sǎ-şi formeze capacitatea de lucru în echipă, de interevaluare şi de autoevaluare.


a) Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, explicaţia.

b) Mijloace de învăţământ: fişe de evaluare, caiete, tablă, manualul

c) Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

EVALUARE:

evaluare formativǎ

evaluare oralǎ

interevaluare

BIBLIOGRAFIE:

Corneliu Crǎciun, Metodica predǎrii limbii și literaturii române, editura

EMIA, ediţia a III-a, 2009.

84

SCENARIUL DIDACTIC

Momentele

lecţiei

Doza

re

Ob

iect

iv o

p.

Conţinutul ştiinţific

al lecţiei

Strategia

didactică

Evaluare

Obs.

Met

od

e

Res

urs

e

Form

e d

e

org

an

izare

Momentul

introductiv

1

min.

Pregătirea materialelor de lucru şi asigurarea

climatului afectiv necesar desfăşurării orei. Se

cere elevilor să-şi deschidă cărţile şi caietele de

limba şi literatura română.

Captarea

atenţiei şi

reactualizarea

noţiunilor

ancoră

10

min.

Se verifică tema pe care elevii au avut-o de

pregătit acasă. Se corectează eventualele

greşeli, se oferă explicaţii suplimentare. Elevii

sunt apreciaţi în funcţie de corectitudinea

rezolvării temei.

Se noteazǎ pe tablǎ textul de la Anexa 1, din

pauzǎ.

Se cere elevilor sǎ transforme dialogul în

conversaţia

explicaţia

caiete frontal aprecieri

verbale

85

O3

relatarea spuselor cuiva, astfel realizându-se

transformarea vorbirii directe în vorbirea

indirectǎ.

exerciţiul formativă

Anunţarea

subiectului

lecţiei şi a

obiectivelor

2

min.

În urma discuţiei anterioare, elevilor li se va

spune cǎ în aceastǎ orǎ vor vorbi despre dialog.

Li se va explica elevilor obiectivele lecţiei.

Se notează pe tablă titlul lecţiei: Trecerea din

vorbirea directǎ în vorbirea indirectǎ.

Elevii notează titlul în caiete.

Explicaţia

conversaţia

tablă

caiete

frontal

Dirijarea

învăţării

20

min.

O1

O3

O2

Pornind de la textul din manual, pagina 96,

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangǎ,

elevilor li se va cere sǎ rǎspundǎ la întrebǎrile

aferente.

Apoi, sǎ realizeze transformarea fiecǎrei replici

în vorbirea indirectǎ.

Se noteazǎ treptat particularitǎţile vorbirii

directe și indirecte atât pe tablǎ cât și în caiete.

(Anexa2)

explicaţia

exerciţiul

conversatia

tablǎ

caiete

frontal

formativă

86

individual

Feed-back/

Evaluare

15

min.

O5

O4

O3

Elevii vor fi grupaţi în perechi. Fiecare grupă

va primi câte o fişă de evaluare cu sarcini

diferite, adecvate subiectului lecţiei: de

transformat vorbirea directǎ în vorbirea

indirectǎ; de transformat vorbirea indirectǎ, în

vorbire directǎ; de alcǎtuit dialoguri pe o temǎ

datǎ; de aranjat replicile unui dialog în ordinea

folosirii lor; (Anexa 3).

După rezolvarea sarcinilor de pe fişă,

răspunsurile vor fi citite de un reprezentat al

grupei, urmate de eventuale corectări,

comentarii şi explicaţii suplimentare.

exerciţiul

conversaţia

explicaţia

fişe de

evaluare

pe grupe

frontal

inter-

evaluare

aprecieri

verbale

Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

1

min.

Elevii primesc ca sarcină să rezolve din caietul

de lucru, pagina 101, I și II.

explicaţia caiete individual

Aprecieri 1

min.

Se formulează aprecieri privind modul în care

elevii au îndeplinit sarcinile propuse.

explicaţia frontal

87

Anexa 1

Se dǎ textul:

„ – Da ce stai așa pe gânduri, luminate crǎișor? zise baba. Alungǎ mâhnirea din inima

ta, cǎci norocul îţi râde din toate pǎrţile și nu ai de ce sǎ fii supǎrat! Ia mai bine

miluiește baba cu ceva!

- Ia lasǎ-mǎ-ncolo, mǎtușǎ, nu mǎ supǎra, zise fiul craiului. Acum am altele pe

capul meu.”

(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

Anexa 2

Schema tablei:

Vorbirea directǎ:

-reprezintǎ reproducerea întocmai a spuselor cuiva;

-în prim-plan este vorbitorul

-înaintea textului reprodus se utilizeazǎ linia de dialog;

-predominǎ propoziţiile interogative și exclamative;

-verbele sunt în general la persoana I și a II-a;

-se folosesc verbele la modul imperativ;

-apar și verbe de declaraţie: a zice, a spune etc.;

-dupǎ aceste verbe se folosesc douǎ puncte(: )

-se folosesc substantive în cazul vocativ.

Vorbirea indirectǎ:

-reprezintǎ relatarea spuselor cuiva;

88

-dispare linia de dialog;

-nu se folosesc semnul intrebǎrii și semnul exclamǎrii, acestea fiind înlocuite cu verbe

precum: intreabǎ, se mirǎ, indeamnǎ, cere, etc.

-se folosesc numai propoziţii enunţiative;

-verbele trec de la persoana I și a II-a, la persoana a III-a;

-verbele la modul imperativ trec la modul conjuctiv;

-se folosesc verbe de declaraţie(a zice, a spune, a șopti, a striga, a ţipa..) urmate de cuvinte

precum: cǎ, sǎ, dacǎ, unde etc.

-transformarea cazului vocativ în dativ și genitiv.

Anexa 3

Gr.1

Transformaţi în vorbire indirectǎ dialogul din

textul urmǎtor:

„ –De vânzare-ţi e gǎinușa ceea ... mǎi bǎiete?

- De vânzare, moșule!

- Şi cât cei pe dânsa?

- Cât crezi și dumneata cǎ face!

- Ia ad-o-ncoace la moșu, s-o

drǎmǎluiascǎ!’’

(Ion Creangǎ, Amintiri din copilǎrie)

Gr.2 Citiţi cu atenţie textul de mai jos.

Stabiliţi câte personaje vorbesc.

Transformaţi textul în dialog.

Un lup vǎzu o caprǎ care pǎștea deasupra

unei peșteri prǎpǎstioase. Nefiind în stare sǎ

ajungǎ la ea, o sfǎtui sǎ coboare, ca nu

cumva sǎ cadǎ, așa, din nebǎgare de seamǎ

spunându-i de asemenea cǎ e mai bunǎ

pǎșunea jos, la el, fiindcǎ toata iarba tocmai

a dat în floare.

Capra i-a zis cǎ știe cǎ nu o cheama ca sǎ

pascǎ, ci pentru cǎ el duce lipsǎ de hranǎ.

89

Gr.3

Ai fost cu fratele tǎu la film. Ţie ţi-a plăcut

filmul, lui nu i-a plăcut. Scrie un dialog de 4-6

replici în care să redai discuţia pe care ai

purtat-o cu fratele tău.

Gr.4 Ordonează replicile din dialogul de mai

jos:

„- Tată-moșule, zise fetita, de ce zboară

păsările?

- În ţara cocorilor.

- Păi, raţele nu au aripi? De ce nu

zboară;

- Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul,

sorbind-o din ochi.

- Tată-moșule, da cocorii un se duc

când se duc?

- Zboară, zise bătrânul, dar pe jos.”

(B.St.Delavrancea, Bunicul)

90

Proiect didactic

Data: 07.05.2010

Clasa: a VII-a

Unitatea de înăţământ: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, Timişoara

Disciplina: Limba şi literatura română

Tutore: Emanuela Macovei

Supervizor: Crişan Marius

Propunător: Murar Ionuţ Alexandru

Unitatea de învăţare: Imnul.Oda.

Tema: “Imnul lui Ştefan cel Mare” de Vasile Alecsandri

Tipul lecţiei: predare-învăţare

Timp: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE/SPECIFICE

1.Receptarea mesajului oral in diferite situaţii de comunicare;

1.3. integararea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;

2.Utilizarea orectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată;

2.1. asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral;

2.2. valorificarea categoriilor semantice învăţate în contextwe diferite;

2.4. adapatrea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog;

3.Recepatrea mesajului scris, din texte literare şi non-literare, în sopuri diverse;

3.2. recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor

de expresivitate în textul liric;

4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite

contexte de realizare, cu scopuri diverse;

91

4.3. organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1. să extragă ideile prinipale din text;

O2. să recunoască figurile de stil din poezie;

O3. să recunoască modurile prin care este construită personalitatea lui Ştefan cel Mare;

O4. să recunoască ritmul, măsura şi structura poeziei;

O5. să se exprime corect, coerent şi fluent.

STRATEGIE DIDACTICĂ

a)metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia,citirea în lanţ, citirea

explicativă.

b)mijloace de învăţământ: manualul, caietul, tabla.

c)forme de organizare a activităţii: activitate frontală, individuală.

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

-evaluare frontală;

-orală;

-formativă;

-individuală.

BIBLIOGRAFIE:

Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj Napoca,

Eitura Dacia, 2002.

100

Bibliografie selectivă

Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică la limba și literatura română.

Editura Mirton, Timișoara, 2006.

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și

liceu. editia a III-a, Editura Emia, Deva, 2009.

Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, ed. a IV-a, Polirom, 2006.

Chihai, Florian-Alexandru, Practica pedagogică. Universitatea de Vest,

Departamentul Colegii de Institutori, Timișoara, 2003.

Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008.

Ilie, Marian, Strungă Constantin, Petrescu, Magdalena, Codorean, Gabriela

Ioana, Harkai, Miloranca, Țîru, Carmen Maria, Teoria și metodologia

instruirii. Editura Mirton, Timișoara, 2009.

Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice

deschise, Editura Paralela 45, 2003.

Pamfil Alina, Onojescu, Monica, coordonatori, Lectura. Repere actuale, Cluj-

Napoca, Editura Casa cărţii de ştiinţă, 2005

Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală.

Editura Polirom, Iași, 1999.

Parfene, Constantin, Literatura în şcoală, EDP, Buc., 1997.

Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române, Iaşi, 2004.

Perspective – revista de Didactica limbii şi literaturii române.

Sămihăian, Florentina și Mariana Norel. Didactica limbii și literaturii române

I. Proiectul pentru Învățământ Rural, 2005.

www.edu.ro

www.dppd.uvt.ro

http://www.edu.ro/

http://www.dppd.uvt.ro/

caiet practica mariuscrisan (2)

Documents