NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞI A INSTALAŢIILOR AFERENTE

Indicativ: C. 16-79

Jnloculeşte: C. 16-62

PARTEA 1

DISPOZIŢII COMUNE TUTUROR LUCRĂRILOR

1. PREVEDERI GENERAL E

Obiectivele şi regimul de aplicare a normativului

1.1. Prevederile prezentului normativ se adresează tuturor organizaţiilor de proiectare şi execuţie din ţară, indiferent de subordonarea lor şi prescriu măsuri pentru asigurarea bunei calităţi a 1ucrărilor de construcţii şi instalaţii ce se execută pe timp friguros.

1.2. Obligativitatea aplicării oricăror măsuri stabilite pentru buna pregătire, executare şi protejare a lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe timp friguros este determinată de condiţiile termo-climatice reale (ger, ninsoare cu sau fără viscol, lapoviţă, ploi reci, vînt puternic şi rece, polei etc.), existente efectiv pe şantier în perioada realizării lucrărilor, indiferent de anotimpul în care se produc aceste fenomene.

Perioada convenţională de lucru pe timp friguros, necesară planificării lucrărilor în condiţii probabile de temperaturi scăzute, se consideră de la 15 noiembrie anul curent, pînă la 15 martie anul următor.

1.3. Se numeşte zi friguroasa ziua în care temperatura aerului măsurată la ora 7 dimineaţa, în aer liber, la umbră, la înălţimea de 2 m, de la sol şi la depărtare de cel puţin 5 m de orice construcţie, este mai mică de +5°C.

Elaborat, de: ,INSTITUTUL DE CERCETĂRI IN CONSTRUCTII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR - INCERC

Aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 152 din 13 iulie 1979

11

Clasificarea măsurilor necesare pentru timpul friguros

1.4. Măsurile ce se impun în perioada de timp friguros se diferenţiază, in funcţie de scopul urmărit şi de etapa în care urmează a fi aplicate, astfel:

a) măsuri organizatorice cu caracter preventiv care se realizează din vreme, inainte de apariţia timpului friguros, şi în orice caz înainte de a începe executarea lucrărilor la care se referă;

b) măsuri şi tehnologii speciale care se aplică în timpul execuţiei, corespunzător cu specificul lucrărilor şi cu conditiile reale de lucru existente pe şantier;

c) măsuri de protectie termică a lucrărilor executate, care se aplică pe un anumit interval de timp după terminarea execuţiei,in scopul de a asigura menţinerea în continuare a conditiilor termice necesare lucrărilor pentru atingerea calitătii cerută acestora prin prescripţiile tehnice respective.

Măsurile din fiecare grupă mentionată mai sus diferă după intensitatea fenomenelor din perioada de timp friguros şi, în primul rind, după in tensitatea frigului.

In ceea ce priveşte măsurile din grupa c, aplicarea acestora poate fi suspendată in acele zile ale perioadei in care pe şantier există conditii climatice favorabile, in raport cu elementele ce definesc ziua friguroasă, conform pct. 1.3, spre a se evita astfel efectuarea unor cheltuieli inutile in timpul zilei.

Totuşi, in noptile perioadei respective este obligatorie mentinerea diverselor măsuri de protectie locală, în scopul de a se preîntîmpina riscul degradării lucrărilor in cauză, datori tă scăderilor bruşte de temperatură sau a altor fenomene de inrăutăţire a vremii ce pot in terveni în cursul noptii.

1.5. Proiectul de, organizare a activitătii pe timp friguros face parte integrantă din proiectul de organizare - faza -I-a- elaborat conform "Normativ pentru proiectarea lucrărilor ,de organizare de şantier", P.I05-79, prin care se estimează valoarea lucrărilor de executat pe timp friguros in baza stadiilor in CEI (graficul eşalonării investitiei).

In baza acestui proiect, constructorul va elabora anual, în raport cu specificul fiecărui şantier precum şi tinînd seama de stadiile reale pentru fiecare obiect, proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros careva trebui să cuprindă totalitatea măsurilor mentionate la pct.I.4. ce nu au fost cuprinse în

12

proiectul general de organizare de şantier sau în proiectele obiectelor de bază ca tehnologii de execuţie specifice, şi care nu au fost prevăzute în cota acordată prin normativul P .91 -77 ,(Normativ privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrări de construcţii montaj). Aceste cheltuieli suplimentare se suportă din cota de diverse şi neprevăzute la devizul general, cu avizul proiectantului şi cu aprobarea beneficiarului. .

1.6. Organizaţiile de proiectare şi execuţie interesate pot utiliza şi alte solutii în afara celor prevăzute în acest normativ, dacă ele conduc la rezultate calitative bune şi se realizează mai uşor şi mai economic. Cînd soluţiile sînt propuse de unităţile executante, ele trebuie să aibă şi avizul proiectantului.

2. SARCINILE GENERALE CE REVIN ÎN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, .PRECIZAREA PRINCIPALELOR MASURI

2.1. Pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii şi instalatii aferente trebuie să se ia din vreme o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care se referă la următoarele activităti, principale:- amenajări generale de şantier;- măsuri pentru urmărirea calităţii lucrărilor;- constructiile speciale de şantier;- instalatiile şi retelele de şantier;- depozitarea şi conservarea materialelor;- utilajele şi mijloacele de transport;- instalatiile de încălzire tehnologică;- înregistrări de date meteorologice necesare şantierului;- protecţia şi igiena muncii;- paza contra incendiilor;- protejarea obiectelor sistate.

Măsuri generale de şantier.

2.2. Problemele din această grupă de măsuri se referă la: a) amenajarea şi în treţinerea continuă a

drumurilor de acces, căilor de circulaţie, platformelor şi punctelor de stationare sau

13

parcare auto; a intrărilor şi ieşirilor din ateliere, depozite şi baracamente, precum şi a altor locuri ,de destinaţie asemănătoare; b) asigurarea posibilităţilor de îndepărtare rapidă a apelor de suprafaţă şi a celor provenite din precipitaţii (ploaie, ninsoare),sau dezgheţ, de pe lângă construcţii, drumuri şi în general de pe întregul teritoriu al şantierului;

c) asigurarea din timp a panourilor contra înzăpezirii (parazăpezi), inclusiv asigurarea utilajelor şi dispozitivelor de curăţire a zăpezii (pluguri de zăpadă, buldozere, lopeţi) şi de spargere a gheţii (târnăcoape, topoare, baroase, şpiţuri etc.). Pentru perioadele cu . ninsori abundente se va reorganiza activitatea utilajelor şi celorlalte mijloace şi dispozitive ca să se asigure funcţionarea lor si in timpul nopţii. La şantierele instalate pe terenuri cu denivelări pronunţate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarealucrărilor pe timp friguros evacuarea zăpezii şi gheţii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafeţele dintre clădiri;

d) asigurarea curăţeniei generale a şantierului şi îndepărtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, a pământului în exces provenit din săpături etc.;

e) strângerea în figuri regulate a pietrişului şi nisipului existent pe şantier; se vor prefera figurile de volum mare care, chiar pe geruri puternice, conţin în interiorul lor un procent ridicat de materiale neîngheţate; f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, în grosime de 20.. .30 cm, afară de cazul când durata de depozitare şi intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare;

g) confecţionarea şi montarea de panouri pentru închiderea provizorie a golurilor de uşi şi ferestre la obiectele în interiorul cărora urmează a se executa lucrări în timpul friguros;

h) umplerea cu pământ a golurilor fundaţiilor terminate şi prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi, pentru a grăbi îndepărtarea apelor de suprafaţă de lângă fundaţii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la şanţurile colectoare cele mai apropiate;

i) verificarea existenţei pe şantier a reperelor de trasare şi a celor de nivelment, replantarea reperilor dislocaţi şi a celor ce lipsesc, precum şi înlocuirea ţăruşilor şi împrejmuirilor de trasare, insuficient îngropate, cu altele corespunzătoare; j) corectarea taluzurilor gropilor şi şanţurilor existente, care nu vor putea, fi umplute până la apariţia timpului friguros, prin

14

modificarea lor provizorie, făcându-se mai deschise spre exterior pentru a preveni surparea lor, daca pamantul este sensibil la inghet si dezgheţ;

k) astuparea sau acoperirea golurilor existente în elementele de beton, turnate sau depozitate in poziţie orizontală, pentru a se împiedica colectarea apei sau zăpezii, care prin îngheţare poate provoca degradarea elementelor.

2.3. Pentru a se preveni dificultăţile produse şantierului de perioadele de dezgheţ ce pot interveni de mai multe ori în cursul unui sezon friguros, conducerea şantierului va stabili măsurile care să asigure continuarea nestingherită a activităţii şi pe timp de dezgheţ .In acest sens se vor efectua:

a) aprovizionarea din timp a cantităţilor necesare de materiale antiderapante (rumeguş, nisip, zgură etc.) ; b) asigurarea materialelor de întreţinere a drumurilor (bolovani, piatră brută, pietriş, piatră spartă, plăci de beton etc.) şi executarea lucrărilor necesare pentru menţinerea drumurilor înbună stare de circulaţie; c) verificarea zilnică a stabilităţii tuturor stivelor de materiale şi piese - mai ales a celor ce transmit presiuni mari terenului pe care sânt depozitate -şi consolidarea acestuia şi a stivelor în caz de nevoie; d) curăţirea de noroi a gropilor de fundaţii şi asigurarea talu zelor acestora împotriva prăbuşirii;

e) colectarea apei provenită din topirea zăpezii şi evacuarea acesteia în afara zonelor respective; oriunde este necesar şi posibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prevăzute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea ,se va prevedea curăţirea gurilor de intrare în conducte;

f) verificarea şi curăţirea permanentă a conductelor de apă şi de canalizare, precum şi a instalaţii lor sanitare de şantier, pentru a se preveni plesnirea lor datorită îngheţării apei şi noroiului din interior; g) asigurarea din timp a stabilităţii şi integrităţii elementelor de construcţie, materialelor, utilajelor efc., situate în zone ameninţate de inundaţii, spre a nu fi degradate sau deplasate de către sloiuri şi apele mari; h) începerea sau reluarea oricăror lucrări de betonare, intrerupte din cauza gerului şi intrate, în această stare în perioada de

dezgheţ, numai după pregătirea corespunzătoare a rostului de întrerupere a

15

turnării, precum şi după ce s-a obţinut avizul favorabil al organului CTC de pe şantier, iar în lipsa acestuia, avizul organului CTC al întreprinderii tutelare;

i) verificarea din nou a suprastructurii podurilor metalice, sau a fermelor metalice cu zăbrele, cărora li s-a dat iniţial contrasăgeata prescrisă prin proiect, în vederea executării îmbinărilor şi înnădirilor, dar la care acestea nu s-au putut executa până la apariţia dezgheţului; se vor corecta eventualele denivelări ale contrasăgeţii produse în perioada de dezgheţ;

j) nu se vor îndepărta izolaţiile termice contra îngheţului ale conductelor, cazanelor, hidranţilor, cişmelelor etc., la sfârşitul perioadei de timp friguros decât numai când prognoza meteorologică arată că nu vor mai interveni zile de îngheţ; .

k) controlarea minuţioasă şi permanentă a căilor de rulare la instalaţiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la apariţia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar căile de rulare vor fi reglate corespunzător; în acest sens, liniile ferate instalate pe longrine de beton şi pat de pietriş trebuie să fie supravegheate atent, controlând dacă s-a produs noroi sub şine şi îngrijind tot timpul de îndepărtarea zăpezii dintre şine; această îndepărtare se va face şi preventiv, în perioadele cu temperaturi mai scăzute, prin măturarea zăpezii pe o lăţime de cel puţin 2 m de la fiecare şină; prevederea de-mai sus este valabilă nu numai pentru liniile de rulare a macaralelor, ci şi pentru liniile ferate de transport din incinta şantierului.

Pentru asigurarea capacităţii depline de frânare a macaralelor la temperaturi în jur sau sub 0 grade C, trebuie să se dispună, de-a lungul traseului căii de rulare, de mici depozite de nisip care va fi împrăştiat pe şine; \

1) Verificarea stabilităţii eşafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice aşezate pe tălpi etc., luându-se măsurile necesare de îndepărtare a deficienţelor imediat după constatarea acestora;. verificarea îmbinărilor şi a punctelor de solidarizare se va face în mod special în timpul pauzelor mai lungi în activitate; la eşafodajele alcătuite din ţevi meta1ice, se vor verifica suprafeţele de rezemare ale stâlpilor şi soliditatea legăturilor şi cuplajelor.

m) verificarea silozurilor şi buncărelor pentru lianţi şi aditivi în ce priveşte etanşeitatea şi stabilitatea lor;

n) verificarea tuturor castelelor, întrerupătoarelor şi dispozi tivelor

16

electrice de pornire de către electricienii şantierului şi luarea măsurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor şitensiunilor de atingere, datorită umidităţii crescute în perioadele de dezgheţ.

Construcţii speciale de şantier

2.4. În această grupă se cuprind: . a) construcţiile pentru adăpostirea staţiilor de preparare a mortarelor şi

betoanelor, inclusiv platformelor şi buncărele din interiorul lor; .' b) podestele şi punţile de trecere; c) rampele de spălare a autovehiculelor; . d) scările fixe, platformele descoperite, planurile înclinate, etc. Pe timp friguros toate construcţiile şi amenajările de acest fel care se află in contact cu aerul vor fi curăţate permanent de zăpadă şi gheaţă. Pe platforme şi căi de circulaţie de orice fel se vor presăra materiale antiderapante.

Instalaţii şi reţele de şantier

2.5. Problemele de instalaţii se referă la revizuirea tuturor reţelelor existente de alimentare cu apă: a) Conductele existente se vot izola contra gerului prin îngroparea lor în

pământ, iar porţiunile de conducte expuse în aer liber se vor proteja prin înfăşurarea cu materiale termoizolante (rogojini, paie, vată minerală etc.). In punctele joase ale reţelelor se vor prevedea robinete de golire. . .

Hidranţii, cişmelele şi celelalte dispozitive de consum al apei se vor izola cu paie, vată de sticlă sau minerală, rogojini, saci etc., bine legaţi cu sârmă, pe toată porţiunea expusă îngheţului.

b) La reţelele provizorii de canalizare se vor lua măsuri de curăţire continuă a oricăror materiale depuse la gurile de intrare.

c) La reţelele electrice de lumină şi forţă se va face o revizuire amănunţită, acordindu-se atenţie specială acelor părţi de instalaţii, la care, in caz de defect, accesul pentru efectuarea de intervenţii în condiţii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos.

Se vor revizui reţelele de iluminat în scopul asigurării nivelurilor de iluminare artificiala prevăzute in normativul PE.136-79,

Cu respectarea condiţiilor de utilizare raţională a energiei electrice atât

17

pentru lucrări exterioare cât şi pentru cele interioare.Se vor revizui cu deosebită atenţie măsurile de protecţie contra

electrocutărilor pe şantier, instalaţiile de legare la pământ şi la nul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redusă etc.

d) La reţelele termice care servesc pentru transportul căldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru sau de protejare a lucrărilor, se vor lua măsuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de căldură pe traseu, astfel ca la punctele de utilizare a căldurii să se asigure temperaturile prescrise corespunzător specificului lucrărilor.

e) Fierăstraiele circulare pentru croirea în serie a cofrajelor şi confecţionarea şipcilor, uscătoarele de orice fel şi cu orice destinaţie in afara celor cu condiţii de temperatură impuse prin proiect sau cerute de tehnologie, se vor instala sub şoproane fără pereţi, prevăzute cu acoperiş corespunzător.

Depozitarea şi conservarea materialelor

2.6. Toate materialele ce se folosesc în perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat, evitându-se zonele îngheţate sau umede precum şi zonele care s-ar putea umezi ulterior. In mod special se va asigura menţinerea în stare uscată prin adăpostire sau acoperire a următoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandată sau granulată, filerul, pofilele metalice cu pereţi subţiri, materialele termoizolatoare (b.c.a., vată minerală, polistirenul celular), plăcile aglomerate din aşchii de lemn (PAL), plăcile din PFL, lamelele de parchet, foliile bituminate, tâmplăria de lemn şi alte materiale care se pot degrada sub acţiunea umidităţii.

2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri şi vopsele, adezivi, chituri , solvenţi, folii, plăci si ţevi din mase plastice, acceleratorii pentru întărirea betoanelor),

vor fi asigurate conform normelor respective de fabricaţie. ' Spaţiile închise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate

şi încălzite corespunzător condiţiilor impuse de materialele depozitate, nefiind însă permisă încălzirea cu flacără deschisă.

2.8. Pentru asigurarea condiţiilor necesare execuţiei lucrărilor şi altor activităţi anexe se folosesc de regulă următoarele substanţe, materiale auxiliare şi dispozitive: ' - adausuri pentru betoane, conform normativului C 140-79

- sare industrială pentru împrăştiat pe drumurile si platformele de

18

beton, liniile ferate; scări podeste etc.; - serpentine şi cutii metalice pentru încălzit apă sau alte lichide;

- cocsiere etc.

De asemenea, pentru protejarea termică a lucrărilor, atât în timpul execuţiei cât şi ulterior, se folosesc o serie de mijloace speciale, care trebuie asigurate pe şantier înainte de apariţia frigului, cum sânt:

- carton bitumat sau împâslitură din fibre de sticlă bitumate, rogojini, prelate foi de cort, folii de polietilenă; - rumeguş, talaj, paie, vată de sticlă sau vată minerală, sub formă de saltele sau pâslă minerală;

- panouri termoizolante pentru închiderea golurilor de uşi şi ferestre la obiecte, pentru compartimentări de coridoare sau alte încăperi etc.;

- cabane sau gherete prefabricate, cu sau fără pardoseală, din lemn sau alt material, pentru protecţia locală de lucrări, aparate sau utilaje mici; ,

- corturi complete.

Utilaje şi mijloace de transport

. 2.9. La răcirea cu apă a maşinilor de forţă - în special a motoarelor cu ardere internă şi a compresoarelor - apa de răcire va fi preîncălzită la temperatură mică (circa +20°C), pentru pornirea motoarelor; la încetarea lucrului apa va fi evacuată. Sistemul de răcire se va preîncălzi de mai multe ori cu apă caldă, înainte de a fi umplut cu apă fierbinte (65°C). 2.10. Pentru asigurarea parcării autovehicolelor pe perioadele de nefuncţionare se vor amenaja în bazele de maşini, şi utilaje platforme de parcare şi pentru lucru pe timp friguros. Nu se admite construirea de garaje sau alte spaţii asemănătoare, destinate special parcării autovehiculelor pe timp friguros.

2.11. Înainte de punerea în funcţiune a autovehiculelor se va controla cu atenţie dacă elementele de acţionare (şenilele, lanţurile ,cârligele de tracţiune etc.) nu sânt îngheţate; în acest caz ele, vor fi încălzite uşor cu lampa de benzină.

2.12. La terminarea lucrului, precum şi la întreruperi mai mari în activitate, cupa autobasculantelor va fi curăţată prin

îndepărtarea resturilor de mortar, beton sau asfalt şi apoi va fi spălată cu un

19

furtun cu apă caldă sub presiune, luându-se în prealabil măsurile necesare pentru a asigura îndepărtarea rapidă a apei de spălare. ,

2. 13. Şinele căii de rulare a macaralelor mobile vor fi menţinute dezgheţate, prin presărare cu nisip sau sare industrială pentru dezgheţat.

2.14. La boburi elevatoare platforma va fi protejată preventiv contra îngheţului, prin acoperirea cu un strat subţire de sare industrială. Cablurile şi ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curăţată.

2.15. Pompele de beton sau mortar precum şi celelalte aparate se vor proteja contra umezelii şi îngheţului, prin acoperirea cu prelate, corturi, gherete sau cutii de lemn etc. La terminarea lucrului, instalaţiile de pompare a betonului şi mortarului, conductele aferente acestora, vor fi curăţate prin injectarea de apă caldăsub presiune. 'La folosirea pompelor se va ţine seama şi de prevederile din normativul C.140-79.

2.16. Toba de amestecare a malaxoarelor si betonierelor va fi curăţată, imediat după terminarea lucrului, de resturile de beton sau mortar, iar rezervorul şi conductele de apă ale instalaţiei se vor goli complet.

Înainte de punerea în funcţiune, atât dimineaţa cât şi la orice reluare a activităţii în timpul zilei, toba de amestecare se va încălzi cu apă caldă, pentru a se preveni îngheţarea amestecului.

2.17. Excavatoarele, screperele, grederele, buldozerele şi celelalte utilaje similare vor trebui examinate cu atenţie la terminarea sau întreruperea lucrului, întregul sistem de transmisie şi deplasare curăţindu-se de toate resturile de pământ.

Tot astfel se vor curăţa de pământ cupa excavatorului, lama grederu1ui sau buldozerului, lada screperului, inclusiv roabele , tărgile, benzile transportoare, etc. şi se vor acoperi peste noapte.

2.18. Utilajele mici cu destinaţii diferite cum sânt: maşinile de şlefuit mozaic, grupurile electrogene mobile, aparatele de torcretare, pistoalele pentru nituit sau pentru bătut piroane, pistoalele pentru pulverizarea vopselelor sau soluţiilor, fierăstraiele circulare de mână etc., trebuie să fie depozitate în, spaţii încălzite

astfel ca la punerea lor în funcţiune să aibă o temperatură mai mare de 0°, iar

20

după terminarea lucrului să fie readuse imediat în spaţiile de depozitare.Utilajele care au venit în contact cu materiale umede, cum sânt: aparatele

de torcretat, cele de sudare autogenă, maşinile de frecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi curăţate de resturile de materiale şi spălate înainte de depozitare.

Instalaţii de încălzire

2.19. Pentru necesităţile de încălzire tehnologică şi utilitară prin instalaţiile speciale, proiectantul va stabili şi prevedea în proiectul organizării de şantier, pe bază de calcule termo-tehnice; tipurile acestor instalaţii, dimensionate corespunzător cantităţilor de căldură cerute şi regimului de funcţionare necesar.

La stabilirea acestor timpi se va alege, pentru fiecare caz în parte, soluţia optimă din punct de vedere tehnico-economic, justificată corespunzător. Alegerea tipului de instalaţie şi regimul de, funcţionare al acesteia se va face tinîndu-se seama de necesitatea economisirii maxime a combustibilului, în special a hidrocarburilor. 2.20. Necesităţile de încălzire se vor determina atât pentru activităţile aferente proceselor de lucru programate în timpul friguros, cât şi pentru încălzirea staţiilor" de betoane şi materiale şi a altor spaţii şi încăperi din şantier (camere în care se execută lucrări de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, săli de duşuri, cantine etc.).

Activitatea meteorologică de şantier

2.21. Întreprinderile de construcţii. au obligaţia să asigure fiecărui şantier din subordine condiţiile necesare pentru organizarea şi funcţionarea continuă, pe durata timpului friguros, a unei activităţi meteorologice de şantier.

Răspunderea pentru desfăşurarea acestei activităţi revine la întreprindere directorului tehnic cu resortul producţie sau unui cadru cu funcţie echivalentă, iar la şantier, şefului de şantier ajutat de şeful serviciului programare, lansare şi urmărirea producţiei şi de responsabilul laboratorului de şantier. . 2.22. Activitatea meteorologică de şantier se desfăşoară zilnic fără nici o excepţie, pe toată durata perioadei de timp friguros

din localitatea unde se afla situat şantierul, durată stabilită pe baza

21

informaţiilor culese pe plan local asupra datelor calendaristice probabile în care se situează de obicei această perioadă de timp friguros. Activitatea meteorologică se va extinde, în mod preventiv şi pe câte un interval suplimentar de 15 zile înainte şi după perioada convenţională de timp friguros, definită la pct. 1.2.Măsurarea şi înregistrarea datelor meteorologice se face de către laboratorul şantierului sub controlul organelor CTC.

2.23. Activitatea meteorologică pe şantier se referă la obţinerea şi valorificarea previziunilor meteorologice - emanate de la Institutul Meteorologic Central - atât pe perioade scurte (o zi sau o săptămână), cât şi pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Această previziune va conţine informaţii privind temperaturile maxime şi minime, regimul vânturilor (direcţia, intensitatea,. viteza) şi regimul precipitaţiilor (ploaie, lapoviţă, ninsoare, perspective de formare a poleiului), atât în timpul zilelor cât şi al nopţilor respective.

La şantierele izolate, situate în regiuni greu accesibile, nedotate cu alte, mijloace de informare, transmiterea previziunilor zilnice se va face telefonic prin grija şefului serviciului programare, lansare şi urtnărirea producţiei al întreprinderii.

2.24. Pentru înregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din spaţiile de lucru, precum, şi a temperaturii agregatelor, mixturilor, betoanelor şi mortarelor, fiecare şantier va fi dotat cu termometrele necesare.

2.25. Toate temperaturile zilnice înregistrate pe şantier in special cele extreme ale aerului atmosferic şi cele ale mixturilor calde, atât la ieşirea lor din staţie cât şi la descărcarea lor la punctele de utilizare -se vor înscrie în registre separate. De asemenea, se va înregistra în fiecare zi starea vremii şi diversele fenomene atmosferice intervenite (vânturi, precipitaţii etc.). arătându-se direcţia, intensitatea si durata lor.

2.26. Pentru şantierele aşezate lângă cursurile de apă cu nivel variabil - cum este cazul lucrărilor de poduri, baraje, regularizări de râuri, consolidări de maluri, etc. – activitatea meteorologică se va completa cu date hidrologice.

Protecţia şi igiena muncii

2.27. Conducerea şantierului va asigura aplicarea, cu o rigurozitate sporită, a măsurilor de protecţie şi igienă a muncii

prevăzute în "Norme de protectia muncii. (construcţii –montaj)'' aprobate

22

de M.C. Ind. cu ordinul nr.7 N-1970, şi anume: - pentru activitatea de pregătire tehnico-organizatorică de Şantier

expusă în prezentul normativ la pct. 2.2-2.22, se vor aplica măsurile date în sus menţionatele norme la Cap. III. ,VI, V şi VI,(art. 111-1340) şi Cap . XX (art.: 2238-2285);

- pentru diversele categorii de lucrări, ce sunt grupate pe capitole separate în partea a II-a a normativului, se vor aplica atit măsurile cu caracter general, menţionate la alineatul precedent, cît şi măsurile specifice capitolelor respective. Pentru aceasta, la fiecare din capitolele părţii a doua sînt enumerate capitolele şi articolele din "Norme” a căror aplicare este obligatorie la lucrarile în cauză .

Paza contra incendiilor

2.28. În afară de obligaţiile curente prevăzute în normativele şi celelalte reglementări oficiale, în vigoare, referitoare la prevenirea, şi combaterea incendiilor, conducerea şantierului va lua, pentru perioada de timp friguros, şi următoarele măsuri suplimentare:

a) interzicerea depăşirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare- atît ca valoare cît Şi ca durată;

b) interzicerea oricăror focuri deschise - atît în interior cît şi în aer liber - care sînt ordonate şi controlate de către organele de conducere în şantier.;

Ic) asigurarea cantităţi1or de apă necesară a mijloacelor de depozitare

(bazine, rezervoare termoizolate etc.), a pompelor, aconductelor, furtunurilor etc., precum şi a numărului prescris de panouri

de incendiu, echipate complet cu stingătoare, nisip, unelte, furtunuri, etc. ,şi plasate corespunzător pe teren;

d) interzicerea utilizării sobelor şi burlanelor metalice în interiorul construcţiilor de lemn (baracamentelor), precum şi controlarea apariţiei fisurilor la pereţi şi la tavane, în jurul racordării sobelor de zidărie cu cosurile respective şi repararea imediată a unor asemenea fisuri;

e) dotarea şantierului cu mijloace de alarmă în caz de incendiu (toacă metalică, sirene etc.); f) intensificarea instructajelor, periodice ale întregului personal la intervale mai dese decît în restul anului. Protejarea obiectelor sistate

2.29. La obiectele la care se, sistează activitatea de executie în timpul

23

iernii, şantierul este obligat să ia măsuri de protejare contra timpului friguros în aşa fel încît să fie asigurate condiţii pentru conservarea calităţii lucrărilor executate şi reluarea normală a activitătii, fără cheltuieli speciale de reparaţii sau refaceri. În acest sens:

a) săpăturile la gropile de fundaţii se vor întrerupe cu minimum 0,50 m înainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpări; gropile pentru fundatiile de stîlpi, se vor acoperi pentru ca apa să nu poată pătrunde în ele;

b) dacă fundatiile sînt deja executate se va degaja zapada, ghiaţa şi noroiul din jurul acestora, şi se vor executa umpluturile de pămînt respective, asigurîndu-se şi scurgerea apei la şanţurile principale de colectare sau la canalizarea şantierului;

c) zidăriile pereţilor vor fi executate numai pînă la centura nivelului aflat în lucru, peste care se va aplica un acoperiş provizoriu; de asemenea, vor fi montate panouri de închidere a golurilor la toate uşile exterioare şi ferestrele fiecărui etaj; atunci cînd, pînă la sistarea execuţiei s-a realizat şi centura ultimului nivel al clădirii, se va monta acoperişul definitiv;

d) începînd din ziua sistării activităţii pe timp friguros la un obiect, se vor aplica acestuia şi materialelor depozitate în el toate măsurile de pază şi securitate necesare pînă la reluarea lucrului.

3. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS

3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros va fi elaborat, de constructor pînă cel tîrziu la data de 15. 09. a anului curent. Proiectul se supune aprobării conducerii trustului şi se trimite la proiectant şi la beneficiar pentru aprobarea acoperirii din diverse şi neprevăzute a sumelor necuprinse in proiectul de organizare faza I-a, conform pct. 1.5

Programul de măsuri pentru perioada de timp friguros

24

3.2. În vederea elaborării proiectului anual de organizarea lucrărilor pe timp friguros, pentru fiecare şantier, conducerea acestuia stabileşte, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie şi a programelor de producţie precum şi a consltării responsabiIor săi de resoarte sau probleme, programul măsurilor pentru perioada de timp friguros. La şantierele unde exista subantreprize, programul va fi întocmit cu participarea delegatilor acestora.La elaborarea acestui program se va ţine seama de următoarele:

- crearea în timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucrărilor ce urmează a fi executate; - închiderea definitivă sau provizorie a spatiilor în care se va desfăşura activitatea;

- încălzirea cu mijloace locale a spaţiilor de lucru; - amenajarea şi întreţinerea căilor de circulaţie, platformelor, rampelor etc., prevăzindu-se curăţirea şi păstrarea lor cu materiale antiderapante; . , - asigurarea de spaţii corespunzătoare de cazare..

Programul astfel întocmit este preluat în proiectul anual de organizarea lucrărilor pe timp friguros şi după aprobare devine obligatoriu pentru şantier. Programele de măsuri, elaborate de şantier şi conţinînd măsuri concrete, termene şi responsabili de îndeplinire, vor fi îndrumate şi coordonate de către, întreprinderea tutelară astfel ca, pe baza unui plan centralizat, ea să poată asigura şi controla realizarea din vreme a condiţiilornecesare de activitate la fiecare şantier.3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse în programul de măsuri sînt următoarele: - obiectele ce se vor începe, continuă sau termină în perioada de timp friguros (conform graficului stabilit cu beneficiarul şi proiectantul); " '

- precizarea lucrărilor - cantitativ, pe capitole şi articole ce urmează a se executa la fiecare dintre obiectele stabilite, cu eşalonarea calendaristică a acestora, avîndu-se în vedere cu prioritate obiectele a căror execuţie pe timp friguros este obligatorie pentru realizarea investiţiei într-un termen apropiat şi care din motive speciale nu poate fi amînat;

- rezolvarea, în condiţiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare,conservare şi distribuire a

25

materialelor necesare activităţii de execuţie a obiectelor de construcţii precum şi activităţii din unitaţile de productie auxiliară ; - extinderea utilizării elementelor prefabricate şi a altor solutii tehnice moderne cum sînt: folosirea cimenturilor cu întărire rapida si rezistenţe iniţiale mari, a aditivilor precum şi a diverselor materiale noi cu eficienţă sporită; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtarea şi ieftinirea execuţiei şi permit ca lucrările să atingă mai repede calităţile prescrise;- asigurarea materialelor şi dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protecţia termică a lucrărilor de bază; .- asigurarea, verificarea, adăpostirea, întreţinerea şi repararea utilajelor şi mijloacelor de transport, destinate activităţii pe timp friguros;- asigurarea instalaţii lor şi punerea în funcţiune- total sau parţial- a centralelor termice definitive, a reţelelor şi aparatelor speciale pentru producerea şi distribuirea căldurii la punctele de lucru; .- asigurarea combustibililor şi carburanţilor, pentru necesităţile tehnologice şi cele utilitare din şantier, a explosibililor, lubrifianţilor etc., în sortimentele şi cantităţile corespunzătoare specificului şi volumului producţiei planificate;

- redistribuirea sarcinilor şi activităţilor necesare pentru dezăpeziri, dezgheţări, protecţie termică a lucrărilor etc., potrivit cantităţilor de lucrări programate şi eşalonării calendaristice a acestora;

- pregătirea şi instruirea specială - introductivă şi periodică - a cadrelor locale de execuţie şi de conducere pentru activitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialiştilor ce vor face instruirea; '

. - dotarea materială a muncitorilor, a punctelor de lucru şi a altor puncte

importante din şantier cu mijloacele de protecţie şi de interventie necesare în cazuri de incendiu, inundaţii, prăbuşiri de teren etc.; - organizarea activităţii meteorologice prin laboratorul de şantier, constînd din dotarea punctelor de lucru şi a altor puncte principale din şantier cu termometre curente, asigurarea de

termometre speciale pentru măsurarea temperaturii materialelor şi mixturilor, organizarea sistemului de informare previzională şi ţinerea la zi

26

a evidenţei meteorologice de şantier; '",3.4. Programele de măsuri, aprobate de către conducerea întreprinderii,

vor fi controlate şi, dacă este necesar, corectate în timpul aplicării lor pe teren, de către un colectiv care se va înfiinţa la întreprindere - sub conducerea directorului tehnic cu urmărirea producţiei sau un cadru cu funcţie echivalenta – şi în care vor figura reprezentanţi din întreprindere ai tuturor resoartelor de activitate care au sarcini în executarea lucrărilor pe timp friguros. I

Programarea lucrărilor de bază pentru timpul friguros

3.5. La întocmirea graficelor de execuţie şi la programarea lucrărilor de bază, nu se vor prevedea pentru perioada de timp friguros volume mari de lucrări care necesită precauţii numeroase, complicate şi îndelungate, ce îngreunează şi scumpesc execuţia, cum este cazul lucrărilor de exterior la care se folosesc "procese umede" ca: betoane, zidării, tencuieli, zugrăveli, placaje, cilindrări de macadamuri legate cu apă, îmbrăcăminţi rutiere cu lianţi hidraulici etc., care antrenează o serie de măsuri dificile şi costisitoare de precauţie şi protecţie.În consecinţă programarea va cuprinde:

- lucrări de exterior la care nu se folosesc deloc - sau se folosesc într-o măsură cît mai redusă - procese umede, cum sînt: -săpături în terenuri nisipoase uscate sau în alte terenuri necoezive, inclusiv transportul pămîntului rezultat, executarea şi compactarea umpluturilor şi nivelările cu pămînturi de acest fel; montări de elemente prefabricate; construcţii de lemn sau metalice; montarea de instalaţii subterane, reţele aeriene sau subterane de lungime redusă; trotuare sau platforme din plăci preturnate sau pre-fabricate de beton aşezate pe nisip şi cu rosturi libere, umplute cu nisip sau bitumate; placaje de piatră; izolări termohidrofuge cu catacter provizoriu la acoperişuri etc.;

- lucrări de interior la care se folosesc şi procese umede, dar care pot fi protejate uşor prin încălzirea corespunzătoare a încăperilor de lucru ca: pereţi despărţitori, tencuieli, placaje, pardoseli, zugrăveli şi vopsitorii, izolări, scări ,geamuri, instalaţii etc.

3.6. Programul lucrărilor de bază va conţine cantităţile totale de executat la fiecare categorie de lucrări, a unui obiect, cât şi eşalonarea calendaristică

27

respectivă pe toata perioada de timp friguros, până la realizarea cantităţilor şi eliberarea echipajelor de lucru şi a mijloacelor de producţie angajate la acel obiect.

3.7. Programul lucrărilor de bază va fi adus din timp la cunoştinţă celor responsabili de realizare atât prin expunerea şi prelucrarea lui în şedinţa de producţie, cât şi prin afişarea lui la obiectul respectiv.

Conţinutul proiectului anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros

3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp, friguros se compune din următoarele piese:

a) Memoriu justificativ care va analiza stadiul de încadrare în graficul general şi în programul anual şi va justifica din punct de vedere tehnico-economic modificările intervenite în volumul de lucrări a căror execuţie se continuă sau se începe pe perioada de timp friguros, precizându-se condiţiile avute în vedere la întocmirea programului (durata de timp friguros în funcţie de situaţia locală, de date statistice şi de previziunile meteorologice, temperaturile minime şi adâncimile maxime de îngheţ prevăzute, mijloace ce vor fi folosite etc.). Memoriul va cuprinde justificarea soluţiilor adoptate pentru amenajările, instalaţiile, dispozitivele, etc., necesare aplicării metodelor speciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum şi indicaţii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros menţionate la . pct. 3.1.-3.5. c) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, care nu au fost prevăzute în proiectul de organizare de şantier (faza I-a) şi nu sânt cuprinse nici în cota acordată prin normativul P. 91-77, va fi făcută sub forma unui "deviz estimativ pentru lucrări pe timp friguros", deviz care, cu avizul proiectantului şi aprobarea beneficiarului, va fi suportat din cota de diverse şi neprevăzute la devizul general, conf. pct. 1.5.

d) Planul de situaţie cu organizarea teritoriului şantierului în care se vor indica amenajările, construcţiile, reţelele şi instalatiile

speciale necesare ,executării lucrărilor in perioada de timp friguros; dacă se consideră necesar se vor mai întocmi şi următoarele piese:

28

- schiţele de execuţie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de execuţie pentru cazuri mai complexe, privind amenajarilc, dispozitivele, etc. necesare aplicării unor metode speciale la executarea lucrărilor pe timp friguros;

- planul de sistematizare pe verticală a terenului şantieru1ui, care să rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea gheţii şi zăpezii şi a celor din precipitaţii sau infiltraţii, precum şi amenajarea corespunzătoare a căilor de transport pentru perioada de timp friguros;

- eşalonarea necesarului de forţă de muncă pentru perioada de timp friguros, care se întocmeşte pe baza graficului general de eşalonare ,a executării lucrărilor, ţinindu-se seama de productivitatea micşorată a muncitorilor în această perioadă precum şi de necesitatea unor efective suplimentare de muncitori pentru activităţi auxiliare impuse de condiţiile specifice de iarnă.

3.9. Beneficiarul, proiectantul şi executantul trebuie să conlucreze strâns la stabilirea tuturor măsurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de producţie ce revin şantierului, urmărindu-se şi respectarea de către constructor a termenelor legale de precizarea cu anticipaţie a necesităţilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport şi forţe de muncă, de încheiere a contractelor de furnizare etc.

4. MASURI DE FOLOSIRE RAŢIONALĂ A ENERGIEI ŞI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR PE

TIMP FRIGUROS

4.1. La întocmirea graficelor anuale de eşalonare a realizării investiţiei se va avea în vedere programarea în perioada de timp friguros numai a acelor lucrări pentru care sânt necesare cât mai puţine procese "umede" spre a se micşora la minimum nevoile de încălzire tehnologică la executarea şi protejarea acestor lucrări.

4..2. In cazul şantierelor mari, al complexelor de obiecte prevăzute în centrală termică comună, precum şi al obiectivelor dotate ,cu instalaţii proprii de încălzire centrală, se va prevedea în

graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale şi instalaţii, astfel ca ele să poată intra în funcţiune, fie şi cu capacitate redusă, înainte de

29

apariţia sezonului friguros în zona în, care , este situat şantierul.În paralel vor fi luate măsuri pentru realizarea reţelelor termice aferente,

exterioare şi interioare, precum şi montarea corpurilor de încălzire, în obiectele unde urmează a se executa lucrări în timpul friguros.

4.3. Se vor respecta cu stricteţe termenele stabilite pentru asigurarea executantului cu documentaţie şi mijloace tehnico-materiale de producţie, astfel ca nici unul din obiectele a căror execuţie este prevăzută în sezonul călduros să nu întâmpine întârzieri de natură să-i prelungească execuţia şi în perioada de timp friguros.

4.4. În întreaga perioadă de timp friguros, proiectanţii vor acorda şantierelor, la cerere, asistenţa tehnică necesară pentru aplicarea oricăror soluţii noi de protecţie termică a lucrărilor care permit obţinerea unor bune rezultate, cu un consum mai redus de energie şi combustibil. . 4.5. Se va evita executarea în perioada de timp friguros a pieselor subţiri din beton, turnate monolit, care necesită măsuri dificile si prelungite de protejare termica.

4.6. Pentru executarea betoanelor pe timp friguros se va folosi cu precădere metoda "conservării căldurii" conform cap. 8 acoperind betoanele cu materiale termoizolante (vată minerală, vată de sticlă, rogojini etc.). Numai în cazuri speciale, justificate de a urgenţă deosebită sau de alte considerente, şantierul va face combinarea metodei de mai sus cu aceea a "încălzirii artificiale" care însă trebuie concepută şi aplicată judicios, pentru a se evita orice formă de consum de energie care nu realizează eficienţa ter-mică necesară.

4.7. Folosirea de combustibili destinaţi exclusiv pentru accelerarea uscării pereţilor de roşu şi tencuieli sau pentru alte utilizări similare, cerute de procese umede, este interzisă. La aceste lucrări se va urmări numai protejarea lor contra îngheţării, ceea ce necesită numai încălzirea încăperilor pentru asigurarea unei temperaturi de lucru convenabile, muncitorilor ce execută diverse alte lucrări de finisaj în aceleaşi încăperi, conform cap. 13.

4.8. Întreprinderea de execuţie va lua măsuri care să asigure pentru fiecare şantier, funcţionarea în sezonul friguros a unui sistem

organizat de folosire a căldurii, energiei şi combustibilului, atit pentru

30

nevoile producţiei cit şi pentru toate activitatile administrative şi social- culturale de pe santier. Acest sistem va fi stabilit de serviciul tehnic şi aprobat de conducerea întreprinderii şi va fi adus la cunoştinţa şefului de şantier, tuturor responsabililor principali ai producţiei (şefii de lot, maiştri, tehnicieni, etc.), precum si responsabililor celorlalte activităţi.

Conducerea şantierului va controla zilnic şi va interzice cu severitate existenţa oricăror improvizaţii pentru producerea căldurii, cum sânt: \

- focurile ocazionale de interior, atit cele deschise cit şi cele din sobe şi sobiţe improvizate, la care se folosesc combustibili lichizi exclusiv pentru încălzirea locală; se permite in acest scop utilizarea cocsierelor, insă numai sub supravegherea responsabilului punctului de lucru şi cu luarea de masuri corespunzătoare de aerisire frecventă a spaţiului încălzit; - arzătoarele de gaze racordate direct la conducte şi funcţionind în aer liber; - orice alte focuri, deschise sau închise, înfiinţate din proprie iniţiativă a unor echipe - şi fără aprobarea şefului de şantier. - pentru încălzirea unor spaţii în care nu se lucrează sau a unor muncitori ,ce nu au sarcini de lucru în spaţiile respective.

4.9. Conducerea şantierului va veghea cu stricteţe la utilizarea cit mai economicoasă a iluminatului de interior şi de exterior, reducindu-l la strictul necesar, atât ca intensitate cit şi ca durată.

5. EVIDENTA ACTIVITĂŢII PE TIMP FRIGUROS

Actele de evidenţă

5.1. Fiecare şantier va organiza şi va ţine o evidenţă precisa a elementelor principale furnizate de condiţiile şi modul în care s-a desfăşurat activitatea organizatorică şi cea productivă a şantierului în perioada respectivă de timp friguros.

Corespunzător obiectivelor urmărite, aceasta trebuie să se materializeze, în principal, prin următoarele documente:

Registrul hidrometeorologic

5.2. Se întocmeşte de către responsabilul laboratorului de şantier şi trebuie să contină, pentru fiecare zi, datele transmise prin

buletinele de prognoză primite la şantier şi situaţia efectiv constatată în ziua

31

respectivă, atît pe linie meteorologică cît şi pe linie hidrologică. Registrul hidrometeorologic trebuie să se refere la:- temperatura aerului (dimineaţa la ora 7.00);- regimul vânturilor (direcţie, intensitate, durată);- precipitatiile (ploaie, lapoviţă, ninsoare - intensitate, durată); ,- starea terenului (neîngheţat, uscat, noroios, îngheţat cu sau fără polei, înzăpezit etc.);- nivelul apei curgătoare (comparativ cu nivelul din ajun).

Registrul de betoane

5.3. Se întocmeşte în acelaşi fel ca în perioada călduroasă a anului şi este completat cu însemnările necesare asupra betoanelor executate pe timp friguros, conţinînd în principal temperaturile acestora în momentul turnării şi cele măsurate după turnare, la intervalele prescrise în cap. 8 "Lucrări de beton", din prezentul normativ - atît pentru verificarea rezistentei lor cît şi pentru , justificarea continuării sau întreruperii protectiei sau tratamentului termic ce li se aplică. Însemnările se fac de către şeful de lot sau, după caz, de către seful punctului de lucru; ele se vor referi la partea sau elementul de construcţie betonat şi vor menţiona, de asemenea, data turnării, datele înregistrărilor de temperaturi şi data decofrării, inclusiv observaţiile asupra calităţii betonului decofrat şi a eventualelor măsuri de corectare aplicate.

Prin specificul apropiat al betoanelor cu mortarele, registrul va conţine o parte separată, destinată acestora din urmă, în care însemnările vor trebui să furnizeze toate datele necesare asupra condiţiilor termotehnice în care au fost executate mortarele şi asupra evoluţiei temperaturii lor.

Registrul va fi controlat şi vizat de şeful compartimentului tehnic-productie al şantierului.

Registrul de încercări

5.4. Conţine rezultatele încercărilor efectuate asupra probelor de betoane, mortare, suduri etc., confecţionate în perioada de iarnă. Se întocmeşte de către responsabilul laboratorului de şantier şi responsabilul cu sudura în acelaşi mod ca şi pentru încercările efectuate în perioada caldă a anului.

PARTEA II-a

32

DISPOZITII SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRĂRI

6. LUCRĂRI DE PAMINT

Indicaţii generale

6.1. Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrărilor de pământ la orice obiect trebuie sa fie precizată prin proiectul de execuţie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea şantierului trebuie totodată să ţină seama de situaţia climaterica reală existentă în perioada executării lucrărilor de pământ.

6.2. Proiectantul va adopta adâncimea de îngheţ, conform prevederilor din STAS 6054-77 "Terenul de fundaţie. Adâncimea de îngheţ". Dacă localitatea in care se află şantierul nu figurează in lista localităţilor din standard, se va adopta adâncimea de la localitatea cea mai apropiată, menţionată în listă.

In cazuri de dubiu, adâncimea de îngheţ se va stabili prin sondaje la faţa locului.

Protejarea preventivă a pământurilor contra îngheţului

6.3. Măsurile practice - confirmate de experienţă - ce trebuie luate in acest scop, sînt următoarele:

a) Acoperirea suprafeţei pământului cu vreascuri, paie, gunoi, băligar, stuf, rogojini, talaş, turbă, zgură etc. Acestea vor fi îndepărtate numai in ziua săpării şi numai pe porţiunea strict necesară pentru acest lucru, în funcţie de mijloacele de săpare folosite şi de intensitatea frigului.

b) Menţinerea stratului de zăpadă depus pe pământ şi chiar favorizarea ingrosarii lui la ninsorile următoare folosind, dacă e nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pământ etc., care sa uşureze înzăpezirea. Înălţimea gardurilor, panourilor şi digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aşeza pe mai multe rînduri paralele la distante de 4...7 m si vor fi orientate perpendicular pe direcţia vinturilor dominante. In cazul în care se produc ninsori ,stratul existent de zăpadă va fi acoperit cu materialele arătate la lit. „a”

c) în cazul în care terenul care urmează a fi săpat este acoperit cu

33

tufişuri, arbuşti etc., această vegetaţie favorizează reţinerea zăpezii, astfel că terenul nu va fi defrişat decât în ziua când începe executarea săpăturilor, şi numai pe porţiuni minime, strict necesare lucrului. d) Acoperirea cu frunze, talaş, rumeguş etc., pentru protejarea fundului şanţurilor sau gropilor de fundaţie, la care executarea săpăturilor s-a sistat sau a ajuns la cota finală înainte de apariţia frigului, şi urmează a se executa celelalte lucrări (pozarea de conducte, ,turnarea betonului etc).

Grosimea minimă, în metri, a stratului termoizolant h ,se determină cu formula:

h – H/k

În care

H reprezintă adâncimea maximă locală de îngheţ, în m; k este un coeficient în funcţie de natura terenului şi aceea a materialului termoizolant, având valorile

(din tabelul 1.)

Tabelul 1

Natura terenuluiValoarea coeficientului

FrunzeTalas Rumegus

Zgura PamantUscata Umeda Afanat indesat

Nisip prafosNisip argilos finArgila nisipoasaArgila

3.33.12.72.2

3.23.12.62.1

2.82.72.31.9

2.01.91.61.3

1.61.61.31.1

1.41.31.21.2

1.121.081.061.00

Afinarea pământului inghetat

6.4. Această metodă se aplică la pământurile îngheţate pe adâncime şi constă din spargerea şi afânarea mecanică sau manuală a stratului îngheţat, pentru a uşura fie evacuarea lui, fie păstrarea pe loc ca acoperire de protecţie pentru straturile mai adânci, in

situatia cind sânt de aşteptat geruri puternice care ar putea provoca

34

inghetarea pămîntului pe adîncimi mai mari. a) Desfacerea stratului de pămtnt ingheţat pe cel mult 25 cm adîncime se face de regulă cu scarificatoare obişnuite. b) La grosimi de pămînt îngheţat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere.Acolo unde situaţia locală permite, se pot utiliza excavatoarele cu cupă, fără alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pămînturi îngheţate pînă la 40 cm adîncime. Peste această adincime, se montează dispozitive specia- le (berbeci, pene etc.) de diverse greutăţi care, prin cădere odată cu sapa, pot desface straturi ingneţate pînă la 80 cm. c) Atunci cînd grosimea stratului inghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie să se sape un strat gros de pămint neîngheţat, se recurge la dislocarea pămîntului cu ajutorul explozibililor.

Executarea săpăturilor pe timp friguros

6.5. Executarea săpăturilor se va incepe imediat după dezghetarea naturală sau artificială a pămîntului, (prin măsuri stabilite împreună cu proiectantul), astfel ca să se evite pericolul unei noi înghetări a suprafetei lui, pînă la săpare, şi numai dacă urmează să se treacă în continuare la betonare.

In cazul săpăturilor pentru lucrări cu lăţime mică şi lungime mare, cum sînt şanţurile, bordurile pentru drumuri etc., precum şi săpăturile mici, izolate, dar care se repetă de mai multe ori pe şantier, cum sînt gropile de fundatie pentru stilpii halelor, retelelor exterioare, estacadelor, pasarelelor etc., acestea vor putea fi executate simultan, sau succesiv, după efectivul de muncitori existent şi după posibilităţile de asigurare a operaţiilor de dezgheţare a pămînturilor, corelate cu operaţia de săpare a portiunilor dezgheţate.

Pe măsura deplasării pe teren a echipelor de săpători, de-a lungul traseului săpăturilor lungi sau de la o groapă la alta, se vor putea utiliza mici barăci mobile, corturi etc., pentru protejarea muncitorilor contra frigului.

La săpăturile cu epuismente apa pompată va fi îndepărtată imediat, pentru a nu se forma ghiaţă în jurul punctului de lucru. Utilajele pentru executarea săpăturilor pe timp friguros vor fi protejate conform prevederilor date la pct. 2.18. din Partea l-a a acestui normativ.

Transportul pământului pe timp friguros

6.6. Timpul după care începe îngheţarea pământului umed scos din săpătură

35

depinde, în principal de temperatura aerului. Ca valori orientative pentru efectuarea fără riscuri a încărcării, transportării şi descărcării pământului, se pot lua următoarele date medii furnizate de practică: Tabelul 2

Temperatura aeruluiTimpul de începere a inghetarii

pamantului (minute)-5 90-10 60-20 40-30 20

Transportul pământului trebuie făcut pe distanţe cît mai scurte, cu evitarea totală a staţionării pe traseu a mijloacelor respective de transport.

La transportul pământului pe timp friguros, vehiculele se vor curăţa bine de pământ după fiecare descărcare.

6.7. Pentru transportul pământului pe căi rutiere, trebuie asigurată buna funcţioare a drumurilor din santier. Prima măsură este terminarea drumurilor interioare înainte de apariţia sezonului rece, cu precizarea că aceste drumuri trebuie să aibă o capacitate portantă corespunzătoare traficului cu autocamioanele grele.

De asemenea, în funcţie de sensibilitatea la îngheţ a terenului, se vor lua măsurile necesare de realizare a unor fundaţii stabile a drumurilor, folosind blocaje, plăci de beton , etc.. Canalizarea drumurilor se va menţine în bună stare de funcţionare, curăţindu-se zilnic de zăpada şi gheaţă, iar suprafaţa carosabilă va fi presărată cu materiale antiderapante sau cu sare industrială care produce topirea pojghiţei îngheţate sau a zăpezii depuse.

6.8. Pentru menţinerea unor căi de transport practicabile, macazurile, ramificaţiile şi plăcile turnate schimbătoare de cale se vor trata cu sare industrială care trebuie să fie asigurată în cantitatea necesară şi depozitată pe teren în apropierea punctelor de utilizare.

Executarea umpluturilor pe timp friguros

6.9. Atât executarea cât şi compactarea umpluturilor pe timp friguros se

36

pot face prin mijloace mecanice sau manuale, după specificul lucrărilor şi volumul umpluturilor prevăzute in proiect pentru perioada respectivă. Principalele măsuri de protecţie ce urmează a fi respectate sânt : - lucrările nu se vor executa, de regulă, la temperaturi sub 0 grade C, la atingerea acestei temperaturi, dacă terenurile sânt îngheţate, activitatea terasieră - inclusiv săparea şi transportul pământului - va fi de la caz la caz sistată, luându-se cuvenitele măsuri de protecţie termică a suprafeţelor decapate până în momentul sistării;

- toată activitatea de executare şi compactare a umpluturilor trebuie să fie concentrată pe porţiuni mici de teren şi să se desfăşoare pe baza unei organizări cât mai judicioase, care să fie respectată cu rigurozitate; această activitate trebuie să se efectueze, pe cat posibil, fără întrerupere, astfel ca la sfârşitul zilei de lucru porţiunea de lucrare stabilită să fie complet terminată; se pot face unele întreruperi locale de pe o zi pe alta numai în cazurile când există certitudinea absolută că peste noapte nu vor interveni nici precipitaţii nici scăderi periculoase de temperatură;

- la aşternerea şi compactarea pământului se vor evita pe cât posibil pauzele în execuţie; aşternerea pământului se va face în straturi subţiri (max. 20 cm) şi va alterna cu compactarea lor;

- indiferent de temperatura aerului, lucrările de umplutura se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de apă în corpul umpluturilor;

- umpluturile executate pe timp friguros trebuie apărate prin şanţuri şi diguri, de spălarea ce ar putea fi provocată de apele de precipitaţii; de asemenea, la terminarea dezgheţului, aceste umpluturi vor fi controlate cu atenţie şi se vor lua imediat măsuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs;

- în ceea ce priveşte executarea umpluturilor între fundaţiile, stâlpilor izolaţi (în cazul când pentru aceste fundaţii s-a făcut o săpătură comună), a umpluturilor dintre o fundaţie continuă şi pereţii săpăturii respective, precum şi a umpluturilor la şanţuri, acestea se vor executa numai cu pământ sau balast.

6.10. Compactarea pământurilor aşternute în umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare,

cu condiţia ca operaţia sa nu se execute pe timp de precipitaţii (ploaie, lapoviţa, ninsoare),care modifica mult umiditatea pământurilor fata de cea

37

optima necesara compactării.Executarea rambleelor

6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate - se enumără următoarele:

- evitarea folosirii în ramblee a pământurilor coezive, recomandându-se rocile pietroase, piatra brută sau spartă, bolovanii, balastul, prundişurile, nisipurile şi diversele varietăţi de pământuri argiloase-nisipoase; în cazurile când folosirea pământurilor coezive nu poate fi evitată, acestea trebuie să fie puse în lucrare cu un conţinut cât mai redus de apă, căci altfel apa din nori produce o suprapresiune care poate deveni periculoasă pentru stabilitatea rambleului;

- aşezarea pământului în rambleu se va face în straturi de grosime redusă, în funcţie de capacitatea utilajului de compactare, astfel ca să se asigure, imediat după aştenere, nivelarea şi compactitatea cerută ;

- in cazul când executarea unui ,rambleu trebuie să fie întreruptă- de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - înainte de a se fi ajuns la cota finală a rambleului, aşternerea unui nou strat de umplutură nu se va face decât după îndepărtarea sau dezgheţarea completă a stratului îngheţat, cu precizarea că dacă în urma dezgheţării rezultă o cantitate de apă ce poate fi periculoasă pentru lucrare, aşternerea straturilor următoare va fi amânată până la evaporarea apei sau dirijarea ei către canalizarea şantierului;

- materialul de umplutură va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pânzei freatice sau drenate; nu se vor pune în umplutură bulgări sau sloiuri de pământ îngheţat; acestea trebuie neapărat să fie sfărâmate complet înainte de aşternere; restricţia trebuie respectată cu extremă grijă în special la rambleele de cale,

ferată şi şosea, la digurile de pământ ce suportă presiuni, cum este cazul la stăvilare, baraje, la umpluturile dintre pereţii ecluzelor, la diversele umpluturi de etanşeizare, la sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereurilor, etc., chiar daca compactarea pământurilor se face cu mijloace mecanice;

toate rambleele executate pe timp friguros cu pământ expus inghetării vor avea o suprainaltare, peste înălţimea dată in proiect, astfel ca, prin tasare,

38

care este mai pronunţată în condiţiile de umiditate sporită, partea superioara a umpluturii să ajungă la cota finala prevazuta în proiect; aceasta supraînaltare se stabileşte de proiectant pe baza avizului geotehnic şi se precizează in proiectul lucrărilor programate pentru perioada de timp friguros, constructorul se poale orienta si după urmatoarele date informative, potrivit naturii pamantului folosit in ramblee;

Natura pamantului folosit in rambleeSuprainaltimea, in procente fata de

inaltimea finala a rambleului prevăzuta in proiect

Paminturi nisipoase, pietroase,etc. 12%Paminturi argiloase,marne,etc. 15%

- nici un rambleu nu se va executa pe pământ îngheţat, deoarece baza lui devine nestabila în timpul dezgheţului, putând compromite omogenitatea şi chiar stabilitatea întregului rambleu; in asemenea cazuri este obligatoriu ca pământul sa fie în prealabil dezgheţat.

Procedee de compactarea umpluturilor

6.12 Acesta operaţie se poate face manual, folosindu-se maiuri obişnuite de mina, maiuri electrice sau mecanice (tip "broasca”), vibropile, placi vibratoare de compactat etc.; de asemenea, compactarea se poate realiza - iar la rambleele mai înalte de 2 m este obligatoriu sa se realizeze -cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata neteda, autopropulsoare, cilindrice cu proeminente tip "picior de oaie", tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare pe pneuri etc.).

Un alt mijloc de compactare, suficient de economic si deosebit de eficient- si care se afla ,in general, in posibilitatile oricărui santier – consta in dirijarea circulaţiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de execuţie. Acest procedeu care poate fi aplicat in condiţii organizatorice uşoare, mai ales la lucrările de drumuri, cai ferate, baraje de pamint etc., se realizeaza aproape

cu aceeaşi eficicntă, atât prin vehiculele cu roti pe pneuri-daca sânt încărcate

39

cu pamant sau materiale , care constituie un lest pentru compactare- cit si prin diverse utilaje grele prevăzute cu senile (tractoare, buldozere, etc.)

6.13. Metodele de execuţie, daca nu sânt indicate in caietele de sarcini, ca şi soluţiile adoptatc pentru realizarea lucrărilor de pămînt pe timp friguros vor fi prevăzute in cadrul programului de măsuri întocmit pentru activitatea in aceasta perioada a anului.

Măsuri de protecţia muncii

6.14. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de pamint se vor respecta măsurile de protecţia muncii date in "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj) aprobate cu ordinul M.C. Ind. nr. 7N/1970:

- Cap. V "Încărcarea şi descărcarea materialelor” 258-338;

- Cap. VI "Utilaje şi maşini de ridicat”, art. 339 -1340;

- Cap. VII "Lucrări de terasamente", art. 1341-1454;

- Cap. XX „Executarea lucrărilor pe timp friguros" art. 2664-2795.

7. FUNDAŢII ŞI CONSTRUCŢII SUB NIVELUL TERENULUI

7.1. Pentru diferenţierea măsuri lor de execuţie pe timp friguros a lucrărilor care fac obiectul acestui capi tol, se stabilesc următoarele grupe de lucrări:- fundaţii de suprafaţă; - fundaţii de adâncime;- construcţii diverse aflate parţial sau total sub nivelul terenului;- conducte şi cabluri subterane;- canale şi lucrări aferente acestora.

Fundaţii de suprafaţă

7.2. La executarea fundaţiilor de suprafaţă (continue, tălpi izolate, radiere etc.), este interzisă aşezarea lor pe teren îngheţat ori cu grad sporit de umiditate rezultată din dezgheţul sau din precipitaţii atmosferice, spre a se împiedica producerea de tasări

inegale ale ansamblului fundaţiei, evitîndu-se astfel apariţia de solicitări

40

suplimentare ce pot periclita construcţia.Problema se pune la fel şi pentru fundaţiile de maşini care lucrează în

regim de vibraţii şi cărora trebuie să li se asigure o compactare perfectă în cadrul funcţionalitătii ce îndeplinesc.

Fundaţii de adâncime

7.3. Având în vedere modul de executare a acestor fundaţii la diversele tipuri de utilizare (puţuri, chesoane, coloane, piloţi foraţi vibraţi, Franki etc.), acestea pot fi realizate în orice timp cu condiţia ca betonul folosit să fie apărat de efectul îngheţului până în momentul punerii lui în operă. Pentru acesta se vor lua măsurile arătate la cap. 8 din prezentul normativ, necesare la punctul de confecţionare a betonului, pe timpul transportării, precum şi la depozitarea lui temporară lângă punctul de lucru.

La executarea acestor lucrări se va ţine seama şi de prevederile din ”Normativ privind alcătuirea şi executarea piloţilor pentru fundaţii'" C. 160-75.

7.4. Pentru piloţii la care faţa superioară a betonului se afla la o adâncime mai mare de 1 ,00m de la suprafaţa platformei de lucru nu sânt necesare măsuri speciale după formarea lor în teren, în afară de umplerea străpungerii din teren cu pământ uşor compactat.

Pentru piloţii la care faţa superioară a betonului se află la o adâncime mai mică de 1,00 m de la suprafaţa platformei şi care au fost executaţi la temperaturi scăzute şi există temeri că betonul ar fi putut să îngheţe în zona capului piloţilor, se va verifica atent starea betonului la piloţii suspectaţi, după executarea săpăturii de fundaţie.

Fundaţia respectivă nu se va turna decât după consemnarea prin proces-verbal între constructor şi beneficiar a rezultatului acestei verificări. Dacă se va constata că, pe o anumită adâncime, betonul este degradat datorită îngheţului., va fi chemat proiectantul spre a hotărî asupra măsurilor de luat.

După terminarea betonării şi întărirea suficientă a feţelor laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele şi sprijinirile respective şi se va proceda la umplerea gropii cu pământ care se va compacta in straturi de câte 20 cm grosime.

7.5. In cazul fundaţiilor executate la clădiri sau alte construcţii exterioare ce sânt prevăzute cu trotuare, se vor lua măsuri de

executare a trotuarelor imediat ce fundaţiile au fost realizate până deasupra

41

cotei terenului, spre a împiedica patrundera in fundatiie a apelor de suprafaţa provenite din ploi sau dezgheţ, care produc degradarea fundaţiilor.

Conducte şi cabluri subterane

7.6. In timpul iernii se pot executa orice fel de lucrări privind pozarea de conducte şi cabluri, insă cu respectarea măsurilor impuse de situaţia locala.

7.7 Nu se vor monta tuburi în şanţuri în care se află apă, ci numai după evacuarea sau evaporarea acesteia, în care caz se va evacua şi stratul de pământ înmuiat, care va fi înlocuit cu nisip pilonat.

7.8. Pe plan organizatoric se fac următoarele precizări cu caracter comun, pe lângă cele prevăzute la pct.2.6:

- piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distanţe între ele, astfel încât să nu se lipească una de alta, spre a se evita atât pericolul îngheţării la zona de lipire cât şi efectuarea de manevre inutile;

- conductele de azbociment sosite pe şantier în perioada 15 noiembrie - 15 martie vor fi depozitate în aşa fel încât să fie ferite de intemperii în perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de îngheţ-dezgheţ; în acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilenă sau adăpostite sub şoproane;

- piesele de îmbinare pentru conducte se vor depozita în spatii ferite de îngheţ şi de orice alte cauze care le-ar putea degrada sau murdări; .

- se vor aproviziona din vreme panouri şi dispozitive suficiente de acoperire pentru protecţia locală, asigurîndu-li-se şi un spaţiu corespunzător de depozitare; - toate sprijinirile, rigidizările şi consolidările se vor controla permanent, mai ales după perioadele de ploi sau ninsori neurmate de îngheţ, precum şi în perioadele de dezgheţ, şi se vor lua măsuri de întărire imediată a lor; 7.9. Când şanţurile se execută în terenuri sensibile la îngheţ, ele se vor realiza de la început cu taluz cu pantă mai mare, spre a le preveni prăbuşirea la apariţia dezgheţului.In cazurile când unele porţiuni de şanţuri trec pe lângă alte construcţii exterioare, deja executate, se va avea grijă să nu se

dezvelească fundaţiile acestora şi nici să li se micşoreze grosimea stratului

42

de pămînt de protecţie, mai ales când acesta este nestabilit la îngheţ; în asemenea cazuri săpăturile şanţurilor se vor limita la strictul necesar în partea dinspre fundaţiile construcţiilor, unde vor fi sprijinite cu palplanşe sau dulapi bine şpraiţuite, dacă lipsa de spaţiu impune pereţi verticali şi nu permite taluze înclinate.

7.10. La conductele cu îmbinare prin garnituri de cauciuc se vor asigura următoarele măsuri:

- depozitarea garniturilor în locuri uscate;- curăţirea mufelor de ghiaţă şi uscarea lor cu un jet de aer cald ;- montarea imediată a garniturilor.

7.11. Pentru a apăra fundul gropii la şanţurile deschise se poate proceda în unul din următoarele feluri: - cablurile sau tuburile se pozează imediat ce s-a ajuns la cota finală, şi se acoperă în aceeaşi zi cu pământ pe toată adincimea, de către echipe speciale ce vin în urma echipei de pozare;

- se lasă nesăpat un strat de pământ de circa 20 cm, care urmează a fi săpat în ziua pozării conductelor, procedându-se apoi ca la alineatul precedent; în cazul când starea timpului se înrăutăţeşte brusc în ziua pozării, se va renunţa la decaparea acestui strat de restul traseului, acoperindu-l corespunzător contra îngheţului;

- dacă s-a ajuns pe vreme bună la cota finală a săpăturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amânată pentru mai târziu, fundul şanţului va fi apărat de îngheţarea ce poate interveni, acoperindu-l cu materiale de protecţie, iar înainte de pozare, instalând mijloace locale de încălzit.

7.12. Dimensionarea pieselor de căptuşire a gropilor şi şanţurilor se va face de proiectant prin adoptarea unor sarcini sporite, tinînd seama de solicitările suplimentare ce iau naştere în urma umflării pământului îngheţat şi a micşorării unghiului de frecare a terenurile nestabile la îngheţ. .

Executarea acestor căptuşiri şi a sprijinirilor respective trebuie făcută în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

7.13. Conductele vor fi pozate numai pe un pat curăţat de zăpadă şi de stratul îngheţat.

Dacă îngheţul a pătruns până la fundul şanţului, dar pozarea conductelor trebuie neapărat să constituie, se vor lua măsuri de

43

dezgheţare prealabilă a terenului şi de evacuare a maselor de pamint dezgheţat.

Această operaţie se va face pe porţiuni, de către echipe speciale care preced imediat echipa ce pozează conductele. Lungimea acestor porţiuni şi ritmul de pregătire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lingă şanţ, în vederea lansării şi pozării, şi cu ritmul posibil de realizat de către echipa de pozare. I

Capetele conductelor trebuie să fie menţinute în stare uscată şi curată; ele vor fi apărate cu grijă de pătrunderea zăpezii, spre a se putea realiza o îmbinare etanşă.

7.14. Înainte, şi după pozarea ,conductelor trebuie să se ia măsuri de protecţie pentru a împiedica fundul şanţului să se deformeze din cauza îngheţului şi a presiunilor ce le primeşte de la conducta instalată. După pozarea definitivă, a conductelor, ele vor fi acoperite cât mai repede cu pământ.Toate manşonările se vor executa numai sub acoperiri locale de protecţie.

7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va ţine seama de următoarele indicaţii:

- manevrarea conductelor metalice de presiune şi a fitingurilor trebuie făcută cu multă atenţie, deoarece în condiţiile de ger ele pot deveni casante;

- la executarea lucrărilor de sudură se vor respecta indicaţiile de sudare sub temperaturi scăzute, date la Cap.12 din prezentul normativ;

- îmbinările metalice ale conductelor se vor etanşa numai la adăpost de efectele îngheţului; de aceea mufele şi ajutajele se vor preîncălzi ;

- conductele în pantă, care sânt deosebit de sensibile la deformaţiile fundului gropii, produse de îngheţ, trebuie să fie in final pozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta generală prescrisă; - la etanşarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinţi, deoarece din cauza degajării substanţelor volatile din masa acestora, umplerea completă a rostului devine problematică; este preferabil să se folosească mixturi călduţe şi să se preîncălzească mufele;

44

- cuzineţii de sprijinire si manşoanele de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea măsurilor de protecţie date în prezentul capitol la betoanele de fundaţii.

7.16. La manevrarea cablurilor electrice şi la executarea operaţiilor de montare şi execuţie se vor respecta condiţiile referitoare la temperatura minimă a mediului ambiant şi temperatura minimă a cablului, indicate de producători şi în prescripţiile tehnice în vigoare; - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor, de cabluri electrice (PE 107-78) şi - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pînă la 1000V (1.7-78).De asemenea, se va avea în vedere ca in momentul pozării cablurilor acestea să aibă o temperatură proprie prevăzută la pct.18.l3.

Canale şi lucrări aferente

7.17. La executarea canalelor termice şi a canalelor pentru alte feluri de conducte sau cabluri se vor respecta masurile de protecţie date în prezentul normativ la capitolele privind lucrările de beton şi de zidărie. 7.18. Înainte de apariţia sezonului friguros – de regula cel mai târziu la sfârşitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrărilor de pământ, zidărie şi tencuieli ale canalelor, rămânând ca lucrările de pozare a conductelor sau cablurilor să se execute pe timp friguros - în condiţiile arătate la pct.7.7…….7.16 de mai sus-în cazurile în care această execuţie nu poate fi amânata până la revenirea timpului călduros................................

7.19. Talpa de beton a canalului, expusă îngheţul ui, trebuie să fie aşezată pe un pat uscat şi totodată să fie protejată corespunzător până la întărire.

7.20. Lucrările de tencuieli, izolări şi etanşări trebuie să se execute numai la temperaturi peste +5°C şi să fie ferite complet de umezeală şi frig până la întărire; în mortare se vor introduce aditivi antigel, pentru scurtarea timpului de întărire. 7.21. Canalele se vor acoperi cu plăci de beton armat prefabricat şi apoi cu pământ. 7.22. Şanţurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pământ neîngheţat care apoi va fi compac- tat. La partea superioară

A şanţurilor - pe ultimii 20...80 cm . -ele pot fi umplute şi cu pămint îngheţat

45

insă având un spor minim dc volum de circa 15%, pentru tasare. I 7.23. Şanţurile de sub pavajc ce se dau imediat in circulaţiese vor astupa pe toată înălţimea numai cu pamint dezgheţat, iar în locurile de circulaţie intensă, cu nisip dezgheţat. 7.24. Probele de apă la conducte, atit cele parţiale cât şi cele generale, se vor efectua numai când tcmpcratura aerului este mai mare de O°C (conform prognozei meteorologice pe 72 ore).

7.25. La executarea pe timp friguros a fundaţiilor şi a con-strucţiilor diverse, se va urmări folosirea pe scară largă a elementelor prefabricate, care pot fi executate in condiţii optime de temperatură, adică în ateliere, uzine, hale etc.

Măsuri de protectie a muncii

7.26. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de fundaţii şi construcţii sub nivelul terenului se vor respecta măsurile de protecţie a muncii date în "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj" aprobate cu ordinul M.C.Ind.nr. 7N/1970, la capitolele şi articolele menţionate la pc1.6.14 din prezentul normativ, precum şi cele din capitolele şi articolele următoare:

- Cap. IX "Prepararea betonului şi mortarului (art.) 1574-1603);- Cap. X "Lucrări de zidărie" (art.1604-1625); - Cap. XII ,,,Lucrări de beton armat" (art.1689-1762)-Cap. XIII, "Montarea elementelor de construcţii" (art.1768-1837) ;-Cap. XVI "Lucrări de izolaţie" (art.1874-1898);-Cap. XVII "Lucrări de finisaj" (art.l899-1916)şi -Cap .XXV "Executarea fundaţiilor şi lucrărilor hidrotehnice" (art.4089-4126).

8. LUCRĂRI DE BETON

8.1. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de beton simplu, beton armat şi beton precomprimat se vor avea în vedere prevederile din normativul C.140-79, anexa VII.3 "Executarea lucrărilor de beton pe timp friguros".

În cazul unor lucrări care necesită măsuri speciale, acestea vor fi

46

prescrise de proiectant în "condiţii tehnice speciale", ataşate proiectului de execuţie. 8.2. În toate cazurile aplicarea măsurilor necesare se va face tinîndu-se seama de:

a) regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul preparării, transportului tunării şi protejării betonului, indiferent de anotimpul în care se execută aceste operaţii; b) dimensiunile şi masivitatea elementelor ce se betonează,

c) gradul de expunere a lucrării - ca suprafaţă şi durată - la acţiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului;

d) intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă. 8.3. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a şantierului şi a organelor CTC, din partea beneficiarului şi - oricând va fi nevoie - din, partea proiectantului.De asemenea, la efectuarea recepţiilor preliminare a oricăror lucrări sau obiecte din beton executate pe timp friguros, verificarea, calităţii lor trebuie făcută cu o exigenţa sporită. 8.4. Cofrajele trebuie să fie curăţate de zăpadă şi ghiaţă prin mijloace mecanice şi în final prin intermediul unui jet de aer cald sau aburi.

Panourile de cofraj trebuie să prezinte rosturi etanşe şi să aibă faţa interioară unsă uniform cu substanţe care uşurează decofrarea. Aceste substanţe se vor aplica numai după curăţirea şi uscarea cofrajelor.

In ce priveşte susţinerea cofrajelor, se va acorda o atenţie deosebită rezemării lor, luându-se măsurile corespunzătoare, în funcţie de comportarea la îngheţ a terenului, şi anume:

- pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate pe pământul curăţat în prealabil de zăpadă, ghiaţă şi stratul vegetal şi nivelat; - pentru pământurile netasabile la îngheţ, precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe grinzi cu suprafaţă mare de rezemare, pe fundaţii existente sau pe piloţi bătuţi sub adâncimea de îngheţ.

În funcţie de condiţiile de temperatură, suprafaţa expusă şi forma elementelor, proiectantul de organizare de şantier va stabili

tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale izolante sau de

47

încălzire, precum şi modul de rezemare a susţinerilor.8.5. Depozitarea armăturilor se va face pe teren uscat amenajat cu

platforme de pietriş bătut cu maiul.Barele acoperite cu gheaţă vor fi curăţate înainte de tăiere şi fasonare ,

prin ciocănire cu ciocan de lemn, prin zgâriere, cu unelte adecvate sau prin insuflare de aer cald, care efectuează topirea gheţii şi uscarea apei rezultate. Nu se recomandă topirea gheţii cu apă caldă, decât atunci când există certitudinea că apa nu va putea îngheţa din nou până la turnarea betonului. Dezgheţarea cu ajutorul flacării este interzisă. 8.6. Fasonarea armăturilor se va face numai la temperaturi pozitive, folosind, după caz, spaţii încălzite.

8.7. Pe timp friguros se vor utiliza cimenturi conform anexei IV.1 din normativul C.140-79.

La prepararea betoanelor se recomandă utilizarea de aditivi plastifianţi, acceleratori sau antigel, În funcţie de condiţiile locale.

La stabilirea compoziţiei betoanelor se va urmări adoptarea unui raport A/C cât mai redus.

8.8. Agregatele trebuie să corespundă condiţiilor tehnice din STAS 1667-76 cu precizarea că nu se admite ca ele să conţină granule poroase, care sânt gelive. De asemeni, nu se admite decât agregate dezgheţate în prealabil. 8.9. Reţeta de beton afişată la locul de prepararea betonului trebuie să indice următoarele:

- temperatura apei la introducerea în amestec, în funcţie de temperatura agregatelor la prepararea betonului (conform normativ C.140-79); - dacă se încălzesc agregatele; - timpul de malaxare până la adăugarea cimentului;

- timpul total de malaxare; - temperatura betonului la descărcarea din betonieră, care trebuie să fie

cuprinsă între +15 C şi +30°C; pentru lucrările masive temperatura va fi cuprinsă între + 10°C şi + 15°C.

8.10. La transportul betonului se vor lua măsuri pe baza unui program de optimizare pentru limitarea la minimum a pierderilor de căldură a betonului în timpul transportului, prin: - folosirea de mijloace de transport rapide şi bine izolate contra frigului, atât lateral cât şi la faţa de sus; în cazul benelor şi basculantelor acestea vor fi acoperite cu prelate;

-evitarea distanţelor mari, de transport; a staţionărilor pe traseu si a

48

transbordărilor betonului.

8.11. Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton se va verifica dacă în mijlocul de transport utilizat nu există gheaţă sau beton îngheţat; acestea vor fi îndepărtate folosind de preferinţă un jet de apă caldă. 8.12. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanică.

8.13. La punerea în operă a betoanelor masive se vor avea în vedere şi următoarele:

- în perioada când există pericol de îngheţ începerea betonării unei lamele noi este permisă numai la temperaturi peste +5°C sau sub +5°C când temperatura este pozitiva şi cu tendinţe de creştere;

- lamelele aflate în curs de betonare, surprinse de scăderea temperaturii aerului, vor fi continuate până la temperatura de –10 gr.C. Sub

această temperatură betonarea lamelei va fi întrerupta, creându-se un rost de lucru.

8.14. Protecţia betonului după turnare trebuie sa asigurc acestuia în continuare o temperatură de minimum +5 gr.C, pe toata perioada de întărire necesară pînă la atingerea rezistenţci de minimum 50 daN/cm2, moment de

la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

In acest scop, suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperire cu saltele termoizolatoare sau cu prelate, folii de polietilenă etc., dar astfel incît intre ele şi beton să rămînă un strat de aer staţionar (neventilat) de 3...5 cm. grosime.

8.15. Durata minimă de menţinere a protectiei pentru atingerea rezistenţei de 50 daN/cm2 se numeşte "durata de preîntarire" si este determinată de: - compoziţia betonului, mai ales cu referire la tipul de ciment utilizat şi valoarea raportului A/C; - temperatura medie a betonului din lucrare. Durata de preîntărire se poate aprecia cu ajutorul diagramelor din fig. l. 8.16. În cazurile în care se prevede prin proiect, temperatura betonului trebuie controlată pe perioada de întărite, până la

49

50

decofrare. Temperatura masei betonului se va măsura in părţile cele mai expuse răcirii, în care scop se va practica la betonare găuri cilindrice pentru introducerea termometrelor, conform prevederilor proiectului. Numărul şi dispunerea găurilor trebuie indicate în proiect.

Se vor folosi termometre industriale, fara imbracaminte exterioară din grătar sau plasă de protecţie, pen- tru ca ele sa aibă un contact cât mai apropiat cu betonul. După introducerea fiecărui termometru în gaură, spaţiul dintre el şi pereţii găurii se va etanşa bine cu câlţi, dar numai la partea de sus, pentru a nu permite pătrunderea aerului rece în gaură.

De asemenea, este obligatoriu să se folosească mai multe termometre, pentru a se putea măsură temperatura betonului in mai multe puncte simultan.

Fiecare termometru va fi ţinut în gaura respectiva cel puţin 5 minute.

Numărul citirilor de control şi al temperaturilor este de circa 2-3 citiri în 24 de ore şi el trebuie precizat corespunzător chiar in programul de măsuri menţionat la capitolul 3 al normativului.

8.17. Toate temperaturile măsurate pe zile şi ore se vor nota într-un registru special; pe o coloană alăturată se vor nota şi temperatura aerului exterior în timpul fiecărei măsurări a temperaturii betonului.

8.18. Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistentei pe probe de beton păstrate in aceleaşi condiţii ca şi elementul în cauză şi după examinarea atenta a calităţii betonului pe feţele laterale ale pieselor turnate efectuindu-se in acest scop unele degajări parţiale de probă.

8.19. Controlul calităţii betoanelor turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din normativul C.140-79. Dacă se prevăd încercări nedestructive, acestea nu vor fi efectuate pe betoanele îngheţa te.

Măsuri de protecţia muncii

8.20. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de beton simplu, beton armat şi beton precomprimat se vor avea in vedere prevederile din "Norme de protecţia, muncii (construcţii-montaj) aprobate cu ordinul M.C.Ind.nr.7N/1970 cuprinse în articolele şi capitolele specificate la pct. 2.28., a1.2 din prezentul normativ,

51

precum şi cele din capitolele şi articolele următoare ale acestor "Norme," - Cap. IX "Prepararea betonului şi mortarului" (art.:1574-1603); -Cap. XII "Lucrări de beton armat”(art:1689-1762) şi - Cap. XX "Executarea lucrărilor pe timp friguros" (arţ. 2238-2285).

9. MONTAREA PREFABRICATELOR

9.1. Utilizarea pe timp friguros a elementelor prefabricate de metal nu ridică probleme deosebite decât în legătură cu realizarea pe şantier a îmbinărilor şi înnădirilor acestor elemente cu restul structurii metalice sau construcţiei în care se montează. Prevederile necesare în acest sens sânt date la cap. 12 „Construcţii metalice din oţel" din prezentul normativ.

În ce priveşte confecţiile metalice de diverse genuri (corpuri de încălzire, recipiente, scări, uşi şi ferestre, ventilatoare etc.), acestea se montează în conformitate cu prevederile proiectului, în care trebuie să se arate măsurile speciale ce eventual sânt necesare dacă montarea acestor confecţii urmează a se face pe timp friguros. 9.2. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat şi beton precomprimat sânt necesare o serie de măsuri specifice, şi anume:a)Se vor folosi, cu precădere prefabricate realizate în fabrici şi poligoane dotate corespunzător, unde se poate asigura tehnologia completă de fabricaţie şi tratamentul termic necesar. In cazul confecţionării pe şantier a unor prefabricate, executarea acestora se va face numai în barăci sau şoproane, amenajate corespunzător şi cu respectarea obligatorie a tuturor condiţiilor termotehnice prevăzute pentru tipurile respective de prefabricate.

b) Înainte de ridicare şi manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curăţate de gheaţă, zăpadă şi impurităţi în zonele de îmbinare, prin: răzuire, ciocănire uşoară, periere, cu perii de sârmă etc. Dacă până la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de gheaţă sau zăpadă, acestea vor fi îndepărtate prin aceleaşi procedee.

În funcţie de posibilităţi se preferă ca îndepărtarea gheţii si zăpezii să se facă

52

printr-un jet de aer cald, care, pe lingă efectul de topire a gheţii are şi pe cel de uscare a zonei de monolitizare. Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decât dacă betonul de monolitizare se toarnă imediat, întrucât exista pericolul formării unui nou strat de gheaţă.

Se interzice, de asemenea, folosirea lămpilor cu benzină şi a1 oricărui alt mijloc de încălzire cu flacără deschisa, care afumă betonul şi armăturile, compromiţând adeziunea armăturilor in betonul de monolitizare şi buna legătură a acestuia cu betonul vechi.

c) Betonul de monolitizare se va prepara şi aduce la punctul de turnare numai în stare caldă, astfel ca, in momentul turnării, el să aibă o temperatură de minimum +10 gr.C.

d) După ce s-a realizat curăţirea perfectă a zonei de monolitizare se va proceda la încălzirea lentă a prefabricatelor in punctele de îmbinare, prin insuflarea de aer cald; atunci când există posibilitatea turnării imediate, a betonului, se poate recurge la încălzirea cu abur viu sau cu apă caldă. In toate cazurile încălzirea se va face cel puţin până la temperatura betonului de monolitizare.

e) După turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola împotriva frigului prin acoperirea imediată a zonei respective cu materiale termoizolatoare (ex. fâşii de vată minerală).

f) Pofilele echer din PVC vor fi încălzite in apă caldă înainte de introducerea în rebordurile verticale ale panourilor de faţadă.

Măsuri de protecţie a muncii

9.3. La montarea pe timp friguros a prefabricatelor se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii -montaj)", aprobate cu ordinul M.C.Ind.nr.7N/1970 cuprinse in articolele şi capitolele specificate la pct.2.28~ al.2 din prezentul normativ precum şi cele din capitolele următoare ale acestor Norme:

- Cap. XII „Lucrări de beton armat II (art.1689-1762)

- Cap. XIII ,,Montarea elementelor de construcţii" (art.1763- 1832).

10. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

53

10.1. La proiectarea lucrărilor de zidărie ce urmează a fi executate pe timp friguros se va tine seama de variaţia rezistentei mortarelor de ciment şi a celor mixte în funcţie de durata de întărire şi de temperatura la care se face întărirea, indicate orientativ în tabelul 3.

Tabelul 3

Durata de

intarziere (zile)

Rezistenta relativa a mortarului, in procente din R 28 la +15º pentru o temperatura de intarire, in ºC, de :

+1 +5 +10 +15 +20 +25 +30 +35 +40 +50

1 1 4 6 10 14 19 24 29 34 452 3 8 13 19 25 32 40 48 57 803 5 12 19 26 35 44 52 61 70 905 10 20 30 39 48 57 65 74 82 1007 16 27 39 50 59 68 76 84 92 10510 24 37 51 62 72 80 87 94 100 -14 35 48 63 75 84 91 97 102 106 -21 45 62 78 90 97 102 106 109 - -28 55 72 88 100 106 110 - - - -

Datele din tabel se referă la cimenturile recomandate la confecţionarea mortarelor prin anexa IV.I la normativul C.140-79. Totodată se va avea în vedere că rezistenţa mortarului la care el nu mai este periclitat de îngheţ, este de 50 daN/cm2.

10.2. La executarea lucrărilor de zidărie pe timp friguros se vor respecta şi următoarele condiţii : - se interzice folosirea cărămizilor si blocurilor umede sau acoperite cu gheaţă.;

- se vor folosi numai mortare de ciment sau de ciment şi var;folosirea mortarelor de var şi nisip este interzisă;

- pentru accelerarea prizei şi întăririi mortarului de ciment se poate folosi

54

adaosul de clorură de calciu in proporţie de până la 2% din greutatea cimentului; nu se permite folosirea cu acelaşi scop a sării de bucătărie.

10.3. În cazul folosirii adaosului de clorură de calciu la mortarele de marcă 50 sau mai mare, procentele de rezistenţă din tabelul 3 se vor majora cu coeficienţii din tabelul 4.Tabelul 4

Vârsta mortarului (zile) 2 3 5 7 28Coeficient de majorare a rezistentei mortarului

2.00 1.70 1.40 1.25 1.15

10.4. Lucrările de zidărie se vor executa până la o temperatură ce nu va putea coborî sub +5 gr.C.

10.5. Temperatura maximă a mortarului de ciment-var la ieşirea din malaxor va fi de+50°C, iar a mortarului de ciment, de +25°C.

10.6. Pentru executarea zidăriilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, următoarele metode:

- metoda adăpostirii zidăriilor sub construcţii de protecţie; - metoda conservării căldurii iniţiale a zidăriilor.

Nu se permite folosirea metodei numită "la îngheţ '" care este costisitoare şi cu efecte îndoielnice.

10.7. La metoda prin adăpostire se încălzeşte spaţiul astfel creat, pentru a se asigura mortarului o temperatura pozitiva, pe toată perioada de întărire, aşa încât la uscarea zidăriei el să atingă rezistenţa minimă necesară.

Blocurile mici şi cărămizile se vor introduce în construcţia provizorie de protecţie cu cel puţin o zi înainte de punerea in operă, pentru a ajunge la temperatură pozitivă.

Metoda adăpostirii zidăriilor sub construcţii de protecţie se va folosi la executarea fundaţiilor, subsolurilor, căminelor etc. Mortarele utilizate vor fi de ciment şi var şi vor avea marca de minimum 25, iar temperatura mortarului, cărămizilor şi blocurilor la punerea lor în lucrare nu va fi mai mică de +5 gr.C

55

10.8. Metoda conservării căldurii iniţiale - care constă în acumularea prealabilă în zidărie a unei cantităţi de căldură şi apoi prin izolarea imediată a zidăriei cu materiale termoizolante-va fi folosită numai in cazuri speciale şi numai la ziduri mai groase de 12,5 cm. Măsurile adoptate în cadrul acestei metode trebuie gradate în funcţie de temperatura aerului exterior, astfel încât mortarul, înainte de a ajunge la îngheţ, să aibă rezistentă de cel puţin 5 N/mm2, verificată pe probe martor

Măsuri de protecţie a muncii

10.9. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)", aprobate cu ordinul M.C. Ind. nr. 7 N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele specificate la pct. 2.28. al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din următoarele, capitole:

- Cap. IX "Prepararea betonului şi mortarului (art. 1574-1603) şi - Cap. X "Lucrări de zidărie" (art. 1604-1625).

11. ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE

11.1. Lucrările de învelitori se pot executa pe timp friguros numai cu respectarea următoarelor condiţii:

a) Atât suportul învelitorii cât şi materialele întrebuinţate trebuie să fie bine curăţate de zăpadă, gheaţă şi impurităţi; nu se va folosi apa caldă, căci aceasta poate îngheţa pe suport şi materiale, făcând astfel curăţirea ineficace.

b) La învelitorile de ţiglă şi olane se va face numai montarea plăcilor ceramice, rostuirea lor cu mortar amânându-se pentru timpul călduros.

c) Învelitorile din plăci ondulate sau cutate, confecţionate din azbociment sau din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă (PAS) se pot executa fără restricţii, cu excepţia celor care necesită aplicarea unui cordon de chit, această aplicare nefiind permisă decât dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de +5°C.

d) La învelitorile din tablă plană, ondulată sau cutată se va proceda la fel ca la cele din plăci de PAS sau azbociment, cu precizarea că operaţiile de grunduire şi vopsire se vor executa

în încăperi încălzite la cel puţin +5°C, în cazul când se foloseşte

56

miniu de plumb şi cel puţin + 15°C, în cazul când se folosesc vopsele pe bază de răşini sintetice. La îndoirea foilor de tablă zincată pentru realizarea falţurilor se va verifica atent, pentru fiecare sortiment de tablă folosit:- dacă nu s-a produs exfolierea peliculei de zinc in care caz părţile deteriorate se vor curăţa şi acoperi cu vopsea de protecţie; - dacă, sub influenţa temperaturii scăzute nu s-a produs crăparea foilor îndoite, în care caz acestea se vor îndepărta şi înlocui cu foi bune. Chitul de miniu de plumb şi ulei de in pentru etanşarea falţurilor nu se va aplica dacă temperatura aerului este mai mică de+5gr.C, chiar când temperatura chitului este mai ridicata. e) Executarea, învelitorilor din diferite tipuri de folii se va face conform prevederilor din capitolul 15, referitor la hidroizolaţii.

f) Pentru învelitorile din folie bitumată temperatura bitumului topit nu trebuie să fie mai mică de +180°C, iar rulourile de carton asfaltat trebuie să fie păstrate în prealabil intr-o încăpere încălzită şi transportate la locul de aplicare in stare protejată.

g) La învelitorile în două straturi se recomandă ca in timpul friguros să se execute numai primul strat, celalalt urmând a se realiza pe vreme călduroasă şi uscată.

h) Celelalte tipuri de învelitori şi anume: din şiţă, şindrilă din lemn, plăci plane de azbociment, şiţă de azbociment etc. ,se pot executa pe timp friguros fără restricţii sau măsuri speciale.

Măsuri de protecţie a muncii

11.3. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de învelitori şi tinichigerie se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)", aprobate cu ordinul M.C. Ind. tir. 7 N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele specificate la pct. 2.28. al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din următoarele capitole şi. articole ale acestor "Norme":

- Cap. XV "Lucrări de învelitori" (art. 1858-1873) şi- Cap. XXI "Executarea lucrărilor de tehnică nouă" subcap.D

"Protecţia anticorosivă şi antiacidă" (art. 2502-2535).11.4. Pe timp de ploaie, ceată deasă, vânt puternic, ploaie sau ninsoare,

indiferent de temperatura aerului, executarea lucrărilor de învelitori şi de tinichigerie se va întrerupe.

12. CONSTRUCŢII METALICE DE OŢEL

57

Indicaţii generale

12.1. Prevederile din acest capitol se referă la condiţiile speciale ce se cer atât pentru executarea pe timp friguros a structurilor metalice cât şi pentru utilizarea barelor de otel-beton la confecţionarea betoanelor armate sau precomprimate.La proiectare trebuie să se indice precis în proiect toate măsurile

necesare pentru ca montarea pe timp friguros a construcţiilor metalice să nu introducă în structura lor eforturi iniţiale periculoase sau deplasări diferite şi neconforme cu condiţiile de exploatare.

12.2. La execuţie trebuie să se ţină seama de următoarele indicaţii: . a) Limitarea temperaturii minime până la care este permisă execuţia depinde de:- mijloacele de îmbinare (şuruburi, nituri, sudură sau mixte);

- fragilitatea oţelurilor la temperaturi scăzute; - condiţiile c1imatice defavorabile operaţiilor de montaj (vânt, ploaie, ninsoare); - poziţia de montaj (înălţime, acces, situarea cordonului de sudură faţă de poziţia posibilă a sudorului etc.);- asigurarea protecţiei muncitorilor la temperaturi scăzute şi intemperii.

b) În condiţiile prezentului normativ, temperatura cea mai scăzută la care este permisă montarea construcţiilor metalice de oţel, poate ajunge până la -15°C, după tipul de îmbinare şi precizările date de proiectant în proiectul de. execuţie asigurându-se d.p.v. al rezistenţei materialului de bază şi materialului de adaos.

c) La proiectare se va prevedea folosirea de oţeluri cu sensibilitate redusă la fragilitate, având un conţinut de carbon de maximum 0,18 % pentru poduri metalice şi 0,22% pentru celelalte construcţii metalice, şi cu asigurarea energiei de rupere de 2,8 kV .daN, conform STAS 500-78.d) Porţiunile destinate îmbinărilor trebuie să fie uscate şi bine curăţate de rugină, înainte de sudare sau nituire.e) Se recomandă ca sudura să se execute în poziţie orizontală, evitîndu -se sudarea în poziţie verticală şi peste cap.

f) Indiferent de temperatură se pot executa următoarele operaţii fără a lua măsuri speciale : manipularea elementelor metalice, aşezarea la poziţia,

58

sprijinirea pe calaje şi bulonarea provizorie. g) Depozitarea elementelor metalice se permite a se face in depozite descoperite, dar pe teren uscat şi amenajat cu platforme de pietriş îndesat cu maiul şi suporţi de lemn sau beton.h) Depozitarea în depozite închise şi uscate este obligatorie numai pentru:

- electrozi, fluxuri de sudură şi sârma de sudura, cu respec-tarea prevederilor din STAS 1125-76 şi 1126-76. Se recomandă ca electrozii, fluxurile şi sârmele de sudură să se învelească suplimentar în folii de polietilenă. Depozitarea lor se va face in rafturi, pe categorii de materiale, la o înălţime de cel puţin 50 cm. de la pardoseală :

- celelalte materiale de îmbinare: şuruburi normale, şuruburi de înaltă rezistenţă, piuliţe, şaibe, rondele şi nituri etc., vor fi ambalate pe categorii şi dimensiuni. i) Vopsirea construcţiilor metalice se va executa respectindu-se următoarele indicaţii:- chituirea se va face la o temperatură de minim +5gr.C ; - grunduirea elementelor izolate se va face in încăperi încălzite sau în spaţii acoperite, în interiorul cărora temperatura sa nu scadă sub +l0°C; - vopsirea elementelor ambalate se va tace la temperaturile indicate în cataloagele sau prospectele întreprinderilor producătoare de vopsele sau în etichetele de pe bidoanele de vopsea. In lipsa unor astfel de indicaţii, temperatura minimă de vopsire va fi de +15°C, iar suprafeţele de vopsire vor fi complet uscate.

Construcţii metalice îmbinate prin sudură

12.3. La execuţia sudurilor se vor avea in vedere prevcderile din STAS 767-78 şi din "Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel-beton" C. 28-76.

a) Sudarea pieselor metalice în aer liber se execută cu bune rezultate la temperaturi mai mari de +5°C.

Se admite executarea de suduri şi la temperaturi mai scăzute, cu luarea unei măsuri suplimentare privind realizarea calităţii sudurii şi evitarea fragilităţii zonelor sudate. Aceste situaţii vor

fi prevăzute în proiectul de execuţie şi vor fi preluate în proiectul anual de organizare a lucrărilor pe timp friguros.

59

b) Înainte de a începe sudarea pe şantier a construcţiei metalice se vor executa câteva suduri de probă la piese izolate, eventual chiar la piese care nu fac parte din structura metalică ce se montează.

c) Pentru executarea sudurilor pe timp friguros, zonele pe care se aplică cordoanele de sudură se vor preîncălzi. Temperaturile de preîncălzire vor fi de 100...150°C, la piese cu grosimi de pînă la 25 mm şi de 150...500°C la piese mai groase de 25 cm. Preîncălzirea se va face conform STAS 767-78.

Se vor lua masuri ca temperatura de preîncălzire să se păstreze în limitele prescrise până când începe sudarea în zona ,respectivă urmând a se realiza cât mai lent.

d) Se vor folosi diferite mijloace de acoperire a sudurii pentru asigurarea răcirii lente a zonelor sudate. Zgura de pe sudură se va îndepărta numai după răcire.

e) Sudarea la temperaturi sub O°C se va executa cu electrozi cu înveliş bazic, rezistent la fisuraţii. Se va urmări ca materialele de adaos să corespundă materialului de bază şi să asigure cordonului de sudură proprietăţi cel puţin egale cu ale materialului de bază.

f) Umiditatea fluxului în momentul sudării trebuie să fie mai mică de 0,10%. g) Zonele ce urmează a fi sudate trebuie să fie protejate contra umezelii şi vântului rece. In acest scop se vor folosi prelate, corturi, barăci de lemn transportabile etc. h) Piesele ce se asamblează prin sudură trebuie să aibă în zona de contact aceeaşi temperatură, astfel că se vor preîncălzi simultan. i) Sudurile se vor executa fără întrerupere, fapt pentru care la cordoanele lungi se vor utiliza mai mulţi sudori, care vor ataca piesele din mai multe puncte, într-o ordine ce trebuie indicată în proiect sau stabilită de responsabilul cu lucrările de sudură pe şantier, pentru a nu se introduce în piese tensiuni interne ce pot

deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice. j) Sudarea se va începe şi se va termina obligatoriu pe piese

terminale. In cazul când nu este posibilă aşezarea pieselor termi nale trebuie să se asigure completarea caracterelor de la capetele cordoanelor de sudură.

Straturile de, sudură se vor depune unul după altul, înainte ca zona îmbinărilor să se răcească. La depunerea unui strat nou, temperatura stratului

60

depus anterior nu trebuie să fie mai mica de 200°C;k) Sudarea electrică a oţelului-beton cu metoda cap la cap prin topire

intermediară se va executa numai daca maşinile de sudat sânt adăpostite în încăperi având temperatura de minim 0 gr.C.

1) Sudarea manuală cu arcul electric a barelor de oţel-beton se va putea face în următoarele cazuri: .

- la metodele de înnădire "prin suprapunere”, „cu eclise”, "în cochilie de baie de zgură", cu sau fără "cusături longitudinale şi „in semimanson de cupru recuperabil", se va admite sudarea numai dacă temperatura ambianta nu este mai scăzuta de- 5gr.C. şi dacă punctele de lucru sânt protejate contra viscolului şi vântului puternic, cu viteză mai mare de 6 m/sec.

m) Prelucrarea mecanică a sudurilor după răcirea lor, mai ales în cazurile oţelurilor ce pot deveni casante, trebuie făcuta cu multa grija evitându-se şocurile puternice (de ex. prin cioplire cu dalta); oricând este posibil, finisarea sudurilor se va face imediat după terminarea unei porţiuni sudate, când materialul este anca cald; dacă nu există condiţii favorabile pentru aceasta operaţie,(pericol de răcire bruscă), este preferabil să se aştepte pana la răcirea sudurii; în orice caz punctele cu zgură greu de îndepărtat (mai ales cele ce au "rădăcini" adânci), trebuie sa nu fie îndepărtate prin şocuri dinamice locale, ci să se taie complet porţiunea respectivă şi să se aşeze din nou cu mai multă atenţie.

n) Cordoanele de sudură realizate la temperaturi sub 0gr. C ,vor fi protejate cu vată minerală, la bare de oţel-beton cu grosimi mai mari de 25 mm, vata având lungimea mai mare decât a cordonului, lăţimea de circa 100 mm, iar, grosimea de 8...10 mm.

o) Înainte de utilizare, electrozii vor fi uscaţi in cuptoare speciale de uscat electrozi, la temperaturile prescrise de uzinele furnizoare; electrozii uscaţi se vor aproviziona la punctul de sudare în cantităţi care să nu depăşească necesaru1 pentru 2 ore de lucru.

p) Utilajele de sudură vor fi protejate contra intemperiilor prin adăpostirea lor în barăci corespunzătoare.

q) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudură vor fi pozate pe suporţi (capre) de lemn; nu se admite îngroparea cablurilor in zăpada sau punerea lor direct pe pămîntul îngheţat.

61

Verificarea calităţii sudurilor executate pe timp friguros

12.4. Pentru prevenirea oricăror defecţiuni cauzate de eventuale greşeli organizatorice sau tehnice strecurate la execuţie proiectantul va prescrie, prin "condiţiile tehnice speciale" ale proiectului de execuţiei unele exigenţe suplimentare privind verificarea sudurilor executate pe timp friguros, efectuarea acestor verificări constituind o obligaţie a executantului.

Măsuri de protecţie a muncii

12.5. La executarea pe timp friguros a construcţiilor metalice de oţel se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)" aprobate cu ordinul M.C. Ind. nr. 7 N/1970; cuprinse în capi tolele şi articolele specificate la pct. 2.28, al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din urmatoarele capitole şi articole ale acestor "Norme":

- Cap. XII "Montarea elementelor de construcţii" (art. 1763- 1837) şi- Cap. XXII "Executarea transporturilor" (art. 2664-2795).Pentru asigurarea unei bune calităţi a sudurilor executate pe timp

friguros este necesar să se uti1izeze sudori cu capacitate ridicată de adaptare la condiţiile climatice defavorabile şi cu calificare corespunzătoare tehnicităţii speciale cerută în asemenea condiţii de lucru.Durata de lucru a sudorilor se va micşora, în funcţie de temperatură

reducându-se chiar până la o oră, şi alternând cu pauze de circa 10 minute,

pentru odihnă şi încălzire.

In acest scop se vor pune la dispoziţie cel puţin cocsiere instalate în adăposturi provizorii (gherete), aşezate în apropierea locului de muncă şi având dimensiunile de minimum 2x 2 X 2,5 m.Aceste adăposturi vor fi acoperite şi vor avea în peretele opus vântului un gol de cel puţin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor şi evacuarea fumului şi a gazelor emanate de cocsiere. În acest caz gheretele de adăpostire trebuie să poată fi întoarse cu intrarea în orice direcţie, după nevoie. Cocsierele vor fi, introduse în gheretă numai după încingerea suficientă a brichetelor şi vor fi supravegheate în permanenţă de un responsabil, pentru a se evita pericolul de incendiu şi cel al intoxicării cu gaze.

Sudorii vor fi dotaţi cu echipamentu1 de protecţie conform normelor în vigoare de tehnica securităţii muncii.

62

13. LUCRĂRI DE FINISAJ

Indicatii generale

13.1. Lucrările exterioare de finisaj, bazate pe procese umede de execuţie, cum sânt: tencuielile, zugrăveli1e, vopsitoriile, placajele etc., nu se execută ,de regulă pe timp friguros, fiind periclitate de îngheţ. Când se impune totuşi executarea acestora se vor lua măsuri corespunzătoare de închiderea şi încălzirea spaţiului de lucru.

13.2. În ceea ce priveşte lucrările interioare de finisaj, acestea pot fi executate şi în timpul friguros, oricare ar fi temperatura aerului în exterior, numai dacă:

- spaţiile în care se execută. sânt cât mai bine închise si izolate contra pătrunderii frigului din afară;

- spaţiile sânt, dacă este nevoie, încălzite la circa + 8… + 10°C, fie cu surse mobile (cocsiere, sobiţe), fie prin punerea in funcţiune a instalaţiei de încălzire a clădirii (daca ea este deja executată).

Încălzirea spaţiilor nu trebuie însă să aibă ca scop accelerarea uscării tencuielilor, zugrăvelilor, chiturilor şi celorlalte mixturi umede folosite la lucrări, căci prin această forţare se periclitează calitatea lucrărilor şi totodată se face risipă de combustibil interzisa expres prin lege la aceste lucrări.

Este necesar ca materialele folosite la lucrări, sa fie depozitate din vreme în spaţiile respective de lucru sau in alte spatii vecine, pentru a căpăta o temperatură pozitivă, iar la aşterncrca sau aplicarea mixturilor acestea să aibă o temperatura proprie de cel puţin +5°C.Fac excepţie lucrările de zugrăveli şi vopsitoric realizate cu produse pe bază de polimeri, la care execuţia nu se face la temperaturi mai mici de + 15°C, cu precizarea că această temperatură, trebuie asigurată şi după aplicare conform pct. 16.2. 13.3. Pentru executarea tencuielilor interioare se vor avea în vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. Nu se admite introducerea în mortare a rumeguşului sau resturilor de câlţi, căci acestea, acumulează umezeală, întârziind uscarea tencuielii. 13.4. La executarea şapelor suport a pardoselilor se va ţine seama de prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ.

63

Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. Ridicarea, acestora în bene, la etajele unde urmează a se aplica, se va face în cantităţile , care pot fi preluate imediat pentru zona de lucru respectivă.Pentru pardoselile din mozaic, trecerea la operaţiile de şlefuire se va face numai după verificarea comportării acestora prin încercări pe suprafeţe reduse.

Măsuri de protecţie a muncii

13.5. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de finisaje se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj" aprobate cu ordinul M.C.,Ind. nr. 7 N/1970, cuprinse, in capitolele şi articolele specificate la pct: 2.28. al. 2 din prezentul normativ precum şi cele din următoarele capitole ale „Normelor” :- Cap. IX "Prepararea betonului şi mortarului" (art. 1574 -1603) ;- Cap. XVII "Lucrări de finisaj şi montarea geamurilor (art. 1899-1933 şi 1943-1955);-, Cap. XX "Executarea lucrărilor pe timp friguros (art. 2238-2285); - Cap. XXI" "Executarea lucrărilor de tehnică nouă" (subcap. E "Lucrări cu mase plastice" art. 2536-2614).

14. MONTAREA GEAMURILOR

14.1.Sticla pentru geamuri trebuie păstrată în lăzi depozitate în magazii închise şi izolate, avînd o temperatură de minimum +5 gr.C

În condiţii asemănătoare trebuie păstrate şi materialele pentru chituri .14:2. Geamurile vor fi scoase din lăzi si tăiate la dimensiuni numai în

încăperi cu temperatura de circa + 15°C. Se atrage atentia că este in terzis să se manevreze foi izolate ,de geam

care au stat recent în ger deoarece în această situaţie ele ,devin friabile.14.3. Geamurile cu suprafeţe mai mari de 2 m2, cele curbe sau cele cu

ondule speciale ce se montează la unele vitrine, nu se vor manevra şi monta decît la temperaturi mai mari de +5°C.

64

14.4.Montarea geamurilor pe timp friguros la ferestrele obişnuite cu cercevele mobile se va face cu respectarea următoarelor reguli:

a) aplicarea foilor de geam pe cercevele se va face numai in încăperi încălzite;

b) cercevelele trebuie să fie în prealabil curatate de zăpada şi gheaţă apoi păstrate timp de 2-3 zile in încăperea de lucru;

c) aplicarea geamurilor nu este permisa decit după uscarea completă a falţurilor şi la cel puţin 2 zile după grunduirea lor;

d) cercevelele cu geamuri trebuie să fie ţinute inca cel puţin 2 zile în încăpere, până se întăreşte chitul, si numai după aceea se pot monta la

ferestre.În consecinţă, durata minimă a tuturor operaţiilor de la tăierea geamului

la dimensiuni şi până la montarea cercevelelor pe toc este de 7-8 zile. Această durată trebuie luata ca baza de calcul la programarea activităţii echipelor de geamgii pe timp friguros.

14.5. Aplicarea directă a geamurilor pe cercevele in aer liber este permisă pe timp friguros numai excepţional, in cazuri speciale, şi anume la luminatoare şi la ferestre fixe, ale căror cercevele sau rame nu pot fi demontate şi aduse intr-o încăpere încălzita.

În aceste cazuri, dacă aerul are o umiditate redusa (sub 60%) iar falţurile sânt uscate, geamurile pot fi aplicate direct; chitul folosit va conţine însă cu 10...15% mai mult ulei decit de obicei, iar temperatura lui va fi de circa +20°C.

Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un număr sporit de ţinte sau cleme. Lucrările astfel executate vor fi revizuite la încălzirea vremii şi, eventual, se va vopsi chitul cu vopsea de ulei. '

Dacă cercevelele sânt îngheţate sau umede, gemurile se vor monta provizoriu în cleme sau ţinte, fără a se mai aplica chitul, urmând ca montarea definitivă să se facă pe timp cald.

Măsuri de protecţie a muncii

14.7. La executarea lucrărilor pe timp friguros de montare a geamurilor se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)" aprobate cu ordinul M.C. Ind. nr. 7 N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele spccificate la pct.

65

2.28, al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din cap. XVII "Lucrări de finisaj şi montarea geamurilor" (subcap. C "Montarea geamurilor, art. 1934-1942) din acele "Norme".

15. IZOLA ŢII

Izolaţii termice

15. l. La executarea pe timp friguros a izolaţiilor termice la elementele de construcţii, conducte, aparate şi instalaţii tehnologice se va tine seama de următoarele:

a) Lucrările de termoizolaţii la care se folosesc procese umede (turnare de betoane termoizolatoare, şape de protecţie pentru termoizolaţii din materiale în vrac sau din beton celular autoclavizat la terase şi acoperişuri etc,.) se vor executa pe timp friguros (sub +5 gr.C) cu măsurile de protecţie prevăzute la cap. 8 şi 10 ale prezentului normativ. Aceste lucrări vor fi oprite pe timpul căderii precipitaţiilor (ploaie, lapoviţă, zăpadă).

b) Lucrările la care termoizolaţia se aplică prin lipire cu bitum la cald sau cu suspensii sau emulsii bituminoase se vor executa până la temperaturile admise de aceste materiale bituminoase conform pct. 15.2.

c) Lucrările la care fixarea termoizolaţiei se asigură prin mijloace mecanice, pot fi executate pînă la temperatura suportată de muncitori.

d) Straturile de protecţie adiacente termoizolaţiei (bariere contra vaporilor, straturile de difuzie, şapa suport, hidroizolaţi etc,), se execută în condiţiile de temperatură indicate în prezentul normativ pentru lucrările respective. e) Aplicarea barierelor contra vaporilor sub formă de pelicule din emailuri sau vopsele pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie se va face ţinând seama de prevederile din cap. 13 şi 16 din prezentul normativ.

Izolaţii hidrofuge

15,2. Executarea lucrărilor de izolaţii hidrofuge în perioada de timp friguros se va face ţinând seama de prevederile din "Normativ" pentru executarea hidroizolaţilor bituminoase la lucrările: de construcţii C. 112-75, avându-se în vedere şi următoarele:

66

a) Suprafeţele elementelor de construcţii pe care se aplică hidroizolaţiile de orice fel să fie bine curăţate de zăpadă, gheaţă, polei şi impurităţi şi să fie uscate. b) Hidroizolaţiile bituminoase prin procedee la cald se pot executa la temperaturi ale aerului de cel puţin +5°C.

c) Hidroizolaţiile bituminoase prin procedee la rece (cu SUBIF sau emulsii bituminoase), se pot executa numai în spaţii închise şi încălzite la temperaturi de minimum +8°C. d) Hidroizolaţiile cu folii şi adezivi din mase plastice se vor executa în conformitate cu indicaţiile date in prospectele întreprinderilor producătoare;

e) Hidroizolaţiile din mortar de ciment - cu sau fără adausuri hidrofuge - se vor realiza în spaţii închise având temperatura de minimum +5°C, până când mortarul atinge rezistenţa de 50daN/cm2, conform cap. 10 din prezentul normativ.

f) Hidroizolaţiile exterioare care nu s-au putut executa, in soluţie definitivă, până la începerea timpului friguros, se vor realiza prin soluţii provizorii, pentru protejarea elementelor de construcţii în perioada friguroasă, urmând ca la revenirea timpului cald să se aplice soluţia definitivă.

La fel se va proceda şi cu aplicarea straturilor de protecţie a hidroizolaţiilor, surprinse de apariţia timpului friguros. g) Nici o lucrare de hidroizolaţie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vânt puternic (având viteza mai mare de 6 m/s).

Izolaţii fonice

15.3. Izolaţiile fonice se execută în spaţii închise, astfel că ele necesită aceleaşi condiţii de lucru ca şi celelalte lucrări interioare de finisaj (tencuieli, zugrăveli etc.), pentru care, în capitolul 13 din prezentul normativ, se dau condiţiile necesare de execuţie.

Măsuri de protecţia muncii

15.4. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din, "Norme de protecţia muncii (construcţii - montaj)" aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 7N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele specificate la pct. 2.28., al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din Cap. XVI /Lucrări de izolaţie (art. 1874-1898), al acelor "Norme".

67

16. PROTECŢIA ANTICOROZIVÂ ÎN CONSTRUCŢII

16.1. Lucrările de protecţie anticorozivă pe timp friguros trebuie să se execute numai în hale închise, în care să se asigure respectarea cu stricteţe a condiţiilor limită de temperatură şi umiditate indicate de furnizorul materialelor de protecţie respective, prin norme interne de fabricaţie, prospecte, instrucţiuni de utilizare etc.

16.2. Temperatura mediului ambiant şi a suportului de beton sau metal care se protejează va fi de minimum +15°C; această temperatură va fi păstrată permanent în timpul executării lucrărilor, precum şi 7 ... 14 zile după executare, eventual chiar până la darea în folosinţă, pentru a se asigura polimerizarea si stabilitatea chiturilor şi maselor de şpac1u.

16.3.Umiditatea suportului - pereţi sau pardoseli - va fi de maximum 4%, iar a mediului ambiant de maximum, 65%, pentru aplicarea materialelor ce nu pot fi utilizate pe suport umed. De asemenea, este necesar ca vaporii să nu condenseze apă pe suprafaţa suportului.

16.4. In spaţiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunzătoare, cu un schimb al aerului de 10 ...12 ori/oră, pentru eliminarea vaporilor de substanţe volatile din chituri, mase de şpac1u şi vopsele. 16.5. Spaţiul de lucru va fi iluminat corespunzător, cu corpuri de iluminare protejate etanş, pentru a nu se produce explozii.

16.6. Materialele de protecţie anticorosivă vor fi depozitate până la utilizare în magazii încălzite permanent la + 10 .., + 15°C, fără foc deschis, deoarece majoritatea materialelor sânt inflamabile.

16.7. In cazul lucrărilor de protecţie ce trebuie executate în aer liber, se vor lua măsuri de închidere a obiectelor sau elementelor ce se protejează, folosind schelete de metal sau lemn şi folii sau prelate pentru obţinerea de spaţii ferite de intemperii şi care pot fi încălzite, ventilate şi iluminate în condiţiile indicate mai sus.

16.8. Toate soluţiile tehnice cele mai eficiente şi economice pentru asigurarea condiţiilor strict necesare executării lucrărilor de protecţie anticorosivă pe timp friguros vor fi stabilite de proiectant, care va întocmi un proiect separat de execuţie cu detaliile necesare şi instrucţiuni tehnice speciale pentru utilizarea justă a materialelor şi tehnologiilor de aplicare.

68

Măsuri de protecţie a muncii

16.9. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de protecţie anticorosivă în construcţii se vor respecta prevederile din „Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)" aprobate cu ordinul M.C.lnd. nr. 7N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele specificate la pct. 2.28 al. 2 din prezentul normativ, precum şi cele din Cap. 21 "Executarea lucrărilor de tehnică nouă" (subcap.. D "Protecţia anticorosivă şi antiacidă, art. 2502-2535), al acelor "Norme".

17. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE REFRACTARĂ

17.1. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de zidărie refractară se vor lua o serie de măsuri specia- le pentru a asigura buna calitate a lucrărilor, deoarece execuţia lor este interzisă la temperaturi ale mediului mai mici de +5°C.Aceste măsuri se referă la următoarele probleme:

a) organizarea depozitării materialelor componente;b) organizarea preparării materialelor, în forma şi condiţiile cerute de punerea lor în lucra c) organizarea cadrului de desfăşurare a tehnologiei de execuţie şi de protejare ulterioară a lucrărilor.17.2. Se interzice utilizarea materialelor (cărămizi, mortare, făină de

magnezită, cimenturi, şamote etc.), care au stat în frig şi umezeală, fiind astfel supuse îngheţului. Din această cauză materialele se vor depozita numai în locuri închise, şi ferite complet de umezeală.

17.3. Cărămizile care, din diverse motive, s-au umezit vor fi uscate înainte de utilizare; cărămizile care după o umezire accidentală au fost expuse frigului, astfel că au îngheţat, nu se vor utiliza decât în locuri de importanţă cu totul secundara şi numai cu avizul favorabil al proiectantului, care trebuie să le precizeze o asemenea destinaţie, fie prin proiectul de execuţie a lucrari1or pe timp friguros, fie la sesizarea expresă a constructorului sau beneficiarului.

17.4. Cărămizile care nu au suferit acţiunea umidităţii ci numai a frigului, astfel că au o temperatură foarte scăzută, nu se vor folosi la zidării deoarece provoacă răcirea bruscă a mortarelor, periclitând calitatea acestora şi a întregii zidării.

69

17.5. Mortarele se vor prepara în încăperi închise şi încălzite la minimum 10 gr. C.Atunci când există motive speciale ca lucrările de zidărie refractară să se

execute la temperaturi mai mici de +5°C, se va încălzi în prealabil apa

pentru confecţionarea mortarelor; încălzirea se va face, după caz, până la

temperatura de 60°C ... 80°C.

17.6. Nu se admite utilizarea adezivilor antigel în mortarele zidăriilor refractare.

17.7. Fasonarea prin tăiere, cioplire etc. a cărămizilor refractare se va face în spaţii închise şi încălzite la temperaturi peste +5°C.

17.8. Pentru realizarea condiţiilor termice la locul de punere în operă a materialelor, lucrările se vor executa în spaţii închise şi, de la caz la caz, încălzite. I

În acest scop se va asigura din timp închiderea halei respective şi încălzirea ei cu sobe, calorifere sau generatoare de aer cald. Dacă acest lucru nu se poate realiza se vor face închideri provizorii cu caracter local ca: barăci , corturi, folii de polietilenă, prelate etc., la care însă trebuie în orice caz să se asigure încălzirea spaţiului astfel delimitat.

Aceste închideri provizorii nu se vor demonta decât după uscarea perfectă a zidăriei pe care au protejato, astfel ca expunerea ei la o scădere bruscă de temperatură prin, contactul cu aerul mult mai rece din restul halei să nu-i mai poată periclita calitatea.

17.9. Închiderile la locul de lucru se vor limita la realizarea unui volum minim de spaţiu închis, asigurându-se totuşi în interior lăţimile minime necesare circulaţiei în zona locului de lucru.

Aceste închideri se pot realiza în mai multe feluri, ca de' ex.: folii de polietilenă simplă sau armată fixate pe un schelet din ţeavă pentru schele metalice de inventar, acoperite cu panouri de inventar din PFL sau azbociment, ori panouri sandviş cu vată minerală şi polietilenă pe rame de lemn sau cu plăci de azbociment ondulat pe rame de oţel-beton etc.

17.10. In cazurile când, în jurul zidăriei refractare, zidăria obişnuita (de roşu) şi cea termoizolatoare s-au putut executa in prealabil, încăperile astfel formate pot înlocui închiderile provizorii, cu condiţia încălzirii lor corespunzătoare.

70

17.11. La lucrările de şamotaje temperatura minimă necesară mediului şi suportului în timpul execuţiei şamotajelor este de +8°C, iar la lucrările de zidărie antiacidă este de + 15°C.

17.12. Nu se vor utiliza mijloace de încălzire care consumă motorină, petrol sau gaze de sondă, preferându-se pe cele ce necesită combustibili solizi.

17.13. Încălzirea locurilor de lucru trebuie asigurată pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, fără nici o întrerupere, atât ziua cât şi noaptea, inclusiv în zilele de repaus legal, spre a nu expune zidăria refractară la îngheţare înainte de uscarea ei completă.

Atunci când cauze de forţă majoră determină întreruperea accidentală a încălzirii, precum şi în timpul pauzelor de lucru de pe şantier, zidăria executată va fi protejată prin acoperirea cu rogojini, saci de iută etc.

17.14. Zidăria refractară executată cu mortar uscat (făină de magnezită etc.), se poate realiza fără măsuri speciale de încălzire a locului de lucru, cu condiţia de a se utiliza cărămizi neînghetate şi de a face in prealabil încălzirea făinurilor de mortar cu care se umplu rosturile; această încălzire se va face la o temperatură de 60°C ... 70°C.

17.15. Atât zidăria refractară cât şi cea obişnuită, care au fost surprinse şi degradate de îngheţ, se vor reface. La refacere se vor respecta cu mai multă atenţie măsurile de precauţie şi protecţie specifice timpului friguros, date în prezentul capitol.

Nu se permite folosirea mortarelor rezultate din desfacerea unor asemenea zidării.

Măsuri de protecţia muncii

17.16. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de zidărie refractara se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii" specificate la pct. 2.28. al. 2 din prezentul normativ, precum şi pe cele ale Cap. X I "Construirea cuptoarelor industriale şi a coşurilor de fum" (art. 1626-1688), din acele "Norme".

18. INSTALAŢII INTERIOARE

18.1. La. organizarea execuţiei pe timp friguros a lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor se va ţine seama de caracteristicile

71

tehnice ale materialelor ce se prelucrează şi montează, şi de natura operaţiilor necesare, în condiţiile factorilor climatici din zilele de timp

friguros, definite prin prezentul normativ.

18.2. Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor de instalaţii se vor efectua în conformitate cu prevederile condiţiilor tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective.

18..3. Pentru realizarea unei calităţi corespunzătoare a instalaţiilor în clădiri, execuţia diferitelor categorii de lucrări şi operaţii tehnologice se va efectua de regulă numai in condiţiile existenţei sau cu asigurarea unei anumite temperaturi minime admise a mediului ambiant, după cum, urmează:

- lucrările de fixare a elementelor de instalaţii în structurile de construcţii de beton, zidărie etc.,

în cazul proceselor umede . . . . . . .. . min. + 5° C

- montarea conductelor de oţel şi fontă, a accesoriilor, aparatelor, obiectelor sanitare etc… . min. 0 gr.C - prelucrarea mecanică a elementelor de instalaţii din PVC (ţevi, plăci etc.) . . . . ……… . . min. +5 gr.C

- montarea conductelor şi canalelor de ventilare din PVC. . . . . . . . . . . . . ………….. . . …..min.0 gr. C

- montarea de conductori, tuburi si cabluri electrice din material plastic. . . . . . . ……. . …..min. +5 gr.C

- montarea aparatelor de măsură, control, semnalizare, comandă etc.. . . … . . ……………. min. +5°C

- efectuarea probelor de presiune sau de funcţionare a instalaţiilor (cu apă sau aer) : . . . …. min. +5 gr.C

- executarea lucrărilor de vopsitorie a elementelor de instalaţii, . ……………. . . . . . . …… min. + 5°C

Pentru executarea lucrărilor de sudură autogenă sau electrică, temperaturile minime sânt cele prescrise la pct. 12.3.

18.4. În proiectele de organizare a şantierelor, pentru activitatea pe timp friguros, în fişele tehnologice precum şi în alte documente ale proiectului privind execuţia lucrărilor de instalaţii se vor preciza condiţiile de efectuare a lucrărilor la diferite temperaturi ale mediului ambiant.

72

18.5. Execuţia operaţiilor tehnologice ale unor lucrări de construcţii aferente lucrărilor de instalaţii ca de exemplu: lucrări de pământ, lucrări de beton, zidărie, tencuieli, lucrări de vopsitorie şi izolaţii, construcţii metalice din oţel etc. se va organiza şi efectua în conformitate cu prevederile capitolelor respective din pre-. zentul normativ.

Instalatii sanitare

18.6. Materialele din PVC, devenind casante, la temperaturi scăzute, transportul şi manipularea lor pe timp friguros necesită, măsuri speciale de asigurare contra loviturilor şi zgârieturilor. In acest scop:

- materialele din PVC vor fi depozitate în magazii ,închise ,bine aerisite sau în locuri acoperite, ferite de ploaie, zăpadă şi frig;

- adezivul şi solventul se vor păstra în magazii închise sau în locuri răcoroase, dar în care temperatura nu poate coborî sub +5°C;

- inelele de cauciuc se vor ţine în spatii închise la temperaturi peste +5°C.

18.7. Temperatura optimă de lucru a materialelor din PVC,. Atât în atelier cât şi la montare pe şantier este de +12°C până la +30°C.

Nu este recomandabilă prelucrarea mecanică a ţevilor PVC la temperaturi sub +5°C.

Materialele depozitate la temperaturi sub + 5 gr.C vor trebui să fie ţinute timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a încăperii de lucru, mai înainte de a fi supuse prelucrărilor mecanice. Celelalte prelucrări: prin deformare la cald, sudură, lipire, precum şi montarea pe şantier, se pot efectua şi la temperaturi sub +5°C, insă cu mai multă atenţie decât la temperaturile normale de lucru. 18.8. Pe cât posibil conductele din PVC se vor monta la temperaturi

ambiante peste O°C; în cazuri excepţionale ele pot fi montate şi la temperaturi negative, până la –5gr. C.

18.9. Probele instalaţiilor de alimentare cu apă şi cana1izare ale clădirilor şi anume:

- proba de etanşeitate;- proba de funcţionare

73

se vor efectua numai în perioadele în care, în timpul probelor, temperatura ambiantă din încăperile în care sînt montate elementele instalaţiilor care se încearcă, se poate menţine la valori peste +5°C.

În cazul unor temperaturi exterioare sub +6°C, pentru a feri instalaţiile de îngheţ în încăperile neîncălzite, se va proceda la golirea de apă, a tuturor elementelor instalaţiei.

Instalaţii de încălzire şi ventilare

18.10. Probele instalaţiilor de încălzire centrală, precizate în ,,Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală" si anume: - proba la rece; - proba la cald ;

- proba de eficacitate, precum şi probele instalaţiilor de ventilare (care cuprind elemente de instalaţii funcţionând cu apă rece, apă caldă sau aburi), se vor efectua numai în perioadele în care, în timpul probelor, temperatura ambiantă din încăperile în care sânt montate elementele instalaţiilor se poate menţine la valori peste +5°C.

In cazul unor temperaturi exterioare sub +5°C, pentru a feri instalaţia de îngheţ, dacă funcţionarea ei s-a întrerupt, se va proceda la golirea de apă a tuturor elementelor instalaţiei.

Instalaţii electrice şi de automatizare

18.11. Tuburile izolante IPY si IPEY din PVC care au fost depozitate la o temperatură sub +5 gr.C se vor ţine, înainte de a fi prelucrate sau montate, timp de 24 ore în încăperi cu temperatura minimă corespunzătoare temperaturii admise de lucru pentru mediul ambiant.

18.12. Conductele din Cu şi Al cu izolaţii din PVC se pot depozita şi manipula la o temperatură a mediului ambiant de până la – 5 gr.C. Conductele de conexiuni pentru telecomunicaţii şi automatizări se pot manipula până la următoarele temperaturi minime ale mediului ambiant:

- conducte cu izolaţie textilă. . . . . . . min. - 15°C- conductele cu izolaţie din PVC sau cauciuc………min. –5 gr.C

74

18.13. Cablurile electrice, în cazul când prescripţiile speciale, ale furnizorului nu prevăd alte date, se pot manevra şi poza fără o încălzire prealabilă, dacă temperatura minimă a mediului ambiant nu a scăzut în ultimele 24 ore sub următoarele valori:

- pentru cabluri cu izolaţie de hârtie de 15. ..35 kV . . . . . . . . . . . . . . . . . . min. + 5°C

- pentru cabluri cu izolaţie, şi manta din PVC pînă la 1 kV. . . . . . . . . . ... . min. + 4°C

- pentru cabluri cu izolaţie de hârtie şi manta de plumb, aluminiu sau PVC pînă la 10 kV ....min. 0 gr.C - pentru cabluri nearmate cu izolaţie de cauciuc ... …… . . . . . . . . . . . . . . . min. -20°C

- pentru cabluri armate cu izolaţie de cauciuc. . . . . . . . . . . . . . . . . . ……... min. - 7°C 18.14. Se admite manevrarea pentru montare a cablurilor de toate tipurile şi sub temperaturile minime indicate la art. 18.13, dacă în prealabil ele se încălzesc (electric sau în camere de încălzire) la temperaturi peste + 20°C şi sub + 35°C, cu condiţia ca la sfârşitul operaţiilor de manevrare şi montare, temperatura lorsă nu scadă sub temperaturile minime ale aerului indicate la art. 18.13.

Durata de încălzire a cablului pe tambur, prin menţinerea lui în camera de încălzire, depinde de masa cablului şi de temperatura încăperii, recomandându-se următoarele durate de încălzire:

Temperatura aerului in încăperea încălzita

Durata de încălzire

+5…+10 gr.C Circa 3 zile +10…+20 gr.C Circa 40 ore +20…+40 gr.C Circa 20 ore

18.15. În cazul încălzirii cablurilor pe cale electrică cu curent alternativ trifazic, durata de încălzire, curentul şi tensiunea admisă sânt date pentru exemplificare la cabluri cu izolaţie din hârtie impregnată, de 10 kV, în tabelul de mai jos.

18.16. La executarea manşoanelor de legătură şi a cutiilor terminale din răşini sintetice ale cablurilor electrice, masa de

75

Nr. si secţiunea vinelor

conductorului cablului

10kv cu izolaţie de

hârtie impregnata

Curent max.

admis. pt

încălzirea aerului

Timp aproximativ necesar pt. încălzirea fata de temperatura

medie a aerului înconjurător (min.)

Tensiunea (in V) necesara la bornele transformatorului la o lungime a cablului (in m) de:

A 0 gr.C-10 gr.C

-20 gr.C

100 200 300 400 500

3x10 76 59 66 87 23 46 69 92 1003x16 102 66 73 94 19 39 58 77 973x25 130 71 88 106 16 32 48 64 803x35 160 74 93 112 14 28 42 56 703x50 190 90 113 134 11.6 23 34.5 46 583x70 230 97 122 149 10 22 30 40 503x95 285 99 124 151 9 18 27 36 453x120 330 110 138 170 8.5 17 25 34 423x150 375 124 150 185 7.5 15 23 31 383x185 425 134 167 208 6 12 17 23 293x240 490 152 190 234 5.3 10.6 15.9 21.2 26.5

turnare se obţine din amestecul răşinii cu întăritorul respectiv la locul de montaj. In cazul unei temperaturi a mediului ambiant de la -10°C la +5°C,

înainte de amestecarea cu întăritorul, răşina se va încălzi până la o temperatură de +40°C...+50°C, prin introducerea vasului cu răşină într-un alt

vas cu apă fierbinte. Zona de lucru se va proteja împotriva intemperiilor.

18.17. Probarea şi punerea în funcţiune a aparatelor, armăturilor şi a instalaţiilor electrice şi de automatizare în ansamblul lor se vor face de regulă la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +5°C, ţinând seama de caracteristicile elementelor componente, a influenţei temperaturii mediului ambiant asupra acestor caracteristici şi de prevederile standardelor, normelor interne şi prescripţiilor de execuţie a instalaţiilor respective.

76

Măsuri de protecţie a muncii

18.18. La executarea pe timp friguros a lucrărilor de instalaţii interioare în clădiri se vor respecta prevederile din "Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj)" aprobate cu ordinul M.C.lnd. nr. 7N/1970, cuprinse în capitolele şi articolele specificate la pct. 2.28, al. 2.din prezentul normativ, precum şi cele din următoarele capitole ale acelor "Norme": .

- Cap. XVIII "Executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire" (art. 1956-2059) şi

- Cap. XX III "Instalaţii electrice" (art. 2796-3318 şi 3753-3950), inclusiv textul de la pag. 424-429 cuprinzând ,,Măsuri de prim ajutor în caz de electrocutare" şi art. 3951-3961,cu anexele respective.

77