S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Înconjoar@-te cu un zid dedragoste }i mai arunc@ pe dea-supra pâinea hr@nitoare a milei”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 290 anul 6 vineri, 17 decembrie 2010 1 RON

Suntem aproape de finalul unui an greu, dureros degreu pentru români. Unii vor spune cu siguran]@ c@suntem }i la cap@tul r@bd@rii. Al]ii, privilegia]ii Puterii,pu]ini la num@r, care ne tot promit cai verzi pe pere]iiunei crize f@r@ de sfâr}it, ar putea r@spunde cu formu-la consacrat@ de o tranzi]ie mincinoas@: ie}im din rece-siune, se vede lumini]a de la cap@tul tunelului. Ca deobicei, la români percep]iile }i opiniile se polarizeaz@dra matic între plus }i minus, între alb }i negru.Speran]ele, câte mai sunt, sau lipsa de speran]e se con-topesc într-un tablou na]ional înc@rcat de lumini }iumbre din care e greu s@ distingi o tonalitate dominant@.Suntem p@]i]i: cifrele, proiectele de buget, programeleanticriz@ nu ofer@ certitudini.

Adev@ruri amare din sondaje de opinie

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Artistul nu-i un animal de lux, ci un animal auster. Arta nu se comite decât în austeritate }i dram@”

Constantin Brâncu}i

Banii au fost, sunt }i vor r@mâne, înc@ mult timp deaici înainte, „ochiul dracului”. Nu în cadrul ci consider-abil în afara func]iilor lor economice recunoscute: etalonal valorii, mijloc de plat@, mijloc de tezaurizare, etc.„Ochiul dracului” perverte}te min]i }i talente, munc@,înseamn@ patim@, furt, crim@. Perverte}te min]i }i ta -lente, printre altele, când avem de-a face cu falsificatorii

de art@. De multe ori, sunt oameni cu nu pu]ine calit@]i, pot fi chiar veritabiliarti}ti, dar prefer@ calea falsului ce îi poate duce – cred ei, de regul@, ini]ial –mult mai repede la bani, la mul]i bani.

Nimic nu contrariaz@ maimult în economia româ -neasc@ decât puseulinfla]ionist care nu semai opre}te. Într-o lumecare se sperie de defla -]ie, de lipsa consumului}i de dobânzile mici,România tr@ie}te înlumea ei, cu pre]uri carecresc }i dobânzi înalte.

Paradoxul este c@ nici în România cerereaagregat@ nu st@ deloc bine }i totu}i lunanoiembrie ne-a ar@tat câteva cifre care des-cump@nesc orice a}teptare. Pentru jum@tateaacestui an, aprinderea pre]urilor a avut o cauz@obiectiv@ }i clar@: cre}terea TVA.

Pre]ul castraveteluiaprinde infla]ia

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Epopeea unor falsificatori de art@Iluzii spulberate...

Solilocvii de duminic@

master. Andreea FURTUN~

Moneda }i influen]a evolu]iei ei asupra economiei (II)

drd. Alexandru DANCIU

Despre infrastructur@ }i dezvoltare

Urm@torul num@r al revistei“Euroeconomia XXI” va apare

vineri, 14 ianuarie 2011.%n num@rul respectiv

va fi publicat }i sumarul pentru anul 2011

Zona euro se extinde – Estonia trece la moneda euro

începând cu 1 ianuarie

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Ludwig van Beethoven (16 decembrie 1770, Bonn - 26 martie 1827, Viena)

ilustru compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori

din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranzi]ie

între perioadele clasic@ }i romantic@ ale muzicii.

Istorie economic@

Antimondializarea }i

altermondializarea- proiec]ii ^n general indezirabile

pe pia]a de capital mondial@(globalizat@)

Mondializarea (în primul rândeconomic@) reprezint@ ast@zi orealitate incontestabil@, care î}ipune amprenta asupra condi]ieiumane, st@rii socioeconomice}i culturale a colectivit@]ilor }imodului de gestionare global@a problemelor planetei.De fapt, este vorba de o inter-conexiune în cre}tere, care sereflect@ în fluxurile l@rgite deinforma]ie, tehnologie, capi-taluri, bunuri, servicii }i indi-vizi, în fiecare punct al plan-

etei, perceput@ „ca o megatendin]@ fundamental@” ; esteo for]@ atât de puternic@ }i omniprezent@, încât va mod-ela, de o manier@ substan]ial@, toate tendin]ele domi-nante ale lumii în prima parte a secolului XXI. Globalizarea nu vizeaz@ atât cucerirea de teritorii, câtacapararea pie]elor de desfacere; tot a}a, preocupareaputerilor moderne nu vizeaz@ ocuparea altor ]@ri, ci pos-esia bog@]iilor, oriunde acestea s-ar afla. Pân@ }ir@zboaiele (precum cel din Irak) au devenit maidegrab@ o afacere }i mai pu]in o confruntare politic@.Dintr-o alt@ perspectiv@, actuala mondializare este tridi-mensional@, prin cei trei piloni ai s@i: politic, econom-ic }i cultural-comunica]ional.

masterand Elena Mihaela EZARU

continuare ^n pag. 2

pag. 5

stud. Alina SCOARSTE

Fluctua]iile monedei }i ie}irea din criz@

pag. 7

pag. 5

pag. 8

“Astronomul” - pictur@ de Johannes Vermeer

Cu prilejul s@rb@torilor de Cr@ciun }i ale Anului Nou, realizatoriirevistei “Euroeconomia XXI” ureaz@ tuturor cititorilor

}i cola boratorilor un Cr@ciun Fericit }i un An Nou 2011 numai cu s@n@tate, ^mpliniri, bucurii.

La Mul]i Ani!

dr. Silvia M~RGINEAN pag. 6

GLOBALIZARE2 VINERI 17 DECEMBRIE 2010

urmare din pag.1Aceasta din urm@, a „treia mondi-alizare” având ca miz@ definitoriecomunicarea }i convie]uirea cultural@în condi]iile în care diversitatea cul-tural@ devine „un patrimoniu comunal umanit@]ii”, care „trebuie celebrat }ip@strat în profitul tuturor” (UNESCO,Preambul, 2005), al indivizilor }icolectivit@]ilor, a cunoscutrecunoa}terea oficial@ prin Conven]iaprivind protec]ia }i promovarea diver -sit@]ii expresiilor culturale, din 20octombrie 2005. Ca proiect neoliberal de ac]iune eco-nomic@, actuala mondializare consacr@instaurarea „capitalismului to tal”, cares-a impus ca model unic de organi-zare a vie]ii economice inter na]ionale;el se structureaz@ la nivel planetar cao gigantic@ societate anonim@, avândca baz@ trei sute de milioane deac]ionari, concentra]i 90& în triada:America de Nord, Uniunea European@}i Japonia; regulile }i tehnicile dereproducere a sa se generalizeaz@ înspa]iu }i timp. În mod evident, beneficiile mondial-iz@rii nu sunt }i nu vor fi mondiale;cele mai consistente apar]in ]@rilor }igrupurilor care au acces la noiletehnologii; firmele care au dobânditdimensiuni mondiale sunt din ce înce mai numeroase, iar cele careopereaz@ la scar@ planetar@ î}i diver-sific@ nu numai obiectul de activitate,ori zonele de ac]iune, ci }i regiunilede provenien]@. Din punct de vedereecologic, metoda dereglement@riitotale }i promovarea autoregl@riiabso lute, în condi]iile primatului eco-nomic, poate conduce, pe termenlung, la un adev@rat colaps. Toto dat@,globalizarea liberal@ înseamn@ }i risi-

pa resurselor naturale ale planetei,marile grup@ri exploatând în folospropropriu un patrimoniu naturalcomun întregii umanit@]ii.Atitudinea antimondialist@ }i principiilevizând formularea perspectivei unuialtmondialism au ap@rut în ]@ rile occi-dentale în contextul contes t@riiAcordului multilateral privindinvesti]iile }i al criticilor aduse noilordezvolt@ri ale capitalismului financiar,în urma crizei ]@rilor asiatice din1997. Negociat, începând din 1995, încadrul restrâns al OCDE, ca un doc-ument-cadru, Acordul urm@rea reduc-erea considerabil@ a piedicilor la lib-era circula]ie a fluxurilor de investi]ii, pebaza a trei principii: tratamentul na]ional(investitorii str@ ini nu puteau s@ fie discrim-ina]i în raport cu cei na]ionali), clauzana]iunii cele mai favorizate (ceea ce implic@interdic]ia oric@rui tratament preferen]ial fa]@de o ]ar@ sau un grup de ]@ri) }i interz-icerea obliga]iei de rezultat (respectiv amen]inerii „obliga]iilor de servicii publice”).Pe aceast@ cale se extindea filozofia OMCasupra bunurilor }i serviciilor care formauobiectul inves ti]iilor. Perceperea implica]iiloracestui act a generat o vie reac]ie de con-testare a sa, în SUA, din partea consuma-torilor (prin intermediul organiza]iei PublicCitizen), iar în Fran]a, pe cale cultural@,sub forma pericolului pentru pierderea„exce p]io nalit@]ii” sau „diver sit@]ii”culturale (care s-a materializat imedi-at, prin cererea filialei din Paris aHollywood, Ma jors, ca, în numeleprincipiului nediscrimin@rii, s@ i seasigure accesul la mecanismele desus ]inere a cinematografiei }i înl@tu -rarea cotelor de difuzare).Dup@ mul]i ani dedica]i simplei critici }i aprotestelor împotriva globaliz@rii purtate înlumea afacerilor, mi}carea antimondialist@(mai precis descris@prin termenul „Mi}care pentru justi]ieglobal@”) a atins apogeul s@u la Porto

Alegre.Manifest@rile antimondializare de laSeattle, Washington, Melbourne,Praga, Quebec }i Genova împotrivaFondului Monetar Interna]ional (FMI),Organiza]iei Mondiale a Comer]ului(OMC), B@ncii Mondiale, G8 }i a altorîntâlniri la nivel înalt referitoare laaspectele economice mondiale aucaptivat aten]ia a milioane de oamenide pe planet@, prin intermediulrelat@rilor mass-media. Dinamizat prinsloganul puternic „O alt@ lume esteposibil@”, al Doilea Forum SocialMondial (]inut la Porto Alegre, înBrazilia) a mers dincolo de proteste}i a ac]ionat de o manier@ foartestructurat@, exploatând c@i alternative,strategii }i structuri concrete. Astfel,în cadrul Forumului s-au avansat ideide transformare a actualului sistemmondial economic }i nu numai. Miscarea anti-mondializare este carac-terizat@, în primul rând, prin diversi-tate, atât doctrinar@, cât si tactic@ siactional@. De aceea, este imposibil savorbim de o ideologie a acestormi}c@ri. Ele adopta o serie întreagade teme, referitoare la drepturile omu-lui, ecologism, drepturile animalelor,etc. Totusi, ideologia dominant@ pen-tru majoritatea activi}tilor o reprezint@o forma fluid@ a anarhismului. Ace}tiasus]in teoria conform c@reia glob-alizarea iese la suprafa]@ prin ocu-parea economic@ a ]@rilor subdez-voltate }i mai pu]in dezvoltate, princontrolul pie]ei, al produc]iei }i alprofitului local. Astfel se creaz@ undezechilibru tot mai mare între put-erea local@ }i marile corpora]ii multi-na]ionale care, practic, conduc lumea.%n aceasta lume global@ fiecarena]iune are un loc, dar un loc pe carenu ^l alegi sau negociezi, ci un locdecis de al]ii, pozi]ia fiind reglemen-tat@ prin reguli impuse de grupul

celor trei WTO (World Trade Org.) -Organizatia Mondial@ a Comer tului/ IMF(Inter national Monetary Found) - FondulMonetar International/ WB(WorldBank) - Banca Mondiala, cunoscut sisub numele de “Sfânta treime” printr-un sistem nedemocratic, lipsit detransparen]@.Mi}c@rile „altermondialiste” sunt, dealtfel, un produs al acestei globaliz@ri}i ac]ioneaz@ pe plan mondial.Într-un anume sens, ele reprezint@ lascar@ planetar@ un fel de „societatecivil@” de rezisten]@, care propune val-ori alternative (sau prezentate caatare) la domina]ia economic@ a STNsau a unor grupuri de intereserestrânse. Aceste mi}c@ri joac@ rolul,totodat@, de avoca]i ai drepturiloromului, democra]iei, particip@rii po -poarelor la propriul destin. Orga niza]iicu raz@ de ac]iune mondial@, guver-namental@ sau nu, contribuie ladifuzarea ideilor }i valorilor democra-tice, a sensului justi]iei }i se folosescla promovarea mai deschis@ a toler-an]ei }i comunic@rii între culturi.Denumit adeseori }i antimondialism(f@r@ ca echivalen]a s@ fie perfect@,fiind vorba mai ales de o difer-en]iere), altermondialismul (din latin@,alter-altul – altmondialism) reprezint@termenul generic utilizat spre adesemna ansamblul actorilor nestataliorganiza]i în asocia]ii, re]ele }imi}c@ri, cu obiective diverse, care auplasat contestarea mondializ@riineoliberale în centrul ac]iunii }i casemn al identit@]ii lor.Ap@rut ca o reac]ie }i propunându-}is@ fie o alternativ@ la actuala form@de mondializare, acesta constituieast@zi o mi}care social@ eterogen@, cucaracter interna]ional, care revendic@un ansamblu de valori umaniste (pre-cum democra]ia, justi]ia economico-social@, autonomia popoarelor, pro-

tec]ia mediului ori drepturile umanefundamentale }.a) }i denun]@ „logicaeconomic@” a actualei globaliz@ri.Evident, no]iunea de „mi}care social@”face referire la fenomene de mas@,proprii fiec@rei societ@]i, la grupuriunite prin unul sau mai multe obiec-tive }i care se erijeaz@ în actori aicâmpului politic na]ional }i/sau inter-na]ional. [inta atacurilor }i reven-dic@rilor proiectului altermondialist oconstituie centrele institu]ionalizate oriinformale ale puterii mondiale, pre-cum: FMI, OMC, Banca Mondial@,OCDE, reuniunile G-8 ori Forumuleconomic de la Davos. În plus,adun@rile altermondialiste au urmatun paralelism semnificativ cu calen-darul institu]iilor mondialiste. Dinaceast@ perspectiv@, altermondialismulapare ca un proiect al Sudului asupramondializ@rii, contrar celui alNordului, al Periferiei, împotriva celuial Centrului, al zonei s@race a Lumii,opus celui instaurat }i promovat de]@rile bogate.Vocabularul altermondialist cuprinde}i uziteaz@, din plin, termeni specifici pre-cum: noua democra]ie (demo cra]ia vie,democra]ia participativ@, demo cra ]iapersoanelor), sustenabilitate eco logic@,localizare, subsidiaritate }.a.Principiile de baz@ ale proiectului alteiglobaliz@ri (alternativa la cea exis-tent@) au fost expuse în documentulelaborat de un grup de lucru înperioada 1999-2002 }i asumatde Forumul Interna]ional privindGlobalizarea (FIG). N@scut deopotriv@ ca o reac]ie cu unpronun]at caracter contestatar }i oalternativ@ la actuala mondializare a„capitalismului total”, altermondialis-mul a reu}it s@ se impun@ în ultimuldeceniu ca o mi}care social@ cudimensiuni transcontinentale }i opozi]ie teoretic@ în plin@ dezvoltare.

masterand Elena Mihaela EZARU

Antimondializarea }i altermondializarea- proiec]ii ^n general indezirabile pe pia]a

de capital mondial@ (globalizat@)

Summit-ul G8

urmare din pag.1{i atunci ce ne mai r@mâne, ca s@fim cât mai aproape de adev@r lacump@na dintre ani, decât s@ încer -c@m s@ lu@m pulsul st@rii de spirit aromânilor în ansamblu, a celor pecare nimeni nu-i poate împiedica s@priveasc@ spre trecut, s@ contempleprezentul }i s@ scruteze viitorul? S@le judece }i s@ le compare...Am ales pentru aceasta rezultateleunor sondaje de opinie de ultim@ or@,f@r@ s@ le coment@m prea mult, pen-tru c@ ele însele spun totul desprepercep]ia popula]iei asupra }anselorde a sc@pa cu adev@rat din menghi-na crizei }i recesiunii.Un barometru realizat de Transpa -rency International demonstreaz@cum nu se poate mai bine lipsa deîncredere a românilor în institu]iileemblematice ale statului. Doar 2 lasut@ dintre români mai au încredereîn Poli]ie }i 2,5 la sut@ în institu]iilejuridice. În condi]iile în care pân@ }ibiserica s-a pr@bu}it în sondaje, doar13,6 la sut@ din cona]ionali acordân-du-i votul de încredere, lider r@mânearmata, cu 22,7 la sut@ din op]iuni.De ce armata ]@rii este lider deîncredere deta}at când ea s-a remar-cat doar prin prezen]a pe teatrele delupt@ din Irak }i Afganistan }i prindiscre]ie total@ în interiorul ]@rii? Pro -babil pentru c@ românul pur }i sim-plu în cine altcineva s@-}i investeasc@pu]inul s@u capital de încredere, to]iceilal]i contracandida]i p@c@tuind gravîn anumite împrejur@ri. Acela}i baro -metru ne ofer@ un posibil r@spuns laaceast@ dilem@: popula]ia consider@c@ partidele }i Parlamentul sunt celemai corupte institu]ii române}ti. A}ac@ nu mai r@mâne decât armata caun posibil pilon de încredere, celpu]in pân@ la proba contrarie.De la aceast@ cronic@ neîncredere înstat }i institu]iile sale pân@ la nostal-gia noastr@ pentru trecut pe care oeman@ un sondaj dat publicit@]ii zileletrecute de c@tre CSOP, intens medi-atizat în mass media româneasc@, numai este decât un pas. Potrivit aces-tuia, la cap@tul a 20 de ani de tran -zi]ie, un r@stimp ce pare suficientpen tru un schimb de genera]ii, com-portamente }i mentalit@]i, 59 la sut@dintre români afirm@ despre comu-nism c@ a fost o idee bun@, 83 lasut@ considerând c@ nu au suferit învreun fel, direct sau indirect, de peurma regimului totalitar. Mai mult,orizontul de a}tept@ri al românilorvizavi de rolul statului în prezentcoincide cu atribu]iile pe care acesta}i le asuma pân@ în 1989. Concret:72 la sut@ dintre români cred c@ stat-ul ar trebui s@ asigure locuri demunc@, 52 la sut@ c@ ar trebui s@planifice economia, 44 la sut@ c@ artrebui s@ stabileasc@ pre]urile, iar 43la sut@ c@ ar trebui s@ repartizezelocu in]e. Este acesta, cu siguran]@,efectul decep]iei profunde pe care as@dit-o în con}tiin]ele oamenilor peri -oada tulbure a tranzi]iei române}timar cat@ de pr@bu}irea nivelului detrai, de ho]ia ridicat@ la rang depolitic@ de stat, de a}tept@rile în}elatede noua clas@ politic@ din România.

Tr@im în capitalism }i plângem dup@binefacerile regimului comunist. Aceas -ta pare s@ fie concluzia care pân@ laurm@ dovede}te afinitatea românilorpentru un model mixt de dezvoltare,asem@n@tor modelului chinezesc.Pân@ s@ ne l@murim ce vrem, vomconstata c@ un recent sondaj EURO-STAT ne plasa într-o conjunctur@ je -nan t@: 33 la sut@ dintre români întâm-pin@ în prezent priva]iuni materialegrave – era concluzia acestuia. Nimicnou sub soare – ve]i zice – asta otr@im zilnic de vreo 2 – 3 ani încoa -ce. Insatisfac]ia, s@r@cia, penuria locu-rilor de munc@ decent pl@tite, curbelede sacrificiu intr@ toate în meniulcotidian al românului. Din aceast@perspectiv@ suntem nevoi]i s@ amen -d@m rezultatele unei alte cercet@risociologice finalizat@ de compania deaudit }i consultan]@ Deloitte. Con clu -zia acestui studiu sun@ ca o ironieamar@: pentru a spera c@-}i vor p@s -tra cât de cât la pensie nivelul de traidin perioada în care sunt angaja]i,beneficiind la finalul carierei de osum@ echivalent@ cu 70 la sut@ dinvenitul actual, în medie fiecare românsub 65 de ani care se va pensionaîn perioada 2011 – 2051 ar trebui s@economiseasc@ în prezent câte 3.700de euro pe an. Adic@ s@ pun@ la cio-rap, lunar, 308 euro ca s@ beneficieze

de speran]a unui trai decent la pen-sie! Dac@ n-ar fi vorba de o prob-lem@ de via]@ }i de moarte, ar trebuis@ te amuzi ca de o glum@ bun@: câ]iromâni dintre cei mul]i care au acum150 euro/lun@ (salariul minim peeconomie) }i-ar putea permite luxuls@ economiseasc@ 300 de euro pelun@? Pân@ la urm@, studiul men]io -nat, prin absurdul concluziilor lui, arem@car darul de a ne dezv@lui altce-va: propor]iile însp@imânt@toare ales@r@ciei care se prefigureaz@ înviitorul îndep@rtat pentru contingen-tele popula]iei de vârsta a treia.Dar pân@ s@ ajungem s@ tr@im pepielea noastr@ efectele catastrofale aleacestui flagel, mai trebuie înc@ s@suport@m, fiecare dup@ câte zile arede la Dumnezeu, poverile fiscale cucare ne pricopsesc de la an la anguvernan]ii. Speciali}tii de la compa-nia de audit }i consultan]@ Pricewater -house Coopers în raportul lor anualPaying Taxes 2011 au avut curiozi-tatea s@ numere taxele }i impozitelepe care le au de pl@tit în Româniafirmele }i persoanele fizice. {i s-auoprit la o cifr@ incredibil@: 113, dincare 84 se refer@ la pl@]ile aferentecontribu]iilor sociale.Ca s@ ne facem o idee exact@ asupraacestui fenomen vom spune c@,potrivit studiului men]ionat, un bulgar

pl@te}te 17 taxe, un neam] 16, iardac@ ai norocul s@ tr@ie}ti în HongKong, nu trebuie s@ pl@te}ti decât 3taxe! S-a calculat c@ mai mult de olun@ pe an, atât trebuie s@ piard@ ofirm@ obi}nuit@ din România pentru afi la zi cu depunerea declara]iilor }iplata taxelor.S@ ne mai mir@m c@ am@râtul decon tribuabil român este condamnats@-}i risipeasc@ timpul }i nervii pe lacozile din jurul ghi}eelor de plat@? C@orice companie str@in@ }i orice inves -titor serios se gânde}te de zece oridac@ merit@ s@ lucreze într-un mediude afaceri tot mai nepriete nos?Ne-am putea întreba, fie în glum@, fieîn serios: ce-i mai r@mâne românuluis@r@cit de guvern, tracasat de auto -rit@]i }i taxat la sânge de fisc decât,vorba din b@trâni, s@-}i înece necazulîn b@utur@? Da, dar cu m@sur@ fiin -dc@, dup@ cum se }tie „alcoolismul adistrus popoare”.Din fericire, s-ar p@rea c@ ne îndep@r -t@m }i de acest pericol na]ional, celpu]in a}a spun studiile de pia]@ co -man date de asocia]iile patronale dinindustria b@uturilor mai mult sau maipu]in alcoolice. Suntem iar în fa]aunor concluzii statistice pe care fie -care este liber s@ le interpreteze cumvrea – în bine sau în r@u. Consumulde b@uturi spirtoase – votc@, gin,

coniac, etc. – a sc@zut în r@stimpulcrizei economice de la 8,5 litri pecap de locuitor (în 2008), la 5 litri(în 2010). Produc]ia }i, evident, cer-erea de bere s-au diminuat cu 12 lasut@ în acest an, comparativ cu anultrecut, iar vânz@rile de vinuri au sc@ -zut cu peste 10 procente. Iat@ cumo simpl@ m@sur@ fiscal@ – cre}tereaTVA de la 19 la 24 la sut@ – poatecontracta o pia]@ alt@dat@ înfloritoare,întru asigurarea s@n@t@]ii }i vigoriipoporului român, mai s@rac darm@car mai pu]in însetat...Dar tineretul, purt@torul speran]elornoastre de mai bine, cel care va cl@diviitorul ]@rii, ce mai face el în aces-te vremuri de criz@? Afl@m din altesondaje cu concluzii }i implica]ii per-verse, contradictorii. Ultimul studiu îndomeniu realizat de ECDL Româniaprin proiectul sigur.info ne dezv@luiec@ 64 la sut@ dintre elevii de liceu,odat@ întor}i acas@, primul lucru pecare îl fac este s@ deschid@ compute -rul, de preferat pagina personal@ deFacebook. 50 la sut@ dintre liceenialeg s@ renun]e la orice activitate ce]ine de socializare pentru a petrecemai mult de patru ore zilnic în fa]acalculatorului. E bine, ve]i zice, pen-tru c@ asta dovede}te c@ românii dis-pun de calculatoare, sunt adic@ înpas cu lumea civilizat@. E r@u dac@nu vom controla atent modul în careexcesul de tehnologie poate s@ pro-duc@ deforma]ii psihice ireversibile }is@ denatureze educa]ia s@n@toas@ acopiilor }i tinerilor. {i înc@ aceast@„dependen]@ de computer” este infinitmai pu]in d@un@toare decât un feno -men care ]ine de bun@ vreme primapagin@ a unor publica]ii române}ti –dependen]a de „droguri legale” supra-numite etnobotanice. Alte sondaje,alte semnale de alarm@: un studiu alAgen]iei Na]ionale Antidrog (ANA)semnala recent c@, în prima jum@tatea acestui an, din aproape 1.000 decazuri de urgen]e nonfatale provocatede droguri, un sfert au fost intoxica]iicu substante etnobotanice. Este }iaceasta o expresie a deciziei tragicea multor tineri de a evada cu oricepre] din via]a real@ în mediul virtual,vecin adesea cu fantasmele pe carele vând magazinele de vise.În loc de concluzie: Ca s@ încheiemtot cu un sondaj: conform „Consu merConfidence Index” (Nielsen), româniisunt cei mai pesimi}ti din regiune înce prive}te calitatea vie]ii, cu unindice de 55, comparativ cu mediaEuropei de Est de 66. Pentru aceea}iperioad@, indicele de încre dere a con-sumatorului înregistra vârfuri în Cehia(75) }i Polonia (76), iar mediaUniunii Europene ajunge la 78.Cu alte cuvinte, oricât le-ar spunepoliticienii c@ le va fi bine, c@ amînmormântat criza, c@ vor puteacump@ra din nou tot ce-}i doresc }itot ce le promitea o societate de con -sum, ei nu vor nicicum s@ cread@, seînc@p@]âneaz@ s@ vad@ întunericulacolo unde li se spune c@ e lumina.Sunt oare fundamental construi]iromânii pe neîncredere }i pesimism,a}a cum ne-ar putea face s@ credemsondajele de opinie? Nici vorb@, suntpur }i simplu p@]i]i de prea multe orica s@ nu se fi vindecat de naivitate.

3REALIT~[I {I PERSPECTIVEVINERI 17 DECEMBRIE 2010

Adev@ruri amare din sondajede opinie

Emil DAVID

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 17 DECEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1De regul@, sfâr}esc în mod lamenta-bil... Francezul Bernard Oudin este uncercet@tor de excep]ie, în opinia mea,care s-a preocupat îndeaproape deexaminarea evolu]iei de-a lungul tim-pului, a rela]iei crim@ – bani (veziexcelenta lucrare Bernard Oudin, „Lecrime et l'argent”, Ed. Laffont Tchou,Paris, 1975). Printre cei analiza]i deOudin }i st@pâni]i de demonul r@u albanilor mul]i ob]inu]i prin crim@ }iho]ie, al@turi de „oamenii din umbr@”,de „cei în afara legii”, de „person-alit@]ile” crimei organizate, de ho]i,trafican]i }i escroci – falsificatorii deart@. Este nu doar instructiv, ci }iinteresant, chiar pasionant de urm@rit,al@turi de Bernard Oudin, câteva ast-fel de itinerarii. Deseori, talente irosite,prost gestionate, sf@râmate......Se pare c@ începuturile au fost celeale falsului semnate de autentic. Iat@,marele sculptor Phidias avea un elev,Agoracritos, c@ruia îi purta o mareafec]iune. Tân@rul nu era lipsit de tal-ent, dar nu ajungea deloc s@-}i vând@sculpturile. Maestrul, dar, doritor s@-l ajute, }i-a pus propria semn@tur@pe una din operele elevului s@u,f@cându astfel s@ se vând@ statuia...Era doar una dintre c@ile falsului, evi-dent, cu afectarea responsabilit@]ii caatare, dar poate mai pu]in vinovat@decât altele. Oricum, formula inven-tat@ mult mai târziu, „Responsablemais pas coupable”, nu se potriveadeloc cazului în spe]@. În timp, îns@,tipul acesta de generozitate, care, defapt, nu era deloc generozitate atun-ci când elevul î}i întrecea maestrul,ci furt de-a binelea, s-a modificat, adobândit nume roase varia]iuni peaceea}i tem@. Cea mai des întâlnit@,bazat@, adesea, cu prec@dere peignoran]a cump@r@ torilor }i aexper]ilor - falsificarea, chiar de c@treoameni cu mult talent, a semn@turiiunor mari mae}trii ai picturii, sculp-turii, etc. Efortul se apropie de per-fec]iune cu atât mai mult în artacontemporan@, a c@rei expertiz@material@ (vechimea pân zei, a culo-rilor, a bronzului, etc.), este, practic,f@r@ obiect. R@mâne expertiza artis-tic@, dar se întâmpl@ c@, adeseori,“pictorii ei îns@}i nu pot s@ confirmecert dac@ unele opere sunt sau nurealizate de propriile lor mâini”.Dar pentru mari capodopere ale cla-sicismului în pictu@? B. Oudin îldesemneaz@ astfel pe un anumeConventz care pe la sfâr}itul anilor1940 }i în anii 1950 a lansat cuh@rnicie pe pia]@ falsuri din toatemarile epoci ale picturii. Judecat laHamburg, în 1958, prilej cu carejudec@torii au constatat c@ „eminen-tul specialist” care declarase auten-tice toate pânzele respective, la 71 deani era practic orb. Uneori, îns@,exper]ii sunt esen]ialmente de reacredin]@ în verdictele lor, fie dinra]iuni pecuniare dar }i pseu-do}tiin]ifice. S@ revenim, îns@....În timpul urm@tor celui de-al doilear@zboi mondial se va „remarca” unfalsificator, cu adev@rat de geniu, înpersoana olandezului Han VanMeegeren. „Zgomotul” s-a declan}at

în 1945. Atunci când, între miile deopere de art@, cump@rate, jefuite saufurate de Herman Goering – unuldintre cei mai mari bonzi ai nazismu-lui }i care-}i c@uta, uneori, „refugiul”în contemplarea unor ca po dopere aleumanit@]ii „venite peste noapte încolec]iile sale personale” – s-a v@ditun tablou al lui Vermeer, „Christul }ifemeia adulter@”, remarcabil dar,practic, necunoscut pân@ atunci. Ceeace a trezit aten]ia anchetatorilor.Cerce t@ rile astfel au relevat c@bancherul german Aloїs Miedl, careachizi ]ionase sute de tablouri în con-tul lui Goering, ob]i nuse pânzaamintit@ a lui Vermeer de la un olan-dez numit Han Van Meegeren, pictor}i anticar locuind în Amsterdam. În30 mai 1945, deci, numitul VanMeergeren a fost arestat }i inculpatde „în]elegere cu inamicul”. Cum înOlanda, atunci, se v@dea „o veritabil@frenezie epuratoare”, iar cu acuza]iamen]ionat@ nu era deloc de glumit,Van Meegeren s-a gândit c@ era maibine s@ spun@ adev@rul decât s@primeasc@ o pe deaps@ pentru com-plicitate cu inamicul c@ruia îifurnizase un tablou din tezaurul olan-dez. Iar adev@rul era c@ Meegeren îl„rulase” pe Goering, oferindu-i unfals realizat chiar de el. A maim@rturisit pictorul }i anticarul olandezc@ tot el era „autor” la 14 alte pânzede art@ veche olandez@ printre care oalt@ celebritate a marelui Vermeer,anume „Pelerinii din Emmaüs”

expus@, înc@ din 1938, la MuzeulBoymans din Rotterdam....Ceea ce pare aproape incredibileste faptul c@ la început magistra]ii }iexper]ii nu l-au crezut pe VanMeegeren, b@nuind o stratagem@ a saîn scopul de a sc@pa de pedeapsaaspr@ a colabor@rii cu hitleri}tii. Pân@în ziua în care Meegeren i-a con-vins definitiv realizând în celula sa -}i în mod impecabil – un nouVermeer, respectiv „Christul }i doc-torii”. Dar cine era, de fapt, Han VanMeegeren? N@scut în 1889, cum nespune B. Oudin, el a fost înc@ dinfraged@ vârst@ pasionat de pictur@.Mai multe din expozi]iile sale au fostîns@ r@u primite de critici care „l-au}tampilat” rapid cu calificativul„mediocru”. Totu}i talentat, i-a venitdar ideea s@ falsifice pânze vechi, aleunor mae}tri de renume. Atât pentrua câ}tiga bani }i a duce o via]@ fas-tuoas@ cât }i pentru a-}i satisfaceorgoliul s@u, r@zbunându-se, peaceast@ cale, pe exper]ii }i criticiicare l-au umilit... În 1932 va p@r@siOlanda }i se va instala în Fran]a, peCoasta de Azur în satul, atât deromantic, Roquebrune – Cap Martin.Aici va finaliza primul s@u fals deanvergur@ - }i cel mai remarcabil,dup@ cum au sus]inut ulterioranali}tii – anume amintitul „Peleriniidin Emmaüs”, al lui Vermeer. Tehnic,a trebui s@ surmonteze dificult@]i f@r@num@r, utilizând pensule }i instru-mente vechi, reconstituind compozi]ia

original@ a culorilor, }tiind c@ ceamai mic@ eroare, c@ cel mai micanacronism îi vor fi fatale. Iar dinpunct de vedere artistic a avut „olovitur@ de geniu”. S-a p@zit s@-lcopieze aidoma, servil, pe Vermeer,pictând un subiect religios }i }tiind c@toate picturile cunoscute pân@ atunciale lui Vermeer repre zentau subiecteprofane... „Opera” terminat@ }i„descoperit@” întâmpl@ tor în succe-siunea unei familii italiene, VanMeegeren a avut grij@ ca ea s@ ajung@în mîinile profesorului Bredius, care, lacei optzeci de ani ai s@i, era consid-erart drept expertul cel mai ilustru înpictura olandez@. „Eminentul profe-sor”, cu „ochiul s@u infailibil”, cum îlapreciau contemporanii, „a b@nuit”imediat c@ pânza respectiv@ era„aproape sigur” un Vermeer. Iar}iretenia suprem@ a lui Van Meegerena fost c@ i-a l@sat chiar profesoruluiBredius voluptatea de a certifica, lascurt timp, autenticitatea neîndoielnic@a tabloului, cu atât mai mult cu câtVan Meegeren sp@lase la bazatabloului s@u a}a-zisa semn@tur@ amaestrului de la Delft. Imediat, muzeulBoymans din Rotterdam va achizi]ionatabloul pentru frumoasa sum@ de 550mii de florini......În anii urm@tori, Van Meegeren vamai picta dou@ tablouri Pieter deHoogh }i mai multe alte Vermeer-uri,achizitorii cump@r@tori ai acestor„veritabile comori” fiind statul olan-dez, colec]ionari priva]i, iar, în vre-

mea r@zboiului, Herman Goering. Vadobândi acest magnific pictor de fal-suri o avere considerabil@, pe care,îns@, o va consuma repede, omulcapabil de toate r@bd@rile unuime}ter meticulos iubind, deopotriv@,s@ duc@ trenul unei vie]i luxoase.Judecat în octombrie 1947 laAmsterdam, va primi o condamnareindulgent@: un an de închisoare. Nu-}i va putea savura, îns@, triumful defalsificator de mare talent, murind înînchisoare câteva luni mai târziu, în30 decembrie 1947... Jigni]i exper]iiîn profesionalismul lor, ei vor contin-ua s@ conteste falsul mai multorpânze pictate de Van Meegeren }i s@ateste veridicitatea lor, “realizarea lorde c@tre unii dintre cei mai marimae}trii ai picturii olandeze”. Înaten]ia acestora r@mânea astfel cele-brul „Pelerinii din Emmaüs”. Vor fiinfirma]i caraghios }i dramatic, toto-dat@, atunci când o reanaliz@ a culo-rilor dup@ tehnologii moderne vorconfirma de net@g@duit prezen]a învopsele a unei r@}ini sintetice. Unprodus fabricat doar dup@ 1900 }inicidecum în perioada de crea]ie amarilor mae}trii olandezi aminti]i.Faima lui Van Meegeren a r@mas,îns@ posterit@]ii... Concluzia a fost pepartea exper]ilor, care trebuiau s@examineze mult mai atent }i mai înputere obiectul expertizelor lor, dar }ipe partea colec]ionarilor c@rora pasi-unea le-a înecat }i le îneac@ deseorira]iunea }i spiritul de prevedere...

Dan POPESCU

Epopeea unor falsificatori de art@Iluzii spulberate...

“Delft” pictur@ de Johannes Vermeer

VINERI 17 DECEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

TRANSPORTURI MONED~

c my b

Situa]ia economic@ este a}a cumeste }i a}a cum o cunoa}tem cuto]ii. Multe lucruri nu sunt în regul@în ]ara noastr@, iar din nefericire,infrastructura este unul dintre ele.În ceea ce prive}te infrastructurarutier@, nivelul de dezvoltare estesimilar cu cel din anul 1950. Trist,dar adev@rat. {i totu}i, care erafluxul de autovehicule atunci, }icare este fluxul de autovehiculeacum? Cu câteva petece deautostrad@ nu se face prim@var@. Unalt exemplu este inclusiv centuraocolitoare a municipiului Sibiu, care,dup@ prima estimare, ar fi trebuitterminat@ de c@tre prima firm@ con-tractoare în decembrie 2007. Noultermen, de decembrie 2010, a fostmai aproape de adev@r. La momen-tul scrierii acestui articol, se circul@pe centura Sibiului. Problemele sunt cu atât mai grave cucât avem de-a face cu o dependen]@covâr}itoare a transportului din ]aranoastr@ de infrastructura rutier@. Încifre simple, avem de-a face cu 70 &din transportul de m@rfuri, care sedesf@}oar@ pe sistem rutier }i 90 &

din transportul de pasageri caredepinde de infrastructura rutier@. {i deci, când toat@ lumea strig@ c@avem nevoie de autostr@zi, de ce nuse mi}c@ mai repede lucrurile în acestsegment? Aceast@ întrebare devine cuatât mai pregnant@ cu cât avem de-aface cu dezvoltarea unor re]ele extremde importante de autostr@zi în cazulvecinilor (Ungaria }i Bulgaria, primafiind de altfel liderul în ceea ceprive}te construc]ia de km deautostrad@ pe an, cu o medie de 46de km construi]i }i da]i în folosin]@).Noi am reu}it aceea}i performan]@într-un timp de 4 ori mai mare, cubani mult mai mul]i }i atunci nemir@m de ce nu putem avansa. Problema apare în cazul contractelorcu statul (reprezentat prin CNADNR),contractele fiind în dezavantajul statu-lui }i permi]ând constructorilor s@solicite tran}e suplimentare pentrucheltuielile diverse }i neprev@zute ^ndevizele de cheltuieli. De}i teoretic,conform HG 28/2008, ponderea aces-tor cheltuieli nu ar trebui s@dep@}easc@ 5 & din valoarea total@ ainvesti]iei, realitatea este cu totul alta. {ansa României: programul TRANS,fonduri europene nerambursabile demiliarde de euro, disponibile pentruinfrastructur@, pentru dezvoltarea dec@i ferate, str@zi }i autostr@zi, practictot ce ]ine de transport. {i totu}i,}ans@ ratat@, deoarece avem de-a facecu o absorb]ie extrem de slab@ pen-tru aceast@ ax@. Pân@ în anul 2013(termen limit@), se estimeaz@ utilizareaa mai pu]in de 40 & din aceste fon-duri. Aloc@rile ulterioare vor fi cu sig-uran]@ mai mici.

O alt@ problem@ o reprezint@ con-struc]ia haotic@ de autostr@zi. În locs@ investim în coridoare care s@ legevestul de est (Arad – Constan]a, etc.)investim în drumuri care au ofunc]ionalitate auxiliar@, un trafic mairedus }i implicit importan]a scadeconsiderabil. Avem de-a face cu cos-turi de oportunitate exagerat de mari. Concluzia trist@: suntem, din punct devedere al infrastructurii, subZimbabwe, Vietnam sau Libia.Compara]ia cu state (Zimbabwe), încare infla]ia înregistreaz@ galopuri lap@trat (infla]ie de peste 500 &), nune face cinste, din punct de vedere alstatutului de membru cu drepturidepline al Uniunii Europene.

{i atunci, care ar fi solu]iile?Problemele sunt, a}a cum se observ@,suficient de importante }i de serioase. Solu]ia: Proiecte mai bine scrise.Problema celor care realizeaz@proiecte pe fonduri europene în infra-structur@ const@ în necesitateaîn]elegerii faptului c@ pre]urile nu potfi umflate artificial. Altfel spus, valo-rile trecute în aceste proiecte trebuies@ fie conforme cu ceea ce pre-supune costuri normale de produc]ie. De ce în cazul României totul cost@mai mult? Triste]ea economic@ rezultat@ este defapt una care conduce la imposibili-tatea spargerii acestui cerc vicios.Statul aloc@ din ce în ce mai mul]i

bani pentru infrastructur@, iar rezul-tatele sunt din ce în ce mai sc@zute. Ad@ugând la aceste probleme }i pecele legate de costurile sporite dementenan]@ ale infrastructurii dejaexistente, avem un tablou din ce înce mai pu]in optimist. Bani aloca]iineficient, contrar principiului ”aicisunt banii dvs.” sunt cauza pentrucare de 20 de ani încoace, de dup@evenimentele din 1989 nu amreu}it s@ dezvolt@m o infrastructur@}i a}a dep@}it@. Mai mult, nu ]inem cont nici de vari-antele ajut@toare care ni se ofer@. {iatunci ne mir@m de ce tran}ele cevor fi alocate Poloniei, Ungariei }iBulgariei vor fi mai mari. Infrastructura este un element esen]ialal cre}terii economice. F@r@ drumuribune, camioanele nu pot circula efi-cient. Dar problemele noastre nu seopresc la infrastructura rutier@.Feroviar, st@m }i mai prost.Respectiv, avem de-a face cu necesi-tatea închiderii multor linii, retragereadin uz a garniturilor, sc@derea trans-portului pe calea ferat@ în domeniulm@rfurilor (din grupul CFR, CFRMarf@ a fost cel mai puternic afectat@de criza economic@). Perspectivele nu au cum s@ fie buneîn condi]iile în care nu sunt constru-ite drumuri în concordan]@ cu reali-tatea. Iar în condi]iile în care Bucu -re}tiul are de pild@ 2 mil locuitori }icca 1,6 mil ma}ini, Sibiul are 75,000de autovehicule la 180,000 popula]ie,Cluj are peste 170.000 de ma}ini ladublu de popula]ie etc., ne mir@m dece asist@m la blocaje din ce în cemai mari în trafic?

drd. Alexandru DANCIU

Despre infrastructur@ }i dezvoltare

Emisiunea din 2005 corespunde nunumai cu sfâr}itul unui secol }i ju -m@tate de emisiuni monetare româ -ne}ti, dar }i cu închiderea unui cercinfla]ionist }i intrarea în perioada dedezinfla]ie corespunz@toare preg@tirilorpentru aderarea României la monedaunic@ european@.Crearea monedei unice europene -EURO “adic@ realizarea unei uniunimo netare”- reprezint@ dezideratul prin-cipal al conducerii Uniunii Europene.Se poate spune c@ ideea cre@rii uneiuniuni monetare europene are la baz@dou@ motiva]ii principale. Una dintreacestea este cea pragmatic@, legat@ deasigurarea cadrului necesar pentrufunc]ionarea în condi]ii optime a pie]eiunice interne, perfect armonizate,înles nindu-se astfel libera circula]ie acapitalurilor }i armonizarea pie]elor }isistemelor financiare. Cea de-a doua,determinarea economic@, are ca pivotconceptul monetar care mizeaz@ perolul mobilit@]ii complete a factorilor deproduc]ie ca element de baz@ înabsorbirea efectelor negative ale}ocurilor asimetrice. Denumirea de„euro" a monedei unice europene a foststabilit@ în decembrie 1995 la Madrid,intrarea ei în vigoare hot@ rându-se a seface de la 1 ianuarie 1999. Data limit@de introducere efectiv@ în circula]ie a

monedelor }i bancnotelor euro s-a fixatca fiind l iulie 2002.Moneda euro a fost, mai ales, un con-curent credibil pentru dolar pe pia]amonetar@. Discu]iile create o dat@ cutrecerea la moneda unic@ au avut încentrul lor problema lichidita]ii. S-adiscutat mult despre impactul UEMasupra lichidit@]ii. Aceasta pentru c@lichiditatea monedei unice este maimare decât lichiditatea unora dintremonedele na]ionale. Un efect similarva fi experimentat pe pia]a obli -ga]iunilor. Ca toate bunurile, obli -ga]iunile au o anumit@ dimensiune alichidit@]ii. Lichiditatea este m@surat@cu u}urin]a cu care un bun poate fitransferat în bani f@r@ pierderi.Obliga]iunile cu o pia]@ de mari dimen-siuni sunt mai lichide decât cele cu opia]@ mic@. Lichiditatea în UE va firezolvat@ prin adoptarea unei singuremonede. Conceperea }i realizareaEURO reprezint@ în primul rind uneveniment politic, constitue o aban-donare a suveranit@]ii na]ionale ^ndomeniul specific respectiv, prin care

se a}teapt@ ob]inerea unor beneficiiprivind: reducerea costurilor privindschimburile valutare; reducerea risculuivalutar; prevenirea devaloriz@rilor com-petitive; preîntimpinarea unor atacurispeculative; o politica monetara coor-donat@.De la 1 ianuarie 2007, România adevenit Stat Membru al UniuniiEuropene, calitate care implic@ atâtdrepturi cât }i obliga]ii. Toate acestedrepturi }i obliga]ii deriv@ din tratatele}i legisla]ia adoptate de UniuneaEuropeana de la înfiin]area ei }i pân@în prezent, tot acquis-ul comunitar pecare România trebuie s@ îl respecte caorice alt stat membru al UniuniiEuropene.Introducerea EURO ^n România vafacilita în mod amplu schimburilecomerciale cu avantaje pentru Între-prinderile Mici }i Mijlocii, deoareceîntreprinderile mari au la dispozi]iemijloace mai sofisticate pentru ges-tionarea opera]iilor financiare inter-na]ionale. Întreprinderile Mici }i Mijlocii trebuie

s@ abordeze problematica legat@ detrecerea la EURO ^n 3 moduri: - ca pe o constrângere extern@ -având ca obiect reducerea costurilor }itimpul de adaptare; - ca pe o provocare tehnic@ - nece-sitând îmbun@t@]irea organiz@rii între-prinderii; - ca pe o oportunitate strategic@ -EURO va afecta fundamental activitateaîntreprinderii, B.C.R. a f@cut preg@tirica, prin rela]iile de corespondent, s@asigure fluiditatea decont@rilor cuEURO }i în monedele na]ionale. Începând cu anul 2008 criza econom-ico- financiar@ se face resim]it@ }i înRomânia, fapt pentru care a urmat oputernic@ depreciere a leului.În ianuarie 2009 cursul de referin]@publicat de Banca Na]ional@ a Ro -mâniei (BNR) a atins maximul istoricde la introducerea monedei europene,de 4,2127 lei/euro, leul înregistrând acincea }edin]@ de depreciere semnifica-tiv@ de la începutul anului, pe fondulsentimentului negativ al investitorilorfa]@ de regiune.

Anali}tii cred c@ o interven]ie a BNRpe pia]a interbancar@ pentru a sus]inemoneda na]ional@ va avea un efectlimitat }i de scurt@ durat@, atât timpcât se va men]ine percep]ia negativ@ ainvestitorilor asupra regiunii, iar leul vacontinua trendul descendent în perioa-da imediat urm@toare. Lupta tot maidezechilibrat@ dintre leu }i celelaltevalute }i în special cu principalulindice al pie]ei europene, monedaunic@, afecteaz@ cele mai importantesectoare economice ale României.Printre cele mai afectate sunt pia]aconstruc]iilor, ce s-ar putea confruntacu o sc@dere }i mai puternic@ acererii, industria c@rnii, care se con-frunt@ deja cu un declin al consumu-lui, }i pia]a transporturilor comerciale,care sufer@ de o sc@dere a comenzilor}i cu cheltuieli tot mai mari. Retailuleste singurul sector ce resimte cel maipu]in efectele deprecierii leului, datorit@dependen]ei sc@zute de importuri. Deasemenea, restan]ele la credite se vorînmul]i îngrijor@tor dac@ deprecierealeului se va men]ine pe o perioad@ maiîndelungat@, iar cursul se va stabilizala un nivel mult prea dezavantajos -aceast@ depreciere poate inflama infla -]ia }i atrage în@sprirea politicii mon-etare a Bancii Na]ionale a României(BNR), care s-ar traduce prindobânzi mai mari }i credite maipu]in accesibile de la b@nci, sus]inanali}tii. Efec tele crizei guvernamen-tale s-au f@cut sim]ite }i pe pia]a decapital, absolut to]i indicii, inclusivcei sectoriali, fiind într-o c@dere con-tinu@, cu unele mici corec]ii, careîns@ nu au schimbat tren dul. Anali}tiibursieri sus]in c@ pia]a era oricum„în a}teptare”, astfel c@ un imbold însus sau în jos era suficient pentru aimpune trendul. Din p@cate, sus]inace}tia, semnalul a fost „în jos”.

masterand Elena-Andreea FURTUN~

Moneda }i influen]a evolu]iei ei asupra economiei (II)

ZONA EURO VINERI 17 DECEMBRIE 20106

Estonia va deveni începând cu 1 ian-uarie 2011 cel de-al }aptesprezeceleastat membru al Uniunii Europenecare adopt@ moneda unic@. Începândcu 2011 vor mai r@mâne 10 state aleUE în afara zonei euro.Scurt@ istoriea Uniunii Economice }i MonetareEuro este moneda unic@ a UniuniiEuropene. În anul 1999 dousprezecedintre cele 15 state membre de laacel moment o introduc pentru tran-zac]iile încheiate f@r@ plat@ în numer-ar }i în anul 2002 pentru toatepl@]ile, moment în care se emitbancnotele }i monedele euro. Trei]@ri (Danemarca, Suedia }i RegatulUnit al Marii Britanii) nu particip@la aceast@ uniune monetar@. Noilestate membre se angajeaz@ printratatele de aderare s@ se al@turezonei euro imediat ce vor îndepli-ni criteriile necesare. Introducerea monedei unice a fost unproces complex care a evoluat de laidee la m@suri concrete în timp. Înperioada 1990 – 2002 au fost par-curse trei etape distincte în urmac@rora primele 12 state au adoptatmoneda unic@. Prima faz@, caredebuteaz@ la 1 iulie 1990, a implicat:libertate total@ de circula]ie a capi-talurilor în cadrul Uniunii (anulareacontrolului de schimburi valutare);sporirea mijloacelor destinate înl@ -tur@rii dezechilibrelor între regiunileeuropene (fonduri structurale); con-vergen]@ economic@, prin intermediulsupravegherii multilaterale a politiciloreconomice ale statelor membre. Adoua faz@ debuteaz@ la 1 ianuarie1994. Aceasta prevede: înfiin]areaInstitutului Monetar European (IME) laFrankfurt; IME este compus dinguvernatorii b@ncilor centrale ale]@rilor membre UE; independen]a b@n -cilor centrale na]ionale; reglementareaprivind reducerea defi ci telor bugetare.A treia etap@ repre zint@ na}terea mon-edei euro. La 1 ianuarie 1999, 11 ]@riadopt@ moneda euro, care devine ast-fel moneda comun@ a Austriei,Belgiei, Finlandei, Fran]ei, Germaniei,Irlandei, Italiei, Luxemburgului, [@rilorde Jos, Portugaliei }i Spaniei. (Greciali se al@tur@ la 1 ianuarie 2001).Începând din acest moment, BancaCentral@ European@ înlocuie}te IME,devenind responsabil@ de politicamonetar@, care este definit@ }i pus@în aplicare în zona euro.La 1 ianuarie 2002, bancnotele }imonedele euro sunt puse în circula]ieîn aceste 12 ]@ri din zona euro. Dou@luni mai târziu, monedele na]ionalesunt retrase din circula]ie. Din acestmoment, euro este singura moned@care poate fi utilizat@ în toate tran-zac]iile bancare }i opera]iunile cunumerar, în cadrul ]@rilor f@când partedin zona euro, care reprezint@ maimult de dou@ treimi din popula]ia UE.Num@rul statelor membre participantea ajuns de la 12 la 16 în intervalul2002 – 2010. La data de 1 ianuarie2001, Grecia a intrat în cea de-atreia etap@ a UEM ceva mai târziufa]@ de celelalte 11 ]@ri datorit@ nere-spect@rii criteriilor de convergen]@.Slovenia a devenit cel de-al 13-leastat membru care s-a al@turat zoneieuro la data de 1 ianuarie 2007,fiind urmat@ un an mai târziu deCipru }i Malta, iar la 1 ianuarie2009, de Slovacia. În câteva s@pt@ -

mâni Estonia va trece }i ea la euro. Criteriile de convergen]@În conformitate cu criteriile Tratatuluide la Maastricht, fiecare stat membrutrebuie s@ întruneasc@ un num@r decinci criterii de convergen]@ pentru aajunge în faza a treia a UniuniiEconomice }i Monetare. Acestea sunt:stabilitatea pre]urilor: rata infla]iei nupoate dep@}i cu mai mult de 1,5&ratele medii de infla]ie ale celor treistate membre cu cea mai sc@zut@ rat@de infla]ie; rata dobân zilor: ratadobânzilor pe termen lung nu poatevaria cu mai mult de 2& în raport curatele dobânzilor medii ale celor treistate membre cu cea mai sc@zut@ rat@de infla]ie; defi citele: deficitele bugetarena]ionale trebuie s@ fie sub 3& dinPIB; datoria public@: nu poate dep@}i60& din PIB; stabilitatea cursului deschimb.Prin urmare, din totalul celor 27 destate membre ale UE 16 au adoptatdeja moneda unic@, urmând ca Estonias@ li se al@ture începând cu 1 ianuar-ie 2011. Avizul favorabil a fost ob]inut caurmare a concluziilor ultimului Ra portde convergen]@ publicat în luna mai aacestui an de c@tre Banca Central@European@. Conform uzan ]elor,rapoartele de convergen]@ au învedere toate statele care la momentulelabor@rii raportului nu fac parte dinzona Euro, cu excep]ia Marii Britanii}i a Danemarcei care }i-au exprimatîn mod explicit inten]ia de a nu par-ticipa la a treia faz@ a UniuniiEconomice }i Mone tare. Raportul dinmai 2010 a avut în vedere nou@ ]@ri:Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia,Lituania, Ungaria, Polonia, România }iSuedia. Prin tratatele de aderare la UEfiecare dintre aceste ]@ri are obliga]iade a adopta moneda unic@, prinurmare are ca obiectiv îndeplinireacriteriilor de convergen]@. BancaCentral@ European@ are obliga]ia de arealiza un raport cu privire laîndeplinirea criteriilor de convergen]@cel pu]in o dat@ la doi ani – Raportulde convergen]@ – pe care îl pune ladispozi]ie Consiliului UniuniiEuropene.Venit într-o perioad@ de turbulen]eeconomice, în care multe dintrestatele vizate abia începeau s@ deaprimele semne de ie}ire din criz@,

Raportul B@ncii Centrale Europene atrebuit s@ fac@ fa]@ unor noi provoc@riîn ceea ce prive}te nivelurile dereferin]@. Rata infla]iei: Tratatul de la Maastrichtprevede ca }i criteriu rata infla]iei dincele mai bune trei state din zona euro,+ 1,5&. Pentru determinarea valorii dereferin]@ în uultimul raport au fostluate în calcul ultimele 12 luni disponi-bile ca informa]ie (aprilie 2009 – mar-tie 2010) la momentul realiz@rii rapor-tului. Au fost selectate cele 3 state cucele mai mici rate ale infla]iei:Portugalia (-0,8&), Estonia (-0,7&),Belgia (-0,1&) }i s-a determinat val-oarea de referin]@ pentru rata infla]ieica medie aritmetic@ a celor trei valorila care s-a adaugat 1,5&. În acestecondi]ii, valoarea de referin]@ a fost1&. Pe termen lunng, ratele negativeale infla]iei nu pot fi asimilate unei sta-bilit@]i a pre]urilor, ceea ce face caBCE s@ accepte c@ rata infla]iei trebuieanalizat@ în contextul european mai

degrab@ în sistem de benchmarking,f@r@ a avea preten]ia c@ cele mai micirate presupun }i cele mai bune perfor-man]e în privin]a infla]iei. Disciplina fiscal@: În conformitate cuTratatul de la Maastricht, disciplina fis-cal@ este o cerin]@ important@ pentrustatele ce urmeaz@ s@ adopte monedaeuropean@. Ea are dou@ componente:deficitul bugetar, care trebuie s@ fiesub 3& din PIB }i datoria public@, cenu trebuie s@ dep@}easc@ 60& dinPIB. În ultimul Raport de convergen]@,perioada analizat@ a fost 2000 – 2009. Stabilitatea cursului: Criteriul privindstabilitatea cursului de schimb pre-supune participarea la ERM (ExchangeRate Mechanism II) cel pu]in doi anif@r@ tensiuni semnificative }i f@r@devaloriz@ri importante comparativ cumoneda european@. În ultimul Raportde convergen]@ Banca Central@European@ a luat ca perioad@ dereferin]@ intervalul 24 aprilie 2008 – 23aprilie 2010. Doar trei dintre cele nou@

]@ri care au f@cut obiectul Raportuluierau în faza particip@rii la ERM II:Estonia }i Lituania din 28 iunie 2004,Letonia din 2 mai 2005. Rata dobânzii pe termen lung:Sustenabilitatea convergen]ei atinseprin mecanismul cursului de schimbtrebuie s@ se reflecte în evolu]ia rateidobânzii pe termen lung. Pentru adetermina dobânda de referin]@ BCE aluat în considerare valoarea medie adobânzii pe termen lung pentru inter-valul aprilie 2009 – martie 2010. Lafel ca }i în cazul ratei infla]iei ar fitrebuit luate ca referin]@ cele trei ]@ricu cele mai bune performan]e privindstabilitatea pre]urilor în perioada anal-izat@, acestea fiind Belgia, Estonia }iPortugalia. Dintre acestea, Estonia afost exclus@ datorit@ faptului c@aceasta nu î}i determin@ rata armo-nizat@ a dobânzii pe termen lung.Pentru valoarea de referin]@ a fostdeterminat@ media ratelor dobânziiîntre Belgia (3,8&) }i Portugalia(4,2&), la care se adaug@ conformTratatului de la Maastricht 2 puncteprocentuale, rezultând o valoare dereferin]@ de 6&. Estonia a îndeplinitcriteriile de convergen]@ atât subaspectul ratei infla]iei (evolu]ie care sedatoreaz@ în mare m@sur@ unorevolu]ii conjuncturale, fiind evident@influen]a crizei asupra defla]iei) cât }isub aspect fiscal – bugetar.Dup@ 6 ani de la intrarea în UniuneaEuropean@, Estonia, ]ar@ cu 1,2 mil-ioane de locuitori va renun]a la mon-eda na]ional@ – coroana eston@ – pen-tru a se al@tura celorlalte 16 state aleZonei Euro. Cu un deficit bugetar ]inutpermanent sub limita celor 3& impusede criteriile de convergen]@ }i cu odatorie public@ redus@, adoptareamonedei Euro pare s@ fie în marem@sur@ r@splata pentru o politic@ pub-lic@ s@n@toas@. Infla]ia va r@mâne prin-cipala provocare în perioada de dup@trecerea la moneda european@, avândîn vedere fluctua]iile mari înregistrateîn trecut dar }i pierderea unui instru-ment important de interven]ie – polit-ica monetar@. Dup@ intrarea Estonieiîn Zona Euro, num@rul cet@]eniloreuropeni din ]@rile membre ale UniuniiMonetare va ajunge la aproximativ330 milioane, reprezentând 2/3 dinpopula]ia Uniunii Europene.

dr. Silvia M~RGINEAN

Zona euro se extinde – Estonia trece la moneda euro începând cu 1 ianuarie

Sursa: Convergence Report 2010, European Central Bank

Tabelul 1. Criteriile de convergen]@

INFLA[IE MONED~VINERI 17 DECEMBRIE 2010 7

urmare din pag.1Indicele pre]urilor de consum s-adus rapid la peste 7 puncte procen-tuale odat@ cu cre}terea TVA cu 5&.O cre}tere fireasc@ }i care, dup@ adoua lun@ de la introducere p@rea s@dea înapoi. BNR r@sufla deja u}urat@,presiunea infla]ionist@ dat@ de TVAnu p@rea s@ fie nici cât a}tept@rileini]iale. Spre finalul anului, situa]ia s-a complicat din nou. Cre}teri depre]uri pe combustibil, cre}teri aleaccizelor pentru tutun }i alcool }i uncontext economic dificil care pentrucon}tiin]a economic@ româneasc@înseamn@ pre]uri mari, au dus lacontinuarea presiunii în toamn@ }iiarn@. Anul agricol mai prost decâtcel precendent a dat un ultimulpuseu infla]ionist }i în consecin]@ seînchide anul cu o infla]ie de u}orsub 8 la sut@. Una peste alta puteafi }i mai r@u. BNR se a}tepta la oinfla]ie de peste 8, probabil va fiu}or sub aceast@ cifr@. Peste sausub 8, suntem oricum ]ara cu ceamai mare infla]ie din Europa. Dar ca}i în cazul altor indicatori, com-para]ia european@ aproape c@ e irele-vant@. Ce sens are s@ compari pen-siile, infla]ia, salariile etc cu mediileeuropene de vreme ce integrarea înUE este exclusiv formal politic@ iarconvergen]a este un obiectiv preaîndep@rtat? Compara]ia evident nuschimb@ nimic, dar realitatea cifreloreste una dureroas@. Mai mult, infla]iaprezent@ este mai grav@ decât arat@cifrele, chiar dac@ BNR poate consid-era c@ st@m bine de vreme ce nu amdep@}it estimarea. Una este când

indicele cre}te ca urmare a unoracciz@ri anticipate aplicate tutunului}i alcoolului }i alta este cândîncepem s@ avem cre}teri de pre]uri}i pe produse de consum larg uti-lizate. Accizarea accelerat@ va contin-ua }i pentru 2011 cel pu]in în ceeace prive}te combustibilul. Cre}tereade pre]uri pe combustibil este pentrupia]a noastr@ un fel de hârtie de tur-nesol a a}tept@rilor infla]ioniste.Orice modificare de pre] la benzin@}i motorin@ se simte aproape directpropor]ional în pre]ul produselor ali-mentare de exemplu, de parc@ suntprodu}i pe baz@ de petrol! De fapt,este vorba de a}tep@ri infla]ionisteaprinse de pre]ul benzinei la rânduls@u crescut atât de accize cât }i denoile niveluri atinse de petrolul brutpe pie]ele interna]ionale (record alultimilor doi ani cu peste 90 dedolari pe baril). Marea problem@ ainfla]iei române}ti este c@ are dou@repere care creeaz@ un mecanismpsihologic pe care BNR nu-l poatecontracara orice ar face. Primul estecel al pre]ului la benzin@, cu celedou@ motoare ale lui. Al doilea estepre]ul alimentelor neprelucrate –legume }i fructe proaspete – o real-itate psihologic@ la care guvernatorulIs@rescu face mereu apel. „Pre]ulcastravetelui”, cum o nume}te, esteun indicator mai fidel al realit@]iidecât indicele COR2 ajustat (pre]urilede consum f@r@ produse volatile }icele controlate) pe care îl folose}teBNR. În aceast@ privin]@ mediile pecare le prezint@ statistica sunt îngri-jor@toare. Anualizate, cifrele suntenorme: 36& cre}tere pentru cartofi,17& legume, 19& ulei, 16& fructe

proaspete, 5& pâine }i a}tept@rilesunt din nou în cre}tere. Acesteevolu]ii confirm@ din p@cate e}eculunei politici agricole. Produc]ia local@de legume, fructe, cereale nureu}e}te s@ asigure necesarul deconsum }i dependen]a de importuripentru aceste categorii de produseface pre]urile de dou@ ori, dac@ nutrei ori vulnerabile. Prima vulnerabil-itate ]ine de curs. Sc@derea chiarmarginal@ a leului, aprinde pre]ul.Apoi, cel pu]in pentru cereale (dartendin]a este valabil@ pentru toateprodusele alimentare) asist@m la ocre}tere constant@ a pre]urilor peplan mondial, ca urmare apare unefort suplimentar pentru importuri.Cum aceste produse în sume netesunt oricum mai accesibile chiar }idup@ scumpiri pentru popula]ias@rac@, cererea pentru aceste pro-duse este în cre}tere spre deosebirede produsele alimentare mai scumpepe baz@ de carne sau preparate undeindicele pre]urilor de consum estemult sub infla]ie, în acord cu cerereasc@zut@. Efectul pervers al reduceriide venituri pentru largi categorii depopula]ie este cre}terea cererii pen-tru produsele ieftine – pâine, legume, cartofi, ulei – ca semn al unei crizecare love}te în mai multe valuri cat-egoriile s@race (cre}tere tva, sc@derede salarii, eliminarea de subven]ii,curs }i infla]ie pe produse de baz@mai ales). Efectul pervers al sc@deriide venituri este o cre}tere a cereriipe produse alimentare de baz@ acolounde România este descoperit@ com-plet. Singurele produse de importcare domin@ autoritar în supermar-keturile române}ti sunt legumele }i

fructele proaspete. Chiar dac@ pro-ducem cantit@]i mari de grâu,majoritatea este grâu furajer, iarpentru pâine recurgem la importuri.Cum se poate estompa cre}terea de

pre]uri? Nu prin dobânzi sc@zute,sau politici fiscale ci printr-o politic@agricol@ coerent@. Simplu de spus,greu de f@cut, de vreme ce 20 deani au trecut degeaba.

Dan SUCIU

Pre]ul castravetelui aprinde infla]ia

B.N.R.

Evolu]ia monedei na]ionale – leul –nu este influen]at@ foarte mult deschimb@rile ce au loc în mediul eco-nomic românesc, ci depinde în mareparte de specula]iile unora dintre ma -rile institu]ii financiare str@ine pre zen -te pe pia]a din România.Ca orice debitor român, statul sesupune riscului valutar atunci când iaun împrumut în moned@ str@in@.Pentru a avea cât mai mult decâ}tigat de pe urma lui, ideal ar fi caatunci când se contracteaz@ creditul,moneda na]ional@ s@ fie cât mai slab@fa]@ de moneda în care ia creditul, iarîn felul acesta, atunci când se vaschimba valuta împrumutat@ în lei, seva ob]ine o sum@ mai mare în mon-eda na]ional@.Îns@, întârzierea reformelor din Româ -nia a imprimat }i imprim@ în contin-uare un trend total opus monedeina]ionale, care a fost relativ “puter-nic@” atunci când ne – am împrumu-tat de la Fondul Monetar Interna]ionalîn luna martie 2009 }i se pare c@ leulnu ]ine deloc cu România îndatorat@,deoarece începe s@ scad@ tocmai în

momentul când creditul trebuie achi-tat. Astfel, Ro mânia va pl@ti foartescump împrumutul în valut@ luat dela FMI, iar pierderile generate de fluc-tua]iile mone dei na]ionale vor adâncibugetul României }i mai tare îndatorii }i vor amâna }i mai multie}irea din criz@ a ]@rii noastre.

„Moneda” în care Fondul MonetarInterna]ional a acordat României îm -pru mutul }i anume DST (un co} for-mat din patru valute) s-a depreciat înraport cu leul cu circa 8& din mo -men tul în care s-a contractat împru-mutul }i pân@ când tran}ele FMI auintrat în visteria statului, respectiv în

luna decembrie 2009 }i luna februarie2010. Mai precis, principalele valutedin care este compus DST, respectiveuro, dolar, yen }i lir@ sterlin@, s-audepreciat în acest interval de timp înraport cu leul, ceea ce a condus, peransamblu, la o apreciere a monedeinoastre na]ionale în raport cu DST.

Astfel, pân@ în decembrie 2009, DSTs-a depreciat în raport cu leul cu7,6&, procent ce s-a men ]inut }i pân@în luna februarie a anului 2010. Astaînseamn@ c@ banii intra]i în buget dela Fondul Monetar Interna]ional au fostdestul de pu]ini.Întrucât, va trebui s@ începem s@ ram-burs@m banii lua]i de la FMI, ar fi idealca leul s@ înceap@ s@ se „înt@reasc@”,astfel încât s@ avem de schimbat câtmai pu]ini lei când pl@tim ratele.Din 2008, când lumea avea s@ –}ischimbe radical cursul }i pân@ azi,România }i guvernele sale nu auf@cut absolut nimic pentru a pune lapunct un plan anticriz@. O m@sur@pentru ie}irea din criz@ ar fi fost sep-ararea economiei na]ionale de mon-eda european@. În acest mod, toatelicita]iile pentru investi]ii sau achizi]iis-ar fi realizat numai în RON, f@r@posibilitatea de a le indexa la eurosau la orice alt@ moned@ str@in@. Deexemplu, de ce s@ fie indexat@ laeuro construc]ia unei autostr@zi?For]a de munc@ este româneasc@,cimentul }i asfaltul folosit sunt pro-duse în ]ara noastr@, deci pentrurealizarea acesteia se folosesc doarmateriale autohtone de c@tre români.Totodat@, evolu]ia nefavorabil@ a leu-lui va fi resim]it@ }i în rândul per-soanelor care vor trebui s@ rambur -seze creditele contractate în valut@ }icare mai au de a}teptat pân@ cândmoneda na]ional@ se va aprecia, de -oa rece pia]a va fi extrem de volatil@în perioada urm@toare, iar BancaNa]ional@ nu are motive s@ intervin@.

stud. Alina SCOARSTE

Fluctua]iile monedei }i ie}irea din criz@

ART~ ECONOMIE VINERI 17 DECEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Am cunoscut în comunitatearomâ neasc@ din Los Angeles foartemul]i compatrio]i. La meseleduminicale, lunar se organiza, ungen de picnic de c@tre comitetuleparhial al bisericii romne}ti SfântaTreime, situat@ pe Werdugo Road,(strad@ important@ dintr-o zon@populat@ de mexicani }i al]i latino-americani). Era un bun pri lej s@ necunoa}tem, noi românii, între noi,s@ mai afl@m despre evenimentemai importante din via]a comu -nit@]ii, stiri recente din România.

În lunile de var@, însorite }ilini}tite, c@nd se organizau „ faimoa -sele” picnicuri, se adunau la biseric@200-300 de români. Erau din toatecategoriile socio-profesionale, predo -minând bucure}tenii, ploie}tenii., dinCons tan]a erau destul de mul]i, ur -ma]i de moldoveni. Din Ardeal }iBanat erau mult mai pu]ini. Dintreace}tia, majo ritatea erau din cei caremunceau cu bra]ele, apoi câ]iva int-electuali, care se deosebeau deceilal]i prin felul lor de a se compor-ta, rezerva]i }i cu bun sim], dup@felul cum vorbeau.

O categorie nu prea mare eraucei îmbog@]i]i. Apoi doi trei milionari:Familia Cepoi, Joe Oros, intelectualide ras@. De pe meleagurile sibienene „reprezenta” o familie din TurnuRo}u, clanul Stoi}or, care au devenitmilionari ocupându-se cu afaceri imo -biliare. Ace}tia erau cei mai nume -ro}i. Cristina }efa clanului , o femeie„]ap@n@” cum se zice pe la noi, opu-lent@, foarte bine conservat@ la cei

70 de ani ai s@i, mândr@ }i iute la„mânie”, foarte plin@ de sine, deaverea sa }i prin aceasta, de pozi]iasocial@ pe care o avea în comunitatearomâneasc@ din L.A.Unii î}i aduceau cu ei }i odraslele,copii de gr@dini]@, elevi de }coal@ ele-mentar@ }i liceu, pubertini }i ado-lescen]i. Ceea ce frapa de la distan]@era comportamentul lor lipsit de res -pect, vulgaritatea, g@l@gia }i tupeul,toate sub privirile încântate ale p@rin -]ilor. To]i vorbeau numai în englez@.

Înainte de orele 9,00, pe la 8,30diminea]a, ap@reau ma}inile. De toatetipurile, noi }i uzate. Coborau feme ile,un fel de „lady” devenite peste noap -te, originare de prin cartiereleFerentari, D@m@roaia Vitan sau Laza -retul sibian, îmbr@cate cu haine scum-pe, degajând un puternic miros deparfumuri, ieftine, dulcegi }i stridente,cump@rate probabil de la supermarke-

turi pentru clasa de jos, gen„thrifty”, pline de bijuterii, în carepredominau cele din aur. Dup@ eleurmau b@rba]ii, „bo}ii” care trân-teau por tierele automobilelor ca s@atrag@ aten]ia. Mergeau în urmafeme ilor cu m$inile la spate, plinede lan]uri groase de aur, c@lcându}or leg@nat, afi}ând importan]@.Salutau cu Hi, (form@ prescurtat@de la „hau do you do”. Se sim]eao concuren]@ tacit@, un fel deepatare prin îmbr@ c@minte, bijuterii,prin felul grav de a vorbi.

Slujba utreniei începea la ora 9,00fix. Sfânta Liturghie în limba român@}i englez@. De obicei se începea cucea englez@. Acest lucru se f@cea casemn de respect pentru românii carenu mai }tiau române}te. „Father”Alexe, preotul consacrat al parohieiurmat de comitetul eparhial, vreo 30de supercredincio}i, intrau primii în

biseric@ ocupând locurile din fa]@aproape de iconostsas. Nu pentru arecep]iona slujba mai bine, ci pentrua se deta}a de credincio}ii de r$nd.

Biserica, o construc]ie relativnou@, modest@ arhitectonic, mic@,achizi ]ionat@ de la comunitatea span-iol@ (mexi can@), devenea neînc@ p@to a reduminicile }i mai ales când se orga-nizau picnicuri. Barba]ii ascultau slu-jba de afar@, grupa]i ciorchine la celedou@ u}i ale bisericii.

De auzit, se auzea bine, bisericaavând o sonorizare Hi Fi, cu apa -ratur@ de ultim@ genera]ie. Difu zoa releinstalate în cele patru laturi ale bis-ericii dreptunghiulare, reprodu ce au cumare fidelitate tot ceea ce ]inea desunet din biseric@. Se au zeau }i indi-ca]iile în }oapt@, pe care „father” Alexele d@dea cantorului când acesta uitas@-}i fac@ „partitura”.

Pentru picnic erau preg@tite în

curtea bisericii care era destul deînc@p@toare, circa 8-900 de mp.,mese }i b@nci din lemn, dispuse pedou@ rânduri, pentru 12 persoane, cala nun]ile de la c@minele culturala dinRomânia. În cap@tul acestora, la odistan]@ bine calculat@ era montat@ oscen@ modulat@, care se putea insta-la u}or }i repede, pe care urma s@ sedesf@}oare programul artistic.

Comitetul eparhial avea 29 dereprezententi ale}i dintre cei mai cre -dincio}i enoria}i. Pe lîng@ pre}e din -te, erau 9 vicepre}edin]i. Partea femi-n@, doamnele, predominau în acestcomitet supra dimensionat. Când sechemau auzeai: -„Cheam-o pe doam-na vicepre}edint@ II”; - „vicepre }e din taIV se ocup@ cu problema sar-malelor...”; -„vicepre}edinta VIIIr@spunde de garderob@ }i vesel@”...}.a.m.d. Mai multe despre acesteoriginale picnicuri în num@rul viitor.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Picnic la Verdugo

Na}terea Domnului