8/18/2019 C i s t i c e r c o z a Umană

1/3

C i s t i c e r c o z a umană

Cisticercoza umană este o boală provocată de prezenţa în organismul uman aformei larvare a Taenia solium care se manifestă prin afectarea sistemului nervos,ochilor, a altor organe si sisteme. Arealul de răspândire al cisticercozei coincidecu cel al teniazei. Cazuri sporadice se înregistrează în Republica oldova,!elarus, "craina apuseană.

#pidemiologia. $e cunosc următoarele modalităţi de contactare a cisticercozei%

& prin înghiţirea ou'oarelorr de tenie e(istente pe legume si fructe irigate cu apepoluate de fecale umane )heteroinfectare*+

& prin autoinfectare e(ogenă, atunci când un purtător de T. solium, nerespectândregulile de igienă personală, vehiculează ou'oarele pe mâini e direct în gură, epe alimente. Autoinfectarea poate endogenă atunci când progloteleregurgitează din intestin în stomac, prin re-u( duodeno&gastric. $ub acţiuneasucului gastric proglotele sunt digerate, eliberând ouoarele care pătrund în

circulaţie i se localizează cu predilecţie în ochi, creier, musculatură.

/atogenia. Cisticercii parazitează cel mai frecvent în ţesutul adipos subcutanat,plămâni, mesenterium. $unt posibile i alte localizări.

aturizarea cisticercilor durează până la 0 luni. Au o fomă elipsoidală cudimensiunile 12&32 ( 4&12 mm. 5n geneza modicărilor patologice un rolprimordial îl are acţiunea mecanică asupra ţesutului afectat, dezvoltarea unuiproces in-amatoriu în 6urul lor, ac7iunea to(ico&alergică a produselor vitale de ladezintegrară parazitului asupra organismului bolnavului.

8eziunile produse de larvele de T.solium sunt în funcţie de ţesutul în care se

stabilesc i de numărul acestora. 9e cele mai multe ori cisticercii sunt multipli.:oarte rar sunt solitari. $&a constatat că atunci când e(istă mulţi cisticercipalpabili sau vizibili în ţesutul subcutanat sau în muchii superciali, e foarteprobabil să e(iste cel puţin unul în creier sau în alte organe.

5n 6urul cisticercilor se formează o capsulă de 7esut con6unctiv, se dezvoltămodicări reactive de tip in-amatoriu 'i degenerativ in 7esuturi. 5n sistemulnervos central larvele se pot localiza oriunde în masa cerebrală i înleptomeninge, dar cea mai frecventă localizare este cea corticomeningialăe(plicabilă prin distribuţia vasculară. $ubstanţa cenuie este mai frecventafectată decât cea albă. 8ocalizarea ventriculară e întâlnită la 14; din cazuri,

având manifestări clinice pronunţate. ăduva i înveliurile sale sunt mai rarafectate. 8ocalizarea oculară este apro(imativ egală cu cea cerebrală.

Cisticerii localizaţi în spaţiul subrachnoidian ating lungimea de 14 cm, avândnumeroase prelungiri i ind bine toleraţi de gazdă, provocând numai o reacţietisulară moderată. în schimb larvele moarte declanează un răspuns in-amatorpronunţat e(primat prin dureri musculare, febră, eozinolie.

 Tabloul clinic în cisticeroză este foarte variabil de la caz la caz i depinde delocalizarea parazitului, intensitatea invaziei, stadiul de dezvoltare a cisticercilor iparticularităţile individuale ale organismului bolnavului. Cele mai manifeste i maigrave forme clinice sunt în caz de localizare a cisticercilor în encefal i în ochi.

8/18/2019 C i s t i c e r c o z a Umană

2/3

8/18/2019 C i s t i c e r c o z a Umană

3/3

/neumoencefalograa gazoasă i ventriculograa pot furniza informaţii prinevidenţierea cisticereilor necalcicaţi i a modicărilor produse de acetia asuprasistemului ventricular i cisternal, precum i a circulaţiei lichidului cefalo&rahidian.

/rin tomograe computerizata paraziţii pot evidenţiaţi numai dacă suntcalcicaţi, prin urmare, au densitate diferită de cea a ţesutului cerebral adiacent.8a e(amenul lichidului cefalo & rahidian se depistează o scădere a presiuniilichidului, ultimul ind clar. #ste caracteristică de asemenea o glicorahie cuhiperproteinorahie, în special prin fracţiunea gamaglobulinelor i o marcantăreacţie celulară cu plasmocite i eozinole. >ivelul eozinolelor este crescut i însange.

9iagnosticul imunologic are o deosebită importanţă. Anticorpii serici pot eviden7ia7i 'i prin reac7ia de (are a complementului )R:C* hemaglutinare 'i#8?$A. 5n lichidul cefalo&rahidian anticorpii se evidenţiază prin reacţia deimuno-uorescentă R?:, R:C, #8?$A, hemaglutinare indirectă iimunoelectroforeză.

/rezenţa anticorpilor în 8CR constituie un factor de siguranţă în diagnosticulparaclinic al cisticerozei cerebrale, dei absenţa lor nu inrmă diagnosticul.9iagnosticul denitiv se efectuează prin e(amenul bioptic al cisticercilor,evidenţiindu&se scole(ul, cârligele, fragmentele de membrană veziculară.

 Tratamentul. Recent intervenţia chirurgicală era unicul tratament posibil,rămânând încă i azi în unele cazuri de cisticercoză oculară sau cerebrală. 9ar itratamentul chirurgical rareori conduce la cura radicală a bolii datoritămultitudinii de leziuni. ?ntervenţia chirurgicală are drept scop lichidarea efectelornocive generale de prezenţa parazitului% hipertensiunea intracraniană iconvulsiile. 5n acest scop se efctuează e(tirparea cisticercilor atunci când esteposibil, în special a celor cu sediu cortico&meningial, parenchimatos sauintraventricular.

 Tratamenul antiparazitar folosit întru combaterea T. solium nu acţionează asupracisticercozei tisulare.

/entru nimicirea larvelor din 7esuturi se folosete prazi@uantelul în doză de BmgDgzi, divizat în prize, administrat timp de 10 zile. #ste contraindicat în cazde cisticercoză oculară, sarcină i alăptare.

Reacţii adverse posibile% sedare, fenomene dispeptice, febră, eozinolie, cefalee.

"n alt remediu pentru tratamentul cisticercozei este albendozoEpl în doză de 14mgDg 2 de zile. #ste contraindicat în caz de afecţiuni hepatice grave i însarcină. Reacţii adverse posibile% rareori tulburări digestive minore, e(cepţionalerupţii, alopecie, leucopenie.