C A R T A UNIVERSITĂŢII “CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

TÂRGU-JIU

1

CAPITOLUL 1: DISPOZIŢII GENERALE

Art.l. Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, entitate componentă a sistemului naţional de învăţământ, a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 288, din 1 iunie 1992 şi funcţionează ca instituţie de învăţământ şi cercetare, începând cu anul universitar 1992/1993.

Art.2. Întreaga activitate a Universităţii se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei României din anul 1991, revizuită în 2003, ale Legii nr. 84/1995 a învăţământului, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, privind asigurarea calităţii educaţiei, ale Hotărârii Guvernului nr. 88/2005, privind organizarea studiilor universitare de licenţă şi ale celorlalte acte normative şi dispoziţii legale incidente în materie.

Art.3. Identitatea Universităţii este fixată prin: - denumirea: Universitatea „Constantin Brâncuşi” - sediul Rectoratului: B-dul Republicii, nr. 1, Târgu-Jiu, România - emblema, sigiliul, drapelul - stabilite de Senatul Universităţii - ziua Universităţii, ce se sărbătoreşte anual, în prima decadă a lunii iunie Art.4. (1) Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, denumită în

continuare „Universitatea”, este instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică, şi funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe baza principiilor autonomiei universitare şi al libertăţii academice.

(2) Aceste principii au înrâurire asupra comunităţii academice şi a spaţiului universitar al Universităţii „Constantin Brâncuşi”.

Art.5. Autonomia universitară, întemeiată pe prevederile Constituţiei României revizuite, consfinţeşte dreptul comunităţii academice de a conduce, de a-şi exercita libertăţile academice, fără nici un fel de ingerinţe politice, ideologice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe în domeniile structurării şi funcţionării Universităţii, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administraţiei, finanţării şi utilizării resurselor, precum şi în relaţiile cu instituţii similare din ţară şi din străinătate.

Art.6. Libertatea academică consfinţeşte dreptul de a deveni membru al comunităţii academice, dreptul comunităţii academice şi al fiecărui membru în parte, de a participa la activităţile de învăţământ şi cercetare ale Universităţii, precum şi la organizarea şi conducerea acestor activităţi.

Art.7. Comunitatea universitară desemnează totalitatea persoanelor care au desfăşurat şi desfăşoară activitate didactică şi nedidactică, de cercetare ştiinţifică şi administrativă în cadrul instituţiei, precum şi a celor care studiază în cadrul ei.

Art.8. Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, utilizate de instituţie, indiferent de titlul juridic sub care le exercită.

2

Art.9. Activităţile desfăşurate de Universitate sunt finanţate din bugetul alocat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi din alte surse de venituri extrabugetare stabilite potrivit legii (taxe, venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, granturi etc.).

Art.10. Universitatea se structurează pe facultăţi şi departamente şi realizează pregătirea studenţilor prin următoarele forme de învăţământ: zi, seral, fără frecvenţă, învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă şi în domeniile: ştiinţe umaniste, ştiinţe juridice şi administrative, ştiinţe sociale şi politice, ştiinţe economice, arte, cultură fizică şi sport şi ştiinţe inginereşti. Art.11. La nivelul Universităţii există următoarele facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere şi Ştiinţe Sociale, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Universitatea poate înfiinţa şi alte structuri, în condiţiile legii.

Art.12. (1) Universitatea acordă diplomă de licenţă pentru absolvenţii facultăţilor, care au promovat examenul de licenţă, certificat de absolvire pentru absolvenţii Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi diplome pentru absolvenţii studiilor postuniversitare.

(2) Pentru studenţii care nu au promovat examenul de licenţă, Universitatea poate elibera certificat de studii şi copie după foaia matricolă.

3

CAPITOLUL 2: PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII

UNIVERSITĂŢII

Art.13. Principiile care stau la baza organizării şi funcţionării Universităţii sunt:

a) respectarea şi aplicarea prevederilor legale; b) asigurarea calităţii în domeniul educaţiei; c) promovarea autonomiei universitare; , d) asigurarea cadrului democratic de desfăşurare a activităţii; e) garantarea libertăţilor constituţionale ale comunităţii universitare; f) asigurarea caracterului deschis al învăţământului; g) colaborarea cu unităţi de profil din ţările Uniunii Europene şi din alte state; h) desfăşurarea activităţii academice in afara oricăror ingerinţe de ordin politic.

4

CAPITOLUL 3 : MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSITĂŢII

,,CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

Art.14. Misiunea Universităţii este didactică şi de cercetare şi se concretizează în:

a) desfăşurarea şi consolidarea unui învăţământ universitar performant la nivel de studii universitare de licenţă, pentru specializarea tinerilor absolvenţi de liceu, în profesiuni recunoscute şi necesare pe piaţa muncii;

b) crearea cadrului necesar de afirmare a şcolilor masterale şi a cursurilor de formare continuă de calitate, precum şi realizarea, în perspectivă imediată, de şcoli doctorale;

c) desfăşurarea de activităţi de cercetare fundamentală şi aplicativă; Art.15. Universitatea urmăreşte, prin activitatea pe care o desfăşoară,

îndeplinirea unor obiective strategice şi operaţionale. Art.l6. Obiectivele strategice ale Universităţii urmăresc transformarea

instituţiei într-o entitate managerială şi antreprenorială şi pot fi înfăptuite prin: a) aplicarea prevederilor Declaraţiei de la Bologna; b) conectarea instituţională la spaţiul universitar naţional şi internaţional, prin

extensii universitare şi programe comune „joint programs”; c) implicarea extinsă a Universităţii în proiecte de cercetare-dezvoltare

(sociale, economice, culturale) la nivel regional şi naţional, prin activităţi susţinute de formare continuă, expertiză, consultanţă, cercetare şi transfer tehnologic;

d) profesionalizarea managementului universitar; e) trecerea la o ofensivă susţinută de recrutare a potenţialilor studenţi; f) crearea unui climat de muncă academic, în cadrul tuturor structurilor

Universităţii, prin dezvoltarea unei reale culturi organizaţionale; g) motivarea, stimularea şi dezvoltarea personală prin perfecţionarea

personalului universităţii; h) crearea cadrului propice de afirmare şi recunoaştere a Universităţii la nivel

local şi regional, ca lider autentic în educaţie, ştiinţă, cercetare, cultură şi cunoaştere; i) crearea unei imagini de instituţie aflată în slujba comunităţii; j) dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu instituţiile publice sau private la

nivel local, regional şi naţional; k) promovarea dialogului multicultural, interconfesional şi interreligios, a unei

atitudini pro-active şi participative; 1) asigurarea identităţii Universităţii în contextul proceselor de integrare şi

globalizare a societăţii româneşti; m) constituirea şi dezvoltarea continuă a Bibliotecii centrale universitare, ca

important centru de resurse de documentare şi informare. Art.17. Obiectivele operaţionale presupun: a) integrarea Universităţii în spaţiul european al învăţământului superior şi al

cercetării; b) generalizarea creditelor transferabile în vederea recunoaşterii şi echivalării

5

diplomelor şi profesiilor; c) mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice; d) realizarea unui management performant academic şi administrativ; e) implementarea unui management academic antreprenorial, materializat în

asigurarea unui centru decizional la nivel de rectorat bine consolidat, în constituirea unei structuri organizatorice dinamice şi flexibile, orientate spre o gestiune eficientă a resurselor, în dezvoltarea şi diversificarea bazei de finanţare, în formarea unui colectiv academic corect dimensionat, stimulat şi motivat;

f) creşterea continuă a calităţii programelor universitare şi alinierea acestora la noile cerinţe sociale, ştiinţifice, tehnice şi economice;

g) crearea unui climat de muncă academic la nivelul Universităţii; h) promovarea unei culturi organizaţionale antreprenoriale care să definească

valorile, simbolurile şi aspiraţiile membrilor şi care să ajute spaţiul spiritual al universităţii;

i) formarea şi dezvoltarea competenţelor tehnologice organizaţionale şi cetăţeneşti, la diferitele categorii sociale de populaţie din comunitatea locală, regională şi naţională;

j) optimizarea serviciilor adiacente activităţii manageriale; k) angrenarea efectivă a studenţilor în desfăşurarea activităţilor de învăţământ

şi cercetare; 1) asigurarea unui sistem funcţional de comunicare interdepartamental şi inter

şi intra instituţional; m) dezvoltarea activităţilor de învăţământ şi de cercetare în reciprocitate şi

corelare; n) dezvoltarea şi funcţionarea activităţilor de suport, în calitate de resurse

pentru activităţile principale; o) crearea şi dezvoltarea unor reţele contractuale, stabile şi funcţionale, cu

partenerii din domeniile economic, social, cultural, ştiinţific, la nivel local, regional şi naţional;

p) identificarea şi mobilizarea unor grupuri comunitare interesate în dezvoltarea universităţii;

q) articularea diferitelor cicluri educaţionale: preuniversitar, universitar, postuniversitar, precum şi „life-long learning”;

r) promovarea activităţii pedagogice de învăţare centrate pe student, pe activitatea independentă şi pe acumulările sale, pe activitatea comună a studenţilor cu cadrul didactic şi nu orientată doar pe prelegere;

s) creşterea prestigiului Universităţii la nivelul comunităţii locale; ş) atingerea unui nivel de excelenţă a instrucţiei şi educaţiei universitare şi de eficienţă maximă a utilizării resurselor financiare şi umane;

t) accentuarea deschiderii spre mediul instituţional şi economic internaţional, pentru a dobândi recunoaşterea experienţei cadrelor didactice şi integrarea universităţii in traiectul societăţii informaţionale; ţ) crearea şi susţinerea permanentă a legăturilor de cooperare cu universităţi de profil din Uniunea Europeană, S.U.A., Canada, Japonia şi din alte ţări, precum şi cu

6

universităţi din spaţiul nostru geografic; u) dezvoltarea unor parteneriate cu lumea afacerilor, în scopul flexibilizării

programelor educaţionale pentru toate domeniile şi al obţinerii de resurse financiare complementare;

v) recunoaşterea şi recompensarea studenţilor cu rezultate deosebite, inclusiv prin atragerea firmelor în activitatea de stimulare prin premii, burse individuale sau colective;

x) restructurarea programelor de studii de licenţă şi postlicenţă, în scopul compatibilizării cu standardele europene; y) reconsiderarea modului de desfăşurare a practicii studenţilor;

aa) reconsiderarea viziunii asupra activităţii de cercetare, prin comutarea accentului de la activitatea didactică la activitatea de cercetare ştiinţifică; z) recrutarea tinerilor valoroşi în activitatea didactică şi de cercetare; aa) atragerea unor profesori de renume, din alte universităţi, în activităţile de cercetare ale instituţiei;

bb) elaborarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a activităţii şi structurilor proprii universităţii;

cc) separarea componenţei academice, de cea administrativă; dd) continuarea procesului de descentralizare a activităţilor la nivelul

facultăţilor, departamentelor şi catedrelor; ee) adaptarea continuă a ofertei de specializări la cerinţele mediului socio-

economic şi asigurarea compatibilităţii ei cu aquis-ul comunitar; ff) maximizarea trunchiurilor comune, la nivelul anilor de studii I şi 11,

între domeniile pentru studii universitare de licenţă înrudite; gg) substanţializarea crescândă a ofertei de discipline opţionale, începând din

anul 111 de studii; hh) menţinerea, la un nivel optim, a numărului de locuri finanţate de la bugetul

de stat; ii) iniţierea unor masterate internaţionale, susţinute în cadrul unor consorţii

universitare, după modelele utilizate în spaţiul european; jj) instituţionalizarea unui sistem de asigurare a calităţii procesului de

învăţământ; kk) dezvoltarea componentei educaţiei permanente, prin învăţământul la

distantă; ll) dezvoltarea infrastructurii pentru activitatea editorială, publicistică şi de

documentare; mm) creşterea gradului de informatizare a componentelor sistemului

managerial academic şi administrativ, preocuparea pentru integrarea lor într-un sistem informatic articulat şi coerent;

nn) organizarea, în Universitate, a unor cicluri de conferinţe şi seri cultural artistice, cu invitaţi de marcă;

oo) crearea posibilităţii obţinerii de câştiguri semnificative, din fonduri atrase prin activităţi extranormă.

7

CAPITOLUL 4: AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

4.1. Preliminarii Art.18. Universitatea funcţionează pe baza autonomiei universitare, înţeleasă ca modalitate specifică de autoconducere, în temeiul prevederilor Constituţiei, al Legii Învăţământului, al celorlalte acte normative incidente în domeniu, precum şi al propriilor reglementări. Art.19. Autonomia se materializează în autonomia organizării şi funcţionării structurilor instituţiei, în autonomia administrativ-financiară, în autonomia didactică, autonomia ştiinţifică şi în autonomia jurisdicţională. Art.20. În spaţiul universitar, autonomia se manifestă prin competenţe specifice la nivelul catedrelor, departamentelor, facultăţilor şi Universităţii.

Art.21. Autonomia universitară este exercitată prin asumarea responsabilităţii organismelor colegiale şi unipersonale, a răspunderii solidare şi individuale. 4.2. Autonomia organizatorică şi funcţională Art.22. Autonomia organizatorică a Universităţii se concretizează în dreptul: a) de a stabili, modifica şi îmbunătăţi structurile proprii, inclusiv pe cele de conducere, potrivit legii; b) de a elabora reglementări proprii, cu respectarea legislaţiei în vigoare; c) de a alege organismele de conducere, potrivit dispoziţiilor legale; Art.23. Autonomia funcţională a Universităţii se concretizează în dreptul Universităţii: a) de a selecta cadre didactice, cercetători, personal didactic auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu politica proprie de resurse umane, pe baza criteriilor naţionale, în condiţiile legii; b) de a selecta potenţialii candidaţi, pentru a deveni studenţi şi cursanţi ai instituţiei, potrivit prevederilor legale în vigoare şi propriilor reglementări; c) de a-şi alcătui statele de funcţiuni şi schemele de personal în raport cu resursele umane şi financiare şi metodologiile elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; d) de a stabili şi aplica principiile şi criteriile proprii de evaluare a rezultatelor muncii, în vederea aprecierii, promovării şi recompensării membrilor comunităţii; e) de a conferi titluri didactice şi ştiinţifice, în condiţiile legii; f) de a iniţia şi realiza, cu aprobarea Senatului, orice alte activităţi conforme cu legislaţia în vigoare şi cu acordurile internaţionale; g) de a organiza manifestări ştiinţifice culturale şi sportive; h) de a realiza publicaţii. Art.24. (1) Funcţionarea Universităţii se asigură prin organele sale de conducere, precum şi prin organele de conducere ale entităţilor structurale componente.

8

(2) Structurile de conducere la nivelul universităţii sunt: Senatul, Biroul Senatului, Consiliul de Administraţie şi Consiliile facultăţilor sau departamentelor. (3) Funcţiile de conducere la nivelul universităţii sunt: rector, prorector, cancelar general, secretar general, director general administrativ şi director economic. (4) Funcţiile de conducere la nivelul facultăţilor sunt: decan, prodecan. Departamentele sunt conduse de directori.

(5) Funcţiile de conducere pot fi îndeplinite numai de cadre didactice titulare ale universităţii, în condiţiile legii.

(6) Senatul Universităţii este compus din reprezentanţi desemnaţi de Consiliile facultăţilor şi de departamentele din cadrul universităţii. (7) Biroul Senatului are în componenţă rectorul şi consilierii săi, prorectorii, cancelarul general al Universităţii, secretarul general, decanii facultăţilor, directorii de departamente, directorul general administrativ, directorul economic şi un reprezentant al studenţilor ales dintre membrii Senatului. La şedinţele Biroului Senatului participă ,cu statut de invitat permanent, liderul organizaţiei sindicale reprezentative. (8) Consiliul de Administraţie este un organism constituit din: rector, prorectori, cancelar general, secretar general, director general administrativ, director economic şi delegaţi ai unor autorităţi sau instituţii publice ori ai unor agenţi economici reprezentativi. (9) Comisiile permanente, consiliile şi colegiile Senatului sunt organisme colegiale de analiză şi sinteză în domeniile în care sunt constituite având în componenţa lor membri ai comunităţii universitare cu autoritate ştiinţifică şi prestigiu moral; acestea îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentelor proprii, aprobate de Senat. (10) Rectorul este conducătorul activităţilor academice şi financiar-administrative din Universitate, preşedinte al Senatului şi al Biroului acestuia. Art.25. Personalul didactic îşi desfăşoară activitatea în cadrul facultăţilor, departamentelor şi catedrelor. Art.26. Studenţii sunt organizaţi în cadrul facultăţilor, pe domenii fundamentale de ştiinţă artă, cultură fizică şi sport, pe domenii pentru studii universitare de licenţă, pe ani de studiu, serii de predare şi grupe. Art.27. Universitatea este organizată în facultăţi, departamente, catedre/colective, centre de cercetare. Art.28. (1) Facultatea reprezintă unitatea funcţională de bază a Universităţii şi cuprinde unul sau mai multe domenii fundamentale de ştiinţă, artă, cultură. a) Domeniul fundamental de ştiinţă, artă şi cultură este definit prin cunoştinţe şi competenţe specifice pentru domeniul de studii. b) Fiecărui domeniu fundamental de ştiinţă, artă, cultură îi corespund domenii pentru studii universitare de licenţă (specializări). (2) Specializarea se individualizează prin programul de învăţământ şi programe analitice şi prin calificările oferite, răspunzând unor necesităţi de forţă de muncă ale unităţilor economice, sociale, culturale, de învăţământ, cercetare. (3) În cadrul facultăţii îşi desfăşoară activitatea: personalul didactic titular,

9

personalul didactic asociat, profesorii consultanţi, cercetătorii ştiinţifici şi proiectanţii, personalul didactic auxiliar şi nedidactic. (4) Facultatea este condusă de Consiliul Facultăţii, prezidat de Decan, şi elaborează propriul regulament, prin care îşi asigură desfăşurarea studiilor şi a cercetării ştiinţifice. (5) Consiliul Facultăţii este compus din reprezentanţii cadrelor didactice desemnaţi de catedre şi din reprezentanţii studenţilor în proporţia stabilită de lege. (6) Conducerea operativă a facultăţii este asigurată de Biroul Consiliului şi de către decan. Biroul Consiliului este format din decan, prodecan, cancelar şi un reprezentant al organizaţiei studenţilor la nivel de facultate. Art.29. (1) La nivelul Universităţii funcţionează departamente. Acestea sunt subordonate fie facultăţilor, fie universităţii. (2) Departamentele sunt conduse de Consilii, prezidate de directori. Art.30. (1) Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de învăţământ şi cercetare. (2) Catedra cuprinde personalul didactic sau, după caz, personalul de cercetare, proiectare şi auxiliar, care îşi desfăşoară activitatea de predare sau de cercetare într-o ramură or domeniu comun.. (3) Pentru constituirea unei catedre, sunt necesare cel puţin 15 posturi didactice. (4) Atunci când nu este posibil să se constituie o catedră, se poate organiza un colectiv, în cadrul altei catedre. (5) Catedra poate coordona centre de cercetare integrate, parţial sau total, acesteia. (6) Catedra este condusă de Biroul catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi din cel puţin 2 membri, aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectivă. Conducerea operativă a catedrei revine şefului de catedră. (7) Catedra este subordonată facultăţii sau, după caz, departamentului. (8) Înfiinţarea/modificarea/desfiinţarea unei catedre sau a denumirii acesteia se face de către Senat, la propunerea facultăţii/departamentului. Art.31. (1) Centrele de cercetare cuprind cercetători sau cadre didactice având preocupări ştiinţifice, care ţin de un grup de discipline înrudite sau, după caz, participând la realizarea unor teme de cercetare interdisciplinară. Ele se constituie în condiţiile legii, fiind menite să contribuie la o mai bună folosire a personalului de cercetare din catedre, departamente şi la creşterea competitivităţii Universităţii, pentru adjudecarea unor proiecte importante de cercetare. (2) Cercetătorii şi cadrele didactice desfăşoară o activitate ştiinţifică în cadrul centrelor de cercetare sau al centrelor de studii, ale departamentelor şi catedrelor/colectivelor, în condiţiile legii şi pe baza unui regulament aprobat de Senat. 4.3. Autonomia administrativ-financiară Art.32. Autonomia administrativ-financiară a Universităţii se realizează prin

10

dreptul: a) de a organiza structuri, servicii şi compartimente administrativ-financiare proprii; b) de a utiliza şi gestiona, conform nevoilor, priorităţilor şi deciziilor proprii, bugetul şi resursele financiare de care dispune; c) de a realiza venituri extrabugetare din cercetarea ştiinţifică şi alte prestaţii; d) de a stabili taxe (taxă de studiu şi taxă de licenţă) în conformitate cu prevederile legale şi propriile hotărâri, precum şi de a modifica cuantumul acestora; e) de a orienta investiţiile şi dotările, stabilind priorităţile, potrivit necesităţilor; f) de a efectua operaţiuni financiar-bancare cu orice parteneri, în funcţie de propriile necesităţi materiale; g) de a prelua donaţii şi legate, cu aprobarea rectorului; h) de a primi sponsorizări şi ajutoare de ordin material; i) de a acorda burse şi ajutoare sociale; j) de a administra spaţiul universitar şi întregul patrimoniu de care dispune conform necesităţilor proprii; k) de a organiza unităţi productive şi de servicii, care aduc profituri financiare sau de alt gen, în condiţiile prezentei Carte; Art.33. Resursele financiare ale Universităţii sunt constituite din finanţarea de bază, finanţarea complementară şi venituri extrabugetare. Art.34. Universitatea poate realiza venituri extrabugetare din taxe şi din activitatea de prestări servicii – cercetare ştiinţifică, consultanţă, activităţi editoriale, donaţii, sponsorizări etc. Art.35. (1) Fondurile bugetare de care dispune universitatea se alocă pe facultăţi şi departamente în funcţie de numărul studenţilor şi de costurile anuale pe student.

(2) Din totalul fondurilor obţinute prin contractul instituţional, contractul complementar şi din venituri extrabugetare un procent de 30% se va utiliza obligatoriu pentru susţinerea şi dezvoltarea patrimoniului Universităţii. Art.36. (1) Problemele generale de administrare a Universităţii sunt soluţionate prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie, adoptate cu majoritate simplă. Cvorumul Consiliului de Administraţie este 50% +1 din totalul membrilor.

(2) Componenţa Consiliului de Administraţie este cea prevăzută la art. 23 alin.7. (3) La şedinţele Consiliului de Administraţie participă, cu statut de invitaţi permanenţi, liderul sindical şi reprezentantul studenţilor. (4) Reprezentanţii autorităţilor sau instituţiilor publice ori agenţilor economici vor fi cooptaţi ca membri ai Consiliului de Administraţie prin hotărârea Biroului de Senat, la propunerea rectorului. Aceştia au drept de vot consultativ. Art.37. Întreaga activitate financiar-contabilă şi administrativă este coordonată de directorul general administrativ şi monitorizată de secretarul general. Art.38. În structura Direcţiei generale administrative a Universităţii intră: direcţii, servicii, birouri şi compartimente în condiţiile legii. Art.39. Toate aceste entităţi funcţionale sunt structurate potrivit sarcinilor

11

specifice ale domeniilor de activitate şi pe baza indicatorilor de normare a posturilor. 4.4. Autonomia didactică şi ştiinţifică Art.40. Autonomia didactică a Universităţii se concretizează în dreptul: a) de a concepe, organiza, desfăşura şi perfecţiona procesul de învăţământ, conform standardelor naţionale şi internaţionale; b) de a organiza, în condiţiile legii, catedre, departamente, specializări, facultăţi, pentru pregătirea studenţilor în domeniul de licenţă, de studii masterale şi doctorale; c) de a propune cifre de şcolarizare, corelate cu propriile posibilităţi; d) de organiza concursuri de ocupare a posturilor didactice şi didactice auxiliare; e) de a organiza activităţi de instruire permanentă şi de perfecţionare; f) de a participa la programe didactice naţionale şi internaţionale şi de a dezvolta parteneriate şi colaborări, în vederea perfecţionării învăţământului din Universitate şi a alinierii acestuia la standardele europene; g) de a adopta şi propune noi planuri de învăţământ, precum şi de a stabili programe analitice, în concordanţă cu standardele naţionale şi internaţionale; h) de a stabili standarde de evaluare ale nivelului predării; i) de a dezvolta şi moderniza baza materială, pentru susţinerea procesului instructiv-educativ. Art.41. Autonomia ştiinţifică se realizează prin dreptul: a) de a înfiinţa centre de cercetare ştiinţifică, în condiţiile legii; b) de a iniţia şi desfăşura programe de cercetare ştiinţifică proprii; c) de a organiza manifestări ştiinţifice (simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice, conferinţe etc.) cu participare naţională şi internaţională; d) de a participa la activităţile organizaţiilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale; e) de a stabili contacte cu parteneri, colaboratori şi asociaţii ştiinţifice: universităţi, instituţii de cercetare, agenţi economici, organizaţii, asociaţii şi fundaţii etc., de a desfăşura cu acestea activităţi pe bază de programe şi contracte de cercetare ştiinţifică, de consultanţă, proiectare, expertiză sau de a realiza produse şi tehnologii noi etc.;

f) de a elabora regulamentul propriu de desfăşurare a activităţii de cercetare ştiinţifică;

g) de a realiza publicaţii ştiinţifice şi de a avea edituri proprii; h) de a concura pentru obţinerea granturilor de cercetare; i) de a participa la programele de cercetare ale Uniunii Europene şi la alte

sisteme de cooperare ştiinţifică internaţională; j) de a evalua activitatea de cercetare ştiinţifică şi de a adopta măsuri în

consecinţă; k) de a valorifica, în ţară şi în străinătate, rezultatele cercetării ştiinţifice; 1) de a crea şi dezvolta permanent o bază de date pe INTERNET, cuprinzând

12

rezultatele celor mai relevante cercetări şi de a facilita accesul celor interesaţi la programele de cercetare ştiinţifică desfăşurate în Universitate;

m) de a utiliza resursele financiare obţinute din activitatea de cercetare pe bază de contract, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii, precum şi pentru remunerarea personalului care participă la activitatea de cercetare;

n) de a sprijini procesul de cercetare ştiinţifică şi, în egală măsură, pe cel instructiv-educativ, asigurând documentarea şi perfecţionarea cadrelor didactice şi a studenţilor, prin dotarea bibliotecilor proprii cu materiale de specialitate, corespunzătoare necesităţilor acestora şi achiziţionarea de biblioteci virtuale;

o) de a atrage studenţii în colective de cercetare; p) de a angaja personal de cercetare pe perioade determinate, salarizat din

contractele de cercetare; q) de a primi şi acorda distincţii şi premii, în semn de apreciere a activităţilor

cu rezultate meritorii, inclusiv de a conferi şi primi titluri didactice, academice, ştiinţifice.

Art.42. Autonomia didactică şi ştiinţifică se realizează prin activitatea desfăşurată la nivelul catedrei, departamentelor, facultăţilor, cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a centrelor de cercetare şi a Consiliului de cercetare ştiinţifică.

4. 5. Autonomia jurisdicţională

Art.43. Autonomia jurisdicţională a Universităţii reprezintă dreptul său de a decide prin organismele proprii de conducere asupra aplicării Cartei, precum şi în legătură cu toate problemele ce ţin de competenţa sa, în condiţiile legii.

Art.44. Prerogativele decurgând din autonomia jurisdicţională nu pot fi delegate unor organisme din afara Universităţii.

Art.45. Respectarea competenţelor organismelor autonomiei universitare este garantată.

4.6. Normele care reglementează viaţa comunităţii universitare

Art.46. La nivelul Universităţii şi al entităţilor structurale se adoptă

următoarele regulamente speciale: a) Regulamentul general de organizare şi funcţionare a Universităţii; b) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale facultăţilor, departamentelor,

şcolilor masterale, catedrelor şi centrelor de cercetare; c) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Biroului de Senat şi al

Consiliului de Administraţie; d) Regulamentul privitor la activitatea didactică; e) Regulamentul de funcţionare a învăţământului la distanţă şi frecvenţă

redusă; f) Regulamentul privitor la încadrarea, evaluarea şi promovare a personalului; g) Regulament privitor la acordarea titlurilor onorifice; h) Norme de administrare şi gestionare a patrimoniului;

13

i) Codul etic al Universităţii; j) Regulamentul de constituire şi funcţionare a Senatului şi a Consiliilor

facultăţilor/departamentelor; k) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Bibliotecii universitare,

Muzeului Universităţii, căminelor şi cantinelor studenţeşti; l) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Casei universitarilor şi Casei

studenţilor; m) Regulamentul taxelor de studii; n) Regulamentul privind circuitul documentelor. o) Regulamentul privind criteriile de ocupare a posturilor didactice de

preparator universitar, asistent universitar şi lector universitar. Art.47. Regulementele prevăzute de art.46 vor fi elaborate şi aprobate în

termen de 45 de zile de la adoptarea prezentei Carte.

14

CAPITOLUL 5: DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR

COMUNITĂŢII UNIVERSITARE

5.1. Drepturile Art. 48. Drepturile şi îndatoririle membrilor comunităţii universitare decurg

din prevederile legislaţiei în vigoare, ale contractul colectiv de muncă, precum şi din propriile reglementări;

Art. 49. Drepturile personalului didactic sunt următoarele: a) pregătirea, formarea continuă, dezvoltarea profesională şi participarea la

diferite forme de perfecţionare; b) programe de documentare şi schimburi de experienţă, la nivel naţional şi

internaţional; c) programe de specializare şi cooperare interuniversitară, în ţară şi străinătate; d) utilizarea bazei materiale şi a resurselor U.C.B., în vederea realizării

îndatoririlor profesionale; e) cercetarea ştiinţifică în domeniul de interes, cu respectarea normelor

deontologice ale cercetării ştiinţifice, f) comunicarea rezultatelor cercetării în ţară şi în străinătate; g) exercitarea proprietăţii intelectuale asupra prelegerilor şi oricăror rezultate

ale activităţii didactice şi de cercetare; h) dreptul de a exprima liber opinii profesionale în spaţiul universitar şi de a

iniţia acţiuni în nume propriu, în afara acestui spaţiu, dacă aceasta nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei;

i) de a nu fi perturbat, în timpul desfăşurării activităţii didactice; j) contestarea oricărei decizii considerată prejudiciabilă, la instanţa imediat

superioară celei care a luat decizia; k) participarea la activităţile catedrei, ale departamentului şi facultăţii din care

face parte; l) dreptul de a alege şi de a fi ales în funcţii de conducere, la diverse niveluri. m) dreptul de a avea postul rezervat, în condiţiile prevăzute de lege; n) dreptul de a promova în funcţia didactică; o) dreptul la concedii, în conformitate cu Statutul personalului didactic şi

legislaţia muncii. p) asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice sau policlinici şi

unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol, încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii;

q) compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea transportului, a cazării, a mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi de tratament ale învăţământului, ale sindicatelor sau în alte spaţii contractate;

r) reducere cu 50% pentru 6 călătorii dus-întors, pe calea ferată internă; s) dreptul de a face parte din asociaţii şi organizaţii sindicale şi profesionale; ş) dreptul de a participa la viaţa publică şi socială în propriul interes şi în

beneficiul U.C.B.;

15

t) dreptul de a fi salarizat pentru norma de bază. Art.50 . Drepturile studenţilor universităţii sunt următoarele: a) învăţământ gratuit sau cu taxă, potrivit legii; audierea prelegerilor,

frecventarea obligatorie a seminariilor, utilizarea laboratoarelor, unităţilor de practică, bibliotecilor, sălilor de lectură, a bazei cultural-sportive;

b) dreptul de a fi informaţi cu privire la activitatea desfăşurată în universitate; c) dreptul de a opta pentru parcurgerea anumitor pachete opţionale de studiu,

prevăzute în contractele de studii; d) participarea la activităţi ştiinţifice studenţeşti, asociaţii studenţeşti, tabere

sportive şi de odihnă finanţate de buget sau cercuri de cercetare, conduse de cadre didactice;

e) participarea la concursuri interstudenţeşti, pe diferite teme, stabilite de cadrele didactice universitare din centrele respective;

f) asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete ori policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat, cazare şi masă contracost, la căminele şi cantinele studenţeşti, în limita posibilităţilor existente;

g) reprezentare în Consiliile facultăţilor şi în Senat, potrivit legii; h) participarea prin reprezentare la şedinţele Consiliului de Administraţie; i) burse de performanţă, de studii, burse de studii şi cercetare în străinătate,

burse de merit sau burse de ajutor social, în condiţiile legii; j) reducerea tarifelor de transport local în comun, de suprafaţă şi subteran,

precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, cu 50% potrivit legii, în timpul anului;

k) tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice;

l) studenţii au dreptul de a se adresa Universităţii şi Facultăţilor prin cereri şi petiţii, la care se va răspunde într-un termen rezonabil.

Art.51. Studenţii aleşi ca membri ai Senatului universitar de organizaţiile studenţeşti vor desemna “Prefectul studenţilor”, care participă la şedinţele tuturor structurilor de conducere ale universităţii. 5.2. Îndatoririle Art.52. (1) Îndatoririle personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic decurg din legislaţia în domeniu, din prevederile Cartei Universităţii „Constantin Brâncuşi” şi din regulamentele stabilite în conformitate cu aceasta, din statul de funcţiuni şi din fişa postului, şi se referă la respectarea şi îndeplinirea integrală a: a) sarcinilor ce decurg din legislaţia în vigoare şi din reglementările Universităţii; b) prevederilor Cartei Universităţii şi a regulamentelor stabilite în conformitate cu aceasta; c) a obligaţiilor profesionale prevăzute în fişa postului şi consemnate în statul de funcţii;

d) obligaţiilor persoanelor care deţin funcţii academice de conducere de a

16

respecta prevederile contractului managerial încheiat cu rectorul Universităţii; e) a eticii profesionale.

(2) Personalul universităţii are, pe lângă obligaţiile prevăzute la aliniatul (1), obligaţia de a respecta următoarele norme de conduită: a) să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea îndatoririlor profesionale; b) să aibă o ţinută demnă şi civilizată, atât în relaţiile cu colegii, cât şi în relaţiile cu studenţii. Art.53. (1) Neîndeplinirea îndatoririlor profesionale prevăzute în statul de funcţii sau în fişa postului, precum şi încălcarea normelor de comportare în dauna interesului învăţământului şi a prestigiului universităţii se sancţionează disciplinar, în raport de gravitatea abaterilor. (2) Sancţiunile disciplinare se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art.54. (1) Cadrele didactice pot deţine, în afara normei de bază, numai o normă în cumul şi o normă la plata cu ora, stabilite la nivelul funcţiei didactice inferioare celei exercitate ca normă de bază.

(2) Norma de cumul se aprobă individual de Biroul Senatului, la propunerea Consiliului facultăţii.

(3) În mod excepţional, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Biroului Senatului, un cadru didactic poate presta maximum o normă în plata cu ora.

Art. 55. (1) Studenţii au următoarele îndatoriri: a) să respecte actele normative, care reglementează activitatea acestora; b) să încheie contractele de şcolarizare şi de studii la termenele stabilite de

conducerea facultăţilor şi departamentelor; c) să respecte clauzele prevăzute în acestea; d) să manifeste un comportament adecvat mediului academic; e) să frecventeze orele de seminar, de aplicaţii practice de practică

profesională; f) să promoveze examenele şi alte forme de verificare; g) să respecte normele de disciplină universitară şi să păstreze în stare de

funcţionare bunurile materiale ale Universităţii; h) să suporte prejudiciul cauzat Universităţii prin degradarea sau distrugerea

bunurilor materiale. Art.56. (1) Încălcarea normelor vieţii universitare de către studenţi se

sancţionează, după caz, cu: a) mustrare, aplicată de către decanul facultăţii; b) avertisment, aplicat de către decanul facultăţii; c) retragerea dreptului de a fi cazat în căminele Universităţii, sancţiune aplicată

de către Consiliul Facultăţii; d) pierderea dreptului de a se prezenta la sesiunea normală pentru neachitarea

taxei de şcolarizare şi pentru neparticiparea la seminarii şi laboratoare, sancţiune aplicată de către Consiliul Facultăţii;

e) exmatricularea din Universitate, sancţiune aplicată de către Rectorul Universităţii, la propunerea Consiliului Facultăţii.

17

(2) Sancţiunile prevăzute la punctele a-e) se motivează în scris şi se comunică studentului în cauză.

(3) Orice decizie de sancţionare poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, în faţa organului ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea.

(4) În toate situaţiile expuse mai sus, este obligatorie ascultarea prealabilă a studentului în cauză.

Art. 57. (1) Prezenta studenţilor la cursuri este obligatorie în proporţie de 40% pentru fiecare curs.

(2) Consiliul facultăţii poate aproba derogări referitoare la procentul obligatoriu de prezentă la cursuri cu privire la studenţii care frecventează şi cursuri în alte centre universitare. (3) Prezenţa studenţilor la seminarii este obligatorie în proporţie de 75%. (4) Prezenţa studenţilor la laboratoare şi cursuri practice este obligatorie.

18

CAPITOLUL 6: COMPETENŢE DECIZIONALE ŞI RĂSPUNDERI

6.1. Preliminarii

Art.58. În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organismele de conducere de la

nivelul Universităţii şi entităţile componente exercită următoarele competenţe decizionale prevăzute în prezenta Cartă:

6.2. Senatul

Art.59. Senatul este condus de rector şi reprezintă principalul organism de

conducere colegială a Universităţii şi are următoarele competenţe: a) adoptă Carta şi regulamentele de organizare şi funcţionare a Universităţii şi

hotărăşte revizuirea şi modificarea acestora; b) aprobă înfiinţarea, divizarea, concentrarea şi desfiinţarea de specializări,

departamente, catedre, centre de cercetare, de servicii sau de producţie pe baza propunerilor facultăţilor avizate de Biroul Senatului şi Consiliul de Administraţie;

c) aprobă înfiinţarea sau desfiinţarea de cursuri postuniversiţare pe baza propunerilor avizate de Biroul Senatului şi Consiliul de Administraţie;

d) adoptă cifrele de şcolarizare pe baza solicitărilor facultăţilor şi departamentelor, pe care le propune ministerului pentru aprobare;

e) aprobă planurile de învăţământ şi statele de funcţii ale facultăţilor şi departamentelor;

f) propune înfiinţarea de noi facultăţi, departamente, centre de cercetare şi urmăreşte îndeplinirea procedurilor legale de acreditare;

g) aprobă scoaterea posturilor didactice la concurs; h) aprobă criteriile de ocupare a posturilor pentru preparator, asistent şi lector

la propunerea Biroului Senatului; i) acordă derogări de vechime în conformitate cu legea, în funcţie de

performanţele candidaţilor ; j)validează alegerile prorectorilor, cancelarului general, decanilor/directorilor

şi consiliilor facultăţilor/departamentelor; k) aprobă raportul cu privire la constituirea şi execuţia bugetului; l) validează prin vot secret rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor

de preparator, asistent, lector, conferenţiar şi profesor în baza criteriilor stabilite de Senat şi Comisiile naţionale de atestare şi recunoaştere a titlurilor;

m) acordă titlurile de Profesor Asociat, Doctor Honoris Causa, Membru de Onoare al Senatului;

n) aprobă propunerile facultăţilor pentru înfiinţarea instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, precum şi propunerile de conducător de doctorat şi de specializări la doctorat;

o) aprobă anual menţinerea în activitate a unor cadre didactice; p) aprobă înfiinţarea comisiilor permanente la nivelul universităţii.

19

q) aprobă regulamentul de funcţionare al Casei universitarilor, Casei studenţilor şi al căminelor şi cantinelor studenţeşti;

r) analizează semestrial eficienţa cooperării internaţionale şi adoptă măsurile ce se impun în acest sens;

s) aprobă achiziţiile de imobile; ş) aprobă metodologia acordării burselor de specializare sau cercetare, cererile

pentru lectorate în străinătate, participările la manifestări ştiinţifice internaţionale, precum şi metodologia burselor pentru studenţi;

t) aprobă deplasarea cadrelor didactice în străinătate; ţ) aprobă anual personalul didactic asociat; u) aprobă şi evaluează mobilităţile cadrelor didactice şi ale studenţilor v) aprobă raportul de evaluare şi autoevaluare instituţională şi a corpului

profesoral. z) aprobă reduceri de taxe pentru cursanţii universităţii în cazuri temeinic

justificate. 6.3. Biroul Senatului

Art.60. Biroul Senatului are următoarele competenţe: a) asigură conducerea operativă a Universităţii prin adoptarea de decizii pentru

rezolvarea problemelor curente; b) duce la îndeplinire hotărârile Senatului; c) aprobă, cu mandatul Senatului, acordurile de cooperare internaţională; d) aprobă, cu mandatul Senatului, criteriile de organizare a concursurilor

pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din Universitate; e) aprobă, cu mandatul Senatului, criteriile şi standardele de evaluare periodică

a corpului profesoral şi a cercetătorilor; f) convoacă Senatul în şedinţe ordinare şi extraordinare; pregăteşte

documentele necesare desfăşurării acestor şedinţe; g) informează întreaga comunitate academică cu privire la deciziile Senatului

şi la propriile hotărâri; h) aprobă anual şi nominal normele de cumul şi plata cu ora; i) hotărăşte în privinţa achiziţiilor cu valoare de până la 3000 de EURO; j) stabileşte politicile salariale; k) iniţiază acţiuni privind prezenţa universităţii în viaţa comunităţii; l) detectează posibilităţile de atragere a unor parteneri pentru defăşurarea de

activităţi generatoare de venituri extrabugetare. Art.61. Hotărârile Biroului Senatului se adoptă cu majoritate absolută.

6.4. Consiliul de Administraţie

Art.62. Consiliul de Administraţie este condus de rector în calitate de

preşedinte şi are următoarele competenţe decizionale: a) asigură gestionarea resurselor instituţiei în plan economic, administrativ şi

20

de secretariat; b) analizează, avizează şi înaintează spre aprobarea Senatului propunerile de

investiţii şi de dezvoltare a bazei materiale; c) formulează propuneri către Senat, cu privire la utilizarea şi gestionarea

eficientă a fondurilor; d) participă la programe comune şi la alte operaţiuni productive, comerciale şi

financiar-bancare, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare; e) asigură gestionarea eficientă a fondurilor şi analizează execuţia bugetară; f) pregăteşte baza informaţională şi formulează propuneri pentru Biroul

Senatului cu privire la optimizarea gestionării universităţii în planul său de competenţă;

g) hotărăşte cu privire la încadrarea personalului nedidactic; h) elaborează strategia de dezvoltare a infrastructurii universităţii; i) îndeplineşte şi alte atribuţii date în competenţă de către Biroul Senatului şi

Senat.

6.5. Comisiile, Consiliile şi Colegiile Senatului

Art.63. Comisiile, Consiliile şi Colegiile Senatului au următoarele competenţe: a) elaborează regulamente proprii de organizare şi desfăşurare a activităţilor lor

şi le supun Senatului spre aprobare; b) realizează analize, sinteze, expertize şi prognoze în domeniile de

competenţă; c) fac propuneri Senatului în vederea îmbunătăţirii şi optimizării activităţii

domeniilor respective.

6.6. Rectorul

Art.64. Rectorul are următoarele atribuţii: a) asigură conducerea operativă a Biroului Senatului şi a Consiliului de

Administraţie; b) se preocupă de aducerea la îndeplinire a principalelor prevederi înscrise în

strategia managerială; c) se preocupă de aplicarea prevederilor Cartei şi a regulamentelor

universităţii; d) asigură punerea în executare a hotărârilor Senatului şi Biroului Senatului; e) coordonează activitatea generală şi urmăreşte realizarea strategiilor

ştiinţifice în domeniul universitar; f) deleagă competenţe prorectorilor, precum şi altor persoane în diverse

domenii; g) emite decizii pentru coordonarea activităţii curente a universităţii; h) coordonează activitatea de învăţământ-cercetare, inclusiv semnarea actelor

de studii; i) dispune înmatriculări şi exmatriculări ale studenţilor pe baza aprobării

21

Senatului; j) reprezintă instituţia de învăţământ superior în relaţiile cu terţii, atât în plan

naţional, cât şi în plan internaţional; k) se preocupă de dezvoltarea şi dotarea Universităţii; l) coordonează activitatea economico-financiară şi îndeplineşte prerogativele

de ordonator de credite; m) numeşte şi eliberează din funcţii personalul universitar; o) desemnează prorectorul înlocuitor pentru perioada cât absentează din

instituţie. p) înştiinţează Senatul cu privire la autosuspendarea sa şi delegările de

atribuţii. Art.65. Rectorul răspunde de activitatea desfăşurată în faţa Senatului.

6.7. Prorectorii

Art.66. (1) Prorectorii încheie contracte manageriale cu rectorul universităţii şi

au următoarele competenţe: a) coordonează activitatea în domeniile de competenţă; b) duc la îndeplinire hotărârile Senatului, Biroului Senatului, consiliului de

Administraţie şi ale Rectorului în domeniile de competenţă; c) îndeplinesc acele funcţii care le sunt delegate de către rector prin ordin scris

sau care sunt decise de Senat ori Biroul Senatului. (2) În cazul nerespectării clauzelor contractului managerial de către prorector,

rectorul poate dispune suspendarea acestuia şi propune Senatului spre validare persoana care va ocupa această funcţie.

Art.67. Prorectorii sunt membri ai Biroului Senatului şi răspund în faţa Rectorului, Biroului de Senat şi Senatului.

6.8. Cancelarul General

Art.68. Cancelarul general al Universităţii încheie un contract managerial cu rectorul şi are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea secretarului şef de instituţie de învăţământ superior; b) asigură ritmicitatea sesiunilor ştiinţifice, a simpozioanelor, meselor rotunde,

a dezbaterilor la nivelul Universităţii; c) contribuie la integrarea universităţii în activitatea spirituală a municipiului, a

judeţului şi a ţării; d) se îngrijeşte de editarea buletinelor ştiinţifice şi de multiplicarea unor

manuale, antologii, culegeri de probleme etc., propune achiziţionarea revistelor de specialitate;

e) informează, semestrial, Senatul cu privire la activitatea ştiinţifică; f) se preocupă de dotarea bibliotecii cu fondul de carte necesar; g) asigură legătura cu mijloacele de comunicare în masă prin purtătorul de

cuvânt;

22

h) coordonează pregătirea reuniunilor Senatului; i) supune dezbaterii Senatului, Biroului Senatului şi Consiliului de

Administraţie propunerile facultăţilor, departamentelor, centrelor de cercetare; j) verifică respectarea prevederilor legale şi ale Cartei de către entităţile

structurale ale Universităţii; k) urmăreşte transmiterea hotărârilor Senatului, Biroului Senatului şi

Consiliului de Administraţie. l) propune rectorului realizarea de consorţii educaţionale şi încheie, în acest

sens, protocoale cu licee şi instituţii reprezentative. Art.69. Cancelarul General răspunde în faţa Rectorului, Biroului de Senat şi a

Senatului. Art.70. În cazul nerespectării clauzelor contractului managerial de către

cancelarul general, rectorul poate dispune suspendarea acestuia şi propune Senatului spre validare persoana care va ocupa această funcţie.

6.9. Secretarul General

Art.71. Secretarul General este numit de rector şi are ca atribuţie generală monitorizarea activităţii financiar-contabile şi administrative a Universităţii.

Art.72. Atribuţiile cu caracter special ale secretarului general sunt stabilite de către rector prin fişa postului.

Art.73. Secretarul general este membru al biroului Senatului şi răspunde faţă de Rector, Birou Senat şi Senat.

6.10. Directorul general-administrativ

Art.74. Directorul general-administrativ are următoarele competenţe: a) coordonează întreaga activitate financiar-contabilă şi administrativă a

Universităţii şi se subordonează direct Rectorului. Are în subordine directorul economic, serviciul financiar-contabil, serviciul investiţii, administrativ şi social, compartimentul resurse umane.

b) coordonează activitatea de întreţinere a patrimoniului universităţii; c) duce la îndeplinire deciziile rectorului şi hotărârile organelor de conducere

în ceea ce priveşte administrarea universităţii; d) participă la managementul strategic al universităţii în calitate de membru al

Biroului de Senat şi al Consiliului de Administraţie; e) pune în practică politica universităţii în domeniile: finanţe, buget,

gestionarea personalului, gestionarea patrimoniului; f) propune conducerii universităţii acţiuni pentru obţinerea de resurse

suplimentare de finanţare; g) coordonează activitatea de achiziţii şi investiţii a Universităţii; h) coordonează întreg personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar aflat

în subordinea sa. i) organizează concursuri pentru ocuparea posturilor personalului economico-

23

administrativ; pe baza deciziilor conducerii universităţii; j) coordonează activitatea structurilor din subordine, cu privire la asigurarea

condiţiilor optime de studiu pentru studenţi; k) conduce personalul care deserveşte căminele şi cantinele universităţii. l) emite dispoziţii privind activitatea economico-administrativă curentă a

sectoarelor de activitate din domeniul de coordonare; m) propune sancţiuni şi premieri pentru personalul din structurile financiar-

contabile şi administrative ale universităţii. Art.75. Directorul general administrativ răspunde pentru activitatea desfăşurată

în faţa rectorului, a prorectorilor, secretarului general, Biroului Senatului şi Senatului.

6.11. Directorul Economic

Art.76. Directorul economic are următoarele competenţe: a) organizează compartimentul financiar-contabil; b) angajează Universitatea alături de rector în raporturile patrimoniale şi are

întreaga responsabilitate pentru documentele contabile întocmite. c)conduce, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din

compartimentul financiar-contabil; e) întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil pe baza

proiectelor de buget elaborate de către structurile universităţii şi aprobate în Biroul Senatului;

f) organizează evidenţa patrimoniului şi stabileşte modul de organizare şi efectuare a inventarierii;

g) urmăreşte încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

Art.77. Directorul economic răspunde de activitatea desfăşurată în faţa directorului general administrativ, a secretarului general, a prorectorilor, a rectorului, a Biroului Senatului şi a Senatului.

6.12. Consiliul Facultăţii/Departamentului

Art.78. Consiliul Facultăţii/Departamentului are următoarele competenţe: a) organizează şi conduce întreaga activitate din facultate; b) defineşte şi redefineşte obiectivele şi misiunile facultăţii; c) propune înfiinţarea sau desfiinţarea de specializări; d) elaborează şi avizează planurile de învăţământ; e) întocmeşte rapoartele de autoevaluare în vederea evaluării academice a

specializărilor; f) stabileşte criteriile şi standardele pentru evaluarea periodică a corpului

profesoral şi a personalului de cercetare; g) evaluează periodic activitatea didactică şi de cercetare din cadrul facultăţii; h) adoptă proiectul de buget şi planul de achiziţii pentru facultate cu

respectarea procentului de 30% pentru investiţii;

24

i) stabileşte criteriile şi standardele specifice pentru ocuparea prin concurs a posturilor didactice cu respectarea criteriilor şi standardelor minime stabilite la nivel naţional sau la nivelul Universităţii;

j) aprobă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) şi propune comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor;

k) aprobă acordarea titlurilor didactice de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) şi avizează acordarea titlurilor didactice de conferenţiar şi profesor ;

l) propune spre aprobare Biroului Senatului dosarele cadrelor didactice asociate şi avizează cererile de acordare a titlului de profesor consultant şi cererile de prelungire a activităţii peste vârsta de pensionare;

m) avizează statele de funcţii şi personal didactic elaborate de către catedre; n) fundamentează şi avizează cifrele de şcolarizare; o) propune condiţiile specifice de admitere la toate nivelurile de studii;

organizează concursurile de admitere; p)stabileşte criteriile şi condiţiile de înscriere la a doua specializare a

absolvenţilor cu diplomă de licenţă; q) stabileşte criteriile specifice pentru transferul interuniversitar al studenţilor

şi avizează cererile de transfer; r) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a creditelor,

certificatelor şi diplomelor de studii; s) stabileşte lista studenţilor care beneficiază de burse şi de alte forme de

sprijin; ş) stabileşte modalităţile de alegere a organismelor de conducere din facultate; t) organizează manifestări ştiinţifice; ţ) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţia facultăţii cu

respectarea prevederilor legale; u) iniţiază, cu aprobarea Biroului Senatului, activităţi pentru realizarea de

venituri extrabugetare; v) stabileşte, cu aprobarea Senatului sau a Biroului Senatului, acorduri de

colaborare cu instituţii din ţară sau din străinătate. Art.79. Consiliul Facultăţii/Departamentului răspunde pentru activitatea

desfăşurată în faţa Biroului Senatului şi Senatului.

6.13. Decanul/Directorul

Art.80. (1) Decanul/Directorul este reprezentantul Facultăţii/Departamentului în relaţiile cu terţii.

(2) Decanul încheie un contract managerial cu Rectorul şi are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea curentă a facultăţii şi a Consiliului profesoral; b) se preocupă de asigurarea şi promovarea cadrelor didactice; c) avizează transferul studenţilor de la o facultate la alta; d) realizează annual proiectul de buget şi planul de achiziţii pentru facultate;

25

e) aprobă transferurile de la o specializare la alta în cadrul facultăţii; f) propune Consiliului facultăţii înmatriculări, reînmatriculări, prelungiri de

şcolarizare şi exmatriculări; g) aprobă programul orar şi calendarul sesiunilor de examene; h) propune gratificaţii şi sancţiuni; i) semnează acordurile încheiate cu alte facultăţi, matricolele, diplomele şi

atestatele; j) decanul se ocupă de asigurarea şi promovarea cadrelor didactice din

facultate; k) decanul poate delega atribuţii prodecanilor. Art.81. În cazul nerespectării clauzelor contractului managerial de către

decan/director departament, rectorul solicită Consiliului facultăţii declanşarea procedurii de alegere a unui nou decan.

Art.82. Decanul/Directorul răspunde pentru activitatea desfăşurată în faţa Consiliului Facultăţii, Biroului Senatului şi a Senatului.

6.14. Prodecanii

Art.83. (1) Prodecanii asigură conducerea curentă în diferite domenii din activitatea facultăţii.

(2) Prodecanii încheie contract managerial cu decanul facultăţii şi au următoarele atribuţii:

a) suplinesc decanul, cu avizul acestuia, în raporturile cu Universitatea, alte facultăţi, instituţii sau organisme;

b) urmăresc buna desfăşurare a activităţii administrative la nivelul facultăţii şi colaborează cu directorul general administrativ pentru eficientizarea acesteia;

c) realizează legătura cu catedrele în domeniile ce le au în competenţă. Art.84. În cazul nerespectării clauzelor contractuale de către prodecan, decanul

poate solicita Consiliului facultăţii declanşarea procedurilor pentru alegerea unui alt prodecan.

Art.85. Prodecanii răspund în fata decanului şi a Consiliului Facultăţii. 6.15. Cancelarul Facultăţii/Departamentului

Art.86. (1) Cancelarul facultăţii/Departamentului organizează şi coordonează

activitatea ştiinţifică a facultăţii. (2) Are următoarele atribuţii: a) pregăteşte reuniunile Consiliului facultăţii; b) supune dezbaterii Consiliului facultăţii propunerile catedrelor,

departamentelor, unităţilor de cercetare referitoare la activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică;

c) verifică respectarea reglementărilor în hotărârile catedrelor, departamentelor;

d) verifică comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice,

26

desfăşurarea concursurilor; e) asigură cvorumul Consiliului in conformitate cu reglementările legale şi ale

Cartei; f) comunică rezultatele votului; g) înaintează propunerile Consiliului Facultăţii către Senatul Universităţii; h) transmite hotărârile Consiliului Facultăţii/Departamentelor, catedrelor,

centrelor de cercetare; i) conlucrează cu Cancelarul general al universităţii pentru asigurarea

integrării comunităţii universitare în viaţa spirituală a municipiului, judeţului şi ţării; j) asigură organizarea şi desfăşurarea reuniunilor ştiinţifice ale facultăţii; k) asigură popularizarea manifestărilor cultural-ştiinţifice şi sportive ale

facultăţii. Art.87. Cancelarul facultăţii răspunde în faţa decanului şi Consiliului

Facultăţii.

6.16. Catedra

Art.88. Catedra organizează şi coordonează activitatea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domenii academice specifice, cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplină sau dintr-un grup de discipline din acelaşi domeniu.

Art.89. Catedra are următoarele competenţe: a) propune planurile de învăţământ pentru specializări; b) întocmeşte, aprobă şi evaluează programele disciplinelor de studiu şi ale

activităţilor de pregătire practică; c) fundamentează şi transmite cifrele de şcolarizare pentru specializările pe

care le coordonează; d) stabileşte modalităţile de evaluare a studenţilor în acord cu normele generale

stabilite de consiliul facultăţii; e) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a creditelor de

studii; f) întocmeşte statele de funcţii şi de personal didactic; g) evaluează activitatea colectivului profesoral şi a personalului de cercetare

din catedră; h) asigură realizarea de către colectivul profesoral şi de către personalul de

cercetare a obligaţiilor din statele de funcţii; i) propune recompense şi sancţiuni pentru membrii colectivului profesoral şi

pentru personalul de cercetare din catedră; j) propune scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare; k) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice şi de

cercetare; l) propune cadrele didactice asociate şi avizează cererile de acordare a titlului

de profesor consultant şi cererile de prelungire a activităţii peste vârsta de pensionare; m) coordonează activitatea de cercetare din catedră şi organizează manifestări

27

cultural-ştiinţifice şi sportive; n) avizează funcţionarea centrelor şi a unităţilor de cercetare care utilizează

infrastructura facultăţii; o) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţie, cu respectarea

prevederilor legale; p) participă la competiţiile pentru obţinerea de fonduri suplimentare.; q) propune stabilirea unor acorduri de colaborare cu parteneri din ţară sau din

străinătate. Art.90. Catedra răspunde de activitatea desfăşurată în fata decanului şi

Consiliului Facultăţii.

28

CAPITOLUL 7: PROCEDURA ALEGERII ORGANELOR DE CONDUCERE

ALE UNIVERSITĂŢII „CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

7.1. Principii generale

Art.91. Membrii comunităţii academice au dreptu1 de a lua parte la conducerea activităţilor universitare, în conformitate cu prevederile legale incidente în domeniu şi ale prezentei Carte.

Art.92. (1) Numărul de locuri în organismele de conducere ale universităţii este repartizat personalului didactic şi studenţilor, potrivit procentelor stabilite prin lege.

(2) Desemnarea reprezentanţilor studenţilor în organismele din care, în mod legal, fac parte se realizează de către organizaţiile studenţeşti, conform procedurilor proprii şi în proporţia stabilită de lege.

Art.93. (1) Alegerile se organizează succesiv, începând de la catedre, facultăţi, departamente până la nivelul conducerii universităţii.

(2) Procedura de alegeri la nivelul departamentelor este similară cu cea de la nivelul facultăţilor.

(3) Alegerile pentru toate funcţiile de conducere se fac pe baza votului secret şi direct.

(4) Pot candida pentru ocuparea unei funcţii academice de conducere cadrele didactice cu titlu de conferenţiar sau profesor universitar, titulare ai universităţii care exercită contractul de muncă sau titulari cu post rezervat la universitate, în condiţiile art. 101 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Art.94. Funcţiile de rector şi de decan nu pot fi ocupate de aceeaşi persoană mai mult de două mandate succesive.

Art.95. Fiecare persoană are dreptul la un singur vot. Art.96. Adunările pentru alegeri sunt legal constituite în prezenta a cel puţin

două treimi din numărul membrilor colectivelor respective, votul adoptându-se cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art.97. Funcţiile de rector, prorector, cancelar general, decan, prodecan, cancelar al facultăţii, director de departament, şef de catedră nu se cumulează în cadrul universităţii.

Art.98. (1) Nici o persoană care ocupă o funcţie de conducere la nivel de universitate şi /sau facultate nu poate ocupa funcţii de conducere în alte universităţi, fundaţii sau asociaţii care desfăşoară activităţi de învăţământ superior ori sunt membri în structuri de conducere ale acestora.

(2) În cazul în care o persoană deţine funcţii de conducere în alte universităţi, fundaţii sau asociaţii care desfăşoară activităţi de învăţământ superior ori sunt membri în structuri de conducere ale acestora, trebuie să opteze pentru una din ele, în termen de 30 de zile, sub sancţiunea pierderii funcţiei din Universitate.

Art.99. Nu pot deţine funcţiile de rector, prorector, cancelar general, secretar general şi decan preşedinţii partidelor politice de la nivel local şi naţional.

29

Art.100. Nu pot candida pentru ocuparea funcţiilor de conducere: a) persoanele care au vârsta legală de pensionare la data alegerilor sau

îndeplinesc condiţiile de pensionare în timpul mandatului; b) persoanele care sunt urmărite penal. Art.101. Nu pot face parte din acelaşi organ de conducere colegială rudele de

gradul I şi II, precum şi persoanele care au calitatea de soţi. Art.102. Funcţiile de conducere din universitate, cu excepţia rectorului, se

confirmă de Senatul Universităţii. Rectorul ales de Senat se confirmă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Art.103. Persoana aleasă într-o funcţie de conducere poate pierde calitatea respectivă prin revocare, suspendare, demisie, deces, pierderea calităţii de membru al comunităţii universitare.

Art.104. Persoana aflată într-o funcţie de conducere poate fi revocată din funcţie prin procedura folosită pentru alegere, la iniţiativa unei treimi din numărul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie.

Art.105. Ministrul educaţiei şi cercetării îl poate suspenda din funcţie pe rectorul universităţii, în condiţiile legii.

Art.106. Locurile devenite vacante în organismele colegiale în timpul mandatului se completează prin aceeaşi procedură pentru durata de timp rămasă neefectuată.

Art.107. Durata mandatului pentru funcţiile de conducere sau membru în organele colegiale de conducere este de 4 ani şi începe imediat după validarea alegerilor, dar nu mai târziu de 30 zile de la această dată.

7.2. Alegerile la nivelul catedrelor

Art.108. (1) Alegerea şefului de catedră se face de către membrii catedrei respective din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale pentru a ocupa o astfel de funcţie, pe baza candidaturii depuse cu cel puţin 15 zile înainte.

(2) Conducerea şedinţei de alegeri se face de către decanul de vârstă. (3) În mod excepţional, se pot face propuneri şi în timpul desfăşurării

alegerilor. Art.109. (1) Persoanele care candidează pentru funcţia de şef de catedră

trebuie să fie titulare ale catedrei facultăţii/departamentului, cu gradul didactic de profesor sau conferenţiar.

(2) Excepţional, poate candida pentru funcţia de şef de catedră lectorul universitar cu titlul ştiinţific de doctor.

Art.110. Alegerea şefului de catedră se face pe baza buletinelor de vot, prin vot secret şi direct.

Art.l11. (1) Şef de catedră este ales candidatul care obţine jumătate plus unu din totalul voturilor membrilor prezenţi, titulari ai catedrei. In situaţia în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea cerută, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în ordinea descrescândă a numărului de voturi „pentru” obţinute.

30

(2) Şeful de catedră nou ales este membru de drept al Consiliului facultăţii. Art.112. (1) Propunerea pentru alegerea membrilor biroului catedrei se face de

către şeful catedrei, propunere ce trebuie validată prin vot direct şi secret de către membrii acesteia.

(2) Catedra desemnează, prin vot secret, ceilalţi reprezentanţi în consiliu, potrivit normei de reprezentare stabilită pentru fiecare facultate.

Art.l13. Hotărârile adoptate de membrii catedrei, în cadrul şedinţei de alegeri ,vor fi consemnate într-un proces verbal care trebuie să conţină, în mod obligatoriu, rezultatul votului, numele noului şef de catedră, numele membrilor catedrei şi lista reprezentanţilor în consiliul facultăţii. Procesul verbal va fi semnat de cel care 1-a întocmit şi de participanţii la şedinţă.

7.3. Alegerile la nivelul facultăţilor/departamentelor

Art.114. (1) Consiliul facultăţii/departamentului este constituit din reprezentanţii desemnaţi de catedre şi studenţi, în proporţiile stabilite de lege. Convocarea şedinţei de constituire a consiliului facultăţii/departamentului se face de către decanul/directorul în funcţie.

(2) Şedinţa de alegeri a consiliului facultăţii este condusă de decanul de vârstă. (3) În această şedinţă se aleg: decanul, prodecanul, cancelarul facultăţii şi se

desemnează reprezentanţii facultăţii în Senat. (4) Pentru funcţia de decan pot candida profesori şi conferenţiari titulari ai

facultăţii. Pentru funcţia de prodecan şi cancelar al consiliului facultăţii pot candida profesori, conferenţiari şi, excepţional, lectori universitari cu titlul ştiinţific de doctor.

Art.115. Persoanele care candidează pentru una din funcţiile de conducere de la nivelul facultăţii vor depune la secretariatul decanatului, cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor, programe proprii de acţiune pentru perioada mandatului.

Art.116. Candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul voturilor membrilor prezenţi este declarat ales pe funcţia pentru care a concurat.

Art.117. În situaţia în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea cerută, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în ordinea descrescândă a numărului de voturi “pentru” obţinute.

Art.118. Alegerea prodecanului şi a cancelarului facultăţii se face pentru fiecare funcţie în parte, la propunerea noului decan ales, prin vot direct şi secret. Se declară aleşi cei care obţin majoritatea de voturi, conform procedurii stabilite.

Art.119. (1) Consiliul facultăţii desemnează biroul consiliului, format din decan, prodecan, cancelar şi reprezentantul studenţilor, ales de studenţii membri ai consiliului facultăţii.

(2) Consiliul facultăţii alege reprezentanţii săi în Senat, conform prevederilor legale şi normelor de reprezentare stabilite.

(3) Decanii nou aleşi sunt membri de drept ai Senatului şi vor face parte din Biroul Senatului.

Art.120. Cu ocazia desfăşurării alegerilor la nivelul facultăţii, se încheie un proces verbal, în care se precizează rezultatul votului, lista nominală, pe funcţii, a

31

celor aleşi în biroul consiliului şi lista nominală a reprezentanţilor facultăţii în Senat. Procesul verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de cei prezenţi la şedinţă, constituie documentul pe baza căruia se solicită validarea alegerilor la nivelul facultăţii. Rezultatul alegerilor de la nivelul facultăţilor se va înainta Senatului pentru confirmare.

Art.121. Senatul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul facultăţilor şi confirmă legalitatea alegerii decanilor, prodecanilor, cancelarilor şi reprezentanţilor facultăţilor/departamentelor în Senat. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale şi ale Cartei Universitare, Senatul organizează noi alegeri în termen de o săptămână de la data invalidării alegerilor.

7.4. Alegerile la nivelul Senatului Universităţii şi Biroului Senatului Universităţii

Art.122. Rectorul în funcţie convoacă Senatul nou ales în şedinţa de alegeri. Art.123. (1) Conducerea şedinţei de alegeri se face de către decanul de vârstă

care prezintă candidaturile depuse de candidaţii la funcţia de rector cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.

(2) Persoanele care candidează pentru funcţia de rector trebuie să depună la Secretariatul Rectoratului Universităţii programul managerial propriu pentru perioada mandatului spre a putea fi consultat de către membrii Senatului.

(3) Decanul de vârstă dă cuvântul, în ordinea stabilită de Senat, candidaţilor la funcţia de rector pentru a-şi prezenta programul managerial şi organigrama propusă. Se declară ales rector candidatul care obţine cele mai multe, voturi „pentru”.

Art.124. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul de voturi necesar, respectiv jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri.

Art.125. (1) Rectorul nou ales face propuneri pentru prorectori şi cancelarul general, care se supun individual aprobării membrilor Senatului. Candidaţii care întrunesc majoritatea voturilor, conform procedurii stabilite, sunt consideraţi aleşi.

(2) Dacă unii candidaţi nu întrunesc majoritatea cerută, rectorul face alte propuneri şi se organizează un nou vot.

Art.126. Cu ocazia alegerilor la nivelul Senatului, se întocmeşte un proces verbal în care se consemnează rezultatele votului, numele rectorului, prorectorilor şi cancelarului. Acesta se păstrează la rectorat pe perioada mandatului, iar după aceea se arhivează.

Art.127. În situaţia unor încălcări ale prevederilor legale şi ale Cartei, Senatul hotărăşte organizarea de noi alegeri în termen de 15 zile de la data deciziei de invalidare.

Art.128. Rectorul ales de către Senat se confirmă prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

32

7.5. Procedura alegerii celorlalte organisme colegiale

Art.l29. (1) Senatul ales, în prima sa şedinţă, procedează la adoptarea

Regulamentului de alegere şi organizare a celorlalte organisme colegiale. (2) Funcţiile de director general administrativ şi de director economic se

ocupă prin concurs, iar numirea pe funcţie se face prin decizie a rectorului.

33

CAPI'I'OLUL 8 : RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

Art.130. Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu reprezintă o parte

integrantă a comunităţii academice internaţionale, a cărei activitate academică şi ştiinţifică este consubstanţială aceloraşi valori morale, educaţionale, ştiinţifice şi culturale.

Art.l31. Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu urmăreşte dezvoltarea cooperării atât în domeniul academic, cât şi în domeniul cercetării ştiinţifice, cu universităţi de prestigiu din întreaga lume, precum şi cu organizaţii/asociaţii cu caracter academic internaţionale.

Art.132. Principalele direcţii promovate în dezvoltarea relaţiilor internaţionale sunt:

a) dezvoltarea relaţiilor internaţionale de colaborare cu alte universităţi sau organizaţii internaţionale cu caracter academic;

b) sporirea prestigiului Universităţii prin diseminarea rezultatelor obţinute de către comunitatea academică internaţională;

c) facilitarea schimburilor inter-universitare atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenţi;

d) atragerea unui număr mai mare de studenţi străini în programele formative organizate de Universitatea „Constantin Brâncuşi" Târgu -Jiu;

Art.133. Formele cooperării internaţionale promovate de universitate sunt: a) acorduri de colaborare cu alte universităţi; b) afilieri la organizaţii cu profil academic şi/sau societăţi ştiinţifice

internaţionale; c) participarea la programe de cercetare şi culturale internaţionale; d) participarea la competiţii internaţionale; e) participarea la manifestări ştiinţifice internaţionale; f) organizarea de manifestări cu participare internaţională; g) schimburi de cadre didactice şi studenţi; h) invitarea de specialişti din alte ţări la manifestările ştiinţifice organizate

de universitate şi de personal didactic în calitatea de visiting profesori, de la universităţile cu care are relaţii de cooperare;

i) participarea la programe europene şi internaţionale. Art.134. În vederea realizării în condiţii optime a acestor obiective, este

organizat Compartimentul de Relaţii Internaţionale, subordonat direct Cancelarului general al universităţii.

Art.135. Organizarea şi funcţionarea acestui compartiment şi personalul necesar funcţionării în condiţii oportune ale acestuia vor fi stabilite de către Senat.

Art.136. Acest Compartiment va avea în componenţa sa şi câte un reprezentant al fiecărei facultăţi.

Art.137. Principalele atribuţii ale Compartimentului de Relaţii Internaţionale sunt:

a) elaborarea corespondentei internaţionale în vederea extinderii numărului

34

de acorduri de cooperare academică internaţională; b) popularizarea Universităţii în străinătate, prin distribuirea unor materiale

în limbile engleză şi franceză, în medii universitare, asociaţii, centre culturale etc.; c) elaborarea de buletine informative referitoare la activităţile curente ale

compartimentului; d) conceperea şi redactarea materialelor publicitare în vederea popularizării

acţiunilor universitare: sesiuni de manifestări ştiinţifice, cursuri şi olimpiade/şcoli de vară etc. ;

e) evidenţa, popularizarea, distribuirea şi monitorizarea burselor pentru studenţi şi pentru cadre didactice în străinătate: stagii de studii universitare şi postuniversitare, de cercetare, masterale şi de specializare/cercetare precum şi informaţii despre burse, necesare celor interesaţi (studenţi, absolvenţi, cadre didactice etc.);

f) coordonarea programelor europene şi internaţionale; g) redactarea actelor necesare deplasării cadrelor didactice în străinătate; h) elaborarea corespondenţei cu străinii care doresc informaţii referitoare la

programele de studiu şi la acţiunile universitare oferite şi, respectiv, desfăşurate de Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu.

Art.138. În funcţie de bugetul alocat Universităţii, anual, Senatul hotărăşte cuantumul sumelor în valută ce se repartizează facultăţilor în vederea dezvoltării relaţiilor internaţionale.

Art.139. (1) Metodologia aprobării burselor de specializare sau cercetare, a participărilor la manifestări ştiinţifice internaţionale, burselor pentru studenţi, precum şi candidaturile profesorilor pentru lectoratele în străinătate se stabilesc de către Compartimentul de Relaţii Internaţionale şi se aprobă de Senatul Universităţii.

(2) Criteriul fundamental de apreciere este cel profesional, iar metodologia este publică.

Art.140. Deplasarea în străinătate a cadrelor didactice nu trebuie să afecteze procesul de învăţământ. Orice deplasare se avizează de şeful de catedră şi de către decan şi se aprobă de către Senatul Universităţii.

Art.141. Universitatea îşi organizează toate activităţile, astfel încât să-şi poată evidenţia valorile pe care le deţine şi produce, pentru ca studenţii şi personalul didactic să poată beneficia de avantajele integrării europene şi ale cooperării internaţionale.

35

CAPITOLUL 9: DISPOZIŢII FINALE

Art.142. Conţinutul contractului managerial pentru fiecare funcţie de conducere

academică va fi elaborat de către cancelarul general, avizat de rector şi supus spre aprobare Biroului Senatului, în termen de 30 de zile de la data adoptării prezentei carte. Contractele manageriale se vor încheia în cel mult 15 zile de la data aprobării prevederilor acestora.

Art.143. Din comisiile de concurs şi examene nu pot face parte rude de gradul I şi II , precum şi persoanele care au calitatea de soţi. Aceste situaţii se vor rezolva de către Consiliul facultăţii.

Art. 144. Cu data adoptării prezentei Carte va intra în vigoare clauza de fidelitate şi neconcurenţă, în condiţiile legii.

Art.145. (1) Suplinirea colegială se aprobă de către Consiliul facultăţii la propunerea decanului, pentru o perioadă de până la 6 zile. Decanul va informa biroul Senatului cu privire la suplinirile colegiale aprobate de Consiliul facultăţii.

(2) Suplinirea colegială pentru o perioadă mai mare de 6 zile se aprobă de către Biroul Senatului.

Art. 146. In vederea adoptării proiectului Cartei, aceasta se supune dezbaterii Biroului Senatului, Consiliilor facultăţilor/departamentelor, catedrelor, organizaţiilor studenţeşti şi sindicatelor.

Art. 147. Carta se adoptă de Senatul Universităţii prin votul majorităţii membrilor Senatului şi intră în vigoare la data adoptării sale.

Art. 148. Propunerea de modificare a Cartei se face la iniţiativa rectorului, a Biroului Senatului sau a 2/3 din membrii Senatului şi urmează procedura folosită la adoptare.

Art. 149. Pe baza Cartei, entităţile structurale ale Universităţii elaborează propriile regulamente, pe care le supun spre aprobare Senatului în termen de 30 de zile de la adoptarea ei.

Art. 150. După adoptare, Carta se traduce în limbile franceză, engleză şi se transmite universităţilor din ţară şi străinătate. Art. 151. Prezenta Cartă a fost aprobată în Şedinţa Senatului din 27 ianuarie 2006 cu 29 voturi pentru, 0 împotrivă şi 0 abţineri.

Art. 152. Pe aceeaşi dată, se abrogă Carta aprobată de Senatul Universităţii la data de 18 februarie 2004.

RECTOR, CANCELAR GENERAL, Prof.univ.dr. Adrian Gorun Conf.univ.dr. Moise Bojincă

36