PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN ALCALOIZI NEHETEROCICLICI

FARMACOGNOZIESEMESTRUL II

Ephedra distachya L. (carcel) Partile aeriene ale diferitelor specii de Ephedra Familia Ephedraceae Alcaloizii sunt curent utilizati

Ephedra distachya L. (carcel) Descrierea plantei. Ephedra distachya L. (carcel), singura specie din flora noastra este un arbust sau subarbust cu tulpina verde, inalta de circa 30 cm noduroasa, foarte ramificata, cu ramuri striate. Frunzele reduse au aspect de solzi. Florile sunt mici si unisexuate. Fructul este o baca falsa, globuloasa, rosie.

EphedraRaspandirea. Speciile de Ephedra (E. vulgaris Rich. E. distachya L. E. sinica Stapf., E. equisetina Bunge etc.) sunt raspandite in Europa, Asia, in regiuni muntoase, pe versante uscate. La noi se gaseste spontan in Transilvania, in cateva statiuni, pe terenuri nisipoase si insorite, dar mai ales in Dobrogea (Sulina, Agigea).

Ephedra Obtinerea produsului. Se recolteaza partile aeriene verzi ale diferitelor specii de Ephedra, Se utilizeaza mai cu seama in industrie pentru extragerea alcaloizilor

EphedraCaractere macroscopice. Fragmente de tulpini si ramuri tinere de culoare verde deschis, sau verde-cenusie, lungi de 3-8 cm cu un diametru de 1-2 mm, prevazute cu noduri din loc in loc. Zona dintre noduri este striata longitudinal, la fiecare nod se afla o teaca formata din frunze mici solzoase.

Ephedra Compozitia chimica. Din diferitele specii de Ephedra s-au izolat mai multi alcaloizi (0,5-2%) ; mai contin taninuri si substante minerale. Dintre alcaloizi mai important este efedrina si izomerul sau pseudoefedrina. Efedrina descoperita de Nagai la 1887, este 1-fenil-2-metilaminopropanol. Ea exista sub cele doua forme izomere.

EphedraEfedrina naturala este levogira si se prezinta in cristale incolore, solubile in apa, alcool, eter si cloroform. In terapeutica se utilizeaza clorhidratul de efedrina. Prin sinteza s-a obtinut produsul racemic, a carui sare clorhidrica este cunoscuta sub numele de efetonina. Pseudoefedrina este putin solubila in apa, usor solubila in alcool si eter. O cantitate mai mare de efedrina se gaseste in speciile asiatice, in Ephedra distachya, care creste la noi exista atat efedrina cat si pseudoefedrina.

Ephedra Intrebuintari. Produsul se utilizeaza in China, din cele mai vechi timpuri ca remediu antiasmatic, cunoscut sub numele de Ma-Huang. Efedrina este un simpaticomimetic determina vasoconstrictia vaselor periferice si este un bronhodilatator.

COLCHICI SEMEN Semintele plantei Colchicum autumnale L. brandusa de toamna (Familia Liliaceae).

COLCHICI SEMEN Descrierea plantei. Planta perena cu bulbo-tuber piriform, lung de 4-5 cm, gros de circa 3 cm, invelit in scuame brune. Frunzele in numar de 3-5 lungi de 25-30 cm si late de 2,5 cm sunt lanceolate si intregi. Florile apar toamna, dupa vestejirea frunzelor, sunt lungi de 20-30 cm care se desfact la varf in sase lobi obovati de culoare roz-violacee. Fructele, in numar de 2-3, incep sa se formeze inca din toamna in interiorul bulbo-tuberului si apar deasupra pamantului primavara intre frunze. Fructul este o capsula umflata, cu lungimea de 4-5 cm, se deschide pe trei linii si contine in interior numeroase seminte.

COLCHICI SEMEN Raspandirea. Specie europeana, foarte raspandita la noi prin fanetele si pasunile umede.

COLCHICI SEMEN Obtinerea produsului. Capsulele se culeg cand incep sa se ingalbeneasca (mai, aprilie) si se usuca. Semintele prin uscare capata o culoare bruna. Uneori se recolteaza si bulbo-tuberii (Tubera Cochici), care, dupa ce s-au scos din pamant, se curata de invelisul brun si se usuca intreg sau taiat in rondele transversale.

COLCHICI SEMEN Caractere macroscopice. Seminte mici, dure, aproape sferice cu un diametru de 2-2,5 mm, prevazute cu o mica creasta in jurul hilului (caruncula), care este mai putin evidenta prin uscare. Suprafata semintelor este fin punctata sau reticulata, de culoare bruna. Imediat dupa recoltare, tegumentul semintelor este lipicios. Semintele sunt inodore si au un gust amar, intepator.

COLCHICI SEMEN Caractere microscopice. Sectiunea transversala privita la lupa prezinta un contur circular, inconjurata la exterior de tegumantul seminal de culoare mai inchisa, iar la interior endospermul de culoare mai deschisa, cu o dispozitie radiara. Din examenul microscopic se constata ca stratul extern este format dintr-un singur rand de celule alungite tangential. Tegumentul seminal lipit de endosperm este format in partea externa din 5-6 randuri de celule mai mici, cu peretii subtiri si doua randuri de celule cu continut brun-roscat, care formeaza tesutul pigmentar. Endospermul foarte dur, alb-cenusiu, are celulele cu peretii ingrosati si punctati. Aceste celule sunt dispuse radial, contin aleurona si picaturi de ulei gras. Embrionul este foarte mic si dispus in partea opusa carunculei, care contine amidon.

COLCHICI SEMEN Pulberea de culoare bruna examinata la microscop prezinta numeroase fragmente de endosperm, cu celule cu peretii ingrosati care contin granulatii de aleurona si picaturi uleioase. De asemenea sunt caracteristice fragmentele din tegumentul semintei cat si cele din stratul pigmentar. Granulele de amidon, putine la numar, de forma ovoida, izolate sau asociate cate 2-4, au diametrul de 7-20 u.

COLCHICI SEMEN Reactii de identificare a colchicinei. Prin umectarea unei sectiuni cu amoniac, endospermul se coloreaza in galben-verzui. Prin umectarea unei sectiuni cu o solutie alcoolica de 1% vanilina si adaugarea unei picaturi de acid sulfuric concentrat, celulele endospermului se coloreaza in rosu. - 20 seminte se fierb un minut cu trei mL apa. Dupa filtrare se evapora la sec, reziduul se trateaza cu doua picaturi acid sulfuric concentrat. Se produce o coloratie galbena intensa, care la adaugare de acid azotic concentrat, vireaza in violet si apoi din nou in galben.

COLCHICI SEMEN Compozitia chimica. Toate organele plantei contin alcaloizi, dar in cantitate mai mare se gasesc in seminte, in care s-au identificat: colchicina (0,40-1,4%), demecolcina, colchicozida, tiocolchicozida, lipide pana la 17%, fitosteroli, glucide, tanin si acizi organici. Alcaloidul principal este colchicina, cu nucleu tropolonic si cu azotul in catena laterala. Colchicina este o baza slaba care cu acizii nu formeaza saruri stabile. Este solubila in alcool, benzen si cloroform. Cu acesta din urma da produse cristalizate (cu 1-2 molecule cloroform). Colchicina este insotita si de alti alcaloizi inruditi, cum sunt demecolcina, care este mai putin toxica decat colchicina.

COLCHICI SEMEN

Intrebuintari. Semintele ca atare sunt putin intrebuintate, ele servesc ca materie prima pentru extragerea colchicinei. Colchicina, si mai ales demecolcina, au proprietatea de a impiedica formarea fusului acromatic in diviziunea cariochinetica, fiind astfel substante toxice, de tip mitoclazic, radiomimetice, in genul uretranului, iperitelor, podofilotoxinei etc. Actiunea antimitotica a colchicinei este bine cunoscuta in stadiul care preceda mitoza, mareste viscozitatea protoplasmei, opreste mitozele in stadiul metafazei si produce astfel celule gigante, poliploide, cu un numar dublu de cromozomi. Se mai intrebuinteaza in tratamentul gutei. Se administreaza cu prudenta pentru evitarea fenomenelor de intoxicare.

CAPSICI FRUCTUSProdusul este format din fructele mature ale plantei Capsicum annuum L. ardei Familia Solanaceae

CAPSICI FRUCTUSDescrierea plantei.Ardeiul este o planta erbacee anuala, inalta de 30-60 cm, cu tulpina glabra, ramificata, prevazuta cu noduri. Frunzele sunt alterne, oval acuminate, cu marginea intreaga.Florile sunt albe, axilare, solitare sau cate doua, alcatuite pe tipul 5. Fructul este o baca, la inceput verde, la maturitate rosie aprins, in interior cu numeroase seminte de culoare galbena. Exista numeroase varietati si forme care difera, atat prin forma fructului, care poate fi cilindrica, obtuza, globuloasa, rosie, verde, galbena, la gust dulce sau iute.

CAPSICI FRUCTUS Raspandirea. Planta originara din America de Sud (Mexic, Brazilia) este raspandita in culturi in toate continentele. In terapeutica se intrebuinteaza varietatile iuti, recoltate la completa maturitate.

CAPSICI FRUCTUSCaractere macroscopice. Fructe uscate, bace, de obicei de forma conica, alungite, uneori indoite si zbarcite la suprafata. Lungimea fructelor este de 8-12 cm, latime la baza pana la 4 cm. Pericarpul la exterior este lucios, de culoare rosie, fata interna este galbena, prevazuta cu mici ridicaturi. La baza fructului se gaseste pedunculul, de regula arcuit si caliciul persistent, format din 5 lobi de culoare verde-bruna.La interior fructele sunt goale, despartite spre baza in 2-3 loje de placente spongioase, subtiri, de culoare galbena, care poarta numeroase seminte discoide, lenticulare, sau usor reniforme, cu marginile putin ingrosate. Diametrul semintelor este de 3-5 mm, suprafata lor este de culoare galbene deschis si granuloasa. Fructele sunt inodore, iar gustul este iute, arzator si persistent.

CAPSICI FRUCTUSCaractere microscopice. Sectiunea transverasala este acoperita la exterior de un epicarp cu cuticula, care ii da aspectul lucios. Urmeaza o hipoderma formata din 2-4 randuri de celule alungite tangential, cu ingrosari colenchimatoase, care contin numerosi cromatofori portocalii, solubili in solutie alcoolica de KOH. Cu acidul sulfuric se coloreaza in albastru.Mezocarpul, format din parenchim celulozic cu celule poligonale, cu peretii subtiri si meaturi, care contin granulatii colorate in rosu, amidon si picaturi de ulei. In mezocarp sunt inglobate fascicolele libero-lemnoase concentrice. Intre mezocarp si endocarp se gaseste un strat de celule mari, gigantice, despartite prin lame subtiri celulozice. Endocarpul este format dintr-un rand de celule, dintre acestea, cele care sunt in dreptul celulelor gigantice au peretii lignificati, iar celelalte au peretii subtiri celulozici.

CAPSICI FRUCTUSCompozitia chimica. Contin un alcaloid capsaicina 0,12-0,20%, o materie colorata capsantina, alaturi de care se mai gaseste capsorubina, zeaxantina, criptoxantina si carotina. Mai contin acid ascorbic pana la 0,30%, vitamina B1 si B2, glucide 6-7%, lipide 10-15%, acizi organici (acid malic, acid citric).Capsaicina este un alcaloid cristalizat cu gust iute si arzator, localizat in epiderma placentelor.

CAPSICI FRUCTUS

CAPSICI FRUCTUSIntrebuintari. Fructele de ardei au proprietati revulsive si rubefiante, fara sa produca vezicatie. Este folosit sub forma de Emplastrum Capsici, Linimentum capsici compositum, Vata termogena si Tinctura Capsici in dureri reumatice, nevralgice, lumbago, iar Tinctura Capsici se asociaza in lotiuni de par.

VA MULTUMESC!