c up r in s,u l; înainte . /. mangra, gh. tulbure, …in epoca absolutismului monarhic, care a...

JTnul VI. Oradea, 1934. JV§ 6-7-8.

Foaia Şcolara Revistă pedagogicâ-culturalâ

Opgan oficial al Regizoratului şi Comitetului şcolar jud. Bihor

C U P R I N S,U L ;

Cuvânt înainte . /. Mangra, preş. com. şcolar, împrumutul intern şi învăţătorimea „ „ „ Mitropolitul Şaguna şi şc. poporală Gh. Tulbure, inspector şcolar. O''Inspecţie cu adevărat pedagogică Dimitrie Boarîu. înţelepciunea . . . Pr. T. Dr. Potcaş.

Circulară, Partea oficială, Lista părinţilor etc. ;

REDACŢIA ŞI AMINISTRÂŢIA ':••

COMITETUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

O R A D E A .

TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZANE — ORADEA

j7nul VI. - Oradea, 1934. Jé 6-7-8.

Foaia Şcolara Revistă pedagogicd-culturqlă

Organ oficial al Regizoratului şi Comitetului şcolar jud. Bihor

CUVÂNT ÎNAINTE

»Toaia Şcolară9 — organul oficial de publicitaie al Revizorafului şi Comitetului Şcolar judeţean — şi=a fosi suspendai apariţia de câteva luni, din motive contrare vo= intei noastre.

Neaparitia acestui organ oficial de publicitate a fost muli simţită din partea celor 2 autoriiăti şcolare, deoarece mijloacele de comunicare le=au fost foarte îngreuiate, prin ceeace bunul mers al şcoale/or şi comitetelor şcolare a su= ferit în mod simţitor.

Pentru a asigura bunul mers al şcoalei şi al comite= telor şcolare, vom continua cu reapariţia acestui organ o= ficial de publicitaie, prin care vom da toate instrucţiunile necesare bunului mers al şcoalei, atât din punct de vedere pedagogic, căi şi din punci de vedere administrativ.

Pentru ajungerea acestui scop măreţ, ne- vom nizui a ne câştiga colaboratori din elementele cele mai de supra= fafă şi valoare ale şcoalei. Ne vom nizuî, ca în coloanele acestui organ să apară numai lucrările cele mai alese şi preţioase, cari să servească pentru binele şi folosul tuturor colegilor.

Vom recurge la foaie mijloacele, ca ain punct de ve= dere administrativ, să introducem o uniformizare la toate şcoalele şi comiieiele şcolare din judeţ-

Prin acest organ oficial de publicitate se vor comu=

146 F O A I A Ş C O L A R Ă

nica toate ordinele circulare ale Revizorafului şi Comife= iului şcolar judefean, asifel că »Foaia Şcolară* va fi or= ganul oficial al învăfămâniului primar de toate gradele din judeful Bihor.

Măreful scop ce=l urmărim, îl vom putea ajunge, nu= mai dacă vom avea fot concursul acelora, cari poartă la suflet aesfinele învăfămâniului dela aceasiă granifă de Vesf a Ţării.

Apelăm la preţiosul concurs, — fie prin lucrări pe= dagogice sau cu caracter administrativ. — al tuturora, cari doresc a contribui la desvoltarea învăfămâniului primar din acest judef.

I. M A N G R A . P r e şed . Comi t . Ş c o l a r Ju<i.

Revista pedagogică-culturală 147

Î M P R U M U T U L I N T E R N

Ş I I N V Ă T Ă T O R I M E A

Domnilor colegi,

In urma crizei financiare şi economică de care a suferit şi sufere încă, — nu numai scumpa noastră (ară, — ci şi toate ţările de pe globul pământului s a simţit necesi tatea înzestrării ei, pentru care scop con= ducătorii s tatului nostru român a hotărît emiterea unui împrumut intern, care să servească pentru acoperirea tuturor necesităţi lor şi nevoilor de înzestrare a tării.

A c e s t împrumut s a lansat în conditiunile cele mai favorabile pentru subscriifori.

P e n t r u aceia, — astăzi în împrejurările cele mai grele prin care trecem, — tara ne chiamă ca pe ade= vărati i apostoli ai ei, de a o aiuta, — nu numai cu micul nostru obol bănesc, — ci a depune întregul nostru devotament, îndrumând locuitorii satelor ce ne sunt încredinţate , ca să subscriem la acest împrumut de refacere a tării.

Domnilor Colegi, a sosit ceasul, când tara vrea să=şi cunoască adevăraţii şi devotaţii săi fii şi patrioţi.

S ă fim la datorie, ca să dăm dovadă, că suntem adevăraţi i conducători şi luminători ai satelor, recur= gând la ori şi ce mijloace de capacitare de a subscria la acest împrumut de consolidare a tării.

Rezul ta tul subscrierii ce se va ajunge la sate, va fi dovada roadelor şi jer t fei depusă de noi, pe altarul patriei.

Vii torul patriei noastre ne chiamă la muncă, deci cu Dumnezeu înainte.

Io an Mangra Preced. Asoc; învăţătorilor din jud. Hikor.

148 F O A I A Ş C O L A R A

M I T R O P O L I T U L S A G U N A

3 1 Ş C O A L A P O P O R A L Ă

E r a firesc, ca mitropolitul Şaguna, acest mare spi= r i t creiator, care se cerea realizat în toate domeniile, să=şi îndrepteze privirea larg cuprinzătoare asupra ce= lui dintâi factor al vieţi i cu l tu ra le : asupra şcoalei po= porale. E r a firesc, ca genialul îndrumător şi- organiza» tor, al cărui obiectiv era ridicarea neamului său la treapta de cultură, pe care se găseau celelalte popoare din Ardeal , să fie animat, din capul locului, de pro= blema învăţământului din şcoala satului românesc, pe care, la urcarea sa în scaunul arhieresc al S ib iu lu i , l=a găsit în conditiunile cele mai jalnice şi mai umili= toare.

îmbunătăţ i rea şcoalelor rurale, înălţarea clădirilor necesare, pregătirea dascălilor şi luminarea poporului prin cunoştinţa de carte, au fost liniile de bază din programul activităţii sale de cârmaciu sufletesc al Ro« manilor ortodocşi din Transilvania. Mărtur i i le , care ne vorbesc cu mai multă elocventă de preocupările şco» lare ale acestui arhiereu, cu adevărat mare prin înăl= timea idealurilor, care i-au călăuzit lucrările şi mare prin faptul, că el însuşi dispare sub greutatea reali» zărilor sale, sunt în rândul întâiu Circulările, date de el în chest iuni şcolare. L a acestea se adaugă o seamă de scrieri didactice, de lucrări şi legiuiri mai mărunte, toate având un scop: organizarea învăţământului po= poral şi reglementarea problemelor în legătură cu viata şcolară a satelor.

Tot în cadrele preocupărilor sale şcolare intră şi cele câteva »insfructiuni didactice* scrise pentru învă= tători şi pentru ceilalţi factori ai învăţământului , de care ne vom ocupa mai jos. In sfârşit o serie de ne= numărate articole, apărute din condeiul său fecund în coloanele ziarului »Telegraful român*.

Revistă ^pedagogică-culturalâ 149

Capitolul acesta ai activităţii Ini Şaguna n u n i se pare suficient elucidat.

Nici merituoşii lui biografi, cercetători ai epocei şaguniane, "nici ceilalţi istoriografi ai t recutului şcoa= lelor nationale din Ardeal n 'au poposit prea mult, ca să=l cerceteze cu deamănuntul şi să=l pună, pe bază documentară, în lumina care i=se cuvine.

Ne=am propus să complectăm după putinţă golul acesta. Intr 'o lucrare mai cuprinzătoare, pe care o pregătim pe ndelefe, sprijiniţi pe documentele con= timporane şi pe cele aproape o sută de pastorale şi circulare de cuprins şcolar, ce posedăm dela 5 a g u n a > ne vom strădui să zugrăvim icoana învăţământului primar, cu toate fazele de desvoltare ale scoalei poporale din Ardeal în epoca lui Şaguna ( 1 8 4 6 — 1 8 7 4 ) .

In cele următoare, vom da numai câteva spicuiri fragmentare, smulse din cadrele acestui material, dar care totuşi vor face dovada, că Şaguna era un ocbiu neadormit, care nu se mulţumea numai să=şi urnea= scă un popor de analfabeţi pe căile culturii , ci veghea mereu ca luminiţa odată aprinsă în întunericul safe= lor să nu se stingă, ci să ardă cu "flacără tot mai vie ş i mai puternică.

*

Cele dintâi măsuri luate de Şaguna cu privire la educaţia poporului, le găsim în circulara sa din Mar t i e 1850 , în care dă preotimii îndrumări să tină regulat orele de catechizare cu tinerimea şcolară şi anume în fiecare duminecă după amiază. L e spune să aibă toată grija părintească pentru şcoală, pentru cultivarea poporului şi pentru colaborarea cu celelalte organe publice.

— „ S ă nu vă scârbească, rogu=vă, însărcinarea aceasta, — continuă Şaguna — ci s o purtaţi cu răb= dare. Ş t i u eu prea bine, că voi ioaiă săpiămăna lucraţi cu mâinile voasfre ca să avefi pâinea de foaie zilele. Ş t i u eu prea bine, că şase zile usfurându=vă căldura soa= relui la moşiile voastre abia aşteptaţi a şaptea zi, ca să vă odihniţi şi în care să vă câştigaţi puteri nouă pentru lucrările din săptămâna viitoare. 1 oate acestea


şi alte asemenea acestora le şt iu eu prea bine iubi= ti lor".

În circulara dela 10 Augus t 1854 , se cuprinde o foarte importantă » Ordina fiune arhierească peniru rân= dul cel hun în şcoalele poporale« §aguna constată, că la predarea materiilor de învăţământ, es te necesară, înainte de toate, o anumită ordine, o programă. In scopul acesta ordonă să se separe şcolarii în ,,despăr= tăminte", după învăţaturi le pe cari aceştia le vor în= văta. „Obiec te le de învăţământ le specifică pentru fiecare clasă şi despărţământ, stabilind pentru cursul primar trei clase obligatoare, care pe atunci se"' nu= rneau „normale"

Având această „împărţire a ştiinţelor", dascălii sunt îndatoraţi să procure cărţile de şcoală mentio= nafe în circulară şi sunt opriţi, sub aspră pedeapsă, să întrebuinţeze manuale, care nu au binecuvântarea sa arhierească. Preoţ i i , în calitatea lor de directori şcolari, sunt obligaţi să viziteze şcoala în fiecare lună, pentru a se convinge de munca şi purtarea dascălului de sporul copiilor şi de cărţile şcolare uzitate.

Protopopii, în calitatea lor de inspectori şcolari, sunt îndatoraţi să supraveghieze bunul mers al învă= tământului şi aplicarea de rigoare a măsurilor sale arhiereşti . „Căci lucru cunoscut este, că noi în treaba şcolară avem o lipsă de sisiemă şi de un rând bun, fără de care nu putem înainta creşterea cea bună a poporului".

L a anul 1856 Locotenenta împărătească din Ar= deal urmărind să aşeze o temelie trainică colaborării diregătoriile civile cu cele bisericeşti , mai ales în do= meniul şcolar, a cuprins toate ordinele sale şcolare într o broşură int i tulată »Hofardri despre îndaforirea de a cerceia şcoalele poporale şi despre împiedecarea lenevi= rei în privinţa aceasia« Broşura s'a tipărit natural în nemţeşte . Şaguna o traduce în româneşte şi o împăr= tes te imediat preoţilor şi învăţătorilor din eparchia sa, ca să ia cunoştinţă şi să=o respecte.

L a anul 1858 , traduce şi tr imite corpului didac= tic „Normativul" aceleaşi locotenente împărăteşti, care cuprindea dispoziţii cu privire la favoarea acordată

Revistă pedagogică-culturală 151

prin lege învăţătorilor confesionali şi de a fi scut i ţ i de serviciul militar.

In epoca absolutismului monarhic, care a urmat, Şaguna nu uită să ia dispoziţii pentru a se preda în şcoalele poporale istoria şi geografia Austr ie i , în afară de gramatica limbei nemţeşti , pe care o găsim ca stu= diu obligator în ci. III=a primară, începând din anul 1854 . Gr i j a deosebită şi s tăruinţa lui permanentă de a organiza şcoala şi a ridica nivelul cultural al sate» lor, prin educaţie, sunt puse în lumină şi mai evi= denia de cele patru »Insirucfiuni«, alcătuite de el în formă de broşuri pentru reglementarea raporturilor personalului şcolar şi pentru îndrumarea acestuia în domeniul învăţământului. Iată, în ordine cronologică, aceste broşuri şaguniane :

1. »Instrucţiunea peniru direciorul şi profesorii in= siiiuiului arbidiecezan pedagogic=ieologic de religia ar. or. Sibiu 1865«

Aic i găsim aşezaţi primii pilaştrii servind de te= melie la organizarea seminariului înfi inţat de el în S i b i u pentru calificarea viitorilor preoţi şi învăţători , care=i poartă şi azi. num ele.

2. » instrucţiune peniru direciorii şcoalelor poporale si peniru direciorii şi inspecforii şcoalelor capitale precum şi peniru inspeciorii disiriciuali de scoală din arhidieceza gr. răsăriieană din Ardeal Sibiu 1865«.

Inspirată din aceleaşi îndemnuri şi necesităţ i , bro= şura aceasta stabileşte o serie de norme privind afri= butii le şi îndatoririle directorilor şi inspectorilor şco= lari, proprii să asigure o ordine în viata interioară a şcoalei şi să se promoveze cu paşi mai siguri cultura intelectuală şi morală a tinerimii. Dupăce precizează aceste norme în 34 de articole, 5^guna sfârşeşte, zi= când:

— „ Vedeţ i dar instrucţiunea, ce vă dau în treaba şcolară. Ş i vă rog să nu vi=se pară grea, căci greu= fafea ei este împărţită între voi, cari sunteţ i trei fac= tori cardinali în creşterea t inerimei noastre. Oare nu ştiţi sau nu vreţ i să recunoaşteţi , că greutăţile sin= guratice ale voastre sunt concentrate toate în unica mea persoană ? Ma i greu, este pentru un părinte să

152 F O A I A Ş C O L A R A

edifice casa, decât fiilor a locui într ' însa. P r i n urmare împărţite ne sunt greutăţile. S ă ne nevoim iu-biţilor, căci lupta noastră este nobilă şi Dumnezeu, care este însuşi lumina şi care nu sufere întunericul , ne va răsplăti pentru lumina, ce o revărsă asupra creştinilor noştri".

c. »Instrucţiunea pentru învăţătorii din şcoalele nor= male şi capitale din mitropolia românilor ort. din Unga= gar ia şi Transilvania. Sibiu 1869».

S e estinde pe 40 pagini şi cuprinde 47 de arti-cole. Broşura tratează în capitole separate, a. O întro= ducere, b. Didactica generală la tratarea cu şcolarii, c. Despre şcoalele elementare parochiale. d. Didactica spe= cială cuprinzând materia de învăţământ după clase şi semestre pentru fiecare „despărţământ" al şcoalei poporale, L a sfârşit se dau »prospectele tabelarice« ale obiectelor de studii după numărul orelor şi numele zilelor săptămânii, adică orarul de astăzi. C a n toate circularele sale, Şaguna acordă şi aici o deosebită importantă studiului religiei, pe care o aşează la t emelia creşteri i sănătoase şi a formării de oameni de o-menie, singurii stâlpi, pe care se poate răzima biserica şi statul.

d. Drepturile şi datorinfele civile pentru învăfătovii şcoalelor poporale confesionale. Sibiu 1870.

In linii generale sunt înşirate (pe 29 pagini) cunoştinţele de căpetenie cu privire la drepturile şi da= torintele, ce derivă din dreptul public şi privat, pentru fiecare cetăţean. Deş i scrisă pentru t inerimea din şcoala primară, e probabil, că Şaguna s a gândit mai mult la adulţi, pentrucă noţiunile de drept ce cuprinde sunt. mult pre abstracte şi greoaie pentru mintea fragedelor mlădite rurale din şcoala elementară.

M u l t e erau nevoile şi mari erau golurile pe terenul învăţământului! Gr i ja permanentă pentru cultura poporului nu=i dădea odihnă lui Şaguna. D e acea=l vedem scriind, traducând sau retipărind în i r o formă mai accesibilă cărţi de şcoală mai vechi. II ve dem în acelaş timp solicitând colaborarea celor câtorva bărbaţi de şcoală din preajma tronului său arhieresc, pe care îi îndeamnă să scrie manuale.


Lucrăr i le aceste alcătuesc o alfă latură a străduinţelor sale didactice şi culturale, In total sunt v r e o 2 1 la număr şi se găsesc înşirate de el însuşi în prefaţa lucrării sale de Drepi canonic. Deăcea re= nuntăm să le mai reproducem. E l e vor rămâne însă, ca să marcheze o epocă fecundă în l i teratura noastră didactică, şi mai ales să servească drept monument necontes ta t de generozi atea, cu care ştia Şaguna s ă reverse asupra altora o bună parte din marele său spirit creiator.

Gh. Tulbure Inspector general şcolar

O I N S P E C Ţ I E C U A D E V Ă R A T

P E D A G O G I C Ă

In era maghiară şcolile primare româneşti aveau caracte= rul de şcoli confesionale şi stăteau sub administraţia autori= taţilor bisericeşti. Comunele parohiale se îngrijeau de susti= nerea materială a edificiilor şi de salariile învătătoreşti. Con= trolul învăţământului îl executa statul prin anumite organe numite : inspectori regeşti. Susţ inători i de scoale confesionale prin inspectorii lor de scoale, cari erau protopopii. Iar Ia exa= menele finale prin comisarii de examene, cari erau recrutaţi •de către Consistoare, dintre învăţătorii mai destoinici. Orga= nele de control în prezent sunt recrutate, cea mai mare parte, to t dintre învăţători şi profesori.

In cursul celor 40 ani de dăscălie mi=s'a dat prilejul să studiez atât teoria, cât şi practica controlului învăţământului. A m văzut organe de control, cari îşi exercitau puterea lor prin ţinută, prin exprimări şi executări politiale, din care emana numai frică şi temere. De astfel de organe de control se ferea şi se fereşte bietul dascăl, ca de stafii. Aces t soi de controlori mai mult distrug, decât edifică; pentrucă în loc să dea îndrumări şi orientări, se mulţumesc cu brutalizarea şi c u ameninţarea.

A m văzut şi organe de control cu frica lui Dumnezeu


şi pline de înţelepciune pedagogică, cari practicau controlul sub aparenţa de a fi oaspeţii învăţătorului, sau ca binevoitori ai cauzei şcolare. Prezenta acestora inspiră simpatie şi curaj: atât pentru învăţător, cât şi pentru elevi. C u toate acestea întrelăsările, ca şi normele de îndreptare, sunt expuse învă= tătorului, însă cu toată bunăvoinţa şi dragostea colegială.

Voiu expune două cazuri de inspecţii şcolare, pe care nu le voi comenta, ci le las la aprecierea acelora, pe care=i î iteresează.

înainte cu 9 ani, într 'o zi se prezentă în cancelaria di= rectorială, dela şcoala pe care o conduceam, un domn inspec= tor. Făceam şi eu parte din control. „Am venit" — îmi zise — să fac o inspecţie învăţătorilor de sub conducerea d=tale. T e rog însă, când intrăm în sală, să nu mă prezinţi nimănui, pentrucă dascălii dela această şcoală, vor afla ei cine sunt eu".. Intrarăm în clasă: el direct la fereastră cu paşi de 75 cm., iar eu mai domol, până lângă masă. S e uită puţin prin geam şi se întoarce îndărăt să caute pe învăţătoarea, pe lângă care trecuse mai înainte. Fără nici un act de prezentare o întrebă : „Ce clasă conduceţi ?" — „Prima" — fu răspunsul. — „Bine,. d=ta stai colo, acum voiu căuta eu ce=ai lucrat".

Urmează controlul. — „Spune tu, de colo, ce faci dimi= neata ? — E u , dimineaţa mă trezesc până n ziuă, că nu prea pot dormi, apoi casc cât casc, şi apoi mă scol. — „Ăsta nu=i învăţătură!" — zice controlorul. „Spune tu, cela de colo: Dacă ai tu 9 mere şi mănânci din ele 3 nuci, câte mere t i= a

mai rămas ? — M ă rog 6 mere. — Eş t i cam nepriceput, fiindcă nu

şti cugeta, — constată inspecţia. Ş i aşa, în forma aceasta timp de o oră, când apoi în fata elevilor şi a mea se întoarce către învăţătoare şi z ice: „Ai putea pune puşca în magazie!" Eşi= răm fără să ne regrete nici elevii — şi aşa cred că nici în= vătătoarea.

T o t cu aceeaşi tactică şi cu acelaş rezultat mai inspecta= răm două clase cu doi învăţători. Inspecţia uniformă. Mai întâi cu paşi grăbiţi la geam, o privire afară, căutarea după învăţător. Consta tarea: „Nici un rezultat", — deşi toti mem= brii corp^^lui didactic, lucrau foarte frumos. Urmează apogeul. Intrăm la a 4=a putere didactică Era o domnişoară. Aici „ma= rele magister" numai deschide uşa şi fără să intre, din prag mă întrebă cu glas ridicat — ca să audă învăţătoarea :


„ D a r a s t a c i n e e ? " L a a s t a n u = i m a i f a c i n s p e c ţ i e , p e n =

t r u c a d e s i n e u r m e a z ă , c ă d a c ă la t r e i e r e z u l t a t u l s l a b , n i c i

l a a l 4 = l e a n u p o a t e fi b u n !"

N e = a m d e s p ă r ţ i t , r ă m â n â n d e u c u o e x p e r i e n ţ ă m a i a m =

p l ă . M e m b r i i c o r p u l u i d i d a c t i c m ă î n t r e b a r ă : „ D a r a c e s t a c i n e

a f o s t ş i c e = a v o i t ? " T o t a ş a m ă î n t r e b a r ă e l e v i i : D = l e d i r e c =

t o r , c i n e a f o s t d o m n u l a c e l a ? D u p ă c e l e = a m s p u s , u n u l m a i

p r i c e p u t z i c e : — „ A o l e o , d ' a p o i î n t a r a d e u n d e e a c e l d o m n ,

o a m e n i i m ă n â n c ă n u c i d i n m e r e " . A l t u l m a i a d a u g ă : „ A ş a d e

m â n i o s n e î n t r e b a , c ă i n t r a s e f r i c a î n o a s e l e n o a s t r e ş i t r e =

m u r a m c u t o ţ i i " .

A c c e n t u e z , c ă î n e r a m a g h i a r ă a m f ă c u t p a r t e d i n c o n =

t r o l a p r o a p e 2 0 a n i , a p o i î n R o m â n i a 5 a n i î n c a l i t a t e s u b =

r e v i z o r d e c o n t r o l , i a r m a i r e c e n t p e o d u r a t ă m a i s c u r t ă a m

f o s t î n c r e d i n ţ a t c u g i r a r e a r e v i z o r a t u l u i A r a d .

I n a c e a s t ă c a l i t a t e î n z i u a d e 1 8 I a n u a r i e a. c . a m a v u t

o n o a r e a d e a p r i m i v i z i t a D = l u i i n s p e c t o r g e n e r a l Qb. Tulbure.

C â n d a i n t r a t î n l o c a l u l r e v i z o r a t u l u i — e u î l v e d e a m p e n t r u

p r i m a d a t ă — p e r s o n a l i t a t e a l u i , ţ i n u t a l u i m a i e s t o a s ă , v o r =

b e l e l u i b i n e m ă s u r a t e ş i i n t e r e s u l f a t ă d e c a u z a ş c o a l e i , c e o

m a n i f e s t a î n c o n v e r s a ţ i a c u n o i , m i = a i n s p i r a t o a d e v ă r a t ă

s i m p a t i e ş i î n c r e d e r e , f o r m â n d u = m i c o n v i n g e r e a , c ă a m î n f a ţ ă

u n a d e v ă r a t o m a l ş c o a l e i ,

D = l i n s p e c t o r g = r a l ş i=a e x p r i m a t d o r i n ţ a d e a i n s p e c t a

c â t e v a ş c o l i m i n o r i t a r e . A m m e r s î m p r e u n ă l a o ş c o a l ă m i n o =

r i t a r ă m a g h i a r ă ş i a p o i la a t a g e r m a n ă . I n c a n c e l a r i i l e d i r e c =

t o r a i é s a f ă c u t a c t u l d e p r e z e n t a r e c u d i r e c t o r i i î n t r u n m o d

c â t s e p o a t e d e r e v e r e n t i o s . C o n v e r s a ţ i a c u d i r e c t o r i i s e m a =

n i f e s t ă p r i n i a t e r e s f a t ă d e t o t c e p r o m o v e a z ă , o r i î m p i e d e c ă

m e r s u l ş c o a l e i . A m i n t r a t î n c ' a s ă 3 i n ş i : i n s p e c t o r u l , eu ( r e =

v i z o r u l ) ş i d i r e c t o r u l . R o l u l e r a a l i n s p e c t o r u l u i . S a p r e z e n t a t

î n v ă ţ ă t o a r e i î n t r ' u n c h i p , c a r e i n s p i r ă î n c r e d e r e . F e l u l d e a s e

c o m p o r t a , î n c o n v e r . a ţ i a d e r i g o a r e c u î n v ă ţ ă t o a r e a , d e s v o l t ă

c u r i o z i t a t e a ş i i n t e r e s u l e l e v i l o r , c a r i e r a u b i n e d i s c i p l i n a t 1 .

I n f i n e d=l i n s p e c t o r g e n e r a l şi=a m a n i f e s t a t d o r í n f a , c a î v ă ţ ă =

t o a r e a s ă e x a m i n e z e ( e r a c l . I I I = a ) l a o b i e c t e l e n a t i o n a l e î n

l i m b a s t a t u l u i , a d e c ă î n c e a r o m â n e a s c ă . A p o i a o c u p a t l o c

p e s c a u n , c a r e e r a m a i la o p a r t e . A f ă c u t i n s p e c ţ i a d i n es=

p e c t a t i v ă ( f ă r ă c a r n e t ş i c r e i o n î n m â n ă ) c a u n s i m p l u s p e c =

t a t o r , d a r î n a c e l a ş t i m p u r m ă r i n d c u a t e n ţ i u n e m e r s u l î n v ă =

t ă m â n t u l u i . A v e a o î n f ă ţ i ş a r e b i n e v o i t o a r e . î n v ă ţ ă t o a r e a de=


v e n i s e c u r a g i o a s ă , i a r e l e v i i , p l i n i d e v i a ţ ă , e m u l a u î n răs=^

p u n s u r i . M a i t â r z i u cUl i n s p e c t o r a î n c e p u t o c o n v e r s a ţ i e

p r a c t i c ă c u e l e v i i m i n o r i t a r i p r i n c a r e s a c o n v i n s , c ă a c e ş t i a

d e f a p t î ş i î n s u ş e s c l i m b a r o m â n ă , c e a c e i=se a t r i b u e î n v ă t ă =

t o a r e i , c ă r e i a î i e x p r i m ă r e c u n o ş t i n ţ a s a . D u p ă d i m i t e r e a e le=

v i l o r d i n c l a s ă , d=l i n s p e c t o r î n t r ' u n m o d b i n e v o i t o r a d a t i n =

d i c a ţ i i l e c u v e n i t e , c a r e s e r e s f r â n g e a u m a i m u l t a s u p r a e x p r i m

m ă r i i c o r e c t e a u n o r c u v i n t e r o m â n e ş t i . Z i u a u r m ă t o a r e î n =

v ă ţ ă t o a r e a î m i s p u s e : „ M ă s i m t f o a r t e m u l ţ u m i t ă c u i n s p e c =

t i a d e e r i . 5 e v e d e , c ă d=l T u l b u r e e s t e u n a d e v ă r a t p e d a g o g " .

I n a c e i a ş i z i , d=l i n s p e c t o r T u l b u r e a f ă c u t o i n s p e c ţ i e

la o ş c o a l ă g e r m a n ă . I n t r ' o c l a s ă s e a f l a u c â ţ i v a c o p i i d e i n t e =

l e l e c t u a l i r o m â n i , c a r i o f r e c v e n t a u a n u m i t p e n t r u a=şi î n s u ş i

e l e v i i r o m â n i l i m b a g e r m a n ă . D u p ă e x a m i n a r e a f ă c u t ă d e î n

v ă ţ ă t o r , d=l i n s p e c t o r a c ă u t a t s ă s e c n n v i n g ă î n c e m ă s u r ă

ş i = a u î n s u ş i t e l e v i i r o m â n i l i m b a g e r m a n ă . Ş i d u p ă c e a c o n =

s t a t a t , c ă a c e ş t i a ( e r a u e l e v i d e c l . I V ) v o r b e a u b i n e n e m ţ e ş t e ,

a î n c e p u t c o n v e r s a ţ i a î n l i m b a r o m â n e a s c ă c u e l e v i i g e r m a n i ,

c ă u t â n d p e c a l e i n d u c t i v ă a=i f a c e s ă s e n i z u i a s c ă a î n v ă ţ a

r o m â n e ş t e , t o c m a i a ş a c u m b ă i e ţ i i r o m â n i a u î n v ă ţ a t l i m b a

g e r m a n ă . O m e t o d ă p r i n c a r e î n e l e v i a f o s t s t â r n i t ă o n o =

b i l ă n i z u i n t ă s p r e e m u l a r e . C â t ă r â v n ă ş i c â t z e l i n s p i r ă u n

a d e v ă r a t o r g a n d e c o n t r o l ş i c u m d e v i n e u n s t i m u l e n t s p r e

b i n e ş i f o l o s i t o r ! D e l a i n s p e c t o r u l G b . T u l b u r e m u l ţ i p o t

î n v ă ţ a .

D e c i să=l u r m e z e c e i c h e m a ţ i !

Dimiírie Jioartu.,

Revistă pedagogică- culturală 157

Î N Ţ E L E P C I U N E A

î n ţ e l e p c i u n e a t o a t ă p r o b a b i l i t a t e a o p u n e p e c u m p ă n ă ,

d i s t i n g e r a d i c a l b i n e l e d e r ă u , m i j l o a c e l e a u x i l i a r e d e p i e d e c i ,

ş i a l e g e ce=i m a i b u n .

R e s p e c t ă p e c e l î n ţ e l e p t , f i i n d c ă î n ţ e l e p c i u n e p o ţ i s ă în=

v e t i d e l a e l . Precum soarele cu lumina sa toate corpurile lucide

mai mărunfe pe firmament le umbreşte : aţa perfecta morală ( v i r =

t u t e a ) cu înălfăfoarea-i demnitate si mărime respinge violările

norocului, perzecufor. ( S e n e c a ) . „Şi împărăteasa Saba a auzii nu

mele lui Solomon si numele Domnului, şi a venii să ispitească pe

Solomon cu cuvinie ascunse... şi a grăit lui foaie câie erau în i-

nima sa. Şi i-a spus ei Solomon ioaie cuvin iele ei, na fosi as

cuns cuvâni d e c ă t r e î m p ă r a t u l , c a r e l e s ă n u = l fi spus ei". ( 3 I m =

p ă r a t i : X . 1 — 3 ) .

C u a r d o a r e c o n s t a n t ă i n s i s t ă s p r e î n ţ e l e p c i u n e : a s t a t e

v a s a l v a d e c a l a m i t a t e , n u a l t m i n t e r i ş i p e e l e v i i t ă i î i v a f e r i

d e c o n f u z i e . „Fericii esie omul carele a aflai înfelepciunea, şi mu

ritorul, carele a cunoscut şfiinfa. Că mai bună esie negufătoria

acesteia, decât vistieriile aurului şi argintului". „Că de va veni

înfelepciunea în cugetul tău, şi simfirea sufletului tău bună a fi

fi-se va părea. Sfatul bun fe va păzi şi cugetul drept te va apăra.

Ca să te izbăvească de calea rea şi de omul ce nu grăeşte nimica

do crezut". ( P i l d e : I I I . 1 3 , 1 4 ; I I . 1 0 — 1 2 ) .

D a c ă v r e a i s ă f i i r e a l î n ţ e l e p t , î n v a ţ ă a t e c u n o a ş t e p e

t i n e î n s u t i m a i î n t â i . C u n o a ş t e r e a f i i n ţ e i t a l e p r o p r i i e s t e ş t i i n ţ a

c e a m a i n e c e s a r ă , d a r ş i c e a m a i g r e a . T o t u ş p e t i n e n u t e

c o n s i d e r a î n ţ e l e p t . „Nu fii înfelept întru tine însufi, ci te teme

de Dumnezeu şi fe fereşte de toi răul". ( P i l d e : I I I . 7 ) . P r i m u l

p a s c ă t r e î n ţ e l e p c i u n e c o n s i s t ă î n r e c u n o ş t i n ţ a f a p t u l u i s i g u r

c ă : ş t i m p u ţ i n . L u m e a = i p l i n ă c u m u l ţ i n e b u n i d e a c e e a , p e n =

t r u c a n e n u m ă r a ţ i i m p r u d e n ţ i s e i m a g i n e a z ă p e s i n e a fi m a r i

î n ţ e l e p ţ i .

î n v a ţ ă î n c ă ş i r ă u l a=l î n t o a r c e s p r e c e v a u t i l , c ă c i : Nu

există aşa de rău leac, ce n'ar fi bun la ceva.

Subfire-i părul, totuş are umbră. N i c i î n ţ e l e p t u l n u = i f ă r ă

Iö8 F O A I A Ş C O L A R Ă

d e f e c t u o z i t a t e : ş i e l s e p o t i c n e ş t e u n e o r i , d a r m a i r a r , c u m a i

m u l t ă p r e c a u ţ i e ş i t o t d e a u n a c u a p a r e n t a c ă a c ţ i o n e a z ă b i n e .

C h i a r ş i c u c e a m a i b u n ă p o t c o a v ă s e î n t â m p l ă a l u n e c a r e .

C ă t r e s i n e î n s u ş f i e c i n e e g r a ţ i o s , i n d u l g e n t j u d e c ă t o r ;

n i m e n i n u v r e a s ă o b s e r v e d e f e c t e l e s a l e . D a r c e l î n ţ e l e p t

s i m t e v a n i t a t e l e s a l e i m p e r f e c ţ i i ş i d e v i n e m o d e s t , p e c â n d

c e l i m b e c i l î n c ă s e m a i l a u d ă c u s t u p i d i t ă ţ i l e l u i . „Intelepfii

iăinuesc în sine ştiinţa, iar gura celui fără de socoteală se apro

pie de sfărmare. Ci răspunde celui nebun după nebunia lui, ca

să nu se pară sieşi înfelept." ( P i l d e l e : X . 1 4 ; X X V . 5 . ) „ 7 7 -

nându-se că sâni înfelepfi, au ajuns nebuni." ( R o m a n i : I . 2 2 ) .

E x p e r i e n ţ a a l t o r a s ă t e f a c ă p r u d e n t , a t e n t , î n d r e p t â n d ,

c u l p e l e t a l e d i n a l e a l t o r a . Mai bine-i să învefi pe dauna al

tuia decâi pe cont propriu. D e l a u n n e b u n n u a ş t e p t a a l t ă de=

c â t e r o r i , f i i n d c ă e l n u s e c u m i n ţ e ş t e n i c i p r i n p e r s o n a l e lu=

n e c ă r i î n p ă c a t : c i , c â n d v r e a s ă o m i t ă p ă s u l m a i m i c , s e iz=

b e s t e d e a l t u l m a i m a r e . D a c ă d o r e ş t i s ă fi i î n ţ e l e p t , c u g e t ă

m u l t , v o r b e ş t e p u ţ i n , c ă c i n u m a i n e b u n u l v o r b e ş t e m a i m u l t

d e c â t c u g e t ă . — „în gura nebunilor este inima lor, iar în inima

înfeleptilor este gura lor'." ( S i r a c l i : X X I . 2 9 ) . I n f r â n e a z ă = ţ i

l i m b a . C i n e t a c e n u g â n g ă v e ş t e , n u s e î m p i e d e c ă î n c u v â n t .

N e b u n u l î ş i l i b e r e a z ă l i m b a , a p o i s e l a u d ă a r o g a n t ş i c u a c e a

f a p t ă , p e n t r u c a r e a r t r e b u i s ă r o ş e a s c ă d e r u ş i n e . „Limba

înţelepţilor ştie cele bune, iar gura celor neînţelepfi spune rele. .

( P i l d e l e : X V . 2 ) . „liuzele mult grăitorilor întru acestea se vor

cumpăni . ( S í r a c h : X X I . 2 8 ) .

B u n ă p r e c a u ţ i e s ă a i b i î n t o a t e v o r b e l e ş i f a p t e l e t a l e ,

p r e c u g e t â n d c ă e ş t i î m p r e s u r a t c u i n a m i c i ş i p e r i c o l e . S ă n u

c r e z i c ă î n ţ e l e p c i u n e s e g ă s e ş t e n u m a i l a c e i r e p u t a ţ i , c o n s i =

d e r a ţ i c a a t a r e , c ă c i d e m u l t e o r i ş i î n s c u n d a c o c i o a b ă s e p o a t e

p i t u l a r a ţ i u n e g e n i a l ă . O m u l p r u d e n t ş t i e d e c e a r e s ă s e a=

p u c e , c e t r e b u i e s ă î n c e a p ă ; i a r n e b u n u l prinde de coadă boul.

C a m t o t u n a e a î n t r e b a c a l e a d e l a c e l o r b , s a u a c e r e s f a t

d e l a c e l n e b u n . D e a c e e a : t u î n t o a t e c h e s t i i l e ş i p r o b l e m e l e

m a i i m p o r t a n t e a i s ă t e c o n s u l ţ i c u c e l î n ţ e l e p t , f i i n d c ă c i n e

n u p r i m e ş t e s f a t , n u m a i D u m n e z e u m a i p o a t e fi a j u t o r u l a c e =

l u i a ; p e n t r u a s t a s e z i c e : JJun e omul cuminte la casă.

După naufragiu corăbierul e mult mai prudent. D a c ă d e c i

a i s u f e r i t d a u n ă î n c e v a , fi a t e n t l a s i m i l a r e î m p r e j u r ă r i , î n

c a r i ţ i=s 'a î n t â m p l a t d a u n a f i z i c ă s a u p s i h i c ă , c a n u c u m v a s ă

c a z i î n a c e e a ş ş i a d o u a o a r ă . Cine se periclitează măcar de

Revistă pedagogică-culturală

două ori, să nu mai acuze norocul, soarta, ursita. D a c ă a i c o m i s

c u t a r e i m p r u d e n t ă c u l p a b i l ă , e r o a r e d e t e s t a b i l ă — p r i p i n d u = t e

î n c o n v e r s a ţ i e , p ă z e ş t e = t e s ă n o c o m i ţ i i a r a c e e a ş , b a p e c â t

t i=e p o s i b i l t i n d e s ă o r e s t a b i l e ş t i . S i g u r a n ţ a n i c i c â n d s ă n o

p ă r ă s e ş t i p e n t r u n e s i g u r a n ţ ă . Mai bună-i astăzi o vrabie decât

mâine o dropie! D i n t r e d o u ă b u n u r i s ă a l e g i p e c e l m a i b u n ,

i a r d i n t r e d o u ă r e l e , d a c ă n u l e p o ţ i o m i t e p e a m b e l e , p r e f e r ă

p e c e l m a i m i c . C ă c i : Mai bine chior, decât complect orb.

Ce ai de făcut, dacă trebuie sâ execufi cera necondiţionat

şi incontestabil ? C e e a c e n u p o t i s c h i m b a r a d i c a l , r a b d ă p a c i e n t ,

î n ţ e l e p t u l î n c ă ş i n e c e s i t a t e a o ş t i e t r a n s f o r m a î n b i n e m o r a l .

F i î n t o a t e p r u d e n t ş i p e s t e t o t p r e c a u t : a ş a f i i n d , s a u v e i

p u t e a o m i t e i n c o n v e n i e n t u l c e t e a m e n i n ţ ă , s a u d a c ă n u s a r

p u t e a , î l v e i î n d u r a m a i l e s n e . A c ţ i o n e a z ă t o t ce=i s p r e b i n e l e

p u b l i c , s p r e f o l o s u l n e a m u l u i ; a l t m i n t e r i n i m i c s ă n u c o m i ţ i

d i n c e e a c e a r p u t e a să=i p r i c i n u i a s c ă d a u n ă î n c e v a . I n c a z u =

r i l e d u b i i ii=& m a i b i n e a r ă m â n e f ă r ă p r o f i t u l s p e r a t , d e c â t

a t e p e r i c l i t a p e t i n e î n s u ţ i s a u a p r o v o c a p e r i c o l c o l e g i l o r ,

e l e v i l o r t ă i .

N u fi i n e a s t â m p ă r a t , n e s t a t o r n i c ş i o s c i l a n t î n c u g e t a r e a

s a u î n f a p t a f a . D o a r z b u r d ă l n i c i a e i n c o m p a t i b i l ă c u î n ţ e l e p =

c i u n e a . N u ţ i = a r d e v e n i s p r e o n o a r e , d a c ă s a r e x p r i m a d e s =

p r e t i n e î n s e n s u l : Caii ii sunt buni, dar i-e cam rău vizitiul!

D e p r i n d e = t e d e c i l a a c e e a , c a b i n e s ă c u m p ă n e ş t i t o t u l î n a i n t e ,

d e c e a i î n c e p e c e v a , p r e c u g e t ă c e a r r e z u l t a d i n a c e a f a p t ă

ş i a ş a t e v e i s m i n t i m u l t m a i r a r . „Că cine dintre voi, vrând

să clădească turn, nu stă mai întâi jos şi nu-şi face socoteala

cheltuelii, dacă are cu ce să-1 isprăvească ? Ca nu cumva, punân-

du-i temelia, şi neputând să-1 termine, tofi cei ce vor privi să

înceapă să-1 ia în râs. Si să spună : acest om a început să zi

dească, dar na putut să mântuiască'''. ( L u c a : X I V 2 8 — 3 0 ) .

A d i c ă t â r z i u e a t e c ă i d u p ă c e a i s u f e r i t d a u n ă , ş i , î n a i n t e

d e p l o a i e t r e b u i e s ă t e î n g r i j e ş t i d e p a r d e s i u . P e n t r u a c e e a

î n a i n t e d e f i e c a r e f a p t ă a t a p r i v e ş t e Ia f i n i t u l a c e l e i a .

I n s i s t ă a=ţ i î n s u ş i p r u d e n t ă ş i i n t u i ţ i e . P r u d e n t a = i o c h i u l

m o r a l e i b u n e , î n c â t d r e p t a r e v e c h i u l p r o v e r b : Mintea bă

trână, puterea tânără înfrânge armatele. N u t e n u t r i c u a ş a

s p e r a n ţ ă c e n a r e r ă d ă c i n ă , d e o a r e c e r e p e d e t i = s e p o a t e î n t â m =

p l a c a u n i i s ă d e c l a r e d e s p r e t i n e : Clădeşte cetate în aer; sau :

/Viei n'a prins încă vulpea, totuş o jupue deja !

I n c u r s u l v i e ţ i i t a l e p u r u r e a t e t i n e g a t a p e n t r u b u n u l

1 6 0 F O A I A Ş C O L A R Ă

n o r o c , c â t ş i p e n t r u e v e n t u a l a s o a r t ă u r g i s i t ă . P l a g a , d a c ă s e

p r e v e d e ş i s e p r i m e ş t e d e = a g a t a , n u = i a t â t d e p e n i b i l ă . N i c i =

o d a t ă n u t e î n c r e d e î n n o r o c u l o r b , î n î n t â m p l a r e a p r o b l e =

m a t i c ă , f i i n d c ă ş i d a c ă v a r e u ş i b i n e c h e s t i a t a i s c a t ă î n t â m =

p l ă t o r , l u m e a v a s ă z i c ă i r o n i z â n d u = t e : Mai mare-i esie noro

cul, decâi miniea.

După pripii sfai urmează imediaf regrei. P e n t r u a s t a n u

t e r e p e z i î n p r o b l e m e i m p o r t a n t e . D e m u l t e o r i i n t e r v a l u l

c â t o r v a o r e î t i c o n c e p e s f a t u l b u n , d a r a c e l a d u p ă f a p t a zo=

r i t ă n a r e n i c i s p a ţ i u ş i n i c i t i m p o p o r t u n . S e c r e t e l e i n i m i i

t a l e n u l e c a m e t a l a î n f a t a f i e c ă r u i o m . N u ş t i i î n c i n e c e

d o m i c i l i a z ă : m u l t e p ă s u r i ş i t o r t u r e a r p u t e a s ă t e a t i n g ă

p e n t r u a c e a s t ă i m p r u d e n t ă . D a c ă î n t i n e e x p e r i m e n t e z i u n e l e

d e f e c t e c l a n d e s t i n e , s t ă r u e a s i d u u a l e c o r e g e a c e l e a , d a r n ' a r

fi p r u d e n t ă d i n p a r t e a t a s ă l e t r ă d e z i ş i s ă l e é v i d e n ( i e z i

a c e l e a î n p r e z e n t a a l t o r i n ş i . C u a c e a s t ă p r o c e d a r e n i m ă n u i

n u i=ai f o l o s i n i m i c , i a r tie î n s u t i t i=a i p u t e a p r o v o c a m u l t ă

d a u n ă î n a n u m i t e c i r c u m s t a n ţ e .

I a a m i n t e !

Pr. T. Dr. Poicaş.

Revistă P"i1; gogică-culturală 161

C i r c u l a r a N o . 1 0 . 4 7 1 I 1 9 3 4 .

C o n f o r m î m p ă r ţ i r e ! d e m a i j o s , c e r c u r i l e c u l t u r a l e î ş i v o r ţ i n e a ş e d i n ţ e l e s u b p r e z i d e n ţ i a p r e z i d e n ţ i l o r f i x a ţ i p r i n p r e = z e n t u l o r d i n .

C e r c u r i l e c u l t u r a l e î ş i v o r î n c e p e a c t i v i t a t e a î n d a t ă d u p ă p r i m i r e a p r e z e n t u l u i o r d i n .

E l e s e î m p a r t p e n t r u a c e s t a n ş c o l a r p r e c u m u r m e a z ă :

Cercul culiural Nr. 1.

P r e ş e d i n t e : B u m b u l e s c u C o n s t a n t i n .

C o m u n e l e : A l e ş d , P e s t i s , Ş i n t e u , T i n ă u d , G r o ş i , A u s e u , A ş t i l e u = P e ş t e r a .


P r e ş e d i n t e : V a n d i c i G a v r i l .

C o m u n e l e : M ă g e ş t i , D o b r i c i o n e ş t i , O r t i t e a g , G ă l ă ş e n i , C ă l ă t e a , C a c u c i u L n o u , C a c u c i u U v e c b i u .

Cercul culiural Nr. 3. P r e ş e d i n t e : B o t i ş D u m i t r u .

C o m u n e l e : L u g a s u l d e j o s , L u g a s u l d e s u s , C h i ş t a g , T e l e c h i u , U r v i n d .


P r e ş e d i n t e : P ă u n I l i e .

C o m u n e l e : B r a t c a , R e m e t i , B u l z , L o r ă u , D a m i ş , P o n o a r ă , B ă l n a c a .


P r e ş e d i n t e : P e t r e I o a n .

C o m u n e l e : V a d u l C a r o l I I , G h e g h i e , T o p a d e C r i ş , Ş u n = c u i ş , B i r t i n , L u n c ş o a r a , V a l e a = m a r e d e C r i ş .


P r e ş e d i n t e : P o p G l i g o r .

C o m u n e l e : B o r o d , C o r n i ţ e i , C e t e a , B o r o z ă l , B e z n e a , V a l e a = N e a g r ă .


P r e ş e d i n t e : C o s m a G a v r i l .

C o m u n e l e : B e i u ş , D e l a n i , M i z i e ş , N i m ă e ş t f , S â n m ă r t i n d e B e i u ş , Ş o i m u ş = P e t r o a s a , T e l e a c , P o c o l a .

Cercul culiural Nr. 8. P r e ş e d i n t e : H i n s u G b e o r g b e .

C o m u n e l e : N e g r u , T ă r c a i a , T ă r c ă i f a , D r ă g ă n e ş t i , M e r a g , T o t o r e n i .



P r e ş e d i n t e : T â l v e c u C o n s t .

C o m u n e l e : B e i u ş e l e , C u r a t e l e , C r e s u í a , B u r d a , B u d u = r e a s a , S ă l i ş t e d e B e i u ş , S a c a , P o c i o v e l i ş t e .

Cercul culiural I\r. 10. P r e ş e d i n t e : D r a g h i a N i c o l a e .

C o m u n e l e : R ă b ă g a n i , C o j d e n i , H i d i ş , A l b e ş t i , S e l i ş t e = P o m e z ă u , S ă u c a n i , F e n e r i ş , F o r a u .

Cercul culiural Nr. 11. P r e ş e d i n t e : R ă u P e t r e .

C o m u n e l e : S â n i c o l a u l d e B e i u ş , P o c l u ş a , U x s a d , Ş o i m i , U r v i ş d e B e i u ş , D u m b r ă v i t a d e c o d r u , B o r z , Ş u n c u i u ş , U i = l e a c u l d e B e i u ş .


P r e ş e d i n t e : F e d i u c G h e o r g b e .

C o m u n e l e : R o ş i a , S o b o d o l = L a z u r i , C ă b e ş t i , R e m e t e a ,

Ş o i m u ş = P e t r e a s a , M e z i a d , J o s a n i = G u r b e ş t i = G o i l a , D r ă g o t e n i .


P r e ş e d i n t e : P o p I o a n .

C o m u n e l e : P o e n i i d e s u s , P o e n i i d e j o s , B u n t e ş t i , Z e =

I e ş t i , Ş e b i ş , B e l e g e n i , Ţ â g ă n e ş t i , T a l p e , S ă u d .


P r e ş e d i n t e : P ă u n I o a n .

C o m u n e l e : F i n i ş , F i z i ş , I o a n i ş , P r i s a c a , P e t r a n i , V ă l a n i d e B e i u ş .


P r e ş e d i n t e : I v ă n e s c u G h e o r g h e .

C o m u n e l e : C e i c a , C e i ş o a r a , C o r b e ş t i , I e n c e ş t i , C o t i g l e =

t i u , T o p a d e j o s , T o p a d e s u s .


P r e ş e d i n t e : E o f i n I u s t i n . C o m u n e l e : B u c i u m i , T ă ş a d , D r ă g e ş t i , D â c ă n e ş t i , B u c u =

r o a i a , S t r a c ă ş , T o p e ş t i .


P r e ş e d i n t e : C h i r i t ă O p r e a .

C o m u n e l e : D o ' : r e ş t i , L u n c a s p r i e , S â t a n i , S p i n u ş , P o m e =

z ă u , C â m p a n t , V ă l a n i , H i d i ş e l .


P r e ş e d i n t e : T ă m a ş I o a n .

C o m u n e l e : H o l o d , V i n t e r e , V i n t e r e = B r ă t e ş t i , S ă l d ă b a g i u l =

m i c , R o g o z , D u m b r ă v i t a = m i c ă , H o d i ş , L u p o a i a .


P r e ş e d i n t e : S a b i n A r o n .


C o m u n e l e : S â m b ă t a , C o p ă c e n i , V ă r ă ş e n i , R o t ă r e ş t i = O g e ş t i , C â r p e ş t i i = m a r i , C â r p e ş t i i = m i c i , D u ş e ş t i , C r â n c e ş t i .

Cercul culiural Nr. 20. P r e ş e d i n t e : P a u l G h e o r g b e .

C o m u n e l e : L ă z ă r e n i , C ă r ă n z e l , C ă r ă n d e n i = B i c ă c e l , M i h i = l e u , V a l e a = m a r e , F o r o s â g , G r u i l u n g , C a l e a = m a r e .

Cercul culiural Nr. 21. P r e ş e d i n t e : V e r e ş l o a n .

C o m u n e l e : G i r i ş u l d e c r i ş , C h e r e s i g , T o b o l i u , T ă r i a n , S â n t a n d r e i .


P r e ş e d i n t e : l l i e P o p ,

C o m u n e l e : C i b e i u , S e l e u ş , R o n t ă u , S â n m ă r t i n , B e t f i a ,

H a i e u , C o r d ă u .


P r e ş e d i n t e : R a d u S t e f a n .

C o m u n e l e : N o j o r i d , R e g e l e F e r d i n a n d , L e ş , A p a t e u ,

P ă u ş a , C h i ş i r i d , Ş a n a i e u ,


P r e ş e d i n t e : C u c u F l o r i a n .

C o m u n e l e : M i e r l ă u , Ş u m u j i u , S â n t e l e c , H i d i ş e l u l d e j o s ,

H i d i ş e l u l d e s u s .


P r e ş e d i n t e : S a l a A l e x a n d r u .

C o m u n e l e : E p i s c o p i a = B i h o r , B i b a r e a , S a n t ă u L m a r e , S a n =

t ă u l = m i c , S â n t i o n , B o r ş , C a u a c e u .


P r e ş e d i n t e : C a b a V i c t o r .

C o m u n e l e : O ş o r b e i u , O ş o r b e i u = v i i , A l p a r e a , F u g h i u ,

F e l c h e r i u , C h e r i u .


P r e ş e d i n t e : B o r d a ş i u G b e o r g b e .

C o m u n e l e : S ă b o l c h x , H u s a s ă u l d e C r i ş , I n e u , B o t e a n , B ă l a i a .


P r e ş e d i n t e : G b i u r a l o a n .

C o m u n e l e : T i l e a g d , J T i i e a g d = f a b r i c ă , L l i l e a c u l d e C r i ş , P o ş o l a c a , H o t a r .


P r e ş e d i n t e : M a s c a ş i u l o a n .

C o m u n e l e : S a c a d a t , B o r ş a , T e l e c u ş , C h i g i c , S ă r â n d , C o p ă c e l .



P r e ş e d i n t e : T o m e s c u Gh.

C o m u n e l e : P i c l e u , B r u s t u r i , B r u s t u r i = £ a b r i c ă , P ă u l e ş t i , Ţ â g ă n e ş t i , O r v i ş e l e , C u i e ş d .

Cercul cultural Nr. 31. P r e ş e d i n t e : C o c â l n ă u D u m i t r u .

C o m u n e l e : T e ţ c h e , Ş e r g h i ş , V a r c i o r o g , F â ş c a , S u r d u c , S u b p e a t r ă .


P r e ş e d i n t e : P e t r a ş P e t r u .

C o m u n e l e : T i n e a , H u s a s ă u l d e T i n e a , R â p a , G e p i ş , F o = n ă u , O ş a n d , S â t i t e l e c , M i e r s â g , I a n o ş d a .

Cercul culiural Nr. 33. P r e ş e d i n t e : N i s t o r e s c u D u m i t r u .

C o m u n e l e : C h e ş e a , B e l f i r , C o c i u b a , P e t i g d , O l c e a , C ă l a c e a .

Cercul cultural Nr. 34. P r e ş e d i n t e : R o ş c ă n e a n u C o n s t a n t i n .

C o m u n e l e : G i n t a , G i n t a = R o n a n i , C ă p â l n a , S u p l a c u l d e T i n e a , M o c i a r , C ă r ă s ă u ,

Cercul cultural Nr. 35. P r e ş e d i n t e : A l e x a n d r u D u m i t r u .

C o m u n e l e : T a l p o ş , G i r i ş u U n e g r u , B a t ă r , F ă n e t , C ă u a ş d , G u r b e d i u .

Cercul cultural Nr. 36. P r e ş e d i n t e : O l t e a n u G r i g o r e .

C o m u n e l e : S a l o n t a , S a l o n t a = i v l o c i a r , M ă d ă r a s , H o m o r o g , T u l e a , A r p ă ş e l , M ă r t i h a z .

Cercul culiural Nr. 37. P r e ş e d i n t e : P o p e s c u A l e x a n d r u .

C o m u n e l e : T ă m a ş d a , C i u m e g h i u , A n t , R e g i n a M a r i a , B o i u , G h i a r a c , C i g h i d .

Cercu culiural Nr. 38. P r e ş e d i n t e : A n a s t a s i u C o n s t a n t i n .

C o m u n e l e : C e f a , R o i t , B e r e c h i u , S â n i c o l a u l = R o m â n , B i = c i u , A t e a ş , I n a n d , G e p i u ş i c o l o n i a .

Cercul cultural Nr. 39. P r e ş e d i n t e : M i h u i a G a v r i l .

C o m u n e l e : V a ş c ă u , C â m p , V ă r z a r i i d e s u s , V ă r z a r i i d e j o s , C o l e ş t i , B r i h e n i , Ş u ş t i u , S â r b e ş t i .

Cercul culiural No. 40. P r e ş e d i n t e : B e r i n d e I u l i u

C o m u n e l e : H i n c h i r i ş , B ă l e n i , L a z u r i , C u s u i ş , C u c u c e n i , G h i g h i ş e n i , H o t ă r e l .

Revistă pedagogică-culturală 165.

Cercul culiural No. 41.

P r e ş e d i n t e : M ă r ă s c u T o r n a

C o m u n e l e : S u d r i g i u , R í e n i , P e t r í l é n í , Ş t e i u , . L u n c a , , V a l e a = n e a g r ă d e j o s , V a l e a = n e a g r ă d e s u s , S u d r i g i u f a b r i c ă .

Cercul culiural No. 42. P r e ş e d i n t e : C o s t e C o r n e l

C o m u n e l e : G u r a n i , C o c i u b a = m i c ă , P i e t r o a s a , B r o a ş t e , . B r ă d e t , D u m b r ă v e n i , C n i ş c ă u = m ă g u r a , F e r i c e .

Cercul culiural No. 43. P r e ş e d i n t e : R î n c b i t a B r a t u

C o m u n e l e : B ă i t a , F a n a t ă , C a m p a n i i d e s u s , C a m p a n i i d e j o s , H â r z e ş t i , S e g b i ş t e , S e g h i ş t e l .

Cercul culiural No. 44. P r e ş e d i n t e : P o p a I g n a t i e C o m u n e l e : C r i ş t i o r u l d e j o s , C r i ş t i o r u l d e s u s , C ă l u =

g ă r i , C ă r p i n e t , S e h e r c e n i , P o i a n a , S e l i ş t e d e V a ş c ă u , S o h o d o l d e V a ş c ă u .

Cercul culiural No. 45. P r e ş e d i n t e : B o g d a n G a v r i l *

C o m u n e l e : S ă c u e n i , T â r g u ş o r , C b e r e c h í u , O l o s í g , D i ó s i g , , C ă d e a , C i o c a e a .

Cercul culiural No. 46. P r e ş e d i n t e : D i m a n c e a A l e x a n d r u .

C o m u n e l e : S f â r n a ş , C i u b o i u , S a r c ă u , F e g e r n i c , S â r b i , . A l m a ş , C e n a l o ş , C h i u a g , B u r z u c , S â n i o b .

Cercul culiural No. 47. P r e ş e d i n t e : N e a g o e D u m i t r u .

C o m u n e l e : S ă l a r d , S t . I m r e u , V a i d a , R o ş i o r i , H o d o ş , . N i u v e d , P a r h i d a , T a m a ş e u .

Cercul Culiural No. 48. P r e ş e d i n t e : M a n l o a n .

C o m u n e l e : P o c l u ş a d e B a r c ă u , S ă r s â g , H ă n c e ş t i , Ciu=> I e ş t i , G u r b e ş t i , Ş e l i ş t e , S p i n u ş , N a d ă r .

Cercul culiural No. 49. P r e ş e d i n t e : V a l n e r F r a n c i s c .

C o m u n e l e : C e t a r i u , T ă u t e l e c , Ş i ş t e r e a , Ş u ş t u r o j , P a l e u , t l i l e a c u l d e m u n t e .

Cercul culiural No. 50. P r e ş e d i n t e : C o s m a D = t r u d i n M a r g h i t a .

C o m u n e l e : M a r g b i t a , G b e n e t e a , C h e t , B u d u s l ă u , A l b i ş .

Cercul culiural No. 51. P r e ş e d i n t e : V a s i l e C . l o a n .

C o m u n e l e : S ă c ă l ă s ă u , D e r n a , T r i a , D e r n i ş o a r a , M i ş c a , C b i ş l a z .


Cercul cultural No. 52.

P r e ş e d i n t e : F a r k a s d i n A l b i ş .

C o m u n e l e : A b r ă m u ţ , S â n l a z a ş , F ă n c i c a , C r e s t u r , C h i =

z a l e u , P e t r e u , G u b u l c u t , A l b i ş .


P r e ş e d i n t e : P o p l o a n .

C o m u n e l e : A b r a m , D i j i r , C o h a n i , I t e u , S u i u g , C b i r i b i ş ,


P r e ş e d i n t e : S t . P o p d e l a A l m a ş .

C o m u n e l e : A l m a ş u L m a r e , A l m a ş u L m i c , B a l e , G h i d a ,

S ă l d ă b a g i u d e B a r c ă u , S a t u = B a r b ă , M a r g i n e .


P r e ş e d i n t e : N i c o a r ă G h e o r g h e .

C o m u n e l e : B o r u m l a c a , V ă r z a r i , V a r v í z , P o p e ş t i , S p u r =

c â n i , C i u t e l e c , B o g e i u , T ă u t e u


P r e ş e d i n t e : D i a c o n u M a r i n .

C o m u n e l e : C u z a p , H u t a = V o i v o z i , V o i v o z i , B u d o i u , B u =

d o i u f a b r i c ă , P ă d u r e a = n e a g r ă , S o c e t .


P r e ş e d i n t e : Ş e v i c i l o a n . C o m u n e l e : B e l i u , T ă g ă d ă u , M o c i r l a , C h i ş î a c a , C r a i o v a ,

C o z o i *


P r e ş e d i n t e : C u r t u T e o d o r .

C o m u n e l e : C ă r â n d , S â c , A r c h i ş , N e r m i ş , G r o ş e n t , B â r =

z e ş t i .


P r e ş s d i n t e : N i s t o r V a s i l e .

C o m u n e l e : B ă n e ş t i , B o c h i a , S e c a c i u , A g r i ş = C o m ă n e ş c i ,

B o t f e i u , H ă ş m a ş , U r v i ş d e B e l i u , C h i t .


P r e ş e d i n t e : L ă z u r e a n u F l o r i a n .

C o m u n e l e : I l c u r i ş , S u s a g , T ă l m a c i , R o g o z = B e l i u , Ş i a d ,

S t o i n e ş t i , C i u m t e ş t i . H o d i ş e l , M ă r ă u ş .

C r a d e a , la 6 N o e m b r i e 1 9 3 4 .

D. Marinescu Rm>. şcolar


PARTEA OFICIALĂ Oröinele âin acest Bu le t in , uar fi înregistrate ae fiecare-

âirector, âirectaară âe stat şi confesional , comunicate tuturor colegilor âela şcoala

respectiuă şi rezoluite întocmai.

No. 1789 I 1934. l o a t e ordinele c i rculare ale Co* mitetului şcolar judeţean comunicate prin „Foaia Ş c o -Iară" organul oficial al Revizoratului şi Comite tu lui şcolar judeţean, vor fi decopiate şi înregistrate în registrele de intrare şi eşire ale comitetelor şcolare. D e neexecutarea acestei dispoziţii, vor fi personal răspunzători secretarii comitetelor şcolare, cari sunt directorii de şcoli.

No. 1790 I 1934, S e îndrumă comitetele şcolare, ca îndată după primirea acestui ordin, să verse la per» ceptii sau Administraţ ia Financiară cota cuveni tă C o mitetului şcolar judeţean. Dela primirea acestui ordin se interzice comitetelor şcolare de a face orice altă plată, pânăce nu v a fi achitată întreaga cotă cuveni tă Comite tu lui şcolar judeţean pe acest an financiar. D e neexecutare şi ne conformare sunt personal răspun= zători directorii de şcoli ca secretari ai comitetelor şcolare.

Organele de control ale Revizoratului şi Comitetului şcolar judeţean cu ocaziunea inspecţiilor vor cerceta modul de executare al acestui ordin şi cazurile de abatere constatate, ni=se vor comunica imediat, pentru a putea lua măsurile cele mai severe faţă de cei renitenti-

No. 1791 I 1934. Co ta cuvenită Comite tului şcolar judeţean nu se înmanuază nici personal sau prin poştă celor dela conducerea Comite tu lu i şcolar judeţean sau dela Revizorát, ci se varsă în favorul Comite tului şcolar judeţean la percepţii sau Administraţ ia Financiară. D e sumele vărsate contrar acestor dis=


poziţii, vor fi responsabili gestionarii Comitetelor şcolare şi îndeosebi secretarii comitetelor şcolare.

No. 1792 I 1934. Comite te le şcolare sunt obligate, •ca în fiecare an financiar să verse la percepţie sau Administraţ ia Financiară în favorul Case i 5 c ° a l e l o r suma aprobată în buget la articolul fondul de rezervă a Case i Scoalelor sau articolul fondul de asigurare.

Sumele aprobate la articolele respective pentru acestea fonduri, nu se pot folosi pentru alte scopuri. Ges t iun i le încheiate cu călcarea acestei dispoziţii» nu vor fi verificate şi nu se va da descărcarea cuveni tă comitetelor şcolare, iar sumele folosite contrar acestor dispoziţii vor fi puse în sarcina comitetelor şcolare.

No. 1793 I 1934. S e pune în vedere D=lor secretari ai comitetelor şcolare să se conformeze instrucţiunilor ce li s a u dat în conferinţele ţ inute pe cent re le de plăşi. D=nii secretari ai comitetelor şcolare, cari n 'au participat la acestea conferinţe, sunt îndrumaţi a se informa de cele predate, dela secretarii cari au participat la acestea conferinţe.

No.. 1794 I 1934. Comite te le şcolare sau Comi te-tele de construcţii şcolare sunt invitate, ca îndecurs de 48 ore dela primirea acestui ordin, să ne trimită o cerere adresată către Minis terul de Domenii, în care să ceară lemne de construcţii şi ars cărămidă.

Cerere i i=se va da număr de ieşire, va fi semnată de membrii comitetului şi va fi provăzută cu sigilul comitetului.

Cererea va fi scurtă şi la înţeles şi se va menţ iona în ea, că comuna are lipsă de m, cubi lemne de construcţie şi ..... m steri lemne pentru ars cărămidă.

In cerere se va menţiona că comitetul are lipsă de aceasta cant i ta te de lemne pentru a edifica o lo

c u i n ţ ă (acolo unde nu este sau nu corespunde), o cancelarie şi .... sale de învăţământ.

Locul gol pentru şalele de învăţământ va fi complectat cu numărul de sale necesare, socotindu-se pentru 50 obligaţi de şcoală câte o sală de învăţământ.


Locul pentru m, cubi lemne de construcţie şi pentru m. steri lemne pentru ars cărămidă din cerere va rămânea necomplectat şi aceste locuri vor fi complectate de Comitetul şcolar judeţean pe baza devi-zelor de lemne necesare, cari devize se întocmesc de Servic iul Techn ic al judeţului.

D e executarea acestui ordin sunt personal răs-punzăfori secretarii comitetelor şcolare.

No. 1795 I 1934. D=lor învăţători cari au part icipat la conferinţele pe plăşi se va plăti dela articolul fond pentru deschiderea de credite din bugetele co= mi te ie lor : 80 lei diurnă pentru fiecare învăţător, plus, spesele de transport conform instrucţiunilor date.

Nr. 1736 I 1934 . D=nii învăţători directori ca se= crefari ai comitetelor şcolare, cari n 'au participat la conferinţele ţ inute în centrele de plăşi, sau cari nu ne=au dat datele exacte cerute cu Ord. No, 1 4 4 6 j 1934 , sunt invitaţi , ca în termen de 48 ore dela

primirea acestui ordin, să înainteze comitetului şcolar judeţean un tablou cu datele următoare:

1. Numărul obligaţiilor de şcoală dela 7 — 1 6 ani • specificaţi pe clase. ( Indiferent că au sau nu loc pentru ei în şcoală, sau chiar şi dacă nu frecventează şcoala).

2. C â t e posturi exis tente sunt la şcoală ? 3. C â t e săli de învăţământ sunt (cari nu sunt

corespunzătoare, se va menţiona). 4. E s t e locuinţă la şcoală ? (Dacă nu e corespun

zătoare, se va menţiona). 5. E ceva construcţie şcolară începută ? 6. A r e bibliotecă (câte volume ? ) 7. Mater ia lul didactic e complect sau incomplect ? 8. A r e bănci destule pentru sălile exis tente ? 9. C e cofă restantă are către Comite tul şcolar ju

deţean pe anii 1 9 2 9 — 1 9 3 3 | 34 inclusiv. 10. Când au fost edificate sălile ? ( înainte de

anul 1919 sau după ? )

Nr. 1737 ) 1934 . Grădini le de copii mici îşi vor alege comitete separat.

Tot asemenea îşi vor alege comitete separate:.

1 7 0 F O A I A Ş C O L A R Ă

I . Poiana=Călătea (cătun) , 2. Zece hotare (Vadul Ca= rol I I ) cătun, 3. Albeş t i , 4. Hidiş, 5. Goila (Josani= Gurbeşf i ) cătun, 6. Almaşul=mare, 7. Almaşul=mic, 8. Pădurea=Neagră, 9. G e p i u colonie, 10. Chigic cătun, I I . Poiana=Copăcel, 12 . Bafăr colonie.

To t asemenea se va alege comitet şcolar separat pentru şcoala de fete din 1 ulca şi separat pentru şcoala de băieţi .

Şcoalele din Salonta asemenea îşi vor alege comitete aşa precum au fost împărţi te pe circumscripţii şcolare până în prezent.

Nr. 1738 I 1934 . Având în vedere că actualele comitete şcolare s a u descompleciat în total, deoarece reînoirile de membri nu s a u făcut în fiecare an în conformitate cu dispozitiunile Legi i , iar unele din ele s au ales la diferite termene şi fără respectarea dis= pozitiunilor Legi i , conform hofărârei Nr. 2 din 3 No= emvrie a delegaţiei comitetului şcolar judeţean, toate comitetele şcolare dela şcoalele primare de stat şi cele de la şcoalele primare de sfat din oraşul Salonta se di= zoi vă pe ziua de 15 Noemvrie 1934 .

Comitetele dizolvate vor continua să funcţioneze până la 31 Dec . 1 9 3 4 :

Data alegerii nouilor comitete se fixează pe ziua de 9 Dec . 1934 , iar întru cât la această dată nu s a r întruni numărul de o treime a alegătorilor, alegerea se amâna pe ziua de 16 D e c 1934 când se va ţ inea cu orice număr de alegători prezenţi.

A u drept de vot şi pot fi aleşi în comi te te le şcolare foti părinţii, tutorii şi stăpânii cari au obli= gătii de şcoală între anii 5 — 1 8 , precum şi donatorii şcoalei.

D=nîi directori de şcoli ca secretari ai comitetelor şcolare, la alegerea acestor comitete se vor conforma dispozitiunilor în vigoare şi conform instrucţ iunilor date cu ocaziunea conferinţelor f inute în centrele de plasă.

S e pune în vedere d=lor directori de şcoli ca să nu facă şi să nu tolereze să se facă nici=un fel de politică din alegerea acestor comitete şcolare. Fafă de


cei ce nu se vor conforma se va interveni locului în drept pentru a se aplica cele mai severe sancţiuni.

L is te le vor avea ca semn numai semnul o cruce, două cruci şi a. m. d. după numărul listelor ce se vor depune.

D=nii directori de şcoli vor convoca în ziua de 2 Dec . 1934 pe foti părinţii, tutorii şi stăpânii cari au obligaţii de şcoală, precum şi pe donatorii şcolii şi lă va explica interesul ce t rebuie să=l aibă fată de scoale şi cu aceasta ocaziune vor primi listele de candidare propuse de alegători.

Dacă se vor depune mai multe liste, directorii de şcoli se vor îngriji din timp de bulet inele necesare pentru votare scriindu=le cu mâna sau la maşină în atâtea exemplare ca să fie deajuns pentru listele de= puse. Dacă se depune numai o listă nu se mai fac bule t ine şi lista se proclamă aleasă de drept conform art. 33 din regulamentul Corn. şcol.

D=nii învăţători directori ca secretari ai comitete** lor se vor îngriji ca alegerea să se facă în ziua fixată şi să nu se facă nici=o abatere dela dispozitiunile Legi i şi instrucţ iunile ce s a u dat în conferinţele pe cen= freie de plăşi.

D=nii directori de şcoli îndată după primirea acestui ordin vor întocmi listele de alegători şi vor face convocările, pe cari le vor afişa la şcoala şi primăria comunei, cel târziu până la 17 Nov. a. c.

Delegat pentru adunarea generală şcolară jude= feană să fie înv.-dir., care va fi mai în măsură, să reprezinte interesele şcolii,

In ziua următoare după alegere, înv.-dir. secretari ai comitetelor vor întocmi dosarul alegerii şi=l vor înainta Comite tului şcolar judeţean pentru confirma-rea nouilor aleşi, neadmitându=se nici o întârziere.

P e n t r u o uniformizare şi pentru a nu se face unele greşeli în prezentul număr din „Foaia Şcolară" vi se arată câte un model din toate actele necesare la alegerea acestor comitete.

• Oradea, la 3 Noembrie 1934 . Preşedin te : Rev . şcol, Secre ta r : /. Mangra. D. Marine.scu.


C o m i t e t u l ş c o a l e i p r i m a r e d e s t a t •din c o m u n a . . . . j u d . B i h o r .

N r . . . . | 9 3 4 .

O n .

C O M I T E T U L Ş C O L A R I U D E Ţ E A N . O r a d e a .

A l ă t u r a t c u o n o a r e V ă î n a i n t ă m d o s a r u l a l e g e r i i n o u l u i • c o m i t e t ş c o l a r c o n s t a t a t o r d i n :

1 c o n v o c a r e a a d . g= le . 1 e x e m p l . p r o c e s v e r b a l d r e s a t î n a d u n a r e a d i n 1 6 D e =

•cern v r i e 1 9 3 4 . 1 e x e m p l . p r o c e s v e r b a l d r e s a t î n a d u n a r e a d i n 9 D e =

• c e m v r i e 1 9 3 4 . . e x e m p l . l i s t e d e c a n d i d a r e . . e x e m p l . b u l e t i n e d e v o t a r e . . e x e m p l . b u l e t i n e a n u l a t e .

1 l i s t ă d e a l e g ă t o r i . A u f o s t a l e ş i c a m e m b r i î n c o m i t e t u l ş c o l a r D = n i i

i a r p e n t r u a d u n a r e a g e n e r a l ă ş c o l a r ă J u d e ţ e a n ă a f o s t d e l e g a t D = l î n v d i r

A l e g e r e a a d e c u r s •şi n u s a î n a i n t a t n i c i = o c o n t e s t a ţ i e ( s a d a c ă s a u f ă c u t c o n = t e s t a t i e s e v a m e n ţ i o n a ) .

P r o p u n a p r o b a r e a d e u r g e n t ă a a c e s t e i a l e g e r i . D a t la 1 9 3 4 .

P r e ş e d i n t e : S e c r e t a r :

P R O C E S - V E R B A L .

A s t ă z i 9 D e c e m v r i e 1 9 3 4 . D r e s a t î n c o m u n a J u d e ţ u l B i h o r , c u o c a =

z i u n e a a l e g e r i i a 4 m e m b r i î n c o m i t e t u l ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e s t a t d i n

A v â n d u = s e î n v e d e r e f a p t u l c ă p e n t r u a c e a s t a a l e g e r e s a d e p u s n u m a i o s i n g u r ă l i s t ă , s e p r o c l a m ă a l e a s ă d e d r e p t c o n f . a r t . 3 3 d i n R e g . , f i i n d a l e ş i d e m e m b r i î n c o m i t e t u l ş c o -I a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e s t a t d i n D = n i i :

1 . 2 3 4 , , i a r p e n t r u a d u n a r e a ş c o =

I a r ă J u d e ţ e a n ă a f o s t d e l e g a t p r i n a c l a m a r e D=I D r e p t c e e a c e s a î n c h e i a t ş i s e m n a t p r e z e n t u l p r o c e s -

v e r b a l .

P r i m a r , c a p r e ş e d i n t e a l a d u n ă r i i g e n e r a l e : S e c r e t a r :

Revistă pedagogică culturală 173

P R O C E S = V E R B A L .

A s t ă z i 9 D e c e m v r i e 1934. D r e s a t î n a d u n a r e a g e n e r a l ă ş c o l a r ă c o n v o c a t ă p e n t r u

a l e g e r e a c e l o r 4 m e m b r i î n c o m i t e t u l ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i = m a r ă d e s t a t d i n . . . . J u d e ţ u l B i h o r , c a r e a d u n a r e ge= n e r a l ă a f o s t c o n v o c a t ă î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i t i u n i l e L e = g i i î n v i g o a r e ş i c o n f o r m o r d . N o . . . . | 1934 a l C o m i t e t u = l u i Ş c o l a r J u d e ţ e a n .

D = l p r i m a r c a p r e ş e d i n t e a l a d u n ă r i i d e s c h i d e ş e d i n ţ a a s i s t a t f i i n d d e D = l

î n v ă ţ ă t o r d i r . c a s e c r e t a r u l a d u n ă r i i ş i r o a g ă p e c e i p r e z e n ţ i s ă a l e a g ă c â t e u n b ă r b a t d e î n c r e d e r e c a r e p r e = z e n t a n t i a i l i s t e l o r d e p u s e , c a r i s e ş i a l e g î n p e r s o a n e l e D = l o r

A s t f e l c o n s t i t u i t b i r o u l c o n s t a t ă c ă f o r m a l i t ă ţ i l e d e c o n = v ó c a r e a a d u n ă r i i g e n e r a l e s a u f ă c u t î n c o n f o r m i t a t e c a dis= p o z i t i u n i l e L e g i i . S e u r m e a z ă l a c o n s t a t a r e a a l e g ă t o r i l o r p r e = z e n t i ş i s e c o n s t a t ă p r e z e n t a a l o r a l e g ă t o r i d i n t o t a l u l d e a l e g ă t o r i , c o n f o r m l i s t e i d e a l e g ă t o r i , v e r i f i c a t ă d e c o n d u c e r e a ş c o a l e i .

A v â n d u = s e î n v e d e r e c ă o t r e i m e d i n N o . a l e g ă t o r i l o r a r f i , a s t f e l n e î n t r u n i n d u = s e a c e a s t ă t r e i m e p r e v ă z u t ă d e L e g e , a l e g e r e a s e a m â n a p e D u m i n e c a v i i t o a r e , a d e c ă p e z i u a d e 16 D e c e m v r i e 1934, c u c a r e o c a z i u n e s e v a ţ i n e a c u o r i c e N r . d e a l e g ă t o r i p r e z e n ţ i , f ă r ă a s e m a i f a c e o n o u ă c o n v o c a r e .

D r e p t c e e a c e s a î n c h e i a t ş i s e m n a t p r e z e n t u l p r o c e s =

v e r b a L

P r i m a r , c a p r e ş e d i n t e a l

a d u n ă r i i g e n e r a l e : S e c r e t a r :

v e r i f i c a t o r i :

P R O C E S = V E R B A L

A s t ă z i , 16 D e c e m v r i e 1934. D r e s a t î n a d u n a r e a g e n e r a l ă ş c o l a r ă c o n v o c a t ă p e n t r u

a l e g e r e a a l o r 4 m e m b r i î n c o m i t e t u l ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e s t a t d i n j u d e ţ u l B i h o r , c a r e a d u n a r e g e n e r a l ă a f o s t c o n v o c a t ă î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i t i u n i l e L e g i i î n v i g o a r e ş i c o n f o r m o r d . N o . . . . | 934 a l c o m i t e = t u l u i ş c o l a r j u d e ţ e a n . D = l p r i m a r c a p r e ş e d i n t e a l a d u n ă r i i a s i s t a t f i i n d d e D = l

î n v . = d i r e c t o r , c a s e c r e t a r u l a d u n ă r i i , d e s c h i d e şe= d i n ţ a ş i r o a g ă p e c e i p r e z e n ţ i s ă a l e a g ă c â t e u n b ă r b a t d e în= c r e d e r e c a r e p r e z e n t a n ţ i a i l i s t e l o r d e p u s e , c a r i s e ş i a l e g î n p e r s o a n e l e D = l o r

A s t f e l b i r o u l c o n s t i t u i t s e p u r c e d e l a a c t u l a l e g e r i i p r i n v o t a r e s e c r e t ă , c a r e s e î n c e p e l a o r a


D u p ă c e n u s e m a i p r e z i n t ă n i m e n i la v o t ş i d u p ă a ş t e p = t a r e d e j u m ă t a t e o r ă , p r i m a r u l c á p r e ş e d i n t e ş i s e c r e t a r u l c u î n t r e g u l b i r o u p u r c e d l a d e s p o i a r e a u r n e i ş i s e c o n s t a t ă c ă d i n . . . v o t u r i d a t e s 'a d a t p e n t r u l i s t a N r . 1 ( u n u ) v o t u r i , p e n t r u l i s t a N r . 2 ( d o i ) . . . v o t u r i . L i s t a N r .

o b ţ i n â n d m a j o r i t a t e a v o t u r i l o r s e d e c l a r ă a l e a s ă . F i i n d a l e ş i D = n i i c a m e m b r i i î n c o m i t e t u l ş c o l a r , i a r c a d e l e g a t p e n t r u a d u n a = r e a g e n e r a l ă ş c o l a r ă j u d e ţ e a n ă s e p r o c l a m ă d=l î n v . = d i r . .

A l e g e r e a a d e c u r s î n o r d i n e ş i n u s a î n a i n t a t n i c i = o c o n t e s t a ţ i e

D r e p t c a r e s 'a î n c h e i a t ş i s e m n a t p r e z e n t u l p r o c e s = v e r b a l .

P r i m a r , c a p r e ş e d i n t e V e r i f i c a t o r i : S e c r e t a r :

a l a d u n ă r i i g e n e r a l e :

L I S T Ă D E C A N D I D A R E .

S u b s e m n a ţ i i a l e g ă t o r i p r i n p r e z e n t a p r o p u n e m p e n t r u a

fi a l e ş i c a m e m b r i i î n c o m i t e t u l ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e

s t a t d i n p e D = n i i :

1

2

3 4

S e m n u l l i s t e i n o s t r e î l s t a b i l i m : — J— ( c r u c e ) .

L i s t a N r . 1.

+ M e m b r i i î n c o m i t e t .

1 2

3 4

D a t . I a 1934. A l e g ă t o r i :

S e c e r t i f i c ă d e n o i c ă p r e z e n t a l i s t ă d e c a n d i d a r e p r e =

z e n t a t ă d e D = l a f o s t î n a i n t a t ă î n t e r =

m e n l e g a l a z i î n z i u a d e 1934 ş i a f o s t ac=

c e p t a t ă .

D a t la 1934. P r e ş e d i n t e : S e c r e t a r :

Revistă pedagogică-culturală 1 7 5

( P a g . 1 )

L i s t a

părinţilor, tutorilor, stăpânilor şi âonatorilor cu ârept öe uot la alegerea comitetului şcolar âela şcoala primară âe stat âin juâ. Bihor. ( P a g . 2 - 5 )

No.

cu

ren

t N u m e l e ş i p r o n u m e l e p ă r i n t e l u i , t u t o r u l u i , s £ ă p â n u =

l u i s a u d o n a t o r u l u i

Cal i ta tea (părinte, t/u=

tor , stăpân sau dona tor )

O b s e r v ă r i

J .

2

J .

2

3

e t c .

S e c e r t i f i c ă d e n o i , c ă p r e z e n t a l i s t ă c o n ţ i n e p e t o i i pă= r i n ţ i i , t u t o r i i , s t ă p â n i i ş i f d o n a t o r i i , c a r i a u d r e p t d e v o t la a l e g e r e a c o m i t e t u l u i ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e s t a t d i n co= m u n a j u d . B i h o r .

D a t l a 1 9 3 4 .

P r e ş e d i n t e : L . S . S e c r e t a r :

( P a g . 6 )

C o m i t e t u l Ş c o l a r . j u d . B i h o r

N o . . . . 1 1 9 3 4 .

S e c e r t i f i c ă d e n o i , c ă p r e z e n t a l i s t ă a f o s t a f i ş a t ă a t â t la ş c o a l ă c â t ş i l a p r i m ă r i a c o m u n e i d i n 1 9 3 4 p â n ă l a 1 9 3 4 .

D a t 1 9 3 4 .

P r e ş e d i n t e : L . S . S e c r e t a r :

P r i m ă r i a C o m u n e i . j u d . B i h o r

N o . . . .1 1 9 3 4 .

S e c e r t i f i c ă d e n o i , c ă p r e z e n t a l i s t ă a f o s t a f i ş a t ă l a


p r i m ă r i a c o m u n e i d i n 1934 p â n ă l a 1934.

D a t 1934. N o t a r : L. S. P r i m a r :

C O N V O C A R E .

A v â n d u = s e î n v e d e r e f a p t u l , c ă c o m i t e t u l ş c o l a r s 'a d e s = c o m p l e c t a t î n t o t a l ş i a v â n d î n v e d e r e o r d . N o . . . . | 1934 a c o m i t e t u l u i ş c o l a r J u d e ţ e a n , î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z í í i u n i l e r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u a p l i c a r e a D e c r e t u l u i L e g e p r i v i t o r l a o r g a n i z a r e a c o m i t e t e l o r ş c o l a r e ş i a v â n d î n v e d e r e ş i d i s p o z i = ţ i u n i l e p ă r i n ţ i i , t u t o r i i , ş i s t ă p â n i i c a r i a u c o p i i d e ş c o a l ă , p r e c u m ş i d o n a t o r i i s e c o n v o a c ă l a a d u n a r e a g e n e r a l ă p e z i u a d e 9 D e = c e m v r i e 1934 o r a 11 î n l o c a l u l ş c o a l e i p r i m a r e d e s t a t d i n

p e n t r u a a l e g e 4 m e m b r i î n c o m i = t e t u l ş c o l a r d e l a ş c o a l a p r i m a r ă d e s t a t d i n ş i u n d e l e g a t p e n t r u a d u n a r e a g e n e r a l ă ş c o l a r ă j u d e ţ e a n ă .

I n t r u c â t p e d a t a d e m a i s u s n u s ' a r î n t r u n i o t r e i m e d i n n u m ă r u l a l e g ă t o r i l o r m a i s u s m e n ţ i o n a ţ i , a l e g e r e a s e v a ţ i n e a î n z i u a d e 16 D e c e m v r i e 1934 o r a 11 î n a c e l a ş l o c a l c u o r i c e n u m ă r d e a l e g ă t o r i p r e z e n ţ i , f ă r ă a s e m a i f a c e o n o u ă c o n v o c a r e .

D a t l a 1934. P r i m a r : L . 5 . S e c r e t a r :

P r i m ă r i a c o m u n e i

N o . . . . 11934

S u b s e m n a t a p r i m ă r i e c e r t i f i c ă o f i c i o s c ă p r e z e n t a c o n v o = c a r e a f o s t a f i ş a t ă la p r i m ă r i a c o m u n e i s u s n u m i t e d e l a .

1934 p â n ă la . . . . . 1934.

D a t l a 1934. N o t a r : L . 5 . P r i m a r :

R E D A C T O R :

I O A N M A N G R A P R E Ş E D . C O M . Ş C O L A R J U D E Ţ E A N

Revista apare lunar, tar in caz de necesitate, şi suplimente săptămânale.'

D-nii autori şi editori cari doresc să li se anunţe în revistă apariţia lucrărilor sau publicaţiunilor, sunt rugaţi să trimită câte un exemplar pe adresa revizoratului şcolar.

Manuscrisele să fie scrise citeţ şi numai pe o pagină a hârtiei.

Orice corespondenţă privitoare la revistă, se va a-dresa Ia Comitetul şcolar judeţean, menţinându-se aceasta pentru „Foaia Şcolară".

c up r in s,u l; înainte . /. mangra, gh. tulbure, …in epoca absolutismului monarhic, care a...

Documents