caiet de regie - huntington

7/23/2019 Caiet de Regie - Huntington

http://slidepdf.com/reader/full/caiet-de-regie-huntington 1/10

HUNTINGTON

Teatrul Nonverbal

Teatrul nonverbal este o formă de comunicare prin care se pot transmite stări, sentimente, reac ii,ț

dar se poate eviden ia i capacitatea artistului de a se exprima fără cuvinte. Acest tip de teatruț ș

cuprinde atât forme ale dansului cât i incanta ii, sunete, iar esticulatia si miscarile acestoraș ț

trebuie sa se olindeasca pe tot parcursul spectacolului. In acelasi timp forma de sociali!are

dintre miscare si cuvantul nerostit trebuie sa se transforme intr"o relatie vie, care are un impact

asupra spectatorilor. Impactul si eneria care se creea!a intre actor si spectator da mai departe

dovada ca totul este trecator, dar in acelasi timp starea se poate accentua de la un minut la altul.

Intrebarea care ma framanta este# cu ce scop s"a pastrat acest tip de teatru$ %entru oamenii cu

deficiente sau pentru a spori o altfel de sensibilitate asupra individului$ %oate deveni o

necesitate, o dorinta sau un motiv in plus de a se pastra acest obicei$

&otivarea optiunii pentru aceasta tema

Totul a inceput de la vi!uali!area unui dans conceput de o studenta din anul doi actorie. Acesta

suera o suferinta. 'ansul nefiind bine definit m"am (otarat sa asesc punctul de pornire si

motivul suferintei. Intr"un final am a)uns la un consens cu studenta si boala Huntinton pare sa

repre!inte cea mai buna aleere datorita faptului ca aceasta dispunea miscarea care imi era de

mare a)utor pentru a putea construi mai departe firul povestii. *e este Huntinton"ul$ +ste o

boala proresiva neurodeenerativa ereditara, caracteri!ata prin dementa, declin conitiv,

coordonare defectuoasa a musc(ilor, si coree. +ste afectat in primul rand sistemul nervos.

1



Anali!a spectacolului examen

* Numele sunt specifice grecesti si sunt alese cu un scop anume.Acela de a caracteriza fiecare

personaj in parte si de a intelege ce este cu el doar prin numele lor.

" -i ă de persona)ș

Nume# /oi 0lb. reacă# via ă1 Andreea 'arieț

2 %rofesia. %reocupări# 'ansatoare profesionistă de dans sportiv3 4ârsta# 22 de ani5 6tarea civilă a persoanei# necăsătorită7 Aspectul exterior al persona)ului#

"+tapa I a bolii 0mici esturi vi!ibile specifice bolii1# părul pe spate8 9mbrăcăminte#costum, neru de miscare."+tapa a II"a a bolii# 9mbrăcămintea este aceea i.ș

:. Tipoloia persona)ului psi(oloică, umană

;olnavă mintal, retardată, 9n punctul de deprimare, luptătoare, pre uie te i iube te via a, dar ț ș ș ș ț

o sfidea!ă 9n acela i timp prin dans i mu!ică8 plină de 9n elepciune, pură, moarteaș ș ț

repre!entând un sacrificiu.

Tipoloia umană# misterioasă, visătoare, 9ncre!ătoare, de!amăită, romantică, sensibilă.

< *aracterul persona)ului

/oi este dansatoare profesionistă de dans sportiv, este sinură la părin i, provine dintr"oț

familie modestă, aceasta ambi ionându"se să aibă un viitor strălucit. +ste o fire luptătoare8 iar ț

lupta dintre via ă i moarte o urmăre te permanent. *u un trecut reu, dar plin de speran ăț ș ș ț

aceasta renun ă la carieră. = i face anali!ele care sunt trimise de prietena ei. 'e aici seț ș

observă că personalitatea vie a /oiei nu se pierde. A)une să se căsătorească i să trăiască oș

adevărată iubire. Iubirea pură dintre ea i 6tavros o mai men ine 9n via ă. 6pre final seș ț ț

observă cum ea cedea!ă din ce 9n ce mai mult, iar la sfâr it sufletul eiș se înal ăț spre cer.

> 6istemul personal de rela iiț

/oi ? 6tavros @ so , so ie 0iubire pură1ț ț

/oi ? Aat(i @ prietene, conexiune puternică

*iudă enii, ticuri deduse din comportamentț

2



6pasme, convulsii, esturi necontrolate8 a)une 9n punctul de a a)une retardată, dependentăde artă.

Nume# Aat(i 0limba reacă#6pin1 aterina 4ictoria &atei2 %rofesia. %reocupări# studentă3 4ârstă# 22 de ani5 6tarea civilă a persoanei# necăsătorită7 Aspectul exterior al persona)ului# =mbrăcăminte# colorată, 9ncăl ăminte# pantofi sportț

: Tipoloia persona)ului psi(oloică, umană" Buptătoare 0dansul"luptă1, rivalitatea dusă la extrem, ură pentru 6tavros, iubire

intensă pentru /oi

" Umană# O atrac ie mai mare pentru /oiț< *aracterul persona)ului#

Aat(i este tipul de personă cu o condi ie foarte bună. +ste o prietenă devotată, dar 9nț

acela i timp are o atrac ie mai mare pentru /oi eviden iindu"se afectivitatea i orientareaș ț ț ș

ei sexuală. +ste nerăbdătoare să o 9ntâlnească pe /oi i bucuria i se cite te pe c(ip. Intrăș ș

cu stânăcie 9n )ocul ei, prin dans fără a ti ce va urma. 'escoperă ni te (ârtii care erau deș ș

fapt re!ultatele anali!elor. Acestea aveau un verdict neativ. &omentele care o apropie de

celălalt persona) feminin se pot vi!uali!a prin esturile ei de tandre e i de ri)ă.ț ș

> 6istemul personal de rela ii#ț

Aat(i ? /oi @ prietene apropiateAat(i? 6tavros@ cuno tin eș ț

C *iudă enii, ticuri deduse prin comportament#ț

'e o altă orientare sexuală. Acest fapt se deduce esturile i comportamentul ei fa ă de /oi.ș ț

. Nume# 6tavros# 0lb. Greacă *ruce1 Tudor"Iustin Hurmu!

2. %rofesia. %reocupări# student

3. 4ârsta# 22 de ani

3



5. 6tarea civilă a persoanei# necăsătorit

7. Aspectul exterior al persona)ului#

" %si(oloică# O persoană veselă, care emană bunătate, sensibil, timid

"Uman# Iubirea fa ă de /oi, acceptarea situa iei.ț ț

%rima etapă# =mbrăcăminte# costum neru

Următoarea etapă# costum alb

<. *aracterul persona)ului 0deduc ii personale1ț

6tavros este un tânăr de 22 de ani, sinur la părin i, dar cu toate acestea nu dă dovadă de eoism,ț

arătând faptul că persoanele din )urul lui sunt mai importante decât propria persoană. %rovine

dintr"o familie 9nstărită acest fapt reiese din modul 9n care se comportă. +l a studiat 9n colileș

de prestiiu, ceea ce i"a oferit o educa ie bună. 6e sacrifică pentru iubire, de asemenea este unț

9ndrăostit pur.

>. 6istemul personal de rela iiț

6tavros ? /oi @ so , so ieț ț

6tavros ? Aat(i @ rivali, cuno tin eș ț

C. *iudă enii, ticuri#ț

'ispari ia accesoriilor, iubirea inexplicabilă 9n raport cu o fată bolnavă.ț

*ontextul sau anali!a pe ori!antală a textului#

4



Ac iunea se petrece acasă la cuplul format din /oi i 6tavros pe un intervalul a multor !ile.ț ș

6pectacolul examen 9ncepe cu apari ia lui /oi care pentru câteva minute bune, până intrăț

publicul lustruie te casetofonul. Acesta repre!intă atât un spri)in moral cât i o leăturăș ș

puternică, deoarece este obiectul care a fost martor pe tot parcursul carierei sale i care u or seș ș

transformă 9ntr"o amintire. Ideea de cub 9n cub suerea!ă o idee de spa iu 9nc(is i o limită peț ș

care noi oamenii ne"o punem. *uloarea predominantă din spa iul de )oc este nerul careț

suerea!ă atât lucrurile nesemnficative din )urul nostru pe care le pre uim din nefericire, dar iț ș

rani a dintre planul pământesc i cel spiritual. =n spa iul de )oc se află un cub neru, ideea deț ș ț

cub 9n cub repre!intă i un simbol bine determinat. 'upă ce spectatorii au intrat 9n sală, /oi 9 i dăș ș

drumul la aceea i melodie care repre!intă o obsesie i o amintire din vremurile 9n care cariera 9iș ș

zâmbea. &elodia obsesivă se nume teș Wonderfulle Life. =n timpul dansului, venirea celui de"aldoilea persona) feminin stârne te diverse reac ii i este pata de culoare din toată distribu ia. %ânăș ț ș ț

la aflarea re!ultatului medical al anali!elor totul pare să intre 9n limita firescului. -ace un duo perfect cu /oi, 9n timp ce intră cu mici stânăcii 9n dansul care se repetă. 'in spatele cubului,

6tavros, disperat, i!bucne te, i după un !omot creat de acesta 9nc(ide ilustra ia mu!icală. =n totș ș țacest timp, Aat(i ăsese te foile cu anali!ele i intră 9ntr"o stare de oc. Urmea!ă un moment deș ș ș

reculeere, i triste ea se a terne peste cei doi, 9nafară de cea care sfidea!ă ritmul vie ii. /oi, 9nș ț ș ț

ciuda reac iilor din )ur, dă mu!ica la volum maxim i 9ncepe dansul 9ncearcând să"i atraă 9nț ș

)ocul ei, suerând că nu s"a 9ntâmplat nicio nenorocire. Amândoi o refu!ă i se 9ntorc de laș

locurile ini iale. %lină de nervi, 9ncepe să se 9nvârtă până ce ame te te i cade )os. 6ar 9n a)utorulț ș ș ș

ei i râde. =i respine pe amândoi i momentele de nebunie se accentuea!ă, trăându"se de păr.ș ș

=ncepe să plână, iar cei doi sar 9n a)utor.Urmea!a aceeasi scena, diferenta este ca /oi nu mai este in stare sa duca la bun sfarsit dansul sieste intr"un final constienta de acest fapt. Ideea visului este bine stabilita in mintea ei, de unde

reiese faptul ca ea poate lupta in continuare, iar cei doi sunt rivali. *u (alatul alb care faceleătura dintre cele două planuri, cel pământesc i cel spiritual ea trece 9n via a cealaltă. Aat(i iș ț ș

6tavros de o parte i de alta a persona)ului care s"a retras din via ă prea devreme cu o boală careș ț

o măcina, o acoperă cu un cear af, nu 9nainte ca bolnava să rostească cuvântulș apă. 6fâr it. A aș ș

cum Aat(i i 6tavros depă esc la final DlimiteleE spa iului de )oc, semn că mediocritatea nu 9iș ș ț

sfidea!ă mereu. -iind ca o reflexie a lumii, olinda ata ată de o parte a cubului va fi 9ntoarsă laș

picioarele spectatorilor. Heblu.

6tabilirea clară a Temei#

5



6pectatorii trebuie să traă următoarele conclu!ii 9n urma acestui spectacol"examen# flacăra artei

care arde până la epui!are, i remarcarea faptului că este o povară ca persoanele din )ur să aibăș

ri)ă de un bolnav, oamenii care pot să rămână 9n mediocritatea propriu"!isă sau prin trecerea

limitelor i a barierelor pot să evolue!e.ș

6upratema#

'orin a de descătu are din această lumeț ș

Focul realist

'ecorul# suestii, inten ii, necesită i#ț ț

Ideea de cub 9n cub

*ub de lemn cu pân!a neară

%antaloni de scenă

Olindă

*asetofon

&a ină de )ucărie 9n miniaturăș

%ernă

*ear af ș

6ticlă cu apă

%a(ar

%licul cu re!ultatele anali!elor

*ostumele#

6



/oi# costum neru de mi care, (alat albș

Aat(i # costuma ia coloratăț

6tavros# costum neru, costum alb

7



8



9



10

caiet de regie - huntington

Documents