ROMÂNIA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI

ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

LUCRĂRILOR DE DRUM

CAIET DE SARCINI NR. 1

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE

A TERASAMENTELOR DE DRUM

PARTEA A – IV – A

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI FORAŢI

DIN BETON ARMAT

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI FORAŢI

DIN BETON ARMAT

CUPRINS

GENERALITĂŢI

CAP. I. - DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

CAP. II. - MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE

CAP. III. - VERIFICAREA CALITĂŢII

ANEXĂ – REFERINŢE NORMATIVE

GENERALITĂŢI

În cazul fenomenelor de instabilitate a unor masive de pământ, cum ar fi de exemplu terasamentele căilor de comunicaţie, unde apar solicitări orizontale foarte mari, pentru preluarea acestor solicitări se prevăd lucrări de consolidare cu piloţi foraţi din beton armat (ф > 300 mm).

Lucrarea se măsoară la metru liniar (m) de pilot forat şi cuprinde următoarele operaţiuni:1. forarea piloţilor;2. armarea piloţilor;3. betonarea piloţilor;4. săparea radierelor;5. armarea radierelor;6. betonarea radierelor şi montarea parapetului.

CAP.I. DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

Art.l. Forarea piloţilorTrasarea şi pichetarea axului piloţilor se va face în mod vizibil, respectând distanţele şi cotele

din detaliile de execuţie.- Piloţii foraţi se vor realiza prin retragere, fiind interzisă circulaţia peste piloţi la mai puţin de

3 zile de la betonare.- Piloţii se vor fora obligatoriu în sistem tubat.- Materialul săpat în piloţi se va evacua imediat, fiind interzisă depozitarea acestuia în zona

lucrării.- Pe tot timpul forării se va urmări natura materialului extras, comparându-se cu rezultatele

studiului geotehnic iniţial. Asupra oricăror nepotriviri se va înştiinţa proiectantul.- Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole sau surpări ivite în timpul forării,

sau greşeli de execuţie) trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; soluţia de continuare a pilotajului se stabileşte de proiectant.

- Conducerea şantierului este răspunzătoare de pregătirea şi instruirea personalului calificat, înainte de începerea execuţiei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare necorespunzătoare, deoarece calitatea lucrării de piloţi depinde direct de acest lucru.

Art. 2. Armarea piloţilorArmarea piloţilor se face cu carcase circulare alcătuite din bare longitudinale, inele de rigidizare,

fretă şi distanţieri.- confecţionarea carcaselor de armatură şi transportul lor la locul de punere în operă;

- pentru manipulări se prevăd urechi sau inele de agăţare;- înainte de introducerea carcasei în foraj, se face recepţia ei, prin verificarea concordanţei cu

proiectul, a rigidităţii, a sudării corecte a barelor, a distanţierilor, etc.;- lansarea lentă a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale şi centrarea corectă a

acesteia în foraj conform proiectului de execuţie.La piloţii de probă stabiliţi pentru efectuarea încercării nedistructive prin carotaj sonic se vor fixa pe

carcasa de armatură tuburi din metal sau plastic conform detaliului de armare.

Art.3. Betonarea piloţilorÎn funcţie de prezenţa apei în gaura de foraj există două tehnologii de turnare: "sub apă" sau "în

uscat".Ambele tehnologii comportă următoarele etape de realizare:- turnarea betonului de clasa prescrisă şi de consistenţă fluidă cu Iucrabilitate T4 la locul de

turnare;- retragerea în avans a tubulaturii de turnare fată de tubajul recuperabil al instalaţiei de forat, odată cu

avansarea betonării.La turnarea "în uscat", pentru a se evita segregarea betonului, tubulatura de turnare trebuie

menţinută tot timpul betonării înecată pe cca.1,0 m în masa de beton din pilot.În cazul turnării "sub apă", operaţia se execută cu ajutorul unui burlan înecat, format din tronsoane

şi prevăzut cu capac metalic aşezat la partea inferioară a pâlniei.La începerea betonării burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm deasupra tălpii forajului.În timpul betonării partea de jos a burlanului se va menţine permanent cufundată în beton pe 2,0...3,0

m pentru a nu se produce întreruperi în corpul pilotului.Nivelul betonului în burlan se va menţine permanent deasupra nivelul apei din foraj, iar betonarea se

va face în flux continuu, până la betonarea completă a pilotului, asigurându-se astfel continuitatea betonului în corpul pilotului.

Extragerea tubajului recuperabil al instalaţiei de forat se face prin mişcări continue în plan orizontal şi vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Această operaţie se realizează treptat, avându-se grijă ca şiul tubajului să fie permanent sub nivelul betonul turnat cu minimum 2 m.

Pentru a se evita antrenarea carcasei de armătură la extragerea tubajului, ea trebuie prevăzută la partea inferioară cu o tablă metalică sudată de armătură pe care presează greutatea betonului turnat. Diametrul acestei table metalice va fi din cel al carcasei, pentru a lăsa să pătrundă uşor betonul pe fundul forajului.

La terminarea betonării capul coloanei betonate va trebui să fie mai sus faţă de cotele din proiect cu:- 0,50 m la betonarea "în uscat";- 1,00 m la betonarea "sub apă".Materialul suplimentar care nu îndeplineşte condiţiile de calitate necesare va fi îndepărtat ulterior

prin demolare.Pentru fiecare pilot în parte, şeful de lucrare va completa "Fişa tehnică a pilotului" care cuprinde date

privind forarea şi turnarea betonului pilot.

Art.4. Săparea radierelorSolidarizarea piloţilor din beton armat se realizează cu radiere din beton armat.Săparea radierelor se face pe rând (câte un radier), fiind urmată de armarea şi betonarea acestuia.

Art.5. Armarea radierelorDe regulă armarea radierelor se face "bară cu bară" din oţel beton OB 37, de diametre şi la

distanţele prevăzute în planşele de armare din proiectul de execuţie, dar poate fi realizată şi cu carcase confecţionate în atelier.

Art. 6. Betonarea radierelor şi montarea parapetuluiTurnarea betonului în radiere se face direct din mijloace de transport prin intermediul unui jgheab

metalic sau din lemn, astfel încât betonul să nu cadă liber de la o înălţime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibrează. Lucrabilitatea va fi T3.

Radierul se execută în următoarele etape:- armarea;- montarea tuburilor PVC pentru barbacane şi a cofrajelor pentru stâlpii de parapet;- cofrarea;- turnarea şi vibrarea betonului;

- montarea parapetului metalic.

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DECALITATE

Art.7. BetoaneBetonul care se toarnă în piloţi va fi de consistenţă fluidă clasa minimă C 18/22,5 compoziţia fiind în

funcţie de modul de turnare. Pentru betoane pompate (8-10 mc/oră) "în uscat" dozajul minim va fi de 340-360 kg/mc şi lucrabilitate la locul de turnare T4.

Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile:- 1/4 din ochiul carcasei de armatură;- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii;- 31 mm.Raportul a/c trebuie să fie mai mic sau cel puţin egal cu 0,4. Se folosesc aditivi plastifianţi şi, dacă

este cazul, întârzietori de priză. Stratul de acoperire cu beton trebuie să fie de minim 6 cm în cazul piloţilor.

Abaterile limită admise faţă de cotele şi dimensiunile aflate în proiect sunt:

- la poziţia în plan a piloţilor la nivelul bazei radierului 7, 50 cm;- la înclinarea axei pilotului 2%;- la dimensiuni, 2 cm pentru diametrul pilotului;- la cota: + 20 cm, pentru cota bazei pilotului;.

+ 5 cm, pentru cota capului pilotului.Betonul care se toarnă în radier şi elevaţie va fi de clasa minimă C 16/20 (B 250), lucrabilitate la

locul de turnare T3 şi se vibrează. Stratul de acoperire al armăturii cu beton la radiere va fi de minim 5 cm.Lucrabilitatea betonului proaspăt obţinut la staţia de betoane se va stabili de executant astfel încât

ţinând seama de condiţiile de mediu şi de durata totală de transport până la punerea în operă, să se realizeze condiţiile impuse la locul de turnare.

Art.8. Oţel betonPentru armarea piloţilor se folosesc oţeluri de tipul:OB37 STAS 438/1;PC52 STAS 438/1.Pentru armătura de rezistenţă a piloţilor se foloseşte numai PC 52.Pentru armarea radierelor se foloseşte oţel OB 37.

CAP III. VERIFICAREA CALITĂŢII

Pentru executarea unor lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ pe parcursul execuţiei este obligatoriu să se facă verificări la toate fazele de execuţie după cum urmează:

Art.9. Forarea pilotuluiLa această fază de execuţie se va verifica:- natura terenului săpat (care trebuie să corespundă cu cel luat în considerare în proiect);- cota şi adâncimea găurii săpate (să corespundă celei din proiect);- distanţele interax şi a axelor piloţilor faţă de un reper dat (să corespundă celor din proiect).

Art.10. Armarea pilotuluiLa această fază de execuţie se fac următoarele verificări:- verificarea execuţiei carcasei de armătură conform proiectului (carcasa trebuie să aibă asigurată

rigiditatea la transport şi manipulare);- verificarea armării pilotului conform proiectului;- verificarea distanţierilor astfel ca să asigure centrarea corectă a carcasei de armătură şi stratul

de acoperire cu beton cât mai uniform pe conturul coloanei;- în cazul în care carcasa de armatură se blochează la lansare, se va extrage imediat, se va

verifica şi curăţa carcasa şi se va reintroduce în tubulatură.

Art.11. Betonarea pilotuluiControlul de calitate se efectuează "în timpul betonării" şi "după execuţia pilotului" astfel:11.1. "la betonare"- verificarea ca betonarea pilotului să se realizeze imediat după armarea lui, continuu şi fără

întrerupere ;- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore;- verificarea cotei superioare de betonare a pilotului;- verificarea ca temperatura aerului în momentul turnării betonului să fie mai mare de +5°C;- verificarea calităţii betonului proaspăt prin probe recoltate:a. la locul de punere in operă:- 3 probe de eonsistenţă şi rezistenţă la fiecare 20 mc (metri cubi) turnaţi sau cel puţin la fiecare pilot

sub 20 mc.b. la staţia de betoane:

- 1 probă pe schimb şi tip de beton;- verificarea fişei de forare – betonare a pilotului completată de constructor.

11.2 "după execuţia pilotului":- controlul calităţii betonului pus în operă;- verificarea continuităţii corpului pilotului;- la piloţi cu deficienţă la săpare şi turnare;- la un număr de piloţi stabilit anterior prin proiect.Controlul se face prin metoda nedistructivă a carotajului sonic de către instituţii specializate.

Art. 12. Săparea radierului- verificarea dimensiunilor în plan ale radierului;- verificarea naturii terenului de fundare;- verificarea cotei de turnare;- verificarea poziţionării piloţilor în radier.

Art.13. Armarea radieruluiDupă executarea armării radierului şi înainte de începerea betonării se fac următoarele verificări:- verificarea ca armătura să nu fie murdară de ulei, vopsea, pământ sau alte impurităţi;- verificarea corespondenţei armării cu detaliile din proiect;- verificarea respectării acoperirii cu beton a armăturii conform proiectului;- verificarea ancorării barelor din piloţi în armătura radierului.

Art. 14. Betonarea radieruluiVerificările în această fază de execuţie se fac înainte, în timpul şi după terminarea betonării, după cum

urmează:- verificarea turnării betonului care trebuie să se facă în contact direct cu terenul;- verificarea dimensiunilor în plan şi secţiunea verticală a cofrajelor şi poziţionarea golului pentru

parapet;- verificarea turnării betonului fără întreruperi;- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei următoare să nu depăşească timpul de priză al

betonului turnat în etapa anterioară în cazul nefolosirii întârzietorilor de priză. În caz contrar rostul de turnare se tratează astfel:

- se curăţă suprafaţa rostului îndepărtând murdăria şi resturile de beton neaderent;- se tratează suprafaţa cu split de ciment (ciment + apă + nisip în cantitate mică);- se toarnă stratul următor de beton;- verificarea tratării betonului după turnare protejându-i suprafeţele libere prin:- acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini) menţinute permanent în stare umedă;- stropirea periodică cu apă imediat după ce betonul e suficient de î ntărit când temperatura

mediului este de peste +5°C;- acoperirea betonului proaspăt cu folii de polietilenă pe timp ploiosAceste verificări se fac conform Indicativ NE 012 şi în conformitate cu Legea nr. 10/1995. La aceste

verificări se încheie procese verbale care stau la baza acordării fazei determinante pentru continuarea lucrărilor.

ANEXĂCAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢIFORAŢI DIN BETON ARMAT

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/ Norme metodologice privind condiţiile 1112/2000 publicat in MO de închidere a circulaţiei şi de instruire 397/24.08.2000 restricţiilor de circulaţie în vederea

executării de lucrări în zona drumuluipublic şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia munciiNSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea

drumurilor şi podurilor.Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a

incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

Legea nr. 137/1995Legea protecţiei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şirecepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

NE 012-99, partea A, Cod de practică pentru executarea aprobat de MLPAT cu Ord

lucrărilordin beton şi beton armat.Nr. 59/N din 24 aug. 1999

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 Produse de oţel pentru armarea

betonului. Oţel beton laminat la cald Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

SR 662/2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate

SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 790-84Apă pentru betoane şi

mortare.STAS 889/89 Sârmă rotundă trefilată din oţel, utilizată în

scopuri generale.STAS 1275/88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul

întărit Determinarea rezistenţelor mecanice

STAS 1667/76 Agregate naturale grele pentru betoane şi betoane cu lianţi naturali.

STAS 1759/88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză

SR 1848-4/1995 Siguranţa circulaţiei. semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de calitate

STAS 2543-76 Împletituri din sârmă. Plase cu ochiuri pătrate.

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.

SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaraţia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI

22/1996)

s