c 1 - masajul clasic - fasc 1.pdf

8/17/2019 C 1 - Masajul clasic - fasc 1.pdf

1/8

1

NOIUNI INTRODUCTIVE

DEFINIIE – grup de exerciii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, luându-se contact cutegumentul, se efectueaz! diferite manevre. Aceste manevre stimuleaz! pielea, determinând reacievascular !, biochimic!, de stimulare senzitiv! $i induce reacii de tip reflex în vecin!tatea zonei de masajsau la distan!.

SCURT ISTORIC- cuvântul „masaj” are origine arab! (mass înseamn! a fr !mânta u$or), de$i dicionarul $tiinelor

medicale îi atribuie origine greac! (massein înseamn! fr !mântare, petrisaj);- în 1966 a fost emis! definiia masajului (Consiliul Superior de Masoterapie) – ansamblul

mi$c!rilor manuale sau mecanice care mobilizeaz! metodic esuturi sau segmente de corp în scopterapeutic, estetic sau igienic sau în scopuri sportive;

-

practicat pe vremuri empiric la limita cu vr ! jitoria sau misticismul; în prezent se sprijin! pe datefiziologice $i psihologice care au permis stabilirea unor legi $i tehnici obiective;

-

sunt cunoscute trei perioade principale: perioada antic (de la începuturile sale pân! în secolulXIX – chinezii $i indienii au aplicat masajul cu aproape 3000 ani î.e.n., dar primele noiuni demasaj le dator !m grecilor prin Herodikos $i Hippocrate care au menionat propriet!ile terapeutice,medicul roman Galenus a descris principalele manevre de masaj), perioada suedez (sec. XIX –

poetul Ling este fondatorul gimnasticii suedeze preluând lucr !rile chinezilor $i r !spândind ideileîn toat! Europa), perioada modern (dup! primul $i al doilea r !zboi mondial masajul a fostneglijat în favoarea mecanoterapiei, din a doua jum!tate a secolului XX masokineziterapiaîmbrac! aspectul unei specialit!i cu baze $tiinifice anatomo-fiziologice);

CLASIFICAREA MASAJULUI

I. MASAJUL OCCIDENTALMASAJUL USCAT1. Masaju l manual efectuat de c tre maseur

a) masajul clasic- tehnici clasice – principale – netezirea

batereafriciuneavibraia

– complementare – cernutul, rularea presiunea $i tensiunile

traciuniscutur !rielongaiile

- tehnici speciale pentru piele – kineplazia Morice

petrisajul Jaquet $i Leroymasajul trofic Glerant

pentru capsula articular ! – Cyriax pentru segmente – masajul de apel al toracelui pentru membrul superior

masajul de apel al abdomenului pentru membrul inferior

CURS DE MASAJ CLASIC, MASAJ SEGMENTAR!IREFLEXOLOGIC

CABINET MEDICAL SANFIZ - Dr. MARIANA MUTIC'


2/8

2

pentru afeciuni veno-limfatice – drenajul manual limfatic Leducmetoda van der Mohlenmasajul t!lpii venoase Lejars

b) masajul reflex- masajul esutului conjunctiv- masajul reflex segmentar- masaje reflexe speciale – reflexologia vertebral!

reflexologia limbiireflexologia endonazal! reflexologia auricular ! reflexologia irisuluireflexologia intestinului grosreflexologia dinilorreflexologia palmar ! reflexologia plantar ! neuralterapia

2. Automasaju l - masajul clasic- masajul reflex

3. Masajul mecanic- masajul vibrator – curenii electrici $i câmp magnetic

unde mecanice (ultrasunetul)vacuumfotolii, p!turi, mese vibratoriiaparate portabile

MASAJUL UMED- masajul clasic - friciunile

sp!l!rileafuziunile

b!iledu$urile

- masajul special – bar ! cu vârtej de ap! du$ masajdu$ subacvaticterapia cu factori contrastanimasajul cu ghea!

II. MASAJUL ORIENTAL1. Masaju l neenergetic

- osteopresura – masajul periostal- digitopresura – presopunctura – craniopresopunctura

rinofaciopresuraauriculopresuramano $i podopresura

presura general! pe puncte de acupunctur ! - touch for healdh- metode combinate – chineze$ti

japoneze2. Masaju l energetic pe puncte de acupunctur , pe puncte specialr #i meridianele energetice


3/8

3

CONDIII !I REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI

-

se practic! în spaii anume destinate – baze de tratament de fizioterapie, staiuni balneare, cabinetede tratament, secii clinice

-

s!lile de masaj trebuie s! respecte condiiile igienico-sanitare corespunz!toare – aerisite, bine

luminate, compartimentate separat pe sexe $i grupe patologice, cu temperatura microclimatului deminim 20 grade, cu instalaie sanitar ! $i vestiar al!turate- patul de masaj, acoperit cu un cear $af, trebuie s! fie înalt de cel puin 70-75 cm, lungimea de 2 metri

iar l!imea de 70 cm, preferabil cu 2-3 segmente separate $i articulate care s! permit! masajul îndiferite poziii

-

maseurul trebuie s! se spele pe mâini dup! fiecare masaj, s! aib! permanent unghiile t!iate, s! nu poarte br !!ri, inele; nimic nu poate înlocui mâna maseurului!!

-

masajul se poate executa cu mâinile uscate sau utilizând pulberi fine (de origine vegetal! saumineral!, cu reacii neutre, nealergizante – talcul clasic, pulberi de amidon), substane grase uleioase(de origine animal!, vegetal! – ulei de semine de in, m!sline, floarea-soarelui – sau mineral! –vaselin!, glicerin!), unguente ce conin substane medicamentoase cu rol antiinflamator, revulsiv,vasoactiv; dup! $edina de masaj substanele grase trebuie îndep!rtate de pe tegument prin sp!lare cu

ap! cald! $i s! pun-

durata unei $edine de masaj este cuprins! în general între 10-15 minute pentru masajul local, 15-30minute pentru masajul regional, 50-60 minute pentru masajul general; durata, repetiia, genulmasajului vor fi întotdeauna precizate de medic! Maseurul îl va ine la curent cu orice evenimentsurvenit în timpul sau dup! $edina de masaj

-

când un tratament necesit! 20 $edine este bine s! se fac! o pauz! la 10 $edine $i s! se reia- trebuie respectate integritatea esuturilor înainte da masaj; echimozele prin masaj se produc cu cea

mai mare u$urin! între cele 2 foie ale fasciei superficiale, c!ci reeaua vascular ! este fragil! - maseurul trebuie s! aib! o bun! stare de s!n!tate fizic! $i mental!, dozându-$i foarte bine eforturile

fa! de diferitele cazuri, obiective $i categorii de masaj pe care trebuie s! le execute, s! cunoasc! noiuni de anatomie, fiziologie, dermatologie, psihologie

-

mâna care joac! rol de funcie trebuie s! fie morfologic normal! (f !r ! malformaii, mutilaii, boli de piele), s! aib! o foarte bun! sensibilitate tactil!; maseurul trebuie s!-$i înc!lzeasc! mâinile

-

s! nu aib! vreo halen! nepl!cut!, transpiraii, miros de tutun-

s! fie de o moralitate corespunz!toare.

Viaa modern! obositoare, dezechilibrant! genereaz! o nou! categorie de pacieni – anxio$i.Masajul executat normal este lini$titor $i d! o stare de bine. Ace$ti indivizi neadaptai la viaa actual!, cuun sistem nervos mai mult sau mai puin dereglat se simt bine în stare de dependen! $i se las! în mâinilemaseurului, „se abandoneaz!”. Un maseur bun cap!t! o oarecare autoritate asupra pacientului carerenun! la dinamica sa personal!, abdicare care poate fi nociv! dac! bolnavul se situeaz! $i se menineîntr-o stare de dependen!. Maseurul trebuie s! evite aceast! pasivitate a pacientului. De asemeneamaseurul nu trebuie s! neglijeze influena sa psihologic!, el trebuie s! realizeze un echilibru între munca

cerebral! $i cea fizic! muscular ! binef !c!toare pentru pacient; nu trebuie s! se retrag! în rutin!.


4/8

4

PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ

1. NETEZIREA (EFLEURAJUL)2.

FRIC)IUNILE3. BATEREA (TAPOTAMENTUL)4.

FR 'MÂNTATUL (PETRISAJUL)

5.

VIBRA)IILE

1. NETEZIREA (efleurajul, alunecarea) – alunecare u$oar ! a mâinii pe suprafaa tegumentar ! tratat!. Seadreseaz! pielii, esutului conjunctiv, sistemului vascular periferic, sistemului nervos periferic Estemanevr ! de începere $i de terminare a masajului. Netezirea fiind o manevr ! de „suprafa! tisular !” este

bine tolerat! $i în cadrul succesiunilor manevrelor de masaj. Permite $i maseurului puin! relaxare.

Tehnic! – se execut! mi$carea cu faa palmar !/dorsal! a mâinii, cu degetele apropiate sau r !sfiratefolosind mult eminena tenar !, cu o singur ! mân! sau cu ambele, adaptând relieful palmei reliefuluiregiunii de masat.

-

cu marginea cubital! a mâinii-

manevra ma$inii de cusut – se apuc! în br !ar ! membrul $i se înainteaz! sacadat cu vârful degetelora$ezate în cle$te deasupra tendoanelor sau jonciunii tendo-musculare

Presiuneao mic!, corespunde greut!ii mâinilor $i antebrauluio

poate fi meninut! uniform pe toat! suprafaa masat! sau se poate cre$te u$or de la jum!tateadistanei parcurse, pentru ca apoi s! scad! spre sfâr $itul ei

o

se poate adapta la consistena esuturilor masate- circulaia sanguin! superficial! – presiune redus! -

circulaia sanguin! profund! – presiune crescut! - vase limfatice – alunec!ri lente $i ap!sate

Sensul – determinat de întoarcerea sângelui în capilare, vene, circulaia limfatic!. Se execut! în general înlinie dreapt! longitudinal, dar pot fi executate $i în sens transversal, în cerc, $erpuit sau în zigzag acolo

unde configuraia anatomic! o cere. Mi$c!rile lente sunt calmante, cele rapide sunt excitante.- membre – de la extremit!i spre r !d!cini-

trunchi – de la gât $i ceaf ! spre umeri $i omoplai, iar pe regiunea dorsal! de sus în josEfectele manevrei de netezire

mecanice – descuam! celulele superficiale, cre$te temperatura prin efect mecanicfiziologice

§ vasodilataie local! $i la distan! prin aciune direct! dar $i reflex! asupra terminaiilornervoase receptoare periferice

§ diminuarea edemului prin reaciile tisulare§ influeneaz! favorabil contractura muscular ! dureroas! § scade excitabilitatea muscular ! § adaptare tisular ! mai bun! la manevrele de masaj urm!toare

2. FRICIUNILE (frecarea) – const! în ap!sarea tegumentului $i a esuturilor moi subcutanate pe cele profunde sau pe un plan dur (osos) în limita elasticit!ii lor $i deplasarea lor în sens circular $i liniar, înregiuni circumscrise. Manevra de friciune poate avea o pondere mai mare sau mai mic! în succesiunea $idurata celorlalte procedee principale de masaj, în funcie de suferina tratat!. Indicaiile rezult! dinefectele directe $i reflexe nervoase în special în sechele posttraumatice sau postoperatorii, hipertoniimusculare, afect!ri tendinoase $i ligamentare.


5/8

5

Tehnic! – se execut! pe regiuni mici cu buricul degetelor (indice, mijlociu, inelar), cu 2-3 degete reunite,unghiul de aplicare fiind între 30-80 grade, pe regiuni mari se folosesc toate degetele, palma sau podul

palmei cu una sau ambele mâini. Friciunea trebuie s! fie precedat! de netezire.Presiunea – în funcie de intensitatea presiunii friciunea poate fi superficial!, medie, profund! în funciede natura esuturilor masateSensul – friciunea e strict local!, mi$carea nu are un sens precis; în general se face circular, „$erpuit”mobilizând esuturile în toate sensurile. Friciunile paravertebrale se aplic! de jos în sus succesiv în

spaiile intervertebrale, pe regiunea dorsal! se aplic! dinspre linia median! spre exteriorEfecte manevreimecanice - înc!lzire în profunzime

- elongaie atât a fibrelor musculare cât $i asupra inser iilor tendinoase- defibrozant, asuplizare – deta$eaz! esuturile fibroase între ele- disipare a unor procese celulo-adipoase, seroase, hematoame

fiziologice§ circulatorii – vasodilataie local! f !r ! o modificare deosebit! de culoare§ efecte nervoase - stimuleaz! sau calmeaz! prin intermediul sistemului nervos vegetativ funcia

unor organe; efectul se poate extinde asupra unui organ din aproape în aproape§ aciune în profunzime pe cale reflex! (de ex. în ginecologie – friciune periombilical!)§ aciune calmant! asupra maselor musculare contractate

subiectiv – calmare, ameliorare progresiv! a durerii

3. BATEREA (tapotamentul) – lovituri u$oare $i ritmice aplicate pe piele (inclusiv pe p!r ile moisubiacente) cu marginea cubital! a degetelor $i mâinii, cu palma întins! sau strâns! c!u$, cu o mareflexibilitate $i mobilitate din articulaia pumnilor. Loviturile se aplic! la distan! mic! una de alta, într-untimp foarte viu. Aciunea specific! a manevrei de batere este excitant!-stimulant!, motiv pentru care seexecut! dup! ce corpul a fost preg!tit prin manevrele precedente.

Tehnici- ha$urare - cu marginea cubital! a mâinilor

- cu faa dorsal! a degetelor (aciune mai puternic!)- o mân! r !mâne în contact cu pielea, iar cealalt! love$te pe faa ei dorsal! (batere

„amortizat!”)- lovirea cu palma (”plesc!itul”) indicat în masajul stimulator al regiunilor întinse $i puin sensibile- „lip!it” – lovituri mai u$oare pe regiuni sensibile

- tapotare cu pumnul incomplet închis, lovind cu marginea cubital! sau cu faa dorsal! a celei de a douafalange sau cu piziformul sau cu pulpa degetelor (b!t!toritul)- percutatul – prin c!derea perpendicular a vârfurilor degetelor u$or îndoite, fiind aplicat simplu pe spete$i torace, iar în asociere cu o u$oar ! alunecare pe peretele abdominalFor a – se adapteaz! sensibilit!ii esuturilorSensul – indiferentEfecte manevrei

mecanice – puin importante, manevra determin! o serie de $ocuri $i compresiuni rapidefiziologice§ circulatorii – vasodilataie superficial! intens! cu cre$terea temperaturii locale§ stimuleaz! excitabilitatea nervoas! § excitaie proprioceptiv! a mu$chiului striat, fiecare percuie antreneaz! o întindere pasiv! a

mu$chiului care declan$eaz! o contracie prin reflex miotatic§ aciune reflex! – practicat! la nivelul vertebral sau perivertebral acioneaz! asupra unor funcii

importante ale organismului prin intermediul centrilor vago-simpatici; practicat! pe anumite puncte reflexogene are aciune stimulant! asupra organelor corespunz!toare

subiectiv – cre$te efectul excitant neuro-muscular


6/8

6

4. FR $MÂNTATUL (petrisajul, rindea, ciupire) – prinderea mu$chilor $i esuturilor subiacentesub form! de cut!, ridicarea lor $i stoarcerea lor prin comprimare între degete $i palm! sau între police $irestul degetelor, apoi sl! birea presiunii f !r ! a desprinde mâinile de pe zon!. Mu$chii sunt plasai în poziiede relaxare pentru a prelua mai bine inser iile. Aceast! manevr ! de masaj are aciunea cea mai profund! asupra esuturilor musculare, justificând valoarea ei în atrofiile musculare de inactivitate dup! imobiliz!ri

prelungite.

a)

fr !mântare superficial! – piele, esut celular subcutanat – regiunea de masat se adapteaz! configuraiei mâiniiEfecte manevreimecanice – decolarea pielii, mobilizare celular ! fiziologice§ circulatorii – vasodilataie§ activeaz! metabolismele§ normalizarea consistenei substanei fundamentale conjunctive§ scade excitabilitatea muscular ! § efect antalgic tardiv§ electroreflexogene ce intereseaz! organele dependente funcional de sistemul nervos simpatic

$i parasimpatic

subiectiv – senzaie de c!ldur ! local!

b) fr !mântare profund! – mu$chi, fascii, aponevroze, nervi, vase – se adapteaz! mâna la reliefulregiuniiEfecte manevreimecanice – menine elasticitatea, mobilitatea, rezistena muscular !, decolarea pieliifiziologice§ circulatorii – cre$terea temperaturii profunde,vasodilataie§ cre$te excitabilitatea fibrelor musculare§ pune în libertate glicogen $i acetilcolin! (indispensabile funciei musculare)subiectiv – senzaie de c!ldur ! profund!

Tehnica – se execut! cu ambele mâini sau cu una singur ! sau cu trei degete, prin mi$c!ri ondulatorii,ritmice $i succesive; mi$carea se repet! de mai multe ori pe acala$i loc, apoi mâinile se deplaseaz! dinaproape în aproape pe regiunea tratat! în sens longitudinal sau transversal; circular – ca un vârtej(m!ng!luire), ca o cut! care este plimbat! sub form! de val; masajul rindea – mi$c!ri asem!n!toaretâmplarului, ca $i ciupituri de-a lungul planului muscularPresiunea – se adapteaz! volumului $i rezistenei grupului muscularSensul – regiuni corporale întinse (spate, piept) – dinspre linia median! spre lateral, descendent, membre

– dinspre extremit!i spre r !d!cini $i în sensul circulaiei de întoarcere pentru fr !mântarea profund!.

5. VIBRAIILE (tremur !turi, trepidaii) – trepidaii fine $i ritmice prin presiuni intermitente executate

uniform prin înaintarea degetelor r !sfirate. Amplitudinea vibraiilor este mic! 1-5 mm, iar frecvena estemai mare 8-10 mi$c!ri pe secund!. Aceste mi$c!ri realizeaz! mici deplas!ri cutanate $i tisulare subiacente prin presiuni ondulatorii locale.Tehnic! – se execut! cu vârful degetelor sau cu faa palmar !, cu pumnul deschis sau închis; se aseam!n! cu un tremurat continuu. Se aplic! în general pe regiuni limitate. Contactul palmei cu tegumentul nu seîntrerupe în timpul manevrei.

-

cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite ce se deplaseaz! liniar pe un traiect neural sautendinomuscular sau vascular

-

cu partea palmar ! a degetelor dep!rtate sau unite prin contracii alternative ale agoni$tilor $iantagoni$tilor mâinii, ce se aplic! de obicei pe regiuni întinse


7/8

7

-

sub form! de trepidaii ale toracelui în asociere cu mi$c!ri respiratorii – palmele se aplic! peregiunile antero-laterale $i se efectueaz! trepidaii spre sfâr $itul expirului

Presiunea – se adapteaz! la natura regiunii $i suferinei tratate.Sensul - indiferentEfecte manevrei

mecanice – vibraia se propag! ca o und! dep!$ind limitele zonei de aplicarefiziologice

§

circulatorii – cre$terea temperaturii profunde, vasodilataie§ cre$te excitabilitatea fibrelor musculare§ pune în libertate glicogen $i acetilcolin! (indispensabile funciei musculare)

subiectiv – senzaie de c!ldur ! profund!

PROCEDEE AJUT$TOARE DE MASAJ

Procedeele ajut!toare de masaj reprezint! manevre secundare derivate din cele principale sau cucaractere proprii. Ele se intercaleaz! între manevrele principale sau se adaug! la sfâr $itul $edinelorobi$nuite.

1. Cernutul $i rulatul – se aplic! de obicei pe membre dup! procedee mai puternice de fr !mântare, batere.Tehnic – se prinde masa muscular ! cu ambele mâini de jos în sus cu degetele flectate $i se mi$c! în senslateral $i de jos în sus. Ritmul este vioi iar mâinile se vor deplasa din aproape în aproape de-a lungulsegmentului masat. Pentru rulat se execut! manevra cu o u$oar ! presiune asupra esuturilor.

Ac # iune – miorelaxant!, sedare local!, refacerea troficit!ii, agmenteaz! funcia circulatorie

2. Presiunile $i tensiunile – se execut! în cadrul masajului general sau ca procedur ! independent!..Tehnica este mai pretenioas! necesitând experien! $i indicaie selectiv! din partea medicului. Se indic! în general pentru:

– pe punctele de migren! sau musculatura tensionat! a spatelui- pe nervi – presiune continu! sau vibratorie pe r !d!cinile nervoase, traiectele nervilor, indicate în

neuropatii sau radiculopatii- pe periost – presiuni continue sau intermitente $i neteziri sau vibraii localeTehnic – subiectul este plasat în decubit ventral; se aplic! palmele cu degetele întinse de o parte $i dealta a coloanei vertebrale $i se apas! succesiv pe acela$i loc, deplasând ulterior palmele repetând mi$carea

pe toat! întinderea vizat!, inând cont de circulaia de retur în special limfatic!. Intensitatea – se adapteaz! regiunii tratate, tipului constituional. Se poate cre$te for a de presiunead!ugând greutatea corpului nostru, meninând îns! o intensitate cât mai uniform!.

Ac # iune – favorizeaz! descuamarea, cre$te temperatura local! acionând direct asupra circulaiei venoase$i limfatice, diminuarea semnificativ! a durerilor musculare $i a celor de tip periostal

Tensiunile se execut! asupra articulaiilor segmentelor. Prin mobiliz!ri pasive sau activo-pasive blânde, progresive se cre$te presiunea intraarticular.

Aciune – cre$terea gradului de mobilitate articular !, înl!turarea eventualelor infiltrate articulare $i

periarticulare

3. Scutur !rile – mi$c!ri oscilatorii mai ample, efectuate ritmic pe segmentele membrelor, pe membreleîn întregime sau chiar pe întreg corp. Se execut! în general dup! terminarea tuturor manevrelor de masajobi$nuit.Tehnic – se aplic! mâinile pe extremitatea distal! a membrului superior sau inferior între police $imijlocul palmelor $i se imprim! mi$c!ri ritmice alternative dinainte-înapoi asociate cu traciuni u$oare înax. Scuturarea degetelor de la mâini $i picioare se execut! de obicei prinzând în c!u$ul unei palme vârfuldegetelor iar cu cealalt! fixând articulaia pumnului sau a gleznei. Scuturarea întregului corp se poateaplica numai la copii sau persoane cu gabarit redus $i care pot fi ridicate în brae.


8/8

8

4. Traciunile – se execut! la sfâr $itul masajului segmentelor sau al articulaiilor. Reprezint! omobilizare for at! a elementelor unei articulaii pân! la limita jocului anatomic posibil, f !r ! a-l dep!$i.Exerciiul este precedat de testarea direciilor de mi$care ale segmentului. Mobilizarea este precedat! deaplicaii locale de c!ldur ! sau masaj pentru decontracturare. Se execut! mobiliz!ri lente pe direcia demi$care liber ! pân! la nivelul de „ punere în tensiune”; dup! circa 10 mobiliz!ri la cap!tul mi$c!rii seexecut! manipularea scurt $i ferm.

Tehnic – se aplic! ambele mâini prinzând regiunile de deasupra $i de dedesubtul articulaiei, efectuând oîntindere a segmentului în axul lung al membrului. Se pot face traciuni simple sau combinate cu scutur !riale segmentului mobilizat. Traciunea coloanei cervicale se execut! prin ridicarea capului aplicândmâinile pe tâmple sau pe frunte $i ceaf !.

Ac # iune – favorizeaz! relaxarea mu$chilor periarticulari, degaj!nd sub presiune $i elementeleintraarticulare.

Indica # ii – blocaje interapofizare, radiculopatii, nevralgii Reac # ii postmanipulare – exacerbarea tranzitorie a durerilor, tulbur !ri vegetative prin interesareasimpaticului local (sudoraie, greuri, v!rs!turi, meteorism abdominal)

Accidente – lezarea trunchiului cerebral, hemoragii meningiene, fracturi vertebrale, paralizii de plex brahial, paraplegii/tetraplegiiContraindica # ii – suferine inflamatorii, infecioase, tumorale ale rahisului, osteoporoz! avansat!, artrozeavansate, labilitate psihic!, vârsta peste 60 ani.

Alte tehniciCiupiturile tegumentelor $i esutului celular subcutanat – efectuate cu vârful degetelorStorcerile – ca $i cum s-ar storce o ruf ! Ridic!rile mu$chilor – se prinde o cut! mare între degete $i palm!

BIBLIOGRAFIE1.

A. R !dulescu, Elena Teodorescu. Fizioterapie, masaj terapeutic, Bucure$ti, Editura medical! 2002.2.

Adriana Sarah Nica. Elemente de masaj în Compendiu de Medicin! Fizic! $i Recuperare, Bucure$ti, EdituraUniversitar ! “Carol Davila” 1998 : 91 – 117.

3.

S. Carasevici. Note de curs.4.

Anne Charlish. R spunsuri alternative la artrit $i reumatism. Editura Aquila 1993.5.

M. Boigey. Manuel de massage. Masson. Paris 1977 6. I. H!ulic!. Bazele neuro-fiziologice ale durerii. Fiziologie uman!. Editura Medical! Bucure$ti 1989 : 1097 –

1105.

c 1 - masajul clasic - fasc 1.pdf

Documents