Arhiepiscopul Antoniede Golinsk si Mihailovsc

Cahea rugeciunii liuntriceManualul isihiei

Despre Rugdciunea lui lisus

;i harul dumnezeiesc

CbIIIIURH EqVMEHITA

zorS

au pdcdtuit intru petrecerea vielii celei vremelnice,lucru care este preainfricogat! Mult jalnicd gi vredni-.3 9" nemAngdiatd plAngere este aceastd despdrliregi ducere din lumda aceasta a acestora, necagUgan_du-gi ei cAtugi de pufind ugurare de sarcina ced [reaa pdcatelor lor. Iar pe cei ce cu adevdratd mdrtuiisi_re se mdrturisesc Ai cu multd osdrdie se pocdiesc picanonul cel ce li s-a dat de la duhormicescul lor pd-rinte bine il pdzesc, pe aceia in vremea ducerii iinlumea aceastd amdgitoare, adicd la darea sufletului,lngerii ii intAmpind pe ei, fdcAndu-le lor mAngAieregi preasldvitd cinste, cu multd dragoste primindu_ipe ei ca gi pe nigte dori,ti prieteni ailor,bucurAndu_se gi veselindu-se, gi cu multd dragoste cdldtorescimpreund cu ddngii la Ierusalimul cel de sus. Cu alecdror rugdciuni, sd ne furvrednicim gi noi pdcdtogiiacelei preasldvite fericiri gi sfinte mAngAieri. Amin.

Cuprins

CuvAnt cdtre cititor .........................5

Notd asupra ediliei ..........................7

CuvAntinainte .............9

Scurte relatXri din viala arhiepiscopului Antonie ......... 13

Din mdrturiile altor fiii duhovnicegti ................................. 39

Din scrisorile arhiepiscopului Antonie ........45

Rugdciunea lui Iisus .....................57

Rugdciunea vorbitd ....................77

Rugdciunea lucrdtoare a minfii ....................'.92

Rugdciunea.tti^fii dininimd lucrdtoare '..,112Rugdciunea minfii din inimd de sine migcdtoare ............134

Rugdciunea minfii din inimd curatd ............ 138

Rugdciunea vdzdtome ..............1'40

Scurte comentarii la Calea lu cr drii \duntrice..................... 143

Despre pravila de rugdciune .'.1'43

Despre tnfrdnare .....'.'...........'...147

Despre intenfie .'-.162Despre deprinderea orald ........... ..................164

O scurtd trdrumare pentru aceice lnvafd Rugdciunea lui Iisus ......................169

Tipicul ieroschimonahului Iosif ............ .......195

238 Cuprins

Aldutd duhoaniceascd .... ................209

Cuvinte adunate din Sfdnta Scripturddespre Rugdciunea lui Iisus .....209

A SfAntului Nil SinaituI................ ..................229

A Sfdntului Petru Damaschin .......................299

A SfAntului Ioan Gurd de Aur ....................... 235

Scopul gi sensul vie,tii pdmAntegti este de a ne pregd_ti pentru_ viala vegnicd, pentru impdrdlia Cerurilir,prin credinla in Domnul nostru Iizus Firistos gi prinimplinirea evanghelicelor Sale porunci. Strdduiti_

1d sd viefuifi cu bund congtiintd bupe poruncile liri

Dumnezeu. Taina viefii este aceasta: moartea pen_tru cei drept credinciogi este trecerea sau nagtereain viata vegnicd, fericitd gi fdrd de sfArgit, iar plntruoamenii rdi moartea este trecerea sau nagterea inviala iadului sub puterea dracilor celoruji. E*irtdlumind gi existd gi intuneric. Existd dulce gi existdgi amar. Sunt arome gi miresme, dar este gi putoa_re Ei-miros greu. Este Raiul cu Dumnezeu gi este giiadul cu diavolul. Cdci ce ua semdna omul, oirro ro gisecera (Galateni 6, \, a spus Apostolul. MAntuito_ryf ii iubegte pe tofi gi ii cheami pe toli la pocdintdgi la mdntuire. Pe toli pdcdtoqii cL se pocdiisc ii va

Silyi g-i ?i va curdta, prin suferinge, de toate pdcate_le. Unde este smerenie, rugdciune gi dragosri, acoloeste Domnul Dumnezeu. Cu smerenie gi rdbdare adoeli milntui sufletele aoastre (Luca 2g,1g),; .

Ruglciunea lui Iisus

C d ci din inim d i e s g 6n duri r el e (Matei 15, 19) . Ace s-te cuvinte au fost rostite de dulcele Iisus, Domnulnosfru, Puitorul de nevointd, Conducdtorul gi inte-meietorul lucrdrii unei pocdinte adevdrate. in urmacdderii, dupi ce omul a indrdgit propria-gi voinfd,imperfectd gi rea, mai mult decAt atotperfecta voiea lui Dumnezeu, rdul a pdtruns in inima lui. Sama-volnicia sau implinirea voii personale, a indepdrtatsufletul-de la Dumnezeu gi omul a rdmas doar cusldbitele sale puteri. Era necesar sd se opund rduluidar,fdrd,harul qi ajutorul lui Dumnezert, acest lucruera imposibil deoarece mintea gi sufletul omului,indrdgindu-gi propria voie, gi-a pierdut luciditatea,iar odatd cu ea atAt capacitatea de discernere dintrebine gi rdu cdt gi pe cea de a rafiona, capacitate carecontribuie la descoperirea uneltirilor drdcegti.

Necunogtinla a dat nagtere indoielii, iar de aiciarezultat tulburarea - mama gi fiica tuturor valuri-lor pdtimage ce rdbufnesc in inima omului. Astfel,corabia minlii gi a sufletului se scufundd necontenitin marea nelinigtii sufletegti, inecAndu-se din cavzavoii proprii. Toate acestea se petrec in om din cauzaintunecimii minfii.

Inima s-a umplut cu deprinderi sau obignuinlenefireqti, cu patimi, iar acestea din urrnd, inrddd-cinAndu-se in ea, s-au contopit cu intreaga fiin!5 a

s8 Arhiepiscopul Antonie de GolAnsk gi Mihailovsc

ornului gi au inceput sdJ atragd, pe acesta, impotri-va vointei raliunii 9i a inimii sale, la o via!5 impdti-rnitd, necorespunzdtoare lui. Satana, fiind vinovatulgi incepdtorul intunericului, nu a pierdut ocazia dea-gi face apafifia, cu toatd puterea, in rafiunea de'1a

intunecatd qi in inima impdtimitd. Astfel, ldcaquldumnezeiesc al inimii s-a ardtat intinat de necurS-

fia patimilor. Omul, persistAnd in starea de cddere,sufletul gi ratiunea s-au strdmutat de la firesc Ai autrecut in starea cea rrrai de jos a ftrii.

Iegirea din aceastd stare gravd doar cu propriileforle este imposibild. Patimile au primit puterea fi-rescului pentru care fapt satana, fiind mult mai pu-ternic Ai rnai viclean in comparalie cu raliunea lip-sitd de experienld, intercepteazd. orice intenfie ome-neascd de a face binele. De aceea, adesea omului ise pare cd sdvArgegte o faptd bund dar, in realitate,culege roadele ce apar sub forma unor patimi spo-rite. Astfel, se intAmpld cd omul igi pierde nddejdeamdntuirii gi pdrdsegte osteneala, iar uneori, ceea ce

este gi rnai grav, ajunge la sinucidere.Se cuvine a gti cd omul ajunge intr-o asernenea

stare de deznddejde atunci cAnd incearcd sd lupte cupropriile forle 9i nu cu ajutorul Numelui lui Dum-nezeu. Cel ce gi-a pus nddejdea in Domnul, acela vabirui cu puterea Lui, iar dacd este ?nvins, se ridicddin nou 9i luptd pAnd la sfArgit.

De acest intuneric al necunogtinlei, ornenirea a

fost cuprinsd pAnd Ia venirea in lume a lui Ftrristos.Oamenii se chinuiau, tulburAndu-se neincetat gi,

mAhnindu-se cu toatd fiinfa 1or, cereau ajutor de la

Rugdciunea lui Iisus

Dumnezeu. Atunci, Milostivul Dumnezeu a inde-plinit ceea ce a spus in momentul izgonirii strdmo-gilor nogtri din Rai gi anume cd: sdmdnla femeii vazdrobi capul garpelui (Facerea 3, 15). Hristos a fostzdmislit in pAntecele Fecioarei, S-a ndscut gi a luatasupra Sa greutatea pdcatului intregii omeniri,lup-tAndu-se cu el. Cel ce a fost Puitorul de nevoinfd, ainvdfat omenirea in ce mod se poate discerne binelede rdu gi cum sd fie dusd lupta cu diavolul. Atotbi-ruitorul a invins puterea vrdjmagului ca omului sd-ifie mai clar cum sd lupte ca sd-i biruiascd pe draci,precum 9i propriile-gi patimi.

Dracul, care incd de la inceput este ucigag vi-clean gi crud, goptegte in inima omului orice rduta-te, iar mai apoi se ascunde. Astfel omul, fiind inge-lat, primegte acestea ca fiind propriile lui gAnduri,aducAnd aceastd otravd in inima sa. Aceasta ne ara-td gi Dumnezert, cAnd spune c6: Din inimd ies g6n-duri rele (Matei 15, 19), gAnduri care spurcd minteagi sufletul, lipsindu-le de pagnica ordnduire care leeste fireascd. Este necesard opunerea la rdu incd dinmomentul apariliei lui, cAnd lncd se afld in faza deconcepere sau in starea lui de concepere. CAt timprdul nu s-a inrdddcinat, el poate hteiatugor. Doar sdfie depistat. Acest lucru se poate sdvdrgi doar prindulcele Nume al Domnului Iisus.

Riul ce vine din inimd este ndscut de incepdto-rul rdutdtii, care este diavolul. Iar diavolul, mAgu-litor gi viclear; concentrarea urAciunii, ingelAndu-lpe om cu tot felul de cugete, are giretlicul de a-i pro-mite fiecdruia aceea spre ce are o atracfiei deosebitd

6o Arhiepiscopul Antonie de GolAnsk gi Mihailovsc

gi pdtimagd. $i tot el, fiind un viclean plin de cruzi-me/ se apropie de om in modul cel mai fin gi subtil,depdgind intotdeauna mintea omeneascd cu aceastdsubtilitate. Ascunzdndu-qi prezenla, igi impune cu-getele ndscute de el drept gAnduri gi-l face pe om sdcreadd cd, de fapt, ele ii apartin lui insugi. Iar omul,ingelat fiind, devine intru totul supus diavolului, h-ind sortit pierzdrii vegnice, dacd Dumnezeu nu-lvaapdra cu harul Sdu.

Viclenia diavolului, prin subtilitatea ei, depd-gegte rafiunea umand, gi de aceea este imposibil gi

inutil ca omul sd lupte prin propriile sale forte cuvrdjmagul care actioneazd,ininimd, prin patimi. Cattimp omul nu va avea putere de la Dumnezeru rnJva fi in stare sd lupte impotriva puterii vrdjmagu-lui. Dar, pentru aceasta, este nevoie sd treacd prindiverse incercdri, sd-gi insugeascd tactica luptei asu-pra acestuia [a diavolului, n.n.] gi a invingerii lui cuajutorul ispitelor ingdduite de harul lui Dumnezeu.Acestea insd sunt posibile doar atunci cdnd omul ?1

va urma pe Hristos intru toate, luptAnd qi biruindrdul cu puterea harului dumnezeiesc, care ?ntot-deauna lucreazd prin rugdciune. Harul il protejeazdpe cel ce se roagd, il conduce gi ii oferd ceea ce ii estede folos, ferindu-l de rdu.

intreaga omenire de pAnd la venirea lui Hristospe p5mAnt, era invdluitd in intunericul necunogtin-

!ei, gi oamenii mureau in acel intuneric neaflAnd ade-vdrul, apdsali fiind de diavolul, care ndgtea rdul ininimile lor. Hristos, prin moartea Sa cdlcAnd moar-tea, a zdrobit temnilele iadului gi a dXruit tuturor

Rugiciunea lui Iisus

posibilitatea sd se mAntuiascd cu ajutorul siu gi, caun Atotputernic, i-a scos din iad pe cei drepfi. TofiSfinfii Pdrinfi, recunoscAnd neputinta omeneascd givdzdnd atotputernicia lui Dumnezeu, care invingerdul gi pe diavol, gi avAnd dorinfa de a-L urma peHristos pentru implinirea voii Tatdlui Ceresc, gi gti-ind prin descoperire dumnezeiascd de unde igi arerdul originea, nicidecum nu porneau pe calea mAn-tuirii cu propriile lor puteri. Ei tofi lucrau asuprapropriei mAntuiri cu puterea harului dumnezeiesc,ridicdndu-se impotriva rdului incd din momentulconceperii lui gi distrugdndu-lcu puterea NumeluiDomnului Iisus Hristos. Iar Domnul, Care mereueste chemat in rugdciune, invinge rdul, linigtegteduhul omului, restabilegte pacea lduntricd gi dispu-ne mintea spre o petrecere continud in rugiciune.Mai jos vom vorbi despre felul cum sd folosim, inmodul cel mai desdvArgit, Numele Domnului IisusHristos impotriva rdului, acest Nume cu care SfinliiPdrinli iegeau invingdtori in lupta cu diavolul.

SfAnta Bisericd are multe rugdciuni gi toate suntbune pentru izgonirea vrdjmagului. Puterea rugd-ciunii insd depinde de puterea minfii, de experientain cunoagterea ingeldciunilor drdcegti, de putereade a discerne inke bine gi rdu, 9i mai depinde gide capacitatea neimprdgtierii in timpul rugdciunii.Mintea noastrd slabd nu are capacitatea de a-gi con-centra in totalitate atenlia la rugdciune, pentru cds-a obignuit sd trdiascd o viatd a simfurilor gi a sen-timentelor, astfel incAt, gi in timpul rugdciunii, eaviseazd spre lucrurile simlitoare care ii sunt carac-

6z Arhiepiscopul Antonie de GolAnsk gi Mihailovsc

teristice. De aceea omul std doar cu trupul in falaicoanei dar mintea gi inima rdtdcesc mereu in altdparte. Atenfia, nedeprinsd sd stea la rugiciune/ se

imprdgtie gi astfel mintea nu are capacitatea de a se

controla, iar limba nu poate sd pronunfe liber cu-vintele rugdciunii din caaza multitudinii gi diver-sitdlii lor. Deci lucrul nu merge, iar dacd se migcd

totugi, se face foarte lent.CunoscAnd toate acestea, Sfiniii Pdrinfi, invSfd-

torii gi lucrdtorii adevdratei pocdinfe, gi-au ales dreptarmd principald Rugdciunea lui Iisus care are pulinecuvinte gi care este primitd de la Duhul SfAnt, acor-dAndu-i prioritate in fala celorlalte rugdciuni. Toaterugdciunile existente in Biserica Ortodoxd sunt lu-crdtoare gi mAntuitoare insd rugdciunea ,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mdpe mine pdcdtosul", care cuprinde in sine NumeleDomnului Hristos, precum gi rugdciunea pdcdtosu-lui care se pocdiegte, a atras mereu mintea celor ce

vor sd se mAntuiascd. Unii dintre Sfinlii Pdrinli spu-neau neincetat rugdciuni scurte dar majoritatea, se

ocupau in mod preferenlial cu Rugdciunea lui Iisus.Oricine doregte sd slujeascd Domnului prin lucrareaRugdciunii lui Iisus, datoritd faptului cd este scurtdare posibilitatea sd o deprindd fdrd a-gi obosi limbacare mai apoi va atrage la sine mintea qi simfurile.

Esenfa lucrdrii acestei rugdciuni constd in alun-garca gAndurilor care ies din inimd gi, totodatd', in a

nu permite sd pdtrundd in aceasta g6ndurile qi do-rinfele pdtimage care vin dinafard', pentru a deprin-de astfel mintea sd-qi aminteascd continuu de Dum-

Rugiciunea lui lisus

rlrezetJ, Care este in tot locul, sd spund rugdciuneapermanent gi sd fie atentd doar asupra ei, preferAnd-o in locul celorlalte gAnduri care au pentru ea un ca-racter firesc. Aceasta il va aduce pe om, cu timpul, laceea ce ochiul n-a odzut, urechea n-a auzit, nici la inimaomului nu s-au suit (1, Corinteni 2,9).Prinaceastd lu-crare/ inima omului devine locag al sfintei Treimi.

Lucrarea Rugdciunii lui Iisus, numitd de Sfin-lii Pdrinli trezvie, trebuie sd constituie esenta viefiimonahale. Ea ar fi binevenitd gi la mireni, deoarecefdrd, a avea mintea in permanentd la Dumnezett,rrLteste cu putintd a te mAntui.

O astfel de lucrare, care se pare simpld la primavedere, aga cum este de pilde citirea unei rugdciuniscurte, s-a dovedit in realitate a nu fi atAt de ugoarX.Aceastd rugdciune are diferite trepte, ele fiind ur-mdtoarele: rugiciunea vorbitd, rugdciunea mintii,rugdciunea minlii din inimd lucrdtoare, rugdciuneainimii de sine miqcdtoare, rugdciunea inimii cura-td gi rugdciunea vdzdtoare. Fiecare treaptd kebuiesd fie explicatd de cineva care are experientd. Expe-rienfa, in cazul dat, este foarte necesard, deoareceprin lucrarea lduntricd Dumnezeu rAnduiegte mAn-tuirea noastrd, dAndu-i omului, prin rugdciune, lamomentul potrivit, din harul Sdu, tot ceea ce-i estenecesar. Este mare nevoie de un povdfuitor cu expe-rientd,, de un Staret invdtdtor, care a depdgit fazelede inceput ale rugdciunii precumqifazacea contem-platiad (adzdtoare) gi care poate, liber gi invulnerabil[a atacurile drdcegti, n.n.f, sd-gi ajute ucenicul sdtreacd prin toate ispitele.

6e

6+ Arhiepiscopul Antonie de GolAnsk gi Mihailovsc

Cel iscusit cunoagte din propria-i experiente ceispite gi in ce timp pot veni asupra celui ce-qi doregtemAntuirea qi orice ispitd o va putea preintAmpina cuun sfat, indicAndu-i ce gi cum se facd pentru a evitagregelile, ii va explica cum sd demagte sau sd desco-pere viclenia diavolului atunci cAnd acesta atacd din,,stdnga" , sau se apropie ,,din dreapta", imbrdcAndmasca binelui. insd, din pdcate, unii nu au timp ginici dorinld sd se exerseze cu mintea, cu cuvAntul gi

cu inima, in aceastd mare lucrare, iar aIgii, avAnd do-rinfl, nu cunosc cum sd se apropie de ea. Unii insdincearcd aceastd lucrare dar lucreazd dupd" simfuri,exersAnd cu mintea cea trupeasci, ducAnd o viafddupd voia lor gi dupd cum ii duce mintea gAndindin sine cd petrec o viald duhovniceascd. Acegtia nugtiu cd adevdrata viald duhovniceascd incepe dinmarea mild a lui Dumnezeu doar atunci cAnd omulse lasd in totalitate in voia Celui Atotputernic. Acestlucru va fi posibil doar dupd curdtirea minfii de in-tunecime gi a sufletului de patimi.

Dar, pdn6, a ajunge la aceasta, omul nu duce ovia!6 duhovniceascd ci conformd intelepciunii ome-negti, adicd dupd invdldtura minlii trupegti, chiardacd el cunoagte intreaga teorie a teologiei cregti-negti gi este mare in ochii oamenilor. Unii ca aceg-tia nimeresc adesea gi se incurcd in plasele ingeldriimuncii trupegti gi, ceea ce este mai grav, ii considerdpe adevdralii purtdtori ai raliunii duhovnicegti cape unii care nu gdndesc drept. Acegtia, care se roa-gd doar dupd cartea de rugdciuni, li considerd pecei ce lucreazd, rugdciunea minjii ca pe unii ce au

Rugiciunea lui Iisus 65

cdzut in ingelare. in realitate insd ei insdgi sunt in-gelaji. Ei nu merg spre mdntuire, ci se irndepdrteazd'de ea. Sfinfii Pdrinli din vechime, mari lucrdtori ailucrdrii lduntrice, au scris multe despre Rugdciunealui Iisus. Ei insd incep descrierea acestei lucrdri dela inaltele trepte de rugdciune contemplativd', adicddescriu rugdciunea inimii de sine migcdtoare, omilAndfazele incepdtoare. Sunt pufini aceia dintre ei carevorbesc despre rugdciunea minlii din inimd lucrdtoaregi despre ispitele care vin din partea imaginaliei.

Toli Pdrinlii au scris pe scurt gi intr-un fel as-

cuns despre aceasta. De ce? CAnd Sfinlii Pdrinfi auscris despre Rugdciunea lui Iisus erau mul1i lucrd-tori experimentafi a ei gi nu era nevoie de o descrie-rc alazelor incepdtoare, pentru cd pe acegtia [adicdpe incepdtori, n.n.) avea cine sd-i indrume. Ba, maimult decAt atdt, a citi scrierile despre aceastd lucra-re, era in putinfd gi unei persoane nepregdtite, darca sd se foloseascd avea posibilitatea doar cea pregd-titd intr-un fel ascuns. Cel pregdtit inlelege ce-i este

de folos gi dintr-o scurtd scriere. Nu toli inieleg cd

rugdciunea duhovniceascd incepe sd lucreze in omnumai dupd ce el incepe sd implineascd intru-totulvoia lui Dumnezeu. PAnd la acest moment, rugd-ciunea poate fi doar lucrdtoare. Amarnic se ingeald

cei ce o primesc ca fiind drept duhovniceascd. Dacd

lucrarea neterminatd a minjii trupegti se considerddrept duhovniceascd aceasta este o mare ingelare gi

un mare necaz.In timpul de fa!6, aproape cd nu aumai rdmas lucrdtori cu experienld. Oricine care gi-ardori si practice rugdciunea, deja de la bun inceput

este supus unor indoieli in privinta corectitudinii gia reugitei actiunilor sale.

Ostenindu-se putin 9i neobfinAnd roadele do_rite, el renuntd la aceastd sfAntd lucrare, iar uneorio gi hulegte. Astfel omul igi pierde capacitatea de afi posesorul unei rafiuni ceregti, ardtitdpe pdmAntde Hristos :,,rdsdrit-alumii, lumina

"rrrroqtirr^,t" i,, . Iar

aceastd pierdere duce spre o scufundare in acel in_tuneric al ratiunii, fur care a fost omenirea pAnd lavenirea lui Hristos.

CAnd este pierdutd capacitatea de a-L sldvi peDumnezeu cu rafiunea, afunci El e sldvit doar

-cu

gara, insd cuvintele fdrd participarea ratiunii nuaprind inima ci o rdcesc.

Aga gi eu, cu toatd neputinta mea, vdrsAnd la_crimi gi zdrobindu-md de aceastd lipsd de forfd, ame4 imi doream totugi ca sd continue aceastd pro_sl5vire a lui Dumnezeu gi sd nu se micgore

"", ii

"dse mdreascd numdrul celor ce-gi gdtesc inimile sprea fi ldcag Domnului.

Celor ce-gi doresc sd-L sldveascd pe Dumne_zell, elJ am indrdznit sd le spun aceste cuvinte, nucu scopul de a-i invdfa ci sub forma unei povdtuirifrdfegti, gi sd le ofer gi lor tot ce am, din sdricia mea.

NeincrezAndu-md in puterile mele, ci ndddjdu_ind doar in nemdsurata putere a Domnului meu,IepddAnd propria inlelepciune gi tot ceea ce nu aretemei in SfAnta Scripturd sau in scrierile pline deharul lui Dumnezeu ale Sfinlilor pdrinfi, care aucunoscut din experienld

".r* !a-gi triiascd viala inpocdinfd, voi expune toate acele lucruri de care am

Ruglciunea lui lisus

avut gi eu cAndva o mare nevoie, fiindu-mi practicnecesar orice cuvAnt scris aici.

Bineinleles cd aici nu este expus totul, ci doarlaturile cele mai importante, cu care se va confruntafiecare lucrdtor al pocdiniei. Tot ce poate hin afard'

de cele scrise aici este auxiliar gi nu este pigubitorpentru suflet.

Primegte, Doamne, aceastd osteneald, pentruslava Numelui Tdu, si luminAndu-i la aceastd lucra-re pe cei insetali de adevdrul Tdu, ajuti-i sd o sdvAr-geascd cu vrednicie spre mAntuirea sufletului.

Chnd orei sd te apropii, sd sluiegti Domnului Dum-nezeu, gdtegte-fi sufletul tdu spre ispitd (Ecclesiasticul2, 1). Sh, gtii cd, de vei merge dupd Dumnezeu, 9idacd vei urma invdfdturile Lui cele dumnezeiegti,atunci in aceastd cale te vor intAmpina multe ispite.Trupul, lumea gi diavolul ili sunt vrdjmaqii tdi dat,adesea, tu insuli ili egti un dugman nu mai pulinpericulos decAt acegtia.

De acum inainte refuzdnd sd urmezi vointeitale, te desparli de viala paqn5A 9i ili alegi n::on-tenita luptd. incepAnd a lucra Rugdciunea lui Iisus,

pregdtegte-te nu cdtre o viald pagnic6, ci cdtre su-

ferinfa a diferite necazuri pricinuite de trup, lume,diavol qi de propria iubire de sine. Necazurile vindin interior gi din afard', dar intensitatea lor este

opriti de harul lui DumnezelTt care nu permite a-lintrista pe cel ce merge pe calea mAntuirii mai multdecAt ii std in puteri. Necazuriie sunt ingdduite independenld de tdria sufletului qi a minfii, dar nu de

voinja viclenilor diavoli.

67