1. Cadrul general..........................................................................................................................3

2. Accizele armonizate.................................................................................................................4

2.1. Introducere........................................................................................................................4

2.2. Eliberarea pentru consum a accizelor...............................................................................5

2.3. Importul produselor accizabile..........................................................................................6

2.4. Antrepozitarea fiscala.......................................................................................................7

2.5. Statutul persoanelor fizice care achizitioneaza produse accizabile.................................10

2.6. Plata accizelor la bugetul de stat.....................................................................................11

2.6.1. Norme generale........................................................................................................11

2.6.2. Responsabilitati ale platitorilor de accize................................................................12

2.6.3. Scutiri de la plata accizelor......................................................................................12

2.7. Conditii de desfacere a produselor accizabile.................................................................13

3. Determinarea si calculul accizei armonizate......................................................................15

3.1. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic...............................................................15

3.1.1. Accizele pentru bere................................................................................................15

3.1.2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare.............16

3.1.3. Accizarea produselor din alcool etilic.....................................................................17

3.2. Accizarea produselor din tutun.......................................................................................18

3.3. Accizarea produselor energetic.......................................................................................19

3.4. Accizarea altor produse...................................................................................................20

Bibliografie:...................................................................................................................................23

2

1. Cadrul general

Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate (altele decat bere si vin), produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica.

Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.

Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul.

Statele membre ale UE îşi stabilesc impozitele indirecte în funcţie de prevederile unor directive comunitare, directive ce conţin atât principii generale de stabilire a acestor impozite, cât şi nivele minime impuse. Directiva privind accizele prevede însă dreptul statelor membre de a impune prin accize şi alte produse decât cele supuse obligatoriu accizării.

Produsele supuse accizelor în România sunt grupate astfel:

1) Produse care sunt supuse obligatoriu accizelor în Uniunea Europeana, Titlul VII, Capitolul I „Accize armonizate”

2) Alte produse pentru care se datorează accize, Titlul VII, Capitolul II „ Alte produse accizabile”:

3) Țiţeiul, Titlul VII, Capitolul III „Impozitul la ţiţeiul din producţia internă” (I = 4 euro/tonă x cantitate livrată)

3

În România operaţiunile cu produse supuse accizelor intră în competenţa:

- Autorităţii Naţionale a Vămilor, prin Direcţia Autorizare şi Supraveghere Produse Accizabile

- Ministerului Finanţelor publice, prin Comisia pentru Autorizarea Operaţiilor cu Produse supuse Accizelor Armonizate

2. Accizele armonizate

2.1. Introducere

In Romania, Conform art.206.2 din codul fiscal accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate.

Astfel incât conform Art.206 alin. 5 produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;

b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum. Iar condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

Terminologia propusa de Codul Fiscal privind produsele accizabile este urmatoarea:

4

- produse supuse accizelor armonizate: cele de la Titlul VII, Capitolul I Cod Fiscal (alcool si bauturi alcoolice, tutun prelucrat, produse energetic si de electricitate)- regim vamal suspensiv: nu se datorează taxe vamale si alte taxe (inclusiv accize) - regim suspensiv de accize: nu se datorează accize pt produsele accizabile care nu fac obiectul unui regim vamal suspensiv - antrepozit fiscal: locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv de accize de catre antrepozitarul autorizat - antrepozitar autorizat: persoana fizică sau juridică, autorizată să producă, să transforme, expedieze produsele accizabile în regim suspensiv al accizelor într-un antrepozit fiscal. - destinatar înregistrat: persoana fizică sau juridică, autorizată să primească produse accizabile, care se deplasează în regim suspensiv de accize din alt stat membru al U.E.- expeditor înregistrat: persoana fizică sau juridică care importă produse accizabile şi este autorizată exclusiv să expedieze astfel de produse, care se deplasează în regim suspensiv de accizare în urma punerii în liberă circulaţie a acestora conform legislatiei - importator înregistrat: persoana fizică sau juridică care este autorizată să importe produse accizabile.

2.2. Eliberarea pentru consum a accizelor

Art. 206 alin.7 Cod Fiscal ne explica pe larg la ce se refera eliberarea pentru consum a accizelor, astfel:

a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;

b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile legale;

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize;

d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.

Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost

5

eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România.

Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către:a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.

Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum. Produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile.

Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie dovedită autorităţii competente, potrivit precizărilor din normele metodologice.

În cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit de accize, utilizarea în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea este considerată eliberare pentru consum.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efectele ori la data comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie.

2.3. Importul produselor accizabile

Conform Art.206 alin. 8 importul reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia:

6

a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;c) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.d) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;e) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;f) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

Persoana plătitoare de accize care a devenit exigibila este:

a) în ceea ce priveşte ieşirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum se menţionează la art. 206.7 alin. (1) lit. a):

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire;

2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art. 206.41 alin. (1), (2) şi (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art. 206.54 alin. (1) şi (2), precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;

b) în ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206.7 alin. (1) lit. b): persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora;

c) în ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206.7 alin. (1) lit. c): persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;

d) în ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206.7 alin. (1) lit. d): persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora.

7

Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie.

2.4. Antrepozitarea fiscala

Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt:

1. Producţia de produse accizabile poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Excepţie fac: energia electrică, cărbunele, cocsul.

2. Depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc în: - antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse energetice, pentru un număr maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia. - antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%, pentru un număr maxim de două antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România.

3.Acciza este plătită de către antrepozitarul la momentul eliberării în consum a produselor accizabile;

4.Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;

5. Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.

Un antrepozit fiscal poate funcţiona doar în baza unei autorizaţii emise de Comisia pt autorizarea operaţiilor cu produse accizabile (din MFP). În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizaţiei de antrepozitul fiscal trebuie să îndeplinească o serie de condiţii (existenţa unui sistem de securitate, administrare şi contabilitate care să permită evidenţierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în desfăşurare, a recepţiilor de materii prime şi a livrărilor de produse accizabile etc.);

Obligaţiile antrepozitarului autorizat: - înştiinţarea autorităţii emitente a autorizaţiei cu privire la orice modificare intervenită în structura AF; - depunerea următoarelor garanţii financiare: a) garanţia pentru riscul neplăţii accizelor aferente produselor accizabile produse si/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal este egală cu 6%, din suma accizelor aferente mediei ieşirilor anuale de produse accizabile din antrepozitul fiscal, în ultimii 3 ani calendaristici. b) garanţia pentru riscul neplăţii accizelor aferente produselor accizabile deplasate în regim suspensiv accizabil este egală cu 2,5% din suma accizelor aferente cantităţilor de produse accizabile deplasate în regimul suspensiv către un alt stat membru în anul anterior constituirii garanţiei.

8

Nivelul garanţiei se analizează semestrial de către autoritatea fiscală teritorială, în vederea actualizării în funcţie de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarului sau în nivelul accizei datorate.

Conform art 206 alin. 21 producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal. Deasemenea, depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc în:

a) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse energetice şi ale persoanelor afiliate acestora, în sensul prevăzut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un număr maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele affiliate acestuia. În înţelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru producţia de produse energetice este operatorul economic care deţine instalaţii şi utilaje pentru rafinarea ţiţeiului şi prelucrarea fracţiilor rezultate în vederea obţinerii de produse supuse accizelor;

b) antrepozitele fiscale aflate în zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor cu produse energetice, în baza certificatelor eliberate în acest sens de autoritatea competentă în domeniul aeronautic;

c) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5% şi ale persoanelor afiliate acestora, în sensul prevăzut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un număr maxim de două antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia.

Totusi producţia şi transformarea produselor accizabile ce trebuie realizate într-un antrepozit fiscal nu se aplica pentru :

a) berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu;

b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 1.000 hl de vin pe an;

c) energia electrică, gazul natural, cărbunele şi cocsul.

Micii producători de vinuri liniștite au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice. (în vigoare din 1 ianuarie 2013).

În cazul în care micii producători realizează ei înşişi tranzacţii intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul Consiliului European nr. 884/2001 din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol, conform precizărilor din normele metodologice.

Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta, conform precizărilor din normele metodologice.

9

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora. Codul fiscal precizeaza faptul ca este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal si deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.

Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisă de autoritatea competentă prin Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumită în continuare Comisie. (în vigoare de la 1 ian. 2012) o perioadă de timp limitată, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 206.44 alin. (7), la art. 206.47 alin. (5) şi la art. 206.49 alin. (3) şi (4), precum şi a cazurilor prevăzute la art. 206.58 - 206.60, accizele privind produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum pot fi, la solicitarea persoanei în cauză, restituite sau remise de către autorităţile competente din statele membre unde respectivele produse au fost eliberate pentru consum, în situaţiile prevăzute de statele membre şi în conformitate cu condiţiile stabilite de statul membru în cauză, în scopul de a preveni orice formă posibilă de evaziune sau de abuz. O astfel de restituire sau de remitere nu poate genera alte scutiri decât cele prevăzute la art. 206.56 şi art. 206.58 - 206.60.

Pentru produsele energetice contaminate sau combinate în mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele plătite vor putea fi restituite în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile de comercializare, accizele plătite pot fi restituite în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum în România şi care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, în condiţiile prevăzute în normele metodologice. (în vigoare de la 1 ian. 2012), iar acciza restituită nu poate depăşi suma efectiv plătită.

Astfel principalii contribuabili din punct de vedere al accizei sunt:

- antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produse accizabile din regimul suspensiv accizabil; - importatorii de produse accizabile, dacă acestea nu sunt plasate într-un regim suspensiv; - persoanele care desfăşoară acte/fapte de comerţ şi care nu pot dovedi că accizele aferente produselor accizabile deţinute au fost plătite; - persoanele fizice care introduc în ţară produse accizabile peste limitele legale.

2.5. Statutul persoanelor fizice care achizitioneaza produse accizabile

Conform art.206 alin. 43 accizele pentru produsele accizabile achiziţionate de o persoană fizică pentru uz propriu şi transportate personal de aceasta în România sunt exigibile numai în statul membru în care se achiziţionează produsele accizabile. Pentru a stabili dacă produsele

10

accizabile sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea în vedere cel puţin următoarele cerinţe:a) statutul comercial al celui care deţine produsele accizabile şi motivele pentru care le deţine;b) locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat;c) orice document referitor la produsele accizabile;d) natura produselor accizabile;e) cantitatea de produse accizabile.

Produsele achiziţionate de persoanele fizice se consideră a fi destinate scopurilor comerciale, în condiţiile şi în cantităţile prevăzute în normele metodologice.

Deasemenea ,produsele achiziţionate şi transportate în cantităţi superioare limitelor prevăzute în normele metodologice şi destinate consumului în România se consideră a fi achiziţionate în scopuri comerciale şi, în acest caz, se datorează acciza în România.

2.6. Plata accizelor la bugetul de stat

2.6.1. Norme generale

Art.206 alin. 51 precizeaza ca accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul capitol prevede în mod expres alt termen de plată.

Prin excepţie în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final. În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

Livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206.16 alin. (3) lit. a) - e) din antrepozite fiscale se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente.

Orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 206.7 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care au devenit exigibile.Iar, cazul

11

destinatarilor înregistrați, termenul de plată a accizelor este ziua lucrătoare imediat următoare celei în care accizele devin exigibile. (se aplică din 1 aprilie 2012).

Orice plătitor de accize conform art. 206 alin. 52 are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

Prin excepţie destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.

Prin excepţie orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 206.7 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a depune imediat o declaraţie de accize la autoritatea competentă , iar în situaţiile prevăzute la art. 206.7 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la art. 206.51, acciza se plăteşte în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.

2.6.2. Responsabilitati ale platitorilor de accize

Conform art. 206.55 orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol şi celor ale legislaţiei vamale în vigoare.

Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie care să conţină informaţii cu privire la produsele accizabile: stocul de materii prime şi produse finite la începutul perioadei de raportare, achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite şi materii prime la sfârşitul perioadei de raportare şi cantitatea de produse livrate, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice.

Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la stocul de produse finite la începutul perioadei de raportare, achiziţiile şi livrările de produse finite în cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de raportare, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice.

2.6.3. Scutiri de la plata accizelor

Art. 206.56 prevede faptul ca produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate utilizării:a) în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;

12

b) de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România şi de către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;c) de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;d) de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în Cipru în temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;e) pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată.

2.7. Conditii de desfacere a produselor accizabile

Marcarea produselor din tutun si alcool

Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din normele metodologice.

Conform art 206.63 marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin normele metodologice.Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie ori sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. Iar, produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate vor fi considerate ca nemarcate.

Eliberarea marcajelor se face către:a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la art. 206.61 ;b) destinatarii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la art.206.61;c) importatorul autorizat care importă produsele accizabile prevăzute la art. 206 alin 61 Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

13

Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora, desemnată de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform prevederilor din normele metodologice.

Distribuirea si comercializarea

Conform 206 alin 69 operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi tutun prelucrat sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă prevăzută în normele metodologice şi să îndeplinească următoarele condiţii:a) să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;b) să aibă înscrise în obiectul de activitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare şi distribuţie angro a băuturilor alcoolice sau activitatea de comercializare şi distribuţie angro a produselor din tutun;c) să se doteze cu mijloacele necesare depistării marcajelor false sau contrafăcute, în cazul comercializării de produse supuse marcării potrivit prezentului capitol.

Băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către operatorii economici distribuitori sau comercianţi angro vor fi însoţite şi de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi aparţine.

Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem angro produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă, conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Operatorii economici distribuitori şi comercianţii angro sau en detail de băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice răspund pentru provenienţa nelegală a produselor deţinute.

Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare, în alte locaţii decât antrepozitele fiscale, pot fi cedate sau vândute pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile numai către un

14

antrepozit fiscal de producţie ori pot fi supuse operaţiilor de ecologizare, în condiţiile prevăzute de normele metodologice.

În cazul comercializării şi transportului de tutun brut şi tutun parţial prelucrat, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:a) operatorii economici care doresc să comercializeze tutun brut sau tutun parţial prelucrat provenit din operaţiuni proprii de import, din achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia internă proprie pot desfăşura această activitate numai în baza unei autorizaţii eliberate în acest scop de către autoritatea competentă;b) tutunul brut sau tutunul parţial prelucrat poate fi comercializat către un operator economic din România numai dacă este antrepozitar autorizat pentru producţia de tutun prelucrat, deplasarea tutunului efectuându-se direct către antrepozitul fiscal al acestuia;c) orice deplasare de tutun brut sau de tutun parţial prelucrat pe teritoriul României, realizată de operatorii economici prevăzuţi la lit. a), trebuie să fie însoţită de un document comercial în care va fi înscris numărul autorizaţiei operatorului economic.

3. Determinarea si calculul accizei armonizate

3.1. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc).

3.1.1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.

Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.

15

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:A = C * K * R * QIn care:A = acciza;K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;C = numarul de grade plato;Q = cantitatea in hectolitri.

Studiu de caz:

SC “ICS” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 4,5 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,8228 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:A = 4% * 0,8228 * 4,5 * (100.000 * 0,5)/100 = 74.05 RON

Studiul de caz:

SC “ICS” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 4.5 RON. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,473 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realiza astfel:

A= 5% * 0,473* 4,5 * 100.000/100= 106,43 RON

3.1.2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:

vinuri linistite – cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15% in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;

vinuri spumoase – cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul continut in produs rezulta in intregime prin fermentare.

16

Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut.

In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse: alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim 10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica;

Alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste 15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.

Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * R * Q

In care:A = acciza;K = acciza unitara;R = cursul de schimb euro/leu;Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz:SC “ICS” SA produce 100.000 litri de vin spumos cu o concentratie alcoolica de 13% . O

sticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 4,5 lei/euro. Nivelul accizei este de 34 euro/hl.

A = 13% * 34 * 4,5 * (100.000 * 0,75) / 100 = 14.917,5 lei.

3.1.3. Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:a) toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile

aferente nomeclatorului de produse;

17

b) toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile aferente nomeclatorului de produse; tuica si rachiuri de fructe sau alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.

Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:

A = C/100 * K * R * Q

In care:A = acciza;K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;R = cursul de schimb euro/leu;Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz:SC “ICS”SA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 75% in volum. O sticla are capacitatea de 1 litru. Cursul de schimb este de 4,5 lei/euro. Nivelul accizei pentru acest tip de produs este de 1000 euro/hl.

A = 75/100 * 1000 * 4,5 * (100.000*1)/100 = 3.375.000 lei

Studiul de caz:O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.

A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

3.2. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme:

a) acciza specifica;b) acciza advalorem.

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1

18

A2 = K2*PA*Q2

In care:A1 = acciza specifica;A2 = acciza advalorem;K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;K2 = acciza advalorem calculata in %;PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.

Studiul de caz:SC “ICS” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari,

iar un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 14 lei/pachet. Cursul de schimb este de 4,5 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.

A1 = 48,5 euro (anexa)* 4,5 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 4.365.000 lei

A2 = 22%(anexa) * 14 * 100.000 * 10 = 3.080.000 lei.

A = A1 + A2 = 4.365.000 + 3.080.000 = 7.445.000 lei.

In cazul tigaretelor accizarea datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, dar nu mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prêt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.

Acciza minima = 79% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta

Acciza minima = 79% * 12 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.

Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.365.000 lei, adica mai mult de 3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.365.000 lei.

3.3. Accizarea produselor energetic

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.

19

Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:

a) pentru produse energeticeA = Q * K * RIn care:A = accizaQ = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouliK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

b) pentru electricitate:A = Q * K * RIn care:A = accizaQ = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWhK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

Studiul de caz:SC “ICS” SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este

de 4,5 lei/euro. Acciza unitara prevazuta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 421,19 euro/1.000 litri.

A = 100.000 / 1.000 * 4,5 * 421,19 = 189.535,5 lei.

3.4. Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.

Studiul de caz:SC “ICS” SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un pret de 550

euro/bucata. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb valutar este de 4,5 lei/euro. Taxa vamala este de 20% si comisionul vamal este de 1,5%.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * (Vmfv + Tv + Cv)Vmfv = (Pv+Ch)*RTv = 15% * Vmfv

20

Cv = 0,5% * Vmfv

In care:A = valoarea accizeiK = acciza procentuala conform anexeiR = cursul de schimb valutarPv = pretul marfiiTv = taxa vamalaCh = cheltuieli pe parcurs externVmfv = valoarea marfii in vamaCv = commission vamal

Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*550+1.000)*4,5= 252.000 leiTv = 50% * 117.000 = 126.000 leiCv = 1.5% * 117.000 = 3780 lei

A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 50%*(252000+126.000+3780)= 190.890 lei

Studiul de caz:Societatea ICS importa 30 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 4,5

lei/euro. Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:

A = Q * K * R

In care:A = valoarea accizeiQ = cantitatea de cafea exprimata in toneK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

A = 30 tone * 225 euro/tona * 4,5 = 30.375 lei

Studiul de caz:Societatea importa 30 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 10 tone de cafea

prin mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 4,5 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt:

At = A – ArA = Q * K * R

In care:At = acciza totalaK = acciza unitara conform anexeiA = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde

21

Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajitaQ = cantitatea de cafea exprimata in toneR = cursul de schimb valutar

A = 30 tone * 153 euro/tona * 4,5 = 20.655 leiAr = 10 tone * 153 euro/tona * 4,5 = 6.885 leiAt = 220.655– 6.885 = 13.770lei

Societatea va plati bugetului de stat valoarea de 20.655 lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.

Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara activitatea pe baza de commission;produsele aflate in regimuri vamale suspensive;orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile;produsele livrate din rezerva de stat.

Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele importate.

22

Bibliografie:

1. Contabilitate aprofundată – Mihai Ristea, Corina-Graziella Dumitru, Ed. Universitară, București 2009

2. Codul Fiscal al României publicat de Ministerul Finanțelor Publice cu normă în vigoare în anul 2013.

3. Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal României publicat de Ministerul Finanțelor Publice cu normă în vigoare în anul 2013.

4. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

5. Suport Curs CECCAR

23