pravila alba

8/2/2019 Pravila Alba

1/33

sfintenie pravila ceasfanta, sfintise-vor i cei ce auinvatat-o, vor ti ce sa raspunda.(Tnt. 6, 10)Parintele Arsenie Boca


2/33

Parintele Arsenie BocaDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiARSENIE BOCA, protosinghelPravila aJba. Sfaturi pentru tinerii casatoriti - /

"protosinghel Arsenie Boca. - Fagaras; Agaton, 2006ISBN (10) 973-87424-1-2 ; ISBN (13) 978-973-87424-1-3265,5 EdituraAgaton Tel. 0268.211290

www.cartea-ortodoxa.ro

Casator iaChiar si in legea veche, casatoria este

indisolubila, de nedezlegat, adica nu eraingaduitadespartirea. Stiindaceasta,fariseiis-au apropiatdelisus,ispitindu-L:,,se cuvine oare ca bdrbatul sa-si lase femeia?". Iisus iiprovoaca la lege. Ei iiraspundin sensulingaduintei pe care a dat-oMoisecu "cartea de despartire", Dar Iisus, Care era lazidirea omului, le-a spus rostul de la inceputulzidirii in care nu merge despartirea, fiindcaamandoi alcatuiesc 0 singura faptura. Iisusintarestecasatoria larostul eide lainceputul zidirii.

Iisus nu putea cobori ratiunile creatiei dinmotivele lui Moise, de aceea a ridicat casatoria larangul de taina, Deci, daca ar fi traita de ceicasatoritila valoareeiadevarata,de taina, casatoriaar da made vrednice de tainele lui Dumnezeu.

Dumnezeu a ridicat pe om la cinstea decolaborator al Sau in lume. Casatoria, la rangulla care a instituit-o Dumnezeu, ar trebui sarealizeze in progresie geometrica posibilitateaacestei colaborari,

3
http://www.cartea-ortodoxa.ro/http://www.cartea-ortodoxa.ro/


3/33

Daca in Taina Cununiei cei doi sunt 0singurafaptura, "atunci aceastd fdptura cenazuie$teea?" - .Odrasle pentru Dumnezeuf". E unraspuns categoric (Maleahi 2, 15). La ce atunciHristos este cap barbatului daca nu pentruimplinirea acestui suspin al firii? (Rom. 8,22)."Caci foptura afost supusd desertdciunii - nudin voia ei, ci din pricina celui care a supus-o_ totusi cu nddejdea cii [dptura se va izbavtdin robia de$ertaciunii, ca sa se bucure delibertatea mdririi fiilor luiDumnezeu ". pentruca dorul statornic al fapturii asteapta cunerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu(Rom. 8, 19 - 21).

Fiarele uitau de salbaticia lor la picioarelesfintilor. Salbaticia din fiara de om este cea maimare robie. Cresterea omului la odihna "libertatiifiilor lui Dumnezeu" atarna hotarat si deatitudinea casatoritilor fata de casatorie, iar multisunt alesi tocmai din cauza atitudinii religioasea parintilor mai inainte de a se naste copiii lor.

Casatoria are multe motive ca sa fie taina.Cand familia nu va mai fi intemeiata pe Taina,oamenii vor fi 0 turma de fiare destrabalate.4

Sfaturi pentru cei ciisatoriti[ Dumnezeu iarta,

dar neindreptat nimie nu lasa ]Cunostintele acestea urmaresc ideea de

responsabilitate a casatoritilor fata de Legeadivina inscrisa in fire, sub forma de instinct.Si mai urmaresc lamurirea ideii de pacat, ideecare a inceput sa fie neclara in mintea multora.Incepem cu aceasta: pacatul este 0conspiratie a miruii omului cu diavolul,impotriva Legii lui Dumnezeu. Cu aceastadefinitie de lucru, intelegem dintr-o data canumai Iisus a fost rara de pacat, adica singurEl a refuzat orice idee diabolica din mintea,viata si faptele Sale.

Voi, ca tineri incepatori ai vietii, suntetipoate ispititi de ideea ca tineri fiind, de ce saincepem cu copii din primul an; sa ne maitraim putin viata si avem vreme ~i de copii.Cu acest gaud, daca-l primiti si-l luati de bun,

5


4/33

v a d esc hid eti c ale a c atre p ac at si c atre to t fe lu lde neca zuri care vin m atem atic. C a sa n-o lua tirau, de la inceput sa va precizati pozitiasufleteasca fata d e road ele binecuvantate deBiserica ale cu nu niei: co piii. E i su nt ro ad eled ra go ste i; e vita re a lo r n u e d ra go ste , c i c rim a:C autare a p lacerii n um ai cu ev itarea rostu lu ifiresc al instinctului, e viciu si pacat si sep ed ep se sc d e L eg ea c are v ed e to ate a le omulu i.

D eci, daca nu sunteti bine lam uriti de lainceput , ca tre b ine , foar teusorva t rez it i ingreselid e co nv ietu ire, de u nd e v in ap oi un ran d intre gde n ecazu ri d e c are n u v a p oate sca pa n irn en i.C u diav olul n u scap i d e g reselile facu te .Acestea te urm aresc in alte casatorii sau inorice alta parte ai lua-o. Nu te scapa nicirugaciunile, Doar Spovedania te pune illtema ~ uvinovat ii le t al e fa ta de hotarel e l eg iide la cununie,pe ca;e le-ai i~calcat, si-ti da iertarea luiDumnezeu pentru nesti in ta (daca aceasta a fos t) ,sa u p en tru n ep utin ta (d ad a ce asta e ste ) si-ti d apute re a s i r a bd ar ea is pa sir ii, d ac a te in dr ep ti c a~iconvietuire, Dumnezeu iarta (daca-i ceriaceas ta6

- p rin spo ved an ie), dar n ep ed epsit, neispasit[neindreptat], n ir nic nu la sa .A s a sc rie Ca rte a![n. ed. : preotul iarta pacatele marturisite, dar da sicanon, pen tru indreptare. Red am un fra gmen td in tr -o predica despre Taina Spovedanie i, t inu tade pa rin te le Arsen ie la Manas ti rea Draganescu :.Cdnd aceste pacate (biruirue ale diavoluluiasupra omului) sunt spovedite si ispdsite princanon si necazuri, ele nu mai au nici 0greutatein cdntarul judecdtii particulare. Cdnd suntspovedite numai pe patul de moarte ~in-a mairdmas timppentru canon ~iindreptare, diavoliivin si infricoseaza sufletul cu necaz ~i urgiemare. Daca insa omul le-a ars pe pdmdntmacar cu 0 lacrima, aceasta nu se pierde cipoate atrage mila lui Dumnezeu. Cdnd biruiruadiavolilor (pdcatelor) rdmdne consimtitaintrutotul toata viata ~inu e stearsa prin tainapo cdiruei, omul ace la, desi botezat, s-a facutflu al aceluia de care a ascultat, biruinteleaceluia (pacatele) avdnd toatii greutateafaradelegii pe cdntarul 'judecdtii particulare"].

7


5/33

[in eonvletulre nu-i bun niciabuzul, nici refuzul ]

lata acum 0descriere sumara a gre~elilorde convietuire si legat de ele, urmarile lorinevitabile, care te asteapta in fa!a si !i seaseaza in brate. lar daca asa stau lucrurile sipractica pe teren asa confirma, ~tunc~ma~urapreventiva e cea mai buna, e smgura ratiuneposibila si la tndemana tun:~or. . . .In convietuirea casaton!llor nu-i bun mciabuzul, nici refuzul. Abuzul atinge pe sot,refuzul pe sotie, dar si pe sot, Cum aceasta~Asa-i facut omul de Dumnezeu: bar~at ~lfemeie intr-un singur trup. Cu cunostintelecontemporane de biologie, de endocrinologie~ide neurologie putem intelcge elarwacestlucru:

Sistemul nostru nervos, ca sa serveascasolicitarile vietii in bune conditii, are nevoiede 0 buna si corecta functionare a glandelornoastre endocrine. Glandele acestea suntinsirate in numar de 7-8, pe toata verticala8

staturii noastre. Doua glande sunt in cap,responsabile de comenzile si cu modul defunctionare al tuturor celorlalte. Acestea dincap sunt sensibile, adica lucreaza inconsonants cu concepti a ta de viata, in care teintegrezi trup si suflet. Pentru 0 elarificare pescurt a rosturilor acestor doua glande din cap,ca sa functioneze intr-un fel sau altul, e destulsa dau un exemplu a doua conceptii de viatadiametral opuse: intr-un fel vor lucra acesteglande de cornanda asupra tuturor celorlalteglande din subordine cand te integrezi inturma lui Epicur [no ed.: Epicur spunea cafericirea se dobandeste prin cultivarea placerii]si altfel vor conduce iconomia endocrina candte integrezi in turma lui Hristos.

Sarim peste aceste glande de pe verticalaomeneasca si ne oprim putin la cele sexuale.Aici-i aici! Aici au fost lasati oamenii Taranicio cunostinta exacta. Ba li s-au spus multeminciuni ~i f iecare a fost lasat in voia lui, cugreselile si ereziile sale. S-o luam fugitiv cuputina biochimie endocrina, Sexele (barbat si

9


6/33

femeie) se cauta la maturizare unul pe celalalt,trecand peste orice bariere, ale oricui. Totusie buna (foarte buna chiar) ~ipurina minte sicat de cat cuno~tinta pozitiva a faptului acesta,a continuitalii vietii [prin nastere de prunci].

Constitutional, natura barbatului are 0glanda in plus fata de femeie: prostata.Aceasta gland a spune foarte multe siimportante lucruri in iconomia vietii si ininterpretarea corecta a foarte multe necazuriivite Infamilie (pentru clarificare, trebuie spussi numele produ~ilor de biosinteza aleglandelor: hormonii. Acestia sunt sub stantede biosinteza, produse de glande si varsate incircuitul intern al sangelui, cu ajutorul caruiacircula prin tot organismul, ei avand rol inactivitatea si activarea sistemului nervos, decia tuturor organelor, in scopul de a mentmeorganismulintreg si in bune conditii de viatainterna si externa). lata din tainele prostatei:aceasta sintetizeaza saruri ale aciduluiglutamic, substante absolut necesaresistemului nervos, atat al barbatului cat si al10

femeii. Dar nu le prepara decat barbatul! Aicieste explicatia, fundamental biologica, intemeiul careia femeia este atdrndtoare debarb at. Para substantele lui endocrine, ea sedegenereaza nervos, mintal, etc. Aici incepesa se inteleaga de ce au urmari nefaste siabuzul si refuzul.

Daca aceste sub stante extrem devaloroase pentru iconomia vietii in buneconditii a sistemului nervos sunt risipite peplacerea de care nu te mai saturi - atunci incepsa apara urmarile. Abuzul pagubeste pe barbatde necesarul de substante glutamice asistemului nervos (15 miliarde de neuroni) siincep fenomenele de carenta nervoasa care,pot ajunge pana la slabirea totala a functieimintale. S-au vazut atari cazuri de tampe~iea mintii si a pierderii totale a memoriei, rarasa fie si alte boli in organism. Respectivul erasuprasolicitat, iar el s-a predat. Urmarilesociale se inteleg.

Refuzul pagubeste pe femei. Unul dinrefuzurile obisnuite este acela "intemeiat" pe

11


7/33

stavilirea numarului de copii.Modalitatea aceastaesteviciul .rmaniei" cu femeie.Pagubesc amandoi- paguba biologica ce se resimte In sanatateaarnandurora,

Mintirea, trisarea; ferirea (sunt unul siacelasi viciu), duce In mod normal la 0nervozitate si la 0 nemultumire fa!a de altul,pe care natura In nevinovatia ei cauta sa 0remedieze. Si cum 0 remediaza? Cautandfiecare din parinti alt partener, ca sa nufalsifice convietuirea, In fond e 0 rezolvaregresita, vinovata fa!a de unitatea de dragostea Tainei Cununiei. Deci, daca 0 femeiegreseste cu altcineva, de vina (de trisarea lor)e "ferirea" sotului, care 0 Impinge la gestulcautarii altuia care sa fie corect cu natura. Inmajoritatea cazurilor de necredinta a femeii ede vina sotul, ca nu si-a umplut casa de copii.Deci, cine fuge de copii, fuge de responsabilitate.Si unde fuge? In iresponsabilitate. Cand Insa 1 ! iiei raspunderea de a rodi cop ii, Stapanul vietiiiti va ajuta sa ai si ce Ie da mancare si-ti vaasigura si cinstea casatoriei.12

4 'Deci, nici abuzul nici refuzul, ci 0dreapta

socoteala si 0 convietuire corecta si cinstita,[in constitutia biologica a femeii epusa obligativitatea nastcrli a 3-4

copii, 'in ordine naturala]Mai mult chiar, 0 alta constrangere de

care trebuie tinut seama e foliculina, hormontoxic si canc~rigen. Toxic la nivelul creierului,dand continue dureri de cap si foarte intense;cancerigen la nivelul sanului sau uterului(fibroane uterine). De clestele acestui hormonnu este scapare decat de la 3 - 4 copii In sus,cu sarcinile In mod natural, cum apar ele nor-mal. Aceasta or dine naturala a sarcinii esingura cale care asigura sanatatea copiil~:.Salturile peste sarcini, lepadarile de copn,indiferent cu ce metode si din ce motive, atingsanatatea cop iilor ulteriori, daca mai yin. Darchiar daca nu mai Yin altii, Legea divinapedepseste si retrospectiv, pe cei fac~!icronologic (n. ed.: pe cei nascuti In ordme13


8/33

naturala), Asadar, in insasi constitutiaendocrine a femeii e pusa obligativitateanasterii de mai multi copii. E chiar conditiade mantuire a femeii dupa cum i-a descoperitDumnezeu Sfantului Apostol Pavel.

In cazul viciului sau al greselilor deconvietuire, aparitia cancerului care ucidesotia se rastoarna iaras i in raspunderea sotului,Sotul care nu vrea copii nu trebuie luat, e uncriminal camuflat al sotiei sale. Nu e din turmalui Hristos! Abia de la 3-4 copii in sus, facutiin ordinea naturals in care apar, seneutralizeaza actiunea toxic a si cancerigenaa foliculinei. Practica confirma aceasta. Suntmarne cu 10-12 copii facuti, care traiesc iajung la varsta de 80 de ani, sanatoase, indestula putere, lara sa le doara capul sau sa fifost bolnave.

Femeile mai patirnesc si de crizeleclimacteriului (menopauza), de la 50 - 52 deani. Cand viata lor de pana aici a fost corectasi conform cu natura, tulburarile acesteia treeaproape neobservate. Echilibrul endocrin e14

,I asigurat de normalitatea convietuirii si a roadelor:facutepana aici. incazul viciilor de convietuire,perioada aceasta e adevarata nebunie.

Nu mai pomenesc de reflectarea(normalitatii sau anormalitatii de convietuire)in afara psihicului, lucru care formeaza uncapitol aparte, cu 0 matematica mult maicomplicata i cu pedepse mai greu de evitat.De asemenea, nu pomenesc aici decat intreacat reflectarea purtarii in genere in codulgenetic, deci in fondul ereditar al urmasilor,Totusi, nu rna pot abtine de a pomeni unul,care produce extrem de multe si greledificultati in educarea copiilor. Cand sotul nuda pace sarcinii (zice el ca se poate, sau nuvrea altfel, sau se declara stapan pe legilenaturii) atunci cop iii Yin pe lume cupredispozitia precoce spre sexualitate. Aceastaiiface indaratnici si foarte greu educabili (suntcertati cu disciplina, unii genetic prezintacromozomul criminal itatii si chipurile,circumstante atenuante in justitie). Fug de lascoala si incep aventurile. Deci tot in

15


9/33

raspunderea sotului se soldeaza si acestenecazuri. Explicatia biologica: au crescut inmediul uterin hraniti cu sange prea imbibatcu testosteron, hormon sexual masculin.[ Degenerarea prin alcool ~i tutun ]

Tot illtreacat pomenesc de actiunea toxicaa alcoolului. Daca 6 grame de a1coolla litrulde sange e capabil sa sudeze 0 multime de\ 'spermatozoizi cate doi, cap la cap, Tara sa letulbure viata, atunci ce vom zice de betivii,notorii? lata ce se intampla: acesti monstrimasculini au doua cozi, deci cu 0 capacitatedubla de miscare, ajunsi ca atare illorganismulfemeii, cauta febril ovulul, pana si la trompasi acolo 11fecundeaza, oul format nelalocullui creste astfel normal, dar trebuie extirpatcu trompa cu tot. Asa se instaleaza sterilitatea,conditie suficienta de dezechilibru, pana la fazeclinice. lata ce pustiu de bine face bautura.Femeia, in cazul acesta, sa prefere oriceagresiune, numai sterilitatea ~idezechilibrul nu.16

Toxicitatea tutunului duce la cazuriexcesive, dar nimeni [dintre fumatori] nu vreasa stie de carenta organica pe care 0 are sauchiar de atrofierea functionala ...

A1coolismul, betivitatea bunicilor apar innepoti ca tulburari si insuficiente nervoasepana la nivelul de epilepsie. B~!ia e marepacoste care se inscrie genetic In patrimoniulereditar si duce treptat, dar sigur, ladegenerarea omului din neam in neam, ducela degenerarea neamului. Raspunderile crescconsiderabil!

Nunta din Canna Galileii - Biserica Draganescu17

!'II


10/33

f P r a v i C a a C 6 a *Adidi darea pe fata a unor lucruriprivitoare la casatorie ~i in afara ei,dimpreuna cu urmarile lor, in cea maimare parte necazuri fara indreptare -~iranduiala de urmat, pentru cinevreasa creada si sa nu ajungil la acestea.

Erau multe si mari pricinilepentru care trebuia un leac puternicca acesta. Iata-I, dat la indemanatuturor - unora spre bucurie mare,altora spre suparare mare. .Cet ceau pazit cu sfiruenie pravila ceasfdntii, sfintise-vor si cei ce auinvatat-o, vor sti ce sa raspundii(Int. 6, 10).

* Cuvintele In paranteze drepte apartin editurii18

[ Caderea de la insu~irile ceresti lacele dobitocesti ]

Cel cazut intre talhari a fost incredintatBisericii, ca slujitorii ei sa poarte grija dedansul, spalandu-i ranile cu Yin si ungandu-i-le cu untdelemn. Adica: pocainta asprd (cavinul pe rana) si impdrtdsirea harului celor 7Taine ce izvorasc din Hristos-Pomul vietii (cauntdelemnul ce unge. ranile omului ~i-ltamaduiesc deplin).

Caderea intre talhari este caderea firiiomenesti dinRai inlumea aceasta.Este "cadereade la desdvdrsire ... , caci, indata dupd calcareaporuncii s-a facut in om stravezie ~i ardtatdasemdnarea lui cu dobitoacele necuvdntdtoaredeoarece trebuia, dupd ce a acoperit stralucire~miruii, ca firea oamenilor sa fie chinuitd, pedreptate, de insusirile dobitocesti ... pdrui ceomul f~i va veni fntru constiirua de sine ~i lasimiirea mdretiei sale defaptura raiionala" (SfMaxim Marturisitorul; Scoliile - Rdspunsuricdtre Talasie, Raspuns la intrebarea 1).

I I

19


11/33

Astfel,0insusire prin careomul se aseamanadobitoacelor este fnmultirea. Chipul cuno~c~tal nasterii trupurilor a venit omului tocma; dinpricina caderii in neasc~ltare, ~aci ar ~ ~ostc~putinta si un alt chip de mmul~lre,nepatIma~ ~:nepacatos. Cand insa a pac~tUl~,~dam urma samoara si sa se stinga omul din zidire. D~eze~vazand insa peste veacurile toate, camulti au sase rntoarca din dobitocie, I-a osandit pe caleanasterii trupe~ti, care consta din patimir~ [poft~]si pacat - pacatul avandu-si porneala in pofta,iar pofta fiind data pentru acest scop de ~~~tere(Sf Maxim Marturisitorul; sso tnt -Raspunsuri catre Talasie, Raspuns laintrebarea 21). Astfel, ca intr-o lege depedeapsa data firii, firea ~ivointa a~ fost legateintr-o inlantuire rea, caci cu cat se silea firea s~adainuiasca in viata aceasta, prin na~tere, cu at~tse s t r a n g e a pe sinemai multin lantu1le~ paca~U1,sporindu-se ~imoartea. I s-a dat deci omului, capedeapsa, sa se lupte cu moartea, de care seatinsese cu voia sa.Dorul dupa Dumnezeu s-a intors in pofta20

patimasa dupa trup. Mintea, intorcandu-se de lavederealuiDumnezeu, a cazut inha~ul simmrilor,care se lipesc de placere ca de bine si fug dedurere ca de rau, Iar placerea este momeala cucare "hotul" amagea pe om sa se pogoare dinlerusalim la lerihon.

Pe drumul acestei pogorari, toateincepatoriile si stapaniile cele din vazduhuri ,ca un puhoi, se sileau sa intre, pe intrecute, inpartea patimitoare a firii (adica in pofta si iniutime) si sa Iepovameasca contra firii (Co1.2,15). Vointa I-a Impins pe om ca sa vrea numaiispita vic1eanului (placerea) si sa ocoleascapovara nasterii de fii (ca pe 0 durere), caci afost pandit omul si in latura rnintii si a libereivointe, Mintea, care odinioara avea si vedeape Dumnezeu intr-insa, acum e .remplu alidolilor; avdnd, in loc de un singur Dumnezeu,multe chipuri ale patimilor necurate" (Sf.Maxim Marturisitorul, Scolia 9' duparaspunsul la intrebarea 55). Mintea,nernaidepanand in sine vederea luiDumnezeu, stapanitorul lumii acesteia

21


12/33

(satana] amcalcit -0in m:fati~arilecelor supusesimturilor. Ea fiind 0putere arzatoare. ca unace avea sa salli~luiasca peDumnezeu mtr-insa,care este si El tot foe, acum "nascoce$te $iaprinde placerile trupului, ea insasi fiindre!inuta astfel in legatura patimasa cusim!urile" (Sf. Maxim Marturisitorul, Scolia18 dupa raspunsulla tntrebarea 58). Si, iataasa, legea pacatului (care este placereasimturilor ~i pentru care s-a hotarftt moarteatrupului) s-a furisat insfatul mintii ~ide atuncimintea da trupului numai sfaturi contra firiisau sfatul :faradelegii..Foc de ocarii este legea trupului, iarimboldirea spre deprinderea patimilor estelumina lui si para de ocara este arderea cucare lucreazd patimile. Sau, pe scurt: foculde ocara este pacatul; lumina de ocard -deprinderea pacatului, iarflacara -lucrareapacatului. Prin urmare, nu se cade miruii sase incalzeasca la focul acesta, nici sa selumineze cu lumina aceasta, nici sa ardd inaceastd flacara. Caci ceea ce pentru simturi

esteAluminasiplacere, pentru minte este addncde intuneric" (Sf Maxim Mart isit 1. unSIoruScoh~ 20 ~upa raspunsul la intrebarea 54). '. Slm~nle nu sunt in stare decat de ratacire

~I.nu ap:m~ dedit stricaciunea trupurilor, iarmmte~, impinsa de aceasta stricaciune, nu estenumai contra firii, ci ~i impotr iva luiDumnezeu. Iar 0 n::~ntebiruita de simturi side poftele contra firii, prin care Iucreaza toatapu:~re~ ~ra~ma~a(,jiindca dorinta cdrnii estevrajmasie impotriva lui Dumnezeu" - Rom.8 : 7),. ce sfaturi poate da, decat sfaturiletalhanl.or, care casapesc pe cei ce coboara dinIerusalim la Ierihon: copi ii ce Yin in lumeaacea,~ta[N. ed.: Acest prim capitol al "Pravileialbe .. ~ste aproape identic cu capitolul "Cad~OPl1 mtre talhari" din cartea C~I - ati .,,] " arareampara,lel .


13/33

[ Patimile ne distrug vlaga, minteasi chiar neamul ]

Mai departe sa schimbam putin cuvintel~.Stiinta medicinii, printre multele ei i~va!atun,o are si pe aceasta: s-a bagat de seama c~t~atetesuturile omului se pot drege, adica setamaduiesc, numai celula nervoasa nu se maidrege niciodata; lucrul ei se opreste fulgerator.

Celula nervoasa 0asemanam cu un ghem dela care pleaca fire in multe parti, cu rost de"telefoane". Creierul ar fi ghemul eel mar:e,saucentrala telefonica", prin care sufletul primestevestilesi trirnitehotararilesaletuturor"creie~elor"maimici celulelenervoaseImpr~iate intotcorpul.Prin ~~ spinarii due mii de "fire telefoni~" lacreier. Prin creier (celulele nervoase), mmtealucreaza asupra trupului, mintea fiind 0 parte asufietuluinu a trupului.

Stiinta dovedeste ca des~fra~~rea, saurisipirea de orice fel, omoara milioane decelule nervoase. lata cum: in tot trupul, darmal ales cu desavarsire in ~apte locuri,24

izvoraste un fel de putere foarte trebuincioasapentru bunastarea intregului om trupesc. Astae vlaga de viata, Intre cele sapte izvoare deviata, printre cele mai putemice este si izvorulcare inmugureste samanta de om. Cand omulse tine de desfranare, robit de spurcata eiplacere, izvorul nu mai poate dovedi sa maiverse si induntrul trupului, in sange, parteade vlaga neaparat trebuitoare, pentru ca totlucrul izvorului e talharit in afara. [no ed.:dupa cum am vazut, cele 7 izvoare de viatasunt glandele endocrine si nu chakrelecunoscute in practicile orientale, asa cum auincercat sa arate adeptii acestor practici]

De pe urma naravului desfranarii, scadeputerea izvorului de a mai varsa in sange felulsau de vlaga, Scaderea aceasta de putere aducemoartea a milioane de celule nervoase. Cacitoate tesuturile din om pot rabda de foamesau pot lucra cu schimbul, sau se topesc, casa se faca mancare celorlalte si la vremeprielnica, iarasi se inmultesc la loc, numaicelula nervoasa, odata moarta de foame, nu

25


14/33

mai invie niciodata. lar mancarea ei este aceavlaga a celor sapte izvoare. Acum suntem pecale de a intelege ce se intampla cu multi careslabesc la minte, vazand cu ochii. Scolarii, deunde la inceput invatau foarte bine, acum, decand practica onania, le slabeste min tea sitrebuie sa paraseasca scoala, Dar la naravul Iormai este cineva raspunzator ~isa nu ne grabim,

lata pe nume cateva feluri de patimi princare oamenii i~i prapadesc samanta si vlaga,aprinsi de pofte contra firii:

1. Onania sau malahia;2. Curvia;3. Sodomia;4. Bestialitatea (cu dobitoacele).

Iar in casatoria legitima:1. Desfranarea;2. Fereala de zamislire;3. Crima de avort;4. Preacurvia;5. Necuratia;6. Nesocotirea vremurilor oprite;7. Alte nenumite spurcaciuni.

26

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai sinumai zamislirea de prunci.

C~satoria este 0 Taind din cele sapte,tocmai ca sa nu ingaduie intr-insa atataserparie de faradelegi, Cu toate acestea inzilele noastre trebuie sa strigam amar~ic:.Ridicati casdtoria din desfriinare, macar lariinduiala dobitoacelor. Binecuvdntarea iuiDumnezeu nu s-a datfariidelegilort", E asade greu de inteles? Dar zic unii: "Noi putemsi lara binecuvantarea lui Dumnezeu!" lertatide intrebare: "Unde?". Da, pentru cine nu vreasa inteleaga, nici Dumnezeu n-a avut ce sazica decat aceasta: "Cine este nedrept sanedreptdteascd mai departe, cine e spurcatsa S e spurce si mai rau, cine e drept sa facddreptate ~i mai departe, cine sta sfdnt sa sesfinteasca #mai mult. lata, yin curdnd ~iplataMea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupdfapta lui" (Apoc. 22, 11 - 12).

Si mai zice stiinta ca tot omul vine pelume cu un anumit numar de celule nervoase.Prin faptele lui cele de desfranare, pierde un

27


15/33

num ar m ai m ic sau m ai m are de celule. Si pentrucit p este to ate faradelegile atarna legile, asaa tama e le ~ipeste viata des fr an atu lu i: f ap te le s alesu nt d es crise ill sam an ta sa, astfel in cat co pilu leste imbinarea ce lo r d oi p ar in ti si a celo r p atrubunici, a celor opt strabunici si a celor 16 stra-s tr abun ic i ( ac ea sta e ste 0mostenirea n umai p arrala al patrulea neam , dar ~i ceilalti inaintasi i~ i daupartea lor de zestre, insa din ce in ce m ai m ica).Ne putem da seama cat au de ispasit cop iii d ingreselile parintilorl Si ce m ostenesc? F o rm a siintocm irea trupului, precum si numarul decelule nervoase pe care ilaveau parintii candau chern at copilul in lurne. De la numarul sisanatatea a ces tu i n umar, a tama mu lte p en tr u v ia taurmasilor, S au , m ai p e in teles, u n co pil are scriseins in e to ate in clin ar ile unu i numa r ma re d e par in ti,atat cele b un e dit si cele rele (jum atate de la ceidoi parinti, a patra parte de la cei patru bunici, aopta parte de la cei opt strabunici si asa maideparte).

A cum , d in to ate in clin arile a ce sto ra , v or v en ila a ra ta re ma i ill ta i c el e ma i pute rn ic e, d e l a p a rin tii28

cei m ai ap ro piati, d ar p ot v en i la aratare si p om iride la mosi-stramosi, atunci cand imprejurarile dina fa ra s au to cm ire a d in au ntr u in les ne ste sa s e a ratem osteniri indepartate. Firea tine la sanatate: deaceea, m osten irii b oln av e d e la u n p arin te iisarein ajutor cu partea sanatoasa de la celalalt, darneputinta 0poa rta to tu si, n ea ra ta ta , incojoc.

Acestor inclinari sa le zicem grau sineghina. Vom pricepe ca in copil se arata ~isamanta celui rau, care va trebui sa 0 rabdampana la seceris, fiin dc a s eman ato rii, lu cra to riisi econom ii tainelor au mai adorm it, Incatacum vedem cam mula neghina in tarinaaceasta. Iar somnul de care e yorba, eadorm irea strajii m intii, toropeala in patim ilefaradelegilor. Omul vrajmas, diavolul, astrecurat in firea omeneasca, din neam inneam , tot mai multa neghina, sau inclinareadraceasca a faradelegii.

Dar nu num ai patima desfranarii omoaragrauncioarele nervoase, ci toate patim ile.M ania aprinsa, durerea peste m asura pentru 0dragoste pamanteasca, la ca!i nu le-a facut

29


16/33

sange diu si nu i-a palit guta? Daramarea ceamai cumplita lnsa, vine de lapatima betiei, Otravabauturii, pe langa amortirea si arderea tuturornervilor, strica samanta toata, intr-un chipnem aivazut - dupa cummarturiseste stiinta, D acacineva cheama copii la viata In starea aceasta,peste bietul copil atarna necaz greu, boalaindracirii, Caci, oriunde este daramare, vine siputerea rea, diavolul, ca la 0 isprava a sa si searata prin chinuirea ce0facecopilului nevinovat.Asa se face ca vedem nesfarsitul sir de urmasinenorociti: orbi, schiopi, uscati sau putrezind devii altii strambi In fel si chip si mai greu decat,toate, chinuiti de draci. Iar altii, In ce privestemintea, porniti de mici spre rele, cand vor fimaimari vor azvarli In parinti, In Dumnezeu si vorsfarsi napraznic. Mare daramare In fireaomeneasca! Acestea sunt faradelegile, In chipde om, ce plangand, striga vinovatiileparintilor si aduc mare durere In toate partile.Iar daca vreti: singura scapare sigura estede a nu ajunge aici (exista cale care n-arefaradelegi: aceasta este data de taina cununiei).30

Acestia sunt "pruncii ndscuti din somnulnecurat, martori ai nelegiuirilor parintilot;dacd stai sa cercetezi" (Intel. 4, 6). Legeaatotputernica ce intoarce faptele oamenilor Inbratele lor, 0striga Sfanta Carte In fiecare veacde oameni. "Fiii desfrdnatilor nu vor aveadesdvdrsire si sdmdnta iesitii din patulnelegiuit se va stinge. Ca, de vor avea viauilungd, nu vor fi de nici 0 treaba si batrdnetealor, la urma de tot, va fi fora cinste. Iar de'vor muri de timpuriu, vor fi fora mdngdieresi lara nadejde vor fi in ziua judecatii. Cacineamul celui nedrept are groaznic sfdrsit"(Int. 3, 16-19). " ... Eu, Domnul Dumnezeultau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsescpe copii pentru vina pariruilor ce ma urdscpe Mine, pdnd la al3-lea ~ial4-lea neam ~ima milostivesc pdnd la al miilea neam, cdtrecei ce Mii iubesc ~ipdzesc Poruncile Mele"(Ies, 20, 5 - 6).Dar milostivirea lui Dumnezeu, care nude bunavoie pedepseste si umileste pe fiiioamenilor (Plang, Ieremia 3, 3) aduce In cate

31


17/33

u nii in clin arile b un e ale strab un ilo r ~ i co pilu l d em ic a ju ng e la d eo se bire a d in tre b in e si rau. Despreacestia zice D umnezeu : "Daca un copil carevdzdnd pacatele toate cdte a facut tatal sau,se pdzeste ~i nuface nimic asemenea ... acestom nu va muri pentru pdcatele pdrintilor sdi,ci in veci va trdi ... pentru cajiul a focut ceeace este drept ~i legiuit si toate legile Mele le-atinut ~i le-a implinit: de aceea va trai", (lez.18, 14-19; 17, 19).

[ Singura scapare:Pocainta si ridicarea casatoriei dindesfranare la inaltimea de Taina ]

lata cat de cat inteleasa sporirea pu stiirii,ce se lucreaza in ascuns in firea fiecarui rand[generatie] de oameni, care acum , in zilelenoastre, s-a ararat in afara cu urgie m are. C aci:"De unde vin rdzboaiele ~i certurile dintrevoi? Nu oare de aid: din poftele voastre carese luptd in mddularele voastre?" (lac. 4, 1).

C in e v a o pr i p ra pa du l p us tiirii? "Fara Minenuputetiface nimic" zice D om nul (loan 15,5).P rapad ul pustiirii nu se v a o pri pana nu v or scoateo am en ii d esfran area d in in im ile lo r ~ ip an a n u v orsa stie de D um nezeu (Osea 4, 1-6). "Cei ce tinde trup, poftesc pe cele trupesti, iar cei ce tinde duh, poftesc cele duhovnicesti. Cdci poftacdrnii este moarte, iar dorirua Duhului esteviatd ~i pace. Fiindca pofta cdrnii estevrajmasie impotriva lui Dumnezeu, cdci nu sesupune Legii lui Dumnezeu, ca nici nu poate.De aceea cele ce sunt in carne ( in c urvie ) nupot sa placd lui Dumnezeu". (Rom . 8, 5 - 8).C ei ce sunt ai lu i H ristos, si-au rastignit trupul,im preuna cu patim ile si cu poftele. .Nu suntemdatori trupului ca sa traim dupd trup. Caddaca vietuiti potrivit trupului, veti muri, iardaca ucideti cu Duhul poftele trupului, veti fiivii. Fiindca top cap sunt mdnati de Duhul luiDumnezeu,jiiiluiDumnezeusunf'.(Rom.8,12-14)."Caci voirua lui Dumnezeu aceasta este:sfintirea voastrd, sa vaferiti de desfrdnare, casa stie jiecare dintre voi sa stapdneasca vasul

3332


18/33

sau in cinstire si in sfintenie, nu in patimapoftelor, cumfac necredinciosii, care nu cunoscpe Dumnezeu ... cdciDumnezeu nu ne-a chematla necuratie, ci la sfintire" (I Tes. 4, 3-7).

Pe vremea S:ffintuluiApostol Pavel inca suflaurgie mare, mai ales peste crestini, De aceea multii~iluau de la ei insisi sfat sa se infi fmeze desavarsi tincasatorie, cu gand sa fie gata oricand de SfantaImpartasanie si de marturisireamuceniciei. SfantulPavel insa, socotind cop iii mugurii casatoriei, n-a ingaduit infranarea desavarsita dedit pentruvremurile de post si rugaciune (I Cor. 7, 5).Socotind Insa si .rievoia ceasurilor de fatii"(urgia vremurilor de atunci) Ie da sfatul acesta:"Bine este pentru oricine, sa jie asa cum segdseste. Legat esti cu femeie, nu cautadesfacere. Dezlegat esti de feme ie, nu cdutafemeie ... Ca de acum vremea s-a scurtat. Aaincdt cei ce au femei, sa jie ca i cum nu aravea ... cei ce cumpard ca si cum n-ar stapdnii cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca sicum nu s-ar folosi de ea. Caci fata acesteilumi treee" (ICor. 7, 25 - 40).34

inzilele acestea mai de pe urm a, cand si nouani se pare ca "de acum vremea s-a scurtat",cercetand firea durerilor, am aflat desfranareainclestand pe oameni si lucrandu-le de zordaramarea inintindere ~i in adancime. Iar pe dealta parte, preotii vremurilor noastre n-au maiurmarit -0ca pacat si ca atare sa 0mature afaradin Taina lui Dumnezeu, adica din casatoriacrestina, Asa se face ca, .Iipsind preotuluicunostinta legii si bdtrdnului sfatul" (1ez.7,26), oamenii orbecaie in multimea nestiintei si alipsei de sfat, care s-a intins ca 0 noapte deosanda peste bietii oameni, care dorm linistitisomnul de primejdie, de buna credinta ca aceea[d es fran are a in tre s oti] n u-i p acat.

Dar fiind randuit sa vad si sa ascult mereudurerile oamenilor, care Yin de pe urmapacatelor ~i a lipsei de sfat si ajungand adeseauna cu durerea lor, intr-o zi, slujind SfantaLiturghie, rugandu-ma "pentru Pacea a toatiilumea si pentru bunastarea Sfintelor luiDumnezeu Biserici", aud deodata in urecheadinlauntru inf runta rea amamica:

35


19/33

"Nu te ruga de Mine sa Ie dau Pace,roagii-te de oameni sa-i schimbe purtiirile,daca vor sa mai vadii pace pe pamant".

Si am inteles pe urma multe lucruri ... Dreptaceea, ascultator Poruncii, trebuie sa strigcuvantul Scripturii ca 0 sun are de alarma:.Dumnezeu vesteste acum pe oameni, ca tori,de pretutindeni, sa se pocaiasca" (Fapte 17,30). Adica sa vina la viatji curata, dupainvatatura drept maritoare a Bisericii luiHristos, iar cand vremea 0 va cere, samarturiseasca pe Hristos cu pretul vietii,netemandu-sc de moarte. Altfel, nu se poateridica 0 stavila pustiirii ce se intinde pestebieti ioameni. lar ridicarea stavilei esteridicarea casatoriei din desfranare, la inaltimeade Taina, intre cele 7 Taine, ca oamenii sa nuingaduie ~erparia Iaradelegilor.

lubirea desfranarii ii face pe oameni grosila minte si la obraz si nu inteleg cinstea. Deaceea, mugurii casatoriei lor, cop iii, iidau peparinti cu capul de toti peretii si prin purtarilelor rele le azvarle cu copite in obraz, iar la36

randul lor indoit vor lua si ei de la copiii lor.Lamurit ca lucrurile nu stau bine!Nu flira inteles "a fost chemat ~i Iisus fa

nuntd, cu ucenicii sai" (loan 2, 2), ci ca sapricepem ca la nunta se face prima minunedumnezeiasca, spre bine. Numai prin tocmireacasatoriei dupa Hristos, care este minteadesavarsit stapana pe patimi, se pot scoateinclinarile rele din fire si sa nu mai fie datemostenire (sporita) din neam in neam si sachinuiasca pe oameni.

Iar viata curata a casatoriei, dupa cinsteaei de Taina, este aceasta:1.Binecuvantata este numai rodirea de copii.

Iar tot ce-i in afara de rostul acesta, inprivinta trupeasca, este desfranare ~ipacatsi sa nu se mai faca;

2. Vremi ingaduite pentru chemarea copiilorsunt numai zilele intre posturi, insa numaidad sotii amandoi sunt invoiti la rostul,rodirii de copii;

3. Vremi oprite sunt acestea:a) Cele patru posturi mari;

37


20/33

b) Cele trei zile de post pe sapHimana(miercuri si vineri, iar luni numaidaca este vointa);

c) Sarbatorile ~i zilele asuprasarbatorilor [inclusiv duminica -ziua Domnului si sambata];d) Vremea necuratiei;

e) Vremea de slabiciune sau de boalaa unuia din soti;

f) Vremiledetulburari~irazboaieprecumsioarecare vreme dupa acestea,pentrucei ce au luat parte la ele;

g) Vremea oprita cu mare asprime estetoata vremea sarcinii, precum sivremea alaptarii.

4. Cei ce se dovedesc neroditori, sa se inteleagala petrecerea frateasca, evitand pacatul;5.De la incetarea semnelor femeii, inceteazasi datoria casatoriei, a chemarii de copii.

6.Urmand asa, nu se mai intamplli:a) Crime de avort;b) Blestematia ferelii;c) Faradelegea desfranarii;

38

d) Si alte spurcaciuni.lata cu ce randuiala sa fie sotii de un inteles,.De ce asa?

Lamurtri:o casatorie crestina nu e cu putinta decatintre crestini convinsi, Necredinciosii in

Dumnezeu nu pot avea parte de Taina luiDumnezeu, in care nu credoPana cand cinevae in afara credintei dreptmaritoare, tot ce facee pacat si pacatul iieste lege. Cu necredinciosiinu e cu putinta viata curata. Prin rabdareachinuirii de la ei, pot fi biruiti de Dumnezeu~iinviati din moartea in care traiesc. Caci dtavreme sunt numai trup, sunt printre morti sicand afla despre Dumnezeu si suflet, invie dinmorti si incep pocainta.

Ajutati-le, rabdand toate de la ei, darimpotrivindu-va pacatului, chiar daca ar fiaceasta 0mucenicie neintrerupta. "Femeia s ase teamd de barbat" cand Hristos este capulbarbatului (Efes. 5,22-24; 1Cor. 11, 3), darcand capul lui e pacatul ~i"Dumnezeullui estomacul" n-are ce sfat de mantuire lua de la

39


21/33

dansul. Para Hristos estemort, iar sfatulmortilorduce lamoarte; acolo sanu mergeti. De morti san -a ve ti f ric a. De cei ce nu se tern de Dumnezeu. . 'm er vo ua sa nu va fie te ama , T oa ta teama sa fiede p acat, caci pe aceasta au avut -0 s i s f in t ii .

De aceea sunt opriti de la casatorie:a)Nebunii, indracitii, bautorii, slabii de minte

~i cei cu boli lumesti;b)Rudeniile de sange pana la gradul 8 (verii

de gradul 4 ii ingaduie pravila bisericeasca,insa am vazut si la departarea aceasta, copiiinsemnati de paca tu l amest ec ar ii de sange sieu ~anatatea zdruncinata pentru totdeauna);

c) Cei prea deosebiti de varsta. Departarea ceamai mare ce poate fi ingaduita este de 7ani (maxim 10). Ce trece peste acestiadovedeste patima desfranarii, care serazbuna, Vaduvii sa ia vaduve.

d)Varsta ingaduita pentru fete, de la 18 la 20de ani, iar pentru baieti spre 25 de ani, adicala 0 varsta la care sa priceapa pe ce calemerg si cum trebuie sa mearga. Si inca ceva:trebuie sa se astepte 0varsta mai marisoara,

40

ca sa se vada, pe cat e cu putinta, to ateinclinatiile din cei doi tineri, care numai cuvarsta se arata. Altfel, se mai intampla cainainte de casatorie au 0 purtare, iar dupacasatorie, dupa oarecare vreme, au altepurtari pentru care bucuros ai fi cautattovarasia vietii in alta parte.

e) Casatoriile [acute dupa sfatul sau silaparintilor, -care socotesc averea - patimalacomiei - n-au dus la capat bun; avereatoata s-a impra~tiat.

f) Cercetati ce purtari au avut parintii, cei 4bunici, c ac i a sc hi a nu sare departe de butuc.

g)Nu incepeti casatoria cu pacatul, ca silitiTaina lui Dumnezeu si-L Yeti aveaimpotriva. Pana la Cununia Bisericeasca ,toti sunt datori a avea fecioria nestricata, sifete si baieti. Celui ce crede in Durnnezeusi tine posturile si are duhovnic, ii este cuputinta, Celuilalt, nu i-a fost cu putinta mtai,nu-i va fi nici pe urma. De aceea, cei cerobesc la patimi, trebuie sa dovedeasca mtaimdreptarea din toate patimile si sa ajunga la

41


22/33

credinta lucratoare, apoi sa intemeieze casatorii,caci altfel numai inmultesc raul in oameni/ ,osandind sipe altii impreuna eu ei.

[Binecuvantata este numai rodirea de copii(Pet.l de mai sus)}

Inainte de Hristos, Tobit a zis cuvantul:"Doamne, iau pe aceasta sora a mea, nupentru fmplinirea poftelor mele, ci 0fac cuinimd curata" 0 iau intr-adevar ea femeie(Tobit 8, 7). Cine in vremea noastra mai eredeasa, Casatoria este numai aprindere de trupuri,iar unde este numai atata, vine ura si face vrajba.

Nunta este mai mult decat aeeasta, estechip al unirii sufletului eu Dumnezeu. Deaeeea, numai cand eei doi soti sunt uniti eu,sufletul in Durnnezeu, dainuieste si unirea eeatrupeasca si aduee roade dupa Dumnezeu:eopii curati si tragatori spre El.[ Vremi oprite chemarii copiilor la viata(pet. 2-3 de mai sus)!E oprita vremea posturilor si asdrbdtorilor. Intai e sufletul ~i Durnnezeu siapoi trupul. Cand poarta omul grija de suflet,42

iese din pofta trupeasca, 0 stinge chiar, ca sapoata primi Sfanta Impartasanie - mane areasufletului si de care trebuie sa se apropie totcrestinul, macar de patru ori pe an. Postul eranduit tocmai spre stingerea poftelor trupului.Cata vreme omul nu iese din pofta, nu se poateapropia de Dumnezeu. Cop iii chemati insarbatori ~i posturi, toti poarta in ei paeatu~parintesc. Asa cum parintii n-au tinut seamade ziua Domnului, asa nici copiii nu vor tineseama de voia Domnului ~ide sfatul parintilor.

E oprita vremea necurdtiei. In lege, ceice calcau randuiala aceasta erau omorati cupietre, pentru ca pruncul ce se zamislea innecuratenie la evrei avea inclinari spre lepra," ,fiind 0 tara calda iar la noi va avea orice alta,inclinare spre putrezirea de viu.

E oprita vremea de tulburdri, razboaie,pentru cei ce iau parte la ele, fiindca inacesteali se zdruncina nervii si au pornire spre varsarede sange. Apoi, mai e stiut ca pruncul ce senaste, se alatura parintelui slab, ca sa tinacumpana; se mtclege astfel, de ce in randul

43


23/33

de copii ce senasc dupa razboaie, sunt mai multibaieti ~imostenesc apucaturile razboinice al~tatilor si zdruncinarea lor nervoasa, din vremeacand au fost chemati la viata; se mai intelege deasemenea si de ce copiii acestia vor face revolutiisi vor SIar~icam prost, ca unii cevor fimereu inrazboi cu ceilaltioameni.Mai asteapta putin, panace se mai Iinistesc nervii si nu mai ai visetulburatoare, cu spaima de razboi, In stareaa~easta nu poti chema dedit un baiat, care, ~idin graba ta, poate apuca calea puscariei,

De ce este opritd toatd vremea sarcinii'to data, pentru ca nu mai are rost [copilul numai trebuie chemat la viata caci el este estedeja in pantecel], apoi, pentru ca toate simtirilecelor doi parinti, mai ales ale mamei, prin 'caretrece in vremea aceea, se intiparesc cudeosebire in mugurele ce s-a plamadit. Deci. ~ ,lata 0mare cheie a lucrurilor: precum au fostpurtarile si toate simtamintele mamei, invremea celor noua luni, asa va fi si mostenireacopilului ce se va naste, pe toata viata sa. Dacaparintii i-au tulburat tocmirea cu faradelegea44

desfrnaru, aceastaseva intipi'iriintr-insul cu tariemare. Iar cand se va naste, pana nu ajunge sapriceapa, se va juca cu sora de-a mire1e simireasa, si inca de la 7 ani. Mai tarziu, vacerca la dobitoace, sau se va deda la curvie cumana, pe urma curvie in regula, patimi care iivor omori milioane de celule nervoase. Si denu se va intalni cu cineva care sa-i cunoascaboala, pe la varsta casatoriei va ajunge indoaga nebuniei. Despre sporul la carte nicinu mai vorbesc; patima aceasta le tampestemintea, caci incepe sa se poata face pe la 14ani iar daca nu i se da de leac, nu lasa pe om,sa ajunga nicidecum la 70 de ani. Toatepatimile slabesc puterea de impotrivire asufletului, pustiind ~itrup ~isuflet ~ipierzandu-le pe amandoua pentru totdeauna. Cei cepatirnesc de aceasta, intai sa se tamaduiasca,apoi sa se casatoreasca.Doctorii dau sfatul casatoriei numaidecat,:farasa socoteasca roada bolnava ce vor chema-ope lume sa sechinuiasca, daca aduc vreo roada.

Prin urmare, inclinarile ce le-au avut45


24/33

parintii in timpul sarcinii, acelea vor ficonducatoare in toata viata copilului ce se vanaste. Acum e vremea cea mai scumpa de aingriji de purtarile viitoare ale copilului, caciacum poti semana intr-insii inclinarile unuisfant sau apucaturile unui talhar, Sa se roageparintii in vremea aceasta, sa se impartaseascacu Sfintele Taine, sa petreaca cu dragoste deDurnnezeu; asa va fi si in viata copilului cesa va naste si nu Yeti avea bataie de cap cu el,~a nu crede, ca nu asculta si umbla dupa rele.Intors - ~titi cum e.

Dar si vremea aldptdrii trebuie tinutacurata, ca inca e legat de mama si de purtarileei. Apoi, nu poate rodi copil nou, pentru canu-si poate imparti sangele in 3 parti si toates~me~rga bine; 0parte cu laptele, alta pentrusme ~1a 3-a pentru eel de pe cale. Daca suntmai desi decat ingaduie firea randuialaaceasta, toti sunt slabi si nu-s de trai. Dar aicisemai intelege ceva: ca pe masura ce s-a intaritdesfranarea in madularele oamenilor, a scazutsi puterea lor de aparare impotriva bolilor de46

tot felul, iar cazand in acestea, foarte greu setamaduiesc, desi mij loacele de vindecare suntdin ce in ce mai bune. Orice desfranare este 0putrezire inceata (ca gunoiul care arde) cescurteaza zilele oamenilor.Luati aminte, ca pentru ostenealaparintilor, dupa voia lui Dumnezeu, semilostiveste spre copii si-i binecuvinteaza cudaruri, precum insusi a zis: "pdnd fa al miileaneam" pentru cei ee-L iubesc pe El.[ Pa!inti neroditori (pct. 4-5 de mai sus) 1Intrebati medicul inainte de casatorie,cum stati [daca sunteti roditori]. Cei ce n-atifacut-o inainte de casatorie, intrebati-l acumce semai poate face (drege). Se poate intamplaca amandoi sotii sa fie roditori ~itotusi roadenu aduc. Ce sa fie? Pe unul din soti cu,deosebire pe barbat, l-au ajuns faptele lui dintinerete: era curvar, onaninst sau in alt chippatimas si mult facand raradelegile acelea, i-a slabit frana si repede 11trece firea, inaintede clipa cand femeia ar fi fost pregatita sa-i

47 Ii


25/33

primeasca samanta. Femeia nu are asadar nici 0descarcare , barba tu l nu 0multumeste, i se facescarba de el, iar daca se duce la doctori, acestiacunoscand ~ieipricina, can-au potrivit timpurile,dau sfaturi pacatoase, de a cerca cu altul s i i at astricandu-se 0casatorie. Si de unde incepaturala toate acestea? Din pacatele tineretii, pe careatotputemicia si rfmduiala firii le-a intors, sati leduci inspate. Tineretea se r azbuna , daca n-a fostbuna. lata de ce trebuie fecioria nestricata sa 0a ib a s i feciorii [nunumai fecioarele].

Faceti bine si tineti posturile, osteniti-vatrupul sa nu zburde si nu uitati ca esteDumnezeu care ajuta pe tot ornul ce zice::'Doamne ajuta!", Intariti-va cu SfantaImpartasanie si nu se poate sa nu se poata. lardaca n-ati facut aceasta si ati ajuns aici[neroditori], plecati-va puterii mai rnari sipetreceti pentru suflet. Caci, tot ce sedovedeste lara rost pentru Dumnezeu, tulburaconstiinta ~iea marturiseste ca-i pacat. Ajunsiaici, sa tinem partea constiintei [glasul lui48

Dumnezeu din om], ca sa fim pe placul luiDumnezeu si sa dobandim iertare.

Un sfat: e bine sa va doriti copii de lainceput, din tinerete, pana ce nu v-ati hodorogitde grijile vietii si de atatea pacate, caci [copiidin t ineretea parint ilor] sunt mai ageri si de maibuna nadej de de viata; copiii de la batraneteaparintilor sunt mai s tins i, parca le l ipses te vlagadin ei si duc 0 viata chinuita, pentru ca aumostenit 0 zestre slab ita. Caci daca viata taeste 0cheltuire neindrumata si daca mai e~tisicu greseli, le dai povara copiilor. Totusi, sepoate ajunge pana la 12 copii lara cusur , carorale va veni vremea sa fie 0 datorie, pringreutatile si osteneala de a-i creste,

49 It!


26/33

[Urmand sfaturile de mai sus, nu ajungetila necazurile de mai jos (pct. 6 de mai sus) 1

a) Crima de avort este mai mare deditcrima simpla, pentru cii se face impotriva unuicopil lara aparare. De aceea, cere cap de mama~ide tata. Sangele lor striga la cer .Razbunare"si putini sunt cei ce scapa de ea. Nenorocirileintre oameni, razboaiele, au si rolul acesta,de a face dreptate acolo unde nu s-a facutpocainta, "Sa nu spurcati pdmdntul pe careaveti s a trdiii; c a sdngele spurcd pdmdntul slpdmdntul nu se poate curdti de sdngele vdrsat,altminteri de edt cu sdngele celui ce l-avdrsat". (Numeri 35,33).

b) Blestemdtia ferelii de zamislire, iataunde poate duce: la imbolnavirea nervi lorinterni ai sotiei, care raspund cu un capat insale, incat sotia (femeia) nu mai poate ridicade jos nici un bra! de lemne si nu mai poatemerge. Vin si durerile de stomac si rarunchi~i acestea usureaza capatarea diferitelor bolicare greu semai vindeca, printre care ~i"poalaalba" [leucoreea]. lar a treia suparare este ca50

strica randuiala dinauntrul femeii, care ajungedesavarsit neroditoare. Asa se razbuna fireapentru fapta aceasta. De aceea nu trebuie saindrazneasca fetele a gandi la casatorie inaintede varsta de 18 - 20 de ani, cand sa fie in starea naste copii. Sfatul gresit al parintilor de a secasatori cat mai repede, cu soti prea deosebitica varsta, ii face pe acestia sa se fereasca desarcina, nestiind urmarile, care sunt cu multmai multe decat insirai aici. Asa se intamplaca neamul celui rara de sfat se stinge.

c) Nu aparati desfrdnarea, ca nu are nicio aparare, Ea nu intretine, ci (mai curand saumai tarziu) macina dragostea intre soti si ducela ura, ca orice pacat.

AUe lucruri de stiut: Vad oameniichinuindu-se, dar mai ales copiii, intre a credein Dumnezeu si a nu crede. Lupta lor intrebine si rau, de multe ori, e asa de mare, incatse tern sa nu-si piarda mintea. lar ei inca suntcopii. De unde Yin chinurile acestea? De laparintii si bunicii care sunt intr-insul, Se aflauintre dansii unii care credeau in Dumnezeu si

51


27/33

a ltii c are c re de au in e el d iu . S e mosten este ata tinc linarea de a crede inD umnezeu ca t~ iinc linaread e a nu c rede . To t c e e ste sanatos in parint i incl inasp re Dumne zeu , ia r to t c e-i p ac ato s sa u b oln avinc lina spre incepatorul rau ta ti i; i ar in copi l se ba tc ap in ca p a ce ste in clin ari p otriv nic e. D ac a n ueste cineva ca sa-l ajute in vremea lui decumpana, se poa te in tampla sa f ie b iru ita p ar te ac ea b un a d e c atre c ea re a, c aci m ai m to td eau naimbo ld urile d in a fa ra asa " aju ta "; d ac a in sa a rep arte d e u n sfa t la v rem ea ch in uirii sa le , i~ im aiv ed e b in ele , [ pa rte a buna], Cunoaste deci, caf ir ea par in te lu i nec redincio s, cat a mostenit-o,t rebuie sa 0b iruie , lip indu- se de Dumnezeu, carenu are de lepadat pe nimeni. U nii ca acestiatrebuie sa calatoreasca in v iata cu fo arte m areg rija si sa n u c ad a d e la p oru nca , la d esfra na re ,ca s epo t s ta rn i la batr anete gandu ri impo tr iva lu iDumnezeu , ch iar in vremea rugaciunii s iga ta -ga tasa d ea in d ez na de j d e d e man tu ire . M an tu ire a seafla ra bd an d in sa to ata su pa rare a ac easta . la tad e c enu e b in e n ic id ecum sa -ti d a i c op ilu l incasanecredinciosului, ca e chinuire si pentru el ~i52

pen tr u u rma sii lu i, d in n eam in neam .*Erau m ulte ~i m ari pricinile pentru care

trebu ia un leac putem ic ca acesta. Iata-l, d at laindem ana tuturor - unora spre bucurie m are,alto ra sp re su pa ra re m are . "Cei ce au pdzit cusfintenie pravila cea s fdn ta , s f iru ise -vor .Jicei ceau in vd ta t- o, v or s ti ce s a rdspundd JJ (In]. 6 , 1 0).

Pentru necred inciosi, dupa sfatulParintilor, n-am nici un cuvant, iar ped esfra na ti ii v a ju dec a Dumne zeu .

Pastorul i~i pazeste oile ... , iar lupii iigasesc vina ... nim ic nou.C hem am insa din nou pe Iisus la nunta ... ,c ac i c ei c e se pogoa ra in lumea a ce asta , [ cop i ii] ,Y in in v rem ea no a stra peste m asu ra de raniti siurm arile cele m ai grele abia de acum Y in.D oam ne, ajuta-ne sa facem voia Tal Amin.

53


28/33

Sfaturi ~iindemnuri aleparintelui Arsenie

Casatoria si copiii- Casatoria e sacul cu pacate, marita-te si ia-l inspate.- Casatoria a doua, de obicei, este mai rea caprima.- Dad nu alaptati copii, Yeti alapta cancer! ...Dedit cancer mai bine copii. Iobagii aveau cate16 copii. ~i erau slugi!- Copiii nefacuti strica pe cei facuti.- Nu.cresteti caini, cresteti copii. Nu vreti copii?Traiti ca fratii.- Decatfuga de riscurile ereditatii si decat feririlede a avea copii, mai bine moartea la datorie.- Casatoria-i pentru mantuire si prunci, nu pentruplaceri si desfranare.- Pantalonii la femei - mult mai gray ca lipsa debasma la rugaciune.- Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu,vorbeste cu Dumnezeu despre ei.- Cine face curte nu face carte.54

Pacatele - placeri pierzatoare de suflet- Diavolul prezinta patimile din om ca placute siusoare,- Trupului de noi nu-i pasa daca ne baga in foculiadului. De aceea ar trebui ca nici noua sa nu nepese de poftele lui, ci sa Ie mai ucidem cu postul.- Toti cei ce umbla dupa placeri, de orice fel, nuvor scapa de primejdii, caci sub orice placere eincolacit un sarpe.- Paralizia loveste de obicei pe cei nesatui de averesi poate fimostenita.- Mantuirea se lucreaza numai pe ruineleegoismului.- Atata vreme cat tinem pacatele nemarturisite,ascunse cu voia, atata vreme atarna pedeapsa lorasupra noastra, ca 0 sabie ce sta sa cada peste viatanoastra, De indata insa ce marturisim pacatele ~ivinovatia, primejdia rnortii 0inlatura Dumnezeu dedeasupra noastra,Faptele credintei- Credinta este 0 asceza a ratiunii.- Cea mai lunga cale este calea care duce de laurechi la inima.

55


29/33

-Mai mare este omul in genunehi, decat In pieioare.- Mai multa rugaciune catre Sfantul Inger Pazitor,- Cat asculti de Dumnezeu, atat asculta siDumnezeu de tine.- Sa nu vorbesti niciodata despre proieetele tale,caci eel rau stie doar ee vorbesti nu si ee gandestisi ti Ie nimiceste,- Cel cu un talant, din Sfanta Evanghelie, arenumai botezul si talantullui i se va da celor larabotez, dar eu fapte.

Sectele. Ecumenismul- Sectarii au provocat 0 libertate catehetica care-i duce la erezie ... Nu da eu bata in viespile sectare.- Sevorbeste de unirea Bisericilor, deci de ajungerela sobornicitate. La sobornicitatea B isericii ajungcei ce renunta la confesionalitate ... Tendinta Papeide a atrage In acelasi staul pe toti crestinii nu se varealiza niciodata, Papa nu va ajunge niciodata la 0turma si un Pastor in staulul Romei, deoareceBiserica are un singur Pastor: Iisus Hristos.- Numai sila unei prigoane peste tot pamantulimpotriva crestinilor iiva hotari sa lase la 0parte orice vrajba confesionala si sa fie una,56

cum au fost la inceput, Nu vor scapa de subtavalugul urgiilor istoriei pana nu vor veni sila mintea aceea sa asculte si sa imp lineasca,macar la sfarsit, rugamintea cea mai de peurma a Mantuitorului in lume. Poate ca invremile acelea abia vor mai fi crestini, daroricati vor ramane, aceia trebuie sa treacapeste ceea ce ar fi foarte bine sa treacacrestinatatea vremii noastre si sa fie una.Primejdia comuna s-a ararat in lume, unireacrestinatatii intarzie Doamne, pana cand?

Vin necazurile!- Vine timpul, si e foarte aproape, cand toti preotiivor repara bisericile, iar altii vor construi altelenoi, dar nelucrand ei la sufletul omului, vorramane bisericile goale, eueuvelele vor canta intr-insele. Roadele slabirii in dreapta credinta ateologilor in facultati si seminarii vor fi preotii,care vor fi si mai slabi ca Invatatorii lor; mai alesin Transilvania ortodoxia aproape ca va dispare,ultima red uta va fi Sibiul, dar va cadea si acesta.Dumnezeu nu forteaza mantuirea nimanui. Cineare minte sa ia aminte.

57


30/33

- ,,N u e ste s ta pd ni re fora n um a i d e la D um n eze u"(Rom. 13, 1). Deci primim divinul stapanirii, darrefuzam pacatul ei... Sa fiti deci pregatiti sa puneticapul pe butuc daca credinta 0va cere.- Unei stapaniri de stat (sau sef), care nu se supunelui Dumnezeu, nici Sfanta Biserica (si slujitoriiei) nu trebuie sa i se supuna.- Din toate timpurile se stie ca, atunci candputernicii vremii ridicau mana asupra sluj itorilorlui Dumnezeu, n-a mai dainuit puterea lor.- Ungurii vor mai mult decat Ardealul.- Vorveni necazurimai mari decatMuntii Fagar~ului- Intr-o noapte, catre ziua, ne vor ocupa 3 tari:Ungaria, Bulgaria si Rusia ... Si pe cei ce ne vorocupa va veni ploaie de foc!- Muntii Fagarasulul ~idealurile Prislopului va voracoperi pe voi.- Rugaciunile ~ijertfa Sfintilor Brancoveni m-aadus pe mine pentru tara aceasta a noastra.Vine sfarsitul!- Precum Taina Pocaintei e un dar al cerului, subchip smerit, pentru mantuirea fiecarui suflet inparte, asa Sfanta Liturghie, marea taina, ascunsaiarasi sub chip smerit, mantuieste lumea sau 0fereste de urgiile lui Antihrist. lata de ce, toata58

lumea ar trebui sa vie la Sfanta Liturghie, ca pentrudainuirea lumii e darul acesta pe pamant,- Sfanta Liturghie mai tine lumea.- Cand faradelegile vor inclesta mintea ~i inimaoamenilor si-i vor salbatici asa de tare, incat vorzice ca nu Ie mai trebuie Dumnezeu ~iBiserica sipreoti, incat va fi salbaticirea ~inebunia urii (Lc.6, 11) peste tot pamantul, atunci vine sfarsitul.- Nu suntem din maimuta, dar mergem cu pasirepezi spre ea.- Pentru 0 alunecare a omului de la nume lanumar, au sa dea seama toti inzestratii luiDumnezeu, cei cu daruri, youaspunderi, cu mariti,cu puteri si cu tot felul de haruri. Regele David,inzestrat deodata cu darul stapanirii ~i cu darulproorociei, a capatat 0 strasnica pedeapsa, numaifiindca a indraznit sa numere poporul (II Regi 24).Darul proorociei i s-a luat 0vreme, iar din popor i-au murit 70.000 de oameni - ~idoar el gresise, nupoporul (II Regi 24,17). Deci, inaintestatatorii ~idetinatorii puterii au sa dea seama, chiar de venireasabiei dupa dreptate.- Neamurile auun destin ascuns inDumnezeu. Candi~i urmeaza destinul, au apararea lui Dumnezeu.Cand ~i-ltradeaza, sa se gateasca de pedeapsa.

59


31/33

- EI e "acela" care va veni in numele sau - nu allui Dumnezeu - evreu de neam, care va tirani subascultarea sa tot pamantul. Caci .acela'' va primisa fie imparat peste stralucirea tuturor imparatiilorpamantului (Mt. 4, 8-9) ... Cel rau vrea sa ocupescaunullui Dumnezeu.- In ordinea chemarii la pocainta, Dumnezeu techeama mai intai prin glasul constiintei: daca nuasculti 1 t i randuie dupa aceea glasul preotilor;daca nu asculti nici de aceasta chemare iti danecazuri, boli, suferinte - le ingaduie, Daca niciacestea nu te due la pocainta, iti graiesteDumnezeu cu tunul. Unii, e drept, se fac maicredinciosi, dupa ce au fost pe front. Altii nu vorcrede nici cand Dumnezeu Ie graieste cu tunul.De glasul domol al preotilor n-au vrut sa asculte,de glasul aspru al tunului la fel, atunci leranduieste Dumnezeu chemarea a cincea, care esteanarhia ... unde nu mai este temere de Dumnezeu,ci prigonire. ~i cine trece dreptcredincios prinaceasta incercare este mantuit, Caci in acele zilesau esti cu ei sau cu Dumnezeu.Aceasta este vremea stramtorarii celeimari: Asa merg lucrurile in afara, daca nu-si dauseama sa se indrepte inauntru. Apocalipsa e cea60

mai citita carte in vreme de stramtorare.*_ Fratilor, ascultati de Biserica, fiindca cei ce

asculta de preotii ei, asa cum sunt, de Dumnezeuasculta,_ Nu va putea avea omul pace pe pamant de nu vaavea pace cu Dumnezeu! (1Tesalonicieni 5, 3; Luca21,55; Isaia 139, 11).Asadar in numele lui Hristosva rugam ca si cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi:impacati-va cu Dumnezeu (II Corinteni 5,20).

Cele 3 cruci[N. edit.: ParinteleArsenie a scris intr-o predica("Ziua Crucii"):"Sfdntul Marcu ne spune despre erueeaincerciirilor, cii pentru trei pricini vin asuprano astra: 1.Ca pedeapsii pentru piicatelesavdrsite; 2. Pentru ferirea de cele ce altfelle-am face; 3.Pentru intiirirea virtuiii; ...virtute anecercata in necazuri nu este intiiritii".

Iar din scrierile, cuvintele si viata ParinteluiArsenie deducem ca in viata pamanteasca omulare trei cruci de purtat:

61


32/33

1. Crucea de prevenire (ferire), prin careDumnezeu ne tine departe de ispite si pacate2. Crucea de indreptare (ispasire, pedeapsa),prin care platirn pentru pacatele facute saumostenite;3. Crucea de intarire (jertfa), prin care nedaruim aproapelui, prin care traim si chiar murimpentru aproapele. Aceasta e crucea crestinului.Numai cine iubeste pe aproapele este crestinadevarat (In.B, 35). Iar a ne jertfi pentruaproapele inseamna a ne inmulti talantii pe careni i-a dat Dumnezeu ,,sprefolosul tuturor" (IPt.4,10), talantii destinului. Cine-si ingroapa talantiiin pamantul inimii (In sub-constient), inintunericul egoismului (al lenei, indiferentei ~iuitarii), nu ajunge la crucea de jertfa, ci din con-tra, talharesc viata aproapelui precum cei doitalhari rastigniti in stanga ~iin dreapta lui Iisus.

Observam ca aceste trei cruci sunt asemeneaunui tratament pe care Dumnezeu ni-ladrninistreaza pentru a ne lecui de bolile sufletesti~i care are trei trepte: prevenirea aparitei bolii,indreptarea (insanatosirea) ~iintarirea sufletului].

62

Rugaciune de dimineatascrisa de Parintele Arsenie

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-rna caastazi toata ziua sa rna lepad de mine insumi,ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am safac si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-mi carugaciunea Preasfantului Tau nume sa-milucreze in minte mai mult decat fulgerul pecer, ca nici umbra gandurilor rele sa nu rnaintunece, caci iata pacatuiesc in tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii in taina intreoameni, ai mila de noi, ca umblamimpiedicandu-ne prin intuneric, Patimile aupus tina pe ochii mintii, uitarea s-a intarit innoi ca un zid, irnpietrind in noi inimile noastresi toate impreuna au facut temnita in care Tetinem bolnav, flamand si fara haina, asarisipind in desert zilele noastre, umbriti sidosaditi pana la pamant.

63


33/33

Doamne, Cel ee vii intre oameni In taina,ai mila de noi si pune foe temnitei, aprindedragostea In inimile noastre, arde spiniipatimilor noastre si Ialumina sufletelor noastre.

Doamne, Cela ee vii In taina intre oameni,ai mila de noi, vino si Te salasluicste intrunoi, impreuna eu Tatal si eu Duhul Tau eelSfant, Caci Duhul Sfant se roaga pentru noi eususpine negraite, cand graiul ~imintea ramanneputineioase.Doamne, Cel ee vii In taina , ai mila de noi,eacinunedamseamaeatsuntemdenedesavar~itisi cat esti de aproape de sufletele noastre si,cat ne departam noi prin pacatele noastre.

Ci lumineaza lumina Ta peste noi, ea savedem lumina prin oehii Tai, sa traim In veeiprin viata Ta.Lumina si Bueuria noastra, slava Tie! Amin.(rugaciune primita de la Gheorghe Moraru si MaicaEjtimia Ciungan, manastirea Hurezu)

64

pravila alba

Documents