CABINET AVOCAT ,,ENACHE RADU’’ Bucuresti, str ….., nr …., Tel/Fax 0214237959

CAIET DE PRACTICĂ

Enache R.R. Mircea Universitatea Nicolae Titulescu

Facultatea de Drept, Anul IV, Grupa 2

Partea I

ORGANIZAREA INSTANŢELOR DE JUDECATĂ

Cadrul legal privind organizarea Instanţelor de judecată este Legea 304 / 2004 (republicată şi actualizată), emisă de Parlamentul României.

Organizarea judiciară are ca obiect principal asigurarea respectării drepturilor si a libertăţilor fundamentale ale persoanei. Se urmăreşte asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către instanţele judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe.

Conform Legii 304 / 2004, puterea judecătorească se exercită de către Instanţele de judecată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei iar Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în Parchete.

Instanţele de judecată sunt:

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă, cu sediul în Bucureşti, are ca principal scop interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte Instanţe de judecată. Preşedintele I.C.C.J. are si calitatea de ordonator de credite iar cheltuielile necesare funcţionării acesteia se finanţează de la bugetul de stat.

- Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate. În cadrul curţilor de apel se regăsesc secţii sau complete specializate pentru anumite cauze (spre ex secţia penală, civilă, cauze cu minori, etc).

- Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ. În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau complete specializate pentru diferite cauze.

- Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe sau în municipiul Bucureşti (după sector). În cadrul judecătoriilor pot sa fie alcătuite şi secţii sau complete în raport cu numărul sau natura cauzelor.

Judecata se face de către un complet de judecată. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoresti. Un complet de judecata este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face în mod aleatoriu, în sistem computerizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecătoriei, tribunalului si curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurări sociale.

Apelurile se judeca în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.

Instanţele de judecată îşi desfăşoară activitatea cu următoarele birouri:

- Registratura: aici are loc înregistrarea cererilor şi acţiunilor date spre soluţionare, precum şi corespondenţa.;

- Arhiva: aici se ţine evidenţa cauzelor până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârilor. Deasemenea, tot aici pot fi găsite dosarele soluţionate, puse spre conservare. Este locul principal pentru obţinerea informaţiilor referitoare la o cauză.

- Biroul grefă: întâlnim aici personalul de specialitate auxiliar instanţelor – grefierul şef, grefierii de şedinţă, dactilografii.

- Executări Civile / Penale: pune în executare soluţii rămase definitive (civil), emite mandate executare (penal), debitează cheltuieli de judecată.

Partea a II-a

ACCESUL ÎN SALA DE JUDECATĂ ŞI DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI DE JUDECATĂ

Observaţie: Ca urmare a practicii desfăşurate în cadrul Cabinetului de avocatură ,,Enache Radu’’, practică ce a implicat numeroase deplasări la instanţe de rang diferit, am constatat următoarele:

Accesul într-o instanţă de judecată, de orice fel, se face prin intrare destinată publicului. Cei care doresc să intre trebuie să treacă de filtrul de siguranţă organizat de jandarmerie. La judecătorii este posibil să nu existe filtru, ci doar pază. Justiţiabilii au, de obicei, o intrare separată.

Ţinuta vestimentară a celor care doresc acces într-o instanţă de judecată trebuie să fie decentă. Avocaţii şi procurorii trebuie să aibă roba. Lipsa acesteia poate fi amendată de către judecător. Telefoanele mobile sunt permise în incintă, dar trebuie închise în

timpul şedinţei de judecată. Nerespectarea acestui fapt va fi amendată (în general amenda este de 500 RON).

În imediata vecinătate a intrării în sala de judecată sunt expuse listele cu procese (număr dosar, părţi). Afişarea termenelor de judecată se face şi în sistem informatic de tip intranet, fiind disponibile terminale de informaţii în incinta clădirii instanţei. Deasemenea, informaţiile cu privire la dosare sunt expuse şi pe internet, pe site-ul instanţei. Deşi este importantă, afişarea pe intranet / internet a termenelor este de cele mai multe ori tardivă, în general ele fiind afişate în aceeaşi zi cu termenul sau, de cele mai multe ori, ulterior. Din această cauză este nevoie, pentru siguranţă, ca datele referitoare la un proces să fie verificate din timp direct la sediul instanţei, la Registratură.

A. În cazul unui proces penal, acesta se desfăşoară atât în faza urmăririi penale cât şi în faza de judecată. Actele necesare desfăşurării procesului penal se fac din oficiu, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.

În faza de judecată, la intrarea judecătorului în sală, cei prezenţi se ridică în picioare. Grefiera strigă numărul dosarului şi cheamă părţile, menţionând şi calitatea procesuală a acestora. Tot grefiera cheamă şi eventuali martori, experţi, interpreţi sau alte persoane ce au legătură cu desfăşurarea procesului, identificându-i după actul de identitate. În momentul în care grefiera îi cheamă, ei trebuie să răspundă ridicând mâna şi anunţându-se prezenţi.

Dacă inculpatul este ascultat, el va fi legitimat înainte, fiind necesar să prezinte toate datele din cartea de identitate precum şi porecla, dacă are una. Inculpatul nu este supus jurământului în momentul în care este ascultat. Martorii, în schimb, după ce au fost legitimaţi, sunt ascultaţi sub jurământ.

Dacă martorul lipseşte, deşi a fost citat, poate fi amendat cu o sumă între 250 şi 5000 RON sau poate fi adus silit. Daca neprezentarea este datorată unei imposibilităţi de deplasare justificate, atunci acesta va fi audiat la locul unde se află de către organele judiciare. În cazul în care se constată ulterior că conforme cu realitatea, sau dacă acesta refuză să dea informaţii esenţiale pe care le deţine, este acuzat de mărturie mincinoasă. În cauzele în care sunt infracţiuni de violenţă în cadrul aceleiaşi familii, instanţa poate să dispună ca martorul sub 16 ani să ie audiat în prealabil, fiind înregistrat video. Jurământul este consemnat de grefieră şi semnat de martor. În cazul în care există mai mulţi martori, după identificare, sunt rugaţi să părăsească sala, fiindu-le permis accesul numai câte unuia pe rând pentru audiere. Martorii deja ascultaţi nu părăsesc sala până la finalul şedinţei

La finalul şedinţei, judecătorul va stabli noi termene sau se va retrage pentru a decide.

B. În cazul unui proces civil, înaintea începerii şedinţei de judecată, avocaţii au posibilitatea de a cere dosarele pentru a le consulta. Ei trebuie să lase actul de identitate cât timp studiază dosarul şi nu pot poărăsi incinta sălii de judecată cu dosarul.

În momentul în care judecătorul intră în sală, cei prezenţi se ridică în picioare. Judecătorul începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi amânate şi pe ce motive, avocaţii comunicându-i numerele acestora. Dacă motivele de amânare sunt întemeiate, judecătorul admitea amânarea, stabilind următorul termen pentru dosar.

După această fază, judecătorul trece la soluţionarea celorlalte dosare. Ascultă părţile, avocaţii. Dacă consideră că este necesar în cauză, poate cere aducerea unor noi materiale sau înscrisuri necesare soluţionării cauzei, stabilind apoi noi termene. Deasemenea, el poate admite sau respinge anumite cereri sau proceduri.

La finalul audierilor tuturor dosarelor de pe listă, judecătorul părăseşte sala de judecată iar cei prezenţi se ridică în picioare.

Partea a III-a Activitate

Observaţie: În timpul stagiului de practică am asistat la multe cauze purtate prin instanţe de rang diferit. Printre procesele interesante la care am asistat şi pentru care am depus activitate a fost dosarul nr. 6678 / 303 / 2007, Judecătoria Sector 6 Bucureşti, Secţia Penală. În cadrul acestui proces destul de mediatizat, am asistat la desfăşurarea tuturor termenelor şi am dactilografiat şi depus, cu îndrumarea avocatului Enache Radu, cerere de schimbare a încadrării juridice, Apel, Recurs şi Contestaţie în anulare.

Dosarul are ca inculpat pe IC, poreclit ,,Tweety’’ şi ca parte civilă pe RC. În fapt, s-a reţinut din plângerea penală formulată şi din declaraţiile ulterioare date

de partea vătămată RC, cameraman de profesie, că în data de 07.04.2007, în jurul orelor 17:15, se afla împreună cu B.A. pe b-dul. Ghencea, în apropierea porţii 2A a Stadionului Ghencea, filmând cu o cameră profesională Sony un grup de suporteri care încercau să pătrundă în complexul sportiv prin escaladarea unui gard de beton. În acest moment, RC susţine că un tânăr de aproximativ 1.70m înălţime, îmbrăcat într-un hanorac de culoare închisă, l-a lovit peste piciorul drept cu un lanţ metalic, fără vreun motiv. După identificarea inculpatului, s-a trecut la procedura recunoaşterii din grup, moment în care partea vătămată l-a recunoscut fără ezitare pe inculpat.

Inculpatul IC s-a prezentat singur la poliţie şi a fost reţinut în faza de urmărire penală pentru 24 ore, măsura arestării preventive fiind apoi schimbată cu măsura de interzicere a părăsirii localităţii

Fapta a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţii parte vătămată, raport de expertiză medico-legală, acte medicale, proces-verbal de prezentare pentru recunoaştere de grup, declaraţii martori B.A., T.D, T.A., proces verbal de prezentare pentru recunoaştere de către martori a inculpatului din grup, planşe foto, proces-verbal de vizionare a înregistrării, proces verbal de reconstituire, suport video pentru reconstituire.

RC a primit 7 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului a fost iniţial încadrată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 la art. 180 alin (2) C.P. (lovire şi alte violenţe ce au pricinuit o vătămare pentru vindecarea căreia sunt necesare maxim 20 zile de îngrijiri) şi art. 321 alin (2) C.P. (ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, varianta agravată). Inculpatul, prin avocat ales Enache Radu, a înaintat plângere împotriva încadrării juridice, acesta considerând că fapta de la art 321 a fost eronat încadrată la alin (2). Ministerul public, prin procuror general, comunică pe adresa cabinetului de avocatură respingerea cererii ca neîntemeiată, motivând că inculpatul a

avut o conduită violentă care a stârnit indignarea multor persoane. Încadrarea a fost ulterior schimbată chiar de către Instanţa de judecată, din art. 321 alin (2) la art 321 alin (1). Instanţa a motivat că fapta inculpatului nu a fost sub nici o formă de natură a provoca o tulburare de amploare atât de mare pentru a fi încadrată la agravanta infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri.

Pe tot parcursul procesului, inculpatul a avut o poziţie constantă de negare a faptei de lovire. A susţinut că lanţul ce se vedea pe înregistrarea video era de fapt o lesă metalică pentru câine. Deasemenea, a negat momentul lovirii, susţinând că distanţa a fost prea mare între el si partea vătămată, lesa neatingându-şi ţinta. Declaraţiile martorilor din timpul procesului, contradictorii cu cele date iniţial în faza de urmărire penală, efectuarea eronată de către organele de cercetare penală a procedeului de reconstituire a faptei pentru a se determina dacă lovitura era sau nu posibilă, lucru ce ar fi trebuit să atragă nulitate relativă, adunate cu faptul că pe caseta filmată nu se vedea deloc momentul lovirii, nu au fost luate în seamă de instanţă, care a dovedit o permisivitate ieşită din comun pentru toate viciile de procedură din cadrul urmăririi penale.

Observaţie: Faptul că în timpul judecăţii toţi martorii susţin că nu au văzut momentul lovirii precum şi lipsa acestuia de peînregistrarea video, poziţia constantă a inculpatului de a nega lovirea, precum şi recunoaşterea de către un expert chemat de instanţă că de la distanţa de 2 metri stabilită din analizarea casetei, lovirea nu ar fi fost posibilă, ar fi trebuit să dea mai mult de gândit instanţei.

Prin sentinţa penală nr. 169 / 18.03.2008 din dosarul penal nr. 6678 / 303 / 2007, Judecătoria sector 6 a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 luni închisoare cu suspendare a executării, sub supraveghere, plata de cheltuieli judiciare în valoare de 500 ron şi daune pentru cameramanul RC în valoare de 3000 RON. Aceasta a fost atacată cu Apel, redactat şi depus de mine la Judecătoria Sector 6 Bucureşti. Acesta a fost respins ca nefondat prin decizia penală 321 / 22.05.2008.

Observaţie: La cererea Parchetului, în Apel, Tribunalul Bucureşti a schimbat din nou încadrarea juridică la art. 321 alin (2), motivând că fapta inculpatului a fost totuşi de o gravitate extraordinară. Lipsa de uniformitate a practicii judiciare a fost coroborată în acest caz cu incapacitatea unei instanţe superioare de a încadra corect o faptă evidentă. Un alt lucru ce trebuie menţionat este că respingerea apelului s-a făcut fără o motivare concretă. Din nou, nu s-a ţinut cont de declaraţiile martorilor şi de lipsa oricărei probe concrete a lovirii. Instanţa a susţinut doar că este imposibil ca fapta să nu fi avut loc, aceasta fiind practic singura motivare a deciziei. Din lucrurile învăţate în cadrul Facultăţii de Drept înţelesesem că justiţia operează pe bază de probe, nu de păreri personale, chiar şi atunci când o faptă pare evidentă trebuind a se respecta aceleaşi principii.

Recursul a fost dactilografiat şi depus de către mine la Registratura Tribunalului Bucureşti. Recursul s-a judecat în data de 20.08.2008 şi s-a desfăşurat fără citarea părţii vătămate (art. 386 lit. ,,a’’). Curtea de Apel a decis că fondul cauzei nu va fi rejudecat. În aceste condiţii, am dactilografiat şi depus la Registratura Curţii de Apel Bucureşti o Contestaţie în anulare.